Economista Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Diana Enachi, a participat în perioada 3-5 octombrie, 2023, la Paris, la Reuniunea Plenară a Rețelei Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (ACN) a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). În cadrul evenimentului, au fost prezentate și adoptate rapoartele celei de-a cincea runde de monitorizare a programului subregional de evaluare interpares a Planului de Acțiuni Anticorupție de la Istanbul” (IAP) pentru Republica Moldova, Armenia și Azerbaidjan.
La reuniune au mai participat: Iulian Rusu, director al Centrului Național Anticorupție (CNA), Veronica Mihailov-Moraru, ministră a justiției (MJ), Galina Bostan, președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) și Daniel Goinic, director al Programului drepturile omului de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Diana Enachi a participat activ în procesul de monitorizare, oferind comentarii și contribuție, în special pe componenta de integritate în afaceri și integritatea în achizițiile publice. Iar, în cadrul Reuniunii plenare a prezentat poziția societății civile din Republica Moldova, și anume faptul că raportul de monitorizare este cuprinzător și obiectiv. Potrivit expertei, în timp ce Republica Moldova a făcut progrese importante în ceea ce privește integritatea și reformele anticorupție, există o serie de alte probleme nesoluționate și domenii cu restanțe la capitolul integritate, printre care: conflictele de interese și declararea averii; integritatea afacerilor; achizițiile publice; protecția avertizorilor și sanționarea infracțiunilor de corupție.
În ceea ce privește integritatea în achizițiile publice, Diana Enachi a spus că se înregistrează evoluții pozitive, în principal, în ceea ce privește legislația care transpune în mare parte Directivele UE, atât privind achizițiile clasice, cât și privind achizițiile sectoriale (utilități). Există, de asemenea, prevederi legale privind integritatea și gestionarea conflictelor de interese în achizițiile publice. Însă, există carențe în aplicarea legii și lipsesc mecanismele eficiente de control și aplicare a sancțiunilor. care ar responsabiliza responsabilii de achizițiile publice din cadrul autorităților. Cu toate că în procesul de monitorizare a achizițiilor publice, a spus Diana Enachi, societatea civilă identifică riscuri de corupție, inclusiv conflicte de interese, nu sunt impuse sancțiuni pentru încălcarea legii.
O altă componentă importantă, menționată de către Diana Enachi, a fost sistemul de achiziții electronice, un element cheie în asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziții. Actualul sistem de achiziții electronice MTender, utilizat din 2018, a avut o contribuție substanțială la creșterea transparenței. Cu toate acestea, sistemul nu dispune de o serie de funcționalități tehnice cheie, nu corespunde în totalitate prevederilor legale, nu asigură organizarea electronică a întregului proces de achiziție și, respectiv nu permite autorităților publice să aplice eficient legea și să simplifice procesul de achiziție.
„Este important de subliniat că, în viitor, orice îmbunătățire și dezvoltare a funcționalităților sistemului de achiziții electronice ar însemna o îmbunătățire substanțială a indicatorilor de transparență, prevenirea corupției și a conflictelor de interese. Sunt și evoluții mai recente care, deși vor face obiectul următoarei runde de monitorizare (2024), este impornat să fie aduse în discuție. După mai multe eforturi și runde de consultări, un nou Program pentru Dezvoltarea sectorului Achizițiilor Publice a fost adoptat recent de către Guvern, care are setate obiective ambițioase ce urmează să fie atinse până la sfârșitul anului 2026. Cred că aceasta este o bază excelentă pentru reformarea sectorului”, a conchis Diana Enachi.
Reuniunea Plenară a Rețelei Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (ACN) a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) este o platformă de sprijin pentru țările din Europa de Est și Asia Centrală în lupta împotriva corupției, oferind un cadru regional pentru promovarea activităților anticorupție și facilitând angajamentul și schimbul de experiență privind bunele practici anticorupție din regiune. Planul de Acțiuni Anticorupție de la Istanbul este un program de evaluare reciprocă al ACN, care reunește zece țări din regiune, și a fost lansat în anul 2003.
Rapoarte de monitorizare alternativă a implementării acțiunilor din Planurile locale (raionale) anticorupție pentru anii 2018 – 2020 de către raioanele Strășeni, Ialoveni și Hâncești au fost elaborate de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
Astfel, raportul de monitorizare alternativă a implementării acțiunilor (29 la număr) prevăzute în Planul local anticorupție al raionului Strășeni atestă că 22 de acțiuni sunt realizare (76%), trei acțiuni - parțial realizate (10%), iar 4 - nu sunt realizate (14%). 24 dintre acțiuni (83%) au termenul de implementare respectat, 5 acțiuni (17%) au termenul de respectare depășit. În baza datelor sintetizate, s-a constatat că progresul privind implementarea Planului local anticorupție al raionului Strășeni este unul înalt.
Raportul de monitorizare alternativă a implementării acțiunilor (56 la număr) prevăzute în Planul local anticorupție al raionului Hâncești atestă cu 11 dintre acțiuni sunt realizate (19,6%), 9 acțiuni sunt parțial realizate (16,1%), iar 36 - nu sunt realizate (64,3%). Majoritatea acțiunilor sunt în deafășurare (96,4%), iar două dintre acțiuni sunt cu termenul de implementare respectat (3,6%). În baza datelor sintetizate se constată că progresul privind implementarea Planului local de acțiuni anticorupție al raionului Hâncești este unul mediu, cu toate că progresul, în realitate, este unul bun.
Raportul de monitorizare alternativă a implementării acțiunilor (35 la număr) prevăzute în Planul local anticorupție al raionului Ialoveni atestă că 11 acțiuni sunt realizate (35%), 17 acțiuni sunt parțial realizate (49%), iar 7 - nu sunt realizate (16%). 34 de acțiuni (96%) sunt în desfășurare, o acțiune este cu termenul de implementare respectat/acțiune în desfășurare, iar o acțiune este cu termenul de implementare depășit. În baza datelor sintetizate se constată că progresul privind implementarea Planului local de acțiuni anticorupție al raionului Ialoveni este unul bun.
În cadrul celor trei rapoarte sunt identificate realizările priorităților stabilite, prin prisma acțiunilor și indicatorilor de progres conecși, după cum sunt identificate nerealizările, lacunele și incoerențele legate de implementarea celor trei Planuri locale anticorupție pentru anii 2018-2020. De asemenea, sunt evidențiale o serie de concluzii generale și specifice, cu referire la implementarea Planurilor locale anticorupție și sunt formulate mai multe recomandări, a căror realizare ar pemrite eficientizarea următoarelor planificări strategice sectoriale la nivel național și local.
Rapoartele au fost elaborate în cadrul Programului de granturi mici pentru monitorizarea alternativă a Planurilor anticorupție sectoariale și locale al Proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat de către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova, cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.
Majoritatea acțiunilor Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018-2020 (PSA), au fost realizate sau parțial realizate. Însă, rezultatele evaluării impactului acestora arată că nu s-au produs schimbări majore care să fie resimțite de către contribuabili. Este principala constatarea a raportului „Evaluarea impactului planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018-2010”, realizat de către experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Angela Secrieru, Diana Enachi și Viorel Pîrvan.
Potrivit raportului, se atestă progrese la capitolul transparență, atât prin publicarea proiectelor de acte normative pe pagina web a SFS, cât și în percepția contribuabililor. 42,2% dintre cetățeni și 34,1% dintre agenții economici susțin că transparența SFS a crescut în perioada 2018 – 2020, deși nesemnificativ.
Se atestă creșterea numărului cererilor de chemare în judecată privind refuzul de a oferi acces la informații, 21 fiind înregistrate în 2019, comparativ cu 14, în anul 2018. Hotărârile instanței prin care s-a constat încălcarea dreptului de acces la informație relevă un regres în acest sens.
Consultările publice desfășurate în această perioadă au avut loc prin publicarea proiectelor de acte normative pe pagina web. Practica organizării consultărilor publice la proiectele de acte normative ale SFS nu este cunoscută de către contribuabili, în principal din cauza că nu au fost informați sau nu au știut despre organizarea lor. Mai mult de jumătate dintre cetățenii care au participat la sondaj (56,3%) consideră că gradul de implicare în procesul decizional al SFS este unul redus.
În perioada de referință, SFS a monitorizat Programele de conformare voluntară al contribuabililor. În percepția ultimilor, acestea au diminuat parțial evaziunea fiscală. O bună parte au apreciat contribuția SFS cu calificativul mai mult „nu” decât „da”. S-a constatat că numărul materialelor remise organelor de drept în scopul inițierii urmării penale/constatării infracțiunilor, pentru evaziune fiscală, a înregistrat o reducere în ultimii ani. În anul 2017 au fost remise 378 de materiale pentru cazuri de evaziune fiscală organelor de drept, iar în anul 2019 - 86 de cazuri de infracțiuni.
Din punct de vedere cantitativ, majoritatea acțiunilor din Plan, ce se referă la climatul de integritate, au fost realizate, iar în ceea ce privește impactul, se constată un impact redus. Despre nivelul corupției din cadrul SFS, 10% din business, 27% dintre cetățeni și 5% dintre funcționarii fiscali consideră că acesta este înalt și foarte înalt. De remarcat că numărul celor care nu au dorit să răspundă este foarte mare și anume 56% din business, 41% dintre cetățeni și 44% dintre angajații SFS, ceea ce denotă o reticență de a se expune cu privire la aspecte sensibile precum corupția.
În cadrul evaluării a fost observat un număr mare al celor care nu au încredere în integritatea funcționarilor fiscali. Businessul este timorat și nu are curajul să înfrunte abuzurile și ilegalitățile inspectorilor fiscali, cauzate de imperfecțiunile cadrului normativ. Deși este una dintre prioritățile SFS, încă nu au fost implementate modulele referitoare la contestații și controlul fiscal prin dezvoltarea Sistemului informațional automatizat ,,Management al cazurilor”.
Pentru a spori transparența decizională, se recomandă ca SFS să asigure deschidere la toate etapele procesului decizional și nu doar la etapa publicării proiectelor de acte normative pe pagina web. Respectiv, să organizeze consultări publice pentru a colecta recomandări, proces care va contribui la îmbunătățirea percepției societății asupra transparenței SFS, dar și a încrederii contribuabililor.
Având în vedere că PSA menționează problema evaziunii fiscale, ca fiind una inclusiv generată de fenomenul corupției și viceversa, sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare a fenomenului prin sporirea nivelului de conformare al contribuabililor, fără intervenții punitive care pot descuraja conformarea acestora.
Totodată, se recomandă SFS continuarea instruirii funcționarilor fiscali pe subiectul anticorupție, rezultatele cărora vor fi vizibile doar dacă vor fi create condiții pentru a denunța în siguranță actele de corupție. În plus, mai este necesar să funcționeze eficient toate autoritățile care au atribuții aferente denunțării actelor de corupție. În scopul îmbunătățirii calității serviciilor fiscale, se impune perfecționarea și extinderea serviciilor electronice prestate contribuabililor.
Raportul de evaluare a impactului a fost elaborat în cadrul Proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de către PNUD Moldova cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Opiniile exprimate în acest raport aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia oficială a PNUD sau a instituției finanțatoare.
