Războiul din Ucraina a creat perturbații pe piața valutară din Republica Moldova, accentuând și mai tare presiunea, dictată deja de sectorul energetic. De la începutul războiului, moldovenii s-au agitat și au cumpărat, ca să-și facă rezerve, circa 400 de milioane de dolari, chiar dacă s-a observat o diferență dintre marja comercială a BNM și a băncilor și caselor de schimb valutar, ultimele câștigând zeci de milioane de lei. În prezent, presiunea pe piața valutară se apropie de un miliard de dolari. Însă, situația este gestionată mult mai bine față de perioada anilor 2014-2015, deoarece Republica Moldova are suportul partenerilor externi. Despre situația de pe piața valutară, ca urmare a războiului din Ucraina, a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 22 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, panica populației, din cauza războiului ucrainean, s-a manifestat pe piața valutară și pe piața depozitelor bancare. Oamenii, fiind speriați, nu știau ce se întâmplă, au acționat pe piața valutară. Acum, piața și-a revenit, iar oamenii vor începe să îl vândă înapoi volumul de valută pe care l-a cumpărat.
Veaceslav Ioniță a spus că moldovenii în fiecare lună vând și procură valută. Însă, de fiecare dată, vând mai mult decât cumpără. În felul acesta, spune expertul, oferta netă de valută, timp de un an, este la nivel de 2 miliarde de dolari. Însă, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în luna martie 2022, a fost înregistrată o ofertă netă de valută negativă. Moldovenii au vândut mai puțină valută decât au procurat. „Doar în martie 2022, pentru prima dată în istoria țării, oamenii nu doar că nu au vândut valută, dar au procurat valută și am avut vânzări nete de valută negative, minus 26 de milioane de dolari”, a spus expertul.
Economistul a menționat că o asemenea situația a fost în februarie 2015. Din cauza jafului bancar, un euro a ajuns să coste 30 de lei. Însă, vânzările nete de valută au fost pozitive. O altă situație asemănătoare a fost în timpul alegerilor din februarie 2019, dar și atunci vânzările nete de valută au fost pozitive. S-au vândut 87 de milioane de dolari. Următorul șoc a fost în aprilie 2020. Din cauza pandemiei, oamenii au stat acasă și nu au avut pentru ce să vândă valută. Totuși, s-au vândut 74 de milioane de dolari.
Analistul economic a declarat că în 2021 moldovenii au vândut 4 miliarde de dolari, dar au cumpărat 1,6 miliarde de dolari. Astfel, vânzările nete au fost de aproape 2,4 miliarde de dolari. Pentru a doua oară cea mai mare după 2013, când au fost de 2,9 miliarde de dolari. În 2022, în primul trimestru, volumul de vânzări a rămas stabil în valoare anuală, 4 miliarde de dolari. În schimb, au crescut brusc procurările de valută, cu 400 de milioane, și respectiv, vânzările nete de valută au scăzut cu 400 de milioane de dolari. „Războiul din Ucraina a speriat moldovenii și i-a provocat să meargă să facă perturbări pe piața valutară. Ei au procurat, fără a fi necesitatea, circa 400 de milioane de dolari, pentru a se proteja”, a declarat analistul economic.
Expertul a remarcat că vânzările nete de valută ale populației, în valoare anuală, au scăzut de la 2,383 de miliarde de dolari la sfârșitul anului trecut, la 2,047 de miliarde de dolari la sfârșitul primului trimestru din 2022 sau cu 336 de milioane de dolari mai puțin. Astfel, pe piața valutară în prezent s-a creat un mare deficit. În valori anuale, în ultimele luni, acesta este de aproape 990 de milioane de dolari. Când a fost jaful bancar, presiunea pe piața valutară a fost de 900 de milioane de dolari. „Este o presiune pe piața valutară fără precedent în istoria țării și va continua. Cauza nu ține doar de războiul din Ucraina, dar și de problema gazelor care a început în noiembrie anul trecut”, a menționat expertul.
Analistul economic susține că pe tot parcursul anului 2021 a fost un deficit pe piața valutară, însă lucrurile s-au accentuat în luna noiembrie, când deficitul a fost de 273 de milioane de dolari. Astfel, a fost nevoit Guvernul să intervină cu plăți și BNM - cu vânzări de valută. Lunile noiembrie, decembrie 2021 și ianuarie 2022 au fost lunile în care, din cauza prețului la gaze care a crescut fără precedent, s-a creat o presiune fără precedent pe piața valutară. În luna februarie a influențat parțial prețul la gaze, parțial războiul din Ucraina. În luna martie - exclusiv războiul din Ucraina. „Noi avem doar în șase luni 830 de milioane de dolari deficit, diferența dintre cerere și valută. În cea mai mare parte este determinată de criza energetică, prețul mare la gaze, iar în mică parte de războiul din Ucraina, care a creat o mică îngrijorare în rândul populației”, a spus analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, BNM, de la sfârșitul anului 2021 și până în prezent, din rezervele pe care le avea, a intervenit pe piață cu 484 de milioane de dolari, în mare parte datorită intrărilor puternice de valută pe conturile instituției din partea partenerilor externi. Dacă în perioada 2014-2015 deficitul de valută a fost de 900 de milioane de dolari, din cauza jafului bancar și a lipsei suportului extern, rezervele BNM s-au redus din contul banilor care au cauzat deficitul. Acum, chiar dacă deficitul este de apropie un miliar de dolari, rezervele BNM au scăzut cu doar 484 de milioane de dolari. Restul banilor au fost compensați de către partenerii externi. În următoarele două-trei luni, inclusiv din contul altor bani, în valută, care vor veni din exterior, vor fi suplinite toate rezervele BNM. Plus, cele 400 de milioane de dolari procurate de către cetățeni vor fi întoarse, deoarece oamenii au început a face cheltuieli.
„Impactul prețului la gaz și războiul din Ucraina este cu mult mai mare decât a fost în 2014-2015. Însă, este un impact care nu depinde de noi și pentru asta am primit suport puternic din partea partenerilor externi și în felul acesta rezervele BNM practic nu au suferit, iar ceea ce s-a redus este net măsurabil cu ceea ce a fost în 2014-2015”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, dacă în perioada 2014-2015 deficitul de pe piața valutară a dus la deprecierea valutei, acum a fost a fost o speculație valutară. Dacă în mod obișnuit diferența dintre cursul de vânzare și cumpărare este la nivel de 12-15 bani pentru un dolar, în cazul speculației valutare diferența ajunge și la un leu. „Noi am asistat în luna februarie și luna martie, patru săptămâni de panică când a fost intervenția masivă a BNM, la o agitație puternică pe piața valutară. Nu a fost vorba atât deprecierea leului față de euro s-au dolar, cât de faptul că casele de schimb valutar s-au gândit să câștige bani din contul panicii populației. De aceea, am avut un decalaj foarte mare dintre cursul de vânzare și cursul de cumpărare”, a afirmat expertul.
Economistul a mai menționat că în prezent asistăm la o apreciere puternică a dolarului pe plan internațional, care s-a apreciat față de toate valutele, inclusiv față de leul moldovenesc. Însă leul moldovenesc, față de celelalte valute este mai puternic, și este determinat de faptul că este o depreciere puternică a monedei ucrainene. Începând cu 2018, leul moldovenesc începe anul practic la același nivel față de dolar și euro. Valuta moldovenească este practic stabilă, sunt oscilații în timpul anului și apar anumite șocuri. Însă, până la urmă capacitatea BNM de a interveni, capacitatea populației care are nevoie de lei pentru a face achiziții, aduce starea la normal. „Sunt sigur că această anomalie istorică, când oferta de valută din partea populației a fost negativă, când populația nu a cumpărat mai mulți dolari decât a vândut, în felul acesta noi am avut această panică care s-a gestionat, s-a epuizat și am scăpat fără anumite costuri”, a conchis analistul economic.
Datoria Republicii Moldova este astăzi de 272,5 miliarde de lei sau 14,8 miliarde de dolari. Cea externă reprezintă 169 de miliarde de lei sau 9,2 miliarde de dolari: dintre care 2,7 miliarde de dolari este datoria Guvernului, Băncii Naționale a Moldovei, a administrațiilor publice locale și a întreprinderilor de stat; iar 6,5 miliarde de dolari – a companiilor private. Datoria internă este astăzi estimată la 103,5 miliarde de lei sau 5,6 miliarde de dolari. Chiar dacă creditele externe reprezintă 2/3 din împrumuturile Guvernului Republicii Moldova, dobânda plătită este de patru ori mai mică decât a creditelor interne. În prezent, creditele externe accesate de către Guvern reprezintă 47 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită în 2022 va fi de 590 de milioane de lei. Creditele interne ale Guvernului sunt de 32 de miliarde de lei, iar dobânda va fi de cel puțin 2,5 miliarde de lei, a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici publice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 15 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, datoria Guvernului Republicii Moldova în trimestrul I din 2022 s-a apropiat de 79 de miliarde de lei: dintre care datoriile externe – 46,7; iar cele interne – 32,2. În general, în istoria Republicii Moldova, datoriile Guvernului au cunoscut un salt semnificativ de două ori: 1) în perioada 2015 – 2016; și 2) din 2020 și până în prezent. Datoria internă a crescut la de la 9,7 miliarde de lei în 2015 la 21,5 miliarde de lei în 2016. Din cauza jafului bancar, au fost acordate garanții guvernamentale, care au fost transformate în datorii de stat. Datoria de Stat externă s-a majorat din 2015 până în 2016 de la 26,5 miliarde de lei la 29,3 miliarde de lei, în mare parte datorită deprecierii leului moldovenesc. Astfel, datoria de Stat a ajuns la 50,8 miliarde de lei în 2016 de la 36,2 miliarde de lei în 2015. După, a urmat o stabilitate până în 2019, determinată de doi factori: 1) leul s-a întărit, ca rezultat datoria externă în dolari a crescut, iar în lei a rămas neschimbată și 2) în această perioadă Guvernul nu prea s-a împrumutat.
Veaceslav Ioniță a mai spus că anii 2020, 2021 și 2022 au fost cei mai critici din istoria țării privind datoriile. În 2020, an de pandemie, Republica Moldova a intrat într-o criză economică puternică, care a necesitat bani, iar FMI a oferit împrumuturi pentru achitarea necesităților bugetare, în primul rând a pensiilor și salariilor. În 2021 a venit criza energetică, iar Republica Moldova a fost nevoită să se împrumute din nou. În această perioadă, datoria Republicii Moldova a crescut de la 53 de miliarde de lei în 2020 la 79 de miliarde de lei în primul trimestru din 2022. Dintre care: 17,5 – împrumuturile externe, iar 8,7 – cele interne.
Economistul afirmă că 2/3 din toate datoriile Republicii Moldova, de 14,8 miliarde de dolari astăzi, sunt externe și 1/3 – interne. Datoriile interne: 1/3 sunt ale Guvernului, iar 2/3 – ale agenților economici și ale populației. Din cele 14,8 miliarde de dolari – 4,5 sunt ale autorităților publice și 10,3 ale entităților private. Însă, la capitolul datorii interne, cetățenii moldoveni mai au circa 10 miliarde de lei împrumutați de la alte persoane fizice, care nu sunt reflectate nicăieri. Și agenții economici, pe lângă datoriile pe care le au față de instituțiile financiare, au încă zeci de miliarde de lei datorii față de angajați, furnizori, alți agenți economici. „Din acest motiv, volumul total de îndatorare al Republicii Moldova pe intern este cu mult mai mare. Estimativ, este de 272,5 miliarde de lei sau 14,8 miliarde de dolari, care sunt doar față de instituțiile financiare. Însă, în realitate sunt cu mult mai mari”, a declarat economistul.
Analistul economic a menționat că în prezent datoria Guvernului Republicii Moldova reprezintă 32% din Produsul Intern Brut (PIB). Recordul a fost în 1998, de aproape 83%. După, a urmat o scădere până în 2008, iar de atunci se menține la nivelul de 30%-32%. Vorbind despre țările din Europa, care au datorii mari, raportate la PIB, analistul a spus că este vorba de Grecia – cu 206%; pe locul II este Italia cu 156%, urmată de Portugalia cu 134% și Spania cu 119%. Media în zona euro este de 98%, în UE este de 91%. În Ucraina reprezintă 61%, iar în România – 47%. „Republica Moldova are aproape cea mai mică datorie raportată la PIB din Europa – circa 32%. Guvernul, chiar dacă în ultimii trei ani s-a împrumutat de cinci ori mai mult, decât în orice altă perioadă de la independență, datoria este cea mai mică din Europa”, a menționat analistul economic.
Expertul a mai vorbit și despre intrările de resurse financiare externe în bugetul de stat din 2001 și până în prezent. Astfel, cei mai mulți au venit în bugetul de stat în perioada 2011 – 2015 – 1,2 miliarde de dolari, dintre care 830 de milioane au fost sub formă de granturi, iar 390 de milioane – împrumuturi. Între 2016 și 2020 – granturi și împrumuturi externe nu prea au venit, iar accentul a fost pus mai mult pe împrumuturi interne. În 2021 și 2022, granturile și împrumuturile externe sunt cu mult mai multe decât în anii precedenți.
Despre dobânzile creditelor luate de către Guvern, Veaceslav Ioniță a remarcat că până în 2018 Republica Moldova anual plătea 1,5 miliarde de lei din bugetul de stat sub formă de dobânzi la împrumuturile luate. În acest an, estimativ va plăti 2,9 miliarde de lei. Însă, ar putea fi cu mult mai mult. Dacă anul trecut Guvernul s-a împrumutat pe piața internă cu 5,5%, în prezent este nevoit să se împrumute deja cu 17%. Astfel, plata dobânzilor ar urma să constituie în acest an 3,2 sau 3,3 miliarde de lei.
Potrivit economistului, deși creditele externe reprezintă 2/3 din împrumuturile Republicii Moldova, dobânda plătită este de patru ori mai mică decât pentru creditele interne. În prezent, creditele externe accesate reprezintă 47 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită în acest an este de 590 de milioane de lei. Creditele interne sunt de 32 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită va fi de cel puțin 2,5 miliarde de lei. „Cel mai bine pentru Republica Moldova este să acceseze resurse financiare externe, care sunt de câteva ori mai ieftine decât cele interne. Dacă în ultimii ani Republica Moldova sa confruntat cu problema lipsei finanțării externe și a fost nevoită să substituie finanțarea externă cu cea internă, care este foarte scumpă, actualul Guvern și cel viitor trebuie să substituie finanțarea internă prin atragerea finanțării externe, asigurând astfel o stabilitate a cursului valutar și reducând povara de deservire a datoriei publice”, a declarat economistul.
Analistul economic susține că Republica Moldova nu are nici o șansă de dezvoltare dacă nu se împrumută din exterior, deoarece are o infrastructură într-o stare dezastruoasă și care nu este corect să fie finanțată din cheltuielile bugetare. „Nu este corect să se facă anumite lucrări de infrastructură din contul actualei generații pentru generațiile ulterioare. Investițiile în infrastructură trebuie repartizate pentru toate generațiile care estimativ vor beneficia de aceste investiții”, a opinat analistul economic.
Veaceslav Ioniță menționează că Republica Moldova ar avea nevoie anual de 3,1% din PIB pentru reparația și construcția drumurilor. Pentru transport – se recomandă investiții de 1% din PIB. Pentru electricitate și linii de tensiune – 2,5%. Pentru eficiența energetică – 0,4%, apă și canalizare – 0,9%. În total, anual sunt necesare investiții în infrastructură de minimum 22,6 miliarde de lei sau 8,5% din PIB. „Cea mai mare provocare pe care o are Guvernul este lipsa unui plan de investiții pentru următorii zece ani, ca să arate finanțatorilor pentru ce trebuie să fie finanțat. Fără aceste lucruri Republica Moldova rămâne o țară subdezvoltată, unde costurile pentru o investiție în economie sunt cu 20-30% mai mari, decât în orice altă țară, din cauza că lipsește infrastructura adecvată. În ultimii ani bugetul Republicii Moldova a fost unul de supraviețuire și nu de dezvoltare. Republica Moldova trebuie să treacă de la buget de supraviețuire la unul de dezvoltare. Acest lucru poate fi făcut doar prin atragerea de granturi și împrumuturi externe. Este nevoie anual de 5-6% din PIB investiții în infrastructură doar din partea Guvernului”, a menționat expertul.
În luna octombrie 2021, activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au atins maxima istorică de 4,073 de milioane de dolari. În prezent, acestea s-au redus cu 652 de milioane de dolari și au atins nivelul de 3,421 de milioane de dolari. Aceasta este a patra reducere semnificativă a rezervelor valutare din istoria țării, de la obținerea independenței, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
Potrivit expertului, BNM a început a interveni încă din luna martie 2021 pe piața valutară, însă aceste intervenții au fost minime, care până în octombrie 2021 au constituit doar 37 de milioane de dolari vânzări. În următoarele patru luni, perioada noiembrie 2021 – februarie 2022, intervenția a fost una extrem de mare, de 479 de milioane de dolari, iar pentru luna martie anticipăm că intervenția va fi de cel puțin 200-250 de milioane de dolari, cea ce înseamnă vânzări totale de circa 750 de milioane de dolari.
Expertul spune că sunt patru factori de bază, care au determinat intervenția BNM (în ordinea importanței lor):
1). În primul rând este vorba de criza energetică și creșterea fără precedent a prețului de import al gazelor naturale. Din cauza majorării prețurilor la gazele naturale, Republica Moldova, pentru trimestrul IV din 2021 și trimetrul I din 2022, are de achitat pentru gazele naturale circa 480 de milioane de dolari. De patru ori mai mult față de aceeași perioadă a anului 2020-2021, când s-a achitat 118 milioane de dolari. Pentru a diminua impactul social și economic, Guvernul a intervenit cu plăți directe către sectorul energetic, dar și cu compensații pentru populație. Toți acești bani au ajuns pe piața valutară și BNM a trebuit să intervină pentru a diminua efectele negative cauzate de majorarea bruscă a prețului de achiziții la gazele naturale. Se estimează că acest factor a contribuit cu 250-300 de milioane de dolari la diminuarea rezervelor valutare ale Republicii Moldova.
2). În al doilea rând a influențat panica provocată de războiul din Ucraina, care a generat procurări masive de valută din partea cetățenilor și a agenților economici. Panica a început pe 24 februarie, când a început războiul, iar în următoarele cinci zile am asistat la procurări de valută atipic de mari din partea populației, de circa 100 de milioane de dolari. Panica a durat aproximativ trei săptămâni, iar conform estimărilor, pentru a diminua efectul negativ al panicii, BNM a vândut în jur de 250 de milioane dolari. „Cetățenii noștri intră în panică și-n cazuri mult mai simple, cum a fost înainte de alegerile din 2019, când BNM a vândut 273 de milioane de dolari, pentru a calma piața. Dar după cum am menționat panica nu durează mult și cetățenii rapid revin la situația normală și iarăși aduc valuta pe piață”, declară Veaceslav Ioniță.
3). Al treilea factor de contribuție este consumul excesiv al populației din 2021 bazat pe credite și lupta BNM cu inflația importată. Anul 2021 este caracterizat printr-o creștere fără precedent a creditelor de consum, care, în cea mai mare parte, au intrat pe piața valutară. Totodată, Republica Moldova, în 2021, s-a confruntat cu o rată a inflației de aproape 14% anual, maxima din ultimii 20 ani. Pentru a diminua efectele negative de pe piața valutară, din cauza consumului bazat pe credite, și a reduce efectul inflații importate, BNM din martie 2021 a început să facă mici intervenții pe piața valutară. În felul acesta a asigurat o stabilitate a cursului valutar. Mai mult, în prezent agricultorii solicită oficial BNM să intervină pe piața valutară, pentru a întări leul și a diminua din creșterea fără precedent a prețurilor la fertilizanți și produsele petroliere. Ori, cursul valutar contribuie direct la prețul în lei al produselor de import. Se estimează că în jur de 100 de milioane de dolari au fost utilizate de către BNM pentru a lupta cu creșterea prețurilor, provocată de inflația importată. „Observăm că BNM a vândut cel puțin 750 de milioane de dolari, iar rezervele valutare s-au redus cu 652 de milioane de dolari. Cum e posibil așa ceva? Aici trebuie de răspuns la o întrebare. Am avut oare o diminuare a rezervelor valutare? Cât nu ar părea de straniu, dar răspunsul la această întrebare nu este simplu după cum pare la prima vedere. După cum am menționat, BNM a început să intervină pe piața valutară în luna martie 2021, când rezervele valutare ale țări erau de 3,764 de milioane de dolari. De atunci, BNM a vândut nu mai puțin de 750 de milioane de dolari, iar rezervele valutare s-au redus cu doar 343 de milioane de dolari. Apare întrebarea firească: De unde au fost luate altele cel puțin 400 de milioane de dolari. Și aici apare cel de al patrulea factor, care a permis diminuarea impactului negativ al crizei energetice, panicii determinate de războiul din Ucraina și creșterea fără precedent din ultimii 20 de ani a prețurilor”, a explicat economistul.
4). Al patrulea factor, care a ajutat Republica Moldova în această perioadă, a fost suportul partenerilor externi. Banii veniți de la Fondul Monetar Internațional (FMI), sub formă de împrumuturi, și de la Comisia Europeană, sub formă de granturi, au diminuat impactul crizei. De fapt, din totalul de cel puțin 750 de milioane de dolari intervenții, BNM a contribuit cu rezervele proprii în proporție de maximum 40-45%. Restul a fost acoperit din banii primiți de la partenerii de dezvoltare. Maxima din octombrie 2021, de 4,073 de milioane de dolari, trebuie privită ca o acțiune de acumulare de fonduri de la partenerii de dezvoltare în anticiparea crizei. Mai mult, Uniunea Europeană (UE) a decis să aloce Republicii Moldova altele 150 de milioane de euro, bani care vor readuce rezervele valutare ale Republicii Moldova la situația din martie 2021, începutul intervenției BNM. „Aici trebuie să adăugăm și cele 100 de milioane de euro votate de către România. De fapt, datorită suportului oferit de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova noi vom reuși să acoperim toate efectele crizei, fără ca să fie afectate rezervele noastre valutare. Ei vor acoperi toată gaura survenită de la cele mai importante 3 crize descrise mai sus”, a afirmat analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, criza energetică va continua și în următoarele luni, însă intensitatea sa și maxima posibilă a fost deja depășită. Din acest motiv, presiunea prețurilor energetice pe piața valutară va fi incomparabil mai mică decât în ultimele cinci luni. Panica provocată de războiul din Ucraina a luat sfârșit, populația revine la normal și se anticipează chiar o vânzare de valută din partea cetățenilor. Aici este de remarcat faptul că prețul panicii pentru cetățeni este destul de mare și așa a fost la toate situațiile de panică precedente. Cert este că panica nu mai este un factor, care să influențeze negativ piața valutară. Problema prețurilor în 2022 va fi și mai acută decât în 2021. BNM va trebui să intervină pentru a proteja cetățenii, însă această intervenție va fi de câteva ori mai mică decât intervenția provocată de criza energetică și panica in februarie. Partenerii extern vor crește suportul pentru Republica Moldova, cea ce va permite restabilirea și chiar majorarea activelor oficiale de rezervă peste nivelul din martie 2021. „Considerăm că este posibilă o ușoară diminuarea a activelor oficiale de rezervă pe o perioadă foarte scurtă de timp. Iar, în câteva luni, datorită suportului extern, ele se vor recupera destul de rapid. Pe final să nu uităm că rezervele valutare, pentru aceasta se numesc rezerve, sunt ca să fie utilizate anume în astfel de perioade de criză. Partea bună este că avem alături de noi partenerii externi în special UE și România. Cu suportul cărora vom reuși recuperarea rezervelor alocate în criză în câteva luni”, a conchis expertul.
Sunt patru probleme majore cu care se confruntă municipiul Chișinău legat de transportul public. Este vorba de politizarea tarifelor, subvenționarea anuală cu sute de milioane de lei din buget, lipsa unui sistem integrat și reducerea numărului de pasageri. Despre aceasta a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 25 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
El a precizat că recent au avut loc primele dezbateri publice legate de noua metodologie privind ajustarea tarifului pentru călătoria cu transportul public municipal, proces care a fost ignorat ani la rând. În opinia expertului, sunt patru probleme ale rețelei de transport public din municipiul Chișinău:
Prima problemă este povara enormă pe bugetul municipal, de unde transportul public este subvenționat foarte puternic. Dacă în 2011, din bugetul municipal s-au alocat pentru subvenționarea transportului public 50,4 de milioane de lei, atunci în 2021 suma a crescut de 14 ori, până la 700 de milioane lei și aceasta fără a ține cont de scumpirile la energia electrică și la carburanți. În condițiile scumpirilor la energia electrică și carburanții, în acest an, 2022, subvenționarea transportului public va crește până la cel puțin 800 de milioane de lei. Expertul este de părere că municipalitatea trebuie să descurajeze posesorii de autoturisme prin introducerea unor plăți pentru parcare, a unei taxe de circulație prin centrul orașului, iar banii colectați să fie direcționați subvenționării transportului public.
„Până în anul 2014 circa 6% din veniturile municipiului Chișinău erau direcționate către subvenționarea transportul public. Ulterior, s-a ridicat la 8%, iar în prezent este de 13%. Dacă vor fi incluse majorările la carburanți și la electricitate se va ajunge la 15%. Fiecare al șaselea leu pe care îl câștigă municipiul Chișinău este alocat subvenționării transportului public. Din acești bani pot fi reparate șase mari străzi din municipiul Chișinău”, a spus Veaceslav Ioniță.
A doua problemă, afirmă economistul, sunt tarifele politizate, care până acum nu se stabileau având la bază o analiză economică, dar erau aprobate strict din raționamente politice. „Acest handicap, politizarea excesivă a tarifului la transportul public, se propune să treacă pe planul doi. Însă, pentru a proteja locuitorii municipiului, metodologia nouă presupune câteva elemente importante: 1) plafonarea tarifului astfel încât de pe un salariu mediu să fie posibil de procurat cel puțin 1670 de călătorii; 2) anumite categorii de persoane, pensionarii și copiii, vor continua să călătorească gratis; 3) pentru cei cu abonamente prețul unei călătorii va fi de 2-3 ori mai mic”. După ce Consiliul municipal Chișinău (CMC) va adopta această metodologie o singură dată, primarul, o dată la doi ani, va avea posibilitatea să ajusteze tariful fără decizia CMC în dependență de inflație. Dacă timp de doi ani nu se adună până la un leu, tariful nu se majorează”, a specificat economistul, făcând referire la noua metodologie.
Analistul a mai menționat că prețul maximum posibil care poate fi acceptat astăzi este de 6 lei, deși calculele autorităților arată că costul real al unei călătorii este mult mai mare, de aproape 10 lei. Limitarea la 6 lei este determinată de garantarea unui minim de cel puțin 2000 de călătorii, care pot fi procurate pe un salariu mediu din municipiu. Diferența va fi achitată din bugetul municipal, care se va ridica la cel puțin 300 milioane lei în acest an. „Fiindcă a fost politizat ani de zile stabilirea tarifului, din 2009 acesta nu a fost modificat, acum vom avea o creștere prea bruscă. Este o decizie care va avea niște costuri politice pentru cei care o vor implementa. Cel puțin de două ori trebuia în această perioadă să fie ajustat. Deși au fost vreo zece tentative, acest lucru nu s-a făcut și permanent deciziile politice au stat la baza amânării”, a menționat analistul economic.
A treia problemă, potrivit expertului, este lipsa unui sistem integrat. Astăzi este nevoie să schimbi 2-3 unități de transport ca să ajungi dintr-un punct în altul și pentru fiecare deplasare trebuie cumpărat tichet. Conform noii metodologii, se va introduce un preț unic pentru tot transportul public din municipiul Chișinău, indiferent cu ce călătorești: autobus, troleibuz sau maxi taxi. Expertul speră că în viitorul apropiat va fi posibil de a procura un tichet și de a te deplasa din punctul A în punctul B, indiferent de câte unități de transport ai nevoie să schimbi.
A patra problemă, a remarcat economistul, este reducerea semnificativă a călătorilor. În 2009 transportul public municipal a transportat 194 de milioane de pasageri. Treptat numărul acestora a scăzut și în prezent sunt transportați anual circa 143 de milioane, crescând în această perioadă enorm de mult numărul celor care utilizează mașinile personale. „Avem o reducere destul de puternică a cetățenilor care merg cu transportul public în favoarea celui privat. Se creează din această cauză ambuteiaje enorme. Tot ce trebuie să facă autoritățile municipale este să gândească politici de descurajare a utilizării transportului privat și încurajarea transportului public. Persoanele care utilizează transportul privat trebuie să plătească, iar banii colectați să meargă la subvenționarea ramurii de transport municipal”, a conchis economistul.
În Republica Moldova, în ultimii patru ani, a crescut cu circa 10% numărul celor care sunt remunerați oficial. Dacă în iulie 2018, aproape 79% dintre moldoveni declarau că tot salariul pe care îl primesc lunar este oficial, în luna februarie, 2022, procentul acestora a ajuns la 88%. Sunt datele unei cercetări omnibus, realizată de către CBS Research în perioada 10-22 februarie, pe un eșantion de 1276 de persoane, la care a participat și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 18 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, a făcut publice răspunsurile la întrebările cu care a participat IDIS „Viitorul” la omnibus.
Astfel, doar 34,2% dintre moldoveni au spus că au un loc de muncă stabil și sunt remunerați lunar. Dintre moldovenii de 30-44 de ani doar jumătate au un loc de muncă stabil și cu remunerare. Dintre cei cu vârsta de la 45 la 59 de ani, doar 44,7% muncesc regulat și primesc un salariu oficial. Tinerii de la 18 la 29 de ani muncesc oficial în proporție de 31%, iar cei trecuți de 60 de ani - 10,9%.
Vorbind despre cei din categoria de vârstă 30-44 de ani, expertul a menționat că 50% lucrează, 1,8% - învață, restul sunt fără ocupație. Despre moldovenii de la 45-59 de ani, expertul a spus că 44,7% - lucrează, iar 55,3% - sunt fără ocupație. Referitor la grupul cetățenilor de la 60 de ani și mai mult, Vecaeslav Ioniță a declarat că 10,9% lucrează, restul sunt la pensie. „Dacă e să vorbim aparte despre tinerii de la 18 la 29 de ani - 31% lucrează, iar, conform datele Biroului Național de Statistică, doar 18,4% studiază. Ca rezultat, 49,4% dintre aceștia învață s-au lucrează. Restul 50,6%- nici nu învață, nici nu lucrează. Pe acești tineri există o presiune enormă de a pleca peste hotare. Din acest motiv, fiecare al treilea tânăr ar dori în următoarele luni să plece peste hotare”, a spus Veaceslav Ioniță.
În baza datelor omnibus, economistul Veaceslav Ioniță a estimat că, 695 de mii de moldoveni au spus că lucrează, au un loc de muncă și primesc un salariu. Cei mai mulți au vârsta cuprinsă între 30 și 44 de ani – 293 de mii de persoane sau 42% din total. Pe locul doi sunt cei de la 45 la 59 de ani – 228 de mii de persoane sau 33%. Pe locul trei se află tinerii de la 18 la 29 de ani – 111 mii de persoane sau 16%. Pe ultimii loc, persoane de peste 60 de ani – 63 de mii de persoane s-au 9%.
Aceștia, fiind întrebați despre modul în care sunt remunerați, 88% au afirmat că salariile lor sunt oficiale; 6,3% - salariile sunt oferite în plic; 4,5% - mai mult de jumătate de salariu este plătit oficial, restul în plic; iar 1,2% - mai puțin de 50% din salariu este plătit oficial, restul în plic.
Potrivit economistului, pentru prima dată IDIS „Viitorul” a realizat un asemenea sondaj în anul 2018. Dacă iulie 2018, 78,7% dintre moldoveni primeau tot salariul oficial, în februarie 2022 acest procent a crescut la 88%, circa 610 mii de persoane. Dacă în iulie 2018, 5,8% dintre moldoveni primeau salariile parțial în plic, parțial oficial, în februarie 2022 procentul acestora este de 5,7%, circa 38 de mii de persoane. Dacă în iulie 2018, 15,5% dintre moldoveni declarau că primesc salariile în plic, în februarie 2022 procentul acestora a fost de 6,3%, circa 47 de mii de persoane.
„Odată ce statul a redus povara fiscală, a devenit mai sever în tot ceea ce înseamnă plata salariului în plic, au fost introduse mai multe modalități de verificare, inclusiv aplicate amenzi, vedem că numărul celor salariați la plic a scăzut de două ori. În ultimii patru ani a crescut responsabilitatea agenților economici, a cetățenilor, a crescut influența statului, iar ca rezultat avem o creștere esențială, vizibilă, a numărului celor care au un salariul oficial”, a afirmat economistul.
În 2022, potrivit analistului economic, fondul de salarizare oficial al țării va fi estimativ de circa 88 de miliarde de lei. Dintre aceștia, 84,5 miliarde de lei vor fi direcționați către cei 610 mii de moldoveni care spun că primesc tot salariul oficial. 3,3 miliarde de lei vor reprezenta salariile celor care primesc mai mult de jumătate oficial, iar restul neoficial și 0,3 miliarde de lei vor fi salariile moldovenilor care sunt remunerați mai mult de jumătate neoficial, restul oficial. Salariile care se dau în plic, estimativ, în acest an se vor ridica la 8 miliarde de lei. „Din aceste 8 miliarde de lei, 6 miliarde de lei vor fi acordați moldovenilor care declară că absolut întreaga lor remunerare este în plic. Celelalte 2 miliarde de lei vor merge către moldovenii care primesc o parte din salariu în plic. Astfel, ratările bugetului de stat sunt estimativ la 3,5 miliarde de lei din cauza salariilor care se plătesc în plic”, a menționat analistul economi.
Dintre angajații cu vârste de la 45 la 59 de ani – 90% declară că au întreg salariul oficial. 88,9% dintre moldovenii de 30-44 de ani au declarat că primesc un salariu oficial. Tinerii de la 18-29 de ani în proporție de 84,4% sunt remunerați oficial, iar muncitorii de la 60 de ani și mai mult - 81,4% au salarii oficiale. Dintre cei care primesc tot salariul în plic, 11,2% sunt din categoria de vârstă 18-29 de ani; 7,4% au peste 60 de ani; 6,8% au vârsta de la 30 la 44 de ani, iar 2,9% au vârste de la 45 la 59 de ani.
Veaceslav Ioniță a mai spus că studiile influențează enorm posibilitatea unui cetățean de a-și găsi un loc de muncă, cu remunerare oficială. Dintre cei cu studii superioare, în vârsta aptă de muncă, 56,8% declară că au un loc de muncă plătit integral oficial. La polul opus se află cei cu studii medii incomplete, unde doar 15,4% dintre ei declară ca au un loc de muncă integral plătit oficial. Altfel spus, șansa unui moldovean cu studii superioare de a se angaja oficial este de patru ori mai mare decât a celui fără studii.
Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile pe piața produselor petroliere din Republica Moldova, când motorina s-a scumpit cu mult mai mult decât tot parcursul anului trecut, a reprezentat un fenomen care răstoarnă orice logică economică. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a spus vineri, 11 martie, în cadrul unei ediții speciale că timp de un an prețul la motorină a crescut cu 5 lei, iar în ultimele zile - tot cu 5 lei. Totodată, procurările angro au fost cu până la 4 lei mai mari decât cele cu amănuntul.
Potrivit expertului, în Republica Moldova, în proporție de 70%, este utilizată motorina, în rest - benzina. Joi, 10 martie, la stațiile PECO motorina se vindea cu 25 de lei/litru, iar producătorilor agricoli li se propunea angro cu 28 de lei și 50 de bani sau chiar 29 de lei/litru, fapt ce s-a datorat așa numitei „liberalizări” a pieței angro. A fost nevoie de intervenția Comisiei pentru Situații Excepționale pentru a stopa creșterea, cauzată, posibil, de legislația vicioasă. „Logica economică spune că prețurile angro trebuie să fie mai mici decât cele cu amănuntul. Lucrul care a funcționat 30 de ani în Republica Moldova. Acum câteva zile petroliștii au făcut dezmăț”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că actuala criză petrolieră a scos în evidență monopolul real existent pe piața dată, modul în care monopoliștii manipulează și obțin supraprofituri nejustificate, dar și modalitatea prin care aceștia reușesc să șantajeze autoritățile „cu lipsa motorinei” în ajunul lucrărilor de primăvară.
Economistul crede că unele companii petroliere moldovenești au făcut acest joc în Republica Moldova după scenariul pe care au mers petroliștii din România, care au manipulat piața exact în aceeași perioadă. „A fost după mine un război hibrid. Serviciile speciale din România investighează faptul că ar fi fost manipulată piața și prețul la motorină și la benzină, nejustificat, a ajuns la aproape 2,8 euro”, a afirmat economistul.
În opinia analistului economic, astăzi Republica Moldova a ajuns să suporte consecințele faptului că a tolerat monopolul de pe piața produselor petroliere, când sunt doar trei importatori, restul – intermediari, care ar fi introdus un adaos comercial nejustificat, creând monopolul care în prezent șantajează cu prețul la motorină. „Gazul lichefiat care vine din Rusia nu este problemă, iar motorina care vine din România a fost o problemă. În momentul în care a intervenit Comisia pentru Situații Excepționale problema a dispărut. Motorina este și prețul este normal. Prețul de comercializare nu este cel mai grav astăzi. Cel mai grav este haosul care s-a instalat și noi am avut prețuri de vânzare angro cu mult mai mari”, a opinia analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Consiliul Concurenței trebuie să caute răspuns la întrebarea: Cum a fost posibil ca motorina vândută angro să fie mai scumpă decât cea comercializată cu amănuntul la stațiile PECO? Dacă nu cumva companiile care operează pe piață au făcut abuz de poziția lor dominantă și au impus un preț nejustificat? „În România se discută la modul serios să fie aplicată amendă fiscală, ca tot profitul nejustificat obținut de către companiile PECO, în condiția de haos, care a existat și care s-a extins în Republica Moldova, să fie direcționat către bugetul de stat”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Expertul este de părere că autoritățile de la Chișinău trebuie să reglementeze prețul angro, care trebuie să includă prețul cu amănuntul reglementat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică pentru stațiile PECO, minus cheltuielile pe care le au stațiile PECO, ceea ce înseamnă cu 1 leu sau 1,5 lei mai puțin, deoarece este impresia că pe de o parte este liberalizată piața, dar pe de altă parte nu este liberalizată. „Pe de o parte am reglementat prețurile de la panou, iar pe de altă parte am spus că dacă ai benzină poți să o vinzi cum dorești, prețul angro îl pui cel pe care îl dorești și s-a ajuns la un paradox. Prețul angro a ajuns mai mare decât prețul cu amănuntul. Jumătățile de măsură care au fost create a încurajat și a stimulat petroliștii, care în cel mai critic moment au jucat și au arătat că toată legislația care a fost făcută a fost făcută parcă special pentru ei, în detrimentul consumatorului, în special a agricultorilor și transportatorilor”, a menționat expertul.
Potrivit economistului, în regim de urgență ANRE trebuie să aprobe metodologia prin care din prețul afișat la panou să fie reduse cheltuielile pe care le au stațiile PECO, iar prețul angro să fie cu cel puțin un lei mai mic, deoarece sunt aproape lucrările agricole de primăvară, iar agricultorii au dreptul la motorină la un preț corect. „Înțelegem că avem o situație dificilă pe piața internațională. Înțelegem că prețul la produsele petroliere sunt mai mari și riscă să fie și mai mari. Dar avem o injustiție, când prețul angro este mai mare decât prețul cu amănuntul. Dacă nu facem ordine, companiile petroliere ne vor șantaja de fiecare dată când vom avea situații de criză”, a precizat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai afirmat că în prezent în Republica Moldova doar trei companii procură de la producătorii din România. Restul procurărilor se fac prin intermediari, iar prețul angro care este în Republica Moldova este mai mare decât în România, Georgia, chiar Ucraina, unde în prezent este situație de război. La fel, susține că în Republica Moldova a fost creat un sistem prin care real nimeni nu poate face achiziții directe de produse petroliere. A fost o lege înregistrată în Parlament, prin care se dorea demonopolizarea pieței, ca agenții economici de pe piață să poată procura direct de la producătorii din România, nu prin intermediari. Însă, la votarea proiectului acest articol a fost scos.
„Acum deputații trebuie să ia această lege și să o voteze repetat. Noi în prezent avem o crimă economică, când este permis intermediarilor să lucreze. Prețul de 29 de lei nu a fost format în baza prețului de la producătorii din România, dar de intermediarii care lucrează pe piața noastră. Trebuie să asigurăm dreptul oricărei companii din Republica Moldova să poată face procurări directe din România. Acum acest lucru nu se întâmplă. Avem intermediere speculativă, avem prețuri ridicate. Trebuie să fie eliminată intermedierea speculativă cu produsele petroliere, care a creat haosul din ultimele zile. Și intervenția Comisiei Situații Excepționale a demonstrat că motorină este și livrarea la preț mai mic este posibilă”, a declarat analistul.
În opinia expertului, Consiliul Concurenței trebuie să aplice penalități pentru ceea ce s-a întâmplat timp de două zile pe piața produselor petroliere. Dacă nu vor fi aplicate penalități vor fi astfel de abuzuri pe piață și pe viitor. Serviciul de Securitate trebuie să răspundă de ce a fost creată această stare artificială de haos în Republica Moldova? Cine a gestionat situația și s-a ajuns să fie 29 de lei motorina cumpărată angro. „Atenționez cu toată responsabilitatea, haosul creat în ultimele zile are toate elementele unei înțelegeri de cartel între un grup foarte mic de companii. Acest fapt poate fi foarte ușor verificat de către autoritățile competente”, a afirmat expertul.
„După cum Comisia pentru Situații Excepționale a intervenit în regim de urgență și a stopat această creștere de prețuri, acum trebuie să intervină la fel de urgent să introducă reglementarea prețurilor angro și anularea tuturor impedimentelor care nu permit companiilor din Republica Moldova să procure direct de la producători și din cauza aceasta avem intermediari care beneficiară pe de urma situației dificile în care ne aflăm și au profituri nejustificate care trebuie urmărite. Fără aceste două măsuri implementate, riscăm să punem sub semnul întrebării toate lucrările agricole de primăvară”, a conchis Veaceslav Ioniță.
În Republica Moldova, situația privind prețurile este una dramatică. În ultima perioadă, acestea au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Prețurile vor continua să crească cel puțin încă jumătate de an. Banca Națională a Moldovei (BNM), instituția care are menirea de a combate creșterea prețurilor, în luptă contra inflației, are câteva instrumente: rata de bază a creditelor și cursul valutar. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 18 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că instrumentele BNM sunt limitate, deoarece efectele pe care le produc sunt destul de mici.
Potrivit expertului, o rată de bază mică - încurajează creditarea, iar una mare – descurajează. În 2020, BNM a scăzut rata de bază la 2,65%, cel mai mic nivel din istoria țării, deoarece era pandemie, criză, iar oamenii nu cheltuiau bani. Rata de bază a fost scăzută cu scopul de a stimula consumul în rândul cetățenilor și a reanima economia. Din a doua jumătate a anului 2021, BNM a început ridicarea ratei de bază, în anticiparea efectelor inflaționiste, care au început să se manifeste foarte puternic. Rata de bază scăzută a alimentat puternic consumul populației și accesul fără precedent la creditele de consum. Timp de jumătate de an a fost ridicată rata de bază de șase ori, în încercarea de tempera intrarea de bani în economie, care alimenta inflația.
Veaceslav Ioniță susține că un risc al majorării ratei de bază, pe lângă efectul benefic de a stăpâni inflația, este scumpirea creditelor. Creditele s-au scumpit pentru toți: pentru cetățenii care luau credite pentru consum; pentru persoanele fizice care luau credite ipotecare; pentru agenții economici, dar și pentru Guvern, care în acest an planifică să se împrumute cu 14 miliarde de lei, dintre care cu 4,6 miliarde de lei de pe piața internă.
Din punct de vedere teoretic, spune expertul, atunci când BNM scumpește creditele o face pentru toată lumea, nu aplică instrumente diferențiate. Însă, în practica reală a Republicii Moldova se observă o scumpire diferențiată.
În cazul creditelor de consum, în trimestrul III al anului 2021 rata de bază era la cel mai mic nivel din istoria țării – la 4,6%. Odată cu majorarea ratei de bază de către BNM, creditele de consum au înregistrat cea mai mare creștere din toate tipurile de credite și au ajuns în trimestrul IV la 9,2%, cea ce a și fost scopul de bază a BNM. Efectul imediat al acestei scumpiri s-a manifestat prin reducerea creditelor noi contractate de populație pentru consum de la 4,4 miliarde în trimestrul III, anul trecut, la mai puțin de 4 miliarde lei în Trimestrul IV.
În cazul agenților economici, situația practic nu s-a schimbat. Rata dobânzilor în trimestrul II anul trecut era la cel mai scăzut nivel – de 8,1%, iar în trimestrul IV a ajuns la 8,4%, cu 2,4% mai mare. Astfel, îngrijorarea majorității experților și a actorilor politici că majorarea ratei de bază a BNM va duce la scumpirea creditelor pentru agenții economici nu s-a adeverit.
Economistul a mai menționat că majorarea ratei de bază a scumpit banii pe care Guvernul urmează să-i contrasteze de pe piața financiară din țară. În ianuarie 2022, comparativ cu trimestrul III al anului trecut, rata de bază a crescut de la 5,5% la 8,1%. Această majorare a dobânzii pentru resursele contractate de către Guvern, înseamnă costuri suplimentare cu dobânda de circa 120 de milioane de lei anual. Dacă BNM nu ar fi scumpit creditele, acești bani urmau să devină economii pentru Guvern, însă inflația ar fi fost cu mult mai mare și Guvernul trebuia să cheltuie un miliard de lei ca să plătească pensii majorate, ca să majoreze salariile bugetarilor și să ofere compensații păturilor vulnerabile.
Creditele imobiliare s-au scumpit nesemnificativ, cu doar 15%, a remarcat analistul economic.
Astfel, majorarea ratei de bază de către BNM a scumpit banii pentru creditele de consum și împrumuturile contractate de către Guvern, dar nu au afectat creditele pentru agenții economici și cele imobiliare. Chiar dacă BNM nu are instrumente diferențiate de intervenție, totuși efectele intervenției sale s-a manifestat diferențiat.
Veaceslav Ioniță crede că și cursul valutar este un instrument de bază și cu impact major, al BNM în lupta cu majorarea prețurilor. Republica Moldova fiind o țară dependentă de produsele de import, dacă leul este puternic prețurile de import sunt mici, iar dacă este slab - prețurile de import sunt mari. În 2020, volumul de valută vândut a fost mai mare decât volumul necesar, iar 2021 a fost o situație inversă. Aproape în fiecare lună pe piața valutară era într-un deficit de valută. În luna noiembrie, a fost un deficit de 273 de milioane de dolari. Dacă BNM nu intervenea era să fie o depreciere masivă a leului moldovenesc.
Potrivit expertului, BNM a intervenit masiv pe piața valutară de patru ori în istoria țării: 1998-1999; 2009; 2014-2015 și în 2021 - cu 305 milioane de dolari, lucrul care a permis leului moldovenesc, într-un an de deficit de valută pe piață, când cererea a fost cu mult mai mare decât oferta, să finalizeze anul mai puternic decât la început, față de perechea valutară euro și dolar.
„În lupta cu inflația, din nefericire pentru noi, instrumentele pe care le are BNM sunt foarte slabe, efectul lor este destul de mic. BNM, scumpind creditele, a produs efect doar asupra creditelor de consum. Până la urmă instrumentul de bază al BNM este totuși cursul valutar”, a conchis expertul.
În 2021 a fost înregistrată o creștere fără precedent a gradului de îndatorare al persoanelor fizice din surse oficiale de finanțare. Anul trecut, estimativ, volumul creditelor luate de către moldoveni, de la bănci și companie nebancare, s-a ridicat la 33 de miliarde de lei. Cu aproape 8 miliarde de lei mai mult față de 2020. Însă, cifra este cu mult mai mare, deoarece moldovenii au alte două surse neoficiale de finanțare: rudele și prietenii; și persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă (cămătarii).
Datele unui sondaj, realizat în perioada 24 ianuarie-5 februarie 2022, de către CBS Research, la comanda Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ioan I.C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) din București și a Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” din Republica Moldova, au fost prezentate de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economie la IDIS, în cadrul ediției de vineri, 11 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, 28,9% dintre moldoveni declară ca au datorii, dintre care: 21,9% au un credit luat de la o bancă; 9,6% - au un credit accesat la o companie financiară nebancară (asociație de economii și împrumuturi; companie de leasing; și companie de micro finanțare); 8,2% - s-au împrumutat de la rude sau prieteni, iar 1,4% - de la persoane fizice care oferă împrumuturi cu dobândă. Dintre aceștia, 2,9% au declarat că s-au împrumutat din minimul trei surse. „Altfel spus, circa 60 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova sunt plini de datorii”, a declarat expertul.
Veaceslav Ioniță susține că pe lângă acei 33 de miliarde de lei, pe care moldovenii i-au luat de la bănci și companii financiare nebancare, estimativ alții circa 10 miliarde de lei au fost împrumutați de către moldoveni fie de la rude sau prieteni, fie de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă. „De la bănci, în 2021, moldovenii s-au împrumutat de circa 22 de miliarde de lei, de la companiile financiare nebancare estimativ 10,2 miliarde de lei. De la rude sau prieteni – circa 8,6 miliarde de lei, iar de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă – 1,5 miliarde de lei. Aproape fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova declară că are astăzi un împrumut”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că dintre cei care au astăzi un împrumut, 47% au probleme atunci când trebuie să-l întoarcă. Circa 30% dintre aceștia reduc cheltuielile pentru a-l întoarce; 37,2% - se împrumută din altă parte și întorc împrumutul; 24,8% - înregistrează restanțe la întoarcerea creditului, iar 6,6% - au restanțe foarte mari în ceea ce privește întoarcerea împrumuturilor, intrând în capacitate de plată. „Fiecare al treilea moldovean care astăzi are un împrumut are probleme la întoarcere. În rândul tinerilor de la 18 la 29 de ani ponderea celor care au probleme la întoarcerea unui împrumut este de 27,5%; persoanele de 30-44 de ani care întâmpină dificultăți sunt în proporție de 30,6%, de la 45 la 59 de ani - 37,1%, iar cei de la 60 de ani în sus reprezintă 42,6”, a afirmat economistul.
Analistul economic a mai afirmat că astăzi în Republica Moldova 14,9% dintre cetățeni, sau fiecare al șaselea, spune că are un împrumut, nu îl poate achita la termen și înregistrează restanțe de plată. În rândul tinerilor acest indicator este de 10,4%, la cei cu vârsta de 30-44 ani este de 12,8%, cu vârsta cuprinsă între 45-59 ani sunt 18,6%, iar persoanele de peste 60 ani care au restanțe la credite și împrumuturi reprezintă 26,8%. Ultimii ar fi și cei mai vulnerabili în această privință. „Dintre moldovenii care au luat împrumut și nu-l pot întoarce: 12,9% spun că au datorii la bănci; 21,3% la companiile financiare nebancare, 22,8% la rude sau prieteni și 43,8% la persoanele fizice care dau credite cu dobândă”, a afirmat analistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cei care se împrumută de la persoanele fizice, care oferă bani la dobândă, sunt cei mai vulnerabili. Aproape fiecare al doilea cetățean care a împrumutat bani cu dobândă de la persoane fizice, a spus că are restanțe și nu poate întoarce datoria.
Recomandarea expertului este ca atunci când accesați un împrumut, un credit, indiferent de unde, întrebați ce se va întâmpla dacă veți avea dificultăți la întoarcerea datoriei, deoarece instituția financiară specifică acest lucru în contract, dar cetățenii nu atrag atenție acestui aspect important. „De regulă, cele mai mari probleme pe care le au cetățenii sunt penalitățile deosebit de mari aplicate în acest sens. Verificați condițiile creditare. Cea mai mare problemă pe care o au cetățenii la accesarea unui credit nu este rata dobânzilor, dar „condițiile draconice” pentru cazurile în care sunteți în dificultate de întoarcere a datoriei”, a declarat expertul.
Expertul mai recomandă moldovenilor să evite să se împrumute de la „cămătari”, dar să încerce la rude sau prieteni. Dacă nu este posibil la rude sau prieteni, să aleagă o bancă, acolo unde probabilitatea de a intra într-o dificultate de plată este cea mai mică, și doar apoi o companie financiară nebancară.
Bugetul Public Național (BPN) pentru 2022 poate fi caracterizat prin revenirea la proiecte investiționale, avansarea relațiilor cu partenerii externi și susținerea celor mai vulnerabili cetățeni, odată ce în 2021 s-au restabilit relațiile cu partenerii de dezvoltare și au fost majorate finanțările, ceea ce va permite să fie redus deficitul bugetar. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 4 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că BPN pentru 2021 a fost unul de susținere a populației în condițiile crizei energetice fără precedent și a celei mai mari inflații din ultimii 18 ani.
Expertul a menționat că Bugetul Public Național pentru 2021 poate fi caracterizat prin: cheltuieli sociale ridicate, încasări de venituri mult peste așteptări, restabilirea relațiilor cu partenerii externi de dezvoltare. Pentru 2022 se mai adaugă - reluarea procesului investițional.
Potrivit expertului, în 2021 veniturile BPN au fost de 77,4 miliarde de lei, cheltuielile – de 82 de miliarde de lei, iar deficitul– 4,6 miliarde de lei, care era planificat să fie cu mult mai mare. Ceea ce a salvat deficitul, spune expertul, au fost veniturile, care au crescut anul trecut peste așteptări, fapt ce a permis majorarea cheltuielilor, dar și reducerea concomitent a deficitului bugetar, față de cel planificat la început de an. „În 2021, datorită veniturile mari la buget, chiar dacă nu s-a reușit să fie împrumutat cât s-a planificat, cheltuielile au fost executate la nivelul așteptat, chiar majorate substanțial, iar concomitent sa reușit ca deficitul bugetar să fie relativ mic”, a spus expertul.
Economistul a declarat că pentru 2022 Guvernul a planificat să aibă un BPN de 96 de miliarde de lei la capitolul cheltuieli, de 80,9 miliarde de lei la capitolul venituri și un deficit de 15,1 miliarde de lei, cel mai mare care a fost planificat vreodată. „Până la urmă eu cred că acest deficit va fi de maximum 11 miliarde de lei, deoarece veniturile reale pe care le va avea Guvernul anul acesta vor fi mai mari decât cele planificate”, a declarat economistul.
Analistul economic a menționat că BPN pentru 2022 va fi social, la fel ca și precedentul. Cheltuielile de ordin social anul trecut au fost cele mai mari din istoria Republicii Moldova. Din cele 82 de miliarde de lei planificate la capitolul cheltuieli - 60 de miliarde de lei au fost cu tentă socială, circa 75%. Astfel, a fost majorată pensia minimă, salariile celor mai prost plătiți bugetari și acordate subvenții în domeniul energetic.
Expertul a afirmat că în 2021 bugetul asigurărilor sociale a cunoscut cea mai rapidă creștere, de 4,2 miliarde de lei față de 2020, până la 30,2 miliarde de lei. Pentru 2022 a fost planifică o creștere de 4,4 miliarde de lei. „În 2021 cheltuielile pentru protecția socială a crescut cu 16,1%. Ultima dată am avut o creștere mai mare în 2007-2008. În rest, standard a fost de 10%-11%. Pentru 2022 se planifică să crească cu circa 15%, deoarece măsurile de bază ale Guvernul în ajutorarea celor mai săraci a fost realizată în 2021, iar anul acesta va oferi suport pentru toți”, a afirmat expertul.
BPN din 2021, potrivit economistului, va intra în istorie ca anul cu cea mai mare creștere a încasărilor. Veniturile au crescut cu 14,7 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde peste creșterea planificată inițial. Ultima dată cea mai mare creștere a fost patru ani în urmă, de 7,4 miliarde de lei. Această creștere a veniturilor bugetare se datorează creșterii fără precedent în ultimii 15 ani a consumului populației. Pentru 2022, Guvernul a planificat venituri de 80,9 miliarde de lei, însă acestea, spune economistul, vor fi de cel puțin 85 de miliarde de lei, lucru care va permite să fie diminuat deficitul bugetar. „Guvernul pentru 2022 are o planificare destul de modestă, de 1,3 miliarde de lei, la capitolul granturi externe. În opinia mea, granturile externe în 2022 vor fi de cel puțin 3,5 miliarde de lei. Veniturile din impozite și taxe ale bugetului în 2022 vor fi cu cel puțin 2 miliarde de lei mai mari, decât au fost planificate, ceea ce va permite acoperirea deficitului bugetar”, susține economistul.
Analistul economic a mai remarcat că în 2021, din granturi și împrumuturi, BPN a avut 14,5 miliarde de lei, după ce s-a reușit să fie restabilite parțial relațiile cu partenerii externi. Cel mai mare volum de granturi Republica Moldova l-a primit în 2014, circa 4 miliarde de lei. În 2020, împrumuturile interne, în condițiile în care împrumuturile externe nu erau foarte mari, au fost de 5,6 miliarde de lei, cu o dobândă extrem de mare, cu un termenul de rambursare foarte scurt, fapt ce a pus o presiune enormă pe BPN. „În 2022 nu avem doar o creștere a banilor din împrumuturi și granturi, dar și o modificare a lor calitativă. Noi, de la împrumuturi scumpe și pe termen scurt, am trecut la împrumuturi ieftine și pe termen lung”, a remarcat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a mai afirmat că în 2019 deservirea datoriei publice costa bugetul 4 miliarde de lei. În 2021 costurile pentru deservirea datoriei publice a crescut până la 6,1 miliarde de lei, iar în 2022 estimativ va crește până la 8,3 miliarde de lei, dintre care aproape 3 miliarde de lei va fi doar plata dobânzilor, iar cea mai mare parte va merge pentru creditele interne accesate în ultimii ani. Suplementar la dobânzi, Republica Moldova va trebui să întoarcă în 2022 datorii mai vechi de 5,4 miliarde de lei, în special împrumuturi interne pe termen scurt. „Guvernul actual, pentru a scădea povara datoriei în următorii ani, banii pe care îi va împrumuta trebuie să-i împrumute pe un termen cât mai lung, iar dobânda să fie cât mai scurtă. Astfel, să fie readusă plata dobânzilor la parametrii de 1,5 miliarde de lei, iar întoarcerea împrumuturilor mai vechi să nu depășească 4 miliarde de lei anual. Împrumuturile interne care au dominat în ultimii ani, când eram izolați de toți partenerii, au creat o presiune pe viitorul BPN. Guvernul actual a moștenit anul trecut o istorie creditară nu dintre cele mai bune, pe care în 2021 a început să o îmbunătățească”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai menționat că anul 2022 va fi caracterizat prin: (1) creșterea în continuare a suportului extern, în special din contul granturilor; (2) revenirea la proiectele investiționale, deoarece în perioada de criză acestea au fost reduse în favoarea celor sociale, pentru a scăpa cetățenii de șocul prețurilor; (3) continuarea susținerii celor mai vulnerabile categorii sociale, a bugetarilor care primesc cele mai mici salarii.
Economistul a estimat că Fondul Rutier în 2022 este planificat să fie de 2,9 miliarde de lei. În 2012-2013, 1% din Produsul Intern Brut (PIB) s-a cheltuit pentru drumuri, în 2022 aceste cheltuieli vor fi de 1,13%. „În 2022, dacă lucrurile vor evolua așa cum anticipăm, dacă veniturile bugetare vor crește cu mai mult decât noi anticipăm, și granturile vor fi mai mari decât anticipăm, considerăm că Fondul Rutier planificat, în valoare de 2,9 miliarde de lei, va fi executat”, a estimat economistul.
Analistul economic a mai remarcat că bugetul din 2022 poate fi numit bugetul de revenire la investiții și apariția micilor perspective de dezvoltare. „Practic timp de șapte ani am limitat la maximum investițiile, am avut bugete de supraviețuire, orientate spre supraviețuirea socială, să plătim pensii, salarii”, a conchis analistul economic.
Anul 2022 va fi caracterizat printr-o stabilitate a leului moldovenesc, cu o ușoară tendință de depreciere. Cel mai probabil, Banca Națională a Moldovei (BNM) va face intervenții prudente, care vor permite leului să meargă pe o linie a echilibrului. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă vineri, 28 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, creditele de consum, care au crescut dramatic în 2021 și care au ajuns pe piața valutară și au creat un deficit de valută, se vor tempera în 2022. Șocul energetic va fi mai mic comparativ cu 2021. La fel și deficitul valutar. „Eu consider că leul moldovenesc în 2022 trebuie să aibă o atitudine de stabilitate, cu o ușoară depreciere. În 2021 a fost forțată menținerea leului prin intervenția a 305 milioane de dolari. Sper că în 2022 inflația va fi mai mică, ceea ce va permite leului să se ducă la o ușoară depreciere”, a spus expertul.
Economistul a afirmat că în Republica Moldova cursul valutar este format din cererea de valută, oferta de valută și intervenția băncii centrale pe piața valutară. În 2021, ca și în alți ani, BNM a intervenit activ pe piața valutară pentru a asigura aprecierea sau deprecierea leului moldovenesc, în dependență de tendințele de pe piață. Totodată, pentru a preveni deprecierea bruscă a leului, ceea ce ar fi provocat o inflație și mai mare, decât cea înregistrată, care a atins cota maximă pentru ultimii 18 ani. În opinia expertului, pe termen scurt, instrumentul de bază de stopare a inflației în Republica Moldova este cursul valutar. O inflație mare înseamnă prețuri șoc pentru populație, deoarece de cursul valutar depinde prețul mărfurilor de import, care domină în consumul moldovenilor. Când se depreciază, leul cresc prețurile, iar când se apreciază – prețurile scad.
Analistul economic a menționat că în Republica Moldova jucătorul de bază pe piața valutară este populația, care întotdeauna are vânzări nete pozitive. Pe de altă parte sunt și agenții economici, care au nevoie de valută. Populația vinde valută, iar agenții economici – o procură. Totodată, populația pe de altă parte vinde valută, iar pe de altă parte – o procură. Diferența dintre ce vinde și ce procură populația reprezintă vânzările nete de valută, care intră pe piața valutară. În 2021 populația a vândut 4 miliarde de dolari, cu 600 de milioane mai mult decât în anul 2020. Volumul mare de vânzări de valută în 2021 parțial se datorează economiilor din 2020, provocate de consumul redus afectat de criza pandemică, în primul rând din contul neplecării peste hotare la odihnă și o parte din acești bani au intrat pe piața valutară. Vânzările masive de valută a fost unul din motivele creșterii puternice a importurilor, care au depășit 7 miliarde de dolari anul trecut.
Expertul a mai remarcat că populația anul trecut a vândut valută de 4 miliarde de dolari, în timp ce a cumpărat doar 1,6 miliarde de dolari, iar banii lăsați pe piața valutară au fost de aproape 2,4 miliarde de dolari. Totodată, în 2021 și cererea de valută din partea agenților economici a fost cu mult mai mare decât oferta. Dacă timp de 21 de ani a fost surplus de valută pe piață, cu excepția anilor de criză 2009, 2014 și 2020, în 2021 a fost o cerere excesivă de valută datorită consumului și creșterii bruște a prețurilor la resursele energetice din ultimul trimestru al anului 2021.
Veaceslav Ioniță a specificat că sunt câțiva factori care explică apariția deficitului de valută. În primul rând, anul trecut populația s-a împrumutat enorm de mult de la sectorul financiar, volumul creditelor contractate a crescut cu aproape 8 miliarde lei, din care jumătate o reprezintă creditele de consum, cea ce a generat cerere neacoperită cu producție. Astfel, în cea mai mare parte creditele de consum au generat creșterea importurilor și cerere de valută pe piața valutară. „Toți banii din credite au fugit pe piața valutară și s-au transformat în deficit de valută. BNM a fost nevoită să strângă acești lei și să dea din rezervele valutare. Un fenomen care deja îngrijorează BNM și din acest motiv a făcut intervenții pe piața monetară. BNM încearcă să descurajeze acest consum abundent, care creează perturbații pentru sistemul financiar și pe piața valutară”, a specificat Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai spus că în 2021 cel mai mare efect asupra pieței valutare l-a avut creșterea prețurilor la produsele energetice, după ce Guvernul a alocat 1,6 miliarde de lei, care automat a intrat pe piața valutară, deoarece era nevoie de procurat valută pentru importul de gaze. La fel, și populația a fost nevoită să plătească un preț mai mare pentru resursele energetice, bani care tot au fost transformați în valută.
Analistul economic a mai afirmat că acest decalaj dintre cerere și ofertă, a generat deficitul de valută de pe piața valutară, care în 2021 a atins 566 de milioane de dolari. Ultima dată a fost o situație asemănătoare în 2014, atunci când a avut loc jaful bancar, când decalajul a fost de 569 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2021 BNM a vândut 305 milioane de dolari, o sumă record în ultimii cinci ani, pentru a menține cursul valutar. Dacă nu se intervenea, urma să fie deprecierea semnificativă a leului și un nivel al inflației mult mai ridicat.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, de la independență și până în prezent, BNM a procurat de pe piața valutară circa 2 miliarde de dolari oferind în schimb lei pentru necesitățile cetățenilor și economiei. Această valoare a fost atinsă în 2013. După criza bancară din 2014, BNM a fost nevoită să vândă un miliard de dolari. Ulterior a recuperat până la 2 miliarde 350 de milioane de dolari. Anul trecut a vândut 300 de milioane de dolari. Însă rezervele valutare ale instituției practic nu au fost atinse, datorită suportului extern din partea Uniunii Europene și FMI. În 2021 rezervele valutare au atins un volum record, de 4 miliarde 073 de milioane de dolari. După ce au făcut intervențiile anul trecut, pe fundalul temperării cursului valutar, rezervele BNM au scăzut la 3 miliarde 773 de milioane de dolari, iar până la sfârșitul anului s-a recuperat până la 3 miliarde 900 de milioane.
Economistul a mai specificat că în 2021 leul moldovenesc s-a apreciat față de 5 valute de bază și s-a depreciat față de altele 5 valute de bază. Totodată, s-a întărit față de euro și s-a depreciat față de dolar. „Anul 2021 a fost un an, dintr-un șir de ani, când leul moldovenesc a manifestat o stabilitate de invidiat. Din 2018 și până în prezent, cursul valutar față de dolar a rămas neschimbat, de 17,2 lei pentru un dolar. Anul acesta avem o ușoară depreciere a leului față de dolar - 17,83 lei. Pe de altă parte, Leul în acest an este cu aproape un leu mai puternic față de euro decât a fost anul trecut. Intervenția cu acuratețe a BNM pe piața valutară a dus la ceea că în 2021 a fost cel mai stabil curs al leului față de dolar din ultimii 15 ani”, a spus economistul.
Însă evoluția pe parcursul anului a Cursul valutar, afirmă Veaceslav Ioniță, este un fenomen neplăcut pentru agricultori și care se repetă ani de an. Practic în fiecare primăvară leul are o tendință de depreciere, iar în toamnă – de apreciere. Primăvara, când agricultorii fac achiziții pentru startul lucrărilor agricole, leul se depreciază și ei sunt nevoiți să cumpere cu 3% mai scump îngrășăminte, combustibil și alte inputuri. Situație care le aduce pierderi financiare de sute de milioane de lei anual. Toamna, de obicei, fenomenul are loc invers. Leul se apreciază și aceștia sunt nevoiți să-și vândă marfa cu 3% mai ieftin, doar datorită cursului valutar. „BNM trebuie să fie foarte atentă la acest aspect, deoarece politica ei valutară creează o senzație că joaca în favoarea cuiva și categoric în defavoarea cuiva”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Pentru 2022 expertul anticipează o stabilizare a cererii și a ofertei pe piața valutară. Astfel, deficitul posibil de valută va fi incomparabil mai mic decât în 2021, ceea ce va scădea din necesitatea BNM de a interveni. Cursul valutar față de dolar și euro va continua să fie stabil cu o ușoară tendință de depreciere.
