Industria vinicolă a Republicii Moldova a trecut prin cea mai mare dramă pe care ți-o poți imagina. A înregistrat două dintre cele mai puternice lovituri, din a cărora cauză putea să nu reziste. Republica Moldova nu are o altă ramură care să fi primit lovituri atât de puternice, care au dus la ceea că în Republica Moldova volumul de vânzări a scăzut dramatic. Până în prezent s-a recuperat doar jumătate din potențialul sectorului. Situația din sectorul vitivinicol a fost analizată de către Veaceslav Ioniță, export în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 1 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova, recordul de export al vinurilor, pe care l-a avut vreodată, a fost în 2005, de 280 de milioane de dolari, iar cele două drame ale sectorului au fost înregistrate ulterior, în contextul embargourilor rusești din 2006 și 2013. În urma restricțiilor pe piața rusă, impuse în 2006, exportul moldovenesc de vinuri s-a prăbușit puternic în 2006 și 2007, până la 100 de milioane de dolari. Ulterior, a început să-și revină sectorul, din contul diversificării pieței, și a ajuns la 150 de milioane de dolari în 2013. Apoi, a urmat cel de-al doilea embargou, în 2013, când exportul de vinuri a mai căzut o dată. „Republica Moldova în acest an are o ușoară creștere, comparativ cu anul trecut. Ne-am plafonat aproape la cifra de 140 de milioane de dolari, exporturi anuale. De două ori mai puțin decât am avut în 2005. Creșterea din acest an este de fapt o recuperare. Anul trecut a fost înregistrată o ușoară scădere, anul acesta înregistrăm o ușoară creștere”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai declarat că în 2003-2004, exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă era de 80%. Acum este de doar 8%. În anii 2000-2001, când contextul internațional era favorabil pentru Federația Rusă, iar populației ruse i-a crescut brusc veniturile, oamenilor le-a crescut interesul față de vin. Atunci companiile rusești au venit în Republica Moldova, deoarece aveau piață de desfacere, dar le lipsea capacități de producție, și de fapt în Republica Moldova ramura vinicolă până în 2005 s-a dezvoltat în mare parte datorită cererii mari de vin în Federația Rusă și astfel 80% din vinurile noastre mergeau către Federația Rusă. Apoi, a venit primul embargou. Căderea a fost dramatică timp de doi ani. Din 2008 și până în 2013, s-a recuperat exportul, însă la un nivel destul de scăzut. Ulterior, a venit embargoul din 2013. Astfel, din 2014 și până în prezent, practic exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă oscilează la nivelul de 10 milioane de dolari sau 8% din totalul exporturilor.
Economistul a mai afirmat că prăbușirea în urma primului embargou era să fie cu mult mai mare dacă nu venea în ajutor România, care în 2006 și-a crescut consumul de vinuri moldovenești de 15 ori. România până în 2006 nu importa absolut deloc vin din Republica Moldova. Volumul de export către România în 2005 era de doar 1,5 milioane de dolari. În 2006, brusc România a importat din Republica Moldova vinuri la nivel de 24 de milioane de dolari. A doua țară a fot Ucraina, care în 2006 a procurat de două ori mai multe vinuri din Republica Moldova, decât o făcea tradițional. Dacă în 2005 Ucraina procura vinuri moldovenești de 14,8 milioane de dolari, în 2006 a fost de 31 de milioane de dolari.
Analistul economic susține că vinul, care este o emblemă a Republicii Moldova, din păcate și-a pierdut din importanța pe care a avut-o cândva în economia națională. În perioada 2001-2005, vinurile au reprezentat 26% din toate exporturile moldovenești. Fiecare al patrulea dolar câștigat a fost din exportul de vinuri. După primul embargou, a scăzut până la 10% din totalul exporturilor, iar în prezent este de doar 5%. „Ponderea vinurilor în totalul exporturilor Republicii Moldova a scăzut de cinci ori”, a spus analistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2005 Republica Moldova deține la nivel global o cotă de 1,28% din piața vinurilor și era pe locul 12. În 2019, cota Republicii Moldova a scăzut la 0,37% și am ajuns pe locul 18. „Noi, din păcate, din grupul care crește am trecut în grupul țărilor care stagnează”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre prețul vinului, expertul a menționat că în perioada 2000-2006, Republica Moldova vindea în mediu un litru de vin cu 0,78 de dolari. Din 2007 și până în prezent, după ce și-a diversificat piața, îl vinde cu 32% mai scump sau cu 1,03 dolari litrul. „Noi am fost loviți de către Federația Rusă, ne-am diversificat piața și am intrat pe alte piețe și alte segmente unde prețul vinului este mai mare. Republica Moldova, comparativ cu statele care sunt primele zece cele mai mari producătoare de vinuri, are cel mai mic preț la vin. Cred ca una dintre strategiile noastre este să intrăm pe segmentul de 2-3 dolari pentru litru de vin”, a menționat expertul.
Veaceslav Ioniță susține că până la embargourile rusești tot exportul moldovenesc de vinuri era orientat în mare parte către piața rusă, belarusă, ucraineană și kazahă, unde se exporta peste 95% din toate vinurile moldovenești. În 2021, afirmă economistul, situația este cu totul alta. Pe primul loc este Belarus, unde se exportă 21% din vinurile moldovenești, urmată de România cu 12%, Rusia cu 11,8%. Cehia – 8,5%, Polonia – 7,8%, China – 7,1%, Georgia – 5,3%, Ucraina 4,6%, Kazahstan – 3,5%, Marea Britanie – 2,6%, iar restul țărilor – 13,3%.
„Republica Moldova are mult de lucru pentru a recupera poziția ei globală și să intre pe segmentul prețurilor adecvate pentru un litru de vin. Trebuie să creștem încasările de valută de la exportul produsului pe care noi continuăm să-l numit produsul care este simbolul Republicii Moldova”, a conchis Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” planifică elaborarea celei de-a treia ediții a Indicelui de Percepție a Sistemului de Achiziții Publice din Republica Moldova care va cuprinde, în premieră, și percepția privind componenta de durabilitate.
Scopul prezentei cercetări este de a evalua percepția operatorilor economici și autorităților contractante asupra respectării principiilor care stau la baza achizițiilor publice (transparență; eficiență; asigurarea concurenței; protecția mediului și promovarea dezvoltării durabile; etc.), dar și a progresului privind implementarea achizițiilor publice durabile. În același timp, ne propunem identificarea și analiza constrângerilor privind implementarea criteriilor de durabilitate în procesul de achiziție publică, dar și formularea unor propuneri de politici publice care să impulsioneze acest proces.
Chestionarul este adresat operatorilor economici care au participat / participă la proceduri de achiziție publică și /sau care au executat / execută contracte de achiziții publice.
Vom asigura confidențialitatea și anonimatul răspunsurilor oferite. Respectiv, încurajăm respondenții la răspunsuri sincere care rezultă din propriile experiențe de participare la proceduri de achiziție publică, cât și de implementare a contractelor de achiziție care au drept obiect livrarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor.
Timpul estimat pentru completarea chestionarului este de 10-15 min.
Vă mulțumim anticipat pentru implicare și timpul acordat!
___________________________________________________________________
Activitatea este realizată în cadrul proiectului „Сonsolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, (Proiect 20.80009.7007.15 finanțat din bugetul de stat în cadrul Programului de Stat (2020-2023) Nr. 81-PS din 03.01.2020).
IDIS „Viitorul” planifică elaborarea celei de-a treia ediții a Indicelui de Percepție a Sistemului de Achiziții Publice din Republica Moldova care va cuprinde, în premieră, și percepția privind componenta de durabilitate.
Scopul prezentei cercetări este de a evalua percepția operatorilor economici și autorităților contractante asupra respectării principiilor care stau la baza achizițiilor publice (transparență; eficiență; asigurarea concurenței; protecția mediului și promovarea dezvoltării durabile; etc.), dar și a progresului privind implementarea achizițiilor publice durabile. În același timp, ne propunem identificarea și analiza constrângerilor privind implementarea criteriilor de durabilitate în procesul de achiziție publică, dar și formularea unor propuneri de politici publice care să impulsioneze acest proces.
Chestionarul este adresat operatorilor economici care au participat / participă la proceduri de achiziție publică și /sau care au executat / execută contracte de achiziții publice.
Vom asigura confidențialitatea și anonimatul răspunsurilor oferite. Respectiv, încurajăm respondenții la răspunsuri sincere care rezultă din propriile experiențe de participare la proceduri de achiziție publică, cât și de implementare a contractelor de achiziție care au drept obiect livrarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor.
Timpul estimat pentru completarea chestionarului este de 10-15 min.
Vă mulțumim anticipat pentru implicare și timpul acordat!
___________________________________________________________________
Activitatea este realizată în cadrul proiectului „Сonsolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, (Proiect 20.80009.7007.15 finanțat din bugetul de stat în cadrul Programului de Stat (2020-2023) Nr. 81-PS din 03.01.2020).
În condițiile unei competiții globale, când s-au rupt frontierele și comerțul online nu mai ține de poziția geografică, orice barieră pusă de către autoritățile Republicii Moldova în calea comerțului online, este în favoarea agenților economici străini și în defavoarea celor din țară. Din cauza acestor bariere comerțul online extern crește, iar cel din interiorul țării - rămâne în urmă. În ultima perioadă, în interiorul țării comerțul online a crescut doar datorită plăților online a facturilor. Procurările de bunuri sunt incomparabil de mici cu ceea ce se procură de peste hotare. Despre aceasta vorbește Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul educației de vineri, 17 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță a declarat că în Republica Moldova există comerț online, unde achitarea se face fie cu cardul bancar, fie în numerar. În ultimele 12 luni, plățile cu cardurile bancare moldovenești pentru comerțul online au ajuns la 11 miliarde de lei. Plus încă un miliar de lei – plățile străinilor pentru comenzile pe care le fac în Republica Moldova. În 2020, rulajul pieței online cu cardurile bancare a fost de 9 miliarde de lei. Anul acesta s-ar putea ajunge la 15 miliarde de lei, iar la anul – la 20 de miliarde de lei.
Expertul a spus că moldovenii, până în 2020, cele mai mari tranzacții online le făceau peste hotare. În interiorul țării, plățile erau mult mai modeste. Însă în 2020 situația s-a inversat. În prezent, 55% dintre toate tranzacțiile moldovenilor au loc în interiorul țării, iar 45% - în exterior. „Piața online crește în ultimul timp în special din contul tranzacțiilor din interiorul țării. Acum doi ani, aici acasă, moldovenii cheltuise 3,2 miliarde de lei, iar peste hotare - 4,3 miliarde de lei. Până la sfârșitul anului, cifra va crește substanțial. Dintre toate plățile pe care le fac moldovenii cu cardurile, 13% sunt în prezent online. În 2016 erau doar 6%. Practic avem o dublare a ponderii plății”, a spus expertul.
Potrivit economistului, Republica Moldova trebuie să încurajeze comerțul online în favoarea celui offline. În timpul pandemiei s-a accelerat acest proces. Companiile, care cel mai puternic s-au dezvoltat în timpul pandemiei, care au avut niște profituri mari, au fost cele specializate în comerțul online. „Astăzi, competiția deja nu este una locală, dar este un globală. Cetățeanul, când se așază la calculator, pentru el nu mai contează de unde procură marfă, din Moldova sau de peste hotare. Dacă acest lucru nu vom înțelege, riscăm să pierdem competiția și Republica Moldova riscă să ajungă la aceea că cetățenii ei își vor satisface necesitățile de consum nu în țară dar peste hotare”, a atenționat economistul.
Despre comenzile pe care le fac străinii în Republica Moldova, analistul economic a menționat că anul 2016 a fost primul an când Banca Națională a început să ofere date legate de comerțul online. Până atunci piața online practic nu exista. Atunci străinii au făcut achiziții online în Republica Moldova de un miliard de lei, iar moldovenii de doar 800 de milioane. În prezent, consumul online al moldovenilor s-a ridicat la 6 miliarde de lei, iar al străinilor a rămas tot un miliard de lei.
Referitor la rulajul cardurilor bancare din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a menționat că acesta, în acest an, v-a depăși 100 de miliarde de lei. Din acești peste 100 de miliarde de lei, nu mai puțin de 90 de miliarde de lei sunt banii de pe cardurile bancare emise de către Republica Moldova, restul 10 miliarde de lei - cardurile bancare emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. 20%, sau 2 miliarde de lei, din acești 10 miliarde de lei sunt cheltuiți de către moldovenii care dețin un card bancar străin pe care rudele lor le trimit bani acasă și sunt cheltuiți în Republica Moldova.
Expertul a mai afirmat că, în acest an, cardurile bancare emise în Republica Moldova au înregistrat în prima jumătate a anului o creștere de 10 miliarde de lei. Jumătate din această creștere este determinată de tranzacțiile cu cardul, cealaltă jumătate - de scoaterea de numerar. În ultimele 12 luni, moldovenii au cheltuit aproape 27 de miliarde de lei, plătind cu cardul. Circa 20% dintre toate cheltuielile lor. Din acești bani, 20 de miliarde de lei au fost cheltuiți în țară, 6 miliarde și jumătate peste hotare. Până în 2016, moldovenii achitau cu cardul în țară tot atâta cât și peste hotare – 3,3 miliarde de lei. În patru ani și jumătate plățile cu cardul peste hotare au crescut de două ori, de la 3,3 miliarde de lei, la 6,5 miliarde de lei. În țară, de la 3,3 miliarde de lei, la 20 de miliarde de lei.
Economistul susține că piața online crește foarte rapid, iar autoritățile trebuie să aibă grijă ca comerțul online în interiorul țării să corespundă structurii consumului populației. Potrivit economistului, moldovenii cheltuie banii pe trei dimensiuni: (1) procură bunuri și servicii de peste hotare; (2) procură bunuri și servicii în interiorul țării și (3) pentru internet banking. Economistul a atras atenția asupra faptului că atunci când vedem că avem comerț online de 11 miliarde de lei, nu este vorba de vânzările online de bunuri și servicii, dar de plățile online pentru facturile lunare, care în 2019 a fost de 2,2 miliarde de lei, anul acesta deja avem 4,4 miliarde de lei, iar până la sfârșitul anului ne vor apropia de 6 miliarde de lei.
„Cetățenii moldoveni, din 4 lei pe care îi dă pe procurarea de bunuri, 3 se duc peste hotare și doar 1 rămâne în țară. Din acest motiv, autoritățile trebuie să dezvolte comerțul online din două motive: să câștige în favoarea comerțului de peste hotare și să câștige competiția în favoarea comerțului în numerar, care de cele mai multe ori este fără plata impozitelor”, a declarat expertul.
Veaceslav Ioniță a făcut trei recomandări în adresa autorităților. În opinia sa, statul trebuie să definească clar politica cursului valutar, în tranzacțiile cu cardul, pentru că atunci când un străin face o rezervare la un hotel sau vrea să cumpere anumite bunuri în Republica Moldova, cursul valutar deseori este în defavoarea agentului economic și din acest motiv acești sunt descurajați să facă tranzacții cu străinii prin utilizarea cardurilor bancare. O altă recomandare vizează Banca Națională a Moldovei (BNM) și Inspectoratul Fiscal, care, în opinia expertului, trebuie să creeze un grup de lucru, cu participarea agenților economici, a experților pentru a vedea care sunt impedimentele care fac ca Inspectoratul Fiscal să aibă dubii asupra tranzacțiilor online. „Inspectoratul Fiscal de multe ori nu vrea să recunoască aceste tranzacții online, deoarece are suspiciuni asupra acestor tranzacții online, vorbim în special de hoteluri, rezervări la hoteluri”, a menționat economistul.
Și nu în ultimul rând, a afirmat analistul economic, Guvernul, BNM, mediul de experți și de afaceri trebuie să vadă cum pot încuraja comerțul online în Republica Moldova. Trebuie să înlăture absolut toate obstacolele în calea a tot ceea ce înseamnă comerțul online.
În Republica Moldova, prețul apartamentelor a crescut, începând cu a doua jumătate a anului 2020, prea brusc după 12 ani de cădere, ceea ce a speriat potențialii cumpărători. Această tendință va continua, pe termen scurt, și în următoarele luni. Pe termen lung, număr tranzacțiilor imobiliare va fi mare în municipiul Chișinău, unde vor avea loc multe procurări de apartamente în scopuri investiționale. „În Republica Moldova, piața imobiliară se concentrează exclusiv în municipiul Chișinău. În afara capitalei, practic viață imobiliară nu există”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 3 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, unde a vorbit despre șapte transformări majore care au marcat piața imobiliară locativă din Republica Moldova.
Expertul susține că în Republica Moldova numărul tranzacțiilor imobiliare s-a dublat în ultimii ani. Tradițional, până în 2015, anual, în Republica Moldova aveau loc 14-15 mii de tranzacții imobiliare, în mod special la apartamente. Începând cu 2019, și până în prezent, sunt circa 28 de mii de tranzacții imobiliare. În trimestrul doi al anului curent, s-a înregistrat cel mai mic număr de tranzacții imobiliare din ultimii cinci ani, atât în țară, cât și în municipiul Chișinău. Expertul explică acest fapt că din a doua jumătate a anului trecut, prețul la imobile în municipiul Chișinău, după o scădere timp de 12 ani, au înregistrat o creștere prea bruscă de peste 20%. „Piața imobiliară în ultimii trei ani a cunoscut o explozie, numărul tranzacțiilor imobiliare s-a triplat. Totodată, trimestrul doi ne trimite semnale că are loc o „corecție de prețuri”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, acum zece ani, 60% dintre tranzacții erau efectuate la procurarea de imobile în municipiul Chișinău, iar în prezent circa 80%. Dacă la nivel de țară, anul trecut piața imobiliară a cunoscut o ușoară descreștere, în mun. Chișinău a înregistrat o creștere continuă. Practic, se poate spune că piață imobiliară în Republica Moldova nu există, există piață imobiliară în municipiul Chișinău și atât. Mai este municipiul Bălți și localitățile din preajma municipiul Chișinău. „Dacă se va implementa așa numitul plan „conglomerație urbană”, care include municipiul Chișinău și raioanele din jurul municipiul Chișinău, atunci vom putea spune că toată activitatea economică din țară și toată piața imobiliară va fi concentrată aici. Cred că va absorbi mai mult de 90% din toate tranzacțiile imobiliare. După municipiul Chișinău practic nu există viață imobiliară”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai afirmat că asistăm în prezent la o explozie a ceea ce înseamnă creditele imobiliare, care până în 2005 practic nu au fost acordate. Din 2005 și până în 2017, volumul total al creditelor imobiliare în sistemul bancar a ajuns la 2,6 miliarde de lei, datorită dobânzilor reduse și a condițiilor lejere de acordare oferite de către bănci. În prezent, sistemul bancar acordă 20% din banii pe care îi are sub formă de credite domeniului construcțiilor. Acesta lucru, spune economistul a animat cumva piața, plus veniturile oamenilor care în ultimii cinci ani sunt cu mult mai ridicate. Din acest motiv, începând cu 2018, creditele imobiliare au cunoscut o explozie și mai mare, iar în prezent suma lor se ridică la 10 miliarde lei.
Analistul economic mai menționează că piața imobiliară se caracterizează printr-o migrație de la apartamente cu suprafețe mari, spre apartamente de dimensiuni mici. În 2003 a fost ultima dată când a fost înregistrată o suprafață medie a apartamentelor noi date în exploatare de 130 de metri pătrați. În prezent, suprafața medie a unui apartament nou construit este de 65 de metri pătrați. Dacă 15 ani în urmă erau familii mari, acum familiile sunt mai mici, respectiv și spațiul pentru trai se cere a fi mai mic. Dacă înainte imobilele erau procurate de către oameni de afaceri, care își permiteau luxul de a procura locuințe mari, în prezent apartamentele sunt procurate în mare parte de oameni care trăiesc și câștigă bani în Republica Moldova și nu-și permit să cumpere imobile cu suprafețe mari.
Totodată, în prezent foarte multe imobile sunt procurate în scopuri investiționale, să fie oferite spre închiriere. 80% dintre cei care stau cu chirie sunt într-o locuință maximum 2 persoane. În prezent, domină familiile mici, cu 1 sau 2 persoane. Familiile cu 3 și mai multe persoane au devenit o raritate. De asemenea, în prezent, moldovenii se căsătoresc cu cinci ani mai târziu decât acum 15-20 de ani. Astfel, tinerii își doresc să trăiască singuri și se mulțumesc cu suprafețe mici pentru trai.
Economistul mai afirmă că Republica Moldova devine o piață unde oamenii trăiesc cu chirie. 15 ani în urmă doar 6% dintre locuitori mun. Chișinău locuiau în chirie. În prezent circa 13% dintre cetățeni trăiesc în chirie. Media europeană este de 40%. Chiria apartamentelor este un specifică oamenilor cu venituri, care cheltuie pentru produse alimentare mai puțin de 20% pe lună. Din cei care trăiesc în chirie, 45% sunt tinerii singuri, care nu trăiesc cu părinții. Au un loc de muncă, un venit adecvat, însă nu au o locuință proprie. Altele 25% sunt familiile tinere, fără copii. 10% sunt familiile din două persoane: de obicei un părinte și un copil.
Veaceslav Ioniță mai declară că prețul apartamentelor caracterizează piața imobiliară din Republica Moldova. cele mai mici prețuri la apartamente au fost în anii 2019, 2020. Din a doua jumătate a anului 2020, se înregistrează o creștere de cel puțin 20%, cea mai mare creștere din ultimii 14 ani. În Chișinău, prețul apartamentelor noi a trecut de 800 de euro metrul pătrat, iar la cele de mâna a doua - de 670 de euro metrul pătrat. „Piața imobiliară din întreaga lume a cunoscut un bom până în 2008. După a fost a criza imobiliară, prețurile au căzut în majoritatea țărilor, însă doar timp de 2-3 ani și au revenit la normal. În Republica Moldova, căderea a durat până în 2020. După 12 ani de cădere, din 2020 avem creșterea prețurilor la apartamente cu circa 20%”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Expertul este de părere că creșterea prețului la apartamente a fost prea bruscă, ceea ce a și dus la faptul că în trimestrul doi al anului 2021 am avut cele mai mici vânzări de apartamente din ultimii cinci ani. „Piața noastră încă nu este pregătită de această creștere bruscă de 20%, care a speriat cetățenii și au devenit mai prudenți. Piața imobiliară încearcă să se adapteze la noile condiții. Cred că o creștere de 10% anual s-ar asimila mai ușor”, a opinat expertul.
Potrivit analistului economic, accesibilitatea unui apartament în Republica Moldova se apropie de media europeană. Este nevoie de 9,8 ani de muncă și câștiguri ca să-ți procuri un apartament. Media europeană este de 6,9 ani.
Acesta date au fost prezentate și la primul Forum International Imobiliar din Moldova, care s-a desfășurat pe 3 și 4 septembrie la Chișinău.
Creditarea netă a economiei Republicii Moldova în 2020 a atins nivelul minimum din istorie. Volumul creditelor nete acordate de către bănci a fost de doar 520 de milioane de lei, față de 18,8 miliarde în octombrie 2014, începutul crizei bancare. Partea bună este că în acest an, după 7 ani de cădere, este înregistrat un proces rapid de recuperare. În primă jumătate a anului, creditarea netă a sectorului real al economiei a atins 1,9 miliarde de lei. Despre aceasta a comunicat expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul ediției de vineri, 20 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.
Potrivit expertului, creditarea netă este volumul de credite acordat de către bănci companiilor, minus depozitele pe care companiile le țin în bănci, iar acest indicator arată în ce măsură companiile din Republica Moldova apelează la bănci pentru credite de dezvoltare sau pentru credite de cheltuieli curente.
Veaceslav Ioniță a spus că anul trecut volumul creditelor acordate companiilor din Republica Moldova era de 29,4 miliarde de lei. Totodată, companiile i țineau sub formă de depozite în bănci aproape 29 de miliarde de lei. Astfel, volumul total de credite nete date de către bănci sectorului real al economiei a fost de doar 520 de milioane de lei. „Așa ceva nu a fost niciodată. În 1999 volumul de credite nete a scăzut până la 580 de milioane de lei. Criza din 1999 a afectat economia, dar foarte rapid și-a revenit. Din 2014 am asistat la o prăbușire care s-a temperat în 2018-2019, iar în 2020 am ajuns la fundul gropii”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul susține că în prezent avem un proces destul de rapid de recuperare. Creditarea netă a sectorului real al economiei a atins 1,9 miliarde de lei. De trei ori mai mult decât anul trecut, iar până la sfârșitul anului ar putea crește cu încă 1,5-2 miliarde de lei. „În felul acesta, în doi-trei ani vom recupera o parte importantă din căderea din ultimii ani. Practic putem constata că creditarea netă a sectorului real al economiei ne arată că economia Republicii Moldova a trecut printr-o criză profundă începând cu anul 2014, până în 2020 și doar în 2021 noi avem primele semne reale că economia începe să recupereze”, a spus economistul.
Analistul economic a mai precizat că în 2013 volumul creditelor din sectorul bancar oferit companiilor a atins cifra de 37,3 miliarde de lei. La începutul crizei de la sfârșitul anului 2014, volumul depozitelor companiilor în bănci era de 20 de miliarde de lei. După, au urmat doi ani când aceste depozite au scăzut, dar și volumul de credite. Companiile, banii pe care îi aveau în bănci, 5 miliarde d elei, i-au sustras pentru cheltuieli curente.
Potrivit expertului, companiile, din 2015 și până în 2020, și-au majorat cu 14 miliarde de lei depozitele în bănci. Dacă în 2015 dețineau 14 miliarde de lei, în 2020 această sumă a crescut până la aproape 29 de miliarde de lei. „Companiile din Republica Moldova nu au soluții pentru banii lor. Criza prin care a trecut economia noastră a oprit orice activitate economică și investițională și companiile nu că nu apelează la credite pentru a-și desfășura activitatea, ele banii lor nu îi cheltuie, nu știu ce să facă cu ei și îi țin în bănci”, a menționat expertul.
Creditarea netă s-a prăbușit în ultimii șapte ani, spune Veaceslav Ioniță, nu din cauza reducerii portofoliului de credite, care și el a scăzut, dar cel mai mult din cauza că, companiile își țineau banii în bănci. Companiile nu atât de tare și-au redus creditele luate de la bănci, dar ele nu știu în ce să investească, nu au soluții investiționale și banii lor îi țin în bănci. „Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem nu este de ce băncile nu creditează sectorul real al economiei?, dar de ce companiile nu se creditează din resursele lor, de ce companiile preferă să țină banii în bănci decât să-i investească. În cinci ani, volumul de bani pe care companiile nu îi investesc, dar au decis să-i țină bani morți în sistemul bancar, a crescut cu 14 miliarde de lei. Ce s-a întâmplat în economia noastră dacă oamenii nu vor să investească?”, s-a întrebat retoric Veaceslav Ioniță.
În 2021, afirmă economistul, avem prima înviorare și este legată de faptul că începând cu 2018 crește portofoliul de credite. Volumul mediu de credite oferite economiei de către sectorul bancar în 2018 era de 25,5 miliarde de lei. După, s-a înregistrat în fiecare an creșteri. Însă, paradoxul este că au crescut mai repede depunerile companiilor în bănci, decât volumul de credite acordate. Pe de o parte, unele companii luau bani sub formă de credite, pe de altă parte, alte companii, nu aveau ce face cu banii lor. În timp ce a crescut portofoliul de credite cu 4 miliarde de lei, depozitele au crescut cu 7 miliarde de lei.
Analistul a făcut un top 10 al ramurilor pe care le-a creditat sectorul bancar din octombrie 2014, când volumul de credite oferite de către bănci a atins apogeul, de 48 de miliarde de lei și din luna iunie 2021, când volumul de credite a ajuns la 50 de miliarde de lei. În octombrie 2014 exista o singură ramură dominantă, care se credita și era vorba de comerțul, care era 20 de miliarde de lei. În 2021, afirmă analistul, tabloul este totalmente diferit. Avem practic trei domenii prioritare care au practic același volum de credite și însumează 60% dintre toate creditele oferite de către bănci.
În primul rând este vorba de creditarea oferită procurării și construcției imobilelor, ramură care a sărit de pe locul 8 în 2014 pe locul doi în luna iunie. Dacă în 2014 erau 2,3 miliarde de lei credite oferite pentru imobile, în luna iunie s-a ajuns la 9,3 miliarde de lei. A doua ramură sunt creditele de consum, care de pe locul 4 a ajuns pe 3, de la 2,9 miliarde de lei în 2014 la 8,9 miliarde de lei în iunie 2021. Și cea dea treia ramură este agricultura, care de pe locul 6 a ajuns pe locul 4, cu o creștere de 1,3 miliarde de lei.
Potrivit expertului, toată activitatea care a avut loc în ultimii ani arată interesul față de persoanele fizice, deoarece creditarea imobilelor și creditele de consum sunt solicitate de către persoanele fizice. „Tabloul care s-a schimbat în ultimii ani nu ține de agenții economici, dar ține de populație. Dacă înainte băncile preferau să crediteze companii, care vindeau marfă consumatorilor, în prezent băncile lucrează direct cu consumatorul. De fapt acum băncile nu finanțează afacerea, dar finanțează consumul”, afirmă expertul.
Veaceslav Ioniță a mai menționat că două elemente importante care au marcat în ultimii cinci ani tot ce se întâmplă în Republica Moldova sunt structura portofoliul de credite și structura depozitelor companiilor comerciale. Astfel, între 2015-2016, volumul de credite acordate în lei era relativ egal cu volumul de credite acordate în valută străină. Începând cu 2018 a început să crească creditarea în valută națională. În prezent, 72% sau 7 din 10 lei care sunt dați pentru credite sunt oferiți în lei. În toată această perioadă, depozitele companiilor au fost în proporție de 60% în valută națională, restul în valută străină.
Provocarea pe care o are actualul guvern, în recuperarea miliardului furat, este să demonstreze că banii oferiți băncilor comerciale, din garanțiile de stat, au fost acordați ilegal și trebuie recuperați de la bănci. Astfel, să fie scoasă povara de pe umerii cetățenilor. De această părere este expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.
În cadrul ediției de vineri, 13 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a declarat că Republica Moldova a fost obligată, prin niște tertipuri juridice, să achite timp de 25 de ani 25 de miliarde de lei. În opinia sa, jaful miliardului este rezultatul mai multor decizii ilegale luate de diferite ramuri ale puterii. Provocarea prezentului este dacă actuala guvernare va accepta aceste deciziile ilegale. „Dacă le acceptă, fără să vrea, se face complice la jaful care a fost. Dacă nu le acceptă, trebuie să știm care sunt instrumentele de intervenție prin care să rezolve problemele pe care le-a moștenit”, a spus expertul.
Vorbind despre banii încasați de la cele trei bănci devalizate, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, Veaceslav Ioniță a spus că în prima jumătate a anului curent au fost acumulate 60 de milioane de lei, minimum din 2016, de când a început acest proces. În total, până astăzi s-au acumulat 2,7 miliarde de lei, sau 10% din toți banii pe care trebuie să-i achităm. Însă, spune, Veaceslav Ioniță, banii acumulați nu au fost recuperați din cei furați, dar din creditele pe care oamenii le-au luat credite și le-au întors.
Economistul a amintit că la procuratură ar fi, în problema miliardului furat, intentate dosare care vizează 50 de miliarde de lei, însă multe dintre sume anunțate se repetă. Însă, cu regret, dosare cu finalitate, decizii definitive, ordini de recuperare, bani urmăriți, active sechestrate, bunuri vândute, bani în cont, nu există, ceea ce face să credem că drumul către recuperarea miliardului furat va fi mai lung decât s-a estimat. „Cel mai probabil nu toate cazurile vor fi câștigate. Chiar dacă se vor câștiga cazuri, va trebui de identificat bunurile, cu riscul că ele nu mai există. Dacă vor fi identificate, vor trebui să fie vândute și cel mai probabil vor fi vândute la un preț cu mult mai mic decât valoarea lui declarată. De aceea, până vom vedeam primul leu în bănci recuperat este încă destul de mult”, a afirmat economistul.
Potrivit analistului economic, din bunurile vândute, sechestrate în cadrul dosarelor privind jaful bancar, s-au recuperat 2,7 miliarde de lei, iar cetățenii au reușit să achite deja 4,1 miliarde de lei din cei 25 miliarde, care urmează a fi achitate. Astfel, actualul guvernul este obligat să răspundă: De ce nu a fost utilizat Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar? Cine sunt persoanele care stau în spatele celor 9 mii de conturi cu 4,5 miliarde de lei, cu depuneri de cel puțin 100 de mii de lei. De ce s-a oferit și lor garanții? De ce băncile comerciale au primit garanții din partea statului? De ce depozitele la termen ale agenților economici au primit garanții?
Veaceslav Ioniță s-a întrebat cum a fost posibil să crească obligațiile celor trei bănci devalizate față de alte bănci comerciale în luna în care deja se știa despre garanțiile guvernului. Ori, băncile sunt instituțiile cele mai cunoscătoare a tot ce înseamnă finanțe, investiții, riscuri financiare și nu exista nici un motiv legal prin care statul trebuia să le ofere garanții la depozitele oferite. Înainte de jaful propriu zis, declară Veaceslav Ioniță, toate obligațiile financiare ale celor trei bănci devalizate erau de 20 de miliarde de lei: 6,8 miliarde de lei față de persoanele fizice; 5,9 miliarde de lei față de persoanele juridice și 7,2 miliarde de lei față de băncile comerciale. „Într-o singură lună, când se știa, și în sistemul bancar toată lumea știa, că băncile acestea au probleme și va fi nevoie de intervenția statului, obligațiile acestor bănci față de persoanele fizice rămân neschimbate, față de persoanele juridice - neschimbate, iar față de băncile comerciale cresc cu 6 miliarde de lei, până la 13 miliarde de lei. În total acumulându-se 25,9 miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.
În opinia analistului economic, s-a creat impresia că a fost un complot al sistemului bancar contra cetățenilor Republicii Moldova. „Au știut sau nu au știut băncile comerciale ce se întâmplă și cu „bună credință” au luat decizii sau nu cu „bună credință”, s-a întrebat analistul.
Potrivit expertului, în cazul în care un pensionar sau un beneficiar de ajutor social primește niște bani, iar după aceasta se stabilește că aceștia au fost oferiți ilegal, statul îi cere înapoi. Astfel, dacă o bancă comercială a primit un miliard de lei și acum se stabilește că au fost oferiți contrar legii, statul trebuie să-i ceară înapoi. „Tot ce trebuie de făcut acum este de văzut ce bănci comerciale au beneficiat de garanția oferită de către stat și trebuie de demonstrat că această garanție a fost dată ilegal, că aceste bănci știau că primesc bani contrar legii. Nu doar statul a dat banii ilegal, dar și cei care au beneficiar de acest ajutor știau că este un ajutor care nu corespunde legislației și conform legii trebuie să întoarcă înapoi banii pe care i-au primit ilegal”, a spus expertul.
Prima soluție pe care o propune economistul autorităților spre realizare este să declare ilegal ajutorul care a fost acordat. „Dacă continuăm să afirmăm că lucrul acesta nu este o problemă, atunci noi acceptăm un act criminal, tacit ne facem complici la acea acțiune criminală, iar jaful se va termina în 2041 după ce noi vom achita toți banii. Cu toate guvernele de acum și din viitor, care vor accepta tacit să achite banii, înseamnă că ei acceptă tacit injustiția și crima care a avut loc în 2014”, a explicat economistul.
Analistul a afirmat că legea prevedea foarte clar cine sunt persoanele fizice protejate și că are bănuieli rezonabile că s-a evitat implicarea Fondului de garantare a depozitelor, deoarece cele mai mari depozite, pe de o parte nu erau eligibile că sumele erau mari, și chiar dacă se mărea plafonul, tot nu erau eligibile, deoarece aceste persoane, chiar și conform legii, nu trebuiau să primească bani. La acea etapă, datoriile față de persoanele fizice erau de 6,8 miliarde de lei. Atunci, statul oferea garanții doar pentru 6000 de lei. 96,5% din depuneri, sau 2 milioane 305 mii de conturi, de până la 6000 mii de lei, erau de 280 de milioane de lei. Banii erau suficienți în Fondul de garantare a depozitelor și puteau fi întorși acestor persoane.
Veaceslav Ioniță este de părere că depozitele persoanelor fizice trebuiau întoarse din Fondul de garantare a depozitelor, cu toate obligațiile băncilor comerciale. „Legea privind garantarea depozitelor spune foarte clar: nu poate beneficia de garantarea depozitelor persoanele care lucrează în bănci, rudele lor directe. Bănuiala mea este că majoritatea acestor conturi sunt ale oamenilor care sunt afiliați băncilor și conform legii nu au dreptul să beneficieze de ajutor. Soluția mea ar fi în felul următor: acești bani trebuie întorși din Fondul de garantare a depozitelor”, a opinat Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că Fondul de garantare a depozitelor nu a fost utilizat eficient până astăzi. În 2004, când a fost creat Fondul, suma garantată era de 4500 de lei. În 2009 a fost majorată până la 6 mii de lei. După jaful bancar, doar peste 4 ani în 2018, suma a fost majorată până la 20 de mii de lei, iar acum este de 50 de mii de lei. Dacă în 2014 era să fie majorată până la 100 de mii de lei, atunci băncile comerciale, din plățile lunare, plus cele 2,7 miliarde de lei recuperate din vânzarea bunurilor, aveau surse financiare suficiente să întoarcă persoanele creditate câte o sută de mii de lei, iar restul banilor puteau fi întorși odată cu recuperarea banilor.
Vorbind despre numărul persoanelor care aveau depozite în cele trei bănci devalizate și câte au apelat ca să primească banii din Fondul de garantare a depozitelor, expertul a menționat că până astăzi Fondul a achitat 50,2 milioane de lei. Cea mai mare sumă a fost pentru Investprivatbank – 48 de milioane de lei, apoi Universal Banc – 2,2 milioane de lei. De la BEM au apelat ca să primească bani din Fondul de garantare a depozitelor – 9 persoane din 2 milioane și 300 de mii. 20 de persoane de la Banca Socială, care au primit în total 130 de mii de lei. „29 de persoane din 2 milioane și jumătate au apelat la Fondul de garantare. Restul pentru ce să apeleze dacă achităm noi”, a menționat expertul.
Veaceslav Ioniță susține că banii acordați din garanția de stat trebuie transformați într-o obligațiune a Fondului de garantare a depozitelor, unde se duc și conturile persoanelor fizice și obligațiile băncilor. În opinia sa, acest fond pe nedrept este uitat. Din 2004, de când a fost creat și până în 2020, a reușit să acumuleze de la bănci 462 de milioane de lei. Banii sunt investiți în scop de profit și a reușit deja să câștige 260 de milioane de lei din investiții. În prezent sunt aproape 753 de milioane de lei în Fond, din care au fost plătite 50 de milioane de lei. Economistul crede că până la cel 100 de mii de lei trebuia ridicată garantarea în 2014, deoarece băncile trebuiau să suporte această povară. Nu este corect ca băncile care înregistrează profit de miliarde de lei, pentru care s-a creat acest Fond de garantare, să stea la o parte, iar cetățenii să achite pentru profitul pe care îl obțin ele.
Veaceslav Ioniță se întreabă cine a spus că depozitele la termen, care sunt o investiție a persoanelor juridice, trebuiau garantate, pentru că persoana juridică, care face un depozit la termen, el știe că depune în scop de a obține profit, cu riscurile de rigoare.
Analistul a declarat în încheierea emisiunii că depozitele persoanelor fizice trebuie să fie date în gestiunea Fondului de garantare a depozitelor, Fond care trebuie să-și asume toate responsabilitățile și obligațiunile acestor depozite și conform legii să întoarcă doar acelor persoane care sunt eligibile pentru a primi banii. Acest lucru trebuie să se facă, spune expertul, cu majorarea sumei de garantare până la 100 de mii de lei, cu transmiterea în Fond a tot ce înseamnă gestiunea persoanelor care au dreptul să primească banii, ca acestea să apeleze la Fond. Până la 100 de mii de lei să primească cetățenii în conformitate cu prevederile legii, iar mai mult de 100 de mii de lei - în conformitate cu acumulările făcute în Fond, din recuperarea banilor fraudați.
Noua guvernare de la Chișinău ar trebui neîntârziat să întreprindă măsuri importante și să facă ordine pe piața produselor petroliere, unde de 30 de ani domină dezordinea din cauza incapacității autorităților de reglementare de a face regulă, incapacitate legată în mare parte de interesele unora de a ține în Republica Moldova un monopol artificial la acest capitol. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a propus în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, de vineri, 6 august, trei măsuri concrete, care trebuie realizate în Republica Moldova în acest domeniu.
În primul rând este vorba de demonopolizarea pieței, deoarece pe piața produselor petroliere din Republica Moldova este creat, prin norme legale abuzive, un monopol artificial. „Avem doar trei companii care importă produse petroliere. 1/3 din stațiile PECO sunt în gestiunea acestora, iar restul companiilor nu pot face concurenței. Dacă statul vrea să rezolve această problemă trebuie să demonopolizeze piața și să creeze condiții de concurență”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, aducerea comerțului cu petrol în albia legalității este cea de a doua măsură. Atunci când este creat un sistem anormal este afectată viața economică și apare comerțul tenebru. Astfel, din cauza normelor legale abuzive, 46% din motorina vândută pe teritoriul Republicii Moldova se vinde prin scheme gri, nu se vinde la pompă și nu trece prin aparatul de casă și control. O altă problemă este faptul că fictiv în stânga Nistrului se vând zeci de mii de tone de produse petroliere, dar ele nu ajung niciodată în stânga Nistrului. Toată contrabanda are loc la Chișinău. „Trebuie să vedem cine de la Chișinău a creat această schemă. Dacă ai un monopol creat artificial, prin legi corupte, ai un sistem distorsionat, ai o piață tenebră și ai vânzări ilegale. Dacă creezi un sistem cu „tălpile în sus”, nu pot lucrurile să meargă bine”, menționează Veaceslav Ioniță.
Al treia propunere, spune economistul este transparentizarea reglementării. „Atunci când ai un sistem care 30 de ani a fost anormal, nu a funcționat cum trebuie, atunci când vrei să faci regulă în sistem cel mai probabil vei avea probleme. Pentru a proteja cetățeanul, pentru a nu permite creșterea nejustificată a prețurilor, tot ce trebuie să facem este ca pentru maximum trei ani să avem o reglementare strictă până ce piața va fi funcțională, nu va fi monopol și vom avea prețuri corecte într-o piață concurențială”, a afirmat economistul.
În opinia analistului, astăzi avem trei companii care importă produse petroliere, pe care ulterior le vând la toți ceilalți și care au o poziție dominantă. Situația creată este rezultatul unor legi defectuoase, aprobate în mod intenționat pentru a favoriza monopolul pe piața produselor petroliere. „Noul Guvern, noul Parlament, președintele țării, care are dreptul la inițiativă legislativă, trebuie să întreprindă câteva acțiuni pentru ca în Republica Moldova să fie distrus acest monopol artificial creat prin lege”, a opinat analistul.
Veaceslav Ioniță vine și cu unele recomandări pentru demonopolizarea pieței. În primul rând este vorba de reducerea cerințelor pentru capacitățile de stocare, de la 5 mii metri cubi în prezent la 50 de metri cubi. În prezent, companiile mici doar de la această normă abuzivă au costuri suplimentare de până la 25 bani/litru. „Această normă abuzivă nu are nimic cu necesitățile companiilor, dar ei sunt obligați să închirieze aceste capacități. Reducerea acestei norme abuzive va face posibil ca oricine să poată importa produse petroliere și va oferi un preț corect cetățeanului, pentru că vor apărea mai mulți pe piață cu astfel de importuri”, a declarat Veaceslav Ioniță.
O altă recomandare ține de reducerea cerințelor față de capitalul statutar, de la 8 milioane de lei în prezent la maximum 100 de mii de lei. „Unicul scop de ce există această normă de 8 milioane de lei este pentru a crea monopol artificial. Nu are nici o justificare economică sau socială această prevedere”, afirmă expertul.
Analistul mai recomandă reducerea taxei de licențiere de la 250 de mii de lei în prezent la o mie de lei, care are un singur scop: penalizarea companiilor mici și favorizarea monopolului. „Licența nu trebuie să fie o formă ascunsă de impozitare. Scopul acestei licențe în prezent este ca nimeni să nu poată lucra. Pentru o companie mare, care are un rulaj mare, 250 de mii de lei nu înseamnă nimic. Pentru cele mici această sumă este una critică”, susține analistul.
De asemenea, a mai recomandat anularea certificării produselor petroliere importate, care omoară definitiv companiile mici, care în prezent acest lucru le costă circa 9 mii de lei. „De fapt avem o căpușă, introdusă în mod abuziv, care ne stoarce câte 30 bani/litru pentru nimic. Chiar dacă firma care produce are toate certificatele necesare ca să vândă în UE, birocratul nostru ca să câștige din contul cetățenilor câte 30 de bani la fiecare litru, a spus că produsul care vine din UE, certificat de UE și cu care avem acord de asociere, trebuie să mai fie certificat încă odată în Republica Moldova”, declară expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anularea acestor norme abuzive va reduce costurile de distribuire a petrolului cu cel puțin 50 de bani, care în prezent este nejustificat. „Aceste patru norme care sunt în prezent în lege au o singură sarcină, a crea un monopol. Ani de zile s-a încercat distrugerea acestui monopol, nu s-a reușit. Sper foarte mult că acum, după atâția ani, se va reuși distrugerea acestui monopol”, își exprimă speranța economistul.
Analistul a mai afirmat că monopolul artificial instituit în Republica Moldova, a nemulțumit enorm agricultorii, iar în urma revoltei lor statul a venit cu jumătăți de măsură. A păstrat monopolul, dar a dat anumite facilități agricultorilor. Drept rezultat al acestor jonglărli în Moldova a luat amploare piața gri și tenebră de vânzare a produselor petroliere, care în cazul motorinei se apropie de 50%. În opinia sa, orice producător agricol, orice companie de transport, care vrea să aibă consumul propriu de produse petroliere, trebuie să aibă posibilitatea de a-și crea un punct autorizat de vânzare pentru dânsul și pentru oricine. Nu este necesar de construit o stație PECO de 700 de mii de euro. O mini stație PECO poate fi construită și cu 15-20 de mii de euro. Însă, fiecare litru de benzină sau motorină trebuie vândut prin aparatul de casă și control.
În prezent, susține economistul, deoarece vânzările nu trec prin aparatul de casă și control, circa 4 miliarde de lei din vânzarea carburanților ajung înafara acestui sistem și nimeni nu știe ce se întâmplă cu aceste produse petroliere. Astfel, statul pierde circa 200 de milioane de lei, iar suma mitei plătite se ridică la 150 de milioane de lei. Aici se mai adaugă și vânzările fictive spre stânga Nistrului. „Sunt oameni care trăiesc din acest sistem bolnav, din cauza cărora este sărac bugetul statului și suferă cetățenii. Bugetul de stat pierde la fiecare zece mii de tone, vândute fictiv în stânga Nistrului, circa 75 de milioane de lei. Estimăm că undeva 300 de milioane de lei sunt pierderile bugetului de stat din cauza că utilizăm schema „Transnistria” pentru eschivare de la impozite”, menționează economistul.
Vorbind despre încasările din accize, Veaceslav Ioniță afirmă că în Republica Moldova acestea în fiecare an cresc, cu excepția anilor când aveau loc alegeri, când acestea scad. „Avem nevoie să lichidăm piața tenebră. Cât petrol s-a importat în Republica Moldova atât petrol trebuie să se vândă prin aparatul de casă și control. Dacă va exista dorința de a demonopoliza piața, va fi nevoie de o perioadă pentru reglementare strictă și transparentă. ANRE, trebuie obligat prin lege, atunci când publică marja comercială, să publice și lista tuturor costurilor pe care legitim ei le acceptă către companiile petroliere, mărimea și justificarea acestor costuri și profitul pe care îl dau companiilor petroliere. Legislația spune că până la 10%. Să știm exact, cât este profitul acceptat de ANRE”, spune Veaceslav Ioniță.
Expertul a făcut un apel către companiile petroliere, majoritatea dintre ele activează și în alte țări normal și civilizat. „Aveți experiență de activitate civilizată. Republica Moldova și cetățeanul Republicii Moldova are dreptul să primească un serviciu civilizat. Republica Moldova trebuie să devină un stat european, aici regulile trebuie să fie ca în UE. Câți bani ajung în buzunarul angajaților acestor companii, dar nu în bugetul companiilor. Compania voastră este furată, cetățeanul este furat, bugetul de stat este furat, de managerii locali corupți, care trebuie puși la punct”, a atenționat expertul.
Clasei politice, Veaceslav Ioniță transmite că va fi declanșată o luptă enormă, pentru a stopa procesul de lichidare a monopolului. Cei care acum stau pe comerț ilegal, pe comerț fictiv cu „Transnistria” unde se câștigă sute de milioane de lei și pe comerțul gri în interiorul țării, vor depune toate eforturile pentru a-i convinge pe cei de la putere că nu trebuie de făcut nimic, că totul este bine. Însă, o discuție publică și transparentă va demasca toate încercările corupților de a stopa procesul de demonopolizare și readucerea în albia legală a comerțului cu produse petrolier.
Programul de activitate al Guvernului Gavriliță este unul mai degrabă rezervat. Noul guvern s-a arătat prudent în tot ce își asumă, iar această prudență este legată de așteptările foarte mari ale cetățenilor. Recomandarea lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, făcută în cadrul unei ediții speciale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, este ca noii miniștri să fie mai curajoși, să-și asume mai multe realizări, că doar astfel Republica Moldova poate rupe decalajul de dezvoltare pe care îl are în raport cu alte țări.
„Doar printr-un program ambițios de investiții în infrastructură publică, de atragere a investițiilor străine și de a face ordine în justiție, ne vom putea permite luxul de a asigura o viață decentă cetățenilor”, a spus Veaceslav Ioniță, care a analizat șapte priorități ale Guvernului condus de către Natalia Gavriliță.
Veaceslav Ioniță spune că domeniul justiției ascunde cele mai mari drame ale Republicii Moldova, iar faptul că 40 de mii de oameni pleacă în fiecare an din țară este rezultatul injustiției din țara noastră. „90% dintre oamenii de afaceri nu cred că în Moldova se înfăptuiește justiția. Și cel care câștigă un proces știe că justiția nu a fost înfăptuită, că el a dat mită pentru a fi luată decizia în favoarea lui. Atunci când nu ai justiție, dar ai sărăcie, ai degradare și ai ocolirea țării de către toți investitorii – asta este Republica Moldova”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, noua guvernare două lucruri ar trebui să facă: o justiție unde fiecare cetățean când merge la justiție, chiar dacă a pierdut procesul, trebuie să iasă din sala de judecată cu un sentiment, că în privința lui s-a înfăptuit justiția, ceea ce lipsește în Republica Moldova. „Agenții economici, cu orice litigiu pe care îl au, merg în judecată. Se încarcă sistemul cu procese inutile, iar corupția este alimentată de către agenții economici care vor să-și rezolve cazul în favoarea lor. Soluțiile, ca să fie eliberat sistemul, dar și să fie protejat cetățeanul, sunt arbitrajul și medierea. Agenții economici trebuie să-și poată rezolva problemele de ordin economic înafara sistemului de justiție”, a spus expertul.
Economistul a mai menționat că foarte des este întrebat de ce moldovenii pleacă din țară și ce trebuie de făcut ca aceștia să se întoarcă acasă. Răspunsul lui este că nu se poate face nimic, deoarece în Republica Moldova productivitatea muncii angajaților este redusă, iar tehnologiile sunt destul de uzate. Volumul de producție pe care îl face un angajat la întreprinderile de stat este de 500 de mii de lei pe an. Chiar dacă din aceasta suma alocam pentru salariu 20% vom avea circa 100 de mii de lei pe an, minus impozitele de circa 60 de mii de lei și împărțit la 12 luni, se fac 5 mii de lei/lunar. „Oamenii simt că munca lor nu este apreciată în țară și pleacă peste hotare, unde rezultatul muncii lor este de 30 de ori mai mare, respectiv și remunerarea muncii este mai mare”, a menționat economistul.
În opinia analistului, tot de ce are nevoie Republica Moldova sunt investițiile străine directe și nu este vorba doar de bani, dar și de tehnologii și de piețe de desfacere. Fără aceste lucruri nu putem vorbi despre faptul că noua guvernare va reuși să facă ceva. Aceste investiții străine trebuie să fie urmate de dezvoltarea învățământul dual, unde cel care învață, totodată și lucrează.
Analizând prioritatea privind asigurarea unui volum anual de investiții publice de până la 4,5 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii, Veaceslav Ioniță crede că nu va fi o problemă ca să fie realizată, dor că acest lucru poate avea loc doar cu suportul partenerilor, iar cifra de 4,5 miliarde de lei este prea mică. În opinia sa, guvernul trebuie să fie cu mult mai curajos și cu mult mai ambițios în ceea ce privește investițiile în infrastructura publică. Pentru ca Republica Moldova, în zece ani, să aibă o infrastructură la cele mai mici standarde europene este nevoie de investiții anuale de cel puțin 6% din PIB, circa 12 miliarde de lei. „Această investiție nu poate fi făcută decât cu suportul extern. Noi nu am investit cu anii în infrastructura de drumuri, apă și canalizare, școli, spitale. Nu este etic să tai din pensii și salariile oamenilor, din cea mai săracă țară din Europa, pentru a face investiții într-o infrastructură învechită, pe care trebuia să le facă generațiile precedente. Noi acum trebuie să plătim ceea ce nu au plătit părinții noștri, iar beneficiari vor fi generațiile viitoare, copiii și nepoții noștri”, a opinat analistul.
Vorbind despre prioritatea care se referă la majorarea fluxului de investiții străine până la 4% din PIB, ceea ce ar însemna circa 8 miliarde de lei, expertul a declarat că astăzi în Republica Moldova volumul de investiții străine pe cap de locuitor este cel mai mic din Europa, mai mic decât în Rusia și Belarus. Astăzi, în Republica Moldova numărul lucrătorilor în sectorul real al economiei este de circa 400 de mii de oameni. La aceștia se adaugă 220 de mii de bugetari și 600 de mii de pensionari. La patru oameni care lucrează în sectorul real al economiei avem 2 bugetari și 6 pensionari. Un lucrător din sectorul real ține doi oameni. Alții 800 de mii lucrează peste hotare, iar ca să-i aduci acasă sunt necesare 150 de miliarde de dolari investiții în locuri de munca comparabile cu cele din Europa.
În ceea ce privește majorarea pensiei minime de până la 2 mii de lei, expertul menționează că este o prioritate reală, care va costa bugetul public încă 2 miliarde și jumătate de lei și trebuie realizată, deoarece la noi pensionarii duc o viață foarte grea. Însă, spune Veaceslav Ioniță, majorarea nu va rezolva problema fundamentală, faptul că sistemul nostru de pensii este falimentat. În prezent, se taie din investiții privind dezvoltarea țării pentru a susține sistemul de pensii, care primește ceva mai mult din jumătate din suma necesară. Veaceslav Ioniță afirmă că actualul guvern trebuie să ratifice Convenția Organizației Mondiale a Muncii care spune că orice țară trebuie să asigure unui om, care a ieșit la pensie, 40% din veniturile ratate, achitând taxe și impozite, dar nu este convins că o va putea executa.
„La noi la trei pensionari avem doar doi lucrători. Noi trebuie să mărim numărul de lucrători, trebuie să facem investiții, să aducem oamenii acasă ca să ne putem onora obligațiile față de cei pensionați. În prezent pensionarul are circa 23% din salariul mediu pe economie. În prezent salariu mediu pe economie este de 8400 de lei, iar 40% ar însemna 3500 de lei. Noi suntem aproape de două ori mai puțin”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai menționat că este îmbucurător faptul că noua guvernare și-a propus să acorde o atenție mai mare turismului, deoarece Republica Moldova, după contribuția turismului la PIB, din 175 de țări ocupă locul 171. Potrivit expertului, tot ce are de făcut guvernul este să dezvolte turismul pentru cetățenii de pe loc, care sunt interesați să descopere țara, și apoi pentru străini.
Citind programul de guvernare, economistul a mai menționat că guvernul vrea să atragă o atenție mai mare dezvoltării ramurilor competitive: sectorul IT, care anul trecut a devenit cea mai mare ramură de export de servicii din Republica Moldova, aducând 260 de milioane de dolari; transportul internațional, care anul trecut a avut cel mai mult de suferit, iar până la IT serviciile de transport erau cele mai exportate. „Republica Moldova și ministrul transporturilor are cea mai mare provocare. Ramura care aducea 450 de milioane de dolari și care a scăzut până la 250 de milioane în anul pandemiei trebuie să crească la cel puțin 500-600 de milioane de dolari, prin finanțări, facilități la TVA și negocieri cu partenerii ca transportatorii moldoveni să aibă acces la piețe străine”, a specificat expertul.
La fel, a declarat Veaceslav Ioniță, ramura automotivelor, care nu exista zece ani în urmă, generează în prezent 600 de milioane de dolari și are astăzi capacitatea de substituire a importurilor de 100 de milioane de dolari. De asemenea, că industria este gata să producă componente de 100 de milioane de dolari, care în prezent sunt importate, dar pot fi realizate pe loc în Republica Moldova. Despre agricultura cu valoare adăugată, fiind vorba de exportul de miere, pomușoare și industria avicolă, economistul a precizat că aceste ramuri pot asigura un potențial de export de cel puțin 100 de milioane de dolari și sunt niște elemente de creștere economică.
În ultimii ani se atestă o înclinație negativă spre economii din partea cetățenilor moldoveni. Aceștia au cheltuit și s-au împrumutat mai mult decât au câștigat. Anul trecut, în an de pandemie, surprinzător, a crescut simțitor, cu 2,1%, înclinația spre economii a moldovenilor. Despre aceasta vorbește Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.
Potrivit expertului, înclinația spre economii înseamnă depozitele nete din bănci ale cetățenilor raportat la veniturile lor. Astfel, în 2020 a fost înregistrată o înclinație spre economii destul de redusă. Prin anii 1990 – 2000 moldovenii economiseau 6-7% din bani. În 2020 - 2,1%. Iar, în 2021 - înclinația spre economii este de 0,3%. „Această înclinație spre consum la noi este una foste redusă și este caracterizată de sărăcie, de cultura slabă de a utiliza resurse financiare, instrumente financiare. Cu toate acestea, cetățenii noștri în ultimii ani dau dovadă de un consum al serviciilor financiare mult mai ridicat decât a fost în alți ani. În ultimii ani asistăm la un consum destul de puternic al cetățenilor noștri și mai puțin la economii”, a explicat expertul.
Veaceslav Ioniță a estimat că în 2020 veniturile monetare ale moldovenilor au fost de 141 de miliarde de lei. Este vorba de toate salariile pe care le primesc cetățenii moldoveni oficial, la care se adăugă toate prestațiile sociale, remitențele care vin de peste hotare, veniturile neoficiale și veniturile obținute din activități agricole etc. „Însumând toate acestea, noi vedem care sunt veniturile monetare ale cetățenilor Republicii Moldova. Să nu uităm că cetățenii noștri mai câștigă și sub formă nemonetară, sub formă de bunuri, servicii, alte lucruri”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Economistul spune că din cei 141 de miliarde de lei pe care i-au câștigat anul trecut cetățenii moldoveni, trei miliarde de lei au fost depuși în bănci sub formă de depozite nete. O altă parte din bani au fost investiți în Republica Moldova și cel mai probabil în imobil, deoarece anul trecut s-au tranzacționat mai mult de 28 de mii de apartamente.
Vorbind despre economiile nete, ceea ce înseamnă toți banii pe care moldovenii i-au depus în bănci, fără creditele luate de către alți cetățeni, analistul economic a spus că anul trecut au fost de 25 de miliarde de lei, cu trei miliarde de lei mai mult decât în 2019, când s-a înregistrat -2,5 miliarde de lei. În prima jumătate a anului 2021 sunt deja 25,2 miliarde de lei. Un record al economiilor nete a fost înregistrat în 2012, 2013. După aceasta, ele au înregistrat creșteri mici, iar în anii 2017, 2018 și 2019 - au fost negative. „Anul 2020 este caracterizat ca un an de criză. Cetățenii nu s-au aventurat în cheltuieli și banii i-au depus la bancă”, a spus analistul economic.
De asemenea, a menționat că depozitele persoanelor fizice în sistemul bancar anul trecut au ajuns la 50,8 miliarde de lei. O creștere de 5,2 miliarde de lei față de 2019. Ultima dată o sumă la fel de mare a fost înregistrată în 2013 - de 5,9 miliarde de lei. În primele șase luni ale 2021 depozitele deja au ajuns la 54,1 miliarde de lei. Dacă trendul creșterii rapide va continua, la sfârșitul anului depozitele se vor apropia de 60 de miliarde de lei.
Veaceslav Ioniță a mai declarat că moldovenii se împrumută din două direcții: de la bancă și de la sectorul nebancar. Astfel, toate tipurile de împrumuturi, luate împreună, formează îndatorarea persoanelor fizice din Republica Moldova. Astfel, în ultimii cinci ani s-a înregistrat o creștere de trei ori a volumului de împrumut. Cu excepția anului trecut, când gradul de îndatorare al cetățenilor a fost mai mic decât de obicei, din cauza crizei. Anul trecut, volumul de credite a crescut cu 2,2 miliarde de lei și au ajuns la 25,8 miliarde de lei. În prima jumătate a anului 2021 este înregistrată deja o creștere de 3,1 miliarde de lei și s-a ajuns la 28,9 miliarde de lei. Cea mai mare parte a creditelor au fost luate de la bănci. „Anul trecut am avut 50,8 miliarde de lei depozite în bănci. 25,8 miliarde de lei credite luate din bănci. Creditele nete le-am avut la nivel de 25 de miliarde de lei. Această creștere a depozitelor nete de anul trecut se explică prin faptul că oamenii au depus mai mulți bani și s-au împrumutat mai puțin”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Analizând gradul de îndatorare al cetățenilor moldoveni, expertul a afirmat că la ziua de astăzi aceștia au datorii în bănci și în sectorul nebancar de aproape 29 de miliarde de lei sau 13,8% din PIB. De trei ori mai mult decât acum zece ani, când era de 4,5% din PIB. În 2021, estimează expertul, ne vom apropia de 15%, iar Cea mai mare parte a împrumuturilor care se i-au în ultimul timp se i-au pentru procurarea de imobil.
Despre gradul de utilizare al serviciilor financiare în rândul populației Republicii Moldova, economistul a spus că în prezent, volumul tuturor contractelor pe care le au cetățenii moldoveni cu băncile și cu sectorul nebancar se ridica la 83 de miliarde de lei. Dintre care, 55 de miliarde de lei sunt depozitele din bănci și 28 de miliarde de lei - creditele luate de la bănci sau din sectorul nebancar. În 2010, volumul total de contracte pe care le aveau moldovenii cu sectorul financiar, băncile și sectorul nebancar, era de 22 de miliarde de lei. „În prezent, gradul de utilizare al serviciilor financiare în rândul populației este de 39,3%. Precedentul record l-am avut în 2007 când a fost aproape de 32%. După criza din 2009 la noi gradul de utilizare al serviciilor financiare de către populație a scăzut până la 26%. Din 2010, cu un mic repaus în 2014-2015, când am avut criza financiară, și până în prezent asistăm la o creștere a relației dintre cetățeni și instituțiile financiare”, a menționat economistul.
