În 2021, în Republica Moldova a fost înregistrată o creștere fără precedent a creditelor acordate populației și agenților economici. Creșterea din 2021 a fost de  13 miliarde de lei. Cu 10,7 miliarde de lei au crescut creditele bancare și cu 2,2 miliarde de lei – cele nebancare. Despre aceasta a menționat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, în cadrul ediției de vineri, 21 ianuarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, volumul total al creditelor acordate economiei Republicii Moldova a ajuns la aproape 70 de miliarde de lei: 56,4 miliarde de lei este volumul creditelor bancare și de 12,8 miliarde de lei – al celor nebancare. Recordul precedent la creditarea economiei de către sectorul financiar a fost atins în 2014, când creditele au ajuns la 51,6 miliarde de lei. „Gradul de împovărare al moldovenilor a crescut lunar, în 2021, cu peste un miliard de lei. Această creștere a poverii datoriilor este cea mai mare din istoria Republicii Moldova. Dublu față de anii precedenți. A fost ceva similar în anul 2013, dar incomparabil cu anul 2021”, a spus expertul.

Vorbind despre volumul creditelor oferite, raportat de Produsul Intern Brut (PIB), economistul a declarat că recordul a fost în 2014. Volumul creditelor reprezenta 39% din PIB. În prezent, chiar dacă sunt aproape 70 de miliarde de lei, raportat la PIB – reprezintă 29%. „Economia Republicii Moldova ar fi bine să aibă un grad  de creditare în jur de 60%. E de două ori mai puțin decât ceea ce am avea nevoie. Jaful bancar din 2014 a dus la prăbușirea a tot ce înseamnă creditarea economiei naționale și ne va lua încă cel puțin cinci ani ca să ajungem la nivelul din 2014”, a declarat economistul.

În prezent, afirmă analistul economic, continuă să fie înregistrat un surplus de lichidități în sistemul bancar, fenomen care se atestă al 8-lea an consecutiv. Volumul depozitelor bancare în 2021 a ajuns la 90 de miliarde de lei, cu peste 10 miliarde de lei mai mult comparativ cu 2020 și cu 34 de miliarde de lei mai mult decât volumul celor acordate. Totuși, remarcă analistul economic, după opt ani de creștere continuă a surplusului de lichidități, în 2021 acesta a înregistrat pentru prima dată o reducere nesemnificativă, dar promițătoare.

Veaceslav Ioniță a menționat că în 2021, cele mai multe credite bancare, în sumă de 3,5 miliarde de lei, au fost acordate pentru procurarea și construcția de imobile; 3 miliarde de lei au fost luate pentru consum; iar 1,39 miliarde de lei pentru comerț. Totodată, 0,54 miliarde de lei au fost accesate de către mediul de afaceri nebancar; 0,40 miliarde de lei – de către sectorul de construcții, iar 1,83 de miliarde de lei de către alte domenii. „Practic credite pentru dezvoltare de afaceri nu avem. A crescut puternic creditarea în 2021, dar a crescut din contul creditării populației și al consumului, mai puțin a celor investiționale”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Expertul mai susține că dacă în anii 2011-2012, 60% dintre creditele acordate erau în valută străină, după 2017 domină cele oferite în lei moldovenești. În prezent acestea reprezintă circa 75%.

Despre cine sunt debitorii băncilor, economistul a declarat că agenții economici domină în prezent. Volumul total al creditelor bancare acordate acestora este de 33,5 miliarde de lei, dintre care 4,1 miliarde de lei au fost acordate în 2021. Persoanele fizice s-au creditat de la bănci în sumă de 22,9 miliarde de lei, dintre care cu 6,6 miliarde de lei în 2021.

În 2021, potrivit economistului, pentru prima dată în istoria țării a fost negativă creditarea netă a persoanelor juridice, în minus cu 700 de milioane de lei. Volumul depozitelor bancare care aparțin persoanelor juridice a fost mai mare decât volumul creditelor luate. Aceștia au avut anul trecut în bănci 34,2 miliarde de lei sub formă de depozite, iar volumul creditelor acordate a fost de 33,5 miliarde de lei.

Analistului economic mai spune că în ultimii ani populația simplă are tendința de a se credita mai mult. Dacă până acum câțiva ani populația aducea bani în bănci, iar băncile creditau agenții economic, în 2021 agenții economici au adus bani în bănci, care au fost dați populației pentru consum.

Referitor la economiile nete ale populației, Veaceslav Ioniță a remarcat că în toată istoria țării au fost cinci ani când acestea au fost negative, însă în 2021 a fost înregistrat cel mai negativ nivel. Până în 2017, cetățenii depozitau credite în bănci cu mult mai mult decât lua credite și înclinația spre economii era una pozitivă. Astfel, economiile nete au ajuns la 27 de miliarde de lei în 2016. Acest surplus de bani, a spus expertul, mergea către creditarea agenților economici. Însă, în 2021, a fost înregistrată o creditare netă a populației de -2,8 miliarde de lei. „Oamenii s-au băgat în cheltuieli cu mult mai mult decât au făcut economii”, a conchis Veaceslav Ioniță.

În 2021 moldovenii au avut un salariu mediu pe economie (brut) de circa 9200 de lei, o creștere de 15,8%, sau cu 1300 de lei, față de 2020. Însă, în 2021 Republica Moldova a avut cea mai mare inflație din ultimii 18 ani. Astfel, deși salariile au crescut, efectele pozitive nu au fost resimțite de către moldoveni, deoarece creșterea salarială a fost absorbită de inflația mare. Despre salariile moldovenilor din 2021 a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 31 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a spus că din 1995 și până în prezent, salariile moldovenilor au suferit câteva schimbări. În 1999 și 2011, chiar dacă nominal în lei salariile au crescut, din cauza inflației din acei ani, au fost înregistrate micșorări de salarii de circa 18% și 5,4%. În 2015 din cauza deprecierii valutei și a inflației mari, salariul a avut tendințe negative. În 2020 moldovenii au avut o creștere reală a salariului destul de puternică, de 9,4%.

În 2021, cei mai bine plătiți 10% din salariați sau 60 de mii de moldoveni au avut un salariu mediu lunar de 25 de mii de lei. Cu 4 mii de lei mai mult decât în anul 2020. În același timp, 10% din cei mai prost plătiți salariați sau alți 60 de mii de moldoveni au un salariu mediu de 2890 de lei pe lună, sau cu 270 de lei mai mult decât acum doi ani. „În ultimii zece ani practic se păstrează proporția. Oamenii săraci primesc un salariu de 8-9 ori mai mic decât cei bogați”, a spus economistul.

Realizând o comparație dintre salariile moldovenilor din dreapta și stânga Nistrului, analistul economic a declarat că în perioada 2010-2015 salariul celor din stânga Nistrului a fost chiar mai mare decât al celor în dreapta Nistrului. În partea dreaptă era de 4 mii de lei și ceva, iar în stânga - 6400 de lei. După, a urmat deprecierea valutei în stânga Nistrului, scăderea volumului exportului, scăderea nominală a salariului și, astfel, în 2018 salariul real al moldovenilor din stânga Nistrului a scăzut până la 4400 de lei, în condițiile în care în partea dreaptă a crescut.

„În 2021 estimăm că salariul mediu pe economie în dreapta Nistrului va fi de 9200 de lei, iar în stânga - de 6100 de lei. Salariul a fost calculat în lei moldovenești, ținând cont de cursul valutar. Paritatea puterii de cumpărare a unui lei în stânga Nistrului este totuși mai mare. Acolo prețul la gaz, la energie electrică și la anumite produse este mai mic decât în Republica Moldova. Cu un leu în regiunea transnistreană, în mediu, cumperi cu 20% mai mult”, a menționat analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că veniturile de bază ale moldovenilor nu sunt doar salariile. Unii au activități agricole care le aduc venituri, primesc remitențe de peste hotare, dar au alte venituri neoficiale. În Republica Moldova, numărul persoanelor ocupate este de 1 milion și 100 de mii, iar al salariaților - de 600 de mii de locuri de muncă complete și altele 100 de mii incomplete. Mai sunt încă 400 de mii de oameni ocupați, dar nu sunt în sectorul formal. „Din această cauză veniturile populației sunt cu mult mai mari decât veniturile salariale”, a opinat expertul.

Potrivit expertului, se estimează că în anul 2021 veniturile populației se ridică la 155 de miliarde de lei. O creștere de 19,3 miliarde de lei față de 2020. Creșterea veniturilor a determinat creșterea importurilor, a consumului din partea populației. Totodată, moldovenii s-au împrumutat cel mai mult anul trecut. Economiile din anul pandemic 2020 au fost cheltuite în 2021. „Fondul salarial în 2021 estimativ va fi de cel puțin 63 de miliarde de lei. Alte venituri, inclusiv remitențele de peste hotare, circa 47 de miliarde de lei. Pensiile, alocațiile și indemnizațiile sociale – 27 de miliarde de lei, veniturile din activități agricole – cel puțin 16 miliarde de lei”, a conchis economistul.

Patru elemente caracterizează anul 2021 din punct de vedere economic. Este vorba de (1) creșterea semnificativă a prețurilor la mai multe produse și servicii de primă necesitate, (2) de majorarea comerțului extern și (3) de performanțele sectorului IT și (4) al agriculturii. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă în cadrul ediției de vineri, 24 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Prețurile. Veaceslav Ioniță a spus că anul 2021 va intra în istoria Republicii Moldova ca anul prețurilor. Toate au crescut, atât determinate de factori interni, cât și de inflația de pe plan global. Spre exemplu, în USA în acest an majorarea prețurilor este cea mai mare din ultimii 40 de ani. Creșteri semnificative au avut loc în Marea Britanie, în toată UE și pe tot globul. Dintre țările dezvoltate, doar în Japonia nu a fost afectată de majorarea prețurilor. „În rest, întreg mapamondul este măcinat de creșterea prețurilor. Factorii de bază sunt produsele energetice, produsele alimentare, transportul care scumpește celelalte mărfuri și ca rezultat avem această inflație galopantă care lovește în noi și ca rezultat avem o creștere a prețurilor în Republica Moldova”, a spus Veaceslav Ioniță.

Cea mai mare dramă a creșterii prețurilor, declară expertul, moldovenii au trăit-o în luna octombrie, când a crescut prețul gazelor naturale, până la 790 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz importat, față de 127 dolari preț de import la începutul anului. Creșterea prețurilor de import a determinat și majorarea tarifelor pentru consumatori, de peste 2,4 ori, o majorare fără precedent în istoria țării. Anul 2021, mai declară expertul, cel mai probabil va fi finalizat cu 525 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze naturale, față de 115 dolari pentru o mie de metri cubi la sfârșitul anului trecut. „Prețul la gaz, din nefericire pentru noi, va continua să fie ridicat și în anul 2022. Sperăm foarte mult că în a doua jumătate a anului viitor prețul va scădea”, a spus expertul.

Totuși, afirmă analistul economic, lucrurile nu pot fi atât de optimiste cu referire la reducerea prețului gazelor naturale, deoarece  Republica Moldova are nerezolvată problema datoriei istorice de pe malul stâng al Nistrului, care cu tot cu penalități depășește 700 de milioane de dolari, sumă care dacă va intra în tarife, vom continua să avem prețuri ridicate. „În acest an, am avut o creștere bruscă, după creșterea relativ mare din 2006, doar că atunci majorarea a fost mai mică și s-a făcut în două etape. Acum creșterea este cu mult mai mare. Deși sunt compensații din partea Guvernului, care ajută cetățenii, oricum prețul la gaz ne-a marcat pe toți”, a afirmat analistul economic.

Economistul a menționat că în acest an cel mai probabil inflația anuală în Republica Moldova va fi de 14,5%, poate chiar și mai mare. Și dacă se va întâmpla acest lucru vom avea cea mai mare inflație din ultimii 18 ani, determinată de creșterea prețurilor la toate produsele energetice și creșterea prețurilor la produsele alimentare. La produsele alimentare, menționează expertul, prețurile cel mai probabil vor crește cu cel puțin 17,5%, poate chiar și mai mult și acest fapt duce din nou la recordul din ultimii 18 ani.

Veaceslav Ioniță a mai remarcat că în acest an piața imobiliară de asemenea înregistrează cea mai mare creștere a prețurilor, după 13 ani de pauză. Criza imobiliară din 2008 în toată lumea a durat 2-3 ani, iar în Republica Moldova până în 2019, perioadă în care am înregistrat o scădere continuă a prețurilor la apartamente. În prima jumătate a anului 2020 piața imobiliară a dat primele semne că urmează schimbări și astfel din a doua jumătate a anului 2020 și până în prezent s-a înregistrat cea mai rapidă creștere a prețului la imobile după creșterea galopantă din 2008. În prezent prețurile continuă să crească, însă ritmul de creștere este mai mic. Astfel, la apartamentele de mâna a doua prețurile cel mai probabil se vor stopa din creștere pentru cel puțin jumătate de an, iar la apartamentele noi tot vom avea o încetinire a prețului, poate chiar o mică scădere, totuși tendința pe termen lung este de creștere a prețului la imobile.

Comerțul extern. Volumul comerțului extern (exporturile și importurile), a spus expertul, în acest an vor depăși maxima istorică din 2019 și vor atinge 10,2 miliarde de dolari, cu 2,3 miliarde de dolari mai mult față de anul trecut. Acest progres este datorat atât creșterii exporturilor, cât și creșterii importurilor. Volumul exporturilor se estimează că va depăși 3 miliarde de dolari. Astfel, s-a reușit să fie recuperată căderea de anul trecut și a fost înregistrată totodată și o ușoară creștere. Anul trecut a scăzut din cauza reducerii exportului de produse cerealiere și al exporturilor din zonele economice libere din cauza crizei mondiale.

La capitolul importuri, potrivit expertului, la fel în acest an sunt înregistrate recorduri. Acestea vor depăși 7 miliarde de dolari, cu 1,6 miliarde de dolari mai mult decât anul trecut. Această majorare este influențată de doi factori. Factorul negativ este scumpirea resurselor energetice. Din cauza că s-a scumpit petrolul, gazul, suntem nevoiți să plătim mai mult. Partea bună este că în acest an consumul populației a crescut fără precedent, , cea mai mare din ultimii 15 ani. „Oamenii în 2020 au făcut economii că era pandemie. Cheltuielile care nu s-au făcut în 2020 s-au realizat în 2021. Tot în 2021 oamenii au luat credite fără precedent, lunar moldovenii se împrumută cu circa 700 de milioane de lei. Toți acești bani s-au dus în consum, în importuri”, a declarat expertul.

Deficitul balanței comerciale în acest an va depăși 4 miliarde de dolari, declară economistul. Republica Moldova cheltuie pe importul produselor cu 4 miliarde de dolari mai mult, decât exportă. „Balanța noastră comercială începând cu anul 1999 este în fiecare an negativă, însă în acest an avem recordul absolut. Precedentul a fost în 2008, când deficitul balanței comerciale a fost de 3,3 miliarde de dolari”, a opinat economistul.

Sectorul IT. Al treilea lucru care marchează anul 2021, menționează analistul economic, este sectorul IT, o adevărată „vedetă” a economiei naționale, care înregistrează al 5-lea an consecutiv creșteri spectaculoase. Deși este un domeniul, lipsit total acum 10 ani în economia Republicii Moldova, rezultatele obținute în acest an sunt remarcabile. În ultimii ani au fost create parcuri IT care au oferit șase mii de locuri de muncă noi, iar exportul de servicii IT în 2021 vor depăși 325 de milioane de dolari, de 5 ori mai mult decât acum 5 ani.

Agricultura. Volumul producției agricole, în opinia lui Veaceslav Ioniță, în acest an va depăși 40 de miliarde de lei. Totodată este pentru prima dată, după 1995, când producția din cadrul întreprinderilor agricole a depășit-o pe cea din sectorul individual. Expertul a amintit că în perioada sovietică 85%-90% din toată producția agricolă era în sectorul organizat și doar 10%-15% în sectorul individual, care era de regulă pentru consumul personal. După destrămarea URSS, toată producția agricolă din sectorul individual a rămas stabilă, pe alocuri a înregistrat creștere, și toată prăbușirea producției agricole până în 2000, până la 27,7 miliarde de lei (valoarea banilor de astăzi), a fost din cauza prăbușirii agriculturii organizate. Astfel, în următorii ani, agricultura practic s-a menținut pe producția din sectorul individual, destinată. Producția agricolă organizată a scăzut la 19 miliarde de lei de la 54 de miliarde de lei. Astfel, după 25 ani, de când agricultura a fost dominată de producția individuală, pentru consum propriu. în 2021 producția gospodăriilor agricole vă depăși pe cea a sectorului individual. După ce s-au făcut investiții, s-au oferit subvenții, au fost susținuți agricultorii, agricultura devine din agricultură de subzistență-agricultură naturală, agricultură introdusă în circuitul economic, care contribuie la crearea de valoare adăugată.

La 25 de ani de la creare, Zonele Economice Libere asigură în prezent Republicii Moldova cea mai mare o creștere economică, atragerea celor mai multe investiții, crearea de noi locuri de muncă și sporesc creșterea exporturilor. Autoritățile au de realizat câteva lucruri pentru a spori influența Zonelor Economice Libere și a asigura un ritm de dezvoltare Republicii Moldova. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă vineri, 17 decembrie, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în anul 1990, înainte de destrămarea URSS, pe malul drept al Nistrului munceau circa 1,6 milioane de cetățeni. În 2000, la zece ani de la obținerea independenței, numărul muncitorilor moldoveni a ajuns la 700 de mii. În 2010, după alți zece ani, numărul locurilor de muncă disponibile în Republica Moldova era de 600 de mii, reducându-se cu încă 100 de mii. Din 2010 și până în prezent, numărul salariaților a rămas constant, la 600 de mii, dintre care 420 de mii în sectorul real al economiei. A fost înregistrată o creștere în 2019, până la 625 de mii de muncitori, însă criza din 2020 a redus numărul acestora la 600 de mii. În acest an, se va reuși recuperarea a circa 8 mii de locuri de muncă.

Veaceslav Ioniță spune că până în 2010 numărul angajaților în Zonele Economice Libere era de 5 mii, iar către 2019 a ajuns la 18 mii. Criza din 2020 a lovit în acest sector, ca și în alte ramuri ale economiei, numărul muncitorilor reducându-se cu 2000. În acest an, datorită reluării contractelor, datorită unei creșteri puternice a exporturilor, se estimează că numărul salariaților în Zonele Economice Libere va depăși 18 mii. Totodată, acestea asigură salarialul pentru cel puțin încă 5 mii de persoane din afară, care prestează servicii de alimentare, de transport etc.

Însă, declară Veaceslav Ioniță, pe de o parte se creează locuri de muncă, iar pe de altă parte unele dintre locurile de muncă, care existau tradițional, au fost sau se lichidează. „Doar în ultimii cinci ani numărul profesorilor s-a redus cu opt mii. Numărul copiilor scade, nu este nevoie de profesori, iar acești oameni au rămas fără lucru. Chiar dacă în Republica Moldova se creează locuri de muncă, nici de cum nu se reușește să se acopere numărul celor care se lichidează”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul a amintit că în 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat două legi, care au prevăzut crearea, în 1996, a unei Zone Economice Libere în municipiul Chișinău și a alteia în satul Tvardița, raionul Taraclia. Zonele Economice libere au cunoscut o adevărată dezvoltare după anul 2010, când s-au întâmplat câteva lucruri importante. După ce a aderat în 2010 la UE, România a fost prima țară din Europa și a patra din lume după volumul de investiții atrase prin crearea de locuri de muncă noi și a fabricilor noi. Cele mai multe au fost în industria automotive. Atunci, unele companii, care au venit în România s-au extins în Republica Moldova. S-au creat atunci șapte Zone Economice Libere și în prezent sunt tot șapte. În schimb, în 2012, când a fost instituită o practică nouă, de a deschise subzone ale Zonelor Economice Libere acolo unde investitorului dorește să facă investiții, s-au creat 36 de subzone.

Expertul afirmă că în Republica Moldova toate Zonele Economice Libere sunt specializate în producția industrială, cu excepția celeia din Tvardița, care este specializată în prelucrarea producției agricole. Producția de pe șase mii de ha este livrată toată Zonei. Aceasta, pe lângă acei 500 de angajați din interior, mai are cel puțin 1000 din afară. Procurările din interiorul țării, efectuate de către rezidenții Zonei Economice Libere din Tvardița, se ridică la 100-120 de milioane de lei anual. Aceștia procură circa 20 de mii de tone de struguri, îi prelucrează în Zonă și apoi îi exportă. „Aici, în loc de export al materiei prime agricole, avem export al unui produs finit cu valoare adăugată înaltă”, a afirmat expertul.

Analistul economic declară că până în 2010 volumul investițiilor în Zonele Economice Libere au fost de 129 de milioane de dolari. Din 2010 și până în 2020, acestea s-au ridicat la aproape 460 de milioane de dolari. Totodată, în 2000 acestea exportau produse de circa 6 milioane de dolari sau 1,2% din volumul exporturilor. În 2010 – 87 de milioane de dolari sau 5,7% din exporturi. În anul 2021 se anticipează că exporturile Zonelor Economice Libere vor depăși 600 de milioane de dolari sau cel puțin 21% din totalul exporturilor. Pe lângă producția care este în Zonele Economice Libere, în acest an estimată la mai mult de 10 miliarde de lei, rezidenții Zonelor fac sute de achiziții din restul teritoriului țării, care în acest an sunt estimate să depășească 300 de milioane de lei.

Economistul a mai menționat că astăzi foarte mulți cred eronat că Zonele Economice Libere sunt un paradis fiscal, unde nu se achită impozite. Potrivit economistului, acestea au doar o singură facilitate fiscală - impozitul pe venit se plătește pe jumătate. În rest, achită toate tipurile de impozite. În acest an, acestea ar urma să plătească impozite de circa 710 milioane de lei. Aici salariul este mare, totul este plătit oficial, comparativ cu media din regiune, iar povara reală pe un angajat este mai mare decât în restul sectoarelor economiei.

Potrivit expertului, autoritățile trebuie să fie preocupate de dezvoltarea Zonelor Economice Libere specializate în prelucrarea producției agricole, cu valoare adăugată înaltă și orientate către export. În al doilea rând, spune Veaceslav Ioniță, la Zonele Economice Libere industriale trebuie substituite produsele importate. Sunt companii care lucrează în aceste zone și care au până la 17 mii de tipuri de produse pe care le importă în partide mici și atunci logistica importurilor este una foarte dificilă. În al treilea rând, menționează economistul, trebuie să fie asigurată o prezență uniformă a Zonelor Economice Libere pe tot teritoriul Republicii Moldova.

„Republica Moldova are nevoie de zeci de mii de locuri de muncă, de investiții de sute de milioane de dolari, are nevoie să-și crească exportul cu cel puțin 300-400 de milioane de dolari anual, iar acest lucru poate fi făcut doar dezvoltând Zonele Economice Libere”, a conchis analistul economic.

În trimestrul III al anului curent, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic număr de șomeri din istoria țării, iar acest lucru arată că moldovenii, în lipsa unui loc de muncă acasă, au plecat peste hotare. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus în cadrul ediției de vineri, 10 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că rata șomajului în Republica Moldova a ajuns, în trimestrul III al anului curent, la nivelul de 2,5% și este cel mai scăzut nivel dintre țările Uniunii Europene (UE), care pe timp de pandemie au înregistrat creșteri ale ratei șomajului.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, rata șomajului în Republica Moldova întotdeauna a oscilat între 6-7%. În 2019, după ce a fost modificată metodologia de calculare, aceasta a ajuns să fie de 5,1%. În 2020, pe timp de pandemie, experții au anticipat că numărul șomerilor în Republica Moldova se va tripla și se va ajunge la peste 100 de mii. Chiar și Guvernul s-a pregătit pentru această situație, a planificat în buget peste 120 de milioane de lei, care să fie plătiți șomerilor. Însă, numărul șomerilor, contrat tendințelor din UE, nu a crescut, dar a scăzut.

Expertul a declarat că în anul 2000 în Republica Moldova erau înregistrați 140 de mii de șomeri. Ulterior, numărul acestora a fost în scădere constantă până în 2008, când s-a ajuns la 51,7 mii. Apoi, a urmat criza din 2009-2010, iar numărul șomerilor a crescut până la 92 de mii. Însă, din 2010 și până în trimestrul III al anului curent, numărul acestora a tot continuat să scadă și a ajuns în luna septembrie la 22,6 mii, cu 10,5 mii mai puțini decât anul trecut.

Analistul economic spune că sunt două explicații care stau în spatele scăderii ratei șomajului în plină criză pandemică. Fie moldovenii nu au apelat la serviciile statului în căutarea unui loc de muncă, dar au căutat de sine stătător și au găsit, fie au plecat peste hotare, ne găsind de muncă acasă. „Cetățenii Republicii Moldova nici nu încearcă să apeleze la stat pentru a-și găsi un loc de muncă, deoarece el știe că soluția lui este de a placa peste hotare”, a spus analistul economic.

Economistul a afirmat că în 1990, în momentul obținerii independenței de către Republica Moldova, estimativ erau 1,6 milioane de muncitori. Până în anul 2000, timp de zece ani, numărul acestora s-a redus până la 700 de mii. Ca rezultat, a început plecarea masivă a oamenilor peste hotare cauzată de lipsa locurilor de muncă în țară. Din 2000 și până în 2010 numărul locurilor de muncă s-a redus cu încă 100 de mii. Din 2010 și până în 2020 forța de muncă în Republica Moldova a rămas relativ aceeași - 620 de mii de persoane. Criza din 2020 a dus la scăderea locurilor de muncă cu 18 mii, până la 602 mii de persoane angajate. În acest am, potrivit calculelor economistului, numărul locurilor de muncă pierdute în pandemie se vor recupera cu circa 8 mii locuri și se va ajunge la 610 mii.

Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova încă nu a reușit să identifice mecanisme prin care să fie relansată activitatea economică a statului. Deși au fost identificate câteva poluri de dezvoltare, cum ar fi zonele economice libere și sectorul IT, unde sunt create locuri de muncă, pe de altă parte sunt domenii unde locurile de muncă se reduc, iar cele noi create nu reușesc să compenseze pierderea. „„În 2015 am avut 600 de mii de locuri de muncă, în 2020 tot 600 de mii. Noi avem aceleași 600 de mii de locuri de muncă, însă structura lor s-a modificat substanțial”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul a afirmat că în ultimii cinci ani în industria prelucrătoare au fost create 8200 de locuri de muncă, în comerț – 8000, în informații și comunicații – 6200, în construcții – 1200, în schimb în învățământ numărul de profesori s-a redus cu 8300, în activități profesionale cu 4300, în agricultură cu 2500. La fel cu 2500 în structurile de cazare și alimentație publică, dar și administrație publică.

Analistul economic a mai opinat că în perioada 2016-2020 Republica Moldova a înregistrat cel mai mare exod al forței de muncă din istorie. Estimativ, în acest an, numărul celor stabiliți peste hotare se ridică la 960 de mii de moldoveni. O studiu sociologic, spune analistul economic, realizat înainte de alegeri, a arătat că numărul celor care spun că vor să plece în acest an peste hotare este cel mai mic din ultimii cinci ani. Totodată, și numărul celor care au fost peste hotare, s-au întors acasă și nu intenționează să plece din nou, este cel mai mare din ultimii cinci ani. „De ce se întâmplă acest lucru: deja nu mai are cine pleca. Totodată, și așteptările foarte mari ale cetățenilor că lucrurile vor începe să se schimbe spre bine. Cercetarea făcută în vară ne permite să estimăm că în acest an vom avea probabil cel mai mic nivel de plecări peste hotare din ultimii cinci ani, în jur de 34 de mii. Din păcate este o medie de două ori mai mare decât a fost din 2006 până în 2015”, a opinat analistul economic.

Economistul este de părere că rată scăzută a șomajului în Republica Moldova mai degrabă arată că este o problemă, decât un moment de bucurie. Țara nu are brațe de muncă. „Sectorul IT, care a cunoscut cea mai dinamică creștere, deja se confruntă cu problema lipsei locurilor de muncă. Guvernul în cel mai scurt timp va fi impus de circumstanțe să modifice legislația în vederea relaxării politicii de atragere a forței de muncă din exterior, pentru a face față necesităților tot mai stringente pe piața forței de muncă. Problema noastră este că apar locuri de muncă, dar nu există lucrători”, a menționat economistul.

Bugetul Public Național (BPN), după șase ani în care se executa anual cu circa 3-4 miliarde de lei mai puțin, anul acesta, dar și anul viitor va avea cheltuieli și venituri cu cel puțin 2-3 miliarde de lei mai mari decât cele planificate. Granturile care vor veni în BPN vor fi de cel puțin două ori mai mari decât s-a planificat. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă în ediția de vineri, 26 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul spune că BPN al anului viitor prevede majorarea fondului de salarizare cu 10%, iar beneficiarii vor fi în primul rând cei cu cele mai mici salarii. Aceștia ar urma să aibă în 2022 salarii mai mari cu 20-30%, iar celelalte categorii de bugetari – cu 5-7%. Însă, spune expertul, din cauza inflației de 10-11%, bugetarii nu vor simți efectele majorării salariilor. „La ziua de astăzi salariile pentru anul viitor sunt planificate să aibă o creștere modestă, dar sper foarte mult că creșterea va fi cu mult mai mare”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, pentru 2022, sunt planificate în BPN la capitolul venituri – 80,9 miliarde de lei, iar la capitolul cheltuieli – 96,2 miliarde de lei. Deficitul va fi de 15,3 miliarde de lei, care ar fi bine, în opinia sa, să fie acoperit din resurse externe, deoarece cele interne devin o povară pentru BPN, din perspectiva dobânzilor mari care trebuie achitate.

Economistul reamintește că BPN este format din patru bugete: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor medicale și bugetele locale. De obicei, banii bugetului de stat merg către bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor medicale și bugetele locale. Bugetele locale, absolut toate, sunt dependente de bugetul de stat în proporție de 80%. Foarte multe primării au doar 20% banii lor proprii, restul banilor, în proporție de 80%, îi primesc de la bugetul de stat.

Analistul economic a afirmat că după 2014, bugetele de stat nu mai reușeau să fie executate la parametrii planificați, deoarece veniturile anuale erau cu mult mai mici decât cheltuielile. Se planifica creșterea veniturilor din granturi, împrumuturi externe, însă din cauza problemelor legate de jaful bancar, partenerii nu mai dădeau granturi, nici împrumuturi, astfel s-a apelat la împrumuturile interne. În consecință Guvernul era forțat să taie din cheltuielile investiționale, din Fondul Rutier, din subvenții la agricultură etc.

„În contextul unei izolări internaționale a Republicii Moldova, noi nu am avut finanțare pe extern, am fost nevoiți să ne finanțăm pe intern, cea ce a provocat creșterea costurilor bugetare cu plata dobânzilor la creditele contractate pe intern. Dacă anul trecut pentru plata dobânzilor pentru creditele interne a fost nevoie de 1,3 miliarde lei, atunci în 2022 această sumă se va dubla până la 2,5 miliarde lei. Anul viitor Republica Moldova va trebui să aloce 6,2 miliarde de lei pentru achitarea datoriilor. 2,9 miliarde de lei pentru dobânzi la credite interne și externe, iar 3,3 miliarde de lei pentru întoarcerea împrumuturilor mai vechi”, a afirmat analistul economic.

În acest an, menționează expertul, pe de o parte, datorită deschiderii care există pentru noua guvernare, pe de altă parte, datorită creșterii fără precedent a cheltuielilor cetățenilor, vor fi mai mari veniturile bugetare decât anul trecut, din TVA și accize, cu circa 6 miliarde de lei. Astfel, în acest an, cel mai probabil, bugetul de stat, la capitolul cheltuieli va fi executat peste ceea ce s-a aprobat, cu 2,3 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță reamintește că după 2009, când au venit forțele democratice la guvernare, a fost o deschidere fără precedent față de Republica Moldova din partea partenerilor externi. Toți doreau să ajute acest stat să se integreze în UE. În 2014, din cei 6,3 miliarde de lei pe care i-a obținut Republica Moldova, 2/3 au fost sub formă de granturi, sau 4 miliarde de lei, cea ce reprezenta circa 3% din PIB. Această performanță nu a fost atinsă nici până în 2014 nici după, când susținerea externă, sub formă de granturi, s-a redus până la 0,3% din PIB sau de 10 ori mai puțin decât în 2014. Din cauza izolării internaționale, Moldova a ratat peste 30 miliarde lei sub formă de granturi, bani care trebuiau să meargă la dezvoltarea infrastructurii. Din cauza lipsei resurselor financiare, bugetul de stat în ultimii șase ani a fost unul auster, de supraviețuire, cu minime investiții capitale.

Expertul a mai menționat că pentru anul viitor Guvernul are un plan destul de modest la capitolul granturi, de doar 1,3 miliarde de lei. Însă, crede că suma va fi cel puțin dublu. „Am avut în 2014 – 4 miliarde de lei sau 3% din PIB. Raportat pentru anul viitor aceste 3% din PIB ar însemna aproape 7 miliarde de lei. Sunt sigur că actualul Guvern va reuși să atragă cel puțin 3 miliarde lei sub formă de granturi. Acest lucru va permite diminuarea împrumuturilor planificate pentru anul viitor. Totodată la capitolul împrumuturi interne eu cred că ar trebui să fim mai rezervați. La capitolul împrumuturi externe mergem destul de bine în acest an și anul viitor”, a menționat expertul.

Vorbind despre Fondul Rutier, unde sunt direcționați o bună parte a banilor publici, economistul a amintit că partenerii externi au promis investiții substanțiale în dezvoltarea infrastructurii drumurilor din Republica Moldova, dar pentru aceasta Guvernul trebuia să aloce în Fondul Rutier 80% din accizele obținute din vânzarea produselor petroliere. În 2009 doar 10% din accize mergea în Fondul Rutier, iar în 2012 se alocau deja 80%. Aceste obligațiuni au fost menținute până în 2014, când a avut loc jaful bancar. Ulterior, a venit izolarea Republicii Moldova pe plan internațional, iar Guvernul, neavând bani, a tăiat din resursele Fondului Rutier. În 2016, în loc 80%, a mers în Fondul Rutier doar 30% din accize. Astfel, Fondul Rutier, după 2014 și până în prezent a fost lipsit de circa 10 miliarde de lei, care urmau să vină din accize, în conformitate cu legea. Anul viitor, spune economistul, Guvernul planifică să majoreze alocațiile pentru Fondului Rutier la 58% din accize, dar mai este încă mult până la nivelul de 80%, care derivă din angajamentele asumate.

Expertul a desprins câteva elemente importante ale politicii bugetare-fiscale pentru 2022. În primul rând este vorba de faptul că din anul viitor întreaga taxă rutieră va merge către bugetele locale de nivelul I. Expertul amintește că până în 2015 Fondul Rutier avea două surse de venit: taxa rutieră plătită anual de către fiecare șofer în dependență de capacitatea motorului și 80% din costa accizei la benzină. Din 2015, pentru a crește capacitatea financiară a APL-urilor, banii Fondului Rutier, colectați din taxa posesorilor de autovehicule,   mergeau 50% către primării, celelalte 50% către raioane. Suma anuală era la nivel de 700 de milioane de lei. Din 2022, întreaga sumă va merge integral către primării, cea ce înseamnă peste 850 milioane lei, bani pentru întreținerea și reparația drumurilor locale. Raioanele vor primi bani pentru drumurile de interes raional din Fondul Rutier Național. „Această modificare este una din cele mai importante modificări în favoarea primărilor realizată în ultimii cinci ani”, susține expertul.

Al doilea element important este că scutirea personală a unei persoane întreținute crește de două ori, de la 4,5 mii de lei la 9 mii de lei. Lucrul care va permite, declară economistul, să scadă substanțial povara fiscală asupra familiilor cu copii. „Cu cât mai mulți copii ai cu atât este mai mică povara fiscală. Sper foarte mult că cei care lucrează și au copii vor simți la anul că plătesc mai puține impozite și de fapt aceasta este o politică de încurajare a familiilor cu copii. Astfel o familie medie din Moldova, cu 3 copii va plăti la anul cu 1,4 mii lei mai puțin impozite pentru fiecare angajat din familie, tată sau mamă. Costurile bugetare pentru această măsură de sprijin a familiilor cu copii se ridică la 175 milioane lei anual. Din păcate stimulentele fiscale nu generează nașteri de copii, dar în schimb îi ajută pe cei care au copii”, a explicat economistul.

Al treilea element important este că din 2022, în cazul înregistrării unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil, impozitul va fi achitat de acel care l-a începutul anului era proprietar al imobilului. Cumpărătorul nu va avea obligația de a plăti impozitul pe imobil pentru acel an.

Un alt element este că se va diminua taxa de lux pentru telefonia mobilă. „Noi avem un fond de susținere socială a populației care se formează din câteva surse și s-a considerat că telefonia mobilă demult nu mai este un lux, el poate fi format și din alte surse și de aceia se diminuează această taxă. Ceea ce consider eu că este bine”, a explicat analistul economic.

Piața imobiliară din Republica Moldova în prezent, după o stagnare continuă de câțiva ani, renaște a doua oară de după obținerea independenței. După ce 13 ani prețurile apartamentelor au scăzut, în prezent, de mai bine de un an, acestea sunt în creștere. Apartamentele de pe piața secundară vor fi din ce în ce mai accesibile, iar cele de pe piața primară vor fi din ce în ce mai greu să fie procurate. O analiză a pieței imobiliare este făcută de către Veaceslav Ioniță, expertul în  politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 19 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Pentru a face analiza respectivă, expertul a utilizat date de la diverse agenții imobiliare și oferite de către Banca Națională (BNM). Potrivit expertul, în acest an, 2021, se cumpără mai greu apartamente decât un an în urmă și decât acum 13 ani, când piața imobiliară a intrat în declinul continuu.

În 2006, spune economistul, trebuia să muncești 36,4 ani ca să procuri un apartament de 70 de metri pătrați în municipiul Chișinău. Ulterior, datorită creșterii substanțiale a salariilor în lei și a unui curs valutar stabil, proces început încă în 2007, a crescut puternic, până în 2020, capacitatea moldovenilor de plată, iar prețul apartamentelor tot scădeau. În anii 2019-2020 prețul apartamentelor noi au crescut nesubstanțial, iar al celor vechi practic a rămas neschimbat sau chiar au fost într-o ușoară scădere. Astfel, moldovenii au ajuns în 2020 că trebuie să lucreze 8,5 ani pentru procurarea unui apartament de 70 de metri păstrați. Însă, în acest an, după 13 ani de prețuri scăzute la apartamente, efortul financiar pentru procurarea unui apartament s-a înrăutățit, iar moldovenii trebuie, față de anul trecut, deja să lucreze 9,5 ani pentru a putea procura un apartament de 70 de metri pătrați. Explicația este, potrivit expertului, salariile moldovenilor au crescut, însă prețurile apartamentelor au crescut mult mai rapid, cu aproape 30% la apartamentele noi, decât salariile.

Analistul economic menționează că în anul 2008, în trimestrul IV, când piața imobiliară a ajuns la cel mai ridicat nivel, un apartament de 70 de metri pătrați din municipiul Chișinău costa aproape 61 de mii de euro. După aceasta, a urmat scăderea continuă până în 2018, când pentru un apartament de 70 de metri pătrați erau necesari circa 38 de mii de euro. La sfârșitul anului trecut, când prețurile apartamentelor de aflau de jumătate de an în creștere, trebuiau deja 42 de mii de euro pentru un apartament de 70 de metri pătrați. În acest an, în trimestrul III, un apartament de 70 de metri pătrați în Chișinău, deja costă 50 de mii de euro.

Veaceslav Ioniță, a mai afirmat că pentru prima dată în trimestrul III al acestui an salariul mediu anual în Republica Moldova a trecut de 5 mii de euro. Până în 2016 acesta a fost pe o linie dreaptă - de 2800 de euro. Din 2017 a început să crească semnificativ salariul mediu lunar pe economie în Republica Moldova. În trimestrul III al acestui an se estimează că va fi, în mediu lunar, de 9100 de lei. Ca rezultat, avem un salariu mediu anual de 5073 de euro.

În acest an, remarcă expertul, avem o creștere salarială de 150 de euro, comparativ cu anul trecut, iar până la sfârșitul probabil va fi de 170-180 de euro. Însă, prețul apartamentelor a crescut cu mult mai mult. Din acest considerent, accesul cetățenilor la apartamente a devenit mai dificil decât anul trecut. Totuși, expertul estimează că în acest an, în Republica Moldova, va fi cel mai mare număr de tranzacții cu apartamente din toată istoria țării: între 29 și 30 de mii de apartamente vor fi vândute.

Economistul mai susține că în anii 2007-2008 prețul apartamentelor noi erau mai mici decât ale celor vechi. În 2009, erau aproape egale. Această situație s-a păstrat constant până în anii 2016-2017, din cauza că se ieftineau toate.

Analistul economic a mai afirmat că după criza mondială din domeniul mobiliar din 2008, prețul apartamentelor în majoritatea țărilor au căzut semnificativ, însă piața și-a revenit în 2-3 ani. În Republica Moldova, piața a fost în declin până în 2018, prețurile au tot scăzut timp de 10 ani. Între 2018 și 2019 a fost înregistrată o stabilitate a prețurilor. Din 2019 a început să crească nesemnificativ prețul la apartamentele noi, iar din 2020 la cele vechi. Anul trecut au fost creșteri de 12% într-un singur trimestru, la începutul anului curent - de 5%, iar în trimestrul III din acesta an - ceva mai mult de 3%. În prezent se atestă o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor la apartamente.

În opinia mea lui Veaceslav Ioniță, în Republica Moldova se profilează tot mai clar o segmentare a pieței. Există o diferență de 33% dintre apartamentele noi și cele vechi. Circa 25% dintre moldoveni preferă, doresc și pot să procure apartamente noi, care deja au prețuri cu mult mai mari, iar în următorii ani prețul apartamentelor noi ar putea fi de până la două ori mai mari decât al celor vechi.

Potrivit economistului, încă nu am ajuns la prețurile care au fost în anii 2008, când trebuia să cumperi cu 900 de euro un metru pătrat din suprafața unui apartament, față de media de 702 euro în prezent. Totuși, chiar dacă se întorc acele timpuri, astăzi este mai ușor să procuri un apartament decât acum 15 ani. Instrumentele financiare disponibile astăzi acum 13 ani pur și simplu nu existau. În prezent, moldovenii foarte ușor pot accesa credite imobiliare.

În acest an, a remarcat expertul, portofoliul de credite imobiliare crește lunar cu circa 280 de milioane de lei. În 2019 se dădeau lunar 191 de milioane de lei. În perioada 2005-2017 practic nu se acordau credite imobiliare. În acest an, în primele nouă luni, moldovenii s-au împrumutat mai mult decât în orice an din istoria Republicii Moldova. În  nouă luni băncile au alocat deja cetățenilor 2,5 miliarde de lei pentru procurarea de imobile, iar până la sfârșitul anului va aloca cel mai probabil încă un miliard de lei.

În trimestrul III al acestui an, sectorul nebancar și-a revenit după criza pandemică din 2020 în care a stagnat. Deși crește, cedează puternic în fața sectorului bancar. În ultimul timp, băncile comerciale acaparează tot mai mult din piața creditară. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus în cadrul ediției de vineri, 12 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că sectorul nebancar, care s-a dezvoltat puternic după criza bancară din 2014, a cucerit o cotă importantă de piață, dar încet o pierde.

Veaceslav Ioniță spune că în trimestrul III al acestui an, volumul de credite oferit de către toate tipurile de instituții financiare din Republica Moldova, a depășit 65 de miliarde de lei și a fost egal cu 29,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Este mai mult decât minimum din 2017, însă mai este mult până la maxima istorică din 2013, când volumul creditelor era 38% din PIB. Însă, spune expertul, într-o țară în curs de dezvoltare, precum Republica Moldova, ar fi bine ca volumul de credite oferit economiei să fie cel puțin 60% din PIB.

Analistul economic susține că băncile comerciale ar avea astăzi peste 30 de miliarde de lei pe care nu îi utilizează. Totodată, agenții economici ar deține în bănci aproape 30 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că economia noastră nu doar că nu ia credite, dar nici banii proprii nu-i utilizează. „Economia noastră are o slăbiciune, nu are capacitatea de a absorbi nici resursele financiare proprii, dar nu să apeleze la resurse creditare”, a spus analistul economic.

Economistul afirmă că sectorul nebancar din Republica Moldova este reprezentat de către asociațiile de economii și împrumut, al căror portofoliu de credite este de 1,1 miliarde de lei. Pe locul doi sunt organizațiile de creditare nebancare, cu un portofoliu de 9,4 miliarde de lei și companiile de leasing. Dintre acestea, cinci companii de creditare oferă aproape jumătate din tot volumul de credite - 5,8 miliarde de lei. Pe locul doi sunt alte zece companii, care oferă credite de trei miliarde de lei. Alte 350 de companii oferă credite de 3,2 miliarde de lei. Din cei 12 miliarde de lei, care sunt oferiți drept credite de către sectorul nebancar, 75% sunt oferiți de 15 companii, 25% de restul 350 de companii.

Veaceslav Ioniță menționează că sectorul nebancar, anul trecut, a avut cea mai mare stagnare din ultimii zece ani. În 2018, ritmul de creștere a portofoliului de credite a fost de 200 de milioane de lei lunar, iar în 2020 a fost de doar 23 de milioane de lei. În acest an, are loc o recuperare destul de bună a acestui sector. Portofoliul de credite a crescut lunar cu 160 de milioane de lei în primele nouă luni ale anului. În 2018, portofoliul de credite a crescut cu 2,4 miliarde de lei, în 2020 cu doar 0,3 miliarde de lei, iar în acest an, doar în primele 9 luni, a crescut cu 1,4 miliarde de lei.

Expertul crede că sectorul nebancar pierde teren deoarece băncile comerciale au devenit mai accesibile persoanelor fizice pentru creditare, principalii clienți ai sectorului nebancar. Acestea oferă dobânzi mult mai competitive la credite și recuperează din cota pierdută din cauza crizei bancare din 2014. Din acest motiv, companiile nebancare trebuie să treacă printr-un proces de transformare, astfel riscă să piardă din cota de piață. Atât în cazul asociațiilor de economii și împrumut, cât și în cazul companiilor de leasing, portofoliul de creditare rămâne neschimbat pe parcursul a mai multor ani. În cazul companiilor de leasing, deja de cinci ani, portofoliul de împrumuturi se menține la nivel de 1,5 miliarde, iar la asociațiile de economii și împrumut – la circa un miliard de lei.

După criza bancară din 2014, băncile au încetinit procesul de creditare, sectorul nebancar a avansat puternic și recordul absolut a fost deținut în 2018, când volumul de credite oferit a ajuns la 20,4% din totalul creditelor, comparativ cu 7,5% până în 2013. Întorsătura a început în 2019, când acest indicator a înregistrat o ușoară scădere, în 2020 a fost o scădere profundă, iar în prezent situația parțial s-a ameliorat, dar continuă scăderea.

Economistul opinează că din cei 12 miliarde de lei care sunt dați de către sectorul nebancar economiei naționale, majoritatea sunt dați persoanelor fizice, peste 80%. Băncile comerciale anterior lucrau în mare parte cu persoanele juridice. Însă, din cauza creditării slabe a economiei, care nu prea solicita credite, începând cu 2018, acestea s-au axat în mod special pe lucrul cu persoanele fizice. Au început a oferi dobânzi mici la credite ipotecare, la cele de consum. Astfel că, din 2016 portofoliul de credite al băncilor comerciale oferite persoanelor fizice a crescut de trei ori, de la zece miliarde de lei la 30,9 miliarde de lei.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, sectorul nebancar este important pentru economia Republicii Moldova. Deși deseori este criticată pentru dobânzile exagerat de mari, iar foarte multe persoane fizice se îndatorează și mai mult, dar economia națională are nevoie și de astfel de instrumente. Băncile de multe ori nu lucrează cu clienții mici, aflați în dificultate. Deseori persoanele care doresc să ia un credit nu sunt eligibile pentru sectorul bancar. În astfel de cazuri, instituțiile financiare nebancare salvează cetățenii care are probleme financiare și le oferă credite.

Însă, spune expertul, instituțiile financiare nebancare au o problemă mare, profită de nevoia oamenilor care i-au credite, le oferă la dobânzi de sute de procente, penalitățile au fost și sunt destul de mari, lucru care a îngrijorat multă lume și din acest motiv acestea după 2018 au început să piardă din teren. În anul 2020, an de criză, companiile nebancare nu au fost preferate de către cetățeni. Aceștia s-au creditat practic doar de la bănci. În proporție de peste 90% din portofoliul de credite care a crescut anul trecut, a crescut practic exclusiv din contul băncilor comerciale. Iar în acest an se va înregistra practic cel mai mare volum de credite acordate în istorie și anume din băncile comerciale.

Economistul opinează că sectorul nebancar dacă nu va deveni mai corect în relațiile cu cetățenii riscă să se plafoneze la nivelul de 5-6% din PIB, cum este în prezent. „Sectorul nebancar are de învățat lecții. Anul 2020 a fost o lecție. Agresivitatea bună a băncilor de a cuceri clientul este o altă lecție. Dacă vor învăța lecțiile vor putea să-și mențină cota de piață. Dacă nu, vor scăderea și nu vor mai fi solicitați”, a menționat economistul.

Leul moldovenesc, cu micile fluctuații pe care le-a avut în acest an, în special în ultimele cinci săptămâni, primele trei săptămâni de apreciere și ultimele două săptămâni de depreciere, în linii mari are un comportament stabil. Leul moldovenesc, comparativ cu dolarul american, în ultimii cinci ani a rămas practic la același nivel, iar toate fluctuațiile pe care le-a înregistrat anul trecut și în acest an, în cea mai mare parte sunt determinate de criza mondială și de fluctuațiile de pe plan extern. Despre leul moldovenesc în raport cu principalele valute de referință, dar și cu cele regionale, a vorbit Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 29 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a declarat că la sfârșitul lunii septembrie am avut o apreciere a leului moldovenesc față de valutele de bază, de 2,7%, comparativ cu începutul anului, iar în ultimele două săptămâni înregistrează o depreciere și lent ajungem la nivelul de la începutul anului trecut. „În opinia mea, leul moldovenesc în acest an are un comportament care este mai degrabă un ecou la ceea ce s-a întâmplat anul trecut, este rezultatul fenomenelor de anul trecut”, a declarat expertul.

Economistul a mai spus că anul trecut, în contextul crizei mondiale, valutele globale au avut două comportamente diametral opuse. Valutele din zona europeană: euro, leul românesc, zlotul, coroana cehă, s-au apreciat puternic față de dolarul american. Pe de altă parte, valutele țărilor în curs de dezvoltare din regiunea noastră, cum ar fi valuta Turciei, Belarusului, Ucrainei sau a Rusiei, au avut cea mai mare depreciere din ultimii doisprezece ani.

Despre leul moldovenesc, analistul economic afirmă că acesta anul trecut a avut o tendință clară de apreciere față de dolarul american. Pentru prima dată în istoria crizelor din Republica Moldova când a fost înregistrată o arate situație. Din cauza pandemiei au căzut prețurile la resursele energetice, astfel Republica Moldova a economisit peste 300 de milioane de dolari. Pentru Rusia această situație a determinat o criză. Nu a avut intrări de valută, astfel rubla rusească s-a depreciat.

Totodată, a menționat Veaceslav Ioniță, numărul moldovenilor care plecau peste hotare la odihnă era enorm de mare, comparativ cu cei care veneau în Republica Moldova să se odihnească. Anual, circa 600-700 de mii de moldoveni scoteau din țară 500-800 de milioane de dolari pentru a se odihni înafara țării. Acești oameni anul trecut au fost nevoiți să stea acasă și nu au cheltuit bani. Tot acest surplus de bani a rămas în țară, ceea ce a dus, în prima jumătate a anului trecut, la o apreciere puternică a leului moldovenesc. Din a doua jumătate a anului trecut, leul moldovenesc a început să se deprecieze, iar Banca Națională a intervenit și a cumpărat un volum impunător de valută de  232 de milioane, pentru a deprecia ușor leul.

Potrivit expertului, dacă anul trecut euro s-a apreciat cel mai mult față de dolar, comparativ cu acum trei ani, acum are loc o depreciere, iar valutele slabe, care anul trecut s-au depreciat cel mai mult, în acest an se apreciază. Este vorba de hrivna ucraineană, rubla rusească, cu excepția lirei turcești, care anul trecut s-a depreciat și în acest an continuă să se deprecieze. „Leul moldovenesc a jucat între toate aceste valute, având mici fluctuații anul trecut și în acest an. Însă, tot ce avem în acest an este de fapt o stabilitate, este aproape la același nivel”, a spus expertul.  

Economistul este de părere că acum nu se întâmplă nimic grav cu valuta națională. De la începutul anului leul s-a apreciat față de coșul valutar euro și dolar cu 3,4%, acum s-a depreciat față de aceleași valute principale de referință cu 2,3%.

„Leul moldovenesc în acest an este mai mult influențat de factorii externi, decât de factorii interni. De evoluțiile valutelor de bază comparativ cu dolarul. Leul, față de dolar, practic este stabil. Toate mișcările care au loc sunt pe fundalul aprecierii-deprecierii valutelor puternice, care anul trecut s-au întărit față de dolar, iar anul acesta se depreciază față de dolar. Totodată, valutele slabe, care anul trecut s-au depreciat, anul acesta se apreciază. Tot ce întâmplă este pe plan extern. Pe plan intern este o mică fluctuație în ultimele cinci săptămâni, ecouri de anul trecut”, a menționat economistul.

Analistul economic a mai opinat că până în 2017 au fost fluctuații ale cursului valutar, care se făceau resimțite, iar în ultimii cinci ani, leul moldovenesc față de dolar are de obicei un curs stabil. Se depreciază, se apreciază, iar la final de an este practic același curs. „Unica senzație de fluctuație pe care o avem pe piața valutară este fluctuația dintre euro și dolar. Nu este deprecierea leului față de euro, dar este deprecierea euro față de dolar”, a opinat analistul economic.

Expertul a mai spus că în ultimele luni asistăm la o creștere nesemnificativă a deficitului de valută pe piața internă, iar BNM intervine foarte slab, deoarece consideră că nu este necesar și aici suntem de acord cu poziția BNM, la fel, ecoul anului trecut. Totodată, avem anul acesta un împrumut fără precedent din sistemul bancar, care din păcate nu generează producție în țară, dar - consum, iar acest consum generează importuri. „S-au luat credite, care au intrat pe piața valutară, au plecat peste hotare și vin înapoi sun formă de bunuri. Această creștere de consum a populației determină o creștere a cererii de valută”, a spus expertul.

Analistul economic este de părere că în acest an vom avea câteva recorduri, legate de remitențe. În primele nouă luni ale anului deja a intrat în țară 1,2 miliarde de dolari. Cam cât a intrat în 2019 pe întreg anul. Până la sfârșitul anului, ar putea intra mai mut de 1,7 miliarde de dolari. Alt element important este legat de faptul că în acest an, cu certitudine, vom avea un record absolut la volumul de valută vândut de către cetățeni. În luna august, moldovenii vându-se în ultimele douăsprezece luni - 4,1 miliarde de dolari. Totodată, în acest an, este deja înregistrată o creștere a cererii de valută din partea cetățenilor de 1,5 miliarde de dolari. Respectiv, vânzările nete de valută sunt la nivel de 2,6 miliarde de dolari. Chiar dacă s-a vândut cea mai multă valută pe fundalul cererii din partea cetățenilor, în acest an vom avea o vânzare netă de valută probabil sub nivelul record din 2013, când vânzările nete de valută din partea cetățenilor au fost de 2,9 miliarde USD.

„În opinia mea, această vânzare de valută, remitențele care vin, plus vânzările masive de valută, este determinat de creșterea consumului fără precedent din partea populației, care la rândul său este determinat de câțiva factori, inclusiv împrumuturile, și creează un deficit pe piața valutară. Oamenii scot acum pe piață economiile lor, inclusiv cele de anul trecut, și avem o ofertă de valută fără precedent”, a comentat Veaceslav Ioniță.

Expertul a conchis prin a spune că situația este stabilă, din acest motiv și intervențiile BNM pe piața valutară sunt foarte slabe, mai mult simbolice. Dacă anul trecut instituția a fost nevoită să procure 232 de milioane de dolari pentru a nu permite ca leul moldovenesc să se întărească, în acest an a vândut 31 de milioane de dolari, doar pentru a da semnal pieței că nu va permite deprecierea rapidă a leului, însă piața se autoreglează și cursul valutar va rămâne stabil cu mici fluctuații tipice pentru această piață.

În 2021 vom avea cea mai mare creștere a consumului din partea populației din ultimii 15 ani. Moldovenii, estimativ, vor consuma cu circa 35-40 de miliarde de lei decât au consumat, în mediu, ultimii ani. Ultima dată a fost înregistrată o astfel de creștere în 2005-2006, când moldovenii, fiind goniți de sărăcie, au plecat peste hotare, au trimis bani acasă și astfel a pornit euforia consumului. După, a fost o perioadă liniștită, iar anul acesta vom avea din nou avem o creștere. Despre consumul populației vorbește Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 22 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul susține că cea mai mare parte a consumului moldovenilor este acoperit din importuri. „Atunci când se majorează salariile, pensiile, când se pompează bani în economie sau cresc volumele creditelor, cel mai des moldovenii merg și procură produse din import. În 2021, legat de comerțul extern, vom bate câteva recorduri, iar primul record va fi legat de creșterea importurilor, care în acest an presupunem că va depăși 7 miliarde de dolari. O creștere de 1,5 miliarde de dolari față de consumul anilor precedenți”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creșterea consumului moldovenilor este determinat de câțiva factori, iar primul ar fi - trecerea de la consumul informal la cel formal. Populația tot mai mult procură din magazine, decât din piețe. Alt factor, care a dus la creșterea consumului, este „cererea amânată”. Dacă o parte a populației a dorit, anul trecut, să procure mașină, apartament, frigider s-au alte bunuri, din cauza restricțiilor pandemice și a crizei, populația nu a putut face achiziții, a cheltuit mai puțin, iar bani planificați să fie cheltuiți anul trecut sunt cheltuiți în acest an.

Următorul factor, menționează expertul, este ieșirea din criză și restabilirea consumului de dinainte. Oamenii s-au obișnuit cu starea de pandemie și s-au reîntors la consumul tradițional. Un ultim factor, spune Veaceslav Ioniță, este creșterea prețurilor. Este de remarcat faptul că populația nu că ar consuma mai mult, dar plătește mai mult. Spre exemplu produsele petroliere, creșterea volumului de consum este determinat nu atât de creșterea fizică a consumului, cât de creșterea prețurilor. După același exemplu putem vorbi și de prețurile la produsele alimentare, care în acest în înregistrează creșteri de prețuri pe întreg mapamond, precum și la alte bunuri și servicii.

Vorbind despre sursele de finanțare ale consumului, economistul a afirmat că este vorba de creșterea salariilor, împrumuturile, remitențele și utilizarea economiilor. Anul trecut și în acest an, în Republica Moldova are loc o creștere a salariului mediu pe economie, cu circa 1000 de lei, astfel cetățenii au mai mulți bani. Totodată, în ultimii cinci ani asistăm la o epopee a împrumuturilor. Cetățenii, care în mod tradițional nu prea se împrumutau de la bănci, în ultimii cinci ani au creat o dependență de împrumuturi, care în primele nouă luni ale acestui an, atât din sectorul bancar cât și nebancar, au crescut cu 6,2 miliarde de lei. Până la sfârșitul anului acestea estimativ vor crește până la 8 miliarde de lei. „Datoriile moldovenilor au ajuns la 32,3 miliarde de lei sau 15% din PIB. Cel mai mult oamenii se împrumută pentru consumul curent și ipotecă”, a spus economistul.

Despre remitențe, analistul economic a menționat că în acest an cel mai probabil volumul acestora va atinge maxima istorică. În ultimele 12 luni au ajuns la 1,6 miliarde de dolari și cel mai probabil până la sfârșitul anului vor fi cel puțin 1,7 miliarde de dolari. „Bani ajung tot mai mulți în țară și ei merg tot la consum”, a spus analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că pentru acest an a fost deja atins plafonul de patru miliarde de dolari vânduți, iar până la sfârșitul anului moldovenii vor vinde valută de cel puțin 4,2 miliarde de dolari și vor procura circa 1,5 miliarde de dolari. Astfel, vânzările totale de valută vor atinge un volum record pentru Republica Moldova. „Anul trecut am avut o „cerere amânată”, oamenii pe timp de criză și-au păstrat economiile, iar în acest an au început să le cheltuie pe consum. Vânzările masive de valută de către populație sunt un indiciu relevant pentru acest fenomen”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai declarat că din nefericire pentru moldoveni, consumul mare nu duce la creșterea economiei, nu duce la creșterea producției sau la satisfacerea necesităților de consum din partea agenților economici, dar duce la creșterea importurilor, iar economia noastră devine tot mai fragilă, iar ca rezultat cresc și prețurile.

Potrivit economistului, Bugetul Public Național (BPN) este format în proporție de 85% din veniturile și cheltuielile populației. Dacă businessul nu lucrează aceasta se reflectă slab asupra bugetului. Tot ce influențează bugetul este faptul dacă populația consumă sau nu consumă. Astfel, rezultatul consumului mare din acest an se reflectă pozitiv în încasările bugetare și este un avantaj pentru Guvern. Această creștere fără precedent a consumului din acest an va duce la creșterea încasărilor la BPN din TVA, cu 5,2 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, care au fost de 19,8 miliarde de lei. În acest an, se estimează că până la sfârșitul anului se va ajunge la 25 de miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că accizele și ele vor crește în acest an cu cel puțin un miliard de lei, până la  7,4 miliarde de lei, iar împreună cu TVA vor aduce o creștere a veniturilor BPN până la 32,4 miliarde de lei, cu 6,2 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.