Experiența Băncii Naționale a Moldovei (BNM) în implementarea cerințelor tehnice și a criteriilor de evaluare pentru achizițiile verzi a fost împărtășită la 30 octombrie 2023 în cadrul unui club de presă găzduit de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Evenimentul a fost desfășurat în cadrul proiectului de cercetare și inovare „Consolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, şi a adunat reprezentanți ai autorităților contractante și societății civile care activează în domeniul achizițiilor publice.
„Ne dorim să avem cât mai multe autorități contractante, să educăm cetățenii și operatorii economici să țină cont de criteriile de sustenabilitate, și să achiziționeze lucruri care sunt în concordanță cu mediul ambiant, căci impactul social, economic și de mediu sunt extrem de importante pentru achizițiile sustenabile”, a declarat Carolina Ungureanu, vicedirector „Viitorul” și cercetător în cadrul proiectului.
Iar Maria Cojocari, doctor conferențiar universitar din cadrul USM, cercetător științific, coordonator în cadrul proiectului, a menționat „Având în vedere impactul asupra mediului și al consumului, instituțiile publice sunt acelea care pot diminua impactul negativ al achizițiilor care nu sunt prietenoase mediului prin achizițiile publice durabile, cum ar fi exemplul BNM în acest sens”.
Clubul de presă a evidențiat eforturile și experiența BNM în promovarea și implementarea achizițiilor publice durabile și a fost moderat de Olga Pisarenco, șefa Direcției achiziții și management contracte, și Ludmila Ionițel, jurisconsult principal, din cadrul Direcţiei Achiziţii şi Management din cadrul instituției. Specialistele au oferit o perspectivă amplă asupra procesului de achiziții publice verzi și au răspuns la întrebările participanților.
Achizițiile publice verzi au un rol-cheie în eforturile Republicii Moldova de a asigura o tranziție spre o dezvoltare economică verde. În acest sens, BNM a adoptat o abordare riguroasă pentru a se asigura că toate procedurile de achiziție respectă cerințele de protecție a mediului, astfel încât majoritatea procedurilor de achiziție au loc electronic, contribuind astfel la o gestionare eficientă și transparentă a acestora. De menționat că achizițiile verzi reprezintă circa 4% din totalul achizițiilor desfășurate de BNM în anul 2023.
„Achiziționează responsabil – achiziționează pentru durabilitate este îndemnul Băncii Naționale a Moldovei pentru alte autorități contractante în procesul planificării și realizării achizițiilor publice de bunuri, servicii și lucrări care conțin cerințe tehnice prietenoase mediului înconjurător, precum și cerințe de calificare care vizează respectarea standardelor de mediu”, a subliniat Olga Pisarenco.
Unul din principiile de reglementare a relațiilor privind achizițiile publice îl reprezintă protecția mediului şi promovarea unei dezvoltări durabile prin intermediul achizițiilor publice. Astfel, potrivit reglementărilor naționale, utilizarea sistemelor și schemelor de management de mediu (de exemplu EMAS, ISO 14001); materiale de construcție și aprovizionare durabilă, utilizarea de materiale de construcții cu un nivel ridicat de conținut reciclat și reutilizat, instalarea sistemelor energetice și surse de energie cu emisii de carbon reduse sau de nivel zero; reciclarea sau reutilizarea ambalajelor care însoțesc produsele; introducerea specificațiilor pentru vehicule cu cel mai mic nivel posibil de emisii de CO2 și a variantelor electrice sau hibride; achiziționarea vehiculelor cu sisteme de aer condiționat sunt câteva dintre criteriile generale privind durabilitatea pentru executarea lucrărilor livrarea bunurilor și prestarea serviciilor pe care autoritățile contractante le pot utiliza.
Pentru identificarea lucrărilor, bunurilor sau serviciilor durabile și verzi este esențial să fie luați în considerare următorii factori principali: impactul asupra mediului, importanța bugetară, prioritățile actuale, potențialul de a influența piața, disponibilitatea preferințelor alternative ecologice și considerațiile de cost.
Achizițiile care pot include criterii verzi și/sau durabile pot fi: produse și servicii de curățenie; echipamente electrice și electronice; echipament IT de birou; produse alimentare ecologice și servicii de catering; lucrări de reconstrucții/renovare; servicii de proiectări; produse biodegradabile și de birotică; piese mobiliere; transport.
„Pentru atingerea performanței, propunem autorităților contractante să planifice un anumit procent din numărul total de achiziții publice preconizate anual, întru desfășurarea procedurilor cu includerea elementelor de achiziții verzi și durabile. Recomandăm identificarea categoriilor de achiziții care pot să includă criterii verzi și durabile, conform necesităților instituționale, utilizarea cerințelor privind etichetele ecologice, dar și estimarea impactului asupra mediului de-a lungul ciclului de viață al produselor, serviciilor sau lucrărilor pe care le achiziționați”, îndeamnă Ludmila Ionițel, jurisconsult principal, din cadrul Direcţiei Achiziţii şi Management din cadrul BNM.
La rândul lor, participanții au povestit experiența lor, menționând că unele organe de control continuă practica documentelor pe hârtie și au sugerat că este important să fie identificate și solicitate la agenții economici documente care să demonstreze angajamentul lor față de sustenabilitate, cum ar documente care atestă utilizarea materialelor reciclate, a energiei regenerabile sau a altor practici ecologice. Totodată, se cer anumite modificări la nivel legislativ pentru a institui criterii clare și obligatorii de sustenabilitate, ce ar putea servi drept standarde pentru agenții economici și ar putea contribui la promovarea achizițiilor verzi în sectorul privat și public.
„Este necesar ca să existe capacități tehnice și de personal a instituției care să poată să gestioneze informația securizată și procesul achizițiilor durabile, lucru ce necesită investiții. Totodată, este important ca în calitate de stat, să ne racordăm după principiul preț-cost de întreținere, lucru ce ar aduce doar beneficii”, consideră Alexandru Marin de la Agenția Proprietății Publice.
Iar Valeriu Rusu de la Asociația Habitat, susține că este crucial ca atât societatea civilă, cât și autoritățile, să colaboreze pentru a promova achizițiile verzi, cu scopul de a proteja mediul în beneficiul atât al generațiilor actuale, cât și al celor viitoare: „Este important ca atât societate civilă, cât și autoritățile, să punem numărul împreună pentru achizițiile verzi și să salvăm viața pe pământ pentru noi și generațiile următoare”.
În scopul asigurării durabilității procesului de achiziție publică, BNM recomandă autorităților contractante să își seteze în programele sau planurile anuale de activitate implementarea unui procent minim de achiziții durabile de cel puțin 1-2%. Printre alte măsuri pentru autoritățile naționale în acest sens putem menționa: elaborarea catalogului electronic al bunurilor, serviciilor și lucrărilor ce corespund cerințelor sociale și de mediu; realizarea unei liste orientative a achizițiilor eco cu posibile cerințe tehnice, criterii de calificare ce ar răspunde standardelor de mediu; ajustarea prevederilor actelor normative ce vizează casarea bunurilor în vederea asigurării aplicabilității principiului „unul la unu” din Legea privind deșeurile și, organizarea atelierelor de lucru mixte privind derularea achizițiilor verzi.
Proiectul „Consolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, este finanțat din bugetul de stat în cadrul Programului de Stat 2020-2023 și are ca scop să contribuie la soluționarea problemelor de protecție a mediului, concomitent cu reducerea semnificativă a inegalităților în plan social și a încurajării afacerilor durabile și a consumului sustenabil.
Amintim că în cadrul proiectului a fost creat Ghidul de bune practici „Achiziţii publice durabile”, document care are ca scop prezentarea și analiza practicilor europene privind aplicarea criteriilor de durabilitate în procesul de achiziție publică a fost lansat pentru a promova practicile de achiziții publice durabile, în conformitate cu politicile și prioritățile naționale. De asemenea, a fost elaborată ediția a III-a a Indicelui de percepție a sistemului de achiziții publice, inclusiv percepția privind reglementarea și implementarea achizițiilor publice durabile/ecologice în Republica Moldova. Totodată, angajamentele internaționale, cadrul legal primar, dar și cel normativ-secundar al Republicii Moldova, în materie de achiziții publice au fost analizate, în cadrul următoarelor studii (1) Cartografierea angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul acordurilor internaționale cu referire la achizițiile publice durabile; (2) Conceptul de durabilitate în legea achizițiilor publice: reglementare versus aplicare; și (3) Durabilitatea și protecția mediului. Componente ale cadrului normativ secundar în achiziții publice.
Echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS „Viitorul”, care implementează proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” împreună cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (PTF), a avut noi întrevederi cu reprezentanții instituțiilor publice de la Chișinău în vederea consolidării și coordonării eforturilor de cooperare în sensul promovării reformei sistemului de achiziții. Pe 19 octombrie a avut loc întrevederea cu administrația Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS). Pe 23 octombrie, a avut loc întrevederea cu Camera de Comerț și Industrie din Republica Moldova (CCIRM), iar pe 24 octombrie, cu Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).
Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a mulțumit conducerilor celor trei instituții pentru deschiderea de a pune în discuție oportunitățile de colaborare și în special crearea unei platforme multi-stakeholderi. Totodată, a explicat scopul proiectului „Consolidarea integrității achizițiilor publice”, a trecut în revistă activitățile desfășurate până acum, dar și a celor care urmează a fi implementate, inclusiv crearea „Platformei Național pentru Achizițiile Publice” (PNAP), pentru care IDIS „Viitorul” a semnat un memorandum de cooperare cu Ministerul Finanțelor.
Carolina Ungureanu a invitat cele trei instituții să devină membri ai Platformei, care va reprezenta un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice. În cadrul Platformei, membrii vor avea oportunitatea să abordeze subiecte prioritare, să adopte poziții comune în legătură cu problemele și provocările sistemului de achiziții publice, dar și să formuleze recomandări în vederea depășirii provocărilor discutate.
Gheorghe Gorceag, director CAPCS, a mulțumit pentru inițiativa de a lansa o astfel de Platforma, precizând că instituția pe care o conduce este deschisă de a coopera cu toți actorii din sistem. La fel, a spus că CAPCS are un rol important pentru funcționarea întregului sistem de sănătate din țară, deoarece gestionează anual achiziții în valoare de circa două miliarde de lei, iar acest volum este în creștere de la an la an. La fel, este în extindere și lista de bunuri (medicamente și dispozitive medicale) procurate centralizat de CAPCS pentru cele circa 400 instituții medicale din toată țara.
Mihai Bîlba, vicedirector CCIRM, a menționat că instituția pe care o reprezintă a participat în comitetul privind implementarea sistemului MTender. Totodată, CCI a organizat activități de consolidare a capacităților operatorilor economici privind participarea în achizițiile publice, inclusiv cele desfășurate electronic prin MTender. Mihai Bîlba a mai spus că CCIRM este interesată să participe în activitatea Platformei, întrucât agenții economici au mereu întrebări referitor la procesul de achiziție publică.
La rândul său, Marian Lupu, președinte al CCRM, a menționat că lansarea Platformei este o idee absolut necesară, dar a reiterat că vor exista multe dificultăți în funcționarea ei, întrucât actorii participanți vor veni cu puncte de vedere, uneori chiar interese, diametral opuse. Potrivit lui Marian Lupu, CCRM este deschisă pentru colaborare cu societatea civilă și este interesată ca rapoartele de audit elaborate să fie mai bine analizate și să fie luate măsuri drept urmare a recomandărilor. Marian Lupu a mai subliniat faptul că CCRM acordă o importanță deosebită achizițiilor de valoare mică și consideră că acest subiect ar trebui pus pe agenda discuțiilor din cadrul Platformei. CCRM s-a arătat deschisă să semneze cu IDIS „Viitorul” un acord de cooperare.
Ciorna de regulament privind funcționarea Platformei va fi transmisă spre consultare tuturor celor care sunt de acord să devină membri și să participe activ la activitățile Platformei. Regulamentul va putea fi discutat la prima ședință a Platformei, care va avea loc până la sfârșitul anului.
Pe 16 octombrie 2023, echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS „Viitorul”, a avut primele două întrevederi, cu conducerea Agenției Achiziții Publice (AAP) și cu cea a Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) în vederea consolidării și coordonării eforturilor de cooperare în sensul promovării reformei sistemului de achiziții.
---------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
Pe 16 octombrie 2023, echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS „Viitorul”, care implementează proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” împreună cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (PTF), a avut întrevederi cu conducerea Agenției Achiziții Publice (AAP) și a Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) în vederea consolidării și coordonării eforturilor de cooperare în sensul promovării reformei sistemului de achiziții.
Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a mulțumit conducerilor celor două agenții pentru disponibilitatea de a participa la întrevedere. Totodată, a explicat scopul proiectului „Consolidarea integrității achizițiilor publice”, făcând și o trecere în revistă a activităților de până acum, dar și a celor care urmează a fi implementate, inclusiv crearea „Platformei Național pentru Achizițiile Publice” (PNAP), pentru care IDIS „Viitorul” a semnat un memorandum de cooperare cu Ministerul Finanțelor.
Carolina Ungureanu a subliniat dorința pe care o are IDIS „Viitorul” ca AAP și ANSC să se alăture acestei platforme, rolul căreia va fi de a servi drept forum național de discuție - un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii cu relevanță sau atribuții în domeniu-autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități contractante; organizații neguvernamentale; și operatori economic; pentru a discuta provocările și soluțiile actuale (juridice, tehnice, procedurale, organizaționale etc.) bazată pe o abordare participativă și strategică.
Potrivit Carolinei Ungureanu, prin intermediul ședințelor PNAP se dorește facilitarea formulării unei poziții comune în legătură cu problemele și provocările sistemului de achiziții publice. Ședințele PNAM vor avea loc minimum o dată la trei luni sau vor fi organizate la necesitate și se vor încheia cu recomandări în vederea depășirii provocărilor și problemelor discutate. La această etapă, IDIS „Viitorul” a stabilit întrevederi bilaterale cu fiecare actor și identifică o listă a problemelor ce urmează a fi discutate în cadrul PNAP.
Angela Nani a exprimat disponibilitatea ANSC de a semna un acord de cooperare cu IDIS în vederea cooperării între instituții și a menționat că ANSC așteaptă reacții din partea organizațiilor societății civile asupra activității desfășurate de către ANSC. IDIS „Viitorul” și conducerile AAP și ANSC au căzut de acord să-și coordoneze eforturile în vederea pregătirii activităților PNAP.
Participanții la discuție au căzut de acord că cea mai mare problemă a proceselor de achiziție ține de etapa de executare a contractelor, care este mai puțin supravegheată și controlată. Din acest motiv, ANSC recomandă organizațiilor neguvernamentale să-și concentreze atenția mai mult pe această etapă.
Despre PNAP, IDIS „Viitorul” a subliniat că aceasta ar urma să permită discutarea acestor probleme într-un format complex: în funcție de subiectele puse pe agenda ședințelor, unde vor putea fi invitați cei vizați, interesați, cu putere de decizie. În asemenea mod, vor putea fi abordate multilateral problemele și va fi formulată o poziție comună în privința lor, care va cuprinde perspectivele tuturor părților. Agenda discuțiilor va fi formulată de membrii Platformei în comun, inclusiv de ANSC, pentru a-și face cunoscute dificultățile sau provocările cu care se confruntă.
Ruslan Mălai, directorul AAP, a apreciat oportunitatea discutării unor recomandări pe marginea anumitor probleme sau provocări ale sistemului de achiziții prin intermediul unei asemenea Platforme. La fel, a sugerat ca Banca Mondială, Delegația Uniunii Europene și alți parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, să poate participa la lucrările Platformei. Ungureanu Carolina și Enachi Diana au susținut ideea invitării acelor instituții la unele ședințe ale Platformei, în contextul în care acești parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova joacă un rol important în sistemul achizițiilor și ar putea contribui la efortul de accelerare al reformei, de pildă, la rezolvarea problemei sistemului electronic de achiziții.
O altă problemă care ar putea fi discutată la ședințele PNAP este situația actuală a Legii nr.74/2020 cu privire la achizițiile în utilități, ceea ce ține de modalitățile ei de aplicare și autoritățile cu atribuții de control în domeniul achizițiilor sectoriale.
Ciorna de regulament a funcționării Platformei va fi transmisă spre consultare tuturor membrilor săi, inclusiv către ANSC și AAP. Regulamentul va putea fi discutat la prima ședință a Platformei, care va avea loc până la sfârșitul anului. Conducerea AAP și ANSC au confirmat disponibilitatea de a participa la ședința de lansare a Platformei.
---------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice, creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență din SUA, s-a întrunit vineri, 29 septembrie 2023, în a doua ședință de lucru. În cadrul întrunirii au fost abordate de către membrii coaliției mai multe subiecte, teme și probleme de actualitate din domeniul achizițiilor publice, printre care: programul național de dezvoltare al sistemului de achizițiilor publice pentru anii 2023-2026; transparența și raportarea achizițiilor de valoare mică; trucarea achizițiilor publice etc.
Diana Enachi, expertă în achiziții la IDIS „Viitorul”, a vorbit despre Programul Național de Dezvoltare al Sistemului de Achiziții Publice pentru anii 2023-2026, aprobat de către Guvern la sfârșitul lunii august, 2023: „Avem aprobat cel mai important document strategic în domeniul achizițiilor publice, așteptat din 2020. Celor implicați în domeniul achizițiilor publice este bine venit acest document, care spune că există viziune, sunt stabilite niște planuri, sunt trasate niște obiective pentru următorii ani. Este un program ambițios, dar importantă este implementarea lui. Pe de o parte, putem identifica, împreună cu autoritățile, metode și căi de colaborare și de implementare a unor acțiuni planificate. Pe de altă parte, trebuie, și este obligatoriu, ca noi cei din societatea civilă, să monitorizăm îndeaproape implementarea lui, să vedem la diferite etape progresul, ce se realizează, ce nu se realizează, ce se face bine, ce nu se face cum a fost planificat etc. Dacă se va realiza 60% din acest Program o să vedem și rezultate ale reformei achizițiilor publice, începută în 2016, dar încă puțin se vede”.
Ala Revenco, președinta AO „Părinți Solidari” a făcut o analiză a modului în care se realizează achizițiile de valoare mică prin MTender, în condițiile noului regulament privind achizițiile de valoare mică, aprobat la sfârșitul anului 2022, dar a intrat în vigoare la 1 iulie, 2023: „Avem o creștere cu 50% a pragurilor achizițiilor publice de valoare mică. Avem noțiuni noi, tipuri și modalități noi de achiziții publice de valoare mică. Pe de o parte parcă se transparentizează, dar pe de altă parte parcă se ascunde. Partea bună a acestui Regulament este obligativitatea de a desfășura achizițiile de valoare mică prin intermediul SIA RSAP MTender, care un pic le transparentizează. AO Parinți Solidari a realizat o scurtă analiză a achizițiilor de valoare mică desfășurate de către Direcția Educație a municipiului Chișinău care arată că noul Regulament nu a schimbat comportamentul autorităților față de abuzurile pe care le-au făcut anterior. Doar s-au conformat ca procedură. Partea bună este că au fost multe oferte ale agenților economici pentru aceste achiziții de valoare mică dar rămâne totuși dificilă extragerea datelor automate pe achizițiile publice de valoare mică pentru reprezentanții societății civile”.
Olga Diaconu, coordonatoare de proiecte la Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), a prezentat câteva exemple de practici anticoncurențiale în domeniul achizițiilor publice: „În cadrul proceselor de monitorizare a procedurilor de achiziții publice, realizate de către noi, am identificat specificații neclare oferite de către autoritățile contractante, iar astfel unii agenți economici sunt eliminați din competiție. Totodată, a fost remarcată situația în care a fost atribuit contractul unui operator care a depus o oferă neconformă, dar și acorduri anticoncurențiale și participare cu oferte trucate la procedurile de achiziții publice. Deși am sesizat mai multe instituții ale statului cu referire la aceste încălcări, practici anticoncurențiale, acestea nu le-au considerat relevante să inițieze proceduri de verificare, deși sunt semne clare de trucare a procedurilor de achiziții publice. Autoritățile și-au pasat responsabilitățile de la una la alta și nu au dorit să constate dacă este sau nu vorba de trucarea achizițiilor publice în cazurile constatate”.
Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vice directoare IDIS „Viitorul": „În cadrul coaliției putem pune pe agenda discuțiilor subiecte pe care le considerați necesare și importante de a fi discutate, dar și unele aspecte care trebuie clarificate. Unul dintre obiectivele acestei coaliții este ca să venim cu experiența și expertiza cazurilor pe care le-am întâmpinat, ca urmate a monitorizărilor, să vedem unde se găsesc acele deficiențe, probleme, ca ulterior să mergem la un alt nivel, la o altă etapă la discuțiile în cadrul Platformei Naționale în Achiziții Publice (PNAP) unde vor fi implicați toți decidenții. Este important să aducem plus valoare domeniului în care suntem specializați”.
Mai multe organizații ale societății civile, jurnaliști, experți şi monitori independenți din Republica Moldova au creat, la 29 iunie, 2023, Coaliția de Monitorizare a Achiziţiilor Publice (reglementată printr-un Regulament de organizare și funcționare și printr-o Strategie proprie de activitate), consolidându-și, astfel, eforturile în vederea implicării şi monitorizării achizițiilor publice. Coaliția, ce urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova, îşi va desfășura activitatea până în vara anului viitor, 2024, cu posibilitatea de continuare în cazul în care membrii vor fi interesați.
------------------------------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Ministerul Finanțelor au semnat pe 26 septembrie 2023 un Acord de cooperare în scopul intensificării colaborării, îmbunătățirii transparenței și a eficienței procesului de achiziție publică și obținerea unei valori corespunzătoare banilor publici cheltuiți. Acordul a fost semnat în contextul în care IDIS „Viitorul” implementează, în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență din SUA, proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, scopul căruia este de a sprijini reforma sectorului achizițiilor publice din Republica Moldova, pentru a crește transparența și echitatea procedurilor de achiziție publică, prin abilitatea cetățenilor în sensul responsabilizării instituțiilor relevante.
Părțile semnatare ale Acordului, consideră că parteneriatul dintre societatea civilă și autoritățile publice permite creșterea calității serviciilor publice în interesul cetățenilor. În Acord este menționat faptul că achizițiile publice reprezintă o componentă importantă a finanțelor publice, fapt demonstrat de volumul de resurse financiare publice care sunt cheltuite prin sistemul de achiziții în scopul procurării de bunuri, servicii și lucrări, de către autoritățile contractante din țară. „În anul 2022, volumul achizițiilor publice a depășit 13 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că asigurarea și îmbunătățirea transparenței și eficienței acestui proces este imperios necesară”, se spune în Acord.
Semnatarii Acordului precizează că, din iunie 2022, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată pentru a deveni membră a Uniunii Europene, iar întreprinderea măsurilor pentru îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile de guvernare și creșterea implicării societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile, sunt recomandări ale Comisiei Europene. Astfel, acest fapt reiterează necesitatea colaborării tuturor actorilor din sectorul achizițiilor publice, având contribuția societății civile, atât la monitorizare, cât și la dezvoltarea politicilor, instrumentelor digitale și la îmbunătățirea cadrului de reglementare.
„Stabilirea unei comunicări eficiente și permanente, între reprezentanții instituțiilor publice, cu atribuții în domeniul achizițiilor publice, autoritățile contractante, operatorii economici și societatea civilă, este precondiția de bază pentru coordonarea și armonizarea intereselor cetățenilor cu cele de stat, într-o atmosferă democratică și în spiritul principiilor statului de drept”, se mai menționează în Acord.
Potrivit Acordului, părțile vor organiza ședințe comune, mese rotunde, alte activități, unde vor aborda diverse subiecte de actualitate din domeniul achizițiilor publice, probleme ce necesită discuții și consultări cu toți actorii din sector, precum și vor lucra la găsirea de soluții pentru redresarea dificultăților. De asemenea, părțile vor asigura participarea sistemică și organizată a reprezentanților lor în cadrul activităților ale Platformei Naționale în Achiziții Publice (PNAP).
Totodată, vor discuta rapoarte, analize, alte informații utile, își vor oferi asistență și suport, în direcția creării unui sector de achiziții publice care generează valoare pentru banii publici și asigură furnizarea unor servicii publice de calitate. La fel, vor face schimb de opinii, experiențe, idei, concepții, informații, materiale de analiză, cu scopul creării unui mecanism eficient de dialog și colaborare a actorilor din sectorul achizițiilor publice, atât guvernamentali (instituțiile statului), cât și neguvernamentali (societatea civilă, monitori și experți), în vederea susținerii principiilor de transparență și eficiență în procesul de achiziție publică.
Nu în ultimul rând, vor conveni asupra elaborării și prezentării de poziții consolidate pe subiecte majore ale procesului de achiziții publice, în special pe problemele care afectează funcționarea eficientă și eficacitatea achizițiilor publice la nivel național.
------------------------------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a participat marți, 19 septembrie 2023 la Forumul Organizațiilor Societății Civile din Africa pe monitorizarea achizițiilor publice, unde a diseminat experiența organizației și a experților săi. Evenimentul a fost organizat de către Fondul de Parteneriat pentru Transparență (PTF) din SUA, care are parteneriate cu diverse organizații ale societății civile, inclusiv cu IDIS „Viitorul” în Republica Moldova.
La Forum au fost prezenți reprezentanți ai societății civile din Ghana, Republica Malawi, Senegal, Uganda, Republica Democratică Congo, Zambia, Statele Unite și Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat pentru a oferi organizațiilor partenere ocazia să-și împărtășească experiența, provocările, succesele și oportunitățile existente.
În cadrul evenimentului, Carolina Ungureanu, vice directoarea IDIS „Viitorul”, coordonatoarea proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice” a relatat despre rezultatele activității echipei IDIS „Viitorul” cu PTF, printre care au fost enumerate: consolidarea capacităților prin programul de instruire pentru reprezentanții societății civile pe achiziții publice; monitorizarea achizițiilor la nivel național, local sau municipal prin programul de subgrantare; coaliția de monitorizare a achizițiilor publice; elaborarea rapoartelor, analizelor, dar și a recomandărilor de politici. De asemenea, au fost menționate și cele mai frecvente provocări întâlnite de către monitorii organizațiilor societății civile, implicați în prima rundă de subgrantare: lipsa de transparență și cooperare din partea autorităților contractante; lipsa de profesionalism din partea autorităților contractante la întocmirea caietului de sarcini; funcționalitatea limitată sau defectuoasă a sistemului MTender etc.
În cadrul evenimentului, Max Levites, Program Manager, a oferit informații despre proiectul Building Bridges for Stronger Systems - Global Integrity, iar Jeff Kabondo, coordonatorul programelor de guvernare a Institutului African pentru Cetățenia Corporativă din Malawi a prezentat proiectul Strengthening the Capacity of CSOs to Promote Transparency and Accountability in Public Infrastructure Projects in Malawi | Partnership for Transparency Fund (ptfund.org)
De asemenea, participanții și-au exprimat interesul și față de următoarele aspecte: importanța angajamentului constructiv cu toți actorii implicații în achiziții publice; eficacitatea grupurilor și coalițiilor cu mai multe părți interesate pentru monitorizarea achizițiilor publice; consolidarea capacității OSC-urilor de a se angaja în monitorizarea achizițiilor publice și care sunt cele mai mare provocări și lecții învățate.
------------------------------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
Cinci organizații ale societății civile din Republica Moldova vor beneficia de granturi în valoare de 115 mii de dolari pentru activități de monitorizare a achiziților publice, realizate de către autorități publice centrale și locale – de nivelul I și II, dar și din anumite domenii de interes public. Contractele privind acordarea granturilor au fost semnate la sfârșitul lunii august, iar implemnetarea proiectelor are loc din 01.09.2023.
Organizațiile au fost selectate ca rezultat al evaluării dosarelor depuse în cadrul rundei a II de subgranturi a concursului de finanțare, lansat în cadrul proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență din SUA. Scopul proiectului este de a sprijini reforma sectorului achizițiilor publice din Republica Moldova, pentru a crește transparența și echitatea procedurilor de achiziție publică, prin abilitatea cetățenilor în sensul responsabilizării instituțiilor relevante.
Organizațiile selectate sunt: Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER); Asociația Presei Independente (API); Transparency International-Moldova (TI-Moldova); Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI și Asociația Obștească „Părinți Solidari”. Propunerile de proiect au fost evaluate în baza unor criterii de evaluare, spre exemplu: relevanță, impact, expertiză și eficiența resurselor bugetate, publicate în Ghidul de finanțare a concursului de granturi.
Organizațiile s-au angajat să monitorizeze achizițiile publice desfășurate de către autoritățile/entitățile contractante (spre exemplu: Direcțiile Generale de Asistență Socială din regiunea de Nord și cele din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale; autoritățile locale din cadrul Programului Național „Satul European”; Primăria municipiului Chișinău, direcții și întreprinderi municipale; achizițiile de valoare mică realizate de către cele cinci Direcții de educație din cadrul Direcției Generale Educație a municipiului Chișinău, etc.
Organizațiile selectate, după ce vor realiza analizele, investigațiile jurnalistice, monitorizările, vor formula și vor transmite recomandări autorităților/entităților contractante, factorilor de decizie, organelor de control/de drept/anticorupție, după caz. La sfârșitul proiectului, organizațiile selectate va elabora și rapoarte de monitorizare.
Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vice directoare IDIS „Viitorul": „Ne bucurăm că la a două rundă de subgrantare au aplicat mai multe organizații non guvernamentale de pe întreg teritoriul Republicii Moldova (Șoldănești, Bălți, Chișinău, Orhei, Ungheni, Criuleni, Basarabeasca, Cimișlia etc.). A fost dificil să selectăm, doarece toate aplicațiile au fost bune, interesante și au inclus activități de monitorizare pe măsura așteptărilor noastre. Abia așteptăm să conlucrăm productiv cu cele cinci organizații selectate în vederea monitorizării a achizițiilor publice la nivel național, central, local (APL nivelul I și APL nivelul II), sectorial, utilizând o varietate de instrumente, și să avem rezultate și recomandări pentru decidenți în vederea sprijinirii reformei sectorului achizițiilor publice din Republica Moldova, pentru a crește transparența, eficiența și responsabilitatea în utilizarea banilor publici”.
Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă a TI-Moldova: „Domeniul achizițiilor publice a fost și este unul problematic în Republica Moldova. Organizațiile societății civile de câțiva ani, împreună cu jurnaliștii de investigație, încearcă să scoată la suprafață neregulile, abaterile, la care recurg unele autorități publice, dar, totodată, și unii agenți economici, care de multe ori lucrează în tandem cu autoritățile contractante, pentru a recurge la mișmașuri în procesul de achiziții publice. Am decis să aplicăm la acest proiect ca să monitorizăm procedurile de achiziție realizate de către Primăria municipiului Chișinău și întreprinderile municipale. În materialele noastre am dori să vedem dacă sunt situații când unele achiziții publice sunt raportate ca fiind un succes al unui funcționar sau altul, mai ales că suntem într-un an electoral, sunt aproape alegerile locale generale, iar unii candidați și-ar putea atribui banul public pentru a-și lustrui imaginea”.
Maria Covalciuc, directoarea executivă a AGER: „Am aplicat la cea de-a doua rundă de granturi pentru a avea continuitate în activitatea pe care deja am început-o. Ceea ce am urmărit noi în cadrul primului proiect a fost să venim cu recomandări pentru modificarea Legii 74/2020, anume pe sectorul utilităților. La Ministerul Finanțelor există deja acest proiect de lege și urmează pe parcurs să vedem deja documentele aferente care vor apărea și să le ajustăm dacă eventual va apărea necesitatea. Mai este de muncit. Mai există activități la care ar trebui să lucrăm și ne-am propus să revenim, să continuăm în cadrul acestui proiect, în așa fel încât să avem rezultate palpabile”.
Ala Revenco, președinta AO „Părinți Solidari”: „În municipiul Chișinău, volumele de achiziții la nivelul direcțiilor de educație sunt foarte mari, doar pe achiziții de valoare mică sunt mai mult de 10 milioane de lei pe an și să fac mai mult de 100 de achiziții de valoare mică la nivel de fiecare direcție și achizițiile de valoare mică deseori nu au transparența necesară, am vazut cum se divizează achizițiile, se încheie mai multe contracte de valoare mică cu același agent economic, într-o perioadă destul de scurtă de timp și evident că se abuzează de aceste proceduri pentru a favoriza pe cineva. Am monitorizat în cadrul primei runde la general, am depistat această problemă, acum ne este interesant cum va fi respectat noul regulament privind achizițiile de valoare mică, care a fost aprobat, să vedem ce ilegalități putem depista referitoare la desfășurarea achizițiilor de valoare mică și cum putem îmbunătăți acest domeniu”.
Petru Macovei, director executiv API): „Monitorizarea achizițiilor publice este un proces foarte important pentru dezvoltarea democratică a țării și combaterea corupției. Noi am mai avut proiecte de monitorizare a achizițiilor publice, prin care am încercat să coagulăm eforturile jurnaliștilor, activiștilor locali, în monitorizarea, de exemplu, a felului cum are loc îndeplinirea contractelor de achiziții publice în diferite domenii. Acest proiect va fi o continuitate a eforturilor noastre anterioare. Programul Național „Satul European” este o investiție și un efort foarte mare al statului Republica Moldova și al donatorilor. Noi am considerat că este important ca finanțările care se oferă pentru dezvoltarea comunităților noastre să fie transparente. Și procedurile de contractare a prestatorilor de servicii, trebuie să fie și ele transparente. Prin monitorizarea pe care o avem planificată, prin investigațiile care vor fi scrise, prin articolele de promovare a principiului transparenței în activitatea APL-urilor, vom contribui la asta”.
Diana Grosu, președința Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI: „Organizația noastră este foarte dedicată problemelor existente în sectorul achizițiilor publice și al transparenței din nordul Republicii Moldova. Prin activitatea noastră, pe care o desfășurăm, suntem siguri de faptul că participăm la reducerea corupției din domeniul achizițiilor publice, atunci când suntem cu ochii pe banii publici și monitorizăm, astfel, responsabilizăm autoritățile publice. Pe fundalul acestor circumstanțe am aplicat și la rundă a doua. Avem rezultate bune din prima rundă. Vrem să continuăm. Până acum doar municipiul Bălți a fost în vizorul nostru, acum mergem în raioanele din nord”.
Prima rundă de subgranturi a avut loc în perioada aprilie 2022 – iunie 2023, cu implementarea și finanțarea a opt proiecte. Runda a II-a se va implementa în perioada septembrie 2023 – iulie 2024. În perioada desfășurării concursului, au fost organizate două sesiuni de informare, unde a fost prezentat detaliat Ghidul de finanțare, obiectivele programului de granturi și au fost oferite răspunsuri la întrebările participanților. În total, au fost depuse 15 aplicații (3 – Nord; 10 – Centru; 2 - Sud).
------------------------------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
Sectorul achizițiilor publice a fost marcat, în anul 2022, de o creștere fără precedent. Datele statistice arată că volumul achizițiilor publice în anul 2022 a crescut cu 62% comparativ cu anul 2021. Respectiv, pe parcursul anului 2022, autoritățile publice din Republica Moldova au cheltuit circa 13,68 miliarde de lei pentru procurarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor. Comparativ cu anul 2021, volumul achizițiilor publice a crescut cu 5,24 miliarde de lei. Datele statistice pe achiziții nu includ și contractele de achizițiile de valoare mică (bunuri și servicii cu valoarea estimată de până la 200 000 de lei și lucrări cu valoare de până la 250 000 de lei, fără TVA). Anterior, în Buletinul nr. 6 „Achiziții publice în vizor”, am scris despre precedentul record, în care valoarea achizițiilor înregistrase o creștere record de 40%.
Așadar, în perioada de referință, autoritățile contractante au încheiat 18 096 de contracte de achiziție ca urmare a desfășurării a 6 758 de proceduri de achiziție publică. Creșterea volumului resurselor financiare publice care sunt cheltuite prin achiziții publice este o evoluție pozitivă și denotă că autoritățile publice investesc mai mult în dezvoltare, inclusiv în îmbunătățirea serviciilor publice, dezvoltarea infrastructurii etc. Dar, totodată, aceste cifre subliniază necesitatea scrutinizării banilor publici care sunt cheltuiți anual prin sistemul de achiziții publice, precum și necesitatea implicării active a societății civile și cetățenilor în monitorizarea atentă a achizițiilor.
În același timp, în scopul analizei disponibilității și calității datelor în achiziții, am analizat și instrumentul de analiza a datelor în achiziții (BI module). Conform datelor disponibile, valoarea contractelor de achiziții publice atribuite în anul 2022 se cifrează la 13,24 miliarde de lei, similar datelor statistice prezentate de Agenția Achiziții Publice.
Conform instrumentului de analiza a datelor în achiziții (BI module), în perioada anului 2022, circa 1 400 de autorități contractante au atribuit contracte de achiziție publică de valoare mare. În topul autorităților publice cu cel mai mare volum de achiziții sunt:
Instrumentul de analiză a datelor pe achiziții BI oferă și alte date și indicatori privind achizițiile publice. Astfel, se constată că pe parcursul anului 2022, circa 2 400 de companii au fost active pe piața achizițiilor publice, participând cu oferte la licitații. Dintre acestea, circa 1 800 de companii au câștigat cel puțin un contract de achiziție publică.
Dacă analizăm din perspectiva obiectului achiziției, constatăm că jumătate (52%) din bugetul total al achizițiilor publice au fost cheltuite pentru procurarea lucrărilor, circa o treime (35%) - pentru achiziționarea diverselor bunuri, iar circa 12% pentru procurarea serviciilor.
În ceea ce privește încălcările pe care le admit autoritățile în achiziții, datele statistice arată că lucrurile nu s-au îmbunătățit, iar gradul de responsabilizare al autorităților contractante este unul redus. Acest fapt este demonstrat de datele privind rezultatele monitorizării achizițiilor publice de către AAP pentru anul 2022. Conform constatărilor Agenției Achiziții Publice, „doar pentru 53% dintre procedurile de achiziție desfășurate cu diverse abateri de la legislație, neajunsurile depistate au fost înlăturate în totalitate. Celelalte proceduri de achiziție au fost finalizate cu abateri de la prevederile legale, corespunzător, fiind afectat întregul proces de derulare a procedurii de achiziție și încălcarea principiilor achizițiilor publice”. Printre cele mai frecvente încălcări admise de autorități în procesul de achiziție se numără: nerespectarea cerințelor privind desfășurarea procedurii de negociere fără publicare; nerespectarea prevederilor legale privind cerințele de calificare, nepublicarea planurilor anuale de achiziții publice pe pagina web a autorității contractante; nerespectarea prevederilor legale privind criteriul de atribuire aplicat; neîntocmirea și nepublicarea anunțurilor de intenție în BAP; neîntocmirea și nepublicarea anunțurilor de intenție în Buletinul achizițiilor publice; Atribuirea contractelor operatorilor economici necalificați sau care nu corespund cerințelor stabilite; DUAE incomplet sau completat necorespunzător; etc.
Considerăm că lipsa de responsabilizare a autorităților și perpetuarea încălcărilor și ilegalităților în achiziții este determinată în special de lipsa controalelor și sancțiunilor. Or, rapoartele de monitorizare ale Agenției Achiziții Publice au caracter de recomandare.
În concluzie, se constată o evoluție pozitivă a sectorului achizițiilor publice demonstrată prin creșterea considerabilă a volumului resurselor financiare publice cheltuite pentru procurarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor de către autoritățile publice. Totuși, rezultatele monitorizării, atât realizată de către Agenția Achiziții Publice cât și de societatea civilă, indică un nivel înalt al încălcărilor și un grad redus de responsabilitate din partea autorităților contractante care nu se conformează.
Autoare: Diana Enachi, coordonatoare de proiecte și expertă în achiziții publice la IDIS „Viitorul”
Aflați mai multe în ediția lunii iunie 2023 a Buletinului informativ „Achizițiile publice în vizor”
……………….
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
Experți din cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” au participat miercuri, 26 iulie, la masa rotundă organizată de către Ministerul Finanțelor pe marginea proiectului de modificare a Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale.
La discuții au mai participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Delegației Uniunii Europene, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerului Energiei, Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova, Agenției Achiziții Publice, reprezentanți ai entităților contractante precum Premier Energy, Energocom etc..
Diana Enachi, economistă la IDIS „Viitorul”, alături de reprezentantele Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, Maria Covalciuc și Olga Diaconu, în cadrul discuțiilor, au amintit de NOTA CU PROPUNERI la proiectul de lege supus discuțiilor, publicată pe site-ul IDIS „Viitorul” încă pe 28 aprilie 2023.
Potrivit documentului, cele două organizații nonguvernamentale apreciază pozitiv faptul că unele recomandări, anterior prezentate de către societatea civilă, au fost luate în considerare și incluse în proiect. În acest sens este menționată reglementarea atribuțiilor Agenției Achiziții Publice referitoare la sectorul achizițiilor de utilități, inclusiv stabilirea competențelor de monitorizare a procedurilor de achiziții sectoriale, instruirea și acordarea suportului metodologi, analiza statistică a achizițiilor sectoriale, elaborarea și publicarea rapoartelor privind achizițiile sectoriale.
În al doilea rând, experții celor două ONG-uri, analizând proiectul propus pentru consultări publice, tabelul de concordanță și tabelul comparativ (prevederile Legii 74/2020 și cele ale Directivei 25/2014), au fost formulate recomandări de îmbunătățire sau de clarificare ale normelor vagi, incomplete și care, prin urmare, pot genera discreție, transparență redusă și riscuri de fraudă și corupție.
IDIS „Viitorul” urmărește cum are loc ajustarea cadrului legal privind achizițiile publice din mai multe sectoare, inclusiv prin prisma implementării unui proiect privind monitorizarea achizițiilor publice.
În cadrul proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA) printr-un proces competitiv, au fost selectate opt organizații (Asociațiile obștești „Localinvest", „Prospect", „Media-Guard" (în parteneriat cu Ziarul de Gardă), „LEX XXI", „Centrul Contact Cahul" (în parteneriat cu „Cahul 2030"), „AGER", „Părinți Solidari" și proiectul media „CU SENS”) care au beneficiat de granturi în valoare totală de peste 185 de mii de dolari pentru monitorizarea achizițiilor publice.
Beneficiarii granturilor din prima rundă au implementat proiecte de monitorizare a achizițiilor desfășurate de autoritățile publice, cum ar fi primăriile și consiliile raionale, întreprinderile cu capital public sau alte entități de stat. Astfel, 71 de autorități contractante au fost monitorizate, iar valoarea financiară estimată cumulată a procedurilor monitorizate este de aproximativ 93.339.581 USD. Cele mai des monitorizate proceduri au fost licitațiile deschise (29%), cererea ofertelor de prețuri (25%), sau proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, și doar trei proiecte s-au concentrat pe achiziții de valoare mică. Monitorii au menționat că achizițiile de valoare mică sunt efectuate în cel mai puțin transparent mod și scot în evidență constatări „interesante” în materie de nereguli, încălcări, ilegalități, conflicte de interese, situații fără precedent etc. În ceea ce privește sectoarele monitorizate, cel mai răspândit a fost cel al infrastructurii – find monitorizat de șase proiecte, și sectorul de sănătate – monitorizat de trei proiecte.
Beneficiarii au folosit o varietate de resurse pentru a monitoriza procedurile de achiziții publice. Cea mai des folosită resursă a fost Mtender (șapte proiecte), al doilea cel mai folosit instrument fiind Ghidul de monitorizare a achizițiilor publice – instrument pentru societatea civilă, elaborat de IDIS „Viitorul” (șase mențiuni). OpenMoney este pe locul trei la acest capitol (patru mențiuni). Cu toate acestea, beneficiarii au indicat o serie de probleme cu Mtender, precum faptul că utilizarea acestuia nu este obligatorie pentru achiziții sectoriale sau întreprinderi de stat, că contractele nu sunt încărcate acolo, interfață și motor de căutare slab dezvoltat etc.
Proiectele s-au concentrat într-un mod echilibrat atât pe monitorizare achizițiilor publice, cât și pe investigații jurnalistice – pe de o parte, cât și pe creșterea gradului de conștientizare și PR – pe de altă parte. Beneficiarii au emis un număr total de 231 de publicații, printre care articole, rapoarte, investigații, postări pe rețelele de socializare, emisiuni TV, videoclipuri explicative, emisiuni de radio, talk-show-uri, materiale tipărite, şcoli de vară, infografice, campanii de informare, discuții publice și evenimente de instruire.
Printre realizările centrale a subgrantiștilor putem menționa că, în raionul Cahul, de exemplu, a fost publicat articolul achizițiile publice sunt monitorizare de către cetățeni și presa locală cu suportul A.O. Centrul „Contact-Cahul”. Astfel, au fost monitorizate șase proceduri de achiziție publice, creat un grup de lucru pe monitorizarea achizițiilor, prezentate două rapoarte către autoritățile locale și publicate peste 14 articole în presa locală, cum ar fi Nicolae Olteanu: Ne străduim sa fim transparenți, Monitorizare cetățenească: Lucrările de reparație la drumul local Zîrnești-Baurci Moldoveni, Când va fi reparat drumul de acces spre s. Alexanderfeld, raionul Cahul sau Două centre de sănătate din raionul Cahul vor fi reparate de compania care a construit Stadionul ATLANT. Un alt obiectiv al proiectului a inclus sporirea gradului de conștientizare a cetățenilor cu privire la necesitatea de a se implica în procesul de monitorizare a achizițiilor publice.
Prin intermediul proiectului „Monitorizarea achiziţiilor publice pentru anul 2022 din raionul Cimişlia”, în premieră, în oraşul Cimişlia, în grupul de lucru privind achizițiile publice au fost incluși reprezentanți ai societății civile și anume Asociația obștească „Prospect". În cadrul proiectului au fost monitorizate şapte obiecte de reparație a drumurilor locale și două obiecte de infrastructură din raionul Cimişlia şi anume reparația capitală a acoperișului Spitalului raional Cimişlia și amenajarea terenului adiacent a Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă din oraşul Cimișlia, iar concluziile monitorizării au fost relatate în reportaje și articole de presă. Iar în raionul Rîşcani, reprezentanţii A.O. „Localinvest” au reușit să monitorizeze cum au fost cheltuiți banii alocați pentru lucrările de reparație într-un bloc al spitalului raional, dar și cum au fost gestionați banii alocați pentru întreținerea drumurilor din raionul Rîșcani. Încălcările au ieșit la iveală în procesul de monitorizare a achizițiilor publice în două instituții ale statului din raion.
Iar în municipiul Bălţi, prin proiectul implementat de Asociația pentru Drepturile Omului „LEX XXI" - „Achiziții publice pe înțelesul tuturor” s-a reușit responsabilizarea autorităților publice, dar și sporirea gradului de informare a cetățenilor pe marginea subiectului achiziții publice prin investigații - Investigație: Unde este trotuarul de pe strada Mihail Sadoveanu, ori cum reușește Primăria Bălți să ocolească cadrul normativ al Republicii Moldova?, reportaje – cel mai recent fiind VIDEO | Ei se ceartă, iar bălțenii suferă, infografice, dialoguri publice, materiale şi campanii informative. Toate aceste produse vor contribui la îmbunătățirea acestui sector și la creșterea transparenței în municipiu.
La Chișinău, în cadrul proiectului „Consolidarea capacității de monitorizare a achizițiilor publice pentru jurnaliști și activiști”, de Asociația Media-Guard, au fost publicate trei investigații jurnalistice, organizate sesiuni de comunicare cu participarea autorităților competente în domeniul accesului la informația de interes public, am organizat o tabără de vară în cadrul căreia, experți în achiziții, transparență, acces la informație, dar și jurnaliști au instruit 15 tineri în domeniul achizițiilor publice. Tinerii au învățat cum sunt organizate achizițiile publice, ce informații pot găsi pe portalurile tender.gov.md, mtender.gov.md și ansc.md și care este cadrul legal al sistemului de achiziții publice, cum să identifice teme în sistemul de achiziții care i-ar afecta pe cei mai vulnerabili, cum să documenteze averile funcționarilor, care sunt baze de date utile pentru a verifica ipoteza unor tendere cu probleme, care sunt riscurile de corupție în achizițiile publice, cum să formuleze solicitările de informație ca să obțină dosare privind achizițiile publice, ce este clientelismul politic și ce efecte are și cum pot monitoriza problemele de interes la nivel local. De la jurnaliștii proiectului media „CU SENS” putem afla prin intermediul materialelor video ce este banul public, ce bunuri sau servicii a procurat o primărie, un minister sau orice altă instituție de stat din banii publici, cum peste 21 de milioane de lei, bani publici, au fost investiți în Parcul industrial Cahul, care deocamdată arată ca o ruină; ce achiziţii dubioase au avut loc la ANI unde au fost procurate bunuri și servicii, printre care mașină de spălat rufe cu uscător, o bucătărie, fotolii etc., în sumă totală de circa 3 milioane și jumătate de lei; aflăm prin Investigație: De ce nu aud? de se tergiversează procedura de achiziție a implanturilor auditive, cine și cum poate contesta licitațiile publice și cum poți accesa licitațiile publice? şi alte subiecte interesante.
La rândul ei, Asociația Obștească „Părinți Solidari” a realizat în cadrul programului de granturi un Ghid video despre monitorizarea achizițiilor publice din sistemul educațional. Ghidul reprezintă un suport pentru părinți, elevi, dar și orice cetățean interesat să urmărească cum sunt cheltuiți banii publici pentru școlile din țară. Materialul video explică importanța implicării în monitorizarea bugetelor alocate instituțiilor de învățământ, lucru care aduce un impact direct asupra calității procesului educațional. Totodată, au fost create diverse imnografice, articole privind monitorizarea achizițiilor în educație şi câteva emisiuni live alături de părinți, experți și reprezentanți ai Ministerului Educației.
Iar Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) a monitorizat procedurile de achiziții desfășurate în conformitate cu prevederile Legii 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, în cadrul proiectului „Monitorizarea achizițiilor sectoriale în Republica Moldova”. Rezultatele monitorizării sunt incluse în Raportul de monitorizare a achiziţiilor sectoriale, lansat în ianuarie 2023. În baza concluziilor, raportul conține o serie de sugestii și recomandări, atât de ordin legislativ și normativ, cât și de ordin funcțional, orientate spre îmbunătățirea sistemului de achiziții sectoriale din Republica Moldova. Raportul a fost elaborat în rezultatul analizei a aproximativ 100 de proceduri de achiziție desfășurate conform Legii nr. 74/2020. Totodată, AGER a editat primul Ghid cu privire la aplicarea Legii 74 din 21.05.2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. Scopul acestui ghid este familiarizarea cu prevederile Legii Nr. 74/2020 privind achizițiile sectoriale, și anume când și cum acestea trebuie aplicate.
Problemele întâlnite cel mai des în timpul activităților de monitorizare au fost lipsa de cooperare și deschidere din partea autorității/entității contractante, precum și dificultatea de a obține informații de interes public. Pentru a face față acestor și altor dificultăți, beneficiarii au propus, printre altele, ca autoritatea/entitatea contractantă să ia măsuri pentru corectarea neregulilor și abaterilor de la legislație identificate de monitori; să fie crescut nivelul de participare/implicare a societății civile în grupul de lucru pentru achiziții al autorității contractante sau să se modifice legislația, reglementările sau procedurile. În ceea ce privește aceste dificultăți întâmpinate de beneficiari, echipa IDIS „Viitorul” a oferit sprijin constant tuturor celor care au solicitat acest lucru, oferind sfaturi cu privire la modul de a interacționa cu autoritățile contractante și alte autorități relevante pentru a se asigura că beneficiarii își pot desfășura activitatea de monitorizare.
Beneficiarii au formulat un număr total de 69 de notificări și recomandări pe baza constatărilor în procesul de monitorizare a achizițiilor publice. Recomandările au fost adresate, mai ales în formă scrisă, sau publicate pe site-urile beneficiarilor, precum autoritățile contractante monitorizate, dar și Ministerului Finanțelor, Centrului Național Anticorupție, Agenția Achiziții Publice, Cabinetul Prim-ministrului, Parlament, Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate etc. Rezultatul așteptat ar fi obținerea eficienței în utilizarea banilor publici, minimizarea riscurilor autorităților publice, și în final, bunuri, lucrări și servicii publice de calitate pentru cetățenii Republicii Moldova.
Autoare: Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul” și manager de proiect
……………….
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
