Piața imobiliară din Republica Moldova în prezent, după o stagnare continuă de câțiva ani, renaște a doua oară de după obținerea independenței. După ce 13 ani prețurile apartamentelor au scăzut, în prezent, de mai bine de un an, acestea sunt în creștere. Apartamentele de pe piața secundară vor fi din ce în ce mai accesibile, iar cele de pe piața primară vor fi din ce în ce mai greu să fie procurate. O analiză a pieței imobiliare este făcută de către Veaceslav Ioniță, expertul în  politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 19 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Pentru a face analiza respectivă, expertul a utilizat date de la diverse agenții imobiliare și oferite de către Banca Națională (BNM). Potrivit expertul, în acest an, 2021, se cumpără mai greu apartamente decât un an în urmă și decât acum 13 ani, când piața imobiliară a intrat în declinul continuu.

În 2006, spune economistul, trebuia să muncești 36,4 ani ca să procuri un apartament de 70 de metri pătrați în municipiul Chișinău. Ulterior, datorită creșterii substanțiale a salariilor în lei și a unui curs valutar stabil, proces început încă în 2007, a crescut puternic, până în 2020, capacitatea moldovenilor de plată, iar prețul apartamentelor tot scădeau. În anii 2019-2020 prețul apartamentelor noi au crescut nesubstanțial, iar al celor vechi practic a rămas neschimbat sau chiar au fost într-o ușoară scădere. Astfel, moldovenii au ajuns în 2020 că trebuie să lucreze 8,5 ani pentru procurarea unui apartament de 70 de metri păstrați. Însă, în acest an, după 13 ani de prețuri scăzute la apartamente, efortul financiar pentru procurarea unui apartament s-a înrăutățit, iar moldovenii trebuie, față de anul trecut, deja să lucreze 9,5 ani pentru a putea procura un apartament de 70 de metri pătrați. Explicația este, potrivit expertului, salariile moldovenilor au crescut, însă prețurile apartamentelor au crescut mult mai rapid, cu aproape 30% la apartamentele noi, decât salariile.

Analistul economic menționează că în anul 2008, în trimestrul IV, când piața imobiliară a ajuns la cel mai ridicat nivel, un apartament de 70 de metri pătrați din municipiul Chișinău costa aproape 61 de mii de euro. După aceasta, a urmat scăderea continuă până în 2018, când pentru un apartament de 70 de metri pătrați erau necesari circa 38 de mii de euro. La sfârșitul anului trecut, când prețurile apartamentelor de aflau de jumătate de an în creștere, trebuiau deja 42 de mii de euro pentru un apartament de 70 de metri pătrați. În acest an, în trimestrul III, un apartament de 70 de metri pătrați în Chișinău, deja costă 50 de mii de euro.

Veaceslav Ioniță, a mai afirmat că pentru prima dată în trimestrul III al acestui an salariul mediu anual în Republica Moldova a trecut de 5 mii de euro. Până în 2016 acesta a fost pe o linie dreaptă - de 2800 de euro. Din 2017 a început să crească semnificativ salariul mediu lunar pe economie în Republica Moldova. În trimestrul III al acestui an se estimează că va fi, în mediu lunar, de 9100 de lei. Ca rezultat, avem un salariu mediu anual de 5073 de euro.

În acest an, remarcă expertul, avem o creștere salarială de 150 de euro, comparativ cu anul trecut, iar până la sfârșitul probabil va fi de 170-180 de euro. Însă, prețul apartamentelor a crescut cu mult mai mult. Din acest considerent, accesul cetățenilor la apartamente a devenit mai dificil decât anul trecut. Totuși, expertul estimează că în acest an, în Republica Moldova, va fi cel mai mare număr de tranzacții cu apartamente din toată istoria țării: între 29 și 30 de mii de apartamente vor fi vândute.

Economistul mai susține că în anii 2007-2008 prețul apartamentelor noi erau mai mici decât ale celor vechi. În 2009, erau aproape egale. Această situație s-a păstrat constant până în anii 2016-2017, din cauza că se ieftineau toate.

Analistul economic a mai afirmat că după criza mondială din domeniul mobiliar din 2008, prețul apartamentelor în majoritatea țărilor au căzut semnificativ, însă piața și-a revenit în 2-3 ani. În Republica Moldova, piața a fost în declin până în 2018, prețurile au tot scăzut timp de 10 ani. Între 2018 și 2019 a fost înregistrată o stabilitate a prețurilor. Din 2019 a început să crească nesemnificativ prețul la apartamentele noi, iar din 2020 la cele vechi. Anul trecut au fost creșteri de 12% într-un singur trimestru, la începutul anului curent - de 5%, iar în trimestrul III din acesta an - ceva mai mult de 3%. În prezent se atestă o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor la apartamente.

În opinia mea lui Veaceslav Ioniță, în Republica Moldova se profilează tot mai clar o segmentare a pieței. Există o diferență de 33% dintre apartamentele noi și cele vechi. Circa 25% dintre moldoveni preferă, doresc și pot să procure apartamente noi, care deja au prețuri cu mult mai mari, iar în următorii ani prețul apartamentelor noi ar putea fi de până la două ori mai mari decât al celor vechi.

Potrivit economistului, încă nu am ajuns la prețurile care au fost în anii 2008, când trebuia să cumperi cu 900 de euro un metru pătrat din suprafața unui apartament, față de media de 702 euro în prezent. Totuși, chiar dacă se întorc acele timpuri, astăzi este mai ușor să procuri un apartament decât acum 15 ani. Instrumentele financiare disponibile astăzi acum 13 ani pur și simplu nu existau. În prezent, moldovenii foarte ușor pot accesa credite imobiliare.

În acest an, a remarcat expertul, portofoliul de credite imobiliare crește lunar cu circa 280 de milioane de lei. În 2019 se dădeau lunar 191 de milioane de lei. În perioada 2005-2017 practic nu se acordau credite imobiliare. În acest an, în primele nouă luni, moldovenii s-au împrumutat mai mult decât în orice an din istoria Republicii Moldova. În  nouă luni băncile au alocat deja cetățenilor 2,5 miliarde de lei pentru procurarea de imobile, iar până la sfârșitul anului va aloca cel mai probabil încă un miliard de lei.

În trimestrul III al acestui an, sectorul nebancar și-a revenit după criza pandemică din 2020 în care a stagnat. Deși crește, cedează puternic în fața sectorului bancar. În ultimul timp, băncile comerciale acaparează tot mai mult din piața creditară. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus în cadrul ediției de vineri, 12 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că sectorul nebancar, care s-a dezvoltat puternic după criza bancară din 2014, a cucerit o cotă importantă de piață, dar încet o pierde.

Veaceslav Ioniță spune că în trimestrul III al acestui an, volumul de credite oferit de către toate tipurile de instituții financiare din Republica Moldova, a depășit 65 de miliarde de lei și a fost egal cu 29,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Este mai mult decât minimum din 2017, însă mai este mult până la maxima istorică din 2013, când volumul creditelor era 38% din PIB. Însă, spune expertul, într-o țară în curs de dezvoltare, precum Republica Moldova, ar fi bine ca volumul de credite oferit economiei să fie cel puțin 60% din PIB.

Analistul economic susține că băncile comerciale ar avea astăzi peste 30 de miliarde de lei pe care nu îi utilizează. Totodată, agenții economici ar deține în bănci aproape 30 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că economia noastră nu doar că nu ia credite, dar nici banii proprii nu-i utilizează. „Economia noastră are o slăbiciune, nu are capacitatea de a absorbi nici resursele financiare proprii, dar nu să apeleze la resurse creditare”, a spus analistul economic.

Economistul afirmă că sectorul nebancar din Republica Moldova este reprezentat de către asociațiile de economii și împrumut, al căror portofoliu de credite este de 1,1 miliarde de lei. Pe locul doi sunt organizațiile de creditare nebancare, cu un portofoliu de 9,4 miliarde de lei și companiile de leasing. Dintre acestea, cinci companii de creditare oferă aproape jumătate din tot volumul de credite - 5,8 miliarde de lei. Pe locul doi sunt alte zece companii, care oferă credite de trei miliarde de lei. Alte 350 de companii oferă credite de 3,2 miliarde de lei. Din cei 12 miliarde de lei, care sunt oferiți drept credite de către sectorul nebancar, 75% sunt oferiți de 15 companii, 25% de restul 350 de companii.

Veaceslav Ioniță menționează că sectorul nebancar, anul trecut, a avut cea mai mare stagnare din ultimii zece ani. În 2018, ritmul de creștere a portofoliului de credite a fost de 200 de milioane de lei lunar, iar în 2020 a fost de doar 23 de milioane de lei. În acest an, are loc o recuperare destul de bună a acestui sector. Portofoliul de credite a crescut lunar cu 160 de milioane de lei în primele nouă luni ale anului. În 2018, portofoliul de credite a crescut cu 2,4 miliarde de lei, în 2020 cu doar 0,3 miliarde de lei, iar în acest an, doar în primele 9 luni, a crescut cu 1,4 miliarde de lei.

Expertul crede că sectorul nebancar pierde teren deoarece băncile comerciale au devenit mai accesibile persoanelor fizice pentru creditare, principalii clienți ai sectorului nebancar. Acestea oferă dobânzi mult mai competitive la credite și recuperează din cota pierdută din cauza crizei bancare din 2014. Din acest motiv, companiile nebancare trebuie să treacă printr-un proces de transformare, astfel riscă să piardă din cota de piață. Atât în cazul asociațiilor de economii și împrumut, cât și în cazul companiilor de leasing, portofoliul de creditare rămâne neschimbat pe parcursul a mai multor ani. În cazul companiilor de leasing, deja de cinci ani, portofoliul de împrumuturi se menține la nivel de 1,5 miliarde, iar la asociațiile de economii și împrumut – la circa un miliard de lei.

După criza bancară din 2014, băncile au încetinit procesul de creditare, sectorul nebancar a avansat puternic și recordul absolut a fost deținut în 2018, când volumul de credite oferit a ajuns la 20,4% din totalul creditelor, comparativ cu 7,5% până în 2013. Întorsătura a început în 2019, când acest indicator a înregistrat o ușoară scădere, în 2020 a fost o scădere profundă, iar în prezent situația parțial s-a ameliorat, dar continuă scăderea.

Economistul opinează că din cei 12 miliarde de lei care sunt dați de către sectorul nebancar economiei naționale, majoritatea sunt dați persoanelor fizice, peste 80%. Băncile comerciale anterior lucrau în mare parte cu persoanele juridice. Însă, din cauza creditării slabe a economiei, care nu prea solicita credite, începând cu 2018, acestea s-au axat în mod special pe lucrul cu persoanele fizice. Au început a oferi dobânzi mici la credite ipotecare, la cele de consum. Astfel că, din 2016 portofoliul de credite al băncilor comerciale oferite persoanelor fizice a crescut de trei ori, de la zece miliarde de lei la 30,9 miliarde de lei.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, sectorul nebancar este important pentru economia Republicii Moldova. Deși deseori este criticată pentru dobânzile exagerat de mari, iar foarte multe persoane fizice se îndatorează și mai mult, dar economia națională are nevoie și de astfel de instrumente. Băncile de multe ori nu lucrează cu clienții mici, aflați în dificultate. Deseori persoanele care doresc să ia un credit nu sunt eligibile pentru sectorul bancar. În astfel de cazuri, instituțiile financiare nebancare salvează cetățenii care are probleme financiare și le oferă credite.

Însă, spune expertul, instituțiile financiare nebancare au o problemă mare, profită de nevoia oamenilor care i-au credite, le oferă la dobânzi de sute de procente, penalitățile au fost și sunt destul de mari, lucru care a îngrijorat multă lume și din acest motiv acestea după 2018 au început să piardă din teren. În anul 2020, an de criză, companiile nebancare nu au fost preferate de către cetățeni. Aceștia s-au creditat practic doar de la bănci. În proporție de peste 90% din portofoliul de credite care a crescut anul trecut, a crescut practic exclusiv din contul băncilor comerciale. Iar în acest an se va înregistra practic cel mai mare volum de credite acordate în istorie și anume din băncile comerciale.

Economistul opinează că sectorul nebancar dacă nu va deveni mai corect în relațiile cu cetățenii riscă să se plafoneze la nivelul de 5-6% din PIB, cum este în prezent. „Sectorul nebancar are de învățat lecții. Anul 2020 a fost o lecție. Agresivitatea bună a băncilor de a cuceri clientul este o altă lecție. Dacă vor învăța lecțiile vor putea să-și mențină cota de piață. Dacă nu, vor scăderea și nu vor mai fi solicitați”, a menționat economistul.

Leul moldovenesc, cu micile fluctuații pe care le-a avut în acest an, în special în ultimele cinci săptămâni, primele trei săptămâni de apreciere și ultimele două săptămâni de depreciere, în linii mari are un comportament stabil. Leul moldovenesc, comparativ cu dolarul american, în ultimii cinci ani a rămas practic la același nivel, iar toate fluctuațiile pe care le-a înregistrat anul trecut și în acest an, în cea mai mare parte sunt determinate de criza mondială și de fluctuațiile de pe plan extern. Despre leul moldovenesc în raport cu principalele valute de referință, dar și cu cele regionale, a vorbit Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 29 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a declarat că la sfârșitul lunii septembrie am avut o apreciere a leului moldovenesc față de valutele de bază, de 2,7%, comparativ cu începutul anului, iar în ultimele două săptămâni înregistrează o depreciere și lent ajungem la nivelul de la începutul anului trecut. „În opinia mea, leul moldovenesc în acest an are un comportament care este mai degrabă un ecou la ceea ce s-a întâmplat anul trecut, este rezultatul fenomenelor de anul trecut”, a declarat expertul.

Economistul a mai spus că anul trecut, în contextul crizei mondiale, valutele globale au avut două comportamente diametral opuse. Valutele din zona europeană: euro, leul românesc, zlotul, coroana cehă, s-au apreciat puternic față de dolarul american. Pe de altă parte, valutele țărilor în curs de dezvoltare din regiunea noastră, cum ar fi valuta Turciei, Belarusului, Ucrainei sau a Rusiei, au avut cea mai mare depreciere din ultimii doisprezece ani.

Despre leul moldovenesc, analistul economic afirmă că acesta anul trecut a avut o tendință clară de apreciere față de dolarul american. Pentru prima dată în istoria crizelor din Republica Moldova când a fost înregistrată o arate situație. Din cauza pandemiei au căzut prețurile la resursele energetice, astfel Republica Moldova a economisit peste 300 de milioane de dolari. Pentru Rusia această situație a determinat o criză. Nu a avut intrări de valută, astfel rubla rusească s-a depreciat.

Totodată, a menționat Veaceslav Ioniță, numărul moldovenilor care plecau peste hotare la odihnă era enorm de mare, comparativ cu cei care veneau în Republica Moldova să se odihnească. Anual, circa 600-700 de mii de moldoveni scoteau din țară 500-800 de milioane de dolari pentru a se odihni înafara țării. Acești oameni anul trecut au fost nevoiți să stea acasă și nu au cheltuit bani. Tot acest surplus de bani a rămas în țară, ceea ce a dus, în prima jumătate a anului trecut, la o apreciere puternică a leului moldovenesc. Din a doua jumătate a anului trecut, leul moldovenesc a început să se deprecieze, iar Banca Națională a intervenit și a cumpărat un volum impunător de valută de  232 de milioane, pentru a deprecia ușor leul.

Potrivit expertului, dacă anul trecut euro s-a apreciat cel mai mult față de dolar, comparativ cu acum trei ani, acum are loc o depreciere, iar valutele slabe, care anul trecut s-au depreciat cel mai mult, în acest an se apreciază. Este vorba de hrivna ucraineană, rubla rusească, cu excepția lirei turcești, care anul trecut s-a depreciat și în acest an continuă să se deprecieze. „Leul moldovenesc a jucat între toate aceste valute, având mici fluctuații anul trecut și în acest an. Însă, tot ce avem în acest an este de fapt o stabilitate, este aproape la același nivel”, a spus expertul.  

Economistul este de părere că acum nu se întâmplă nimic grav cu valuta națională. De la începutul anului leul s-a apreciat față de coșul valutar euro și dolar cu 3,4%, acum s-a depreciat față de aceleași valute principale de referință cu 2,3%.

„Leul moldovenesc în acest an este mai mult influențat de factorii externi, decât de factorii interni. De evoluțiile valutelor de bază comparativ cu dolarul. Leul, față de dolar, practic este stabil. Toate mișcările care au loc sunt pe fundalul aprecierii-deprecierii valutelor puternice, care anul trecut s-au întărit față de dolar, iar anul acesta se depreciază față de dolar. Totodată, valutele slabe, care anul trecut s-au depreciat, anul acesta se apreciază. Tot ce întâmplă este pe plan extern. Pe plan intern este o mică fluctuație în ultimele cinci săptămâni, ecouri de anul trecut”, a menționat economistul.

Analistul economic a mai opinat că până în 2017 au fost fluctuații ale cursului valutar, care se făceau resimțite, iar în ultimii cinci ani, leul moldovenesc față de dolar are de obicei un curs stabil. Se depreciază, se apreciază, iar la final de an este practic același curs. „Unica senzație de fluctuație pe care o avem pe piața valutară este fluctuația dintre euro și dolar. Nu este deprecierea leului față de euro, dar este deprecierea euro față de dolar”, a opinat analistul economic.

Expertul a mai spus că în ultimele luni asistăm la o creștere nesemnificativă a deficitului de valută pe piața internă, iar BNM intervine foarte slab, deoarece consideră că nu este necesar și aici suntem de acord cu poziția BNM, la fel, ecoul anului trecut. Totodată, avem anul acesta un împrumut fără precedent din sistemul bancar, care din păcate nu generează producție în țară, dar - consum, iar acest consum generează importuri. „S-au luat credite, care au intrat pe piața valutară, au plecat peste hotare și vin înapoi sun formă de bunuri. Această creștere de consum a populației determină o creștere a cererii de valută”, a spus expertul.

Analistul economic este de părere că în acest an vom avea câteva recorduri, legate de remitențe. În primele nouă luni ale anului deja a intrat în țară 1,2 miliarde de dolari. Cam cât a intrat în 2019 pe întreg anul. Până la sfârșitul anului, ar putea intra mai mut de 1,7 miliarde de dolari. Alt element important este legat de faptul că în acest an, cu certitudine, vom avea un record absolut la volumul de valută vândut de către cetățeni. În luna august, moldovenii vându-se în ultimele douăsprezece luni - 4,1 miliarde de dolari. Totodată, în acest an, este deja înregistrată o creștere a cererii de valută din partea cetățenilor de 1,5 miliarde de dolari. Respectiv, vânzările nete de valută sunt la nivel de 2,6 miliarde de dolari. Chiar dacă s-a vândut cea mai multă valută pe fundalul cererii din partea cetățenilor, în acest an vom avea o vânzare netă de valută probabil sub nivelul record din 2013, când vânzările nete de valută din partea cetățenilor au fost de 2,9 miliarde USD.

„În opinia mea, această vânzare de valută, remitențele care vin, plus vânzările masive de valută, este determinat de creșterea consumului fără precedent din partea populației, care la rândul său este determinat de câțiva factori, inclusiv împrumuturile, și creează un deficit pe piața valutară. Oamenii scot acum pe piață economiile lor, inclusiv cele de anul trecut, și avem o ofertă de valută fără precedent”, a comentat Veaceslav Ioniță.

Expertul a conchis prin a spune că situația este stabilă, din acest motiv și intervențiile BNM pe piața valutară sunt foarte slabe, mai mult simbolice. Dacă anul trecut instituția a fost nevoită să procure 232 de milioane de dolari pentru a nu permite ca leul moldovenesc să se întărească, în acest an a vândut 31 de milioane de dolari, doar pentru a da semnal pieței că nu va permite deprecierea rapidă a leului, însă piața se autoreglează și cursul valutar va rămâne stabil cu mici fluctuații tipice pentru această piață.

În 2021 vom avea cea mai mare creștere a consumului din partea populației din ultimii 15 ani. Moldovenii, estimativ, vor consuma cu circa 35-40 de miliarde de lei decât au consumat, în mediu, ultimii ani. Ultima dată a fost înregistrată o astfel de creștere în 2005-2006, când moldovenii, fiind goniți de sărăcie, au plecat peste hotare, au trimis bani acasă și astfel a pornit euforia consumului. După, a fost o perioadă liniștită, iar anul acesta vom avea din nou avem o creștere. Despre consumul populației vorbește Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 22 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul susține că cea mai mare parte a consumului moldovenilor este acoperit din importuri. „Atunci când se majorează salariile, pensiile, când se pompează bani în economie sau cresc volumele creditelor, cel mai des moldovenii merg și procură produse din import. În 2021, legat de comerțul extern, vom bate câteva recorduri, iar primul record va fi legat de creșterea importurilor, care în acest an presupunem că va depăși 7 miliarde de dolari. O creștere de 1,5 miliarde de dolari față de consumul anilor precedenți”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creșterea consumului moldovenilor este determinat de câțiva factori, iar primul ar fi - trecerea de la consumul informal la cel formal. Populația tot mai mult procură din magazine, decât din piețe. Alt factor, care a dus la creșterea consumului, este „cererea amânată”. Dacă o parte a populației a dorit, anul trecut, să procure mașină, apartament, frigider s-au alte bunuri, din cauza restricțiilor pandemice și a crizei, populația nu a putut face achiziții, a cheltuit mai puțin, iar bani planificați să fie cheltuiți anul trecut sunt cheltuiți în acest an.

Următorul factor, menționează expertul, este ieșirea din criză și restabilirea consumului de dinainte. Oamenii s-au obișnuit cu starea de pandemie și s-au reîntors la consumul tradițional. Un ultim factor, spune Veaceslav Ioniță, este creșterea prețurilor. Este de remarcat faptul că populația nu că ar consuma mai mult, dar plătește mai mult. Spre exemplu produsele petroliere, creșterea volumului de consum este determinat nu atât de creșterea fizică a consumului, cât de creșterea prețurilor. După același exemplu putem vorbi și de prețurile la produsele alimentare, care în acest în înregistrează creșteri de prețuri pe întreg mapamond, precum și la alte bunuri și servicii.

Vorbind despre sursele de finanțare ale consumului, economistul a afirmat că este vorba de creșterea salariilor, împrumuturile, remitențele și utilizarea economiilor. Anul trecut și în acest an, în Republica Moldova are loc o creștere a salariului mediu pe economie, cu circa 1000 de lei, astfel cetățenii au mai mulți bani. Totodată, în ultimii cinci ani asistăm la o epopee a împrumuturilor. Cetățenii, care în mod tradițional nu prea se împrumutau de la bănci, în ultimii cinci ani au creat o dependență de împrumuturi, care în primele nouă luni ale acestui an, atât din sectorul bancar cât și nebancar, au crescut cu 6,2 miliarde de lei. Până la sfârșitul anului acestea estimativ vor crește până la 8 miliarde de lei. „Datoriile moldovenilor au ajuns la 32,3 miliarde de lei sau 15% din PIB. Cel mai mult oamenii se împrumută pentru consumul curent și ipotecă”, a spus economistul.

Despre remitențe, analistul economic a menționat că în acest an cel mai probabil volumul acestora va atinge maxima istorică. În ultimele 12 luni au ajuns la 1,6 miliarde de dolari și cel mai probabil până la sfârșitul anului vor fi cel puțin 1,7 miliarde de dolari. „Bani ajung tot mai mulți în țară și ei merg tot la consum”, a spus analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că pentru acest an a fost deja atins plafonul de patru miliarde de dolari vânduți, iar până la sfârșitul anului moldovenii vor vinde valută de cel puțin 4,2 miliarde de dolari și vor procura circa 1,5 miliarde de dolari. Astfel, vânzările totale de valută vor atinge un volum record pentru Republica Moldova. „Anul trecut am avut o „cerere amânată”, oamenii pe timp de criză și-au păstrat economiile, iar în acest an au început să le cheltuie pe consum. Vânzările masive de valută de către populație sunt un indiciu relevant pentru acest fenomen”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai declarat că din nefericire pentru moldoveni, consumul mare nu duce la creșterea economiei, nu duce la creșterea producției sau la satisfacerea necesităților de consum din partea agenților economici, dar duce la creșterea importurilor, iar economia noastră devine tot mai fragilă, iar ca rezultat cresc și prețurile.

Potrivit economistului, Bugetul Public Național (BPN) este format în proporție de 85% din veniturile și cheltuielile populației. Dacă businessul nu lucrează aceasta se reflectă slab asupra bugetului. Tot ce influențează bugetul este faptul dacă populația consumă sau nu consumă. Astfel, rezultatul consumului mare din acest an se reflectă pozitiv în încasările bugetare și este un avantaj pentru Guvern. Această creștere fără precedent a consumului din acest an va duce la creșterea încasărilor la BPN din TVA, cu 5,2 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, care au fost de 19,8 miliarde de lei. În acest an, se estimează că până la sfârșitul anului se va ajunge la 25 de miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că accizele și ele vor crește în acest an cu cel puțin un miliard de lei, până la  7,4 miliarde de lei, iar împreună cu TVA vor aduce o creștere a veniturilor BPN până la 32,4 miliarde de lei, cu 6,2 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.

Criza gazelor, cu care ne confruntăm în prezent, nu este doar problema Republicii Moldova, dar este a întregii regiuni. Deseori, în astfel de situații, percepția se adeverește a fi mai gravă decât situația reală. Presiunea publicului asupra politicului este enormă, iar politicul trebuie să întreprindă măsuri corecte pentru a nu comite  greșeli. Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 15 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că „astăzi, situația este gravă, critică, dar gestionabilă. Este greu, dar nu imposibil”.

Expertul declară că soluțiile pe care le are Republica Moldova pentru prețul gazului sunt în mare parte de ordin politic și nu economic. În opinia sa, criza gazelor va dura maximum doi ani. După, starea critică se va tempera, iar autoritățile vor înțelege - se merită ca Republica Moldova să aibă costuri politice enorme, cu consecințe pentru zeci de ani, pentru a diminua o criză care va dura doi ani?

Potrivit economistului, Republica Moldova nu trece prima dată printr-o situație de criză legată de prețul gazului, iar dacă nu se va reuși să se negocieze, pentru acest an, cu Federația Rusă un preț corect în noul contract de livrare al gazelor, am putea achita circa 790 de dolari pentru o mie de metri cubi, față de 250 de dolari media pe perioada de iarnă conform formulei vechi. „Este o situație neplăcută, una grea, dar gestionabilă și trebuie să dăm dovadă de inteligență”, a spus economistul.

Analistul economic mai spune că Republica Moldova a avut un preț la gaz, relativ confortabil, până în 2005-2006, când plătea pentru o mie de metri cubi aproape 80 de dolari. În 2010, acesta s-a ridicat la 250 de dolari. Maxima istorică a fost în 2013-2014 când a ajuns să fie de 380 de dolari. Între 2016-2017 s-a înregistrat o scădere de prețuri. Însă, în 2018 Gazprom a schimbat abordarea, iar Republica Moldova a început să plătească pentru gaz mai mult. Dat fiind conjunctura internațională favorabilă, anul trecut moldovenii au avut cel mai mic preț la gaz din ultimii 15 ani. Pe fundalul crizei energetice mondiale legată de situația provocată de COVID-19, prețurile au căzut și Republica Moldova a beneficiat de un preț de 150 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz.

„Ne-am bucurat și am crezut că toată viața va fi 150 de dolari. Nu este corect să analizăm situația de astăzi cu ceea ce a fost anul trecut. Anul trecut a fost o anomalie legată de COVID-19. Anul acesta situația este inversă. Avem acum o speculație proastă la bursă. Totodată, trebuie să fie făcută anchetă separată, să ni se spună din ce cauză ne-am trezit cu o nouă formulă de calcul și în loc de 250 de dolari pentru o mie de metri cubi ni se impune să plătim 790 de dolari și asta în lipsa unui contract garant de livrare”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai afirmat că în anii „răi” din punct de vedere energetic, Republica Moldova plătea pentru importul resurselor energetice un miliard și 200 de milioane de dolari. Anul trecut a plătit sub de 600 de milioane de dolari, minimul din ultimii 15 ani. În acest an, dacă nu se va reuși negocierea cu Federația Rusă, prețul va ajunge la un miliard și 240 de milioane de dolari. Anul viitor, situația ar putea să continue să se agraveze. Se va ajunge la un miliard și 450 de milioane de dolari. Apoi, invitabil situația va veni la normal.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, din 1997 și până în 2014 Republica Moldova, pentru importul resurselor energetice, aloca sume echivalente cu circa 20% din Produsul Intern Brut (PIB). Din 2001, odată cu creșterea PIB-ului creșteau și prețurile la resursele energetice. Însă, din 2015, pe de o parte scădeau prețurile la resursele energetice, iar pe de altă parte creștea PIB-ul și în consecință capacitatea de plată a țării a devenit mult mai mare. În 2020 povara energetică a Moldovei ajuns la minimum istoric, sub 5% din PIB. În acest an, spune economistul, dacă nu se va reuși negocierea cu Federația Rusă, povara energetică a țării va crește de două ori și va fi de 9,5% din PIB. Anul viitor, dacă din nou nu se va reuși negocierea, povara energetică va crește până la 10,5% din PIB și va fi la nivelul pe care l-am avut până în 2015.

 „Pentru Republica Moldova resurse energetice erau critice până în 2010-2015. Noi eram foarte săraci și ele erau foarte scumpe. Anul 1997, când trebuia să dăm 20% din PIB pentru resursele energetice, însemna falimentarea țării.

În opinia expertului, astăzi Republica Moldova nu mai poate fi șantajată pe segmentul energetic. Presiunea și povara energetică este incomparabil mai mică decât acum 10-15 ani. Majorarea prețurilor este ceva neplăcut pentru populație, însă situația nu este imposibilă de gestionat. Presiunea prețurilor resurselor energetice asupra economiei, asupra populației și asupra Bugetului Public Național este de patru ori mai mică decât acum 15-20 de ani.

Economistul afirmă că în perioada 2000-2003, tariful unui metru cub de gaz în Republica Moldova era de 1,3 lei. Maximum a fost în 2014, de 7,20 lei. După, datorită conjuncturii internaționale favorabile, prețul a scăzut la 4,90 lei. Anul acesta, consumatorii casnici ar putea plăti 9 lei pentru un metru cub de gaz. Însă, afirmă economistul, este una când plătești 4,90 lei și ai un salariu mediu lunar este de 7500 lei și este altceva când plătești 7 lei, dar salariul tău mediu lunar este de 3000 de lei.

Veaceslav Ioniță menționează că până în 2015 un moldovean cu salariul mediu pe care îl avea putea procura până la 540 de metri cubi de gaz. În 2020, datorită faptului că salariul a crescut iar gazul s-a ieftinit, putea să procure 1520 de metri cubi. Dacă va fi majorat prețul pentru o mie de metri cubi până la 900 de lei, în primul trimestru al anului viitor moldovenii vor putea procura circa 900 de metri cubi dintr-un salariu mediu lunar. Este mult mai puțin decât în 2020, însă este aproape de două ori mai mult decât până în 2015.

Cu referire la situația pensionarilor, Veaceslav Ioniță a menționat că aceștia până în 2015 procurau circa 170 de metri cubi de gaz dintr-o pensie medie lunară. Anul trecut, un pensionar, de pe o pensie medie lunară, putea să procure 430 de metri cubi de gaz.

În opinia analistului economic, Republica Moldova trebuie să implementeze de urgență Pachetul Energetic III, votat în 2012, dar încă neimplementat, care trebuie să prevadă crearea Bursei de Mărfuri, ca în România, unde orice consumator poate merge să procure gaz. Veaceslav Ioniță a anunțat că în această săptămână, conducerea Bursei de Mărfuri din România, vine în Republica Moldova pentru a ajuta liderii de la Chișinău să urgenteze deschiderea acestei burse pentru tranzacționarea de gaze. Totodată, a anunțat că Bucureștiul vine și cu furnizori de gaz. Potrivit economistului, deschiderea bursei de mărfuri nu neapărat spune că vom avea un preț mic la gaz, dar ne va permite să ținem față negocierilor cu Federația Rusă.

Expertul mai spune că Pachetul Energetic III înseamnă crearea rețelelor de transport al gazelor și a rețelelor de distribuție. El a amintit că majoritatea rețelelor de distribuție de la nivel local au fost construite din banii statului, ai administrației publice locale (APL), ai agenților economici și ai populației. S-au investit miliarde de lei în infrastructura gazului, care a fost dată în folosință Moldovei Gaz. Expertul susține că trebuie făcută o evaluare a tuturor activelor acestor rețele din fiecare raion, să fie determinată cota de participare a investitorilor, iar APL să gestioneze aceste acțiuni.

Pachetul Energetic III, mai menționează economistul, trebuie să prevadă și procurarea gazelor din diverse surse, lucru ce poate fi realizat doar dacă în Republica Moldova va fi creată Bursa de Mărfuri.

Analistul economic a mai declarat că statul trebuie să se pregătească să ofere suport cetățenilor în această perioadă de criză. Dacă vom avea majorarea tarifului la gaz până la 9 lei, Guvernul ar fi bine să subvenționeze jumătate din creșterea pentru consumul de până la 100 de metri cubi de gaz. Dacă acum tariful este de 4,90 lei și va crește până la 9 lei să se ofere o subvenție de 2 lei sau 2,5 lei.

Pentru a plăti aceste subvenții, Guvernul va trebui să identifice circa 600 de milioane de lei, afirmă Veaceslav Ioniță. Însă, mai spune că atunci când se scumpește gazul, încasările din TVA în bugetul de stat tot cresc. Astfel, banii pe care îi va câștiga Guvernului din creșterea încasărilor TVA, de pe urma creșterii tarifului la gaze, îi poate întoarce populației, pentru ca să nu plătească mai scump decât a plătit în 2014-2015. Astfel, suma totală anuală pe care o vor primi persoanele sub formă de subvenții se va ridica la 1900 de lei.

În opinia expertului, majorările trebuie făcute treptat. Prima - nu mai devreme de luna decembrie și nu mai mult de 80%. A doua majorare, doar după ce vom ieșit din iarnă, pentru ca cetățenii în perioada de vară, atunci când consumul este mic, să-și poată achita facturile din iarnă.

„Chiar dacă majorăm tariful la gaze, banii pe care îi va primi Moldova Gaz nu vor fi de ajuns să acopere toate cheltuielile și atunci Guvernul trebuie să ofere garanții Moldovei Gaz, dacă tariful va fi ajustat în 2-3 ani, care îi vor permite să se împrumute de pe piețele financiare”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Republica Moldova se află în prezent într-o furtună „perfectă” legată de creșterea prețurilor. Tot ce poate să se întâmple negativ, totul are loc. Republica Moldova este influențată atât de ceea ce se petrece în interiorul țării, cât și de factorii externi. Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 8 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, a vorbit despre factorii care duc la creșterea prețurilor în Republica Moldova.

Potrivit expertului, în primul rând este vorba de contextul internațional. În prezent, în întreaga lume, prețul produselor alimentare cunosc cea mai mare creștere din ultimii zece ani. Alt lucru, este ceea ce se întâmplă pe piața produselor petroliere și al gazelor naturale. Este vorba de criza din China, SUA, UE, care afectează și Republica Moldova. Un al lucru, este transportul maritim. Prețul de transport al mărfurilor a crescut, iar țările deja vorbesc despre o insuficiență a anumitor produse. „Toate aceste lucruri duc la creșterea prețurilor. Acesta este contextul internațional care ne afectează și de care nu vom putea scăpa”, a spus expertul.

Al doilea factor care se suprapune cu primul, potrivit expertului, este evoluția pe termen lung din Republica Moldova. Anul acesta, după doisprezece ani de cădere, este înregistrată o creștere fără precedent, de peste 20%, a prețurilor la imobile în municipiul Chișinău. „Această creștere este pe termen lung. Avem și creșterea prețurilor la materialele de construcție, dar cred că baza este ceea ce se întâmplă pe termen lung”, a explicat economistul.

Analistul afirmă că Republica Moldova, după o scădere a consumului, după o înghețare a economiei în anul 2020, în prezent se confruntă cu o creștere destul de puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Importurile, de la începutul anului au crescut cu 1,2 miliarde de dolari și vor crește până la sfârșitul anului, până la un miliard și jumătate de dolari, comparativ cu anul trecut. Dacă anul trecut, în vară, importurile, în valoare anuală, erau de 5,4 miliarde de dolari, acum suntem la 6,3 miliarde de dolari și până la sfârșitul anului ne vom putea apropia 7 miliarde de dolari.

„Această creștere este mai mult de 25 de miliarde de lei și este condiționată de doi factori. Pe de o parte, crește prețul la resursele energetice. Anul trecut noi am plătit pentru importul resurselor energetice minimum din ultimii 15 ani, mai puțin de 600 de milioane de dolari. În acest an, vom plăti pentru resursele energetice cel puțin 900 de milioane de dolari. Acest lucru influențează consumul și creșterea prețurilor”, a declarat analistul.

Vecaeslav Ioniță a mai menționat că pentru acest an este înregistrat un volum fără precedent al creditelor noi contractate. În prezent, lunar moldovenii se împrumută cu circa un miliard și jumătate de lei de la bănci. Volumul creditelor noi pe care le vor lua moldovenii în acest an din bănci ar putea ajunge la circa 25 de miliarde de lei, iar circa 18 miliarde de lei vor trebui să fie întorși pentru creditele vechi. Astfel, povara de îndatorare a moldovenilor va fi de circa 6-7 miliarde de lei. „Toți acești bani care au fost luați se duc pe piața de consum. Este o presiune pe prețurile de pe piața internă și este un factor suplimentar de creștere a lor”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, partea bună este că în acest an Bugetul Public Național va încasa din TVA cu aproape 4,5 miliarde mai mult decât anul trecut. În primele opt luni ale anului sunt deja încasări din TVA de 3,6 miliarde de lei sau +29% mai mult decât anul trecut. O creștere similară a încasărilor la Bugetul Public Național, din TVA, a fost în 2006. „Anul trecut oamenii au restrâns consumul, iar în acest an a explodat. Astfel, vânzările oficiale în Republica Moldova, deși cetățenii cumpără mult de la piață, din economia tenebră, vor crește cu cel puțin 35 de miliarde de lei, cea ce evident are un efect asupra creșterii prețurilor”, a mai menționat economistul.

Totodată, în acest an, remitențele pot atinge maxima istorică și să depășească nivelul de 1,7 miliarde de dolari. În prezent, valoarea anuală a remitențelor este de 1,6 miliarde de dolari sau cu 136 de milioane de dolari mai mult decât anul trecut. Bani, care tot merg pe piața de consum și care efectuează o presiune asupra prețurilor.

Expertul mai menționează că veniturile moldovenilor nu se transformă în investiții și producție autohtonă. Tot ce fac autoritățile pentru a crește veniturile populației, a susține mediul de afaceri, inclusiv remitențele, se reflectă în creșterea importurilor pentru consum și nu în creșterea de producție. „Noi producție nu avem și de produs nu producem nimic. Am primit bani de peste hotare, inclusiv majorările de salarii, pensii, și toți acești bani, plus credite, „sunt aruncați” pe piața de consum. Toate aceste lucruri cuplate împreună creează efectul de creștere a prețurilor”, a explicat expertul.

Vorbind despre creditele moldovenilor luate de la bănci, analistul a afirmat că maxima istorică a fost în 2019 când lunar se luau 830 de milioane de lei, plus altele 500 de milioane de lei din sectorul nebancar. Anul acesta, din bănci, s-au luat lunar câte un miliard și jumătate de lei și aproape un miliard de lei din sectorul nebancar. Suma creditelor luate până acum lunar se apropie de două miliarde și jumătate de lei, însă cea mai mare parte din acestora este diminuată prin faptul că se întorc creditele vechi. Totuși, lunar moldovenii își cresc datoriile cu circa 500 de milioane de lei.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că rata dobânzii creditelor, care în acest an a ajuns la minimum istoric, a dus la creșterea consumului în rândul cetățenilor. Dacă până în 2020 creditele de consum aveau o dobândă mai mare decât creditele imobiliare, în acest an dobânda la creditele de consum este mult mai mică decât cea a creditelor imobiliare. Analiza destinației creditelor a arătat că moldovenii au luat lunar credite noi de consum de aproape 950 de milioane de lei, pentru procurarea de imobil de aproape 500 de milioane de lei și pentru afaceri de aproape 50 de milioane de lei. Analizând împrumuturile, s-a constat că până în 2015 acestea au crescut foarte lent, din 2015 se înregistrează o explozie a împrumuturilor. În 2020  au avut o ușoară temperare, iar acum din nou cresc.

„Aceasta este furtuna „perfectă”. Este contextul internațional unde prețurile cresc. Avem un context istoric care duce la creșterea prețurilor pe anumite dimensiuni, cum este cel imobiliar. Este contextul de moment când oamenii primesc remitențe, i-au credite și acești bani „îi aruncă” pe piața de consum. Unicul efect pozitiv este că se majorează încasările la bugetul de stat. Guvernul în acest an o să ia 5 miliarde de lei în plus din TVA, deoarece moldovenii au decis să cheltuie cu 35 de miliarde de lei mai mult decât au cheltuit anul trecut”, a declarat analistul economic.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, autoritățile statului, în această furtună „perfectă” legată de creșterea prețurilor, are de realizat trei lucruri:

BNM, care deja a constatat că în prezent împrumuturile și consumul populației sunt mai mari decât a trebuit să fie, iar pentru a descuraja acest lucru, deja a treia oară în acest an a majorat rata de bază, cea ce trebuie să ducă la scăderea presiunii inflaționiste. E de menționat că rata de bază în acest an a atins cota minimă istorică de 2,65% anual, comparativ cu 19,5% în 2015. Banii ieftini a determinat creșterea consumului din contul creditelor, cea ce a creat o presiune inflaționistă în plus. Totodată, menținerea cursului valutar și o apreciere ușoară a leul moldovenesc duce la o încetinire a creșterii prețurilor la produsele de import. BNM, prin politica sa monetară și o politică valutară prudentă, vine în anticiparea efectelor negative de creștere a prețurilor în Moldova.

A doua instituție a statului care trebuie să intervină în perioada imediat următoare este ANRE, care trebuie să realizeze al doilea lucru, anume pe segmentul energetic. Expertul susține că pe piața produselor petroliere ANRE doar reglementează marja adausului comercial, iar la gazele naturale, energia electrică și cea termină - stabilește tariful final pentru consumatori. Potrivit economistului, în viitorul apropiat vom avea cu certitudine o creștere substanțială a prețurilor la gazele naturale și la produsele energetice. „ANRE are posibilitatea legală să majoreze aceste tarife în două etape, s-au chiar trei, să nu admitem o creștere bruscă a tarifelor. ANRE poate opera o majorare acum în toamnă, iar cealaltă la începutul anului viitor, pentru a diminua efectele negative ale creșterii prețurilor, care afectează direct populația”, a declarat expertul.

A treia instituție a statului care poate interveni pentru a realiza al treilea lucru este guvernul, care are un singur instrument de intervenție - oferirea de subvenții pentru consumul a unui anumit volum de gaze naturale, sau agent termic în localitățile cu încălzire centralizată.

„Tot ce trebuie de făcut în viitorul apropiat este o politică coerentă tarifară a ANRE și măsurile de sprijin din partea guvernului. Din nefericire pentru noi, astfel de situații se întâmplă foarte rar. Republica Moldova se află în prezent într-o furtună „perfectă” legată de creșterea prețurilor, iar cel mai mult aceasta este determinată de factorii externi și mai puțin de factorii interni”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Industria vinicolă a Republicii Moldova a trecut prin cea mai mare dramă pe care ți-o poți imagina. A înregistrat două dintre cele mai puternice lovituri, din a cărora cauză putea să nu reziste. Republica Moldova nu are o altă ramură care să fi primit lovituri atât de puternice, care au dus la ceea că în Republica Moldova volumul de vânzări a scăzut dramatic. Până în prezent s-a recuperat doar jumătate din potențialul sectorului. Situația din sectorul vitivinicol a fost analizată de către Veaceslav Ioniță, export în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 1 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova, recordul de export al vinurilor, pe care l-a avut vreodată, a fost în 2005, de 280 de milioane de dolari, iar cele două drame ale sectorului au fost înregistrate ulterior, în contextul embargourilor rusești din 2006 și 2013. În urma restricțiilor pe piața rusă, impuse în 2006, exportul moldovenesc de vinuri s-a prăbușit puternic în 2006 și 2007, până la 100 de milioane de dolari. Ulterior, a început să-și revină sectorul, din contul diversificării pieței, și a ajuns la 150 de milioane de dolari în 2013. Apoi, a urmat cel de-al doilea embargou, în 2013, când exportul de vinuri a mai căzut o dată. „Republica Moldova în acest an are o ușoară creștere, comparativ cu anul trecut. Ne-am plafonat aproape la cifra de 140 de milioane de dolari, exporturi anuale. De două ori mai puțin decât am avut în 2005. Creșterea din acest an este de fapt o recuperare. Anul trecut a fost înregistrată o ușoară scădere, anul acesta înregistrăm o ușoară creștere”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai declarat că în 2003-2004, exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă era de 80%. Acum este de doar 8%. În anii 2000-2001, când contextul internațional era favorabil pentru Federația Rusă, iar populației ruse i-a crescut brusc veniturile, oamenilor le-a crescut interesul față de vin. Atunci companiile rusești au venit în Republica Moldova, deoarece aveau piață de desfacere, dar le lipsea capacități de producție, și de fapt în Republica Moldova ramura vinicolă până în 2005 s-a dezvoltat în mare parte datorită cererii mari de vin în Federația Rusă și astfel 80% din vinurile noastre mergeau către Federația Rusă. Apoi, a venit primul embargou. Căderea a fost dramatică timp de doi ani. Din 2008 și până în 2013, s-a recuperat exportul, însă la un nivel destul de scăzut. Ulterior, a venit embargoul din 2013. Astfel, din 2014 și până în prezent, practic exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă oscilează la nivelul de 10 milioane de dolari sau 8% din totalul exporturilor.

Economistul a mai afirmat că prăbușirea în urma primului embargou era să fie cu mult mai mare dacă nu venea în ajutor România, care în 2006 și-a crescut consumul de vinuri moldovenești de 15 ori. România până în 2006 nu importa absolut deloc vin din Republica Moldova. Volumul de export către România în 2005 era de doar 1,5 milioane de dolari. În 2006, brusc România a importat din Republica Moldova vinuri la nivel de 24 de milioane de dolari. A doua țară a fot Ucraina, care în 2006 a procurat de două ori mai multe vinuri din Republica Moldova, decât o făcea tradițional. Dacă în 2005 Ucraina procura vinuri moldovenești de 14,8 milioane de dolari, în 2006 a fost de 31 de milioane de dolari.

Analistul economic susține că vinul, care este o emblemă a Republicii Moldova, din păcate și-a pierdut din importanța pe care a avut-o cândva în economia națională. În perioada 2001-2005, vinurile au reprezentat 26% din toate exporturile moldovenești. Fiecare al patrulea dolar câștigat a fost din exportul de vinuri. După primul embargou, a scăzut până la 10% din totalul exporturilor, iar în prezent este de doar 5%. „Ponderea vinurilor în totalul exporturilor Republicii Moldova a scăzut de cinci ori”, a spus analistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2005 Republica Moldova deține la nivel global o cotă de 1,28% din piața vinurilor și era pe locul 12. În 2019, cota Republicii Moldova a scăzut la 0,37% și am ajuns pe locul 18. „Noi, din păcate, din grupul care crește am trecut în grupul țărilor care stagnează”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre prețul vinului, expertul a menționat că în perioada 2000-2006, Republica Moldova vindea în mediu un litru de vin cu 0,78 de dolari. Din 2007 și până în prezent, după ce și-a diversificat piața, îl vinde cu 32% mai scump sau cu 1,03 dolari litrul. „Noi am fost loviți de către Federația Rusă, ne-am diversificat piața și am intrat pe alte piețe și alte segmente unde prețul vinului este mai mare. Republica Moldova, comparativ cu statele care sunt primele zece cele mai mari producătoare de vinuri, are cel mai mic preț la vin. Cred ca una dintre strategiile noastre este să intrăm pe segmentul de 2-3 dolari pentru litru de vin”, a menționat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că până la embargourile rusești tot exportul moldovenesc de vinuri era orientat în mare parte către piața rusă, belarusă, ucraineană și kazahă, unde se exporta peste 95% din toate vinurile moldovenești. În 2021, afirmă economistul, situația este cu totul alta. Pe primul loc este Belarus, unde se exportă 21% din vinurile moldovenești, urmată de România cu 12%, Rusia cu 11,8%. Cehia – 8,5%, Polonia – 7,8%, China – 7,1%, Georgia – 5,3%, Ucraina 4,6%, Kazahstan – 3,5%, Marea Britanie – 2,6%, iar restul țărilor – 13,3%.

„Republica Moldova are mult de lucru pentru a recupera poziția ei globală și să intre pe segmentul prețurilor adecvate pentru un litru de vin. Trebuie să creștem încasările de valută de la exportul produsului pe care noi continuăm să-l numit produsul care este simbolul Republicii Moldova”, a conchis Veaceslav Ioniță.

IDIS „Viitorul” planifică elaborarea celei de-a treia ediții a Indicelui de Percepție a Sistemului de Achiziții Publice din Republica Moldova care va cuprinde, în premieră, și percepția privind componenta de durabilitate.

Scopul prezentei cercetări este de a evalua percepția operatorilor economici și autorităților contractante asupra respectării principiilor care stau la baza achizițiilor publice (transparență; eficiență; asigurarea concurenței; protecția mediului și promovarea dezvoltării durabile; etc.), dar și a progresului privind implementarea achizițiilor publice durabile. În același timp, ne propunem identificarea și analiza constrângerilor privind implementarea criteriilor de durabilitate în procesul de achiziție publică, dar și formularea unor propuneri de politici publice care să impulsioneze acest proces.

Chestionarul este adresat operatorilor economici care au participat / participă la proceduri de achiziție publică și /sau care au executat / execută contracte de achiziții publice.

Vom asigura confidențialitatea și anonimatul răspunsurilor oferite. Respectiv, încurajăm respondenții la răspunsuri sincere care rezultă din propriile experiențe de participare la proceduri de achiziție publică, cât și de implementare a contractelor de achiziție care au drept obiect livrarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor.

Timpul estimat pentru completarea chestionarului este de 10-15 min.

Vă mulțumim anticipat pentru implicare și timpul acordat!
___________________________________________________________________
Activitatea este realizată în cadrul proiectului „Сonsolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, (Proiect 20.80009.7007.15 finanțat din bugetul de stat în cadrul Programului de Stat (2020-2023) Nr. 81-PS din 03.01.2020).

IDIS „Viitorul” planifică elaborarea celei de-a treia ediții a Indicelui de Percepție a Sistemului de Achiziții Publice din Republica Moldova care va cuprinde, în premieră, și percepția privind componenta de durabilitate.

Scopul prezentei cercetări este de a evalua percepția operatorilor economici și autorităților contractante asupra respectării principiilor care stau la baza achizițiilor publice (transparență; eficiență; asigurarea concurenței; protecția mediului și promovarea dezvoltării durabile; etc.), dar și a progresului privind implementarea achizițiilor publice durabile. În același timp, ne propunem identificarea și analiza constrângerilor privind implementarea criteriilor de durabilitate în procesul de achiziție publică, dar și formularea unor propuneri de politici publice care să impulsioneze acest proces.

Chestionarul este adresat operatorilor economici care au participat / participă la proceduri de achiziție publică și /sau care au executat / execută contracte de achiziții publice.
Vom asigura confidențialitatea și anonimatul răspunsurilor oferite. Respectiv, încurajăm respondenții la răspunsuri sincere care rezultă din propriile experiențe de participare la proceduri de achiziție publică, cât și de implementare a contractelor de achiziție care au drept obiect livrarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor.

Timpul estimat pentru completarea chestionarului este de 10-15 min.
Vă mulțumim anticipat pentru implicare și timpul acordat!
___________________________________________________________________
Activitatea este realizată în cadrul proiectului „Сonsolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, (Proiect 20.80009.7007.15 finanțat din bugetul de stat în cadrul Programului de Stat (2020-2023) Nr. 81-PS din 03.01.2020).

În condițiile unei competiții globale, când s-au rupt frontierele și comerțul online nu mai ține de poziția geografică, orice barieră pusă de către autoritățile Republicii Moldova în calea comerțului online, este în favoarea agenților economici străini și în defavoarea celor din țară. Din cauza acestor bariere comerțul online extern crește, iar cel din interiorul țării - rămâne în urmă. În ultima perioadă, în interiorul țării comerțul online a crescut doar datorită plăților online a facturilor. Procurările de bunuri sunt incomparabil de mici cu ceea ce se procură de peste hotare. Despre aceasta vorbește Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul educației de vineri, 17 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. 

Veaceslav Ioniță a declarat că în Republica Moldova există comerț online, unde achitarea se face fie cu cardul bancar, fie în numerar. În ultimele 12 luni, plățile cu cardurile bancare moldovenești pentru comerțul online au ajuns la 11 miliarde de lei. Plus încă un miliar de lei – plățile străinilor pentru comenzile pe care le fac în Republica Moldova. În 2020, rulajul pieței online cu cardurile bancare a fost de 9 miliarde de lei. Anul acesta s-ar putea ajunge la 15 miliarde de lei, iar la anul – la 20 de miliarde de lei.

Expertul a spus că moldovenii, până în 2020, cele mai mari tranzacții online le făceau peste hotare. În interiorul țării, plățile erau mult mai modeste. Însă în 2020 situația s-a inversat. În prezent, 55% dintre toate tranzacțiile moldovenilor au loc în interiorul țării, iar 45% - în exterior. „Piața online crește în ultimul timp în special din contul tranzacțiilor din interiorul țării. Acum doi ani, aici acasă, moldovenii cheltuise 3,2 miliarde de lei, iar peste hotare - 4,3 miliarde de lei. Până la sfârșitul anului, cifra va crește substanțial. Dintre toate plățile pe care le fac moldovenii cu cardurile, 13% sunt în prezent online. În 2016 erau doar 6%. Practic avem o dublare a ponderii plății”, a spus expertul.

Potrivit economistului, Republica Moldova trebuie să încurajeze comerțul online în favoarea celui offline. În timpul pandemiei s-a accelerat acest proces. Companiile, care cel mai puternic s-au dezvoltat în timpul pandemiei, care au avut niște profituri mari, au fost cele specializate în comerțul online. „Astăzi, competiția deja nu este una locală, dar este un globală. Cetățeanul, când se așază la calculator, pentru el nu mai contează de unde procură marfă, din Moldova sau de peste hotare. Dacă acest lucru nu vom înțelege, riscăm să pierdem competiția și Republica Moldova riscă să ajungă la aceea că cetățenii ei își vor satisface necesitățile de consum nu în țară dar peste hotare”, a atenționat economistul.  

Despre comenzile pe care le fac străinii în Republica Moldova, analistul economic a menționat că anul 2016 a fost primul an când Banca Națională a început să ofere date legate de comerțul online. Până atunci piața online practic nu exista. Atunci străinii au făcut achiziții online în Republica Moldova de un miliard de lei, iar moldovenii de doar 800 de milioane. În prezent, consumul online al moldovenilor s-a ridicat la 6 miliarde de lei, iar al străinilor a rămas tot un miliard de lei.

Referitor la rulajul cardurilor bancare din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a menționat că acesta, în acest an, v-a depăși 100 de miliarde de lei. Din acești peste 100 de miliarde de lei, nu mai puțin de 90 de miliarde de lei sunt banii de pe cardurile bancare emise de către Republica Moldova, restul 10 miliarde de lei - cardurile bancare emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. 20%, sau 2 miliarde de lei, din acești 10 miliarde de lei sunt cheltuiți de către moldovenii care dețin un card bancar străin pe care rudele lor le trimit bani acasă și sunt cheltuiți în Republica Moldova.

Expertul a mai afirmat că, în acest an, cardurile bancare emise în Republica Moldova au înregistrat în prima jumătate a anului o creștere de 10 miliarde de lei. Jumătate din această creștere este determinată de tranzacțiile cu cardul, cealaltă jumătate - de scoaterea de numerar. În ultimele 12 luni, moldovenii au cheltuit aproape 27 de miliarde de lei, plătind cu cardul. Circa 20% dintre toate cheltuielile lor. Din acești bani, 20 de miliarde de lei au fost cheltuiți în țară, 6 miliarde și jumătate peste hotare. Până în 2016, moldovenii achitau cu cardul în țară tot atâta cât și peste hotare – 3,3 miliarde de lei. În patru ani și jumătate plățile cu cardul peste hotare au crescut de două ori, de la 3,3 miliarde de lei, la 6,5 miliarde de lei. În țară, de la 3,3 miliarde de lei, la 20 de miliarde de lei.

Economistul susține că piața online crește foarte rapid, iar autoritățile trebuie să aibă grijă ca comerțul online în interiorul țării să corespundă structurii consumului populației. Potrivit economistului, moldovenii cheltuie banii pe trei dimensiuni: (1) procură bunuri și servicii de peste hotare; (2) procură bunuri și servicii în interiorul țării și (3) pentru internet banking. Economistul a atras atenția asupra faptului că atunci când vedem că avem comerț online de 11 miliarde de lei, nu este vorba de vânzările online de bunuri și servicii, dar de plățile online pentru facturile lunare, care în 2019 a fost de 2,2 miliarde de lei, anul acesta deja avem 4,4 miliarde de lei, iar până la sfârșitul anului ne vor apropia de 6 miliarde de lei.

„Cetățenii moldoveni, din 4 lei pe care îi dă pe procurarea de bunuri, 3 se duc peste hotare și doar 1 rămâne în țară. Din acest motiv, autoritățile trebuie să dezvolte comerțul online din două motive: să câștige în favoarea comerțului de peste hotare și să câștige competiția în favoarea comerțului în numerar, care de cele mai multe ori este fără plata impozitelor”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță a făcut trei recomandări în adresa autorităților. În opinia sa, statul trebuie să definească clar politica cursului valutar, în tranzacțiile cu cardul, pentru că atunci când un străin face o rezervare la un hotel sau vrea să cumpere anumite bunuri în Republica Moldova, cursul valutar deseori este în defavoarea agentului economic și din acest motiv acești sunt descurajați să facă tranzacții cu străinii prin utilizarea cardurilor bancare. O altă recomandare vizează Banca Națională a Moldovei (BNM) și Inspectoratul Fiscal, care, în opinia expertului, trebuie să creeze un grup de lucru, cu participarea agenților economici, a experților pentru a vedea care sunt impedimentele care fac ca Inspectoratul Fiscal să aibă dubii asupra tranzacțiilor online. „Inspectoratul Fiscal de multe ori nu vrea să recunoască aceste tranzacții online, deoarece are suspiciuni asupra acestor tranzacții online, vorbim în special de hoteluri, rezervări la hoteluri”, a menționat economistul.

Și nu în ultimul rând, a afirmat analistul economic, Guvernul, BNM, mediul de experți și de afaceri trebuie să vadă cum pot încuraja comerțul online în Republica Moldova. Trebuie să înlăture absolut toate obstacolele în calea a tot ceea ce înseamnă comerțul online.