Pasionați de rezultate pe termen scurt, negociatorii formatului ”5+2” sunt adeseori tentați să ignore ori să minimalizeze deliberat impactul uriaș pe care forțele rusești (GOTR) îl au asupra dispozițiilor populației și elitelor în procesul de negocieri. Retragerea acestei baze militare de pe teritoriul constituțional al RM este un subiect crucial în procesul de negocieri, și nu unul secundar, cum ar lăsa să înțeleagă diplomații OSCE.
Un studiu lansat de expertul pe politici de securitate, Rosian Vasilovi, la sediul IDIS, întitulat ”Menținerea trupelor ruse de ocupație în regiunea transnistreană: eșec al diplomației de ”caviar” sau dispreț față de dreptul internațional”, susține că subiectul evacuării necondiționate a trupelor de ocupație ruseșt din RM (regiunea stângă a Nistrului) este rostit de autoritățile centrale ale RM cu foarte multă prudență, aproape cu jumătate de gură, deși oficialii Federației Ruse susțin că nu au de gând să se conformeze obligațiilor asumate de acest stat la Summitul OSCE de la Istanbul, din 1999. Lipsa de respect pentru dreptul suveran al RM de a-și gestiona independent propriul teritoriu recunoscut internațional invalidează statutul de ”mediator” în formatul de negocieri. Cu toate acestea, autoritățile RM nu folosesc mai ferm și mai creativ pârghiile de care dispun pentru a face din subiectul retragerii trupelor rusești un subiect internațional, având rezonanță pe agenda cancelariilor occidentale. De vină sunt concesiile mărunte pe care le adoră participanții la formatul ”5+2” și politizarea subiectului de negocieri, și paradigma învechită prin care Guvernul de la Chișinău se raportează, de regulă, defensiv și haotic pe temele de interes național.
În cadrul discuțiilor din 27 martie, 2018, mai mulți experți independenți, participanți la prezentarea subiectului menționat mai sus au relatat existența unor riscuri reale de escaladare a conflictului, militarizarea regiunii transnistrene, care investește peste 1,4% din PIB regional în menținerea armatei, dar și creșterea exponențială (cu 30% anual) a numărului de exerciții militare, desfășurate pe platforma GOTR, cu participarea activă a armatei transnistrene, echipată cu tehnică grea și unități diversioniste.
Societatea civilă bate alarma asupra re-militarizării regiunii transnistrene, și faptul că resursele colectate de administrația secesionistă din exporturile efectuate pe piața UE, alimentează înarmarea forțelor paramilitare, și nu în beneficiul populației. Tendințele monitorizate în studiul prezentat de IDIS demonstrează că OSCE nu urmărește consecvent acumularea de potențial combativ în zona de securitate, și doar contemplează riscurile reale, nu potențiale, într-un teritoriu extras influenței convnențiilor internaționale și dreptului constituțional al RM. Nici autoritățile legale ale RM nu fac totul pentru a bloca re-militarizarea regiunii separatiste, ceea ce face procesul de reglementare haotic și dictat de circumstanțe trivale de confort politic, nu de sarcinile pe care orice guvern ar trebui să le urmărească atunci când teritoriul național este supus unor mișcări de sepratism, în pofida dreptului internațional și al angajamentelor pe care OSCE ar fi trebuit să le instrumenteze.
Potrivit directorului IDIS Viitorul, Igor Munteanu, ”urmărim o anumită formă de ritualizare a formatului ”5+2”, care se îngloadă în sofistică și nu ajută statul suveran, Republica Moldova, să-și reintegreze un teritoriu și o populație care-i aparține, pornind de la faptul că factorul central al blocajului sunt trupele militare străine, corupția, sponsorizarea enclavei separatiste de către statul rus, și nu de lipsa de încredere, sau de anumite plăcuțe de înmatriculare, de care ar avea nevoie populația locală. Uimește cinismul cu care anumiți oficiali străini tratează factorii care au stat la baza conflictului din stânga Nistrului, absența completă din vizorul lor a dimensiunii drepturilor omului în stânga Nistrului, represaliile politice contra cetățenilor RM, dar și menținerea unor blocaje formidabile în funcționarea CUC, din partea reprezentanților transnistreni și ai Rusiei”.
Mulți cetățeni ai RM au așteptat cu îndreptățire ca în 2017, Guvernul RM să-și asume o politică unificată de reintegrare, dar acest lucru nu s-a întâmplat, și asta vulnerabilizează pozițiile autorităților legitime ale țării”.
Radu Burduja, secretarul de la Ministerul Apărării a pus că problema transnistreană are mai multe aspecte și va fi rezolvată etapizat. Or, prezența trupelor militare creează mai multe amenințări la adresa securității Republicii Moldova. Este vorba de încălcarea statului de neutralitate a țării prin prezența trupelor rusești”.
Participanții la eveniment au formulat la rândul lor întrebări și au enunțat poziții legate de subiectul discutat. Iar în concluzie, autorul studiului a afirmat despre militarizarea excesivă a regiunii care este folosită ca paravan pentru forţele militare ale Federaţiei Ruse or, trupele sunt pregătite pentru orice fel de operaţiuni convenţionale și neconvenţionale. Guvernul RM trebuie să reconfirme poziția oficială a RM, după adoptarea Declarației Parlamentului RM, de a cere Federației Rusei retragerea deplină, totală, garantată, a tuturor militarilor, munițiilor și a tehnicii de luptă, amplasată în regiunea transnistreană a RM. Poziția oficială a RM trebuie să mențină principiul după care evacuarea completă și necondiționată a arsenalului și tehnicii de luptă include necondiționat și armele transferate în mod ilegal forțelor paramilitare transnistrene.
Policy Brieful poate fi descărcat aici.
Studiul a fost realizat cu sprijinul financiar al Black Sea Trust for Regional Cooperation, a Project of the German Marshall Fund.
Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la sediul IDIS, ori contactându-l pe Ofițerul de presă al IDIS Viitorul, Victor Ursu (tel.069017396 sau ursu.victoor@gmail.com).
