În Republica Moldova, situația privind prețurile este una dramatică. În ultima perioadă, acestea au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Prețurile vor continua să crească cel puțin încă jumătate de an. Banca Națională a Moldovei (BNM), instituția care are menirea de a combate creșterea prețurilor, în luptă contra inflației, are câteva instrumente: rata de bază a creditelor și cursul valutar. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 18 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că instrumentele BNM sunt limitate, deoarece efectele pe care le produc sunt destul de mici.

Potrivit expertului, o rată de bază mică - încurajează creditarea, iar una mare – descurajează. În 2020, BNM a scăzut rata de bază la 2,65%, cel mai mic nivel din istoria țării, deoarece era pandemie, criză, iar oamenii nu cheltuiau bani. Rata de bază a fost scăzută cu scopul de a stimula consumul în rândul cetățenilor și a reanima economia. Din a doua jumătate a anului 2021, BNM a început ridicarea ratei de bază, în anticiparea efectelor inflaționiste, care au început să se manifeste foarte puternic. Rata de bază scăzută a alimentat puternic consumul populației și accesul fără precedent la creditele de consum. Timp de jumătate de an a fost ridicată rata de bază de șase ori, în încercarea de tempera intrarea de bani în economie, care alimenta inflația.

Veaceslav Ioniță susține că un risc al majorării ratei de bază, pe lângă efectul benefic de a stăpâni inflația, este scumpirea creditelor. Creditele s-au scumpit pentru toți: pentru cetățenii care luau credite pentru consum; pentru persoanele fizice care luau credite ipotecare; pentru agenții economici, dar și pentru Guvern, care în acest an planifică să se împrumute cu 14 miliarde de lei, dintre care cu 4,6 miliarde de lei de pe piața internă.

Din punct de vedere teoretic, spune expertul, atunci când BNM scumpește creditele o face pentru toată lumea, nu aplică instrumente diferențiate. Însă, în practica reală a Republicii Moldova se observă o scumpire diferențiată.

În cazul creditelor de consum, în trimestrul III al anului 2021 rata de bază era la cel mai mic nivel din istoria țării – la 4,6%. Odată cu majorarea ratei de bază de către BNM, creditele de consum au înregistrat cea mai mare creștere din toate tipurile de credite și au ajuns în trimestrul IV la 9,2%, cea ce a și fost scopul de bază a BNM. Efectul imediat al acestei scumpiri s-a manifestat prin reducerea creditelor noi contractate de populație pentru consum de la 4,4 miliarde în trimestrul III, anul trecut, la mai puțin de 4 miliarde lei în Trimestrul IV.

În cazul agenților economici, situația practic nu s-a schimbat. Rata dobânzilor în trimestrul II anul trecut era la cel mai scăzut nivel – de 8,1%, iar în trimestrul IV a ajuns la 8,4%, cu 2,4% mai mare. Astfel, îngrijorarea majorității experților și a actorilor politici că majorarea ratei de bază a BNM va duce la scumpirea creditelor pentru agenții economici nu s-a adeverit.

Economistul a mai menționat că majorarea ratei de bază a scumpit banii pe care Guvernul urmează să-i contrasteze de pe piața financiară din țară.  În ianuarie 2022, comparativ cu trimestrul III al anului trecut, rata de bază a crescut de la 5,5% la 8,1%. Această majorare a dobânzii pentru resursele contractate de către Guvern, înseamnă costuri suplimentare cu dobânda de circa 120 de milioane de lei anual. Dacă BNM nu ar fi scumpit creditele, acești bani urmau să devină economii pentru Guvern, însă inflația ar fi fost cu mult mai mare și Guvernul trebuia să cheltuie un miliard de lei ca să plătească pensii majorate, ca să majoreze salariile bugetarilor și să ofere compensații păturilor vulnerabile.

Creditele imobiliare s-au scumpit nesemnificativ, cu doar 15%, a remarcat analistul economic.

Astfel, majorarea ratei de bază de către BNM a scumpit banii pentru creditele de consum și împrumuturile contractate de către Guvern, dar nu au afectat creditele pentru agenții economici și cele imobiliare. Chiar dacă BNM nu are instrumente diferențiate de intervenție, totuși efectele intervenției sale s-a manifestat diferențiat.

Veaceslav Ioniță crede că și cursul valutar este un instrument de bază și cu impact major, al BNM în lupta cu majorarea prețurilor. Republica Moldova fiind o țară dependentă de produsele de import, dacă leul este puternic prețurile de import sunt mici, iar dacă este slab - prețurile de import sunt mari. În 2020, volumul de valută vândut a fost mai mare decât volumul necesar, iar 2021 a fost o situație inversă. Aproape în fiecare lună pe piața valutară era într-un deficit de valută. În luna noiembrie, a fost un deficit de 273 de milioane de dolari. Dacă BNM nu intervenea era să fie o depreciere masivă a leului moldovenesc.

Potrivit expertului, BNM a intervenit masiv pe piața valutară de patru ori în istoria țării: 1998-1999; 2009; 2014-2015 și în 2021 - cu 305 milioane de dolari, lucrul care a permis leului moldovenesc, într-un an de deficit de valută pe piață, când cererea a fost cu mult mai mare decât oferta, să finalizeze anul mai puternic decât la început, față de perechea valutară euro și dolar.

„În lupta cu inflația, din nefericire pentru noi, instrumentele pe care le are BNM sunt foarte slabe, efectul lor este destul de mic. BNM, scumpind creditele, a produs efect doar asupra creditelor de consum. Până la urmă instrumentul de bază al BNM este totuși cursul valutar”, a conchis expertul. 

În 2021 a fost înregistrată o creștere fără precedent a gradului de îndatorare al persoanelor fizice din surse oficiale de finanțare. Anul trecut, estimativ, volumul creditelor luate de către moldoveni, de la bănci și companie nebancare, s-a ridicat la 33 de miliarde de lei. Cu aproape 8 miliarde de lei mai mult față de 2020. Însă, cifra este cu mult mai mare, deoarece moldovenii au alte două surse neoficiale de finanțare: rudele și prietenii; și persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă (cămătarii).

Datele unui sondaj, realizat în perioada 24 ianuarie-5 februarie 2022, de către CBS Research, la comanda Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ioan I.C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) din București și a Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” din Republica Moldova, au fost prezentate de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economie la IDIS, în cadrul ediției de vineri, 11 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, 28,9% dintre moldoveni declară ca au datorii, dintre care: 21,9% au un credit luat de la o bancă; 9,6% - au un credit accesat la o companie financiară nebancară (asociație de economii și împrumuturi; companie de leasing; și companie de micro finanțare); 8,2% - s-au împrumutat de la rude sau prieteni, iar 1,4% - de la persoane fizice care oferă împrumuturi cu dobândă. Dintre aceștia, 2,9% au declarat că s-au împrumutat din minimul trei surse. „Altfel spus, circa 60 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova sunt plini de datorii”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că pe lângă acei 33 de miliarde de lei, pe care moldovenii i-au luat de la bănci și companii financiare nebancare, estimativ alții circa 10 miliarde de lei au fost împrumutați de către moldoveni fie de la rude sau prieteni, fie de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă. „De la bănci, în 2021, moldovenii s-au împrumutat de circa 22 de miliarde de lei, de la companiile financiare nebancare estimativ 10,2 miliarde de lei. De la rude sau prieteni – circa 8,6 miliarde de lei, iar de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă – 1,5 miliarde de lei. Aproape fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova declară că are astăzi un împrumut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul afirmă că dintre cei care au astăzi un împrumut, 47% au probleme atunci când trebuie să-l întoarcă. Circa 30% dintre aceștia reduc cheltuielile pentru a-l întoarce; 37,2% - se împrumută din altă parte și întorc împrumutul; 24,8% - înregistrează restanțe la întoarcerea creditului, iar 6,6% - au restanțe foarte mari în ceea ce privește întoarcerea împrumuturilor, intrând în capacitate de plată. „Fiecare al treilea moldovean care astăzi are un împrumut are probleme la întoarcere. În rândul tinerilor de la 18 la 29 de ani ponderea celor care au probleme la întoarcerea unui împrumut este de 27,5%; persoanele de 30-44 de ani care întâmpină dificultăți sunt în proporție de 30,6%, de la 45 la 59 de ani - 37,1%, iar cei de la 60 de ani în sus reprezintă 42,6”, a afirmat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că astăzi în Republica Moldova 14,9% dintre cetățeni, sau fiecare al șaselea, spune că are un împrumut, nu îl poate achita la termen și înregistrează restanțe de plată. În rândul tinerilor acest indicator este de 10,4%, la cei cu vârsta de 30-44 ani este de 12,8%, cu vârsta cuprinsă între 45-59 ani sunt 18,6%, iar persoanele de peste 60 ani care au restanțe la credite și împrumuturi reprezintă 26,8%.  Ultimii ar fi și cei mai vulnerabili în această privință. „Dintre moldovenii care au luat împrumut și nu-l pot întoarce: 12,9% spun că au datorii la bănci; 21,3% la companiile financiare nebancare, 22,8% la rude sau prieteni și 43,8% la persoanele fizice care dau credite cu dobândă”, a afirmat analistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cei care se împrumută de la persoanele fizice, care oferă bani la dobândă, sunt cei mai vulnerabili. Aproape fiecare al doilea cetățean care a împrumutat bani cu dobândă de la persoane fizice, a spus că are restanțe și nu poate întoarce datoria.

Recomandarea expertului este ca atunci când accesați un împrumut, un credit, indiferent de unde, întrebați ce se va întâmpla dacă veți avea dificultăți la întoarcerea datoriei, deoarece instituția financiară specifică acest lucru în contract, dar cetățenii nu atrag atenție acestui aspect important. „De regulă, cele mai mari probleme pe care le au cetățenii sunt penalitățile deosebit de mari aplicate în acest sens. Verificați condițiile creditare. Cea mai mare problemă pe care o au cetățenii la accesarea unui credit nu este rata dobânzilor, dar „condițiile draconice” pentru cazurile în care sunteți în dificultate de întoarcere a datoriei”, a declarat expertul.

Expertul mai recomandă moldovenilor să evite să se împrumute de la „cămătari”, dar să încerce la rude sau prieteni. Dacă nu este posibil la rude sau prieteni, să aleagă o bancă, acolo unde probabilitatea de a intra într-o dificultate de plată este cea mai mică, și doar apoi o companie financiară nebancară.

Bugetul Public Național (BPN) pentru 2022 poate fi caracterizat prin revenirea la proiecte investiționale, avansarea relațiilor cu partenerii externi și susținerea celor mai vulnerabili cetățeni, odată ce în 2021 s-au restabilit relațiile cu partenerii de dezvoltare și au fost majorate finanțările, ceea ce va permite să fie redus deficitul bugetar. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 4 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că BPN pentru 2021 a fost unul de susținere a populației în condițiile crizei energetice fără precedent și a celei mai mari inflații din ultimii 18 ani.

Expertul a menționat că Bugetul Public Național pentru 2021 poate fi caracterizat prin: cheltuieli sociale ridicate, încasări de venituri mult peste așteptări, restabilirea relațiilor cu partenerii externi de dezvoltare. Pentru 2022 se mai adaugă - reluarea procesului investițional.

Potrivit expertului, în 2021 veniturile BPN au fost de 77,4 miliarde de lei, cheltuielile – de 82 de  miliarde de lei, iar deficitul– 4,6 miliarde de lei, care era planificat să fie cu mult mai mare. Ceea ce a salvat deficitul, spune expertul, au fost veniturile, care au crescut anul trecut peste așteptări, fapt ce a permis majorarea cheltuielilor, dar și reducerea concomitent a deficitului bugetar, față de cel planificat la început de an. „În 2021, datorită veniturile mari la buget, chiar dacă nu s-a reușit să fie împrumutat cât s-a planificat, cheltuielile au fost executate la nivelul așteptat, chiar majorate substanțial, iar concomitent sa reușit ca deficitul bugetar să fie relativ mic”, a spus expertul.

Economistul a declarat că pentru 2022 Guvernul a planificat să aibă un BPN de 96 de miliarde de lei la capitolul cheltuieli, de 80,9 miliarde de lei la capitolul venituri și un deficit de 15,1 miliarde de lei, cel mai mare care a fost planificat vreodată. „Până la urmă eu cred că acest deficit va fi de maximum 11 miliarde de lei, deoarece veniturile reale pe care le va avea Guvernul anul acesta vor fi mai mari decât cele planificate”, a declarat economistul.

Analistul economic a menționat că BPN pentru 2022 va fi social, la fel ca și precedentul. Cheltuielile de ordin social anul trecut au fost cele mai mari din istoria Republicii Moldova. Din cele 82 de miliarde de lei planificate la capitolul cheltuieli  - 60 de miliarde de lei au fost cu tentă socială, circa 75%. Astfel, a fost majorată pensia minimă, salariile celor mai prost plătiți bugetari și acordate subvenții în domeniul energetic.

Expertul a afirmat că în 2021 bugetul asigurărilor sociale a cunoscut cea mai rapidă creștere, de 4,2 miliarde de lei față de 2020, până la 30,2 miliarde de lei. Pentru 2022 a fost planifică o creștere de 4,4 miliarde de lei. „În 2021 cheltuielile pentru protecția socială a crescut cu 16,1%. Ultima dată am avut o creștere mai mare în 2007-2008. În rest, standard a fost de 10%-11%. Pentru 2022 se planifică să crească cu circa 15%, deoarece măsurile de bază ale Guvernul în ajutorarea celor mai săraci a fost realizată în 2021, iar anul acesta va oferi suport pentru toți”, a afirmat expertul.

BPN din 2021, potrivit economistului, va intra în istorie ca anul cu cea mai mare creștere a încasărilor. Veniturile au crescut cu 14,7 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde peste creșterea planificată inițial. Ultima dată cea mai mare creștere a fost patru ani în urmă, de 7,4 miliarde de lei. Această creștere a veniturilor bugetare se datorează creșterii fără precedent în ultimii 15 ani a consumului populației. Pentru 2022, Guvernul a planificat venituri de 80,9 miliarde de lei, însă acestea, spune economistul,   vor fi de cel puțin 85 de miliarde de lei, lucru care va permite să fie diminuat deficitul bugetar. „Guvernul pentru 2022 are o planificare destul de modestă, de 1,3 miliarde de lei, la capitolul granturi externe. În opinia mea, granturile externe în 2022 vor fi de cel puțin 3,5 miliarde de lei. Veniturile din impozite și taxe ale bugetului în 2022 vor fi cu cel puțin 2 miliarde de lei mai mari, decât au fost planificate, ceea ce va permite acoperirea deficitului bugetar”, susține economistul.

Analistul economic a mai remarcat că în 2021, din granturi și împrumuturi, BPN a avut 14,5 miliarde de lei, după ce s-a reușit să fie restabilite parțial relațiile cu partenerii externi. Cel mai mare volum de granturi Republica Moldova l-a primit în 2014, circa 4 miliarde de lei. În 2020, împrumuturile interne, în condițiile în care împrumuturile externe nu erau foarte mari, au fost de 5,6 miliarde de lei, cu o dobândă extrem de mare, cu un  termenul de rambursare foarte scurt, fapt ce a pus o presiune enormă pe BPN. „În 2022 nu avem doar o creștere a banilor din împrumuturi și granturi, dar și o modificare a lor calitativă.  Noi, de la împrumuturi scumpe și pe termen scurt, am trecut la împrumuturi ieftine și pe termen lung”, a remarcat analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că în 2019 deservirea datoriei publice costa bugetul 4 miliarde de lei. În 2021 costurile pentru deservirea datoriei publice a crescut până la 6,1 miliarde de lei, iar în 2022 estimativ va crește până la 8,3 miliarde de lei, dintre care aproape 3 miliarde de lei va fi doar plata dobânzilor, iar cea mai mare parte va merge pentru creditele interne accesate în ultimii ani. Suplementar la dobânzi, Republica Moldova va trebui să întoarcă în 2022 datorii mai vechi de 5,4 miliarde de lei, în special împrumuturi interne pe termen scurt. „Guvernul actual, pentru a scădea povara datoriei în următorii ani, banii pe care îi va împrumuta trebuie să-i împrumute pe un termen cât mai lung, iar dobânda să fie cât mai scurtă. Astfel, să fie readusă plata dobânzilor la parametrii de 1,5 miliarde de lei, iar întoarcerea împrumuturilor mai vechi să nu depășească 4 miliarde de lei anual. Împrumuturile interne care au dominat în ultimii ani, când eram izolați de toți partenerii, au creat o presiune pe viitorul BPN. Guvernul actual a moștenit anul trecut o istorie creditară nu dintre cele mai bune, pe care în 2021 a început să o îmbunătățească”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai menționat că anul 2022 va fi caracterizat prin: (1) creșterea în continuare a suportului extern, în special din contul granturilor; (2) revenirea la proiectele investiționale, deoarece în perioada de criză acestea au fost reduse în favoarea celor sociale, pentru a scăpa cetățenii de șocul prețurilor; (3) continuarea susținerii celor mai vulnerabile categorii sociale, a bugetarilor care primesc cele mai mici salarii.

Economistul a estimat că Fondul Rutier în 2022 este planificat să fie de 2,9 miliarde de lei. În 2012-2013, 1% din Produsul Intern Brut (PIB) s-a cheltuit pentru drumuri, în 2022 aceste cheltuieli vor fi de 1,13%. „În 2022, dacă lucrurile vor evolua așa cum anticipăm, dacă veniturile bugetare vor crește cu mai mult decât noi anticipăm, și granturile vor fi mai mari decât anticipăm, considerăm că Fondul Rutier planificat, în valoare de 2,9 miliarde de lei, va fi executat”, a estimat economistul.

Analistul economic a mai remarcat că bugetul din 2022 poate fi numit bugetul de revenire la investiții și apariția micilor perspective de dezvoltare. „Practic timp de șapte ani am limitat la maximum investițiile, am avut bugete de supraviețuire, orientate spre supraviețuirea socială, să plătim pensii, salarii”, a conchis analistul economic.

Anul 2022 va fi caracterizat printr-o stabilitate a leului moldovenesc, cu o ușoară tendință de depreciere. Cel mai probabil, Banca Națională a Moldovei (BNM) va face intervenții prudente, care vor permite leului să meargă pe o linie a echilibrului. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă vineri, 28 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, creditele de consum, care au crescut dramatic în 2021 și care au ajuns pe piața valutară și au creat un deficit de valută, se vor tempera în 2022. Șocul energetic va fi mai mic comparativ cu 2021. La fel și deficitul valutar. „Eu consider că leul moldovenesc în 2022 trebuie să aibă o atitudine de stabilitate, cu o ușoară depreciere. În 2021 a fost forțată menținerea leului prin intervenția a 305 milioane de dolari. Sper că în 2022 inflația va fi mai mică, ceea ce va permite leului să se ducă la o ușoară depreciere”, a spus expertul.

Economistul a afirmat că în Republica Moldova cursul valutar este format din cererea de valută, oferta de valută și intervenția băncii centrale pe piața valutară. În 2021, ca și în alți ani, BNM a intervenit activ pe piața valutară pentru a asigura aprecierea sau deprecierea leului moldovenesc, în dependență de tendințele de pe piață. Totodată, pentru a preveni deprecierea bruscă a leului, ceea ce ar fi provocat o inflație și mai mare, decât cea înregistrată, care a atins cota maximă pentru ultimii 18 ani. În opinia expertului, pe termen scurt, instrumentul de bază de stopare a inflației în Republica Moldova este cursul valutar. O inflație mare înseamnă prețuri șoc pentru populație, deoarece de cursul valutar depinde prețul mărfurilor de import, care domină în consumul moldovenilor. Când se depreciază, leul cresc prețurile, iar când se apreciază – prețurile scad.

Analistul economic a menționat că în Republica Moldova jucătorul de bază pe piața valutară este populația, care întotdeauna are vânzări nete pozitive. Pe de altă parte sunt și agenții economici, care au nevoie de valută. Populația vinde valută, iar agenții economici – o procură. Totodată, populația pe de altă parte vinde valută, iar pe de altă parte – o procură. Diferența dintre ce vinde și ce procură populația reprezintă vânzările nete de valută, care intră pe piața valutară. În 2021 populația a vândut 4 miliarde de dolari, cu 600 de milioane mai mult decât în anul 2020. Volumul mare de vânzări de valută în 2021 parțial se datorează economiilor din 2020, provocate de consumul redus afectat de criza pandemică, în primul rând din contul neplecării peste hotare la odihnă și o parte din acești bani au intrat pe piața valutară. Vânzările masive de valută a fost unul din motivele creșterii puternice a importurilor, care au depășit 7 miliarde de dolari anul trecut.

Expertul a mai remarcat că populația anul trecut a vândut valută de 4 miliarde de dolari, în timp ce a cumpărat doar 1,6 miliarde de dolari, iar banii lăsați pe piața valutară au fost de aproape 2,4 miliarde de dolari. Totodată, în 2021 și cererea de valută din partea agenților economici a fost cu mult mai mare decât oferta. Dacă timp de 21 de ani a fost surplus de valută pe piață, cu excepția anilor de criză 2009, 2014 și 2020, în 2021 a fost o cerere excesivă de valută datorită consumului și creșterii bruște a prețurilor la resursele energetice din ultimul trimestru al anului 2021.

Veaceslav Ioniță a specificat că sunt câțiva factori care explică apariția deficitului de valută. În primul rând, anul trecut populația s-a împrumutat enorm de mult de la sectorul financiar, volumul creditelor contractate a crescut cu aproape 8 miliarde lei, din care jumătate o reprezintă creditele de consum, cea ce a generat cerere neacoperită cu producție. Astfel, în cea mai mare parte creditele de consum au generat creșterea importurilor și cerere de valută pe piața valutară. „Toți banii din credite au fugit pe piața valutară și s-au transformat în deficit de valută. BNM a fost nevoită să strângă acești lei și să dea din rezervele valutare. Un fenomen care deja îngrijorează BNM și din acest motiv a făcut intervenții pe piața monetară. BNM încearcă să descurajeze acest consum abundent, care creează perturbații pentru sistemul financiar și pe piața valutară”, a specificat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai spus că în 2021 cel mai mare efect asupra pieței valutare l-a avut creșterea prețurilor la produsele energetice, după ce Guvernul a alocat 1,6 miliarde de lei, care automat a intrat pe piața valutară, deoarece era nevoie de procurat valută pentru importul de gaze. La fel, și populația a fost nevoită să plătească un preț mai mare pentru resursele energetice, bani care tot au fost transformați în valută.

Analistul economic a mai afirmat că acest decalaj dintre cerere și ofertă, a generat deficitul de valută de pe piața valutară, care în 2021 a atins 566 de milioane de dolari. Ultima dată a fost o situație asemănătoare în 2014, atunci când a avut loc jaful bancar, când decalajul a fost de 569 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2021 BNM a vândut 305 milioane de dolari, o sumă record în ultimii cinci ani, pentru a menține cursul valutar. Dacă nu se intervenea, urma să fie deprecierea semnificativă a leului și un nivel al inflației mult mai ridicat.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, de la independență și până în prezent, BNM a procurat de pe piața valutară circa 2 miliarde de dolari oferind în schimb lei pentru necesitățile cetățenilor și economiei. Această valoare a fost atinsă în 2013. După criza bancară din 2014, BNM a fost nevoită să vândă un miliard de dolari. Ulterior a recuperat până la 2 miliarde 350 de milioane de dolari. Anul trecut a vândut 300 de milioane de dolari. Însă rezervele valutare ale instituției practic nu au fost atinse, datorită suportului extern din partea Uniunii Europene și FMI. În 2021 rezervele valutare  au atins un volum record, de 4 miliarde 073 de milioane de dolari. După ce au făcut intervențiile anul trecut, pe fundalul temperării cursului valutar, rezervele BNM au scăzut la 3 miliarde 773 de milioane de dolari, iar până la sfârșitul anului s-a recuperat până la 3 miliarde 900 de milioane.

Economistul a mai specificat că în 2021 leul moldovenesc s-a apreciat față de 5 valute de bază și s-a depreciat față de altele 5 valute de bază. Totodată, s-a întărit față de euro și s-a depreciat față de dolar. „Anul 2021 a fost un an, dintr-un șir de ani, când leul moldovenesc a manifestat o stabilitate de invidiat. Din 2018 și până în prezent, cursul valutar față de dolar a rămas neschimbat, de 17,2 lei pentru un dolar. Anul acesta avem o ușoară depreciere a leului față de dolar  - 17,83 lei. Pe de altă parte, Leul în acest an este cu aproape un leu mai puternic față de euro decât a fost anul trecut. Intervenția cu acuratețe a BNM pe piața valutară a dus la ceea că în 2021 a fost cel mai stabil curs al leului față de dolar din ultimii 15 ani”, a spus economistul.  

Însă evoluția pe parcursul anului a Cursul valutar, afirmă Veaceslav Ioniță, este un fenomen neplăcut pentru agricultori și care se repetă ani de an. Practic în fiecare primăvară leul are o tendință de depreciere, iar în toamnă – de apreciere. Primăvara, când agricultorii fac achiziții pentru startul lucrărilor agricole, leul se depreciază și ei sunt nevoiți să cumpere cu 3% mai scump îngrășăminte, combustibil și alte inputuri. Situație care le aduce pierderi financiare de sute de milioane de lei anual. Toamna, de obicei, fenomenul are loc invers. Leul se apreciază și aceștia sunt nevoiți să-și vândă marfa cu 3% mai ieftin, doar datorită cursului valutar. „BNM trebuie să fie foarte atentă la acest aspect, deoarece politica ei valutară creează o senzație că joaca în favoarea cuiva și categoric în defavoarea cuiva”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru 2022 expertul anticipează o stabilizare a cererii și a ofertei pe piața valutară. Astfel, deficitul posibil de valută va fi incomparabil mai mic decât în 2021, ceea ce va scădea din necesitatea BNM de a interveni. Cursul valutar față de dolar și euro va continua să fie stabil cu o ușoară tendință de depreciere.

În 2021, în Republica Moldova a fost înregistrată o creștere fără precedent a creditelor acordate populației și agenților economici. Creșterea din 2021 a fost de  13 miliarde de lei. Cu 10,7 miliarde de lei au crescut creditele bancare și cu 2,2 miliarde de lei – cele nebancare. Despre aceasta a menționat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, în cadrul ediției de vineri, 21 ianuarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, volumul total al creditelor acordate economiei Republicii Moldova a ajuns la aproape 70 de miliarde de lei: 56,4 miliarde de lei este volumul creditelor bancare și de 12,8 miliarde de lei – al celor nebancare. Recordul precedent la creditarea economiei de către sectorul financiar a fost atins în 2014, când creditele au ajuns la 51,6 miliarde de lei. „Gradul de împovărare al moldovenilor a crescut lunar, în 2021, cu peste un miliard de lei. Această creștere a poverii datoriilor este cea mai mare din istoria Republicii Moldova. Dublu față de anii precedenți. A fost ceva similar în anul 2013, dar incomparabil cu anul 2021”, a spus expertul.

Vorbind despre volumul creditelor oferite, raportat de Produsul Intern Brut (PIB), economistul a declarat că recordul a fost în 2014. Volumul creditelor reprezenta 39% din PIB. În prezent, chiar dacă sunt aproape 70 de miliarde de lei, raportat la PIB – reprezintă 29%. „Economia Republicii Moldova ar fi bine să aibă un grad  de creditare în jur de 60%. E de două ori mai puțin decât ceea ce am avea nevoie. Jaful bancar din 2014 a dus la prăbușirea a tot ce înseamnă creditarea economiei naționale și ne va lua încă cel puțin cinci ani ca să ajungem la nivelul din 2014”, a declarat economistul.

În prezent, afirmă analistul economic, continuă să fie înregistrat un surplus de lichidități în sistemul bancar, fenomen care se atestă al 8-lea an consecutiv. Volumul depozitelor bancare în 2021 a ajuns la 90 de miliarde de lei, cu peste 10 miliarde de lei mai mult comparativ cu 2020 și cu 34 de miliarde de lei mai mult decât volumul celor acordate. Totuși, remarcă analistul economic, după opt ani de creștere continuă a surplusului de lichidități, în 2021 acesta a înregistrat pentru prima dată o reducere nesemnificativă, dar promițătoare.

Veaceslav Ioniță a menționat că în 2021, cele mai multe credite bancare, în sumă de 3,5 miliarde de lei, au fost acordate pentru procurarea și construcția de imobile; 3 miliarde de lei au fost luate pentru consum; iar 1,39 miliarde de lei pentru comerț. Totodată, 0,54 miliarde de lei au fost accesate de către mediul de afaceri nebancar; 0,40 miliarde de lei – de către sectorul de construcții, iar 1,83 de miliarde de lei de către alte domenii. „Practic credite pentru dezvoltare de afaceri nu avem. A crescut puternic creditarea în 2021, dar a crescut din contul creditării populației și al consumului, mai puțin a celor investiționale”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Expertul mai susține că dacă în anii 2011-2012, 60% dintre creditele acordate erau în valută străină, după 2017 domină cele oferite în lei moldovenești. În prezent acestea reprezintă circa 75%.

Despre cine sunt debitorii băncilor, economistul a declarat că agenții economici domină în prezent. Volumul total al creditelor bancare acordate acestora este de 33,5 miliarde de lei, dintre care 4,1 miliarde de lei au fost acordate în 2021. Persoanele fizice s-au creditat de la bănci în sumă de 22,9 miliarde de lei, dintre care cu 6,6 miliarde de lei în 2021.

În 2021, potrivit economistului, pentru prima dată în istoria țării a fost negativă creditarea netă a persoanelor juridice, în minus cu 700 de milioane de lei. Volumul depozitelor bancare care aparțin persoanelor juridice a fost mai mare decât volumul creditelor luate. Aceștia au avut anul trecut în bănci 34,2 miliarde de lei sub formă de depozite, iar volumul creditelor acordate a fost de 33,5 miliarde de lei.

Analistului economic mai spune că în ultimii ani populația simplă are tendința de a se credita mai mult. Dacă până acum câțiva ani populația aducea bani în bănci, iar băncile creditau agenții economic, în 2021 agenții economici au adus bani în bănci, care au fost dați populației pentru consum.

Referitor la economiile nete ale populației, Veaceslav Ioniță a remarcat că în toată istoria țării au fost cinci ani când acestea au fost negative, însă în 2021 a fost înregistrat cel mai negativ nivel. Până în 2017, cetățenii depozitau credite în bănci cu mult mai mult decât lua credite și înclinația spre economii era una pozitivă. Astfel, economiile nete au ajuns la 27 de miliarde de lei în 2016. Acest surplus de bani, a spus expertul, mergea către creditarea agenților economici. Însă, în 2021, a fost înregistrată o creditare netă a populației de -2,8 miliarde de lei. „Oamenii s-au băgat în cheltuieli cu mult mai mult decât au făcut economii”, a conchis Veaceslav Ioniță.

În 2021 moldovenii au avut un salariu mediu pe economie (brut) de circa 9200 de lei, o creștere de 15,8%, sau cu 1300 de lei, față de 2020. Însă, în 2021 Republica Moldova a avut cea mai mare inflație din ultimii 18 ani. Astfel, deși salariile au crescut, efectele pozitive nu au fost resimțite de către moldoveni, deoarece creșterea salarială a fost absorbită de inflația mare. Despre salariile moldovenilor din 2021 a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 31 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a spus că din 1995 și până în prezent, salariile moldovenilor au suferit câteva schimbări. În 1999 și 2011, chiar dacă nominal în lei salariile au crescut, din cauza inflației din acei ani, au fost înregistrate micșorări de salarii de circa 18% și 5,4%. În 2015 din cauza deprecierii valutei și a inflației mari, salariul a avut tendințe negative. În 2020 moldovenii au avut o creștere reală a salariului destul de puternică, de 9,4%.

În 2021, cei mai bine plătiți 10% din salariați sau 60 de mii de moldoveni au avut un salariu mediu lunar de 25 de mii de lei. Cu 4 mii de lei mai mult decât în anul 2020. În același timp, 10% din cei mai prost plătiți salariați sau alți 60 de mii de moldoveni au un salariu mediu de 2890 de lei pe lună, sau cu 270 de lei mai mult decât acum doi ani. „În ultimii zece ani practic se păstrează proporția. Oamenii săraci primesc un salariu de 8-9 ori mai mic decât cei bogați”, a spus economistul.

Realizând o comparație dintre salariile moldovenilor din dreapta și stânga Nistrului, analistul economic a declarat că în perioada 2010-2015 salariul celor din stânga Nistrului a fost chiar mai mare decât al celor în dreapta Nistrului. În partea dreaptă era de 4 mii de lei și ceva, iar în stânga - 6400 de lei. După, a urmat deprecierea valutei în stânga Nistrului, scăderea volumului exportului, scăderea nominală a salariului și, astfel, în 2018 salariul real al moldovenilor din stânga Nistrului a scăzut până la 4400 de lei, în condițiile în care în partea dreaptă a crescut.

„În 2021 estimăm că salariul mediu pe economie în dreapta Nistrului va fi de 9200 de lei, iar în stânga - de 6100 de lei. Salariul a fost calculat în lei moldovenești, ținând cont de cursul valutar. Paritatea puterii de cumpărare a unui lei în stânga Nistrului este totuși mai mare. Acolo prețul la gaz, la energie electrică și la anumite produse este mai mic decât în Republica Moldova. Cu un leu în regiunea transnistreană, în mediu, cumperi cu 20% mai mult”, a menționat analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că veniturile de bază ale moldovenilor nu sunt doar salariile. Unii au activități agricole care le aduc venituri, primesc remitențe de peste hotare, dar au alte venituri neoficiale. În Republica Moldova, numărul persoanelor ocupate este de 1 milion și 100 de mii, iar al salariaților - de 600 de mii de locuri de muncă complete și altele 100 de mii incomplete. Mai sunt încă 400 de mii de oameni ocupați, dar nu sunt în sectorul formal. „Din această cauză veniturile populației sunt cu mult mai mari decât veniturile salariale”, a opinat expertul.

Potrivit expertului, se estimează că în anul 2021 veniturile populației se ridică la 155 de miliarde de lei. O creștere de 19,3 miliarde de lei față de 2020. Creșterea veniturilor a determinat creșterea importurilor, a consumului din partea populației. Totodată, moldovenii s-au împrumutat cel mai mult anul trecut. Economiile din anul pandemic 2020 au fost cheltuite în 2021. „Fondul salarial în 2021 estimativ va fi de cel puțin 63 de miliarde de lei. Alte venituri, inclusiv remitențele de peste hotare, circa 47 de miliarde de lei. Pensiile, alocațiile și indemnizațiile sociale – 27 de miliarde de lei, veniturile din activități agricole – cel puțin 16 miliarde de lei”, a conchis economistul.

Patru elemente caracterizează anul 2021 din punct de vedere economic. Este vorba de (1) creșterea semnificativă a prețurilor la mai multe produse și servicii de primă necesitate, (2) de majorarea comerțului extern și (3) de performanțele sectorului IT și (4) al agriculturii. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă în cadrul ediției de vineri, 24 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Prețurile. Veaceslav Ioniță a spus că anul 2021 va intra în istoria Republicii Moldova ca anul prețurilor. Toate au crescut, atât determinate de factori interni, cât și de inflația de pe plan global. Spre exemplu, în USA în acest an majorarea prețurilor este cea mai mare din ultimii 40 de ani. Creșteri semnificative au avut loc în Marea Britanie, în toată UE și pe tot globul. Dintre țările dezvoltate, doar în Japonia nu a fost afectată de majorarea prețurilor. „În rest, întreg mapamondul este măcinat de creșterea prețurilor. Factorii de bază sunt produsele energetice, produsele alimentare, transportul care scumpește celelalte mărfuri și ca rezultat avem această inflație galopantă care lovește în noi și ca rezultat avem o creștere a prețurilor în Republica Moldova”, a spus Veaceslav Ioniță.

Cea mai mare dramă a creșterii prețurilor, declară expertul, moldovenii au trăit-o în luna octombrie, când a crescut prețul gazelor naturale, până la 790 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz importat, față de 127 dolari preț de import la începutul anului. Creșterea prețurilor de import a determinat și majorarea tarifelor pentru consumatori, de peste 2,4 ori, o majorare fără precedent în istoria țării. Anul 2021, mai declară expertul, cel mai probabil va fi finalizat cu 525 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze naturale, față de 115 dolari pentru o mie de metri cubi la sfârșitul anului trecut. „Prețul la gaz, din nefericire pentru noi, va continua să fie ridicat și în anul 2022. Sperăm foarte mult că în a doua jumătate a anului viitor prețul va scădea”, a spus expertul.

Totuși, afirmă analistul economic, lucrurile nu pot fi atât de optimiste cu referire la reducerea prețului gazelor naturale, deoarece  Republica Moldova are nerezolvată problema datoriei istorice de pe malul stâng al Nistrului, care cu tot cu penalități depășește 700 de milioane de dolari, sumă care dacă va intra în tarife, vom continua să avem prețuri ridicate. „În acest an, am avut o creștere bruscă, după creșterea relativ mare din 2006, doar că atunci majorarea a fost mai mică și s-a făcut în două etape. Acum creșterea este cu mult mai mare. Deși sunt compensații din partea Guvernului, care ajută cetățenii, oricum prețul la gaz ne-a marcat pe toți”, a afirmat analistul economic.

Economistul a menționat că în acest an cel mai probabil inflația anuală în Republica Moldova va fi de 14,5%, poate chiar și mai mare. Și dacă se va întâmpla acest lucru vom avea cea mai mare inflație din ultimii 18 ani, determinată de creșterea prețurilor la toate produsele energetice și creșterea prețurilor la produsele alimentare. La produsele alimentare, menționează expertul, prețurile cel mai probabil vor crește cu cel puțin 17,5%, poate chiar și mai mult și acest fapt duce din nou la recordul din ultimii 18 ani.

Veaceslav Ioniță a mai remarcat că în acest an piața imobiliară de asemenea înregistrează cea mai mare creștere a prețurilor, după 13 ani de pauză. Criza imobiliară din 2008 în toată lumea a durat 2-3 ani, iar în Republica Moldova până în 2019, perioadă în care am înregistrat o scădere continuă a prețurilor la apartamente. În prima jumătate a anului 2020 piața imobiliară a dat primele semne că urmează schimbări și astfel din a doua jumătate a anului 2020 și până în prezent s-a înregistrat cea mai rapidă creștere a prețului la imobile după creșterea galopantă din 2008. În prezent prețurile continuă să crească, însă ritmul de creștere este mai mic. Astfel, la apartamentele de mâna a doua prețurile cel mai probabil se vor stopa din creștere pentru cel puțin jumătate de an, iar la apartamentele noi tot vom avea o încetinire a prețului, poate chiar o mică scădere, totuși tendința pe termen lung este de creștere a prețului la imobile.

Comerțul extern. Volumul comerțului extern (exporturile și importurile), a spus expertul, în acest an vor depăși maxima istorică din 2019 și vor atinge 10,2 miliarde de dolari, cu 2,3 miliarde de dolari mai mult față de anul trecut. Acest progres este datorat atât creșterii exporturilor, cât și creșterii importurilor. Volumul exporturilor se estimează că va depăși 3 miliarde de dolari. Astfel, s-a reușit să fie recuperată căderea de anul trecut și a fost înregistrată totodată și o ușoară creștere. Anul trecut a scăzut din cauza reducerii exportului de produse cerealiere și al exporturilor din zonele economice libere din cauza crizei mondiale.

La capitolul importuri, potrivit expertului, la fel în acest an sunt înregistrate recorduri. Acestea vor depăși 7 miliarde de dolari, cu 1,6 miliarde de dolari mai mult decât anul trecut. Această majorare este influențată de doi factori. Factorul negativ este scumpirea resurselor energetice. Din cauza că s-a scumpit petrolul, gazul, suntem nevoiți să plătim mai mult. Partea bună este că în acest an consumul populației a crescut fără precedent, , cea mai mare din ultimii 15 ani. „Oamenii în 2020 au făcut economii că era pandemie. Cheltuielile care nu s-au făcut în 2020 s-au realizat în 2021. Tot în 2021 oamenii au luat credite fără precedent, lunar moldovenii se împrumută cu circa 700 de milioane de lei. Toți acești bani s-au dus în consum, în importuri”, a declarat expertul.

Deficitul balanței comerciale în acest an va depăși 4 miliarde de dolari, declară economistul. Republica Moldova cheltuie pe importul produselor cu 4 miliarde de dolari mai mult, decât exportă. „Balanța noastră comercială începând cu anul 1999 este în fiecare an negativă, însă în acest an avem recordul absolut. Precedentul a fost în 2008, când deficitul balanței comerciale a fost de 3,3 miliarde de dolari”, a opinat economistul.

Sectorul IT. Al treilea lucru care marchează anul 2021, menționează analistul economic, este sectorul IT, o adevărată „vedetă” a economiei naționale, care înregistrează al 5-lea an consecutiv creșteri spectaculoase. Deși este un domeniul, lipsit total acum 10 ani în economia Republicii Moldova, rezultatele obținute în acest an sunt remarcabile. În ultimii ani au fost create parcuri IT care au oferit șase mii de locuri de muncă noi, iar exportul de servicii IT în 2021 vor depăși 325 de milioane de dolari, de 5 ori mai mult decât acum 5 ani.

Agricultura. Volumul producției agricole, în opinia lui Veaceslav Ioniță, în acest an va depăși 40 de miliarde de lei. Totodată este pentru prima dată, după 1995, când producția din cadrul întreprinderilor agricole a depășit-o pe cea din sectorul individual. Expertul a amintit că în perioada sovietică 85%-90% din toată producția agricolă era în sectorul organizat și doar 10%-15% în sectorul individual, care era de regulă pentru consumul personal. După destrămarea URSS, toată producția agricolă din sectorul individual a rămas stabilă, pe alocuri a înregistrat creștere, și toată prăbușirea producției agricole până în 2000, până la 27,7 miliarde de lei (valoarea banilor de astăzi), a fost din cauza prăbușirii agriculturii organizate. Astfel, în următorii ani, agricultura practic s-a menținut pe producția din sectorul individual, destinată. Producția agricolă organizată a scăzut la 19 miliarde de lei de la 54 de miliarde de lei. Astfel, după 25 ani, de când agricultura a fost dominată de producția individuală, pentru consum propriu. în 2021 producția gospodăriilor agricole vă depăși pe cea a sectorului individual. După ce s-au făcut investiții, s-au oferit subvenții, au fost susținuți agricultorii, agricultura devine din agricultură de subzistență-agricultură naturală, agricultură introdusă în circuitul economic, care contribuie la crearea de valoare adăugată.

La 25 de ani de la creare, Zonele Economice Libere asigură în prezent Republicii Moldova cea mai mare o creștere economică, atragerea celor mai multe investiții, crearea de noi locuri de muncă și sporesc creșterea exporturilor. Autoritățile au de realizat câteva lucruri pentru a spori influența Zonelor Economice Libere și a asigura un ritm de dezvoltare Republicii Moldova. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă vineri, 17 decembrie, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în anul 1990, înainte de destrămarea URSS, pe malul drept al Nistrului munceau circa 1,6 milioane de cetățeni. În 2000, la zece ani de la obținerea independenței, numărul muncitorilor moldoveni a ajuns la 700 de mii. În 2010, după alți zece ani, numărul locurilor de muncă disponibile în Republica Moldova era de 600 de mii, reducându-se cu încă 100 de mii. Din 2010 și până în prezent, numărul salariaților a rămas constant, la 600 de mii, dintre care 420 de mii în sectorul real al economiei. A fost înregistrată o creștere în 2019, până la 625 de mii de muncitori, însă criza din 2020 a redus numărul acestora la 600 de mii. În acest an, se va reuși recuperarea a circa 8 mii de locuri de muncă.

Veaceslav Ioniță spune că până în 2010 numărul angajaților în Zonele Economice Libere era de 5 mii, iar către 2019 a ajuns la 18 mii. Criza din 2020 a lovit în acest sector, ca și în alte ramuri ale economiei, numărul muncitorilor reducându-se cu 2000. În acest an, datorită reluării contractelor, datorită unei creșteri puternice a exporturilor, se estimează că numărul salariaților în Zonele Economice Libere va depăși 18 mii. Totodată, acestea asigură salarialul pentru cel puțin încă 5 mii de persoane din afară, care prestează servicii de alimentare, de transport etc.

Însă, declară Veaceslav Ioniță, pe de o parte se creează locuri de muncă, iar pe de altă parte unele dintre locurile de muncă, care existau tradițional, au fost sau se lichidează. „Doar în ultimii cinci ani numărul profesorilor s-a redus cu opt mii. Numărul copiilor scade, nu este nevoie de profesori, iar acești oameni au rămas fără lucru. Chiar dacă în Republica Moldova se creează locuri de muncă, nici de cum nu se reușește să se acopere numărul celor care se lichidează”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul a amintit că în 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat două legi, care au prevăzut crearea, în 1996, a unei Zone Economice Libere în municipiul Chișinău și a alteia în satul Tvardița, raionul Taraclia. Zonele Economice libere au cunoscut o adevărată dezvoltare după anul 2010, când s-au întâmplat câteva lucruri importante. După ce a aderat în 2010 la UE, România a fost prima țară din Europa și a patra din lume după volumul de investiții atrase prin crearea de locuri de muncă noi și a fabricilor noi. Cele mai multe au fost în industria automotive. Atunci, unele companii, care au venit în România s-au extins în Republica Moldova. S-au creat atunci șapte Zone Economice Libere și în prezent sunt tot șapte. În schimb, în 2012, când a fost instituită o practică nouă, de a deschise subzone ale Zonelor Economice Libere acolo unde investitorului dorește să facă investiții, s-au creat 36 de subzone.

Expertul afirmă că în Republica Moldova toate Zonele Economice Libere sunt specializate în producția industrială, cu excepția celeia din Tvardița, care este specializată în prelucrarea producției agricole. Producția de pe șase mii de ha este livrată toată Zonei. Aceasta, pe lângă acei 500 de angajați din interior, mai are cel puțin 1000 din afară. Procurările din interiorul țării, efectuate de către rezidenții Zonei Economice Libere din Tvardița, se ridică la 100-120 de milioane de lei anual. Aceștia procură circa 20 de mii de tone de struguri, îi prelucrează în Zonă și apoi îi exportă. „Aici, în loc de export al materiei prime agricole, avem export al unui produs finit cu valoare adăugată înaltă”, a afirmat expertul.

Analistul economic declară că până în 2010 volumul investițiilor în Zonele Economice Libere au fost de 129 de milioane de dolari. Din 2010 și până în 2020, acestea s-au ridicat la aproape 460 de milioane de dolari. Totodată, în 2000 acestea exportau produse de circa 6 milioane de dolari sau 1,2% din volumul exporturilor. În 2010 – 87 de milioane de dolari sau 5,7% din exporturi. În anul 2021 se anticipează că exporturile Zonelor Economice Libere vor depăși 600 de milioane de dolari sau cel puțin 21% din totalul exporturilor. Pe lângă producția care este în Zonele Economice Libere, în acest an estimată la mai mult de 10 miliarde de lei, rezidenții Zonelor fac sute de achiziții din restul teritoriului țării, care în acest an sunt estimate să depășească 300 de milioane de lei.

Economistul a mai menționat că astăzi foarte mulți cred eronat că Zonele Economice Libere sunt un paradis fiscal, unde nu se achită impozite. Potrivit economistului, acestea au doar o singură facilitate fiscală - impozitul pe venit se plătește pe jumătate. În rest, achită toate tipurile de impozite. În acest an, acestea ar urma să plătească impozite de circa 710 milioane de lei. Aici salariul este mare, totul este plătit oficial, comparativ cu media din regiune, iar povara reală pe un angajat este mai mare decât în restul sectoarelor economiei.

Potrivit expertului, autoritățile trebuie să fie preocupate de dezvoltarea Zonelor Economice Libere specializate în prelucrarea producției agricole, cu valoare adăugată înaltă și orientate către export. În al doilea rând, spune Veaceslav Ioniță, la Zonele Economice Libere industriale trebuie substituite produsele importate. Sunt companii care lucrează în aceste zone și care au până la 17 mii de tipuri de produse pe care le importă în partide mici și atunci logistica importurilor este una foarte dificilă. În al treilea rând, menționează economistul, trebuie să fie asigurată o prezență uniformă a Zonelor Economice Libere pe tot teritoriul Republicii Moldova.

„Republica Moldova are nevoie de zeci de mii de locuri de muncă, de investiții de sute de milioane de dolari, are nevoie să-și crească exportul cu cel puțin 300-400 de milioane de dolari anual, iar acest lucru poate fi făcut doar dezvoltând Zonele Economice Libere”, a conchis analistul economic.

În trimestrul III al anului curent, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic număr de șomeri din istoria țării, iar acest lucru arată că moldovenii, în lipsa unui loc de muncă acasă, au plecat peste hotare. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus în cadrul ediției de vineri, 10 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că rata șomajului în Republica Moldova a ajuns, în trimestrul III al anului curent, la nivelul de 2,5% și este cel mai scăzut nivel dintre țările Uniunii Europene (UE), care pe timp de pandemie au înregistrat creșteri ale ratei șomajului.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, rata șomajului în Republica Moldova întotdeauna a oscilat între 6-7%. În 2019, după ce a fost modificată metodologia de calculare, aceasta a ajuns să fie de 5,1%. În 2020, pe timp de pandemie, experții au anticipat că numărul șomerilor în Republica Moldova se va tripla și se va ajunge la peste 100 de mii. Chiar și Guvernul s-a pregătit pentru această situație, a planificat în buget peste 120 de milioane de lei, care să fie plătiți șomerilor. Însă, numărul șomerilor, contrat tendințelor din UE, nu a crescut, dar a scăzut.

Expertul a declarat că în anul 2000 în Republica Moldova erau înregistrați 140 de mii de șomeri. Ulterior, numărul acestora a fost în scădere constantă până în 2008, când s-a ajuns la 51,7 mii. Apoi, a urmat criza din 2009-2010, iar numărul șomerilor a crescut până la 92 de mii. Însă, din 2010 și până în trimestrul III al anului curent, numărul acestora a tot continuat să scadă și a ajuns în luna septembrie la 22,6 mii, cu 10,5 mii mai puțini decât anul trecut.

Analistul economic spune că sunt două explicații care stau în spatele scăderii ratei șomajului în plină criză pandemică. Fie moldovenii nu au apelat la serviciile statului în căutarea unui loc de muncă, dar au căutat de sine stătător și au găsit, fie au plecat peste hotare, ne găsind de muncă acasă. „Cetățenii Republicii Moldova nici nu încearcă să apeleze la stat pentru a-și găsi un loc de muncă, deoarece el știe că soluția lui este de a placa peste hotare”, a spus analistul economic.

Economistul a afirmat că în 1990, în momentul obținerii independenței de către Republica Moldova, estimativ erau 1,6 milioane de muncitori. Până în anul 2000, timp de zece ani, numărul acestora s-a redus până la 700 de mii. Ca rezultat, a început plecarea masivă a oamenilor peste hotare cauzată de lipsa locurilor de muncă în țară. Din 2000 și până în 2010 numărul locurilor de muncă s-a redus cu încă 100 de mii. Din 2010 și până în 2020 forța de muncă în Republica Moldova a rămas relativ aceeași - 620 de mii de persoane. Criza din 2020 a dus la scăderea locurilor de muncă cu 18 mii, până la 602 mii de persoane angajate. În acest am, potrivit calculelor economistului, numărul locurilor de muncă pierdute în pandemie se vor recupera cu circa 8 mii locuri și se va ajunge la 610 mii.

Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova încă nu a reușit să identifice mecanisme prin care să fie relansată activitatea economică a statului. Deși au fost identificate câteva poluri de dezvoltare, cum ar fi zonele economice libere și sectorul IT, unde sunt create locuri de muncă, pe de altă parte sunt domenii unde locurile de muncă se reduc, iar cele noi create nu reușesc să compenseze pierderea. „„În 2015 am avut 600 de mii de locuri de muncă, în 2020 tot 600 de mii. Noi avem aceleași 600 de mii de locuri de muncă, însă structura lor s-a modificat substanțial”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul a afirmat că în ultimii cinci ani în industria prelucrătoare au fost create 8200 de locuri de muncă, în comerț – 8000, în informații și comunicații – 6200, în construcții – 1200, în schimb în învățământ numărul de profesori s-a redus cu 8300, în activități profesionale cu 4300, în agricultură cu 2500. La fel cu 2500 în structurile de cazare și alimentație publică, dar și administrație publică.

Analistul economic a mai opinat că în perioada 2016-2020 Republica Moldova a înregistrat cel mai mare exod al forței de muncă din istorie. Estimativ, în acest an, numărul celor stabiliți peste hotare se ridică la 960 de mii de moldoveni. O studiu sociologic, spune analistul economic, realizat înainte de alegeri, a arătat că numărul celor care spun că vor să plece în acest an peste hotare este cel mai mic din ultimii cinci ani. Totodată, și numărul celor care au fost peste hotare, s-au întors acasă și nu intenționează să plece din nou, este cel mai mare din ultimii cinci ani. „De ce se întâmplă acest lucru: deja nu mai are cine pleca. Totodată, și așteptările foarte mari ale cetățenilor că lucrurile vor începe să se schimbe spre bine. Cercetarea făcută în vară ne permite să estimăm că în acest an vom avea probabil cel mai mic nivel de plecări peste hotare din ultimii cinci ani, în jur de 34 de mii. Din păcate este o medie de două ori mai mare decât a fost din 2006 până în 2015”, a opinat analistul economic.

Economistul este de părere că rată scăzută a șomajului în Republica Moldova mai degrabă arată că este o problemă, decât un moment de bucurie. Țara nu are brațe de muncă. „Sectorul IT, care a cunoscut cea mai dinamică creștere, deja se confruntă cu problema lipsei locurilor de muncă. Guvernul în cel mai scurt timp va fi impus de circumstanțe să modifice legislația în vederea relaxării politicii de atragere a forței de muncă din exterior, pentru a face față necesităților tot mai stringente pe piața forței de muncă. Problema noastră este că apar locuri de muncă, dar nu există lucrători”, a menționat economistul.

Bugetul Public Național (BPN), după șase ani în care se executa anual cu circa 3-4 miliarde de lei mai puțin, anul acesta, dar și anul viitor va avea cheltuieli și venituri cu cel puțin 2-3 miliarde de lei mai mari decât cele planificate. Granturile care vor veni în BPN vor fi de cel puțin două ori mai mari decât s-a planificat. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă în ediția de vineri, 26 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul spune că BPN al anului viitor prevede majorarea fondului de salarizare cu 10%, iar beneficiarii vor fi în primul rând cei cu cele mai mici salarii. Aceștia ar urma să aibă în 2022 salarii mai mari cu 20-30%, iar celelalte categorii de bugetari – cu 5-7%. Însă, spune expertul, din cauza inflației de 10-11%, bugetarii nu vor simți efectele majorării salariilor. „La ziua de astăzi salariile pentru anul viitor sunt planificate să aibă o creștere modestă, dar sper foarte mult că creșterea va fi cu mult mai mare”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, pentru 2022, sunt planificate în BPN la capitolul venituri – 80,9 miliarde de lei, iar la capitolul cheltuieli – 96,2 miliarde de lei. Deficitul va fi de 15,3 miliarde de lei, care ar fi bine, în opinia sa, să fie acoperit din resurse externe, deoarece cele interne devin o povară pentru BPN, din perspectiva dobânzilor mari care trebuie achitate.

Economistul reamintește că BPN este format din patru bugete: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor medicale și bugetele locale. De obicei, banii bugetului de stat merg către bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor medicale și bugetele locale. Bugetele locale, absolut toate, sunt dependente de bugetul de stat în proporție de 80%. Foarte multe primării au doar 20% banii lor proprii, restul banilor, în proporție de 80%, îi primesc de la bugetul de stat.

Analistul economic a afirmat că după 2014, bugetele de stat nu mai reușeau să fie executate la parametrii planificați, deoarece veniturile anuale erau cu mult mai mici decât cheltuielile. Se planifica creșterea veniturilor din granturi, împrumuturi externe, însă din cauza problemelor legate de jaful bancar, partenerii nu mai dădeau granturi, nici împrumuturi, astfel s-a apelat la împrumuturile interne. În consecință Guvernul era forțat să taie din cheltuielile investiționale, din Fondul Rutier, din subvenții la agricultură etc.

„În contextul unei izolări internaționale a Republicii Moldova, noi nu am avut finanțare pe extern, am fost nevoiți să ne finanțăm pe intern, cea ce a provocat creșterea costurilor bugetare cu plata dobânzilor la creditele contractate pe intern. Dacă anul trecut pentru plata dobânzilor pentru creditele interne a fost nevoie de 1,3 miliarde lei, atunci în 2022 această sumă se va dubla până la 2,5 miliarde lei. Anul viitor Republica Moldova va trebui să aloce 6,2 miliarde de lei pentru achitarea datoriilor. 2,9 miliarde de lei pentru dobânzi la credite interne și externe, iar 3,3 miliarde de lei pentru întoarcerea împrumuturilor mai vechi”, a afirmat analistul economic.

În acest an, menționează expertul, pe de o parte, datorită deschiderii care există pentru noua guvernare, pe de altă parte, datorită creșterii fără precedent a cheltuielilor cetățenilor, vor fi mai mari veniturile bugetare decât anul trecut, din TVA și accize, cu circa 6 miliarde de lei. Astfel, în acest an, cel mai probabil, bugetul de stat, la capitolul cheltuieli va fi executat peste ceea ce s-a aprobat, cu 2,3 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță reamintește că după 2009, când au venit forțele democratice la guvernare, a fost o deschidere fără precedent față de Republica Moldova din partea partenerilor externi. Toți doreau să ajute acest stat să se integreze în UE. În 2014, din cei 6,3 miliarde de lei pe care i-a obținut Republica Moldova, 2/3 au fost sub formă de granturi, sau 4 miliarde de lei, cea ce reprezenta circa 3% din PIB. Această performanță nu a fost atinsă nici până în 2014 nici după, când susținerea externă, sub formă de granturi, s-a redus până la 0,3% din PIB sau de 10 ori mai puțin decât în 2014. Din cauza izolării internaționale, Moldova a ratat peste 30 miliarde lei sub formă de granturi, bani care trebuiau să meargă la dezvoltarea infrastructurii. Din cauza lipsei resurselor financiare, bugetul de stat în ultimii șase ani a fost unul auster, de supraviețuire, cu minime investiții capitale.

Expertul a mai menționat că pentru anul viitor Guvernul are un plan destul de modest la capitolul granturi, de doar 1,3 miliarde de lei. Însă, crede că suma va fi cel puțin dublu. „Am avut în 2014 – 4 miliarde de lei sau 3% din PIB. Raportat pentru anul viitor aceste 3% din PIB ar însemna aproape 7 miliarde de lei. Sunt sigur că actualul Guvern va reuși să atragă cel puțin 3 miliarde lei sub formă de granturi. Acest lucru va permite diminuarea împrumuturilor planificate pentru anul viitor. Totodată la capitolul împrumuturi interne eu cred că ar trebui să fim mai rezervați. La capitolul împrumuturi externe mergem destul de bine în acest an și anul viitor”, a menționat expertul.

Vorbind despre Fondul Rutier, unde sunt direcționați o bună parte a banilor publici, economistul a amintit că partenerii externi au promis investiții substanțiale în dezvoltarea infrastructurii drumurilor din Republica Moldova, dar pentru aceasta Guvernul trebuia să aloce în Fondul Rutier 80% din accizele obținute din vânzarea produselor petroliere. În 2009 doar 10% din accize mergea în Fondul Rutier, iar în 2012 se alocau deja 80%. Aceste obligațiuni au fost menținute până în 2014, când a avut loc jaful bancar. Ulterior, a venit izolarea Republicii Moldova pe plan internațional, iar Guvernul, neavând bani, a tăiat din resursele Fondului Rutier. În 2016, în loc 80%, a mers în Fondul Rutier doar 30% din accize. Astfel, Fondul Rutier, după 2014 și până în prezent a fost lipsit de circa 10 miliarde de lei, care urmau să vină din accize, în conformitate cu legea. Anul viitor, spune economistul, Guvernul planifică să majoreze alocațiile pentru Fondului Rutier la 58% din accize, dar mai este încă mult până la nivelul de 80%, care derivă din angajamentele asumate.

Expertul a desprins câteva elemente importante ale politicii bugetare-fiscale pentru 2022. În primul rând este vorba de faptul că din anul viitor întreaga taxă rutieră va merge către bugetele locale de nivelul I. Expertul amintește că până în 2015 Fondul Rutier avea două surse de venit: taxa rutieră plătită anual de către fiecare șofer în dependență de capacitatea motorului și 80% din costa accizei la benzină. Din 2015, pentru a crește capacitatea financiară a APL-urilor, banii Fondului Rutier, colectați din taxa posesorilor de autovehicule,   mergeau 50% către primării, celelalte 50% către raioane. Suma anuală era la nivel de 700 de milioane de lei. Din 2022, întreaga sumă va merge integral către primării, cea ce înseamnă peste 850 milioane lei, bani pentru întreținerea și reparația drumurilor locale. Raioanele vor primi bani pentru drumurile de interes raional din Fondul Rutier Național. „Această modificare este una din cele mai importante modificări în favoarea primărilor realizată în ultimii cinci ani”, susține expertul.

Al doilea element important este că scutirea personală a unei persoane întreținute crește de două ori, de la 4,5 mii de lei la 9 mii de lei. Lucrul care va permite, declară economistul, să scadă substanțial povara fiscală asupra familiilor cu copii. „Cu cât mai mulți copii ai cu atât este mai mică povara fiscală. Sper foarte mult că cei care lucrează și au copii vor simți la anul că plătesc mai puține impozite și de fapt aceasta este o politică de încurajare a familiilor cu copii. Astfel o familie medie din Moldova, cu 3 copii va plăti la anul cu 1,4 mii lei mai puțin impozite pentru fiecare angajat din familie, tată sau mamă. Costurile bugetare pentru această măsură de sprijin a familiilor cu copii se ridică la 175 milioane lei anual. Din păcate stimulentele fiscale nu generează nașteri de copii, dar în schimb îi ajută pe cei care au copii”, a explicat economistul.

Al treilea element important este că din 2022, în cazul înregistrării unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil, impozitul va fi achitat de acel care l-a începutul anului era proprietar al imobilului. Cumpărătorul nu va avea obligația de a plăti impozitul pe imobil pentru acel an.

Un alt element este că se va diminua taxa de lux pentru telefonia mobilă. „Noi avem un fond de susținere socială a populației care se formează din câteva surse și s-a considerat că telefonia mobilă demult nu mai este un lux, el poate fi format și din alte surse și de aceia se diminuează această taxă. Ceea ce consider eu că este bine”, a explicat analistul economic.