Programul de activitate al Guvernului Gavriliță este unul mai degrabă rezervat. Noul guvern s-a arătat prudent în tot ce își asumă, iar această prudență este legată de așteptările foarte mari ale cetățenilor. Recomandarea lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, făcută în cadrul unei ediții speciale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, este ca noii miniștri să fie mai curajoși, să-și asume mai multe realizări, că doar astfel Republica Moldova poate rupe decalajul de dezvoltare pe care îl are în raport cu alte țări.

„Doar printr-un program ambițios de investiții în infrastructură publică, de atragere a investițiilor străine și de a face ordine în justiție, ne vom putea permite luxul de a asigura o viață decentă cetățenilor”, a spus Veaceslav Ioniță, care a analizat șapte priorități ale Guvernului condus de către Natalia Gavriliță.

Veaceslav Ioniță spune că domeniul justiției ascunde cele mai mari drame ale Republicii Moldova, iar faptul că 40 de mii de oameni pleacă în fiecare an din țară este rezultatul injustiției din țara noastră. „90% dintre oamenii de afaceri nu cred că în Moldova se înfăptuiește justiția. Și cel care câștigă un proces știe că justiția nu a fost înfăptuită, că el a dat mită pentru a fi luată decizia în favoarea lui. Atunci când nu ai justiție, dar ai sărăcie, ai degradare și ai ocolirea țării de către toți investitorii – asta este Republica Moldova”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, noua guvernare două lucruri ar trebui să facă: o justiție unde fiecare cetățean când merge la justiție, chiar dacă a pierdut procesul, trebuie să iasă din sala de judecată cu un sentiment, că în privința lui s-a înfăptuit justiția, ceea ce lipsește în Republica Moldova. „Agenții economici, cu orice litigiu pe care îl au, merg în judecată. Se încarcă sistemul cu procese inutile, iar corupția este alimentată de către agenții economici care vor să-și rezolve cazul în favoarea lor. Soluțiile, ca să fie eliberat sistemul, dar și să fie protejat cetățeanul, sunt arbitrajul și medierea. Agenții economici trebuie să-și poată rezolva problemele de ordin economic înafara sistemului de justiție”, a spus expertul.

Economistul a mai menționat că foarte des este întrebat de ce moldovenii pleacă din țară și ce trebuie de făcut ca aceștia să se întoarcă acasă. Răspunsul lui este că nu se poate face nimic, deoarece în Republica Moldova productivitatea muncii angajaților este redusă, iar tehnologiile sunt destul de uzate. Volumul de producție pe care îl face un angajat la întreprinderile de stat este de 500 de mii de lei pe an. Chiar dacă din aceasta suma alocam pentru salariu  20% vom avea circa 100 de mii de lei pe an, minus impozitele de circa 60 de mii de lei și împărțit la 12 luni, se fac 5 mii de lei/lunar. „Oamenii simt că munca lor nu este apreciată în țară și pleacă peste hotare, unde rezultatul muncii lor este de 30 de ori mai mare, respectiv și remunerarea muncii este mai mare”, a menționat economistul.

În opinia analistului, tot de ce are nevoie Republica Moldova sunt investițiile străine directe și nu este vorba doar de bani, dar și de tehnologii și de piețe de desfacere. Fără aceste lucruri nu putem vorbi despre faptul că noua guvernare va reuși să facă ceva. Aceste investiții străine trebuie să fie urmate de dezvoltarea învățământul dual, unde cel care învață, totodată și lucrează.

Analizând prioritatea privind asigurarea unui volum anual de investiții publice de până la 4,5 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii, Veaceslav Ioniță crede că nu va fi o problemă ca să fie realizată, dor că acest lucru poate avea loc doar cu suportul partenerilor, iar cifra de 4,5 miliarde de lei este prea mică. În opinia sa, guvernul trebuie să fie cu mult mai curajos și cu mult mai ambițios în ceea ce privește investițiile în infrastructura publică. Pentru ca Republica Moldova, în zece ani, să aibă o infrastructură la cele mai mici standarde europene este nevoie de investiții anuale de cel puțin 6% din PIB, circa 12 miliarde de lei. „Această investiție nu poate fi făcută decât cu suportul extern. Noi nu am investit cu anii în infrastructura de drumuri, apă și canalizare, școli, spitale. Nu este etic să tai din pensii și salariile oamenilor, din cea mai săracă țară din Europa, pentru a face investiții într-o infrastructură învechită, pe care trebuia să le facă generațiile precedente. Noi acum trebuie să plătim ceea ce nu au plătit părinții noștri, iar beneficiari vor fi generațiile viitoare, copiii și nepoții noștri”, a opinat analistul.

Vorbind despre prioritatea care se referă la majorarea fluxului de investiții străine până la 4% din PIB, ceea ce ar însemna circa 8 miliarde de lei, expertul a declarat că astăzi în Republica Moldova volumul de investiții străine pe cap de locuitor este cel mai mic din Europa, mai mic decât în Rusia și Belarus. Astăzi, în Republica Moldova numărul lucrătorilor în sectorul real al economiei este de circa 400 de mii de oameni. La aceștia se adaugă 220 de mii de bugetari și 600 de mii de pensionari. La patru oameni care lucrează în sectorul real al economiei avem 2 bugetari și 6 pensionari. Un lucrător din sectorul real ține doi oameni. Alții 800 de mii lucrează peste hotare, iar ca să-i aduci acasă sunt necesare 150 de miliarde de dolari investiții în locuri de munca comparabile cu cele din Europa.

În ceea ce privește majorarea pensiei minime de până la 2 mii de lei, expertul menționează că este o prioritate reală, care va costa bugetul public încă 2 miliarde și jumătate de lei și trebuie realizată, deoarece la noi pensionarii duc o viață foarte grea. Însă, spune Veaceslav Ioniță, majorarea nu va rezolva problema fundamentală, faptul că sistemul nostru de pensii este falimentat. În prezent, se taie din investiții privind dezvoltarea țării pentru a susține sistemul de pensii, care primește ceva mai mult din jumătate din suma necesară. Veaceslav Ioniță afirmă că actualul guvern trebuie să ratifice Convenția Organizației Mondiale a Muncii care spune că orice țară trebuie să asigure unui om, care a ieșit la pensie, 40% din veniturile ratate, achitând taxe și impozite, dar nu este convins că o va putea executa.

„La noi la trei pensionari avem doar doi lucrători. Noi trebuie să mărim numărul de lucrători, trebuie să facem investiții, să aducem oamenii acasă ca să ne putem onora obligațiile față de cei pensionați. În prezent pensionarul are circa 23% din salariul mediu pe economie. În prezent salariu mediu pe economie este de 8400 de lei, iar 40% ar însemna 3500 de lei. Noi suntem aproape de două ori mai puțin”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai menționat că este îmbucurător faptul că noua guvernare și-a propus să acorde o atenție mai mare turismului, deoarece Republica Moldova, după contribuția turismului la PIB, din 175 de țări ocupă locul 171. Potrivit expertului, tot ce are de făcut guvernul este să dezvolte turismul pentru cetățenii de pe loc, care sunt interesați să descopere țara, și apoi pentru străini.

Citind programul de guvernare, economistul a mai menționat că guvernul vrea să atragă o atenție mai mare dezvoltării ramurilor competitive: sectorul IT, care anul trecut a devenit cea mai mare ramură de export de servicii din Republica Moldova, aducând 260 de milioane de dolari; transportul internațional, care anul trecut a avut cel mai mult de suferit, iar până la IT serviciile de transport erau cele mai exportate. „Republica Moldova și ministrul transporturilor are cea mai mare provocare. Ramura care aducea 450 de milioane de dolari și care a scăzut până la 250 de milioane în anul pandemiei trebuie să crească la cel puțin 500-600 de milioane de dolari, prin finanțări, facilități la TVA și negocieri cu partenerii ca transportatorii moldoveni să aibă acces la piețe străine”, a specificat expertul.

La fel, a declarat Veaceslav Ioniță, ramura automotivelor, care nu exista zece ani în urmă, generează în prezent 600 de milioane de dolari și are astăzi capacitatea de substituire a importurilor de 100 de milioane de dolari. De asemenea, că industria este gata să producă componente de 100 de milioane de dolari, care în prezent sunt importate, dar pot fi realizate pe loc în Republica Moldova. Despre agricultura cu valoare adăugată, fiind vorba de exportul de miere, pomușoare și industria avicolă, economistul a precizat că aceste ramuri pot asigura un potențial de export de cel puțin 100 de milioane de dolari și sunt niște elemente de creștere economică.

În ultimii ani se atestă o înclinație negativă spre economii din partea cetățenilor moldoveni. Aceștia au cheltuit și s-au împrumutat mai mult decât au câștigat. Anul trecut, în an de pandemie, surprinzător, a crescut simțitor, cu 2,1%, înclinația spre economii a moldovenilor. Despre aceasta vorbește Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.  

Potrivit expertului, înclinația spre economii înseamnă depozitele nete din bănci ale cetățenilor raportat la veniturile lor. Astfel, în 2020 a fost înregistrată o înclinație spre economii destul de redusă. Prin anii 1990 – 2000 moldovenii economiseau 6-7% din bani. În 2020 - 2,1%. Iar, în 2021 - înclinația spre economii este de 0,3%. „Această înclinație spre consum la noi este una foste redusă și este caracterizată de sărăcie, de cultura slabă de a utiliza resurse financiare, instrumente financiare. Cu toate acestea, cetățenii noștri în ultimii ani dau dovadă de un consum al serviciilor financiare mult mai ridicat decât a fost în alți ani. În ultimii ani asistăm la un consum destul de puternic al cetățenilor noștri și mai puțin la economii”, a explicat expertul.

Veaceslav Ioniță a estimat că în 2020 veniturile monetare ale moldovenilor au fost de 141 de miliarde de lei. Este vorba de toate salariile pe care le primesc cetățenii moldoveni oficial, la care se adăugă toate prestațiile sociale, remitențele care vin de peste hotare, veniturile neoficiale și veniturile obținute din activități agricole etc. „Însumând toate acestea, noi vedem care sunt veniturile monetare ale cetățenilor Republicii Moldova. Să nu uităm că cetățenii noștri mai câștigă și sub formă nemonetară, sub formă de bunuri, servicii, alte lucruri”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Economistul spune că din cei 141 de miliarde de lei pe care i-au câștigat anul trecut cetățenii moldoveni, trei miliarde de lei au fost depuși în bănci sub formă de depozite nete. O altă parte din bani au fost investiți în Republica Moldova și cel mai probabil în imobil, deoarece anul trecut s-au tranzacționat mai mult de 28 de mii de apartamente.

Vorbind despre economiile nete, ceea ce înseamnă toți banii pe care moldovenii i-au depus în bănci, fără creditele luate de către alți cetățeni, analistul economic a spus că anul trecut au fost de 25 de miliarde de lei, cu trei miliarde de lei mai mult decât în 2019, când s-a înregistrat -2,5 miliarde de lei. În prima jumătate a anului 2021 sunt deja 25,2 miliarde de lei. Un record al economiilor nete a fost înregistrat în 2012, 2013. După aceasta, ele au înregistrat creșteri mici, iar în anii 2017, 2018 și 2019 - au fost negative. „Anul 2020 este caracterizat ca un an de criză. Cetățenii nu s-au aventurat în cheltuieli și banii i-au depus la bancă”, a spus analistul economic.

De asemenea, a menționat că depozitele persoanelor fizice în sistemul bancar anul trecut au ajuns la 50,8 miliarde de lei. O creștere de 5,2 miliarde de lei față de 2019. Ultima dată o sumă la fel de mare a fost înregistrată în 2013 - de 5,9 miliarde de lei. În primele șase luni ale 2021 depozitele deja au ajuns la 54,1 miliarde de lei. Dacă trendul creșterii rapide va continua, la sfârșitul anului depozitele se vor apropia de 60 de miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că moldovenii se împrumută din două direcții: de la bancă și de la sectorul nebancar. Astfel, toate tipurile de împrumuturi, luate împreună, formează îndatorarea persoanelor fizice din Republica Moldova. Astfel, în ultimii cinci ani s-a înregistrat o creștere de trei ori a volumului de împrumut. Cu excepția anului trecut, când gradul de îndatorare al cetățenilor a fost mai mic decât de obicei, din cauza crizei. Anul trecut, volumul de credite a crescut cu 2,2 miliarde de lei și au ajuns la 25,8 miliarde de lei. În prima jumătate a anului 2021 este înregistrată deja o creștere de 3,1 miliarde de lei și s-a ajuns la 28,9 miliarde de lei. Cea mai mare parte a creditelor au fost luate de la bănci. „Anul trecut am avut 50,8 miliarde de lei depozite în bănci. 25,8 miliarde de lei credite luate din bănci. Creditele nete le-am avut la nivel de 25 de miliarde de lei. Această creștere a depozitelor nete de anul trecut se explică prin faptul că oamenii au depus mai mulți bani și s-au împrumutat mai puțin”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Analizând gradul de îndatorare al cetățenilor moldoveni, expertul a afirmat că la ziua de astăzi aceștia au datorii în bănci și în sectorul nebancar de aproape 29 de miliarde de lei sau 13,8% din PIB. De trei ori mai mult decât acum zece ani, când era de 4,5% din PIB. În 2021, estimează expertul, ne vom apropia de 15%, iar Cea mai mare parte a împrumuturilor care se i-au în ultimul timp se i-au pentru procurarea de imobil.

Despre gradul de utilizare al serviciilor financiare în rândul populației Republicii Moldova, economistul a spus că în prezent, volumul tuturor contractelor pe care le au cetățenii moldoveni cu băncile și cu sectorul nebancar se ridica la 83 de miliarde de lei. Dintre care, 55 de miliarde de lei sunt depozitele din bănci și 28 de miliarde de lei - creditele luate de la bănci sau din sectorul nebancar. În 2010, volumul total de contracte pe care le aveau moldovenii cu sectorul financiar, băncile și sectorul nebancar, era de 22 de miliarde de lei. „În prezent, gradul de utilizare al serviciilor financiare în rândul populației este de 39,3%. Precedentul record l-am avut  în 2007 când a fost aproape de 32%. După criza din 2009 la noi gradul de utilizare al serviciilor financiare de către populație a scăzut până la 26%. Din 2010, cu un mic repaus în 2014-2015, când am avut criza financiară, și până în prezent asistăm la o creștere a relației dintre cetățeni și instituțiile financiare”, a menționat economistul.  

În Republica Moldova ia amploare piața gri de comercializare a produselor petroliere, în mod special a motorinei. Companiile petroliere vând în prezent aproape jumătate din motorină, circa 46%, diverselor companii producătoare sub formă angro, pentru consum propriu, doar că cea mai mare parte a aceste cantități de motorină nu este utilizată pentru consum propriu, dar este vândută ilegal de către companii, care nu au nici licență, nici autorizație, nici un fel de act, care le-ar permite activitatea de vânzare a produselor petroliere. Despre aceasta comunică expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, în prezent, toată Moldova, ca acum 30 ani, este împânzită cu rezervoare de plastic cu contor, de unde ilegal se vinde aproape jumătate din motorina importată. În timp ce stațiilor PECO, statul a impus un șir întreg de restricții și taxe, „vânzătorii ambulanți” de motorină, ilegal fără nici un fel de act permisiv și fără a plăti nici un fel de taxe, comercializează aproape jumătate din motorina importată. „În aceste scheme de comercializare gri sau ilegală a produselor petroliere, foarte activ participă și o parte din companiile petroliere, datorită lipsei oricărui control din partea autorităților competente ale statului”, susține Veaceslav Ioniță.

Economistul mai afirmă că volumul total al pieței gri și ilegale de vânzare a produselor petroliere, depășește 5 miliarde de lei anual. Din 2015 și până în prezent, prin aceste scheme gri a fost vândută doar motorină de peste 20 miliarde lei. Ratările bugetului public național de la această activitate ilegală de comercializare a produselor petroliere, fără nici un fel de acte permisive, se ridică la 200 de milioane de lei anual. Doar la motorină, din 2015 și până în 2020, ratările bugetului public sunt de circa 800 milioane lei.

Veaceslav Ioniță mai precizează că această vânzare în gri sau ilegală a produselor petroliere, majorează costurile operaționale ale companiilor, care activează legal, cea ce duce la creșterea cheltuielilor operaționale, pentru un litru de produse petroliere cu 0,4-0,5 lei. Altfel spus, compărătorii de bună credință achită 50 bani/litru suplimentar pentru produsele petroliere, doar datorită existenței pieței ilegale de comercializare a produselor petroliere.

„Evident apare o întrebare firească: care este sensul tuturor reglementărilor, restricțiilor, cerințelor ecologice, taxelor speciale pentru PECO, dacă jumătate din piață se află în zona gri, înafara oricăror reglementară ale autorităților publice”, se întreabă expertul.

Analistul economic este de părere că lichidarea comerțului ilegal cu produse petroliere ar permite creșterea încasărilor bugetare cu până la 200 de milioane de lei anual și reducerea prețului la produsele petrolier cu până la 50 bani/litru. „Aceasta este una din multele măsuri de urgență pe care le propun autorităților, pentru a face ordine pe piața produselor petroliere, pentru crearea un cadru legal și concurențial adecvat cea ce ar permite în final formarea unor prețuri corecte pentru toți consumatorii”, a conchis expertul IDIS „Viitorul”.

Până în anul 2019, în Republica Moldova cea mai mare ramură de export al serviciilor a fost domeniul de transport. Pentru prima dată în 2020, când  transportul s-a prăbușit din cauza crizei pandemice, exportul de servicii IT a devenit cel mai mare sector de export al serviciilor. Despre aceasta comunică expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, din 9 iulie, realizată în parteneriat cu Pirvesc.eu.

Potrivit expertului, Republica Moldova exportă anual servicii de 1,5 miliarde de dolari. Anul trecut, din cauza crizei pandemice, exporturile de servicii au fost de 1,3 miliarde. La acest capitol, Republica Moldova are doi campioni: serviciul de transport și serviciile IT. În domeniul transporturilor, Republica Moldova are o tradiție de 30 de ani. Companiile moldovenești au încasat plăți pentru prestarea din exteriorul țării a serviciilor de transport pasageri și de marfă. Altfel spun, cetățenii altor țări au apelat la serviciile companiilor moldovenești pentru a beneficia de servicii de transport și respectiv au încasat bani de la străini. În cazul mărfurilor, companii străine au procurat servicii de transport de la companii din Republica Moldova.

Analistul afirmă că până în 2005 în Republica Moldova sectorul IT practic nu a existat. După 2005 au început să se dezvolte astfel de servicii și a ajuns în 2020 la cel mai mare apogeu. Anul trecut, exportul de servicii IT în Republica Moldova s-a ridicat la 256 de milioane de dolari. O creștere de 190 de milioane de dolari față de 2016 când s-au exportat servicii IT de 66 de milioane de dolari. În acest an, cred că ne vom apropia de 300 de milioane de dolari. În 2020, an de criză, creșterea tot a continuat, dar mai încet, afirmă economistul, care crede că acest domeniu a întrat într-o etapă de saturație. „Tot ce trebuie să facă acum Guvernul este să vadă care sunt acțiunile necesare pentru a nu încetini acest ritm de creștere. Noi am crescut foarte rapid, dar deja se simte o încetinire a creșterii, am ajuns la o saturație, și trebuie să identificăm noi modalități de creștere”, a spus economistul.

Expertul declară că pe lângă exporturile serviciilor IT, mai sunt vânzări și în interiorul țării. Până în 2010 acestea au dominat, practic nu era exportat nimic. Tot ce era din domeniul IT erau vânzările de softuri străine, serviciile IT în interiorul țării, iar după 2010 a început o creștere puternică, care din 2016 s-a accelerat.

Veaceslav Ioniță menționează că au fost trei acțiuni corecte care s-au întâmplat în Republica Moldova și au permis exportul masiv de servicii IT. După 2010, atunci când companiile IT au început să aibă comenzi mari, presiunea fiscală în domeniul salarizării din Republica Moldova la salarii mai mari de 1000 de dolari era mai înaltă decât în SUA sau Japonia.  Atunci, spune economistul, companiile IT s-au adresat autorităților, că dacă nu rezolvă problema cu presiunea fiscală, angajați în domeniul IT, cu un salariu de până la o mie de dolari, rezistă pentru a ajunge la o calificare înaltă și apoi vor pleca din Republica Moldova. „Republica Moldova a făcut acest pas, a creat un paradis fiscal în ceea ce privește impozitarea remunerării muncii, în felul acesta s-a stopat exodul intelectualilor din acest domeniu”, a spus Veaceslav Ioniță.

A doua acțiune corectă a fost crearea parcurilor IT și oferirea de facilități și condiții speciale în aceste parcuri. Al treilea factor care a influențat a fost suportul guvernului SUA pentru dezvoltarea acestei ramuri, care a permis ca în prezent Republica Moldova să aibă cea mai mare ramură de export.

Expertul spune că domeniile consumatoare de softuri din Republice Moldova sunt companiile care prestează servicii de comunicații, băncile și companiile de asigurări, administrația publică, comerțul, sectorul energetic, imobiliarele, industria prelucrătoare, activități administrative, profesionale, științifice și tehnice, învățământ etc.

Analistul declară că anul 2020 a fost dramatic pentru transportatori. Acesta este și sectorul care nu se bucură de atenția pe care o merită. În 2018 s-a reușit să se atingă cota maximă de 434 de milioane de dolari export de servicii de transport prestate companiilor străine și cetățenilor străini. Anul trecut a fost cea mai dramatică scădere din toată perioada Republicii Moldova, până la 254 de milioane de dolari. Iar în prima jumătate a anului 2021 această scădere a continuat înregistrând o reducere de până la 173 de milioane de dolari. Un asemenea nivel a fost înregistrat acum 15 ani. „Cauza a fost criza provocată de pandemia de COVID-19. Călătoriile de pasageri s-au întrerupt. Noi prestăm servicii de transport călători terestru cel mai mult este pentru cetățenii din Republica Moldova. Cât privește cetățenii străini, aceștia apelează la companiile aeriene”, a  declarat analistul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că în Republica Moldova sectorul de servicii de transport se află într-o situație dificilă în ultimii șapte ani. Companiile de transport moldovenești tot mai greu pot opera pe piețele străine, deoarece este o piață concurențială. Țările în dorința de a-și protejează piețele, îngreunează accesul, iar autoritățile moldovenești ar trebui să depună eforturi să asigure companiilor noastre libera operare pe piețe străine. De altfel, acestea vor fi forțate să se înregistreze în alte țări, deoarece la noi politica fiscală este cu aplicarea imediată a TVA și descurajează companiile să se înregistreze în Moldova. Accesul la finanțare sub formă de leasing este îngreunat, din acest motiv multe companii decid să se deschidă în alte țări, în special în România, unde au acces la piață, la finanțare prin intermediul leasingului și este o abordare fiscală cu mult mai permisivă decât în Republica Moldova.

Potrivit economistului, domeniul de transport în Republica Moldova, la capitolul pasageri, a fost afectat strict de criza pandemică din 2020, iar mărfurile - de lipsa de atenție din partea statului și dacă nu se va interveni, există riscul să fie pierdută această ramură.

Veaceslav Ioniță conchide că de mai bine de zece ani exporturile de servicii ale Republicii Moldova constituie 1/3 din totalul exporturilor, iar autoritățile moldovenești ar trebui să atragă o atenție mai mare acestui domeniu, deoarece ceea ce mișcă în prezent economia mondială și ceea ce trebuie să miște economia Republicii Moldova, pe lângă agricultura, industria este domeniul serviciilor. „În domeniul serviciilor noi vorbim de creșterea calității capitalului uman și anume în domeniul serviciilor valoarea adăugată a capitalului uman. Remunerarea muncii este cu mult mai ridicată decât în alte domenii. Astfel, dacă dorim o calitate a vieții mai bună, dacă dorim o salarizare mai bună atunci Republica Moldova trebuie să se specializeze și în domeniul serviciilor cu atât mai mult că noi deja anumite rezultate pozitive avem”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Noua metodologie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică privind plafonarea prețurilor la carburanți, intrată în vigoare la 1 iulie, creează perturbații pe piața produselor petroliere din Republica Moldova. Un sabotaj economic acest lucru poate fi etichetat, care duce cu certitudine la monopolizarea pieței și anulează orice posibilitate de a ajuta agricultorii cu prețuri reduse la produsele petroliere.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, din 2 iulie, expertul a spus că ceea ce numește ANRE metodologie este o „rușine națională”, deoarece nu dispune de o structură a costurilor eligibile. „ANRE trebuie să facă lista costurilor eligibile ce se acceptă, ce nu se acceptă, și în baza acestei liste publice, transparente, cunoscută de toată lumea să se aprobe metodologia. Metodologia trebuie să conțină structura costurilor eligibile, mărimea acestor costuri eligibile, cu argumentarea necesară în nota informativă, iar în baza acestei structuri și costuri argumentate se aprobă acei coeficienți pe care i-a aprobat ANRE. Așa ceva nu există”, spune economistul.

Veaceslav Ioniță afirmă că metodologia este contrară legii. ANRE nu a publicat de unde a luat cifrele și ce sunt cu ele. În opinia expertului, ANRE a luat costurile medii și le-au pus drept costurile plafon de sus. Astfel, a creat o perturbație pe piața produselor petroliere. Economistul susține că dacă nu se intervine de urgență se va instaura un monopol în Republica Moldova. „Din cauza acestor plafonări, care au fost fixate de către ANRE, marile companii își pot permite luxul să treacă de alegeri. După alegeri vom avea o explozie a prețurilor, asta deja este clar. În schimb micile companii vor dispărea”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit analistului economic, este de mirare că nu a intervenit în acest caz Consiliul Concurenței, care are obligația să spună că ceea ce a aprobat ANRE contravine normelor legii privind concurența, deoarece creează condiții de monopolizare a pieței.

Totodată, deoarece majoritatea companiilor petroliere oferă reduceri comerciale micilor întreprinzător și agricultorilor, acum ultimii sunt într-o situație dificilă. „Putem să constatăm că nici un agricultor, nici un mic întreprinzător nu va avea reduceri comerciale și ei vor fi primii care vor ieși în stradă deoarece la ei prețul automat va crește cu 50-70 de bani, dacă nu chiar cu un leu”, a menționat expertul.  

În opinia economistului, acolo unde sunt rulaje companiile ar putea supraviețui câteva săptămâni. Însă, nu și stațiile PECO mai îndepărtate. „Riscăm să avem stații PECO doar pe traseele naționale, în centre raionale, iar în alte zone mai îndepărtate vor fi închise. În așa fel a fost creat sistemul că cel mai probabil în scurt timp ne vom confrunta cu lipsa produselor petroliere. Companiile petroliere vor fi nevoite să-și sisteze activitatea în condițiile în care suntem”, atenționează economistul.

În aceste condiții, susține Veaceslav Ioniță, există două soluții: 1 - fie ANRE în regim de urgență anulează propria metodologie și creează alta în conformitate cu legislația națională, unde accentul va fi pus pe crearea prețurilor corecte; 2 – iar dacă ANRE nu face acest lucru, atunci Guvernul în regim de urgență trebuie, prin judecată, să obțină anularea metodologiei, deoarece Republica Moldova nu mai poate ca de fiecare dată când sunt perturbații pe piețele internaționale să aibă șocuri, nemulțumiri și o metodologie proastă, care la scurt timp se anulează.

„Noi avem nevoie de o metodologie corectă, noi avem nevoie de prețuri corecte și mai avem nevoie ca atunci când avem și niște prețuri favorabile pe plan internațional, economia Republicii Moldova, cetățenii Republicii Moldova, să se bucure de prețuri mici, dar nu să finalizăm de fiecare dată cu scandal. Toate scandalurile din Republica Moldova sunt atunci când ar trebuie să ne bucurăm de prețurile favorabile pe plan internațional”, a spus economistul.

Potrivit expertului, anul trecut Republica Moldova a beneficiat de cele mai mici prețuri la produsele petroliere din ultimii 15 ani. Un preț similar a fost și în 2016. Însă, de fiecare dacă când sunt cele mai mici prețuri, când acestea pe piața internațională scad, cetățenii moldoveni în loc să se bucure de scădere, se pornește unul dintre cele mai mari scandaluri. „Așa a fost în 2016 când ne-am revoltat pe faptul că în Republica Moldova prețurile nu sunt așa cum trebuie să fie. A intervenit Parlamentul, a intervenit ANRE-ul și a aprobat o metodologie. Așa s-a întâmplat și acum. A intervenit Parlamentul, ANRE-ul. Doar că data trecută dacă a fost cât de cât o intervenție inteligentă, de data aceasta s-a mers pe alături și avem o situație neplăcută”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Analistul economic a mai spus că anul trecut Republica Moldova pentru toată paleta de resurse energetice a plătit cel mai puțin în ultimii 15 ani - 589 de milioane de dolari. În anii când prețurile erau mari și costurile erau de aproape două ori mai mari. „Noi am economisit anul trecut peste 600 de milioane de dolari deoarece prețurile de import au fost mici. Contextul internațional a fost unul favorabil. La fel și prețurile internaționale. Doar că, din cauza reglementării proaste noi nu am simțit acest lucru nici la produsele petroliere, nici la gaz, nici la energia electrică”, a opinat expertul.

Expertul afirmă că deși am avut cel mai mic preț, oamenii au fost nemulțumiți din cauza adausului comercial aplicat de companiile petroliere pe fundalul pandemiei de COVID-19. „Transportul de pasageri a scăzut cu 95%. Oamenii nu se deplasau nicăieri. Alte companii au trimis forțat oamenii în concediu, alții au disponibilizat angajații. Industria petroliere a zis că reglementarea este proastă, astfel și-a permis să pună un preț mai mare și ei nu au concediat pe nimeni”, afirmă economistul.

Toată, menționează Veaceslav Ioniță, această situație arată un lucru foarte clar, că în Republica Moldova, întotdeauna când au loc mișcări pe piața internațională, când prețurile brusc sar sau cresc, din cauza reglementării proaste, unde calitatea prestației instituțiilor public lasă de dorit, întotdeauna se finalizează cu o nemulțumire totală a populației. „Eu consider că în țara noastră trebuie să fie instaurată legea prețurilor corecte. Tot ce nu are Republica Moldova sunt prețurile corecte. Noi avem nevoie ca ANRE-ul să facă o metodologie care să ne permită nouă să avem siguranța că noi întotdeauna plătim un preț corect la produsele petroliere, nu doar în ajun de alegeri”, a conchis economistul.

Criza economică din 2020 a afectat comerțul extern al Republicii Moldova în proporții mult mai mici față de precedentele crize din istoria țării. Anul trecut, exporturile moldovenești au fost influențate negativ de seceta agricolă, care a condiționat scăderea dramatică a exportului de producție agricolă de aproape două ori față de nivelul din 2019. Criza mondială a afectat parțial exporturile industriei de automotive și a celei farmaceutice. În cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, un produs al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Privesc.eu, economistul a spus că în luna martie a fost simțită tendința clară de restabilire a comerțului extern după ce anul trecut acesta a înregistrat o scădere semnificativă.

Veaceslav Ioniță a explicat că atunci când vorbim despre comerțul extern, al cărui valoarea anuală este de opt miliarde de dolari, se are în vedere volumul total al exporturilor și volumul total al importurilor. Analistul afirmă că în Republica Moldova comerțul extern a scăzut de patru ori, în timpul crizei din 1998-1999, a celei din 2009, din 2014-2015 și din 2020. Potrivit expertului în politici economice al IDIS „Viitorul”, volumul comerțului extern al Republicii Moldova a scăzut anul trecut față de 2019 cu 722 de milioane de dolari, dintre care exporturile cu circa 296 de milioane de dolari, iar importurile cu circa 426 de milioane de dolari.

Economistul spune că anul 2020 a fost un an de criză, care a lovit puternic Republica Moldova, însă această criză a avut câteva elemente care o deosebesc de cele precedente. În timpul celorlalte crize scădea nivelul de credite, anul trecut din contra a crescut. Anterior, scădeau rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), din cauza că instituția era nevoită să intervină pe piața valutară. Lucrul acesta nu s-a întâmplat și în 2020. Totodată, era o tendință de depreciere a valutei și BNM era nevoită să vândă valută. Însă, anul trecut am avut un surplus de valută și banca centrală era nevoită să procure valută că leul moldovenesc, pentru a încetini aprecierea valutei naționale.

Potrivit analistului, unul dintre simptomele comune tuturor crizelor a fost scăderea volumului de comerț extern. În 1998-1999 acesta a scăzut cu un miliard de dolari, în 2009 – cu aproape două miliarde de dolari, în 2014-2015 – la fel cu aproape două miliarde de dolari, iar în 2020 – cu 722 de milioane de dolari.

Vecaeslav Ioniță susține că exporturile moldovenești au scăzut în toate crizele economice. Anul trecut această scădere fiind de 296 de milioane de dolari, mult mai puțin ca pondere comparativ cu crizele precedente. Criza mondială provocată de COVID-19 a fost un factor secundar anul trecut. Aceasta a influențat negativ exporturile în proporție de 30%. Cel mai mult a înrăutățit situația exporturilor seceta din agricultură, iar ca rezultat în 2020 Republica Moldova a înregistrat cea mai dramatică scădere a producției agricole din istorie. Astfel, grânele, semințele și oleaginoasele, cea mai mare ramură de export a Republicii Moldova după automotive, anul trecut a suferit cea mai dramatică scădere.

Analistul menționează principalele cinci ramuri ale economiei moldovenești unde au scăzut exporturile. Este vorba de cerealele și semințele – cu 157 de milioane de dolari, automotive – cu 100 de milioane de dolari, produsele farmaceutice – cu 41 de milioane de dolari, îmbrăcăminte – cu 33 de milioane de dolari, tutun – cu 13,8 milioane de dolari. Astfel, mai mult de jumătate din scădere a fost determinată de seceta agricolă din 2020.

Totodată, Republica Moldova anul trecut a înregistrat în anumite ramuri și creșteri de exporturi: uleiuri și grăsimi – 33,6 milioane de dolari, utilaje aeronautice – 15,6 milioane de dolari, fructe și nuci – 14,5 milioane de dolari, vehicule terestre – 6,6 milioane de dolari și reziduuri alimentare – 6,4 milioane de dolari.

Referitor la importuri, Veaceslav Ioniță a menționat că acestea au scăzut cu circa 430 de milioane de dolari: scăderea consumului cu circa 100 de milioane de dolari și economisirea resurselor financiare de la ieftinirea resurselor energetice – circa 330 de milioane de dolari. Anul trecut, Republica Moldova a plătit pentru importul de resursele energetice 590 de milioane de dolari, minimum din ultimii 15 ani și a făcut o economie de 330 de milioane de dolari comparativ cu 2019. În 2020, într-o perioadă de criză, consumul de resurse energetice a înregistrat cea mai mare scădere din istoria produselor petroliere. Petrolul a ajuns la prețul minimum din ultimii 25 de ani. Scăderea prețului la petrol a dus la ieftinirea gazului, energiei electrice, a petrolului, s-au ieftinit prețurile de import, însă reglementarea proastă a dus la ceea că în Republica Moldova prețurile au rămas relativ ridicate, iar cetățenii nu s-au bucurat pe deplin ieftinire.

Expertul a amintit că potrivit unei cercetări IDIS Viitorul, majoritatea moldovenilor se odihnesc peste hotare și cheltuie anual circa 800 de milioane de dolari. Anul trecut aceștia au fost nevoiți să stea acasă și nu au cheltuit circa 500 de milioane de dolari. Astfel, acești 500 de milioane de dolari de la oamenii care nu au putut merge să-i cheltuie peste hotare și 330 de milioane de dolari de la ieftinirea resurselor energetice a dus la ceea ce anul trecut Republica Moldova a economisit cel puțin 830 de milioane de dolari, banii care au rămas pe piața valutară, cea ce a provocat un exces de valută.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, criza din Belarus, ca rezultat al înrăutățirii relațiilor dintre Minsk și UE, nu poate afectat dramatic economia Republicii Moldova, doar  dacă Belarus nu va întreprinde careva măsuri contra Republicii Moldova. Belarus are o contribuție de 2,3% în comerțul extern al Republicii Moldova sau 180 de milioane de dolari anual. Maxima istorică a comerțului cu Belarus a fost în 2008 când a ajuns la 292 de milioane de dolari. De atunci este o tendință clară de scădere și scade în mod special exporturile Republicii Moldova în Belarus, dar nici importurile nu sunt mari. La capitolul importuri Republica Moldova nu este dependentă la nici o poziție de Belarus. La capitolul exporturi există o problemă. Exporturile vinurilor moldovenești în Belarus se află pe locul I. Dacă Belarus ar întreprinde careva acțiuni împotriva Republicii Moldova atunci ar avea de suferit industria vinicolă și într-o măsură mai mică exporturile de fructe și legume.

După criza din 2014, provocată de jaful din sistemul bancar, băncile din Republica Moldova abia acum în luna mai au reușit să atingă maxima istorică de acum șapte ani în ceea ce privește volumul creditelor oferite. Suma creditelor au ajuns la 47,9 miliarde de lei similar cu maxima din octombrie 2014, când erau 48 miliarde de lei. Pe întregul sistem financiar, care cuprinde sectorul bancar nebancar, volumul creditelor acordate până în prezent se ridică la 59 miliarde lei. În cadrul ediției de vineri, 21 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, a spus atunci când vorbim că am ajuns la nivelul din 2014, nu trebuie să uităm că avem o valoare a leului diferită. Astfel, la situația reală din 2014, când creditele din sistemul bancar au ajuns la 37% din PIB, Republica Moldova va ajunge în cel mai bun caz peste 2-3 ani.

Expertul a spus că după 2014, timp de trei ani și jumătate, a fost înregistrată o scădere continuă, din contul agenților economici, cu aproape 18 miliarde de lei, a volumului creditelor oferite. Totodată, creditele acordate persoanelor fizice au înregistrat o ușoară creștere, dar nu au compensat prăbușirea creditelor oferite agenților economici. Totodată, după februarie 2018, din 15,8 miliarde de lei, care a fost creșterea timp de trei ani și jumătate a portofoliului de credite din sistemul bancar, 10 miliarde de lei au revin persoanelor fizice, iar 5,8 miliarde de lei - persoanelor juridice.

În opinia economistului, după criza din 2014, care a afectat sectorul bancar, pentru sectorul nebancar a fost o oportunitate de creștere, din contul preluării cotei de piață de la bănci. Acesta s-a ridicat în 2019 la 20%, de trei ori mai mult decât avea în general. Însă, anul în 2020 băncile au reușit să recupereze o parte din cota de piață pierdută, iar creșterea volumului de credite oferite în anul 2020 se datorează exclusiv sectorului bancar și că cel mai mult au crescut în această perioadă creditele imobiliare. Unul din 5 lei oferit de către bănci în 2020 a fost dat fie unei companii de construcții, fie unei persoane fizice, la luarea unui credit imobiliar.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în prezent volumul de credite oferite este estimat la 58,8 miliarde lei. Cele oferite de către bănci se ridică la aproape 48 de miliarde de lei, restul de către sectorul nebancar, care este format din companiile de microfinanțare,  asociațiile de economii și împrumuturi, companiile de leasing. Acestea, după criza din 2014 s-au pornit bine, deoarece Banca Națională a Moldovei a fost foarte riguroasă, a înăsprit reglementarea băncilor, pentru a face ordine în sectorul bancar, astfel băncile au devenit foarte rigide în tot ceea ce înseamnă oferirea de credite.

Însă, afirmă economistul, după 2018 băncile au constatat că cei mai buni clienți pot fi persoanele fizice, care erau orientate spre a lua împrumuturi pentru consum, procurarea de imobil și inițierea unei afaceri, dar erau considerate și cei mai buni platnici. Dacă în cazul persoanelor juridice erau credite neperformante la nivel de 10, 15 chiar 20%, în cazul persoanelor fizice acestea sunt la nivel de 2-3%. Astfel, băncile începând cu 2019, 2020 au devenit agresive privind acapararea  persoanelor fizice ca client al lor. Au redus dobânda, au devenit deschise către cetățeni, astfel că în prezent asistăm la un atac al sectorul de creditare al persoanelor fizice, iar sectorul nebancar, cu dobânzile sale ridicate, și capacitățile reduse, în 2020 a cedat în fața băncilor.

Veaceslav Ioniță susține că, raportat la PIB, în 2014 a fost atinsă maxima istorică de aproape 39% din volumul de credite oferite. În condițiile în care pentru economii ca a Republicii Moldova, una slabă și fragilă, se considera normal ca volumul de credite raportat la PIB să fie la nivelul de 60%. După aceasta, a avut loc o prăbușire până în 2018, iar în prezent avem o ușoară recuperare, ne apropiem de 28% din volumul de credite oferite, raportat la PIB. Ca volum de bani am ajuns încă anul trecut la nivelul anului 2014, dar ca valoare reală, procesul de recuperare poate dura încă cel puțin 3-4 ani.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că Republica Moldova a avut o scădere a portofoliului de credite bancare de trei ori în istoria sa. Criza din 1999, criza din 2009 și criza din 2014. Cea mai lungă ca timp și ca volum a fost criza din 2014, care a ținut aproape trei ani și jumătate, iar scăderea a fost de aproape 16 miliarde de lei. De la 48 de miliarde în 2014 la 32 de miliarde în 2018, recuperare a avut loc în cea mai mare parte din contul persoanelor fizice. Creditele oferite persoanelor juridice au scăzut de la 42 de miliarde de lei în 2014 la 24,4 de miliarde de lei în 2018, iar acum a crescut până la 30 de miliarde de lei. Însă, la valoarea lui reală comparativ cu PIB-ul cred că creditarea persoanelor juridice are nevoie de cel puțin 7-8 ani ca să se ajungă la nivelul din 2014.

Din 2014 și până în prezent, potrivit expertului IDIS Viitorul, cei care au setat jocul în domeniul financiar au fost persoanele fizice, care aveau credite luate la nivelul de 10%, iar acum au ajuns la 40%. Dacă în 2014, volumul total de credite acordate persoanelor fizice doar din sistemul bancar era de 5,8 miliarde de lei, acum este de trei ori mai mult, 17,8 miliarde de lei.

Expertul mai susține că după criza din 2014 a apărut neîncrederea cetățenilor în tot ceea ce se întâmplă pe piața bancară și a fost înregistrată cea mai puternică creditare în valută străină. Însă, din 2018 și până în prezent, în urma deschiderii către cetățeni a sectorului bancar, acordarea creditelor în valută a ajuns 13,9 miliarde de lei, iar toată creșterea din ultimii trei ani și jumătate a fost asigurată exclusiv de creșterea creditelor oferite în lei moldovenești. Rata dobânzii este mică, riscul valutar nu este foarte ridicat, astfel că leul moldovenesc a devenit valuta de circulație în Republica Moldova, iar activitatea economică în Republica Moldova se concentrează pe leu.

Situația în Republica Moldova, spune economistul, rămâne critică în ceea ce privește surplusul de lichidități. În prezent avem 31 de miliarde de lei surplus în sistemul bancar. Depozite sunt de 79 de miliarde de lei, credite acordate de 48 de miliarde de lei. Însă, potrivit lui Veaceslav Ioniță, se întreprind acțiuni pentru a ameliora situația de către BNM, situația de la începutul anului 2021, față de anul trecut s-a îmbunătățit cu trei miliarde de lei. „Este o politică activă pe care o duce BNM, prin înăsprirea pozițiilor legate de depozitelor în valută și facilitatea creditelor în lei moldovenești. În felul acesta în câțiva ani problema legată de surplusul de lichidități se va rezolva”, afirmă expertul.

Făcând un top al creditelor acordate, analistul a constatat că începând cu februarie 2018 și până în prezent cele mai multe au fost pentru procurarea și construcția de imobil, pentru consum, comerț, agricultură, afaceri, industria productivă, APL etc.

În această perioadă, creditele nebancare oferite s-au menținut la nivelul de 10,5 miliarde de lei. Cel mai multe le-au oferit companiile de microfinanațare - 8,1 miliarde de lei, urmează companiile de leasing - 1,4 miliarde de lei și asociațiile de economii și împrumuturi - 960 de milioane de lei. Veaceslav Ioniță afirmă că dacă aceste instituții nebancare nu vor deveni mai atente în relația cu clienții, riscă să piardă piața, deoarece băncile foarte puternic atacă sectorul nebancar.

Economistul a mai precizat că în prezent rata de îndatorare al persoanelor fizice este egală cu 12,4% din PIB, de trei ori mai mult decât acum zece ani. Media europeană este 56%, iar cea regională variază între 16-18%. Astfel, moldovenii au un grad de îndatorare față de sistemul financiar, fie bancar sau nebancar, de aproape de cinci ori mai mic decât media europeană și cu 50% mai mic decât media regională.

„În următorii ani, sectorul nebancar trebuie să-și rezolve problema legată de calitatea serviciului prestat, ca să nu fie nevoit să cedeze din piață. Sectorul bancar trebuie să fie mai departe agresiv, în sensul bun al cuvântului, în creditarea persoanelor fizice pe toate dimensiunile.  Atât sectorul bancar cât și sectorul nebancar trebuie să vadă cum ar putea să-și îmbunătățească marketingul și politicile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

În Republica Moldova, un angajat din sectorul real al economiei întreține două persoane: fie că este vorba despre un bugetar, pensionar sau un beneficiar de prestații și alocații sociale. Republica Moldova la cei 75 de ani de la introducerea sistemului de pensii, pe care îi va marca la 9 mai, arată mai mult tristă decât veselă. Republica Moldova se poate angaja să asigure unui om o bătrânețe decentă, doar dacă semnează Convenția Organizației Internaționale a Muncii, care prevede asigurarea unei pensii egală cu 40% din salariul mediu lunar pe economie și nu 20% cum este în prezent.

„O țară este sau nu civilizată în funcție de atitudinea pe care o are față de copii și față de bătrâni. O țară care nu-și poate respecta bătrânii, nu poate să le garanteze un trai decent, să le ofere o pensie de circa 40% din salariul mediu lunar pe economie este departe de a fi una civilizată. Din nefericire, acest lucru se întâmplă, deoarece în Republica Moldova numărul celor care lucrează este cu mult mai mic decât numărul celor pensionați. Anual, 35 de mii de cetățeni decid să părăsească țara. La fiecare moldovean care lucrează în țară, în sectorul real al economiei, avem doi moldoveni care muncesc peste hotare”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize Economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 1952 OIM a aprobat Convenția prin care țările semnatare s-au angajat să ofere cetățenilor la bătrânețe 40% din veniturile ratate de pe urma pensionării. La această Convenție România a aderat în 2009, Federația Rusă în 2019, alte 55 de țări au aderat pe tot acest parcurs. Republica Moldova încă nu este gata să adere la Convenția care asigură cetățeanului moldovean un trai decent la bătrânețe.

„Noi nu trebuie să spunem că pensia în Republica Moldova trebuie să fie ca în Elveția sau ca în Germania. Cetățeanul Republicii Moldova trebuie să se simtă confortabil în țara lui. Pe lângă salariul pe care îl avem noi în Republica Moldova, oamenii au și alte venituri, de până la 10%. Respectiv, dacă în prezent salariul mediu lunar pe economie este de circa 8 mii de lei, alte 10%  - 800 de lei, 40% din 8800 de lei sunt aproape 3500 de lei. Asta trebuie să fie pensia medie în Republica Moldova. Ea, din păcate, este de două ori mai mică, este de  2 mii de lei”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în Republica Moldova sistemul de indexare al pensiilor este unul foarte vicios. Doar modificarea lui în 2017 a dus la aceea că în 2021 pensia medie lunară a ajuns să fie mai mică cu 200 de lei, față de pensia care trebuia să fie conform sistemului vechi de indexare. Astfel, anul acesta cetățenii Republicii Moldova vor primi cu 2400 de lei mai puțin decât ar fi primit până la modificările din 2017.

Economistul afirmă că în Republica Moldova 40% din bugetul asigurărilor sociale este subvenționat din bugetul de stat, ceea ce înseamnă că banii colectați de la oamenii care lucrează nu ajung pentru a plăti pensia. Din acest motiv, bugetul de stat este nevoit să banii prevăzuți pentru alte cheltuieli și să-i dea pentru pensii. „În Republica Moldova o persoană care lucrează în sectorul real al economiei trebuie să întrețină alte două persoane”, a afirmat economistul.

Veaceslav Ioniță mai spune că pensia medie pentru limită de vârstă în Republica Moldova, aparent, a crescut constant. În 2010 era 800 de lei, în prezent este 2067 de lei, ceea ce înseamnă că a fost majorată mai puțin de 2,5 ori. Însă, spune Veaceslav Ioniță, în 2010 salariul mediu pe economie în Republica Moldova era de 2972 de lei, în 2020 acesta a ajuns la 8100 lei. O creștere de 2,75 ori. Iar pensia a crescut doar de 2,34 ori. „Avem o scădere a pensiei comparativ cu salariul, lucru care face ca pensionarii noștri să o ducă din ce în ce mai greu. Situația s-a agravat după anul 2017, când la noi s-a modificat sistemul de indexare al pensiei. Anul trecut, după două indexări, pensia a crescut cu 5,2%, iar dacă era legea veche trebuia să crească cu 9,9%”, a spus economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, sistemul actual de indexare al pensiilor presupune racordarea acestora la rata inflației. Astfel, dacă se ia inflația pentru trei ani este ca și cum statul ar spune că „vă garantăm doar  că veți trăi nu mai rău ca anul trecut”. „De fapt, statul în 2017 a constatat că el nu mai asigură o creștere a pensiilor din cauza că nu sunt bani și asigură o ușoară creștere la cei care au cea mai mică pensie”, a spus Veaceslav Ioniță.

Chiar dacă în prezent se face indexarea pensiilor după rata inflației, totuși în 2021 este o situație favorabilă. În 2020 a fost cea mai mică rată a inflației. Și dacă este 3,89% creșterea pensiilor în comparație cu rata inflației de 0,4%, pensionarii vor avea o creștere reală a pensiei în 2021. Iar dacă vom avea o inflație mare anul viitor și din nou se va lua în calcul inflația din 2020 atunci riscul e ca anul viitor pensia să crească mai puțin decât rata inflației și pensionarii vor deveni și mai săraci. „Pe pensionarii noștri, în fiecare an de aflare la pensie, această indexare îi face din ce în ce mai săraci, iar asta duce la aceea că la noi pensia comparativ cu salariul scade cu fiecare an”, afirmă expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că în Republica Moldova are loc o discriminare a pensionarului în funcție de numărul de ani aflați la pensie. Cel care a ieșit la pensie în 2010 și avea o pensie egală cu 40% din salariul mediu lunar pe economie, acum din cauza indexării, pensia lui comparativ cu salariul mediu pe țară scade. „Când un pensionar se află în a doilea an la pensionare, pensia lui este egală cu 38% din salariul mediu lunar pe economie, când este în al optulea an - el primește 30%. În 10 ani de pensionare - el ajunge să primească 27%, iar în al treisprezecelea an la el pensia ajunge să fie de 2 ori mai mică decât salariul mediu lunar pe economie. Cu cât mai mulți ani omul se află la pensie cu atât pensia lui este mai mică”, susține Veaceslav Ioniță.

În opinia expertului, statul Republica Moldova parcă ar spune că „dacă ai ieșit la pensie ai grijă și să mori mai repede, că noi avem grijă să-ți micșorăm pensia”. Totuși, anul 2021 este pentru prima dată când pensia medie în Republica Moldova, în valori reale, va depăși pensia maximă care a fost vreodată în Republica Moldova, cea din 1985, când pensia cetățeanului moldovean, recalculată în lei la valoarea zilei de astăzi, constituia 2103 lei. Potrivit economistului, în anul 1970 un moldovean primea o pensie egală cu 1195 de lei, deoarece pe timpul URSS se încerca ca pensia să ajungă lunar la nivelul de 40% din salariul mediu pe economie.

Expertul mai menționează că în 2021, pentru prima dată, valoarea reală a pensiei plătită în Republica Moldova va depăși valoarea maximă din perioada Uniunii Sovietice. Din 1985 și până în anul 2000, în Republica Moldova s-a petrecut cea mai mare tragedie, atât la nivel de salarii, cât și la nivel de pensii, iar cei mai afectați au fost pensionarii. Timp de 15 ani pensia reală constant a scăzut, inclusiv în anul 2000, când pensia, recalculată la ziua de astăzi, era de aproape 380 de lei. Cea mai accelerată recuperare a fost asigurată în perioada 2000-2005. După a fost o creștere mai lentă a pensiilor, iar cea mai lentă creștere a fost în perioada 2010-2015. Acum pensia medie lunară este de 2067 de lei, iar până la sfârșitul anului aceasta va fi la nivelul de 2200-2300 de lei, estimează economistul. Potrivit lui, la baza creșterii se va lua indexarea din aprilie, apoi este vorba de noile categorii de pensionari care pentru început vor avea pensii mai mari și în felul acesta anul 2021 va fi primul an când puterea de cumpărare reală a pensionarului va depăși ușor nivelul maxim care a fost în anul 1985.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, faptul că pensionarii o duc greu se vede din bugetul asigurărilor sociale, care pentru acest an este de 25,8 miliarde de lei. Primele de asigurări sunt de doar 15 miliarde de lei. 10,5 miliarde de lei sunt banii care vin din bugetul de stat și reprezintă 40% din toți banii de care are nevoie bugetul asigurărilor sociale. Este un buget „găuros”, în timp ce numărul de salariați este micuț. „Eu îmi imaginez că avem 100 de salariați din sectorul real. La fiecare angajat din sectorul real al economiei revin 2 persoane întreținute, fie că este bugetar, fie că este pensionar sau este susținut social din partea statului. Nu este posibil în nici o țară din lume ca un om salariat să întrețină alte 2 persoane”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Emisiunea poate fi accesată de pe acest link:
https://www.privesc.eu/arhiva/94676/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita

În 2020 veniturile moldovenilor obținute pe cardurile bancare au fost mai mari decât cele primite în numerar. Deși cardurile bancare mai sunt utilizate ca mijloc de a retrage bani din bancomat pentru cheltuieli curente, tendința arată că sunt în creștere achitările cu cardul. Dacă piața online lipsea în Republica Moldova acum zece ani, în prezent a devenit foarte puternică. Dacă ani la rând se făceau  achitări cu cardul de 200-300 de milioane de lei anual, în prezent, doar online, se fac achitări de 9 miliarde de lei, iar în 2020 cea mai mare parte a achitărilor au fost efectuate în Republica Moldova.

„Cardurile bancare au intrat puternic în viața cetățenilor moldoveni”, a spus Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de către IDIS „Viitorul” în colaborare cu platforma online Privesc.eu.

Veaceslav Ioniță a spus că în Republica Moldova cardurile bancare au fost introduse acum 25 de ani. Dacă atunci acestea erau un lucru necunoscut de către cetățeni, acum practic nu găsești un cetățean care nu are un card bancar. Astfel că, în anul 2020 pentru prima dată veniturile cetățenilor obținute pe cardurile bancare au fost mai mari decât cele obținute în numerar. „Veniturile totale ale cetățenilor noștri în anul 2020 noi le estimăm la 140 de miliarde de lei. Oamenii noștri au primit 72 de miliarde de lei pe card și 68 de miliarde de lei în numerar. Anul 2020 a fost primul an când veniturile cetățenilor noștri pe cardurile bancare au fost mai mari decât în numerar. „Era numerar” pleacă cel puțin la capitolul venituri, la capitolul cheltuieli încă este preferat numerarul”, a specificat expertul.

Potrivit economistului, cetățenii moldoveni au primit deja pe cardurile bancare emise în Moldova 70 de miliarde de lei, plus altele cel puțin 2 miliarde de lei, care au venit pe carduri bancare emise în străinătate. Aparent, acești bani, 2 miliarde de lei, care sunt cheltuiți de către străini în Republica Moldova, deoarece sunt carduri străine utilizate aici, în realitate sunt banii cetățenilor moldoveni, deoarece foarte mulți dintre cei rămași acasă primesc bani de la rude de peste hotare sub formă de transferuri pe carduri străine.

Economistul a mai afirmat că dacă acum zece ani, 97% dintre moldoveni, atunci când primeau banii pe card, mergeau imediat la bancomat pentru a-i retrage și a-i utiliza în numerar, anul trecut, aproape fiecare al patrulea leu a mers pentru achitarea cu cardul. Din cele  70 de miliarde de lei primiți pe card, 54 de miliarde de lei au fost sustrase sub formă de numerar în 2020, în jur de 75% din total. Totodată, dacă anii anteriori suma de bani sustrasă de pe card, sub formă de cash, creștea cu 6-7 miliarde de lei, anul trecut a crescut cu ceva mai mult de un miliard de lei. „Am avut pentru prima dată o situație când piața cardurilor bancare crește datorită achitărilor cu cardul și nu a retragerii de numerar”, a afirmat economistul.

Veaceslav Ioniță a mai remarcat că plățile online au intrat activ în viața moldovenilor acum 5-7 ani. Până atunci cardurile nu se foloseau, cu atât mai mult plățile online. Dacă la început, plățile online efectuate de către moldoveni erau la nivelul de sute de milioane de lei, acum este vorba de circa 9 miliarde de lei. Dacă inițial moldovenii utilizau cardul pentru a face achiziții de bunuri, servicii de peste hotare, în 2020 pentru prima dată plățile efectuate în interiorul Republicii Moldovei au fost cu mult mai multe decât cele efectuate în exterior. Anul trecut, potrivit estimărilor, s-au realizat plăți cu cardul doar în interiorul Moldovei de 16,3 miliarde de lei, iar o dată la doi ani această sumă se dublează. În 2018 au fost 7 miliarde de lei tranzacții cu cardul, acum sunt 16,3 miliarde de lei. În maxim 3-4 ani plățile cu cardul vor ajunge la circa 50 de miliarde de lei.

Expertul mai susține că piața cardurilor bancare din Republica Moldova în 2020 s-a apropiat de 84 de miliarde de lei, față de 12 miliarde de lei acum 12-13 ani. În primii zece ani de la implementare, sistemul de carduri bancare foarte lent a mers. A început să intre mai puternic acum zece ani, după ce au fost operate mai multe modificări legislative de încurajare a plăților cu cardul, iar băncile comerciale au investit masiv în infrastructura cardurilor bancare. Acum piața cardurilor bancare din Republica Moldova poate fi împărțită în trei piețe: cardurile emise în Republica Moldova și banii sunt utilizați în Republica Moldova – circa 70 de miliarde de lei; cardurile emise în Republica Moldova, dar plățile sunt efectuate peste hotare – aproape 6 miliarde de lei; și cardurile emise în străinătate care efectuează plăți în Moldova – 8 miliarde de lei. „Noi estimăm că din acești 8 miliarde de lei, 6 sunt banii pe care îi cheltuie străinii în Republica Moldova,  iar 2 sunt banii pe care îi primesc moldovenii de peste hotare”, spune expertul.

În total în 2020, potrivit lui Veaceslav Ioniță, moldovenii au făcut achitări cu cardul de 21,8 miliarde de lei. Dintre care 16,3 miliarde de lei în țară și 5,5 miliarde de lei peste hotare. 2020 a fost primul an când plățile cu cardul peste hotare au înregistrat o scădere, fapt ce se datorează restricțiilor de călătorie impuse de pandemie. Până în 2016 plățile efectuate cu cardurile peste hotare erau mai mari decât cele efectuate în interiorul țării, dar de atunci lucrurile s-au inversat, iar în prezent plățile efectuate de moldoveni în țară sunt de câteva ori mai mari decât cele efectuate peste hotare. Totodată, în contextul pandemiei, majoritatea agenților economici deja oferă posibilitate cetățenilor să facă achitări online aici în țară. Practic și toate facturile pot fi achitate online. În 2020, pentru prima dată achitările online efectuate în interiorul Republicii Moldova au depășit cu un miliard de lei achitările online efectuate în exteriorul țării. Achitările online în Republica Moldova anul trecut au cunoscut o creștere de peste 60%.

Link-ul emisiunii poate fi accesat aici:
https://www.privesc.eu/arhiva/94640/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita

Anul 2021 este anul, care cel mai probabil, va marca creșterea cererilor pentru procurarea de apartamente. Tendința care se înregistrează, arată că vom asista la o vânzare record de 30 de mii de locuințe, poate chiar și mai mult. Cifra este de aproape două ori mai mare față de media obișnuită din Republica Moldova din ultimii 15 ani. În 2021 va continua tendința din 2020 când familiile mai înstărite din municipiul Chișinău vor prefera casele individuale. Estimativ în acest an vom avea un volum al tranzacțiilor pentru casele individuale cu circa 30% mai mare. În 2021, cel mai probabil va domina cumpărarea apartamentelor de pe piața secundară, cu suprafețe mici. Creditele bancare în domeniul procurării de apartamente vor continua să crească. Portofoliul de credite pentru procurarea de imobil ar putea trece de volumul de 10 miliarde de lei. După 13 ani de scădere, prețul la imobile  în acest an va înregistra o ușoară creștere. Pe piața primară el a început să crească din 2020, iar pe piața secundară vom avea o ușoară creștere în acest an.

Sunt opinii exprimate de către expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, un produs al IDIS „Viitorul” în colaborare cu privesc.eu.

Veaceslav Ioniță spune că până în anul 2017 volumul mediu anual al tranzacțiilor cu apartamentele în Republica Moldova se cifra la 13-15 mii de apartamente, iar acum acest volum practic s-a dublat și că cele mai multe tranzacții au fost făcute în ultimii trei ani. Numărul de apartamente care au fost vândute în Republica Moldova în anul 2019 a fost de 29700 de apartamente. Deja în primul trimestru al anului curent, pe piața imobiliară au avut loc 7,6 mii de tranzacții cu apartamentele pe întreg teritoriul țării. Tot în primul trimestru, a fost record și la tranzacțiile legate de casele particulare din municipiul Chișinău. Au fost vândute/procurate deja 440 de case. Dacă această tendință se va menține, cel mai probabil vom avea în acest an vânzări cu cel puțin 30-40% mai mult decât media obișnuită pentru municipiul Chișinău. „Dacă tendința se va menține, atunci anul 2021 va fi un an unde vor fi bătute toate recordurile de pe piața imobiliară”, spune Veaceslav Ioniță.

Expertul afirmă că cel mai mult piața imobiliară din Republica Moldova se concentrează în municipiul Chișinău. Dacă 5-6 ani în urmă, 60% dintre apartamente se vindeau în municipiul Chișinău, restul în restul teritoriul Republicii Moldova, în prezent piața imobiliară s-a concentrat în proporție de 80% în Chișinău. Practic 4 din 5 apartamente care sunt în prezent vândute/procurate sunt din municipiul Chișinău. Se poate spune că viața înafara municipiului Chișinău încet-încet dispare. Lumea pleacă din țară, dar nu pleacă din municipiul Chișinău, deoarece asistăm la două tipuri de migrații în Republica Moldova. Este vorba de migrația externă, când oamenii pleacă din Republica Moldova peste hotare și al doilea este migrația internă. Este vizibil faptul că toate localitățile din Republica Moldova se confruntă cu o scădere a numărului populației, dar nu și municipiul Chișinău. Populația crește constant în ultimii ani, oamenii din sate își vând locuințele și se mută la Chișinău.

Economistul afirmă că în 2020 piața imobiliară a cunoscut o ușoară scădere, dar cea din municipiul Chișinău, unde a continuat să crească după cum continuă și în acest an. În restul republicii numărul de tranzacții cu apartamentele a scăzut cu 12%. Însă, acum în 2021 se simte o ușoară înviorare. Moldovenii procură apartamente nu doar în Chișinău, dar și în restul republicii, în Bălți și în restul municipiilor din țară.

Referitor la modul în care moldovenii își rezolvă problema banilor pentru procurarea locuințelor, Veaceslav Ioniță afirmă că acesta poate fi de două feluri: fie omul vine cu banii lui; fie ia un credit ipotecar. Expertul spune că „în prezent în Republica Moldova creditele ipotecare pentru procurarea unui apartament au devenit un adevărat „hit” al tranzacțiilor și al creditelor bancare” și prin aceasta se explică creșterea masivă a tranzacțiilor imobiliare. În mediu, în anii anteriori portofoliul de credite bancare pentru procurarea unui imobil ajungea anual la 16 milioane de lei, deja s-a ajuns la 137 de milioane de lei portofoliul de credite bancare pentru procurarea de imobil. În prezent, portofoliul de credite bancare pentru imobil reprezintă în total 8,3 miliarde de lei. Fiecare al cincilea leu care a fost dat sub formă de credit, s-a dat pentru procurarea de imobil.

De asemenea, spune că ipoteca a devenit o soluție începând cu 2018. Băncile au avut și au în prezent un surplus de lichidități și nu au unde le finanța. Astfel, s-a constatat că cel mai bun platnic al băncilor pot fi persoanele fizice. Dobânda bancară la ipotecă a scăzut sub 10%, deoarece dacă este mai mare este riscant să i-ai împrumuturi de lungă durată. Din acest motiv - dobândă sub 10%, salarii relativ competitive, a dus la ceea că cetățenii Republicii Moldova își pot permite să se gândească la un apartament, dacă nu au banii necesari, el poate să se gândească la un împrumut ipotecar.

Expertul mai spune că în Republica Moldova, undeva 35% sau fiecare al treilea apartament care se procură este apartament nou, în casă nouă, restul 2/3 dintre apartamente sunt în casele vechi. De la începutul anului se înregistrează o creștere a numărului de tranziții imobiliare, exclusiv din contul apartamentelor de mâna a doua. Oamenii cu venituri mai modeste, pentru că ei au ridicat în ultimii ani piața imobiliară în sus, sunt cei care cumpără cel mai des în prezent apartamente și ei preferă apartamente mai ieftine, care sunt în prezent la mâna a doua, deoarece apartamentele noi sunt cu 50% mai scumpe decât cele de pe piața secundară.

Potrivit expertului, în prezent accesibilitatea unui apartament în Republica Moldova este cu mult mai mare. Cetățeanul are nevoie de aproape 8 ani ca să-și procure un apartament. Dacă în 2008 un apartament, cu suprafața de 70 de metri pătrați, costa aproape 61 de mii de euro, deoarece prețul unui metru pătrat de locuință era de circa 900 de euro. Chiar piața secundară costa mai mult decât piața primară. După criza mondială din 2008, provocată de „bumul” imobiliar, prețul la apartamente a scăzut în majoritatea țărilor. Însă, dacă în celelalte țări prețul a scăzut pentru 3-4 ani și ulterior a început să crească, în Republica Moldova prețul a fost în scădere timp de 12 ani, de la 900 de euro pentru un metru pătrat de locuință în 2008 la puțin peste 500 de euro în 2020, pe piața secundară.

Totodată, economistul a mai spus că salariul mediu anual în Republica Moldova s-a apropiat de 5 mii de euro. De două ori mai mult decât acum 5 ani. Salariul mediu crește, iar euro rămâne stabil. Și dacă un apartament costă ceva mai mult de 36 de mii de euro, se constată că pentru procurarea unui apartament cetățenii trebuie să aloce circa 7,5 salarii anuale. Astfel, putem conchide că în prezent cetățenii trebuie să întoarcă banii luați pentru procurarea unui apartament mai puțin timp decât acum 15 ani, când trebuiau aproape 40 de ani pentru procurarea unui apartament.

Veaceslav Ioniță mai spune că în ultimii 15 ani s-a schimbat dramatic structura și componența unei gospodării casnice în municipiul Chișinău. Înainte dominau familiile cu 3-4 și mai multe persoane, acum însă este vorba de familii cu 1 sau 2 persoane. Tinerii se căsătoresc cu 5 ani mai târziu decât acum 15 ani, se gândesc mai târziu la un copil, ei nu vor să mai locuiască cu părinții, dacă sunt la sat ei vor să trăiască în Chișinău și mai vor să locuiască singuri. În prezent sunt zeci de mii de gospodării formate dintr-o singură sau două persoane tinere, dar care au nevoie de apartamente. Aceștia exercită o presiune enormă pe piața imobiliară și tot ei au schimbat comportamentul. Dacă în anii 2000, circa 90% dintre apartamentele care se construiau aveau 3 camere și mai mult și doar 9% erau de 1 sau 2 camere, acum, odată ce pe piața au intrat tinerii care locuiesc singuri, fără familii, nu sunt foarte bogați, ei solicită tot mai mult apartamentele mici. În prezent, 83% dintre toate apartamentele care se procură sau se construiesc în Chișinău sunt cu 1 sau 2 camere. Cererea cea mai mare este pentru apartamente cu suprafețe mici. Suprafața medie a unui apartament a scăzut de aproape două ori, de la 130 de metri pătrați în 2003 la 60 metri pătrați, acum.

„Companiile de construcții se confruntă cu o cerere enormă de apartamente cu suprafață mică. Asistăm la construcția de blocuri unde nu mai sunt apartamente cu trei sau patru camere. Nu sunt oameni bogați, nu sunt oameni cu familii mari, dar își permit apartament să procure pe banii câștigați în Republica Moldova”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai afirmat că în prezent avem în Republica Moldova 45 de mii de familii, cetățeni, care închiriază spațiul locativ. Dacă 15 ani în urmă, în Chișinău doar 6% dintre gospodării declarau că trăiesc la chirie, acum sunt 13%, iar acest lucru creează o problemă  nouă, cum ne asigurăm că în Republica Moldova avem un climat investițional suficient și favorabil ca cetățenii să investească în procurarea de locuințe, cu scopul de a le da în chirie, deoarece această cerință cel puțin se va dubla în următorii  ani.

Link-ul emisiunii poate fi accesat aici:
https://www.privesc.eu/arhiva/94580/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita