Rapoarte privind asigurarea transparenței activității în anul 2020 de către autoritățile publice locale din centrul țării au fost prezentate joi, 15 iulie, online, în cadrul unei dezbateri. La eveniment au participat peste 60 de persoane: reprezentanți ai organizațiilor societății civile, care au realizat rapoartele de monitorizare și ai autorităților publice locale, care au fost chemate să fie informate asupra concluziilor și recomandărilor rapoartelor. Activitatea este parte a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
În deschiderea dezbaterilor, Ana Znaceni, coordonatorul de proiect, a spus că IDIS „Viitorul” monitorizează APL-urile de câțiva ani, iar experiența acumulată a putut fi împărtășită cu societatea civilă de la nivel local, astfel încât aceștia să poată monitoriza transparența și deschiderea acestora către comunitate. „De ce este important să avem o transparență a autorităților?, pentru că cetățeanul trebuie să fie în centrul administrării treburilor publice. Ne dorim ca nevoile sale să fie luate în considerare și el are dreptul să fie informat cât mai corect despre cum își desfășoară activitatea autoritatea locală, să participe în administrarea treburilor publice. Fie la nivel local, fie la nivel central, o administrație este pe deplin transparentă dacă informează cetățeanul referitor la activitatea sa, iar participarea lui la procesul decizional reprezintă un principiu indispensabil al statului de drept”, a spus Ana Znaceni.
Viorel Pîrvan, expert în administrația publică locală, a menționat că IDIS „Viitorul” din 2016 monitorizează 92 de APL-uri de nivelul I și II privind nivelul de transparență, de deschidere față de cetățeni. Au fost monitorizate nouă zone de transparență: accesul al informație; participarea în procesul decizional; achizițiile publice; administrarea proprietății publice; procesul bugetar; resursele umane; serviciile sociale; etica profesională și conflictele de interese; și investițiile, întreprinderile municipale și societățile comerciale. Aceste zone au inclus mai mulți indicatori, care sunt, potrivit lui Viorel Pîrvan, obligații, responsabilități ale APL-urilor, prevăzute de lege de a activa transparent, de a publica informații, proiecte de decizii, de a implica cetățenii în procesul decizional și de a asigura accesul la anumite informații cu caracter public. Pe lângă indicatorii obligatorii sunt câțiva care nu sunt obligații legale, însă realizarea lor ar arăta intenția autorității de a deveni cât mai transparente.
Valeriu Rusu, director executiv la AO ADR "Habitat", care a monitorizat Consiliul raional Ialoveni, Primăria orașului Ialoveni, Primăria satului Costești și Primăria satului Ruseștii Noi din același raion, a spus că la nivel raional în 2020 s-au realizat 16 indicatori din 56. Primăria orașului a realizat 19 indicatori din 55. Primăria Costești, la fel, 19 indicatori din 55, iar Primăria Ruseștii Noi doar 7 indicatori din 55. „După mine accesul la informație rămâne încă o problemă pentru aceste APL-uri. Deși acestea au răspuns la chestionar, nu au reacționat la solicitarea de acces la informație din partea persoanei fizice. Paginile web nu sunt completate cu toate informațiile cu caracter public și importante pentru comunitate. Acestea sunt publicate de multe ori într-o manieră neprietenoasă utilizatorilor, care trebuie să depună eforturi ca să găsească informația care îi interesează”, a spus Valeriu Rusu.
„Recunoaștem că avem scăpări, dar nu depinde totul de noi. Publicul din păcate nu este receptiv, nu este activ. Dacă vine, cere bani doar, dar nu se implică în procesul decizional. Dar, promitem că ceea la ce ni s-a atras atenția se va rezolva”, a spus Nicolae Mereacre, secretar Consiliului raional Ialoveni.
Ruslana Lichii, de la Centru de Tineret ”UniT”, a monitorizat Consiliul raional Criuleni, Primăria orașului Criuleni și Primăria satului Măgdăcești. Potrivit monitoarei, consiliul raional a demonstrat pe parcursul anului 2020 un nivel mediu spre înalt a nivelului de transparență. Din 56 de indicatori, 12 au fost nerealizați, 11 – parțial realizați, iar 33 – realizați. Primăria orașului Criuleni a prezentat un nivel scăzut de transparență. Din 55 de indicatori, 40 au fost evaluați cu nerealizați, 8 au obținut calificatul parțial realizați și doar 7 au fost realizați. Primăria satului Măgdăcești a avut un nivel mediu de transparență. Din 55 de indicatori, 23 au fost nerealizați, 9 – parțial realizați, iar 19 – realizați.
„Sunt de acord cu concluziile generale, transparența în primăria Criuleni este de parte de cea așteptată și descrisă în lege”, a menționat Serghei Lisenco, consilier în consiliul orășenesc al Primăriei Criuleni.
Potrivit Ionelei Tatarciuc, reprezentanta Asociației Obștești „Epitrop”, satul Sipoteni din raionul Călărași a realizat doar 7 indicatori din 55, 7 au fost parțial realizați, iar 41 – nerealizați. Primăria orașului Călărași a avut în 2020 24 de indicatori realizați, 7 – parțial realizați și 24 – nerealizați. Consiliul raional Călărași a avut 17 indicatori realizați din 56, 6 – parțial realizați, 30 – nerealizați și 3 neaplicabili. „Eu consider că acest raport este asemenea unui ghid pentru APL-uri, deoarece prin prisma acestui ei pot vedea ce ar trebui îmbunătățit și ce ar trebui să continue să facă din punct de vedere pozitiv”, a spus Ionela Tatarciuc.
Elena Calmâș, de al Consiliul Local al Tinerilor Pănășești, Strășeni, a declarat că Primăria municipiului Strășeni a realizat în 2020 17 indicatori, 16 – parțial realizați, 20 – nerealizați, iar 2 nu au fost aplicabili. Consiliul raional Strășeni a avut anul trecut 29 de indicatori realizați, 17 – parțial realizați și 8 – nerealizați. La fel, 2 au fost neaplicabili.
Ana Donia de la AO „Pro Cimișlia” a monitorizat Primăria municipiului Orhei. Potrivit acesteia, site-ul primăriei municipiului Orhei este folosit în mare parte pentru a mediatiza activitățile unui partid politic, al cărui lider este în prezent primar de Orhei, dar nu pentru a asigura transparența autorității în fața cetățenilor și de a reflecta clar activitatea primăriei și de a aduce informații cetățenilor. Din cei 55 de indicatori de transparență, 26 sunt evaluați ca realizați, 22 nerealizați, iar 7 parțial realizați.
Serghei Caraman, secretarul primăriei Orhei, a afirmat că raportul nu este unul obiectiv, deoarece nu este așa cum s-a relatat în activitatea Primăriei Orhei.
Rodica Zelinschii, de la Asociația Obștească „Asociația Băștinașilor din Mândrești”, a evaluat transparența consiliului raional Telenești și Primăria orașului Telenești. „Continuă să fie înregistrate probleme în activitatea acestor instituții privind asigurarea transparenței. Consiliul raional Telenești a demonstrat un nivel scăzut de transparență. Din totalul de 56 de indicatori 19 au fost realizați, 7 parțial realizați, iar 30 nerealizați. Primăria Telenești a demonstrat că din 55 de indicatori a realizat 14 indicatori, 14 parțial realizați și 27 nerealizați. Aceasta arata că sunt încă niște lacune mari în activitatea acestor instituții”, a spus autorul raportului.
Diana Enachi, expert în cadrul proiectului, a afirmat că transparența nu înseamnă doar publicarea pe pagina web a unor documente, care pot fi destul de complicate pentru cetățeni, dar transparența trebuie asigurată într-o manieră clară și accesibilă, prin publicare de informații care să motiveze oamenii să se implice.
„Nivelul de transparență este foarte diferit. Dacă se dorește, poate a fi atins un nivel mai mare de transparență. Pot fi cooptați cetățenii mai activi în acest proces. Doar publicarea unor documente și informații nu întotdeauna contribuie la sporirea participării comunității, a cetățenilor”, a spus Diana Enachi.
„Problemele sunt similare pentru toate autoritățile locale. În unele localități poate mai accentuat, în altele poate mai puțin, dar cam sunt aceleași lacune. Este vorba de publicarea informațiilor, pagina web nefuncțională, puține informații publicate și greu de accesat, omiterea aducerii la cunoștința cetățenilor a unor informații importante. Este vorba și de necunoașterea de către APL-uri ce informații trebuie să aducă la cunoștința publicului și ce nu”, a conchis Viorel Pîrvan.
Pentru desfășurarea proiectului au fost selectate 30 de ONG-uri din toate regiunile țării, care au fost capacitate să monitorizeze transparența a 92 de APL-uri de nivelul I și II. Au fost desfășurate seminare de instruire, sesiuni de coaching, iar ca rezultat - elaborate 30 de rapoarte. Totodată, au avut loc trei emisiuni TV la nivel regional, la Drochia TV din orașul Drochia, la Albasat TV din orașul Nisporeni și la Media TV din orașul Cimișlia, pentru a aduce la cunoștința cetățenilor concluziile și recomandările rapoartelor de monitorizare. De asemenea, trei evenimente publice sunt organizate pentru a aduce la cunoștința APL-urilor concluziile și recomandările rapoartelor. Prima a avut loc la 14 iulie.
Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
