Particularitățile achizițiilor publice de lucrări au fost abordate la primul training al Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice (CMAP), care a avut loc vineri, 6 decembrie, 2024. Activitatea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență din SUA.

Formatorul training-ului, Vadim Țurcan, lector universitar, doctor inginer și expert în achiziții publice, a vorbit participanților despre prevederile Codul Urbanismului și al Construcțiilor nr. 434 din 28.12.2023, dar care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. De asemenea, el a prezentat audienței sistemul informatic al documentelor normative în construcții - www.ednc.gov.md, normativele de construcții moldovenești, codurile practice de lucrări, regulile de elaborare a devizelor de cheltuieli pentru lucrări (WinCmeta), regulile privind determinarea calității în construcții, precum și erorile frecvente în realizarea lucrărilor de construcție.

„Asemenea traininguri sunt esențiale pentru a îmbunătăți, în sine, eficiența procesului de achiziție. Achizițiile publice de lucrări sunt un domeniu complex, având în vedere legislația detaliată și procedurile formale care trebuie respectate. Învățăm împreună să aplicăm corect procedurile legale și administrative pentru a organiza și gestiona achizițiile publice de lucrări, asigurându-ne că acestea sunt eficiente, transparente și conforme cu legislația națională”, a spus Vadim Țurcan.

Carolina Ungureanu, manager de proiect, directoare adjunctă a IDIS „Viitorul”, a spus în deschiderea ședinței că tema primului training a fost aleasă de către membrii Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice pentru care doresc să-și consolideze capacitățile în domeniul monitorizării achizițiilor publice de lucrări. „Este un domeniu care necesită o mare atenție, deoarece apar frecvent întrebări atunci când se desfășoară o procedură de achiziție publică de lucrări. Monitorii trebuie să știe cum să interpreteze anumite date, anumite documente, atunci când încearcă să vadă dacă o autoritate a făcut calculul integral, dacă sunt anumite stegulețe roșii într-o procedură de achiziție etc.”, a declarat Carolina Ungureanu.

O bună parte a seminarului de instruire a fost axată pe sesiunea interactivă și activități în grupuri de lucru. In cadrul acesteia au fost studiate un șir de studii de caz. Au fost simulate procese de evaluare a ofertelor de achiziții de lucrări, verificarea proceselor verbale de execuție a lucrărilor și identificarea celor mai frecvente greșeli. Chiar și participanții care au experiență pe achiziții de lucrări au menționat că aceste exerciții practice au fost foarte utile și pe viitor le va fi mult mai ușor să monitorizeze astfel de proceduri.

Alexandru Crigan, director al Asociației Obștești LocalInvest din raionul Râșcani, a spus  că a venit să participe la training pentru a cunoaște mai bine domeniul achizițiilor publice de lucrări. „Avem experiență de monitorizare a achizițiilor publice. Particip la ședințele grupului de lucru privind desfășurarea achizițiilor publice și uneori am impresia că nu cunosc toate dedesubturile acestui domeniu”, a menționat Alexandru Crigan.

Natalia Țurcan, monitor, a afirmat că este în domeniul achizițiilor de lucrări de câțiva ani, cunoaște bine domeniul, dar cum acesta este unul care în permanență provoacă discuții și întrebări, întotdeauna este loc de a mai învăța.  

Valeriu Rusu, director executiv al Asociației Obșești Habitat din Rezina, a remarcat că domeniul achizițiilor publice de lucrări îi este cunoscut, deoarece a monitorizat achizițiile de lucrări privind construcția fabricii de ciment din Rezina și a Palatului de Cultură din Rezina. „Achizițiile de lucrări sunt un domeniu interesant. Lucrările care se fac trebuie să reziste în timp. Acest lucrări în care se investesc bani trebuie să fie durabile și sustenabile”, a spus Valeriu Rusu.

Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice este creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în      colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență din SUA. Coaliția urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Din Coaliție fac parte peste 20 de organizații ale societății civile, jurnaliști de investigație, experți şi monitori independenți din Republica Moldova. Vor fi organizate  mai multe traininguri pentru membrii Coaliției, unde vor fi organizate instruiri în domeniul achizițiilor publice.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în colaborare cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Membrii Coaliției de Monitorizate a Achizițiilor Publice (CMAP) s-au întrunit miercuri, 13 noiembrie, 2024, în cea de-a șasea ședință de lucru, unde cei cinci subgrantiști ai proiectului „Consolidarea integrității achizițiilor publice”,  în prezența lui Hady Fink, directorul de proiect din cadrul Partnership for Transparency – PTF (SUA), au enunțat rezultatele și impactul proiectelor implementate în perioada septembrie, 2023 – septembrie, 2024. Ședința a avut ca scop și evaluarea situației recomandărilor adresate  autorităților monitorizate și decidenților, ca rezultat al implementării proiectelor, a reacțiilor autorităților contractante la recomandările formulate, precum și în ce măsură a fost îmbunătățit procesul de achiziții publice.

În cea de-a doua parte a ședinței, a fost pusă în discuție o notă analitică privind sistemul de profesionalizare și certificare a specialiștilor în achiziții publice. Documentul reiterează necesitatea dezvoltării unei sistem de certificare în Republica Moldova pentru a redresa probleme capacităților și lipsei specialiștilor calificați în domeniu. Totodată, nota face o radiografie a actualelor politici și angajamente ale Guvernului, analizează practicile din alte state și formulează recomandări pentru instituirea unui sistem de certificare aliniat la necesitățile și structura sistemului de achiziții autohton.

Carolina Ungureanu, manager de proiect, directoare adjunctă IDIS „Viitorul”, a spus în deschiderea ședinței că în cadrul Coaliției se discută subiecte din domeniul achizițiilor publice, care ulterior sunt discutate la ședințele Platformei Naționale pentru Achiziții Publice, unde participă toți actorii din domeniul achizițiilor publice. „De fiecare dată se pregătesc analize cu privire la subiectul abordat, se discută, se fac recomandări, care se transmit instituțiilor abilitate. Pentru noi este important faptul că primim răspunsuri de la autorități cu referire la recomandări. În cadrul Coaliției avem membri din societatea civilă, jurnaliști de investigație, monitori, experți pe domeniul achizițiilor. Lucrăm împreună pentru a spori integritatea sistemului. Participă la ședințele noastre și studenții, deoarece ne dorim să creștem numărul de experți care să monitorizeze achizițiile publice. Este important ca tânăra generație să-și consolideze capacitățile, pentru a monitoriza banii publici”, a spus Carolina Ungureanu.

Andrew Freeman, consilier, secția politico-ecomică, Ambasada SUA în Republica Moldova, a declarat că integritatea și transparența sistemului de achiziții sunt esențiale pentru sănătatea sistemului economic, social, dar și pentru încrederea cetățenilor în instituțiile statului. „Acest aspect nu este crucial doar în Republica Moldova, dar și la nivel global, unde guvernele au cheltuieli de trilioane de dolari anual, anume pe domeniul achizițiilor, unul dintre sectoarele cele mai masive și relevante pentru dezvoltarea instituțiilor și buna funcționare a economiei. Aceste sume de bani care circulă în domeniul achizițiilor publice deschide larg și poarta către corupție. Aceste riscuri de corupție care există în sistemul de achiziții erodează încrederea oamenilor în sistem, în instituțiile statului. Cu cât mai reușite sunt eforturile noastre de eliminare a corupției din domeniul achizițiilor, cu atât mai de succes va fi Guvernul Republicii Moldova și economia țării”, a declarat Andrew Freeman.

Hady Fink, directorul de proiect în cadrul Partnership for Transparency – PTF, a afirmat că PTF este activ la nivel global, de mai mult de 20 de ani. A oferit sprijin pentru ONG-uri din mai mult de 55 de state. Iar, în total, a implimentat peste 300 de proiecte. „Noi de mult timp implementăm proiecte de acest gen și dorim să implementări astfel de proiecte și în alte țări. Experiența voastră ne-ar ajuta să înțelegem aspectele pozitive, provocările pe care le-ați întâlnit, ca să înțelegem ce am fi putut face ca să vă ajutăm mai bine. În cadrul echipei, am constatat că acest proiect, pe care îl avem cu IDIS „Viitorul”, este unul dintre cele mai bune, cele mai reușite. Succesul acestui proiect se datorează unui efort masiv pe care îl faceți fiecare dintre voi. Această reușită se datorează rezultatelor monitorizării achizițiilor publice, se adună constatările și recomandările, care se transmit deja către Platforma Națională pentru Achiziții Publice. Și cel mai important este că aceste recomandări și constatări sunt luate în considerare pentru îmbunătățirea sistemului național de achiziții publice”, a afirmat Hady Fink.

Organizațiile care au implementat proiecte în runda a doua de subgrantare au raportat activitățile desfășurate și au făcut concluziile asupra celor constate.

Transparency International-Moldova (TI-Moldova) a monitorizat achizițiile publice din cadrul Primăriei Chișinău și a câtorva întreprinderi municipale, cu factori de vulnerabilitate și riscuri de corupție, cu aspectele controversate și problematice. S-au realizat 4 investigații jurnalistice, un raport de monitorizare, organizat un club de presă, dar și o emisiune radio, pentru a prezenta concluziile raportului. „Rezultatul pe care l-am văzut noi la final a fost că autoritățile municipale au fost deschise să recepționeze recomandările noastre. Apreciez faptul că am avut posibilitatea de a implementa un asemenea proiect, unul care promovează transparența în procesul de achiziții, unul care ne ajută pe noi, societatea civilă, dar și pe jurnaliștii de investigație, să facă publice anumite nereguli, ilegalități. Ne pare bine că după recomandările și constatările societății civile, dar și a jurnaliștilor de investigație, oamenii devin mai sensibili la actele de corupție sau ilegalități”, a spus Lilia Zaharia.

Asociația pentru Drepturile Omului „Lex 21” din municipiul Bălți, a fost beneficiara ambelor runde de subgrantare. Valeria Ciolac, coordonatoare de programe în cadrul asociației, a menționat că activitățile rundei a doua au vizat monitorizarea achizițiilor publice din sectorul asistenței sociale din Republica Moldova. Astfel, au fost elaborate 7 investigații  și 7 reportaje video pe baza investigațiilor. Pe baza constatărilor s-au scris sesizări către autoritățile vizate, elaborat un raport de monitorizare, dar și formulate recomandări către autoritățile contractante și cele de reglementare. „Proiectul dat a avut ca obiectiv monitorizarea procedurilor de achiziție publică din sectorul asistenței sociale din Republica Moldova, cu scopul de a promova transparența, eficiența și integritatea în procesul de atribuire a contractelor publice și de a asigura furnizarea de servicii de calitate în domeniul asistenței sociale”, a menționat Valeria Ciolac.

Asociația Presei Independente (API) a monitorizat procedurile de achiziție din cadrul programului național „Satul European” și „Satul European Expres”, din 2023-2024. Ion Mazur, șeful Departamentului Advocacy, Campanii și Publicații al API, a afirmat că s-au realizat 8 investigații jurnalistice, 6 articole de bune practici, dar și un raport de monitorizare privind achizițiile publice desfășurate în cadrul programului. „Am monitorizat 65 de proceduri de achiziții realizate de către 65 de autorități contractante din 32 de raioane. Valoarea achizițiilor monitorizare a fost de peste 125 de milioane de lei. Este primul proiect de acest gen pe care l-a implementat API. Proiectul ne-a dat posibilitatea să explorăm acest domeniu. Intenționăm să valorificăm experiențele acumulate. Proiectul ne-a permis să constituim un început de rețea de experți/jurnaliști care ar putea să se specializeze în domeniul achizițiilor publice”, afirmat Ion Mazur.

Asociația Obștească „Părinți Solidari” a fost, la fel, beneficiara ambelor runde de subgrantare. De data aceasta, a monitorizat achizițiile publice de valoare mică (AVM-uri) realizate de către 5 direcții de educație din Chișinău, la un an de la intrarea în vigoare a unui nou regulament. Au fost scrise 4 articole, elaborat un raport de monitorizare, care a arătat că a predominat desfășurarea procedurilor neconcurențiale de AVM. Potrivit Alei Revenco, ca rezultat al monitorizării celor șase direcții de educație, direcția din sectorul Buiucani a fost sancționată de către Agenția Achiziții Publice pentru divizarea achizițiilor publice, în baza unei sesizări care a fost expediată de  către A.O. „Părinți Solidari”. Ala Revenco și-a exprimat speranța că vor urma sancțiuni similare  și celorlalte direcții de educație, deoarece toate au admis abuzuri la utilizarea banilor publici și, timp de un an, au încheiat contracte directe, în mare parte cu companii favorite. „Circa 96% din banii utilizați prin AVM-uri, în perioada monitorizată, sau 76,91 de milioane de lei, au fost cheltuiți discreționar de către direcțiile de educație, prin achiziții în baza de facturi fiscale și contracte directe. Circa 4% din banii utilizați prin AVM-uri, în perioada monitorizată, sau 2,85 de milioane de lei, au fost sunt cheltuiți prin procedura de achiziție de valoare mică prin MTender, care nu are contract publicat”, a spus Ala Revenco, director executiv al asociației.

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), la fel, a obținut granturi în ambele runde de subgrantare pentru a monitoriza achizițiile publice sectoriale. În prima rundă au fost monitorizate modificările la Legea privind achizițiile publice sectoriale. Iar ca să vadă impactul acestora, a aplicat și la a doua rundă. Olga Diaconu, coordonatoare de proiect în cadrul AGER, a spus că au fost realizate 7 articole investigative, deși, conform proiectului, au fost prevăzute 5. De asemenea, a fost elaborat un raport de monitorizare cu constatări și recomandări pentru autorități și entități contractante, dar și organizată o masă rotundă de prezentare a raportului de monitorizare. „Ne-am propus, prin implementarea celor două proiecte, să contribuim la transparentizarea achizițiilor sectoriale, creșterea nivelului de cunoaștere și  înțelegere a prevederilor legii, identificarea lacunelor legislative cu privire la achizițiile sectoriale, dar și elaborarea de propuneri pentru remedierea acestora. Cred că ne-a reușit”, a menționat Olga Diaconu.

În cadrul ședinței, Diana Enachi, coordonatoare de proiect la IDIS „Viitorul”, a prezentat o notă analitică privind sistemul de profesionalizare și certificare în achiziții publice, care analizează politicile actuale,  sisteme de certificare funcționale în alte țări (ex. Croația, Austria, Malta) și formulează soluții pentru Republica Moldova. Autorii subliniază că în Legea privind achizițiile publice nr. 131/2015, prin amendamentele din 2018, au fost introduse noțiunile de „specialistul certificat” și „furnizor de servicii de achiziție”, iar autoritățile contractante au obținut dreptul de a delega atribuțiile grupului de lucru specialistului certificat în achiziții. Însă, în pofida acestor prevederi, și după două tentative eșuate de elaborare a unui Regulament privind certificarea, până în prezent se constată lipsa unui mecanism de profesionalizare și certificare în achiziții.

Experta susține că lipsa specialiștilor și lipsa competențelor profesionale, la nivelul autorităților contractante, în special la nivelul autorităților publice locale, subminează calitatea și eficiența procesului de achiziție publică. Facând referire la cercetarea „Active and Passive Waste in Government Spending: Evidence from a Policy Experiment”, lipsa competențelor profesionale în achiziții se consideră a fi o problemă mai importantă decât corupția, astfel, 83% din resursele irosite în achizițiile publice sunt din cauza lipsei profesionalizării și doar 17% – a corupției.

Expertul A.O. „Părinți Solidari”, Valeriu Ciorba”, a realizat o cercetare asupra sistemului de analiză a datelor despre achiziții – BI, care prelucrează datele din MTender, un sistem care a fost stopat, deoarece a fost oprită finanțarea lui externă. Valeriu Ciorba susține că nu ar fi o calitate bună a datelor în BI, sistemul este unul depășit. În opinia sa, în continuare „avem nevoie de un sistem pentru a face un salt mare de la monitorizarea selectivă a câtorva proceduri la monitorizarea sistemică a tuturor procedurilor”.

Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice este creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în      colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență din SUA. Coaliția urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Din Coaliție fac parte peste 20 de organizații ale societății civile, jurnaliști de investigație, experți şi monitori independenți din Republica Moldova. Până acum au avut loc cinci ședințe ale Coaliției, unde au fost abordate mai multe subiecte și probleme de actualitate din domeniul achizițiilor publice.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în colaborare cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

La inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, a fost creată Pulsachizitii.md, o platformă online dedicată achizițiilor publice din Republica Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă din SUA (Partnership for Transparency – PTF).

Pagina web are 5 rubrici separate pe domenii:

1. Noutăți, unde sunt plasate cele mai relevante informații din domeniul achizițiilor publice;
2. Resurse, care include analize, studii, ghiduri, rapoarte, infografice, buletine informative. La fel, se includ cele mai importante acte legislative și normative din domeniul achizițiilor publice, dar și cele mai importante instituții publice abilitate;
3. Rubrica Coaliția de monitorizare este despre activitatea Coaliției de Montiorizare a Achizițiilor Publice, o platforma de comunicare a experților, monitorilor și persoanelor care împărtăşesc viziuni în acest domeniu, lansată, la fel, în cadrul proiectului dat;
4. Rubrica PNAP – denumită Platforma Națională pentru Achiziții Publice și lansată în cadrul aceluiași proiect, este despre activitatea mecanismului permanent de comunicare și dialog dintre toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, organizații neguvernamentale și operatori economici;
5. Achiziții publice durabile – o rubrică care cuprinde studii, rapoarte, ghiduri, buletine informativ și infografice, care reflectă situația din domeniul achizițiilor publice durabile.

Pe pagina web se mai găsesc calendarul achizițiilor publice, unde sunt publicate evenimentele din domeniu, precum și instrumentele de monitorizare a achizițiilor publice actualmente existente.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Parteneriatul pentru Transparenţă din SUA , cu sediul în Washington DC, are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Membrii Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP) s-au întrunit, joi, 26 septembrie, 2024, în cea de-a treia ședință de lucru, dedicată subiectului achizițiilor publice de valoare mică (AVM) la un an de la adoptarea noului regulament prin HG nr. 870/2022. În cadrul ședinței, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și A.O. „Părinți Solidari” au prezentat unele rezultate recente ale activităților de monitorizare referitoare la AVM. Membrii PNAP au prezentat experiența autorităților/entităților pe care le reprezintă și au făcut propuneri pentru redresarea dificultăților privind realizarea și raportarea AVM-urilor. 

Carolina Ungureanu, vicedirectoare la IDIS „Viitorul”, a spus în debutul ședinței că este important ca fiecare dintre noi să poată vedea tranparența și eficiența utilizării banilor publici, amintind de sinteza analitică a rezultatelor de audit aferente domeniului achizițiilor publice în perioada 2020–2021, în care Curtea de Conturi a Republicii Moldova a estimat că achizițiile publice de mică valoare erau de circa 9 miliarde de lei, o sumă aproape egală de nivelul achizițiilor deschise (cererilor ofertelor de preț, licitații publice etc.). „Ținând cont de faptul că în prezent avem un nou regulament, cu alte praguri care au crescut cu circa 50%, respectiv, am puteam deduce că și valoarea achizițiilor de valoare mică a crescut corespunzător. Nu sunt informații, nici la Agenția Achiziții Publice, nici la Ministerul Finanțelor, despre valoare a achizițiilor publice de valoare mică la un an de la implementare. Este important să aflăm care este situația la un an de la intrarea în vigoare a noului regulament privind achizițiile de valoare mică. Vrem să vedem principalele probleme, carențe și ce recomandări am putea face pentru a redresa anumite aspecte”, a declarat Carolina Ungureanu.

Ala Revenco, directoare executivă la A.O. „Părinți Solidari”, la fel, a făcut referire la raportul Curții de Conturi, potrivit căruia în 2020, față de 2019, AVM-urile au crescut cu 1,5 miliarde de lei. Majoritatea AVM-urilor nu s-au desfășurat prin Mtender, iar o parte dintre autorități nici nu le-au raportat la Agenția Achiziții Publice (AAP). „Amploarea și valoarea achizițiilor de valoare mică a crescut în timp, dar nu și atenția față de modul în care să se desfășoare acestea. Atunci când pragurile achizițiilor de valoare mică era de până la 80 de mii de lei pentru bunuri și servicii și de până la 100 de mii de lei pentru lucrări, era mai bună atitudinea. Acum, când avem praguri considerabile, 300 de mii de lei pentru bunuri și servicii și 375 de mii de lei pentru lucrări, ambele proceduri pot fi realizate prin facturi de plată sau contracte directe, trebuie o mai mare atenție, reglementări mai serioase și mai stricte”, a spus Ala Revenco.

Ala Revenco a mai amintit din raportul Curții de Conturi pentru 2020/2021 despre riscurile de atunci care planau asupra achizițiilor de valoare mică. S-a constat ca fiind ambiguu și incomplet cadrul normativ aplicabil AVM-urilor, care facilita utilizarea netransparentă și ineficientă a banilor publici. De asemenea, nu permitea monitorizarea achizițiilor publice în ansamblu, AVM-urile nu erau raportate, lipsea transparență acestora, lipseau sancțiunile aplicabile pentru încălcarea legislației privind achizițiile publice, iar autoritățile contractante continuau să divizeze achizițiile publice pentru a desfășura achiziții de valoare mică, care au o transparență mai redusă.

„Nu sunt prea mari diferențe față de situația actuală. Majoritatea riscurilor enumerare de către Curtea de Conturi în 2021 sunt actuale și astăzi. Faptul că a fost aprobat un nou regulament nu a schimbat cardinal situația”, susține Ala Revenco, după ce a analizat practicile de organizare și raportare a AVM-urilor, în perioada iulie 2023 - iunie 2024, de către cele șase direcții de educație din municipiul Chișinău.

Astfel, la un an de la adoptarea noului regulament, Direcția generală educație a mun. Chiținău a raportat drept realizate 162 de proceduri de achiziții publice de valoare mică, de circa 14 milioane de lei, dintre care 159 s-au făcut prin facturi de plată și contracte directe, care presupune un nivel scăzut de transparență și lipsă de concurență. Doar 3 proceduri au fost publicate pe MTender, de 760 de mii de lei. În total, cele 6 direcții de educație (Direcția generală, Centru, Botanica, Râșcani, Buiucani și Ciocana) au raportat că au efectuat 1437 de proceduri de achiziții publice de valoare mică de aproape 81860 de mii de lei. Dintre acestea, doar 21 de proceduri (1,5%), de aproape 2853 de mii de lei, au fost realizate prin MTender.

Analizând AVM-urile din domeniul educației, A.O. „Părinți Solidari a constatat o planificare defestuoasă a acestora. Nu au fost incluse în planurile anuale de achiziție ale direcțiilor. Circa 40% au avut valoare de până la 5 mii de lei. Au fost raportate facturi privind desfășurarea de achiziții cu valoarea sub 10 lei. S-a mai constat divizarea achizițiilor, favoritismul și lipsa transparenței, neraportarea sau raportarea incompletă a acestora, imperfecțiuni ale cadrului de reglementare, lipsa sancțiunilor care pot responsabiliza autoritățile care încalcă legislația privind achizițiile publice de valoare mică etc..

Silviu Plopa, expert stagiar la IDIS „Viitorul”, a prezentat un studiu de caz care a analizat situația, problemele și  tendințele referitoare la modul în care au desfășurat achizițiile prin contractare directă unele autorități contractante. Eșantionul a cuprins 23 de autorități centrale și locale, selectate din toate regiunile țării (câte 6 autorități publice locale de nivelul I și II din fiecare regiune - Nord, Sud și Centru, 1 minister și 4 agenții de la nivel central). În perioada 1 iulie 2023 - 30 iunie 2024, cele 23 de autorități contractante au raportat un număr de 3557 de achiziții directe în sumă de 80,22 de milioane de lei. Potrivit lui Silviu Plopa, în pofida faptului că noul regulament privind AVM-urile a avut ca scop transparentizarea achizițiilor directe, totuși, s-a constatat lipsa datelor privind contractele atribuite direct. Deși autoritățile contractante sunt obligate să prezinte trimestrial, până la data de 15 a lunii următoare, în SIA „RSAP”, informația cu privire la AVM-uri, în multe cazuri acest lucru nu s-a întâmplat. Unele autorități nu au raportat în MTender nici o achiziție prin contractare directă, ceea ce este o încălcare a prevederilor legale. Or, este improbabil ca o autoritate publică, oricât de mică nu ar fi, să nu aibă nici o achiziție de valoare mică prin contractante directă în valoare de pînă la 150 de mii de lei la bunuriși servicii sau de până la 200 de mii de lei la lucrări.

Potrivit lui Silviu Plopa, o altă problemă constatată este lipsa unui mecanism de control și monitorizare, ceea ce ar responsabiliza autoritățile în procesul de raportare. Actualmente, nu există certitudine că datele privind contractele directe publicate în MTender sunt toate achizițiile directe realizate de către autorități. În ciuda reglementărilor care impun Agenția Achiziții Publice să monitorizeze și să analizeze aceste achiziții, la mai mult de un an de la intrarea în vigoare a acestora, rapoartele AAP nu includ informații despre contractele de valoare mică. Conform legislației, autoritățile contractante raportează achizițiile directe exclusiv prin MTender, iar agenția nu are instrumente de colectare și analiză statistică a datelor din acest sistem. Totodată, achizițiile de valoare mică realizate, cu publicare în MTender, nu sunt raportate, ceea ce duce lipsa datelor despre atribuirea contractelor, inclusiv valoarea acestora, și afectează elaborarea politicilor bazate pe dovezi și îngreunează reformele din sector, având implicații negative asupra procesului de integrare europeană.

Diana Enachi, coordonator monitorizare achiziții publice la IDIS „Viitorul”, a menționat că analizele prezentate sunt diferite, realizate pe eșantioane diferite, pe niveluri diferite, însă au constatări și concluzii similare, ceea ce denotă că problemele persistă și cel mai probabil acestea sunt caracteristice și altor autorități Potrivit expertei, lipsa datelor calitative privind achizițiile de valoare mică nu este o problemă doar pentru monitori, dar și pentru autorități care trebuie să elaboreze politici bazate pe evidențe.

Gheorghe Movileanu, directorul AAP, a declarat la rândul său că instituția pe care o reprezintă este foarte interesată să fie parte a acestei platforme. În opinia sa, banii publici trebuie utilizați rațional, iar acest lucru trebuie să-l conștientizeze fiecare autoritate contractantă în parte. El a îndemnat autoritățile să-și finanțeze doar necesitățile stringente. „Poziția mea este că este foarte necesară certificarea actorilor terți ca specialiști în domeniul achizițiilor publice. Aceasta este foarte important pentru a lărgi orizontul celor care pot contribui la dezvoltarea acestui sistem. Nu văd rostul să certificăm specialiști doar din interiorul autorităților contractante, care oricum beneficiază de servicii de pregătire din partea noastră. Tindem să preluăm în acest sens experiența Austriei sau a Croației, unde mergem pentru schimb de experiență în viitorul apropiat”, a declarat Gheorghe Movileanu.

Membrii PNAP, ținând cont de noile reglementări din regulament, au mentionat că raportarea în MTender dă mari bătăi de cap. Iar, entru a facilita procesul, ar fi bine ca datele privind contractele să fie raportate  în format excel. Pe lângă sancțiuni, membrii PNAP au spus că ar fi nevoie și de stimulente, încurajări pentru cei care respectă regulile. În opinia altora, digitalizarea ar fi o soluție ce ar duce la rezolvarea multor probleme legate de raportarea achizițiilor, în situația în care responsabilii nu sunt nici încurajați, nici sancționați.

Membrii PNAP susțin că la nivel regional este o criză de personal în domeniul achizițiilor publice, în special la sate și ar fi necesară certificarea liberilor profesioniști în domeniul achizițiilor publice. Totodată, membrii PNAP consideră că ar fi necesară interconectarea sistemelor electronice din sectorulfinanciar, fiscal, inclusiv facturile, registrele, etc., pentru a ușura munca specialiștilor în achiziții publice. Eu au mai cerut ca la ședințele viitoare să fie invitați să participe reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) și ai Trezoreriei de Stat.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA, au lansat, în decembrie 2023, Platforma Națională pentru Achiziții Publice (PNAP), în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. PNAP este un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, operatori economici și reprezentanți ai societății civile. Membrii PNAP reprezintă autorități și organizații interesate de funcționarea și viabilitatea sistemului național de achiziții publice.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Conceptul și conținutul unei platforme web, dedicată achizițiilor publice din Republica Moldova, a fost prezentat miercuri, 26 iunie, 2024, în cadrul celei de-a cincea ședință de lucru a membrilor Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice. Pagina web este creată în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă  din SUA.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vice directoarea IDIS „Viitorul", a spus că în urma mai multor discuțiilor cu societatea civilă, care reprezintă acest domeniu, s-a simțit necesitatea creării unui portal destinat celor care monitorizează achizițiile publice. „Vrem să fie o resursă atât pentru reprezentanții societății civile, interesați de domeniul achizițiilor publice, cât și pentru cetățenii doritori să afle cum sunt utilizați banii publici. Ne dorim ca această platformă online să fie un instrument util celor implicați în monitorizarea achizițiilor publice, care țin pulsul achizițiilor publice în Republica Moldova. Platforma va include, de asemenea, informații utile pentru autoritățile contractante, operatorii economici, factorii de decizie și orice alte părți interesate. Acesta va servi ca o sursă centralizată și de încredere de informații și instrument de advocacy pentru a permite coordonarea și cooperarea părților interesate care desfășoară activități de monitorizare a achizițiilor”. 

Potrivit lui Pavel Novac, reprezentantul companiei care a realizat site-ul, scopul platformei online este de a prezenta opiniei publice situația din domeniul achizițiilor publice, ceea ce se întâmplă pe această piață, dar și de a explica oamenilor simpli de ce achizițiile publice trebuie să fie în vizorul societății civile. 

Mariana Kalughin, reprezentanta Asociației Obștești „Transparency International Moldova”, a menționat că realizarea paginei web este o idee extraordinară, care va avea un impact mare, deoarece o asemenea resursă nu mai există. 

Ion Cornea, manager la o companie de consultanță în afaceri, a apreciat că o astfel de platforma necesită mult timp pentru a fi creată și menținută. „Este o platformă interactivă. Se vede că este o dorință mare de a exista o astfel de resursă în domeniul achizițiilor publice. Să aduni atâta informație este o muncă enormă. Succesul unui site constă și în menținerea și actualizarea lui permanentă”.

Ala Revenco, președinta Asociației Obștești „Părinți Solidari”, susține că pagina web va răspunde necesităților societății civile în ceea ce privește monitorizarea achizițiilor publice. „Din păcate ceea ce se face la nivel de stat lasă mult de dorit, de aceea suntem nevoiți să avem instrumentele noastre de monitorizare pentru a fi mai eficienți”.

Valeriu Rusu, director executiv al Asociației Obștești ADR „Habitat”, a afirmat că atât timp cât achizițiile publice vor fi monitorizate și despre ele se va vorbi pe mai multe platforme online, va putea fi imprimat un trend pozitiv al   modalităților de utilizare a banilor publici.

În cadrul ședinței Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice, Silviu Plopa, monitor, membru a coaliției, a prezentat o analiză în dinamică a stării de lucruri din sectorul de achiziții publice din Republica Moldova, dar și stegulețele roșii identificate în procesul de monitorizare a achizițiilor desfășurate de către S.A. „Apă-Canal Chișinău” și de către RED-Nord la achiziţionarea sistemului fotovoltaic.

Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice este creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în      colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență din SUA. Coaliția ce urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Din Coaliție fac parte peste 20 de organizații ale societății civile, jurnaliști de investigație, experți şi monitori independenți din Republica Moldova.

Până acum Coaliția de Monitorizare a Achiziţiilor Publice s-a întrunit în patru ședințe, unde au fost abordate mai multe subiecte și probleme de actualitate din domeniul achizițiilor publice.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Membrii Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP), lansată în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, s-au întrunit, joi, 16 mai, 2024, în cea de-a doua ședință de lucru. În cadrul ședinței a fost abordat subiectul contestațiilor formulate în cadrul procedurilor de achiziție care sunt neîntemeiate sau retrase de către contestatori. Membrii PNAP au enunțat problemele generate de contestațiile neîntemeiate și impactul acestora asupra procesului de atribuire a unui contract de achiziție publică sau sectorială, venind în același timp cu soluții și recomandări pentru depășirea lor.

Carolina Ungureanu, vicedirectoare la IDIS „Viitorul”, manager de proiect, a spus în debutul ședinței că pentru Republica Moldova este importantă monitorizarea achizițiilor publice pentru utilizarea eficientă a banilor publici, iar pentru IDIS „Viitorul” o componentă indispensabilă sunt analizele, studiile, în baza cărora se poate vedea dificultățile și probleme din sectorul achizițiilor publice, dar și recomandările care pot fi propuse decidenților pentru a îmbunătăți situația din domeniu.

Vladimir Arachelov, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, a declarat că PNAP este o platformă care vine să faciliteze activitatea Ministerului Finanțelor, dar și o alternativă la procesul de analiză și de discuții cu factorii interesați de domeniul achizițiilor publice. Potrivit lui Vladimir Arachelov, în cadrul ministerului s-a convenit ca analizele și studiile, care sunt prezentate și discutate în cadrul PNAP, să fie studiate suplimentar, ca atunci când se vor face intervenții în cadrul normativ, unele propuneri și recomandări să fie preluate, mai ales că în prezent autoritățile sunt în proces de implementare a Programului de dezvoltare a achizițiilor publice în Republica Moldova.

„Ceea ce ține de subiectul contestațiilor neîntemeiate, ne interesează de mult timp. De câțiva ani încercăm să intervenim ca procesul de contectații să fie eficientizat, iar Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) să desfășoare calitativ activitățile privind contestațiile. Au fost unele încercări de a modifica cadrul normativ, inclusiv în Parlament. Vom analiza și rezultatele studiului de astăzi și vom vedea care sunt elementele care pot fi introduse imediat sau pe termen mediu în acest proces. Ne dorim ca acest proces să nu pericliteze dreptul la contestații al agenților economici.  Vem ca numărul de participanți per procedură să crească, însă în condiții de eficiență și transparență. Această activitate a dumneavoastră eliberează Ministerul Finanțelor de presiune și mulțumim IDIS „Viitorul” că a acceptat să preia o bucată din această presiune și noi să avem timp pentru produsele deja finalizate și să putem lua decizii”, a declarat Vladimir Arachelov.

Diana Enachi, coordonator monitorizare achiziții publice la IDIS „Viitorul”, a prezentat analiza evoluției contestațiilor în ultimii trei ani, în special a contestațiilor respinse ca fiind neîntemeiate, a contestațiilor retrase și motivelor retragerii în scopul identificării eventualelor contestații abuzive care au impact negativ asupra procesului de achiziție. Iar, în baza analizei efectuate, au fost formulate concluzii și prezentate câteva scenarii cu soluții care să contribuie la descurajarea formulării contetsațiilor cu rea-intenție și eficientizarea procesului de contestare, și în consecință, de aatribuire a contractelor de achiziții cu respectarea legii.

Potrivit analizei, în Republica Moldova, organul responsabil de examinarea și soluționarea contestațiilor este ANSC, care din 2016, momentul în care a fost instituită și a devenit funcțională, și până în prezent, a adoptat 5179 de decizii ca urmare a examinării și soluționării a circa 6276 de contestații.

Diana Enachi a mai spus că datele statistice privind contestațiile depuse arată că în 2023, din numărul total al contestațiilor examinate în fond de către ANSC (654 de decizii emise), jumătate au fost respinse ca neîntemeiate (323). Astfel, s-a constatat un trend descrescător pentru contestațiile admise total/parțial (22%), și un trend crescător pentru contestațiile respinse ca neîntemeiate (9,1%). Fiind comparată ponderea contestațiilor admise parțial/integral cu cele respinse ca neîntemeiate, se constată că, atât în 2021 (41%), cât și în 2022 (46%), o pondere mai mare a contestațiilor admise parțial/integral. Însă, în 2023, se înregistrează o ponderea mai mare a contestațiilor respinse ca neîntemeiate (50%).

Fiind analizate rezultatele contestațiilor depuse de către 5 top contestatori, s-a observat că fiecare a 4-a contestație a fost retrasă (25%), fiecare a cincea (20%) a fost respinsă ca fiind neîntemeiate, iar mai mult de jumătate (55%) au fost admise sau parțial admise. 

Referitor la identificarea soluțiilor, studiul a prezentat 4 scenarii posibile cu subilinerea avantajelor, dar și dezavatajelor și riscurilor posibile pentru fiecare, precum și exemple din practica unor țări europene: instituirea unei cauțiuni/garanții la depunerea unei contestații; instituirea unei taxe fixe obligatorii la depunerea contestației; instituirea garanției bancare doar la licitațiile publice; sau păstrarea politicii actuale care necestiă unele îmbunătățiri.

Pentru îmbunătățirea situației, coordonatorul monitorizare achiziții publice a propus digitalizarea integrală a procesului de dezpunere și soluționare a contetsațiilor, inclusiv cele retrase; dezvoltarea modulului de evaluare în sistemul electronic MTender, instituirea programelor de capacitare a autorităților contractante și operatorilor economici pentru reducerea procedurilor inițiate cu abateri de la cadrul legal. Aceste soluții ar contribui la reducerea numărului contestațiilor depuse cu rea-credință, care ulterior sunt respinse ca neîntemeiate și ar eficientiza procesul de achiziție publică și sectorială.

Potrivit Angelei Nani, director general, consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul ANSC, faptul că o contestație a fost respinsă ca neîntemeiată nu înseamnă neapărat că a fost depusă cu rea intenție. Au fost cazuri când în cadrul unor procese de soluționare a acestora, autoritățile contractante și-au remediat deficiențele admise invocate de către constatator. În alte cazuri, oferta este respinsă pentru că nu corespunde documentației de atribuire, nu este motivat actul administrativ și astfel se depune contestație. Este important să fie descrise detaliat motivele respingerii ofertelor pentru a duce la scăderea numărului contestațiilor.

Discutând eventualele soluții privind contestațiile neîntemeiate, membrii PNAP au enumerat instituirea unei cauțiuni sau garanții la depunerea unei contestații, ca o modalitate de a reduce supraîncărcarea personalului ANSC, dar și instituirea unei taxe obligatorii la depunerea contestației.

Unii membri ai PNAP nu au susținut ideea instituirii cauțiunii sau garanțiilor la depunerea unei contestații, considerând-o prematurăși insuficient argumentată la etapă actuală, deoarece contestațiile neîntemeiate nu sunt o problemă sistemică, ci mai curând cazuri izolate. În opinia altor membri PNAP, cauțiunea sau garanțiile ar leza dreptul la contestare al operatorilor economici.

Taxa obligatorie la depunerea contestației a fost susținută în scopul responsabilizării operatorilor economici. Alți membri ai PNAP au fost de părere că contestațiile neîntemeiate nu ar fi o problemă majoră precum contestațiile retrase, propunând să fie instituită o listă de interdicție a operatorilor care retrag contestațiile fără temei.

Membrii PNAP au opinat că, contestațiile sunt respinse ca neîntemeiate din varii motive, inclusiv deoarece operatorii economici sunt puțin informați referitor la cadrul legal al achizițiilor publice, dar nu intenția rea. O soluție ar fi instruirea operatorilor economici și autorităților contractante pentru responsabilizarea mbelor părți din procesul de achziiție. Totodată, s-a menționat că ar fi necesară modificarea și îmbunătățirea Documentației standard, informarea clară  de către autorități/entități privind motivele descalificării ofertei, dezvoltată etapa de evaluare în sistemul electronic, astfel încât completările la oferta declarată câștigătoare ca urmare a clarificărilor să fie disponibile tuturor ofertanților.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA, au lansat, în decembrie 2023, Platforma Națională pentru Achiziții Publice (PNAP),  în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. PNAP este fi un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, operatori economici și reprezentanți ai societății civile. Membrii PNAP reprezintă autorități și organizații interesate de funcționarea și viabilitatea sistemului național de achiziții publice.

Misiunea PNAP este îmbunătățirea eficienței, transparenței și integrității sistemului național de achiziții publice prin abordarea problemelor din sistem, identificarea soluțiilor, precum și propunerea acestora, sub formă de recomandări, pentru a fi integrate în politici, de către decidenți.

În cadrul ședințelor, care sunt organizate trimestrial, membrii PNAP discută subiecte prioritare, adoptă poziții comune în legătură cu problemele și provocările sistemului de achiziții publice, formulează recomandări și contribuie la elaborarea politicilor și la implementarea soluțiilor pentru depășirea provocărilor. Secretariatul PNAP este asigurat de către IDIS „Viitorul”.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Proiectul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în domeniul achizițiilor publice „Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației” a fost premiat la Gala Societății Civile 2019, desfășurată de către Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, care a avut loc în data de 7 iunie 2019.

IDIS „Viitorul” a luat premiul la categoria de bază „Guvernanță mai puternică”, pentru cea mai bună inițiativă de promovare a schimbărilor democratice în societate și procesul decizional, angajarea acestora în monitorizarea politicilor, antidiscriminarea și promovarea schimbărilor, apărarea drepturilor omului, promovarea schimbărilor de politică, monitorizarea implementării reformei democratice într-un anumit sector, promovarea transparenței și a responsabilității autorităților și a instituțiilor publice, inclusiv prin mijloace media profesionale și independente etc..

Vineri, 29 martie, 2024, a avut loc a patra ședință de lucru a membrilor Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice. În cadrul evenimentului, subgrantiștii proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență din SUA, au raportat situația cu referire la implementarea  proiectelor privind monitorizarea achizițiilor publice.

La ședință a participat și un grup de studenți de la Facultatea Științe Economice a Universității de Stat din Moldova. Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vice directoare IDIS „Viitorul", le-a spus tinerilor că achizițiile publice au ajuns astăzi să fie un domeniu de mare interes și se cere monitorizarea modului în care sunt utilizați banii publici, iar Coaliția, reprezentantă de către ONG-uri, activiști și experți în domeniu, veghează transparența utilizării banilor publici în Republica Moldova. „Suntem interesați să diseminăm informația aceasta și să creștem capacitatea tinerilor, a societății civile, de a avea mai mulți experți și reprezentanți care supraveghează sectorul”, a spus Carolina Ungureanu.

Olga Diaconu, coordonatoare de proiecte la Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), a prezentat activitățile proiectului „Monitorizarea achizițiilor sectoriale în Republica Moldova”, conform Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în domeniul energeticii, apei, transporturilor și servicilor poștale. Astfel, mai multe entități contractante mari au fost monitorizate cum desfășoară achizițiile sectoriale, pentru depista eventuale nereguli sau indicatori de risc, anumite practici bune sau rele, care ulterior se vor regăsi și într-un raport, note de politici, care vor fi expediate autorităților pentru aduce îmbunătățiri la cadrul legal. Au fost deja publicate cinci articole cu privire la anumite situații dubioase, cu semne de întrebare, cu indicatori de risc în monitorizarea achizițiilor sectoriale desfășurate de către Chișinău-Gaz, Aeroportul Internațional Chișinău, Termoelectrica, Calea Ferată din Moldova și Apă-Canal Chișinău.

Ala Revenco, președinta Asociației Obștești „Părinți Solidari”, care implementează proiectul „Creșterea integrității achizițiilor de valoare mică realizate de către direcțiile de educație din mun. Chișinău” a analizat modul în care se realizează achizițiile de valoare mică, în condițiile noului regulament intrat în vigoare la 1 iulie, 2023. Ca rezultat, s-a constat că predomină procedurile neconcurențiale. 96% din banii utilizați, circa 40,4 milioane de lei, fără TVA, au fost cheltuiți discreționar de către direcțiile de educație prin achiziții de valoare mică realizate în baza facturilor fiscale și a contractelor directe, iar în astfel de cazuri, riscurile de corupție și de înțelegere sunt foarte mari. Totodată, autoritățile contractante monitorizate, în trimestru III din 2023 au desfășurat 311 proceduri prin factură și contracte directe, iar în trimestrul IV – 416. Prin MTender, 8 proceduri au fost defășurate în trimestrul III și 4 în trimestrul IV.  S-au raportat după termenul limită 7% din proceduri în trimestrul III și 32% în trimestrul IV. Depășirea pragurilor la realizarea achizițiilor prin facturi fiscale și contracte directe au avot loc în trimestrul III în cazul a 16 proceduri, iar trimestrul IV - în cazul a 8 proceduri.

Ion Mazur, șeful Departamentului Advocacy, Campanii și Publicații din cadrul Asociației Obștești „Asociația Presei Independente”, care implementează proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice prin contribuția mass-media”, a spus că au fost monitorizate mai  multe proceduri de achiziții a proiectelor Programului Național „Satul  European” și „Satul  European Expres” pentru a realiza investigații jurnalistice și recomandări pentru autorități și entități economice, dar și a promova bunele practici de guvernare locală prin realizarea unor articole tematice. S-a reușit publicarea a trei investigații și trei articole despre bunele practici. Referitor la Raportul de monitorizare a corectitudinii utilizării procedurilor de achiziții publice de către administrația publică locală de nivelul I, cu propuneri de eliminare a ilegalităților și recuperare a banilor publici, experta contractată să facă raportul a analizat 29 de contracte și proceduri de achiziție din cele 65 planificate.

Diana Grosu, președința Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI, care implementează proiectul „Monitorizarea și promovarea transparenței achizițiilor publice în sectorul asistenței sociale din Republica Moldova”, a spus că în cadrul proiectului sunt monitorizate achizițiile publice efectuate de către direcțiile generale de asistență socială din zona de nord a Republicii Moldova și de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, iar rezultatele monitorizării se vor regăsi în 7 investigații și 7 reportaje investigative. Între timp s-au realizat 4 investigații și 3 reportaje investigative. Rezultatele investigațiilor se vor regăsi într-un raport de monitorizare, cu recomandări către autoritățile/entitățile contractante. „Ceea ce am făcut a cam supărat autoritățile, având în vedere faptul că ele au fost monitorizate cum utilizează banii publici. În urma acestor investigații au apărut diverse amenințări, autoritățile nefiind obișnuite cu faptul că cineva le monitorizează”, a spus Diana Grosu.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă a Transparency Internațional-Moldova, care implementează proiectul „Achiziţiile publice din Primăria mun. Chişinău sub lupa transparenței”, a spus că s-a reușit colectarea și analiza informațiilor din planurile de achiziții ale Primăriei Chișinău și a întreprinderilor municipale pentru 2023-2024; au fost selectate procedurile de achiziții spre monitorizare pentru 2023 și analizat conținutul paginilor web ale Primăriei Chișinău, Direcției Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare și a ÎM Autosalubritate în ceea ce ține de componentele buget și achiziții publice. Au fost selectate: informațiile din M-Tender și de pe www.achizitii.md referitoare la achizițiile efectuate de către autoritățile contractante monitorizate; datele privind contractele atribuite înregistrate la Agenția Achiziții Publice. De asemenea, au fost solicitate informații de la întreprinderile municipale privind achizițiile realizate în 2023. „Atenția a fost îndreptată către achizițiile cu factori de vulnerabilitate și riscuri sporite de corupție; dar și cu valoarea achizițiilor semnificativă. Autoritățile contractante par a fi, mai degrabă, tentate să anuleze procedurile decât să le remedieze, constatere ce a rezultat din analiza deciziilor Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Am avut dificultăți la unele etape ale realizării investigațiilor jurnalistice, dar ele au fost depășite. Vom realiza și un raport de monitorizare și vom desfășura și un club al jurnaliștilor unde vom invita instituțiile monitorizate și ofertanții care au depus contestații”, a spus Lilia Zaharia.

În cadrul ședinței, Valeriu Ciorba, monitor la Părinții Solidari, a prezentat ciorna unui apel public al societății civile cu referire la achizițiile publice de valoare mică. Potrivit lui Valeriu Ciorba, legislativ nu este nicăieri stipulat că anume contractele de la 150 de mii la 350 de mii, care se petrec prin Mtender, trebuie să fie publicate obligatoriu undeva. Astfel, se solicită să fie făcute anumite intervenții în hotărârea Guvernului care reglementează aceste proceduri, ca și acele contracte care se petrec în Mtender, și care ar fi transparente, să fie publicate și să ajungă în spațiul public.

Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice este creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență din SUA. Coaliția ce urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Din Coaliție fac parte peste 20 de organizații ale societății civile, jurnaliști de investigație, experți şi monitori independenți din Republica Moldova.

Până acum Coaliția de Monitorizare a Achiziţiilor Publice s-a întrunit în trei ședințe, unde au fost abordate mai multe subiecte și probleme de actualitate din domeniul achizițiilor publice.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Curtea de Conturi au semnat la 22 ianuarie, 2024, un Acord de cooperare menit să contribuie la intensificarea colaborării, îmbunătățirea transparenței și eficienței procesului de achiziție publică și obținerea unei valori corespunzătoare banilor publici cheltuiți. Acordul a fost semnat în contextul în care IDIS „Viitorul” implementează, împreună cu Parteneriat pentru Transparență din SUA, proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice”,  care are ca scop sprijinirea reformei sectorului de achiziții publice moldovenesc, creșterea transparenței și echității procedurilor de achiziție publică, prin abilitatea cetățenilor în sensul responsabilizării instituțiilor relevante.

Echipa IDIS „Viitorul”, care implementează proiectul, a avut pe 24 octombrie, 2023, o întrevedere cu conducerea Curții de Conturi, în vederea consolidării și coordonării eforturilor de cooperare și în vederea obținerii calității de membru al Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP), creată în cadrul aceluiași proiect.

IDIS „Viitorul” și Curtea de Conturi consideră că parteneriatul dintre societatea civilă și autoritățile publice permite creșterea calității serviciilor publice în interesul cetățenilor. În Acord se precizează că din 23 iunie 2022 Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată pentru a deveni membră a Uniunii Europene, iar întreprinderea măsurilor pentru îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile de guvernare și creșterea implicării societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile, sunt recomandări ale Comisiei Europene. Astfel, acest fapt reiterează necesitatea colaborării tuturor actorilor din sectorul achizițiilor publice, având contribuția societății civile, atât la monitorizare, cât și la dezvoltarea politicilor, instrumentelor digitale și la îmbunătățirea cadrului de reglementare.

Totodată, acordul subliniază că art. 133 din Constituția Republicii Moldova fundamentează Curtea de Conturi în calitate de instituție de audit, cu un mandat suficient de larg, ce exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare publice, rezultatele activității fiind rapoartele anuale expediate Parlamentului. „În activitatea sa, Curtea de Conturi abordează riscul că finanțele și patrimoniul public pot fi administrate și utilizate în mod abuziv, oferind în mod constant informații despre cum sunt cheltuiți banii de către autoritățile statului și despre performanța sectorului public. Datorită responsabilităților specifice gestiunii banilor publici și realizării actului de putere publică, activitatea Curții de Conturi se extinde nu doar asupra aspectelor de ordin financiar, ci și asupra angajamentelor entităților auditate privind performanța și conformitatea utilizării resurselor publice”.

În document mai este menționat faptul că achizițiile publice reprezintă o componentă importantă a finanțelor publice, fapt demonstrat de volumul de resurse financiare publice care sunt cheltuite prin sistemul de achiziții în scopul procurării de bunuri, servicii și lucrări, de către autoritățile contractante din țară, motiv pentru care asigurarea și îmbunătățirea transparenței și eficienței acestui proces este imperios necesară. „Stabilirea unei comunicări eficiente și permanente, între reprezentanții instituțiilor publice, cu atribuții în domeniul achizițiilor publice, autoritățile contractante, operatorii economici și societatea civilă, este precondiția de bază pentru coordonarea și armonizarea intereselor cetățenilor cu cele de stat, într-o atmosferă democratică și în spiritul principiilor statului de drept”, se mai menționează în Acord.

Părțile semnatare ale Acordului remarcă necesitatea conjugării eforturilor și a capacităților sectorului guvernamental și ale societății civile în vederea atingerii obiectivelor guvernării, modernizării țării și ajustării la standardele europene în toate domeniile, inclusiv în domeniul achizițiilor publice, care reprezintă o componentă importantă a finanțelor publice și a bugetului public național. Părțile, de asemenea, salută inițiativele de consultare și implicare a societății civile, a mediului academic și al organizațiilor independente în toate problemele de interes strategic, în calitate de element al procesului de democratizare a societății și a statului în Republica Moldova. „O mai bună coordonare a eforturilor comune ale sectorului asociativ și ale autorităților publice și de specialitate ale Guvernului Republicii Moldova, în special Curtea de Conturi a Republicii Moldova, se va răsfrânge pozitiv asupra performanțelor înregistrate în dezvoltarea economică a țării”, se mai menționează în Acord.

Potrivit Acordului, părțile vor participa la ședințe comune, mese rotunde, alte activități, unde vor aborda diverse subiecte de actualitate din domeniul achizițiilor publice, probleme ce necesită discuții și consultări cu toți actorii din sector, precum și vor lucra la găsirea de soluții pentru redresarea dificultăților. De asemenea, părțile vor asigura participarea sistemică a reprezentanților lor în cadrul activităților ale Platformei Naționale pentru Achiziții Publice.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Parteneriat pentru Transparență (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a desfășurat joi, 21 decembrie, o ședință de mentorat cu subgrantiștii proiectului „Consolidarea integrității achizițiilor publice”,  în prezența lui Hady Fink, directorul de proiect din cadrul Partnership for Transparency – PTF din SUA, care s-a aflat într-o vizită în Republica Moldova. În cadrul întrevederii, opt organizații ale primei runde a programului de subgrantare au enunțat rezultatele și impactul proiectelor implementate. Totodată, cinci organizații care implementează proiecte în cadrul rundei a doua a programului de subgrantare, au raportat rezultatele primelor trei luni de monitorizare a achizițiilor publice.

Ședința de mentorat a avut ca scop și evaluarea situației recomandărilor adresate  autorităților monitorizate și decidenților, ca rezultat al implementării proiectelor din prima rundă, a reacțiilor autorităților contractante la recomandările formulate, precum și în ce măsură a fost îmbunătățit procesul de achiziții publice.

Hady Fink: „Pentru noi sunt foarte importante rezultatele obținute în cadrul proiectelor, dar ne interesează și să urmărim ceea ce se întâmplă după ce ați implementat proiectele, care este sustenabilitatea. Pentru noi sunt importante acțiunile imediate, dar și rezultatele pe termen lung ale activităților voastre. Vrem să vedem ce schimbări s-au produs, dacă unele autorități monitorizare au ținut sau țin cont de recomandările voastre. Eventual dacă sunt unele mai reticente trebuie să cunoaștem lucrul acesta, ca să avem analiza situației actuale și să știm cum ne mișcăm mai departe”.

Carolina Ungureanu, manager de proiect, vicedirectoare IDIS „Viitorul”: „Pentru noi este importantă ședința aceasta din mai multe puncte de vedere. Ca să vedeți cum activează și alte organizații ale societății civile și ce instrumente utilizează atunci când monitorizează anumite entități sau autorități contractante. Este un schimb de experiență, iar lecțiile pe care le-au prezentat anumite organizații pot fi preluate. Unele subiecte abordate de către organizații care fac monitorizări pot fi în viitor subiecte de investigații jurnalistice”.

Centrul Contact Cahul a monitorizat, în cadrul primei runde de subgrantare, unele achiziții publice desfășurate de către Primăria municipiului Cahul și de către Consiliul raional Cahul. Mihail Cucereanu, coordonator de proiect în cadrul centrului, a recunoscut că multe cunoștințe în domeniul monitorizării nu a avut inițial, dar în cadrul proiectului a participat la instruiri, unde a fost pregătit de către specialiști în domeniu. „În cadrul proiectului am format un grup de monitorizare. Am avut posibilitatea să contractăm un responsabil tehnic, cu experiență înaltă, care ne-a învățat la ce să atragem atenția atunci când monitorizăm cum decurg lucrările. La fiecare etapă de monitorizare ne-am străduit să facem propuneri, care au fost incluse ca recomandări pentru autorități, și am avut mai multă deschidere din partea Primăriei Cahul decît din partea CR Cahul. Unul dintre membrii grupului nostru de monitorizare a fost inclus în grupul privind achizițiile publice din cadrul Primăriei. La Consiliul raional este un pic mai greu. În timpul activității noastre în acest proiect au fost mai multe observații la caietele de sarcini, care erau întocmite foarte superficial și nici nu erau semnate de cine le-a întocmit. Ca o continuitate a ceea ce am început, recent s-a constituit un consiliu local de transparență și membri ai grupului nostru de monitorizare cu care am lucrat, acum, o parte dintre ei, sunt membri ai acestui consiliu de transparență și monitorizează procesul de luare a deciziilor la Primăria municipiului Cahul, inclusiv procesul de achiziții”, a spus Mihail Cucereanu.

Asociația Obștească „Localinvest” din raionul Râșcani, în prima rundă de granturi, a monitorizat achizițiile desfășurate de către Consiliul raional Râșcani și de către Spitalul raional Râșcani. Alexandru Crigan, președintele asociației, a spus că în timpul procedurilor de monitorizare au fost depistate o serie de abateri de la normele legale. „Odată cu finalizarea proiectului nu s-a finalizat și activitatea noastră privind aceste achiziții publice monitorizate. Am formulat recomandări la sfârșitul etapelor de monitorizare, iar pe parcurs am continuat să primim răspunsuri la scrisorile pe care le-am adresat în timpul proiectului și la care nu am primit răspuns la timpul potrivit. Am avut mari așteptări de la instituțiile statului, în special de la organele de control, ca să aibă o reacție mai promptă. Am primit răspunsuri la recomandări, dar au fost destul de evazive.”, a spus Alexandru Crigan.

Asociația Obștească „Prospect”, din orașul Cimișlia, a monitorizat, tot în prima rundă, achizițiile publice privind reparația drumurilor desfășurate de către autoritățile din oraș și raion. Andrei Bargan, directorul asociației, a declarat că a fost pentru prima dată în istoria activității autorităților locale când o  organizație a inclusă în grupul de lucru privind achizițiile publice. „Ne-au primit la început rece, dar am reușit să colaborăm. Făcând monitorizări la toate etapele, am observat că este un specialist bun care să facă documentațiile de proiect, dar cu planificarea stăteau mai prost. Planificau mai mult pe criterii politice. Alegeau unde să repare anumite drumuri și cui să facă drumuri. Noi am transmis toate recomandările și observațiile noastre administrației locale să ajusteze proiectul, fiindcă nu este bine să se planifice una, dar să se facă alta. În discuție afirmă că vor lua în considerare, dar nu mai îndeplinesc. Se revoltă dacă insistăm și ne întreabă de ce ne interesează. Le-am spus că au o planificare negândită. Am observat că în actelocale.md, la compartimentul servicii de protocol, tot ce se plasează este hașurat cu negru și nu mai înțelegi ce informații se conțin acolo. Am înțeles din spusele lor că dacă hașurează nimeni nu-i pedepsește. Dacă scăpă vreun nume nehașurat sau altceva, pot fi dați în judecată și pot fi pedepsiți că publică date cu caracter personal. Dar nu este vorba de persoane fizice”, a declarat Andrei Bargan.

Proiectul media „Cu Sens”, beneficiar al primei runde de granturi, a realizat cinci investigații jurnalistice și cinci explainere pentru a informa publicul despre cum pot accesa informațiile despre achiziții publice. Liuba Șevciuc, administratoarea proiectului, a specificat că în cadrul anchetelor au verificat mai multe contracte cu participarea mai multor agenți economici, achiziții de valoare mică, de valoare mare, achiziții care au fost realizate cu mulți ani în urmă și nu au fost duse la bun sfârșit. „Problema cu care ne-am confruntat a fost că unele instituții publice nu ne-au dat informațiile solicitate. De obicei, munca jurnaliștilor se termină în momentul în care publicăm o anchetă. Acestea sunt competențele noastre și este bine astfel de formate în care noi colaborăm cu societatea civilă, pentru că ei pot prelua materialele noastre și pot pune presiune publică pe autorități ca să facă anumite ajustări la lege, să implementeze anumite lucruri”, a declarat Liuba Șevciuc.

Organizațiile care implementează proiecte în runda a doua de subgrantare au început activitatea în luna septembrie curent. Acestea au raportat dificultățile pe care le-au  întâmpinat în această perioadă de implementare a proiectului.

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), a obținut granturi în ambele runde de subgrantare pentru a monitoriza achizițiile publice sectoriale. În perioada implementării primei runde au fost aduse modificări la legea privind achizițiile publice sectoriale. Iar ca să vadă impactul acestora, a aplicat și la a doua rundă. Olga Diaconu, coordonatoare de proiect în cadrul AGER,  a evidențiat rezultatele primei runde de implementare a proiectului.  „Activitățile desfășurate în perioada aprilie – iulie 2022 au vizat: monitorizarea achizițiilor în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale; organizarea unei mese rotunde cu părțile interesate pentru discutarea principalelor probleme legate de interpretarea și aplicarea prevederilor Legii 74/2020; elaborarea și publicarea articolelor; elaborarea unei note de politici publice; și elaborarea unui raport de monitorizare. Ca activități realizate, vorbim despre monitorizarea achizițiilor sectoriale, publicarea articolelor despre situații problematice în achizițiile sectoriale etc.”, a spus Olga Diaconu.

Asociația Obștească „Părinți Solidari” este, de asemenea, beneficiara ambelor runde de subgrantare. Valeriu Ciorba, monitor al asociației, a vorbit despre activitățile planificate în implementarea proiectului din runda a doua. „Suntem cu ochiul pe educația din municipiul Chișinău. Monitorizăm direcțiile de educație ale Primăriei municipiului și anume modul în care ele raportează desfășurarea achizițiilor publice de valoare mică prin sistemul Mtender, proces obligatoriu din 1 iulie curent. Informații despre procedură, mecanisme de raportare, deși s-a introdus din 1 iulie, au început să apară din luna septembrie. Prezentarea informațiilor despre achizițiile de valoare mică este cam ascunsă. Sunt achiziții care, ca procedură, trebuie să se desfășoară în Mtender, dar se ajunge ca în Mtender să fie declarat doar cine este câștigătorul. Contractul propriu zis nu ajunge în Mtender. În hotărârea de Guvern mai sunt multe excepții complicate, iar autoritățile contractante, credem noi, le folosesc abuziv pentru anumite chestii. Sistemul nou nu prevede legătura cu sistemul e-factura și aici procentajul erorilor umane este destul de mare. a menționat Valeriu Ciorba.

Asociația Obștească „Asociația Presei Independente”, implementează din septembrie proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice prin contribuția mass-media”. Ion Mazur, șeful Departamentului Advocacy, Campanii și Publicații al asociației, a arătat că sunt monitorizate procedurile de achiziție selectate în cadrul programului național „Satul European” și „Satul European Expres”, din perioada 2023-2024. „Ne-am propus nu doar să dezvăluim anumite lacune, încălcări ale proceselor de achiziție publică, dar și să promovăm bunele practici, să arătăm că sunt autorități locale care desfășoară procesele corect și să fie un exemplu pentru alte autorități și în felul acesta să îmbunătățim procesul de achiziție. Au fost realizate două investigații jurnalistice, dar încă nu au fost publicate. Autoritățile vizate au candidat la alegerile locale din noiembrie curent și a fost amânată publicarea unei investigații. A doua investigație durează deoarece identificarea temei este complicată. Unele surse, inclusiv persoanele implicate din partea autorităților, refuză să ofere informații la timp”, a declarat Ion Mazur.

Asociația pentru Drepturile Omului „Lex 21” din municipiul Bălți, de asemenea, este participanta ambelor runde de subgrantare. Valeria Ciolac, coordonatoarea programelor anticorupție în cadrul asociației, a menționat activitățile planificate și realizările în cadrul rundei a doua. „Am ales monitorizarea transparenței achizițiilor publice în sectorul asistenței sociale deoarece odată cu războiul și criza refugiaților, sectorul a beneficiat de mari fonduri, sub formă de ajutor umanitar, iar acolo unde sunt mai multe fonduri este o mai mare nevoie de monitorizare. În cele trei luni de implementare a proiectului am expediat 29 cereri de acces la informație către Direcțiile Asistență Socială din Nordul Moldovei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Principala problemă cu care ne confruntăm e că atunci când vine vorba de accesul de informație, unele autorități nu răspund deloc. În a runda a doua, LEX 21 și-a extins aria de monitorizare. Pe lângă autoritățile municipale din Bălți, sunt analizate toate procedurile de achiziție curente desfășurate de către Direcțiile Asistență Socială din Edineț, Soroca, Briceni, Donduşeni, Drochia, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Râșcani, Sângerei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale”, a menționat Valeria Ciolac.

Transparency International-Moldova în a doua rundă de subgrantare monitorizează achizițiile publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, Direcția arhitectură, urbanism și relații funciare și Regia autosalubritate. Lilia Zaharia, directoarea executivă TI-Moldova, a declarat că sunt foarte multe proceduri de achiziție făcute de către întreprinderile municipale și de către Primăria municipiului Chișinău, dar au fost selectate procedurile care țin de domenii cu factori de vulnerabilitate și riscuri sporite de corupție, s-au achizițiile care țin de aspectele controversate și problematice. „Colegele au identificat că au fost multe materiale promoționale de publicitate achiziționate de către Regia Autosalubritate și Direcția Arhitectură și vrem să vedem motivele de ce trebuie să se cheltuie foarte mulți bani pentru promovarea serviciilor prestate de către Regie. Ne-am uitat gradual din 2020 și până în 2023 și este o majorare a acestor achiziții de servicii. Fiind în campania electorală, când solicitam informații, ne întrebau „da cine v-a pus să scrieți investigații jurnalistice?”. Veneau cu reproșuri că am acționa la indicația vreunui partid politic. Și asta a fost un motiv de ce s-a tergiversat publicarea materialelor jurnalistice: că nu am primit informații suficiente la timp. Această activitate a noastră nu-i pentru a pedepsi sau a arăta din deget autorităților publice, dar vrem să venim cu unele recomandări, să-i ajutăm”, a spus Lilia Zaharia.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.