Până acum ceva vreme Republica Moldova era o țară preponderent agrară, însă datele statistice din ultima perioadă contrazic această afirmație. Este vorba de ascensiunea unor sectoare care arată schimbarea tendințelor economice, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul Ion Tornea.

Recent, românii din toată lumea au sărbătorit Ziua Națională a României. Pentru Republica Moldova, România a făcut mai mult decât un frate sau o soră. România este prima țară, care a recunoscut independența Moldovei și care a deschis prima ambasadă la Chișinău. România a învățat zeci de mii de moldoveni în liceele și universitățile românești, a renovat și a modernizat peste 900 de grădinițe din Republica Moldova, a susținut dotarea tehnică a instituțiilor școlare cu autobuse destinate transportului școlar pentru toate regiunile țării, a susținut proiectele de ordin economic, social, cultural pregătite de sute, poate de mii de entități din Moldova și România, care au fost realizate în țara noastră, precizează în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Creșterea puternică a creditelor bancare destinate procurării imobilelor și pentru consum este un factor pozitiv, iar pe da altă parte ar putea duce la supra-îndatorarea populației și la o criză a împrumuturilor. Totodată, creditele nebancare vor atinge 10 miliarde de lei în anul 2019, a opinat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, comentatorul Vlad Bercu, care îl citează pe economistul Veaceslav Ioniță.

Moțiunea de cenzură care a fost înaintată de PSRM și a dus la demiterea Guvernului Sandu a arătat încă o dată că politicienii moldoveni au pus mai presus interesele personale față de cele generale. Căderea guvernului a venit într-o perioadă în care Republica Moldova avea o relație foarte bună cu UE. Este mult mai greu să construiești o relație cu partenerii externi decât să o reiei după perioade de decepție. Din păcate, Republica Moldova a obișnuit UE cu asemenea traiectorii. Problema e că Chișinăul a avut o traiectorie neliniară cu UE. Asta înseamnă că va fi foarte greu ca autoritățile să convingă cancelariile occidentale că sunt gata să facă reforme și să-și onoreze angajamentele pe care și le-au asumat. Or, Guvernul învestit se pare că are menirea să-i asigure încă un mandat președintelui Igor Dodon, ca urmare a declarațiilor de transformare în șantier a Republicii Moldova,  a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, analistul politic IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca.

Potrivit datelor estimative, avuția totală a moldovenilor se ridică la aproape 40 miliarde USD dintre care aproape 65% o constituie imobilele. Iar peste 50% din avuția imobiliară a moldovenilor este concentrată în Chișinău, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul Victor Ursu.

Alegerile primarului de Chișinău au trecut, dar acestea vizează mai multe aspecte politice principiale. Primul aspect, contextul politic al alegerilor a fostul unul deosebit. Pentru prima dată polii geopolitici din Republica Moldova – stânga pro estică și dreapta vestică – sunt împreună la guvernare și nu în permanenta confruntare între ele. Contextul politic inedit a avut un impact deosebit pentru alegerile primarului, a explicat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul politic IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

În octombrie 2014 volumul de credite oferit economiei s-a ridicat la 51,6 miliarde de lei, iar anul acesta vom depăși această cifră. După criza din 2014 am avut o cădere continuă a creditării timp de trei ani, iar minimul a fost în februarie 2018 – 39 miliarde de lei. Însă în prezent am atins nivelul de 49,5 miliarde de lei. Aparent putem spune că situația s-a redresat. Dar lucrurile stau puțin mai complicat. În valoare reală s-a recuperat doar 4% din volumul creditării de dinaintea crizei. În 2014 cei care dominau piața creditelor erau băncile – 93%, iar companiile de microfinanțare aveau o pondere de circa 7%. În prezent, băncile dețin 80% din cota de piață, iar companiile de microcreditare – 20%. În același timp, avem o amortizare a căderii creditării legată de faptul că prăbușirea băncilor a permis companiilor nebancare să se dezvolte, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.  

Un sistem electronic de achiziţii publice reprezintă unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru sporirea transparenţei şi a eficienţei procesului de achiziţie publică. Prin implementarea unui nou sistem electronic de achiziții publice care funcționează după principiul ”toți văd totul”, Republica Moldova a realizat un progres important în sensul alinierii sistemului național de achiziții la cele mai bune practici europene. Deși, sistemul electronic de achiziții MTender a contribuit semnificativ la sporirerea transparenței achizițiilor dar și concurenței și motivarea agenților economici să intre pe piața achizițiilor. Totuși, încă persistă o serie de carențe tehnice și neconcordanțe cu cadrul legislativ care generează dificultăți, atât pentru autoritățile publice, cât și pentru operatorii  economici, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.

După semnarea Acordului de Asociere în anul 2014, exporturile Republicii Moldova au cunoscut un avans considerabil, dar și o reorientare spre vest. Or, în prezent, livrările de mărfuri și produse s-au redus, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

12 600 de lei este salariul pentru care moldovenii ar rămâne în țară să muncească. Asta în timp ce acum doi ani salariul cerut de moldoveni era cu 2 700 de lei m ai mic. Acesta este de fapt și pragul sărăciei în Republica Moldova. Or, în condițiile în care câștigul salarial mediu constituie 6900 lei majoritatea populației angajată din Republica Moldova este la limita subzistenței, susține în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Victor Ursu.

Protecția mediului apare ca o problemă importantă când iese în evidență calitatea vieții. Unul din exemple este stația de epurare din municipiul Chișinău care creează foarte multe incomodități  pentru locuitorii Chișinăului. Pe timpul URSS-ului marile întreprinderi de producere stație de pretratare a apei reziduale. Situația s-a schimbat după anul 90 când respectivele întreprinderi au fost privatizate și pe primul plan au fost puse creșterea veniturilor prin eficientizarea costurilor. Iar apele reziduale sunt deversate direct în râul Bâc, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca.

Acum ceva vreme inflația în Republica Moldova era mai sus de 10% anual. Or, obiectivul BNM a fost să reducă inflația la o cifră. După care să o aducă la parametrii de 5%. Mai mulți ani consecutiv acest obiectiv a fost atins. Însă am avut criza din anul 2014, deprecierea din anii următori a monedei naționale care a dus la creșterea prețurilor. Anul trecut inflația a fost de doar 2,2%. Anul acest asistăm la o accelerare a prețurilor, iar acest lucru va continua. În cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a spus că intervenția abuzivă a politicului în economie, deprecierea monedei naționale și monopolurile din piață duc la scumpiri.