Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), a elaborat o NOTĂ CU PROPUNERI la proiectul de Ordin cu privire la aprobarea Regulamentului privind certificarea în domeniul achizițiilor publice.
Documentul a fost consultat cu mai multe organizații ale societății civile. semnatare ale Apelului public privind condamnarea aprobării Regulamentului privind certificarea în domeniul achizițiilor publice (Ordinul nr. 46 din 31 decembrie 2020), fără consultări publice.
În NOTA CU PROPUNERI se spune că este apreciat pozitiv faptul că Agenția Achiziții Publice a reacționat la Apelul mai multor organizații ale societății civile și a publicat pentru consultări publice Proiectul de Ordin cu privire la aprobarea Regulamentului privind certificarea în domeniul achizițiilor publice. În al doilea rând, se menționează că se cunoaște faptul că, Agenția Achiziții Publice are, conform legii achizițiilor publice nr 131/2015 (art. 10, lit. e)), atribuția de a elabora, dezvolta și pune în aplicare mecanisme de certificare a persoanelor din cadrul autorităților contractante și furnizorilor de servicii de achiziții, responsabile de organizarea, desfășurarea procedurilor de achiziție publică şi atribuirea contractelor de achiziții publice. Așadar, elaborarea proiectului Regulamentului privind certificarea în domeniul achizițiilor publice este binevenită, însă mecanismul prevăzut de acesta are unele deficiențe și neclarități care necesită a fi discutate de către autorități în comun cu societatea civilă.
Documentul cu NOTA CU PROPUNERI poate fi descărcat aici.http://viitorul.org/files/Propuneri_Regulamentul%20privind%20certificarea%20%C3%AEn%20domeniul%20achizi%C8%9Biilor%20publice.pdf
29 ianuarie 2020
În ultima zi a anului 2020, prin Ordinul directorului Agenției Achiziții Publice nr. 46 a fost aprobat Regulamentul privind certificarea în domeniul achizițiilor publice cu încălcarea tuturor normelor legale privind transparența decizională. În speță, constatăm că pe pagina web a Agenției nu a fost publicat nici un anunț în acest sens, nu a fost publicat niciun proiect al Regulamentului pentru consultări publice. Or, Legea privind transparența în procesul decizional (nr. 239/2008) stipulează că autorităţile publice vor consulta cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate în privinţa proiectelor de acte normative, administrative care pot avea impact social, economic, de mediu.
Agenția Achiziții Publice are, într-adevăr, conform legii achizițiilor publice nr 131/2015, atribuția de a elabora, dezvolta și a pune în aplicare mecanismele de certificare a persoanelor din cadrul autorităţilor contractante și furnizorilor de servicii de achiziţie, responsabile de organizarea, desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică şi atribuirea contractelor de achiziţii publice. Însă, aceasta nicidecum nu denotă că așa un regulament important din domeniul achizițiilor poate fi aprobat într-o manieră absolut netransparentă și în lipsa consultărilor publice.
În ultimii ani, subiectul certificării în domeniul achizițiilor publice a fost frecvent discutat în spațiul public, fiind vizat în diverse rapoarte ale societății civile. Or, introducerea sistemului de certificare a fost prevăzută încă în anul 2018, în Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de achiziții publice pentru anii 2016 – 2020.
Așadar, un astfel de Regulament important ce vizează sistemul de certificare în achiziții necesită a fi elaborat și adoptat printr-un proces transparent, însoțit de consultări și discuții, atât cu alte autorități publice cu atribuții în domeniul achizițiilor sau domenii conexe, cât și larg cu societatea civilă. Principalele subiecte ce necesită discuții publice sunt, dar nu se limitează la:
Drept urmare a celor constatate, venim cu următoarele solicitări către Agenția Achiziții Publice:
Semnatari:
IDIS „Viitorul”
Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
AO Inițiativa Pozitivă
Parteneriatul Necomercial Programe Medico-Sociale
Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT
Лига Людей Живущих с ВИЧ
Asociația Presei Independente (API)
Asociația Lex XXI
ADR Habitat
Fundația Est - Europeană
Institutul pentru Politici Publice (IPP)
Transparency – International Moldova
Serghei Merjan – consultant achiziții publice
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
Promo – LEX
Expert – Grup
A.O. Centrul de informații “GENDERDOC-M”
А.О. "PULS COMUNITAR"
Apelul poate fi descărcat aici.
Angajamentele internaționale, dar și cadrul legal primar, dar și cel normativ-secundar, în materie de achiziții publice a fost analizat, în cadrul a trei studii, prin prisma conceptului de durabilitate. Documentele au fost prezentate publicului, joi, 17 decembrie, în cadrul unei conferințe, la care au participat reprezentanți ai mediului academic, autorități de reglementare, autorități publice, cercetători, experți, dar și organizații ale societății civile.
Analiza prevederilor cadrului legal și angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul acordurilor internaționale a fost prima etapă a proiectului „Consolidarea Achizițiilor Publice Durabile în Republica Moldova” și a fost realizată de către experții IDIS „Viitorul, Carolina Ungureanu, Viorel Pîrvan, Vadim Țurcan și Diana Enachi. Proiectul finanțat din bugetul de stat în cadrul Programului de Stat (2020-2023) Nr. 81-PS din 03.01.2020, implementat de către Facultatea de Științe Economice a Universității de Stat din Moldova, în parteneriat cu IDIS „Viitorul”.
Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”, cercetător științific al proiectului, a spus că studiul Cartografierea angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul acordurilor internaționale cu referire la achizițiile publice durabile „își propune promovarea achizițiilor publice durabile, care au o durată de viață mai lungă și care nu au un impact negativ asupra mediului ambiant, asupra oamenilor și comunităților”. Potrivit cercetătorului, conceptul achizițiilor publice durabile este unul mai nou și mai puțin utilizat în Republica Moldova, de aceea scopul principal este cel de a promova aceste achiziții publice durabile.
Potrivit lui Vadim Țurcan, la fel cercetător științific al proiectului, cadrul normativ în vigoare conține o serie de prevederi cu privire la achiziții publice, însă suntem la un nivel incipient în utilizarea achizițiilor publice durabile. „Ar trebui să lucrăm mai mult pe partea de implementare. Pentru că dacă ne uităm la cadrul normativ asumat și la angajamentele asumate, din acest punct de vedere totul este perfect, legea ne permite să utilizăm aceste criterii, ne explică cum să le utilizăm și ne recomandă să le utilizăm, însă la capitolul de implementare, nu că avem o oarecare deficiență, dar suntem la un nivel începător”, a menționat Vadim Țurcan.
Diana Enachi, cercetător științific al proiectului, economist IDIS „Viitorul”, unul dintre autorii studiului Conceptul de durabilitate în legea achizițiilor publice: reglementare versus aplicare, a spus că Republica Moldova a implementat în perioada 2018 – 2020 un Program de promovare al economiei verzi, care, printre altele avut ca obiectiv ca până în 2020 cel puțin 15% din toate achizițiile publice să corespundă criterii de achiziții publice durabile. „Ca urmare a analizei cadurlui legal primar, constatăm că Legea 131/2015 permite autorităților să includă aspecte de durabilitate în documentația de atribuire, precum și să aplice criterii care au la bază considerente de rentabilitate și factori precum calcularea costurilor pe întreg ciclul de viață. Cu toate acestea, în practică, orientarea spre achizițiile publice durabilă este extrem de redusă, iar autoritățile contractante nu dau importanță acestor aspecte”a spus Diana Enachi.
La rândul său, Viorel Pîrvan, și el cercetător științific al proiectului, unul dintre autorii studiului Durabilitatea și protecția mediului. Componente ale cadrului normativ secundar în achiziții publice a afirmat că practic în cadrul normativ secundar mai mult se utilizează protecția mediului, mai rar sau deloc durabilitatea. Nu sunt astfel de prevederi de durabilitate într-un șir de regulamente importante. Într-un șir de acte normative secundare sunt anumite reglementări sumare privind durabilitatea. Norme puțin mai detaliate în ceea ce privește aceste componente de durabilitate au putut fi găsite în Regulamentul privind achizițiile publice pe lucruri, aprobat în 2016 și în Regulamentul privind achiziționarea în cadrul întreprinderilor de stat.
Maria Cojocaru, doctor conferențiar la USM, cercetător științific în cadrul proiectului, a menționat că citind aceste studii a ajuns la concluzia că schimbarea trebuie să înceapă de la fiecare dintre noi. Potrivit cercetătorului, ar trebui cu toții să purcedem la promovarea acestor practici, să le trăim. „Ne gândim chiar la noi la universitate, care un consumator de bunuri și servicii, să discutăm cu secția achiziții publice, ca la unele poziții să implementăm anumite criterii de durabilitate”, a spus Maria Cojocaru.
Cu referire la constatarea că „legislația permite, recomandă”, Natalia Postolache, de la Agenția Achiziții Publice, a spus, din experiența sa în sectorul public deja de mulți ani, că „odată ce nu este impus ceva, dar doar se permite, acest lucru nu o să fie executat”. „Și noi putem să includem foarte multe prevederi în legislație, dar dacă noi nu vom impune o cotă parte a achizițiilor durabile, obligator, ele nu o să meargă”, a spus Natalia Postolache.
Olga Pisarenco, șef de secție achiziții la Banca Națională, a menționat că de când activează la BNM tot stă cu gândul la achizițiile verzi, care pot fi realizate inclusiv la cel mai mic preț și acolo unde este posibil BNM solicită certificate ecolabel. „Foarte mult contează ceea ce avem pe piață. Trebuie să avem operatori economici care să ne asigure concurență inclusiv pe partea ce ține de ecologie. Nu poate statul să impună ca cerință obligatorie achizițiile verzi, atît timp cât pe piață noi nu avem operatori economici”, a spus Olga Pisarenco.
Proiectul „Сonsolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova” urmărește să consolideze componenta de sustenabilitate a achizițiilor publice în Republica Moldova prin cercetare teoretico-metodologică și aplicativă, dar și prin analiza bunelor practici europene în materie de achiziții publice durabile. La fel, prin transfer de cunoștințe și sporire a gradului de conștientizare al societății asupra rolului achizițiilor publice durabile, prin organizarea de reuniuni, ateliere de lucru, cluburi de discuții, simpozioane științifico-practice etc. Proiectul va fi implementat în patru etape și vor participa profesori de la Facultatea de Științe Economice a Universității de Stat din Moldova și experți de la IDIS „Viitorul”.
Reprezentanții societății civile și jurnaliști din Republica Moldova vor monitoriza procesul de achiziții din țara noastră și vor oferi recomandări pentru îmbunătățirea comunicării cu autoritățile și consolidarea integrității achizițiilor publice. Acest lucru va deveni posibil datorită unui nou proiect implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (PTF) din SUA.
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” va fi implementat până în februarie 2023 și are scopul de a susține reformele în domeniul achizițiilor publice. Acest lucru va fi realizat printr-un program complex de instruire a organizațiilor societății civile și a jurnaliștilor privind monitorizarea achizițiilor publice. De asemenea, organizațiile și jurnaliștii selectați vor primi suport și expertiză în procesul de monitorizare a achizițiilor, atât la nivel național, cât și la nivel local. Pentru monitorizarea achizițiilor, participanții vor primi sub-granturi din partea IDIS „Viitorul". Astfel, cel puțin 15 organizații din Moldova (ONG-uri și jurnaliști), vor fi instruite pentru a identifica și documenta abuzurile și neregulile în procedurile de achiziții desfășurate de autoritățile contractante din sectoarele-cheie, dar și a le raporta către instituțiile de control și cele de drept.
Totodată, recomandările formulate de reprezentanții societății civile după procesul de monitorizare a achizițiilor for fi transmise spre entitățile responsabile și factorii de decizie pentru a fi examinate și întreprinse acțiuni de îmbunătățire a situației, responsabilizând astfel autoritățile implicate. Rezultatul ar fi o utilizare mai eficientă a banilor publici și o mai bună oferire a bunurilor, lucrărilor și serviciilor către cetățenii Republicii Moldova.
De mai mulți ani, sistemul național de achiziții publice este în proces de reformare și transformare, atât la nivel de legislație, cât și la nivel de proces. Cu toate acestea, achizițiile publice sunt încă un domeniu vulnerabil la riscuri de fraudă și corupție, fapt relevant atât în rapoartele societății civile, în presa de investigație, dar și rapoartele autorităților. Prin urmare, rolul de watchdog al societății civile devine tot mai actual prin contribuția acesteia la sporirea transparenței, consolidarea integrității și raportarea abuzurilor și ilegalităților. Așadar, este esențială dezvoltarea capacității organizațiilor societății civile, oferindu-le cunoștințe și abilități pentru a monitoriza profesional și responsabil achizițiile publice la toate etapele.
……………..
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (PTF) din SUA. Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
În perioada 27-30 septembrie 2020, reprezentanții societății civile din Franța, Germania, Polonia și din țările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina dar și Rusia au participat la o conferință internațională ”Dialogue for the Future 2020”. Scopul conferinței a fost de a crea o platforma online de dialog, schimb de experiență, cooperare transfrontalieră și proiecte comune între actorii societății civile și experți în domeniul durabilității și digitalizării.
În cadrul conferinței au fost puse în discuție unele dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă stabilite să fie realizate, până în 2030, la nivel mondial, de către Organizația Națiunilor Unite. Au fost abordate obiectivele care vizează dialogul cu societatea civilă pe teme precum educația non-formală, dezvoltarea economică durabilă, mobilitatea, activismul climatic și rezistența comunității.
Carolina Ungureanu, vice-director, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a reprezentant Republica Moldova. În ultima zi a conferinței, la 30 septembrie 2020, Carolina Ungureanu a susținut un discurs în cadrul panelului dedicat economiei durabile și rolului societății civile.
Carolina Ungureanu a relatat despre experiența Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” în implementarea proiectelor cu tangențe pe economia durabilă, cum ar fi spre exemplu: consolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova, energia și biomasa în Republica Moldova, proiecte privind creșterea și promovarea eficienței energetice, proiecte focusate pe apă, canalizare și schimbări climatice.
În cadrul panelului de asemenea au fost abordate subiecte ce țin de economie, consum și producție și, prin urmare, ce modele și stiluri de viață trebuie practicate pentru a asigura calitatea vieții și prosperitate. De asemenea s-a pus în dezbatere de ce avem nevoie pentru a rupe dependențele și a iniția schimbări de comportament? Care poate fi rolul organizațiilor societății civile?
Expertul a menționat ca “dezvoltarea durabilă trebuie să se bazeze pe trei piloni, în care fiecare pilon reprezintă unul dintre elementele de bază: vitalitatea economică, integritatea ecologică și echitate socială care să fie pentru oameni, planetă și prosperitate. În acest context organizațiile societății civile pot veni cu recomandări de politici, campanii de advocacy, precum și pot face evaluare și monitorizare. De asemenea OSC pot contribui la formarea, conștientizarea și influențarea opiniei publice; pot ajuta la exprimarea intereselor civile, care sunt adesea subreprezentate în procesul de elaborare a politicilor și pot facilita dialogul constructiv între societatea civilă și autorități; pot oferi factorilor de decizie analize, recomandări, bune practici și exemple de pe arena internațională”.
Noul Regulament privind achizițiile de lucrări, aprobat de către Guvern printr-o hotărâre la 26 august 2020, conține prevederi care sunt susținute, însă o serie de alte modificări, care erau așteptate și s-au făcut propuneri în acest sens către Ministerul Finanțelor, nu au fos operate în noul Regulament. Este opinia expertului asociat în achiziții publice al Institutlui pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Vadim Țurcan.
Potrivit acestuia, modificările aduse la punctele 36, 68, 80, 107, care se referă la utilizarea obligatorie a sistemului electronic SIA RSAP MTender, în procedura de depunere și deschidere a ofertei, semnarea electronică a documentelor, sunt bine venite, dar acestea reies și din Legea 131/2015. Prevederile punctului 45, unde au fost incluse criteriile de atribuire - cel mai mic cost și calitate/cost, urmează să demonstreze cum se pot aplica în practică.
Expertul menționează că prin punctul 134, care vizează definirea abaterilor neînsemnate din oferta tehnică/financiară, se instituie un mecanism de plafonare a valorii abaterilor neînsemnate depistate în ofertă, cu condiția să nu fie schimbat clasamentul final, cuantificarea acestora trebuie să nu depășească 1% din prețul ofertei și să fie mai mică de 10000 de lei. „Cred că acest punct vine să elucideze circumstanțele în care sunt depistate greșeli în devizele de cheltuieli ale ofertanților (! și nu doar). Dar, încă nu este clar definit asupra căror elemente de formare a prețului în construcții se referă acestea. Or, sunt o serii de erori la întocmirea devizelor de cheltuieli. De exemplu: excluderea unor resurse din indicatoarele de deviz, excluderea materialelor mărunte din indicatorul de deviz, ofertarea unui volum de cantități diferit decât cel prevăzut în caietul de sarcini, modificarea indicatoarelor de deviz, substituirea indicatoarelor de deviz etc”, explică expertul.
Vadim Țurcan afirmă că prin punctul 143 a fost eliminată condiția anulării procedurii de achiziție publică pe motivul lipsei a trei oferte calificate. „Cred că este cea mai așteptată modificare pentru participanții în procesul de achiziție publică. Cu toate că s-au scurs doi ani de la modificarea Legii 131/2015, abia acum avem scris acest lucru negru pe alb. Deja se înrădăcinase ideea că nu mai sunt necesare acele trei oferte calificate, datorită spețelor emise de către ANSC, dar acum putem spune că această prevedere există”, spune expertul.
De asemenea, expertul spune că punctul 147, care spune că decizia de anulare emisă de către autoritatea contractantă poate fi contestată la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, definește dreptul de apărare al operatorului economic. Iar la punctul 153, unde sunt definite formele de garanție bancară, s-a adăugat un punct nou cu privire la constituirea garanției bancare prin (!)transferul pe contul autorității contractante. Expertul spune că aici nu este clar dacă va fi acceptată în continuare prezentarea garanției de bună execuție sub forma unei scrisori de garanție bancară.
În opinia lui Vadim Țurcan, punctul 155, care prevede eliberarea garanției de bună execuție în termen de 15 zile de la data semnării procesului-verbal, la terminarea lucrărilor, este o noutate bună pentru operatorii economici. Astfel, nu se va opera cu diverse interpretări când se eliberează garanția de bună execuție.
Potrivit lui Vadim Țurcan, pe lângă aceste modificări, explicate mai sus, sunt și altele care erau așteptate să fie operate în noul Regulament privind achizițiile de lucrări. În acest sens, IDIS Viitorul a transmis Ministerului Finanșelor și o Notă cu recomandări. Expertul spune că IDIS Viitorul a propus stabilirea componenței documentației de atribuire, în special Caietul de sarcini. Astfel, toți operatorii economici vor interpreta în mod egal resursele componente ale indicatoarelor normelor de deviz. Astfel, urma să fie eliminate contestațiile pe acest subiect. Totodată, era necesar de inclus și proiectul tehnic în documentația de atribuire, astfel încât să se poată identifica unele discrepanțe între proiect/caiet de sarcini.
O altă propunere era definirea modificărilor substanțiale/nesubstanțiale. Deseori, subiectul contractului de lucrări trece prin procesul de includere/excludere a lucrărilor. În momentul de față acest aspect nu este acoperit de o normă legală, care să stabiliească genul de modificări operate la contract. Potrivit expertului, ce ține de licitația electronică, pentru lucrări este foarte dificil de aplicat acest instrument. În prezentul Regulament, se oferă dreptul autorității contractante să utilizeze licitația electronică pentru COP.
Vadim Țurcan mai spune că instrumentul terțului susținător era o abordare nouă în Legea 131/2015. Încurajarea utilizării acestei instituții ar facilita accesul operatorilor care nu îndeplinesc cerințele de calificare. Însă, la acest subiect este necesară o regelementare adițională. De asemenea, afirmă că în Legea 131/2015 sunt bine fundamentate aspectele care urmează a fi justificate de către ofertanți. Definirea acestora suplimentar în Regulament, în urma metodologiei de formare a prețului în construcții, ar facilita gestionarea situației de către autoritatea contractantă.
Unul dintre principiile de reglementare a relațiilor privind achizițiile publice, prevăzut în legea 131/2015, este protecţia mediului şi promovarea unei dezvoltări durabile prin intermediul achiziţiilor publice. Așadar, achizițiile publice necesită a fi abordate nu doar ca un proces de achiziție, dar și ca un instrument prin care poate fi susținută dezvoltarea economică durabilă, protecția mediului, atenuarea problemelor sociale etc. Sunt concluzii ale experților Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul, Diana Enachi și Viorel Pîrvan, care au elaborat studiile „Durabilitatea și protecția mediului-cadrul legal secundar” și „Conceptul de durabilitate în legea achizițiilor”.
Potrivit studiilor, reglementările actuale ale cadrului legal primar - Legea 131/2015 – oferă drepturi autorităților contractante de a impune în documentația de atribuire (obligatorie pentru ofertanți) specificații tehnice și condiţii speciale care să vizeze obținerea unor efecte de ordin social, sau protecția mediului și promovarea dezvoltării durabile. Cu toate acestea, nu există anumite obligații în acest sens și decizia aparține, în cele din urmă, autorităților contractante. În practică, orientarea spre achizițiile publice durabile este extrem de redusă. Or, autoritățile contractante aplică preponderent în procesul de atribuire a contractelor de achiziție criteriul de atribuire - „prețul cel mai scăzut”.
Această situație este cauzată preponderent de lipsa de capacități a autorităților contractante în general, și în mod specific în aplicarea criteriilor prin calcularea costurilor pe întreg ciclul de viață sau a criteriilor care i-au în considerare aspecte de calitate. Un alt factor care nu ne permite să avansăm în implementarea achizițiilor publice durabile este și lipsa de ghiduri și instrucțiuni actualizate care ar veni în suportul autorităților.
Deși, actualmente, în sistemul electronic sunt disponibile toate cele patru criterii de atribuire prevăzute de legea 131/2015, în lipsa modulului „e-evaluare”, unica facilitate pentru autorități rămâne a fi faptul că la selectarea unuia dintre criteriile non-preț, toate ofertele depuse devin vizibile pentru evaluare.
Așadar, Republica Moldova neuniform reglementează componenta de durabilitate și protecția mediului în actele normative secundare în domeniul achizițiilor publice. Unele hotărâri ale Guvernului și documentații standard nu au prevederi în acest sens, iar altele reglementează sumar anumite aspecte.
Studiile scot în evidență faptul că în procesul de ajustare a cadrului normativ secundar la prevederile legii privind achizițiile publice, noile proiecte de acte normative nu atrag atenție la componenta de durabilitate și protecția mediului. Excepție face noul proiect al Regulamentului cu privire la achizițiile publice de lucrări, unde sunt reglementate câteva aspecte din domeniu. Mai mult, nici unul dintre contractele model din documentațiile standard analizate nu prevăd clauze contractuale durabile și/sau cerințe de mediu.
Aspectele de durabilitate și protecția mediului nu fac parte nici din programele de instruire organizate de către Agenția Achiziții Publice privind alinierea achizițiilor publice la criteriile de achiziții durabile. Nici din cursurile de instruire organizate pentru funcționarii publici de către Academia de Administrare Publică. Iar în lipsa acestora nu sunt desfășurate achiziții publice durabile și prietenoase mediului.
„Sunt necesare acțiuni ample de conștientizare a autorităților publice, dar și a publicului privind impactul achizițiilor publice durabile, atât pentru bugetele publice, cât și pentru societate, economie, mediu. Societatea necesită a fi „educată” în sensul combaterii stereotipului precum că, în cazul în care autoritățile publice nu aplică prețul cel mai scăzut, aceasta denotă o risipă a banilor publici”, susțin autorii studiilor.
Ca rezultat al analizei și al constatărilor, au fost formulate recomandări. Astfel, în procesul de elaborare a noului cadru normativ secundar în domeniul achizițiilor publice este necesar să se țină cont de componenta de durabilitate și protecția mediului. În ele trebuie să fie inserată obligația autorităților contractante de a lua în considerare aceste standarde, ca cerințe de calificare incluse în documentația de atribuire și drept criterii de evaluare a ofertei la atribuirea contractelor.
Autorii studiului pledează pentru implementarea unei campanii naționale de conștientizare a rolului și beneficiilor achizițiilor publice durabile pentru bugetele publice, mediu, economie etc.
Studiile au fost realizate de către IDIS „Viitorul” în cadrul proiectului „Consolidarea Achizițiilor Publice Durabile în Republica Moldova”, finanțat din bugetul de stat în cadrul Programului de Stat (2020-2023) Nr. 81-PS din 03.01.2020. Proiectul este implementat de către Facultatea de Științe Economice a Universității de Stat din Moldova, în parteneriat cu IDIS „Viitorul”.
Către: Parlamentul Republicii Moldvoa
Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova
Agenția Achiziții Publice
13.07.2020
Coaliția organizațiilor societății civile pentru respectarea principiilor de transparență și eficiență în utilizarea banilor publici solicită reglementarea expresă a limitării participării operatorilor economici incluși în lista de interdicție a Agenției Achiziții Publice la procedurile de achiziții publice, prin introducerea unei restricții exprese cu privire la încheierea contractelor de achiziție publică de valoare mică și a acordurilor adiționale.
Prezentul apel are la bază o lacună legislativă care înterzice participarea operatorilor economici incluși în lista de interdicție doar la procedurile de achiziții publice desfășurate în conformitate cu prevederile Legii 131/2015. Pe de altă parte, nu există o restricție expresă asupra încheierilor acordurilor de majorare a valorii contractelor de achiziții publice încheiate până la includerea acestora în lista de interdicție și/sau prelungirii valabilității acestor contracte.
Conform prevederilor art. 25 din legea menționată, „(1) Lista de interdicţie a operatorilor economici reprezintă un înscris oficial şi este întocmită de către Agenţia Achiziții Publice cu scopul de a limita, pe o perioadă de 3 ani, participarea operatorilor economici la procedurile de achiziţie publică prevăzute de prezenta lege”. În aceeași timp, Regulamentul cu privire la modul de întocmire a Listei de interdicţie a operatorilor economici, aprobat prin HG 1418/2016, prevede expres că acesta este aprobat în temeiul Legii 131/2015. Pe de altă parte, Regulamentul cu privire la achizițiile publice de valoare mică, aprobat prin HG nr. 665/2016, nu face nicio mențiune la lista de interdicție.
Această confuzie duce la situația în care mai mulți operatori economici incluși în lista de interdicție pentru încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice, continuă să beneficieze de dreptul de a participa la procedurile de achiziții publice, fie prin prelungirea termenelor și/sau valorii contractelor de achiziții publice încheiate anterior, fie prin participarea la procedurile de achiziție publică de mică valoare.
STUDIU DE CAZ. Cazul operatorului economic „Rodicons” SRL, inclus în lista de interdicție a Agenției Achiziții Publice prin Decizia din 12/19 din 16.07.2019, la solicitarea AGER, pentru prezentarea actelor false în cadrul unei proceduri de achiziții publice. Acest operator economic a încheiat, în anul 2016, un contract de achiziție de lucrări de modernizare a platformelor pentru colectarea deșeurilor menajere, cu Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a mun. Chișinău (DGLCA), cu valoarea de 26 356 997,48 lei. Deși la momentul încheierii, termenul de livrare a lucrărilor era de 15 luni, acest termen a fost prelungit de mai multe ori pe parcursul ultimilor ani. Două acorduri de prelungire a termenului de livrare și un acord de majorare a valorii contractului au fost încheiate după includerea „Rodicons” SRL în lista de interdicție. Mai detaliat despre acest caz găsiți aici.
Conform Raportului auditului conformității asupra executării bugetului și gestionării patrimoniului public de către Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a mun. Chișinău pentru anii 2018 – 2019 din 24.06.2020, ulterior includerii SRL „Rodicons” în lista de interdicție, urmare a prezentărilor actelor false în cadrul unor proceduri de achiziție publică, aceasta a beneficiat de două contracte de valoare mică încheiate cu DGLCA: Contractul nr.96-C/19 din 22.08.2019, în sumă de 299.8 mii lei și Contractul nr. 105-C/19 din 13.09.2019, în sumă de 296.1 mii lei, pentru efectuarea lucrărilor de reparație a acoperișurilor imobilelor de pe șos. Muncești nr.794 și nr. 404. Potrivit explicațiilor responsabililor din cadrul DGLCA, la atribuirea contractelor nr. 96-C/19 din 22.08.2019 și Contractul nr. 105-C/19 din 13.09.2019, grupul de lucru nu a aplicat prevederile art.25 din Legea nr. 131 din 03.07.2015 „privind achizițiile publice” și nu a examinat lista de interdicție a operatorilor economici, deoarece aceasta se referă doar la contractele atribuite în cadrul procedurilor de valoare mare: COP, LP, etc.;
Relevantă în acest sens este și concluzia din Raportul Curții de Conturi referitor la faptul că 274 de contracte (sau 70%) încheiate în perioada 2018 – 2019, au constituit contractele de mică valoare. În aceeași ordine de idei, Curtea de Conturi constată că „grupul de lucru pentru achiziții publice din cadrul DGLCA a admis divizarea achizițiilor prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării altor proceduri decât cele prevăzute regulamentar. În majoritatea cazurilor analizate, contractele de valoare mică au fost atribuite netransparent, în lipsa unor proceduri de control din partea Grupului de lucru, care ar combate practicile anticoncurențiale în domeniul achizițiilor publice și ar exclude sau ar diminua riscurile autorității contractante”.
Situațiile în care operatorii economici incluși în lista de interdicție reușesc să încheie în continuare contracte de achiziții publice de valoare mică sau să prelungească termenele și să majoreze valoarea contractelor de achiziții publice încheiate anterior este o practică întâlnită și în procedurile de achiziții publice desfășurate de alte autorități contractante. Într-un material publicat pe pagina revizia.md, s-a scos în evidență faptul că cel puțin 17 operatori economici incluși în lista de interdicție a Agenției Achiziții Publice, au reușit să colaboreze în continuare cu autoritățile Statului. În timp ce 4 dintre aceștia încheiaseră contracte de achiziții publice după ce au obținut încheieri judecătorești de suspendare a deciziilor de includere în lista de interdicție, alți 14 au reușit această performanță și în lipsa încheierilor de suspendare.
Admiterea operatorilor economici incluși în lista de interdicție în procedurile de achiziții publice, fie prin proceduri de achiziții publice de mică valoare sau prin prelungirea și majorarea valorii contractelor încheiate înainte de includerea în lista de interdicție, golesc de conținut principiul utilizării eficiente a banilor publici şi minimizării riscurilor autorităţilor contractante, dar și principiul asigurării concurenţei şi combaterii practicilor anticoncurențiale în domeniul achiziţiilor publice, garantate la art. 7 din Legea 131/2015.
Reieșind din considerentele menționate, considerăm necesară ajustarea cadrului legal după cum urmează:
Coaliția organizațiilor societății civile pentru respectarea principiilor de transparență și eficiență în utilizarea banilor publici
https://bit.ly/2USAznE
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul și Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) salută faptul că Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a luat în considerare majoritatea recomandărilor de politici făcute în scopul îmbunătățirii formularului standard al Documentului Unic de Achiziții European (DUAE).
De amintit că în luna martie 2019, IDIS „Viitorul” și AGER au elaborat o recomandare de politici, în scopul îmbunătățirii formularului DUAE. Scopul principal al propunerii de politici a fost eliminarea deficiențelor de structură și conținut ale formularului care să contribuie la o mai bună înțelegere și completare a acestuia, atât de către autoritățile contractante, cât și operatorii economici. Or, anterior, au fost semnalate o serie de erori la completarea formularului DUAE care generau interpretări diferite și, în final, afectau negativ procesul de achiziție.
Astfel, în Monitorul Oficial din 30 iunie 2020 a fost publicat Ordinul nr.72 al Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea formularului standard al DUAE, unde se regăsesc propunerile celor două ONG-ui. Formularul poate fi găsit aici.
Pe lângă propunerile de îmbunătățire a structurii și conținutului DUAE, s-a propus ca formularul DUAE să fie disponibil în limba română și engleză, atât pe pagina Agenției Achiziții Publice, cât și în sistemul de achiziții electronice (MTender).
Documentul unic de achiziții european (DUAE) este o declarație pe proprie răspundere, prin care operatorul economic confirmă îndeplinirea criteriilor de calificare și selecție necesare în cadrul procedurilor de achiziție publică în Republica Moldova. Formularul este completat, semnat electronic și transmis autorității contractante la depunerea ofertei.
Un DUAE depus de către operatorul economic în cadrul unei proceduri de achiziție publică anterioară poate fi reutilizat, cu condiția ca informațiile cuprinse în formular să fie corecte și valabile la data depunerii acestuia. Ofertantul care prezintă în DUAE informații false sau documentele justificative prezentate nu confirmă informația indicată în documentul prezentat este exclus din procedura de achiziție publică și/sau poate răspunde conform legislației.
Primăria orașului Călărași în parteneriat cu IDIS „Viitorul” implementează proiectul „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor”. Proiectul este finanțat de către Comisia Europeană în cadrul Programului regional de vecinătate estică în sprijinul inițiativei emblematice a Parteneriatului Estic privind dezvoltarea urbană durabilă. Obiectivul general al proiectului constă în creșterea eficienței iluminatului public și a siguranței locuitorilor din orașul Călărași. Printre cele mai relevante activități incluse în proiect sunt: renovarea sistemului de iluminat stradal; iluminatul arhitectural al unei clădiri; implementarea sistemului de management al energiei; organizarea meselor rotunde tematice; elaborarea și publicarea articolelor privind problemele urgente în domeniul eficienței energetice etc.
În calitate de obiectiv cu relevanță culturală și arhitecturală propus pentru iluminarea arhitecturală a fost identificată clădirea Muzeului de istorie și etnografie din orașul Călărași. Clădirea reprezintă în sine o construcție în două nivele cu suprafața la sol de aproximativ 161 m2. Sarcina generală este implementarea proiectului de execuție elaborat de către Primăria orașului Călărași.
Pentru contractarea lucrărilor Primăria orașului Călărași urmează să aplice procedura de negociere în conformitate cu regulile Uniunii Europene de achiziție PRAG 2016. În acest sens, companiile interesate sunt invitate să expedieze un mesaj prin care comunică intenția de a participa la procedura de negociere a contractului pe adresele de e-mail: info@calarasi-primaria.md și smolenschi.cristina@yahoo.com.
Criterii față de companii:
Companiile interesate care corespund criteriilor indicate sunt rugate să expedieze un mesaj electronic pe adresele: info@calarasi-primaria.md și smolenschi.cristina@yahoo.com până la data de 27.05.2020 în care să comunice interesul în implementarea proiectului dat. La mesaj trebuie să fie anexat certificatul de înregistrare al companiei și portofoliul fotografic care demonstrează experiența de minim trei ani în realizarea acestui tip de proiecte.
Persoana de contact: Cristina Smolenschi, tel. +373 79400589.
