După criza din 2014, provocată de jaful din sistemul bancar, băncile din Republica Moldova abia acum în luna mai au reușit să atingă maxima istorică de acum șapte ani în ceea ce privește volumul creditelor oferite. Suma creditelor au ajuns la 47,9 miliarde de lei similar cu maxima din octombrie 2014, când erau 48 miliarde de lei. Pe întregul sistem financiar, care cuprinde sectorul bancar nebancar, volumul creditelor acordate până în prezent se ridică la 59 miliarde lei. În cadrul ediției de vineri, 21 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, a spus atunci când vorbim că am ajuns la nivelul din 2014, nu trebuie să uităm că avem o valoare a leului diferită. Astfel, la situația reală din 2014, când creditele din sistemul bancar au ajuns la 37% din PIB, Republica Moldova va ajunge în cel mai bun caz peste 2-3 ani.

Expertul a spus că după 2014, timp de trei ani și jumătate, a fost înregistrată o scădere continuă, din contul agenților economici, cu aproape 18 miliarde de lei, a volumului creditelor oferite. Totodată, creditele acordate persoanelor fizice au înregistrat o ușoară creștere, dar nu au compensat prăbușirea creditelor oferite agenților economici. Totodată, după februarie 2018, din 15,8 miliarde de lei, care a fost creșterea timp de trei ani și jumătate a portofoliului de credite din sistemul bancar, 10 miliarde de lei au revin persoanelor fizice, iar 5,8 miliarde de lei - persoanelor juridice.

În opinia economistului, după criza din 2014, care a afectat sectorul bancar, pentru sectorul nebancar a fost o oportunitate de creștere, din contul preluării cotei de piață de la bănci. Acesta s-a ridicat în 2019 la 20%, de trei ori mai mult decât avea în general. Însă, anul în 2020 băncile au reușit să recupereze o parte din cota de piață pierdută, iar creșterea volumului de credite oferite în anul 2020 se datorează exclusiv sectorului bancar și că cel mai mult au crescut în această perioadă creditele imobiliare. Unul din 5 lei oferit de către bănci în 2020 a fost dat fie unei companii de construcții, fie unei persoane fizice, la luarea unui credit imobiliar.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în prezent volumul de credite oferite este estimat la 58,8 miliarde lei. Cele oferite de către bănci se ridică la aproape 48 de miliarde de lei, restul de către sectorul nebancar, care este format din companiile de microfinanțare,  asociațiile de economii și împrumuturi, companiile de leasing. Acestea, după criza din 2014 s-au pornit bine, deoarece Banca Națională a Moldovei a fost foarte riguroasă, a înăsprit reglementarea băncilor, pentru a face ordine în sectorul bancar, astfel băncile au devenit foarte rigide în tot ceea ce înseamnă oferirea de credite.

Însă, afirmă economistul, după 2018 băncile au constatat că cei mai buni clienți pot fi persoanele fizice, care erau orientate spre a lua împrumuturi pentru consum, procurarea de imobil și inițierea unei afaceri, dar erau considerate și cei mai buni platnici. Dacă în cazul persoanelor juridice erau credite neperformante la nivel de 10, 15 chiar 20%, în cazul persoanelor fizice acestea sunt la nivel de 2-3%. Astfel, băncile începând cu 2019, 2020 au devenit agresive privind acapararea  persoanelor fizice ca client al lor. Au redus dobânda, au devenit deschise către cetățeni, astfel că în prezent asistăm la un atac al sectorul de creditare al persoanelor fizice, iar sectorul nebancar, cu dobânzile sale ridicate, și capacitățile reduse, în 2020 a cedat în fața băncilor.

Veaceslav Ioniță susține că, raportat la PIB, în 2014 a fost atinsă maxima istorică de aproape 39% din volumul de credite oferite. În condițiile în care pentru economii ca a Republicii Moldova, una slabă și fragilă, se considera normal ca volumul de credite raportat la PIB să fie la nivelul de 60%. După aceasta, a avut loc o prăbușire până în 2018, iar în prezent avem o ușoară recuperare, ne apropiem de 28% din volumul de credite oferite, raportat la PIB. Ca volum de bani am ajuns încă anul trecut la nivelul anului 2014, dar ca valoare reală, procesul de recuperare poate dura încă cel puțin 3-4 ani.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că Republica Moldova a avut o scădere a portofoliului de credite bancare de trei ori în istoria sa. Criza din 1999, criza din 2009 și criza din 2014. Cea mai lungă ca timp și ca volum a fost criza din 2014, care a ținut aproape trei ani și jumătate, iar scăderea a fost de aproape 16 miliarde de lei. De la 48 de miliarde în 2014 la 32 de miliarde în 2018, recuperare a avut loc în cea mai mare parte din contul persoanelor fizice. Creditele oferite persoanelor juridice au scăzut de la 42 de miliarde de lei în 2014 la 24,4 de miliarde de lei în 2018, iar acum a crescut până la 30 de miliarde de lei. Însă, la valoarea lui reală comparativ cu PIB-ul cred că creditarea persoanelor juridice are nevoie de cel puțin 7-8 ani ca să se ajungă la nivelul din 2014.

Din 2014 și până în prezent, potrivit expertului IDIS Viitorul, cei care au setat jocul în domeniul financiar au fost persoanele fizice, care aveau credite luate la nivelul de 10%, iar acum au ajuns la 40%. Dacă în 2014, volumul total de credite acordate persoanelor fizice doar din sistemul bancar era de 5,8 miliarde de lei, acum este de trei ori mai mult, 17,8 miliarde de lei.

Expertul mai susține că după criza din 2014 a apărut neîncrederea cetățenilor în tot ceea ce se întâmplă pe piața bancară și a fost înregistrată cea mai puternică creditare în valută străină. Însă, din 2018 și până în prezent, în urma deschiderii către cetățeni a sectorului bancar, acordarea creditelor în valută a ajuns 13,9 miliarde de lei, iar toată creșterea din ultimii trei ani și jumătate a fost asigurată exclusiv de creșterea creditelor oferite în lei moldovenești. Rata dobânzii este mică, riscul valutar nu este foarte ridicat, astfel că leul moldovenesc a devenit valuta de circulație în Republica Moldova, iar activitatea economică în Republica Moldova se concentrează pe leu.

Situația în Republica Moldova, spune economistul, rămâne critică în ceea ce privește surplusul de lichidități. În prezent avem 31 de miliarde de lei surplus în sistemul bancar. Depozite sunt de 79 de miliarde de lei, credite acordate de 48 de miliarde de lei. Însă, potrivit lui Veaceslav Ioniță, se întreprind acțiuni pentru a ameliora situația de către BNM, situația de la începutul anului 2021, față de anul trecut s-a îmbunătățit cu trei miliarde de lei. „Este o politică activă pe care o duce BNM, prin înăsprirea pozițiilor legate de depozitelor în valută și facilitatea creditelor în lei moldovenești. În felul acesta în câțiva ani problema legată de surplusul de lichidități se va rezolva”, afirmă expertul.

Făcând un top al creditelor acordate, analistul a constatat că începând cu februarie 2018 și până în prezent cele mai multe au fost pentru procurarea și construcția de imobil, pentru consum, comerț, agricultură, afaceri, industria productivă, APL etc.

În această perioadă, creditele nebancare oferite s-au menținut la nivelul de 10,5 miliarde de lei. Cel mai multe le-au oferit companiile de microfinanațare - 8,1 miliarde de lei, urmează companiile de leasing - 1,4 miliarde de lei și asociațiile de economii și împrumuturi - 960 de milioane de lei. Veaceslav Ioniță afirmă că dacă aceste instituții nebancare nu vor deveni mai atente în relația cu clienții, riscă să piardă piața, deoarece băncile foarte puternic atacă sectorul nebancar.

Economistul a mai precizat că în prezent rata de îndatorare al persoanelor fizice este egală cu 12,4% din PIB, de trei ori mai mult decât acum zece ani. Media europeană este 56%, iar cea regională variază între 16-18%. Astfel, moldovenii au un grad de îndatorare față de sistemul financiar, fie bancar sau nebancar, de aproape de cinci ori mai mic decât media europeană și cu 50% mai mic decât media regională.

„În următorii ani, sectorul nebancar trebuie să-și rezolve problema legată de calitatea serviciului prestat, ca să nu fie nevoit să cedeze din piață. Sectorul bancar trebuie să fie mai departe agresiv, în sensul bun al cuvântului, în creditarea persoanelor fizice pe toate dimensiunile.  Atât sectorul bancar cât și sectorul nebancar trebuie să vadă cum ar putea să-și îmbunătățească marketingul și politicile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

În Republica Moldova, un angajat din sectorul real al economiei întreține două persoane: fie că este vorba despre un bugetar, pensionar sau un beneficiar de prestații și alocații sociale. Republica Moldova la cei 75 de ani de la introducerea sistemului de pensii, pe care îi va marca la 9 mai, arată mai mult tristă decât veselă. Republica Moldova se poate angaja să asigure unui om o bătrânețe decentă, doar dacă semnează Convenția Organizației Internaționale a Muncii, care prevede asigurarea unei pensii egală cu 40% din salariul mediu lunar pe economie și nu 20% cum este în prezent.

„O țară este sau nu civilizată în funcție de atitudinea pe care o are față de copii și față de bătrâni. O țară care nu-și poate respecta bătrânii, nu poate să le garanteze un trai decent, să le ofere o pensie de circa 40% din salariul mediu lunar pe economie este departe de a fi una civilizată. Din nefericire, acest lucru se întâmplă, deoarece în Republica Moldova numărul celor care lucrează este cu mult mai mic decât numărul celor pensionați. Anual, 35 de mii de cetățeni decid să părăsească țara. La fiecare moldovean care lucrează în țară, în sectorul real al economiei, avem doi moldoveni care muncesc peste hotare”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize Economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 1952 OIM a aprobat Convenția prin care țările semnatare s-au angajat să ofere cetățenilor la bătrânețe 40% din veniturile ratate de pe urma pensionării. La această Convenție România a aderat în 2009, Federația Rusă în 2019, alte 55 de țări au aderat pe tot acest parcurs. Republica Moldova încă nu este gata să adere la Convenția care asigură cetățeanului moldovean un trai decent la bătrânețe.

„Noi nu trebuie să spunem că pensia în Republica Moldova trebuie să fie ca în Elveția sau ca în Germania. Cetățeanul Republicii Moldova trebuie să se simtă confortabil în țara lui. Pe lângă salariul pe care îl avem noi în Republica Moldova, oamenii au și alte venituri, de până la 10%. Respectiv, dacă în prezent salariul mediu lunar pe economie este de circa 8 mii de lei, alte 10%  - 800 de lei, 40% din 8800 de lei sunt aproape 3500 de lei. Asta trebuie să fie pensia medie în Republica Moldova. Ea, din păcate, este de două ori mai mică, este de  2 mii de lei”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în Republica Moldova sistemul de indexare al pensiilor este unul foarte vicios. Doar modificarea lui în 2017 a dus la aceea că în 2021 pensia medie lunară a ajuns să fie mai mică cu 200 de lei, față de pensia care trebuia să fie conform sistemului vechi de indexare. Astfel, anul acesta cetățenii Republicii Moldova vor primi cu 2400 de lei mai puțin decât ar fi primit până la modificările din 2017.

Economistul afirmă că în Republica Moldova 40% din bugetul asigurărilor sociale este subvenționat din bugetul de stat, ceea ce înseamnă că banii colectați de la oamenii care lucrează nu ajung pentru a plăti pensia. Din acest motiv, bugetul de stat este nevoit să banii prevăzuți pentru alte cheltuieli și să-i dea pentru pensii. „În Republica Moldova o persoană care lucrează în sectorul real al economiei trebuie să întrețină alte două persoane”, a afirmat economistul.

Veaceslav Ioniță mai spune că pensia medie pentru limită de vârstă în Republica Moldova, aparent, a crescut constant. În 2010 era 800 de lei, în prezent este 2067 de lei, ceea ce înseamnă că a fost majorată mai puțin de 2,5 ori. Însă, spune Veaceslav Ioniță, în 2010 salariul mediu pe economie în Republica Moldova era de 2972 de lei, în 2020 acesta a ajuns la 8100 lei. O creștere de 2,75 ori. Iar pensia a crescut doar de 2,34 ori. „Avem o scădere a pensiei comparativ cu salariul, lucru care face ca pensionarii noștri să o ducă din ce în ce mai greu. Situația s-a agravat după anul 2017, când la noi s-a modificat sistemul de indexare al pensiei. Anul trecut, după două indexări, pensia a crescut cu 5,2%, iar dacă era legea veche trebuia să crească cu 9,9%”, a spus economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, sistemul actual de indexare al pensiilor presupune racordarea acestora la rata inflației. Astfel, dacă se ia inflația pentru trei ani este ca și cum statul ar spune că „vă garantăm doar  că veți trăi nu mai rău ca anul trecut”. „De fapt, statul în 2017 a constatat că el nu mai asigură o creștere a pensiilor din cauza că nu sunt bani și asigură o ușoară creștere la cei care au cea mai mică pensie”, a spus Veaceslav Ioniță.

Chiar dacă în prezent se face indexarea pensiilor după rata inflației, totuși în 2021 este o situație favorabilă. În 2020 a fost cea mai mică rată a inflației. Și dacă este 3,89% creșterea pensiilor în comparație cu rata inflației de 0,4%, pensionarii vor avea o creștere reală a pensiei în 2021. Iar dacă vom avea o inflație mare anul viitor și din nou se va lua în calcul inflația din 2020 atunci riscul e ca anul viitor pensia să crească mai puțin decât rata inflației și pensionarii vor deveni și mai săraci. „Pe pensionarii noștri, în fiecare an de aflare la pensie, această indexare îi face din ce în ce mai săraci, iar asta duce la aceea că la noi pensia comparativ cu salariul scade cu fiecare an”, afirmă expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că în Republica Moldova are loc o discriminare a pensionarului în funcție de numărul de ani aflați la pensie. Cel care a ieșit la pensie în 2010 și avea o pensie egală cu 40% din salariul mediu lunar pe economie, acum din cauza indexării, pensia lui comparativ cu salariul mediu pe țară scade. „Când un pensionar se află în a doilea an la pensionare, pensia lui este egală cu 38% din salariul mediu lunar pe economie, când este în al optulea an - el primește 30%. În 10 ani de pensionare - el ajunge să primească 27%, iar în al treisprezecelea an la el pensia ajunge să fie de 2 ori mai mică decât salariul mediu lunar pe economie. Cu cât mai mulți ani omul se află la pensie cu atât pensia lui este mai mică”, susține Veaceslav Ioniță.

În opinia expertului, statul Republica Moldova parcă ar spune că „dacă ai ieșit la pensie ai grijă și să mori mai repede, că noi avem grijă să-ți micșorăm pensia”. Totuși, anul 2021 este pentru prima dată când pensia medie în Republica Moldova, în valori reale, va depăși pensia maximă care a fost vreodată în Republica Moldova, cea din 1985, când pensia cetățeanului moldovean, recalculată în lei la valoarea zilei de astăzi, constituia 2103 lei. Potrivit economistului, în anul 1970 un moldovean primea o pensie egală cu 1195 de lei, deoarece pe timpul URSS se încerca ca pensia să ajungă lunar la nivelul de 40% din salariul mediu pe economie.

Expertul mai menționează că în 2021, pentru prima dată, valoarea reală a pensiei plătită în Republica Moldova va depăși valoarea maximă din perioada Uniunii Sovietice. Din 1985 și până în anul 2000, în Republica Moldova s-a petrecut cea mai mare tragedie, atât la nivel de salarii, cât și la nivel de pensii, iar cei mai afectați au fost pensionarii. Timp de 15 ani pensia reală constant a scăzut, inclusiv în anul 2000, când pensia, recalculată la ziua de astăzi, era de aproape 380 de lei. Cea mai accelerată recuperare a fost asigurată în perioada 2000-2005. După a fost o creștere mai lentă a pensiilor, iar cea mai lentă creștere a fost în perioada 2010-2015. Acum pensia medie lunară este de 2067 de lei, iar până la sfârșitul anului aceasta va fi la nivelul de 2200-2300 de lei, estimează economistul. Potrivit lui, la baza creșterii se va lua indexarea din aprilie, apoi este vorba de noile categorii de pensionari care pentru început vor avea pensii mai mari și în felul acesta anul 2021 va fi primul an când puterea de cumpărare reală a pensionarului va depăși ușor nivelul maxim care a fost în anul 1985.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, faptul că pensionarii o duc greu se vede din bugetul asigurărilor sociale, care pentru acest an este de 25,8 miliarde de lei. Primele de asigurări sunt de doar 15 miliarde de lei. 10,5 miliarde de lei sunt banii care vin din bugetul de stat și reprezintă 40% din toți banii de care are nevoie bugetul asigurărilor sociale. Este un buget „găuros”, în timp ce numărul de salariați este micuț. „Eu îmi imaginez că avem 100 de salariați din sectorul real. La fiecare angajat din sectorul real al economiei revin 2 persoane întreținute, fie că este bugetar, fie că este pensionar sau este susținut social din partea statului. Nu este posibil în nici o țară din lume ca un om salariat să întrețină alte 2 persoane”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Emisiunea poate fi accesată de pe acest link:
https://www.privesc.eu/arhiva/94676/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita

În 2020 veniturile moldovenilor obținute pe cardurile bancare au fost mai mari decât cele primite în numerar. Deși cardurile bancare mai sunt utilizate ca mijloc de a retrage bani din bancomat pentru cheltuieli curente, tendința arată că sunt în creștere achitările cu cardul. Dacă piața online lipsea în Republica Moldova acum zece ani, în prezent a devenit foarte puternică. Dacă ani la rând se făceau  achitări cu cardul de 200-300 de milioane de lei anual, în prezent, doar online, se fac achitări de 9 miliarde de lei, iar în 2020 cea mai mare parte a achitărilor au fost efectuate în Republica Moldova.

„Cardurile bancare au intrat puternic în viața cetățenilor moldoveni”, a spus Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de către IDIS „Viitorul” în colaborare cu platforma online Privesc.eu.

Veaceslav Ioniță a spus că în Republica Moldova cardurile bancare au fost introduse acum 25 de ani. Dacă atunci acestea erau un lucru necunoscut de către cetățeni, acum practic nu găsești un cetățean care nu are un card bancar. Astfel că, în anul 2020 pentru prima dată veniturile cetățenilor obținute pe cardurile bancare au fost mai mari decât cele obținute în numerar. „Veniturile totale ale cetățenilor noștri în anul 2020 noi le estimăm la 140 de miliarde de lei. Oamenii noștri au primit 72 de miliarde de lei pe card și 68 de miliarde de lei în numerar. Anul 2020 a fost primul an când veniturile cetățenilor noștri pe cardurile bancare au fost mai mari decât în numerar. „Era numerar” pleacă cel puțin la capitolul venituri, la capitolul cheltuieli încă este preferat numerarul”, a specificat expertul.

Potrivit economistului, cetățenii moldoveni au primit deja pe cardurile bancare emise în Moldova 70 de miliarde de lei, plus altele cel puțin 2 miliarde de lei, care au venit pe carduri bancare emise în străinătate. Aparent, acești bani, 2 miliarde de lei, care sunt cheltuiți de către străini în Republica Moldova, deoarece sunt carduri străine utilizate aici, în realitate sunt banii cetățenilor moldoveni, deoarece foarte mulți dintre cei rămași acasă primesc bani de la rude de peste hotare sub formă de transferuri pe carduri străine.

Economistul a mai afirmat că dacă acum zece ani, 97% dintre moldoveni, atunci când primeau banii pe card, mergeau imediat la bancomat pentru a-i retrage și a-i utiliza în numerar, anul trecut, aproape fiecare al patrulea leu a mers pentru achitarea cu cardul. Din cele  70 de miliarde de lei primiți pe card, 54 de miliarde de lei au fost sustrase sub formă de numerar în 2020, în jur de 75% din total. Totodată, dacă anii anteriori suma de bani sustrasă de pe card, sub formă de cash, creștea cu 6-7 miliarde de lei, anul trecut a crescut cu ceva mai mult de un miliard de lei. „Am avut pentru prima dată o situație când piața cardurilor bancare crește datorită achitărilor cu cardul și nu a retragerii de numerar”, a afirmat economistul.

Veaceslav Ioniță a mai remarcat că plățile online au intrat activ în viața moldovenilor acum 5-7 ani. Până atunci cardurile nu se foloseau, cu atât mai mult plățile online. Dacă la început, plățile online efectuate de către moldoveni erau la nivelul de sute de milioane de lei, acum este vorba de circa 9 miliarde de lei. Dacă inițial moldovenii utilizau cardul pentru a face achiziții de bunuri, servicii de peste hotare, în 2020 pentru prima dată plățile efectuate în interiorul Republicii Moldovei au fost cu mult mai multe decât cele efectuate în exterior. Anul trecut, potrivit estimărilor, s-au realizat plăți cu cardul doar în interiorul Moldovei de 16,3 miliarde de lei, iar o dată la doi ani această sumă se dublează. În 2018 au fost 7 miliarde de lei tranzacții cu cardul, acum sunt 16,3 miliarde de lei. În maxim 3-4 ani plățile cu cardul vor ajunge la circa 50 de miliarde de lei.

Expertul mai susține că piața cardurilor bancare din Republica Moldova în 2020 s-a apropiat de 84 de miliarde de lei, față de 12 miliarde de lei acum 12-13 ani. În primii zece ani de la implementare, sistemul de carduri bancare foarte lent a mers. A început să intre mai puternic acum zece ani, după ce au fost operate mai multe modificări legislative de încurajare a plăților cu cardul, iar băncile comerciale au investit masiv în infrastructura cardurilor bancare. Acum piața cardurilor bancare din Republica Moldova poate fi împărțită în trei piețe: cardurile emise în Republica Moldova și banii sunt utilizați în Republica Moldova – circa 70 de miliarde de lei; cardurile emise în Republica Moldova, dar plățile sunt efectuate peste hotare – aproape 6 miliarde de lei; și cardurile emise în străinătate care efectuează plăți în Moldova – 8 miliarde de lei. „Noi estimăm că din acești 8 miliarde de lei, 6 sunt banii pe care îi cheltuie străinii în Republica Moldova,  iar 2 sunt banii pe care îi primesc moldovenii de peste hotare”, spune expertul.

În total în 2020, potrivit lui Veaceslav Ioniță, moldovenii au făcut achitări cu cardul de 21,8 miliarde de lei. Dintre care 16,3 miliarde de lei în țară și 5,5 miliarde de lei peste hotare. 2020 a fost primul an când plățile cu cardul peste hotare au înregistrat o scădere, fapt ce se datorează restricțiilor de călătorie impuse de pandemie. Până în 2016 plățile efectuate cu cardurile peste hotare erau mai mari decât cele efectuate în interiorul țării, dar de atunci lucrurile s-au inversat, iar în prezent plățile efectuate de moldoveni în țară sunt de câteva ori mai mari decât cele efectuate peste hotare. Totodată, în contextul pandemiei, majoritatea agenților economici deja oferă posibilitate cetățenilor să facă achitări online aici în țară. Practic și toate facturile pot fi achitate online. În 2020, pentru prima dată achitările online efectuate în interiorul Republicii Moldova au depășit cu un miliard de lei achitările online efectuate în exteriorul țării. Achitările online în Republica Moldova anul trecut au cunoscut o creștere de peste 60%.

Link-ul emisiunii poate fi accesat aici:
https://www.privesc.eu/arhiva/94640/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita

Anul 2021 este anul, care cel mai probabil, va marca creșterea cererilor pentru procurarea de apartamente. Tendința care se înregistrează, arată că vom asista la o vânzare record de 30 de mii de locuințe, poate chiar și mai mult. Cifra este de aproape două ori mai mare față de media obișnuită din Republica Moldova din ultimii 15 ani. În 2021 va continua tendința din 2020 când familiile mai înstărite din municipiul Chișinău vor prefera casele individuale. Estimativ în acest an vom avea un volum al tranzacțiilor pentru casele individuale cu circa 30% mai mare. În 2021, cel mai probabil va domina cumpărarea apartamentelor de pe piața secundară, cu suprafețe mici. Creditele bancare în domeniul procurării de apartamente vor continua să crească. Portofoliul de credite pentru procurarea de imobil ar putea trece de volumul de 10 miliarde de lei. După 13 ani de scădere, prețul la imobile  în acest an va înregistra o ușoară creștere. Pe piața primară el a început să crească din 2020, iar pe piața secundară vom avea o ușoară creștere în acest an.

Sunt opinii exprimate de către expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, un produs al IDIS „Viitorul” în colaborare cu privesc.eu.

Veaceslav Ioniță spune că până în anul 2017 volumul mediu anual al tranzacțiilor cu apartamentele în Republica Moldova se cifra la 13-15 mii de apartamente, iar acum acest volum practic s-a dublat și că cele mai multe tranzacții au fost făcute în ultimii trei ani. Numărul de apartamente care au fost vândute în Republica Moldova în anul 2019 a fost de 29700 de apartamente. Deja în primul trimestru al anului curent, pe piața imobiliară au avut loc 7,6 mii de tranzacții cu apartamentele pe întreg teritoriul țării. Tot în primul trimestru, a fost record și la tranzacțiile legate de casele particulare din municipiul Chișinău. Au fost vândute/procurate deja 440 de case. Dacă această tendință se va menține, cel mai probabil vom avea în acest an vânzări cu cel puțin 30-40% mai mult decât media obișnuită pentru municipiul Chișinău. „Dacă tendința se va menține, atunci anul 2021 va fi un an unde vor fi bătute toate recordurile de pe piața imobiliară”, spune Veaceslav Ioniță.

Expertul afirmă că cel mai mult piața imobiliară din Republica Moldova se concentrează în municipiul Chișinău. Dacă 5-6 ani în urmă, 60% dintre apartamente se vindeau în municipiul Chișinău, restul în restul teritoriul Republicii Moldova, în prezent piața imobiliară s-a concentrat în proporție de 80% în Chișinău. Practic 4 din 5 apartamente care sunt în prezent vândute/procurate sunt din municipiul Chișinău. Se poate spune că viața înafara municipiului Chișinău încet-încet dispare. Lumea pleacă din țară, dar nu pleacă din municipiul Chișinău, deoarece asistăm la două tipuri de migrații în Republica Moldova. Este vorba de migrația externă, când oamenii pleacă din Republica Moldova peste hotare și al doilea este migrația internă. Este vizibil faptul că toate localitățile din Republica Moldova se confruntă cu o scădere a numărului populației, dar nu și municipiul Chișinău. Populația crește constant în ultimii ani, oamenii din sate își vând locuințele și se mută la Chișinău.

Economistul afirmă că în 2020 piața imobiliară a cunoscut o ușoară scădere, dar cea din municipiul Chișinău, unde a continuat să crească după cum continuă și în acest an. În restul republicii numărul de tranzacții cu apartamentele a scăzut cu 12%. Însă, acum în 2021 se simte o ușoară înviorare. Moldovenii procură apartamente nu doar în Chișinău, dar și în restul republicii, în Bălți și în restul municipiilor din țară.

Referitor la modul în care moldovenii își rezolvă problema banilor pentru procurarea locuințelor, Veaceslav Ioniță afirmă că acesta poate fi de două feluri: fie omul vine cu banii lui; fie ia un credit ipotecar. Expertul spune că „în prezent în Republica Moldova creditele ipotecare pentru procurarea unui apartament au devenit un adevărat „hit” al tranzacțiilor și al creditelor bancare” și prin aceasta se explică creșterea masivă a tranzacțiilor imobiliare. În mediu, în anii anteriori portofoliul de credite bancare pentru procurarea unui imobil ajungea anual la 16 milioane de lei, deja s-a ajuns la 137 de milioane de lei portofoliul de credite bancare pentru procurarea de imobil. În prezent, portofoliul de credite bancare pentru imobil reprezintă în total 8,3 miliarde de lei. Fiecare al cincilea leu care a fost dat sub formă de credit, s-a dat pentru procurarea de imobil.

De asemenea, spune că ipoteca a devenit o soluție începând cu 2018. Băncile au avut și au în prezent un surplus de lichidități și nu au unde le finanța. Astfel, s-a constatat că cel mai bun platnic al băncilor pot fi persoanele fizice. Dobânda bancară la ipotecă a scăzut sub 10%, deoarece dacă este mai mare este riscant să i-ai împrumuturi de lungă durată. Din acest motiv - dobândă sub 10%, salarii relativ competitive, a dus la ceea că cetățenii Republicii Moldova își pot permite să se gândească la un apartament, dacă nu au banii necesari, el poate să se gândească la un împrumut ipotecar.

Expertul mai spune că în Republica Moldova, undeva 35% sau fiecare al treilea apartament care se procură este apartament nou, în casă nouă, restul 2/3 dintre apartamente sunt în casele vechi. De la începutul anului se înregistrează o creștere a numărului de tranziții imobiliare, exclusiv din contul apartamentelor de mâna a doua. Oamenii cu venituri mai modeste, pentru că ei au ridicat în ultimii ani piața imobiliară în sus, sunt cei care cumpără cel mai des în prezent apartamente și ei preferă apartamente mai ieftine, care sunt în prezent la mâna a doua, deoarece apartamentele noi sunt cu 50% mai scumpe decât cele de pe piața secundară.

Potrivit expertului, în prezent accesibilitatea unui apartament în Republica Moldova este cu mult mai mare. Cetățeanul are nevoie de aproape 8 ani ca să-și procure un apartament. Dacă în 2008 un apartament, cu suprafața de 70 de metri pătrați, costa aproape 61 de mii de euro, deoarece prețul unui metru pătrat de locuință era de circa 900 de euro. Chiar piața secundară costa mai mult decât piața primară. După criza mondială din 2008, provocată de „bumul” imobiliar, prețul la apartamente a scăzut în majoritatea țărilor. Însă, dacă în celelalte țări prețul a scăzut pentru 3-4 ani și ulterior a început să crească, în Republica Moldova prețul a fost în scădere timp de 12 ani, de la 900 de euro pentru un metru pătrat de locuință în 2008 la puțin peste 500 de euro în 2020, pe piața secundară.

Totodată, economistul a mai spus că salariul mediu anual în Republica Moldova s-a apropiat de 5 mii de euro. De două ori mai mult decât acum 5 ani. Salariul mediu crește, iar euro rămâne stabil. Și dacă un apartament costă ceva mai mult de 36 de mii de euro, se constată că pentru procurarea unui apartament cetățenii trebuie să aloce circa 7,5 salarii anuale. Astfel, putem conchide că în prezent cetățenii trebuie să întoarcă banii luați pentru procurarea unui apartament mai puțin timp decât acum 15 ani, când trebuiau aproape 40 de ani pentru procurarea unui apartament.

Veaceslav Ioniță mai spune că în ultimii 15 ani s-a schimbat dramatic structura și componența unei gospodării casnice în municipiul Chișinău. Înainte dominau familiile cu 3-4 și mai multe persoane, acum însă este vorba de familii cu 1 sau 2 persoane. Tinerii se căsătoresc cu 5 ani mai târziu decât acum 15 ani, se gândesc mai târziu la un copil, ei nu vor să mai locuiască cu părinții, dacă sunt la sat ei vor să trăiască în Chișinău și mai vor să locuiască singuri. În prezent sunt zeci de mii de gospodării formate dintr-o singură sau două persoane tinere, dar care au nevoie de apartamente. Aceștia exercită o presiune enormă pe piața imobiliară și tot ei au schimbat comportamentul. Dacă în anii 2000, circa 90% dintre apartamentele care se construiau aveau 3 camere și mai mult și doar 9% erau de 1 sau 2 camere, acum, odată ce pe piața au intrat tinerii care locuiesc singuri, fără familii, nu sunt foarte bogați, ei solicită tot mai mult apartamentele mici. În prezent, 83% dintre toate apartamentele care se procură sau se construiesc în Chișinău sunt cu 1 sau 2 camere. Cererea cea mai mare este pentru apartamente cu suprafețe mici. Suprafața medie a unui apartament a scăzut de aproape două ori, de la 130 de metri pătrați în 2003 la 60 metri pătrați, acum.

„Companiile de construcții se confruntă cu o cerere enormă de apartamente cu suprafață mică. Asistăm la construcția de blocuri unde nu mai sunt apartamente cu trei sau patru camere. Nu sunt oameni bogați, nu sunt oameni cu familii mari, dar își permit apartament să procure pe banii câștigați în Republica Moldova”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai afirmat că în prezent avem în Republica Moldova 45 de mii de familii, cetățeni, care închiriază spațiul locativ. Dacă 15 ani în urmă, în Chișinău doar 6% dintre gospodării declarau că trăiesc la chirie, acum sunt 13%, iar acest lucru creează o problemă  nouă, cum ne asigurăm că în Republica Moldova avem un climat investițional suficient și favorabil ca cetățenii să investească în procurarea de locuințe, cu scopul de a le da în chirie, deoarece această cerință cel puțin se va dubla în următorii  ani.

Link-ul emisiunii poate fi accesat aici:
https://www.privesc.eu/arhiva/94580/Analize-economice-cu-Veaceslav-Ionita

Podcast: Instrumentele de politică monetară ale BNM, este tema podcastului realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat de IDIS Viitorul în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.

Banii tăi la un click distanţă, este tema videoghidului realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat de IDIS Viitorul în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.

5 paşi pentru finanţarea unei afaceri, este tema videoghidului realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat de IDIS Viitorul în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.

Cum funcționează piața financiară din Moldova, este tema podcastlui realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat de IDIS Viitorul în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.

Plățile fără numerar: inovații și perspectivă, este tema podcastului realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat de IDIS Viitorul în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.

Cum poți gestiona economiile din bănci? (investiții, profit, riscuri), este tema podcastului realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat de IDIS Viitorul în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.