Salariul minim pe economie în Republica Moldova începe a-i proteja pe salariații care ani la rând au fost cel mai prost plătiți, care aveau un venit sub salariul mediu pe economie datorită majorărilor salariilor minime care au loc în ultimii ani, chiar fiind ani de criză. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 9 iunie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în Republica Moldova, până în 2019, salariul minim pe economie nu prea avea legătură cu realitatea economică. Era mai mult nominal, însă acum devine mai realist.

Potrivit expertului, în 2023 salariul minim pe economie în Republica Moldova este de 4000 de lei, față de 3500 în 2022 și față de 2935 în 2021. În 2010 era 1100 de lei, dar 10% din salariați primeau atunci circa  600 de lei, sub nivelul salariului minim pe economie, lucru care s-a menținut mulți ani. Salariul minim pe economie, din 2010 și până în 2015 era de circa 38% față de salariul mediu,  în 2016 a urcat la 42%, iar în prezent este 32%. „Avem în Republica Moldova peste 600 de mii de salariați cu normă deplină. În 2018 salariul minim era 2600 de lei, iar salariul mediu, primit de către 10% cel mai prost plătiți angajați, circa 60 de mii de persoane, era de 1967 de lei. Până în 2020 salariul minim era mai mare decât salariul mediu al celor mai prost plătiți 10% salariați. Situația s-a îmbunătățit în 2019/2020 când diferența dintre salariul minim și salariul mediu a ajuns nesemnificativă. În acest an, 2023, salariul minim este de 4000 de lei, iar salariul mediu al circa 10% cel mai prost plătiți angajați va depăși 4400 de lei. Cu 10% mai mult decât salariul minim”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță susține că, deși din 2018 și până în prezent, salariul minim în Republica Moldova a crescut semnificativ, totuși, în primul trimestru din 2023, Republica Moldova, din păcate, asigură și plătește cel mai mic salariu minim pe economie din Europa. În prezent, acesta este de 205 euro, de la 132 de euro în 2018, în timp ce în Bulgaria este de 399 de euro, în România de 606 euro, iar Germania de 1987 de euro. „La noi salariul minim în 2023 înseamnă altceva. Dacă în 2018, jumătate dintre cei afectați, care aveau un salariu mic, fiind vorba de bugetari, care nu erau protejați de salariul minim, acum în 2023 toți sunt protejați”, susține Veaceslav Ioniță.

Economistul declară că prognoza sa optimistă este că în următorii cinci ani decalajul dintre Republica Moldova și Bulgaria, țara europeană care are cel mai mic salariu minim, se va reduce. Dacă acum este de două ori, va ajunge la 1,5 ori. „Republica Moldova, fiind o țară foarte săracă, poate și trebuie să se angajeze într-un proces de creștere mai accelerată a salariului minim, astfel încât să sjungem la un minimum cât de cât acceptabil în UE”, a declarat economistul.

Analistul economic estimează că în 2023 salariul mediu pe economie va ajunge la 12450 de lei, în creștere cu aproape două mii de lei față de 2022, având în vedere că anii 2021 și 2022 au fost doi ani de criză, salariul real a scăzut în 2021 a scăzut cu 0,8% salariile, iar în 2022 cu 10,8%. „În 2023 salariul real, după puterea sa de cumpărare, în Republica Moldova va crește cu 7,5%, dar nu va ajunge încă la nivelul anului 2020. Din 1995, în ultimii 25 de ani, am avut șase scăderi de salarii, după puterea de cumpărare: în 1998/1999-cea mai puternică scădere reală a salariului de -19,1%, și în 2021/2022 – de -11,6%. Chiar dacă în 2023 vom avea o creștere de 7,5% nu vom reuși să recumperăm căderea din 2021/22. Cel mai probabil nivelul anului 2020 îl vom atinge în 2024”, a estimat analistul economic.

Despre salariile din regiunea separatistă transnistreană, expertul a spus că deși puterea reală de cumpărare a rublei transnistrene este mai mare decât a leului moldovenesc, totuși salariile peste Nistru sunt mai mici. Autoritățile autoproclamate de la Tiraspol mențin artificial din 2016 cursul valutar, ceea ce permite să nu crească prețurile în zonă securizată. Povara cursului valutar cade pe agenții economici. La produsele cheie, social sensibile, se mențin prețuri artificiale deoarece plătesc mult mai puțin pentru gaz și energie electrică. „Din 2010 au menținut artificial cursul valutar. Rubla lor sa întărit până în 2016, iar salariul în stânga Nistrului era mai mare decât al celor din dreapta râului. În 2016, la ei a avut loc deprecierea valutei și scăderea salariului, care a ajuns nominal mai mic decât salariul din dreapta Nistrului. În 2023, diferența dintre salariul malului drept al Nistrului față de cel din stânga Nistrului va fi de circa 70%. Dacă pe malul drept va fi de 12450 de lei, peste Nistru, calculat în lei moldovenești, va depăși puțin 7 mii de lei”, a conchis expertul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În primul trimestru din 2023, plățile efectuate de către moldoveni cu cardul au ajuns la 53 de miliarde de lei. Cu 16,7 miliarde de lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, când plățile efectuate cu cardul au ajuns la 36,3 miliarde de lei. „După pandemie, în Republica Moldova, plățile cu cardul și comerțul online au cunoscut cea mai rapidă creștere”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 2 iunie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în Republica Moldova piața cardurilor bancare este despre: 1) cardurile bancare moldovenești utilizate în interiorul țării; 2) cardurile bancare moldovenești utilizate peste hotare; și 3) cardurile bancare străine utlizate în Republica Moldova. Astfel, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), combinate cu datele sondajelor efectuate de către IDIS „Viitorul”, în primul trimestru din 2023 moldovenii au făcut tranzacții cu cardurile bancare în sumă de 150,3 miliarde de lei: cu cardul bancar moldovenesc în țară – de 116,4 miliarde de lei; cu cardul bancar moldovenesc peste hotare – de 13,3 miliarde de lei; cu cardul bancar străin în țară – de 20,5 miliarde de lei.

„În prezent, piața cardurilor bancare crește aproape exclusiv din contul plăților cu cardul. Retragerea din numerar nu mai crește, din contra bate în retragere. Nu m-aș mira dacă în acest an vom avea, pentru prima dată din 1997 de când au apărut primele carduri bancare, o scădere a volumului de bani retrași la bancomate. Moldovenii migrează activ de la retragerea și achitarea în numerar către achitarea cu cardul”, a declarat expertul.

Vorbind despre achitările cu cardul bancare moldovenilor, Veaceslav Ioniță a sous că volumul acestora a ajuns în primul trimestru din anul curent la 53 de miliarde de lei: 37,8 miliarde de lei – plăți efectuate cu cardurile moldovenești în Republica Moldova; 12, 5 miliarde de lei – plăți efectuate cu cardurile moldovenești peste hotare; și 2,7 miliarde de lei – plăți efectuate cu cardurile străine în Republica Moldova.

„Până în 2016 practic plățile efectuate cu cardul în Republica Moldova erau mai mici decât plățile efectuate cu cardul în străinătate. În prezent, 3 din 4 lei pe care moldovenii îi cheltuie cu cardul îi cheltuie în Republica Moldova și 25% peste hotare. În Republica Moldova, în prezent, domină achitările un numerar, atunci când se face o comandă online. În Republica Moldova, cele mai mari plăți care se fac, în prezent, se fac pentru achitarea facturilor și impozitelor”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul afirmă că în Republica Moldova crește vertiginos comerțul online. În 2020 a ajuns la 17 miliarde de lei, iar în prezent este estimat la 38,8 miliarde de lei, față de 34,8 miliarde de lei în trimestrul patru din 2022. În trimestrul unu din 2023 a fost de 10,8 miliarde de lei, față de 6,8 miliarde de lei în primul trimestru din 2022 și față de 5,6 miliarde de lei în 2021. „Comerțul online din Republica Moldova este cea mai dinamică și cea mai rapidă piață care crește în prezent. Din cele 38,8 miliarde de lei: 16,9 miliarde de lei sunt plățile în țară în numerar sau cu cardul bancar; 11,4 miliarde de lei sunt plățile efectuate de către moldoveni în țară; 7,9 miliarde de lei sunt plățile efectuate de către moldoveni cu cardurile moldovenești peste hotare; iar 2,7 miliarde de lei sunt plățile cu cardurile străine în Republica Moldova”, a afirmat economistul.

Despre piața online cu achitarea online, analistul economic a menționat că în primul trimestru din 2023  a fost de 14 miliarde de lei, față de 12,6 miliarde de lei în 2022 și față de 8,6 miliarde de lei în 2021. Din cele 14 miliarde de lei: 11,4 miliarde de lei au fost plățile efectuate de către moldoveni, iar 2,7 miliarde de lei – plățile efectuate de către străini.

„În primul trimestru al anului curent, moldovenii au procurat online din țară bunuri în sumă de 22,7 miliarde de lei, față de 20,1 miliarde de lei în 2022 și față de 13,5 miliarde de lei în 2021. Din cele 22,7 miliarde de lei: 16,9 miliarde de lei au fost plata în numerar la cu cardul la livrare, iar 5,8 miliarde de lei au fost achitările online”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai declarat că volumul plăților online, media anuală, efectuat de către moldoveni în trimestrul unu din anul curent a ajuns la 19,3 miliarde de lei, față de 17,6 miliarde de lei în 2022 și față de 12,8 miliarde de lei în 2021. Din cele 19,3 miliarde de lei: 8,2 miliarde de lei reprezintă achitarea serviciilor, abonamentelor, impozitelor și taxelor; 7,9 miliarde de lei – procurarea bunurilor și serviciilor de peste hotare; 3,1 miliarde de lei  - plata pentru bunuri și servicii procurate din țară. „Riscul de a pierde banii de pe card este cu mult mai mic decât riscul pe care al avem în a pierde alte proprietăți. A pierde banii din portmoneu este mai riscant decât a-i ține pe card”, a conchis expertul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În următoarele luni, Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua să relaxeze politica monetară, lucru care va tempera înclinația spre economii a populației. Oamenii vor prefera să facă investiții decât să-i țină în bănci, dacă rata dobânzilor va scădea la depozite. În prezent, procesul de creditare al populației rămâne slab și ține de faptul că dobânda este ridicată. „A doua jumătate a anului va fi caracterizată prin reducerea înclinației spre economii la banci și spre o creștere a procesului de creditare din bănci a populației”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 26 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în Republica Moldova, piața financiară poate fi împărțită în două grupe: depozitele pe care persoanele fizice și juridice le duc la bănci; și creditele pe care persoanele fizice și juridice le i-au de la bănci și de la instituții nebancare. Totodată, a spus că în 2022, Republica Moldova era în al treilea an de criză, după criza pandemică, predomina criza resurselor energetice și a prețurilor. De asemenea, a avut cea mai mare inflație din ultimii 22 de ani. Banca Națională a Moldovei (BNM), de la cea mai mică rată a dobânzilor, sub 3%, de la cea mai relaxantă politică monetară, timp de un an a majorat de zece ori rata de bază, înăsprind politica monetară. „În prezent, asistăm la  o scădere rapidă a ratei inflației. În lunile de vară vom avea chiar o scădere de prețuri, care va accelera scăderea ratei inflației, ceea ce va duce la relaxarea politicii monetare. Acest fapt încă nu se vede pe piața financiară, dar intuim că se va observa în următoarele luni. Situația rămâne încă a fi complicată, dar sunt semnale clare că lucrurile se pot îmbunătăți”, a declarat expertul.

Despre surplusul de lichidități (diferența dintre volumul de bani depus în bănci și volumul de credite luat din bănci), Veaceslav Ioniță a spus că în luna aprilie curent, pentru prima dată, depozitele din sistemul bancar au depășit pragul de 100 miliarde de lei, ajungând la 101,4 miliarde de lei. Referitor la credite, situația rămâne complicată. S-au oferit 61,3 miliarde de lei sub formă de credite, în descreștere față de sfârșitul anului trecut. „Avem un record istoric de 40,2 miliarde de lei surplusul de lichidități. Doar în patru luni ale anului curent, surplusul de lichidități în sistemul bancar a crescut cu 7 miliarde de lei, care au fost aduși sub formă de depozite de către persoanele fizice și juridice. Economia moldovenească are nevoie de bani, dar noi avem acest surplus de lichidități. Aici nu este problema atât a sistemului bancar, cât a celui economic. Economia noastră este ca una în reanimare, care nu poate volumul acesta de lichidități să-l absoarbă”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că economiile nete ale populației (volumul depozitelor în bănci, minus creditele de la bănci) au crescut până în 2021 până la 28,5 miliarde de lei. Moldovenii aveau cu 28,5 miliarde de lei mai mult în bănci decât luase credite. În perioada 2021-2022 a avut loc o scădere puternică a economiilor nete ale populației, cauzate de creșterea fără precedent a creditelor contractate de către populație. Moldovenii au accesat cel mai mare volum de credite. Volumul depozitelor creștea, dar volumul creditării și mai mult și mai rapid, astfel economiile nete ale populației au scăzut cu 10 miliarde de lei. În aprilie curent, economiile nete ale populației a crescut din nou până la 28,6 miliarde de lei, cu 10 miliarde de lei mai mult față de acum un an. Tot în prezent, se constată că depozitele au crescut și ele, doar că stau neatinse în bănci, populația nu ia credite.

„Acum avem o creștere a economiilor nete, însă acest lucru din păcate nu oferă motive de bucurie: populația nu se creditează și economia se află într-o stare proastă; iar banii care stau în bănci nu pot fi folosiți. Faptul că oamenii economisesc banii, ar trebuie să fie ceva pozitiv, doar că acești bani rămân neutilizați în bănci, cea ce face acest fenomen mai degrabă unul negativ. Volumul depozitelor în bănci a crescut constant, iar volumul creditelor luate de la bănci acum are o tendință de scădere deja de un an. În luna aprilie, comparativ cu trimestrul doi din anul trecut, volumul creditelor din sistemul bancar a scăzut cu peste un miliard de lei. Depozitele au crescut cu 8,7 miliarde de lei. Acum asistăm la o creștere a economiilor nete, deoarece depozitele populației în bănci au crescut cu mult mai repede decât creșteau creditele oferite”, a declarat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că dacă anul trecut, lunar, moldovenii aduceau câte 260 de milioane de lei în banci drept depozite, anul acesta, în doar patru luni, au depus lunar câte 640 de milioane de lei. „Moldovenii se tem să investească. Cei care au bani au trei soluții: țin banii acasă, cumpără imobile sau duc banii la bancă. Acum oamenii mai țin banii acasă, dar nu atât de mult. Referitor la imobile, până ce ezită încă să facă astfel de achiziții. Unica lor soluție este să ducă banii la bancă, unde sunt deja 2,6 miliarde de lei depuși în primele patru luni ale anului curent”, a afirmat analistul economic.

Vorbind despre gradul de îndatorare al populației, expertul a menționat că acesta a fost maximum în 2021 - 13,1% din Produsul Intern Brut (PIB). Acum este de 11,7%. „Gradul de îndatorare în Europa este de 55%-60% din PIB. La noi e de 5 ori mai mic decât media europeană. Media regională este de 15%-20% din PIB. Avem un grad de împrumut destul de slab și în ultimul an asistăm la reducerea lui”, a menționat expertul.

În opinia expertului, în următoarele luni volumul depozitelor în bănci se va tempera. Moldovenii nu vor duce atât de mult banii în bănci și se va relua procesul de creditare al populației, lucru care se vede dacă ne uităm la rata dobânzilor la credite comparativ cu cele la depozite. „Rata dobânzilor la credite, în medie, la persoanele fizice era aproape de două ori mai mare decât dobânda la depozite. În luna noiembrie, 2022, a fost o situație mai rar întâlnită la noi în economie. Banca dădea mai mulți bani pentru depozite decât pentru creditul mediu pe care îl oferea. 15,3% se dădea pentru depozit și 15,2% pentru credite. După ce BNM a început relaxarea politicii monetare și după ce avem un surplus mare de bani, băncile comerciale au început brusc să scadă rata dobânzilor la depozite și am ajuns la 9,3% și cred ca va cotninua să scadă, lucru care va descuraja depozitele. Cât privește creditele, ele scad, dar nu atât de puternic. Suntem la 15,1%, față de 16,5% maximum. Cred că în următoarele luni, dacă nu scad dobânzile creditelor sub 10%, relansarea procesului de creditare, în special ipotecar, va fi dificil. Dobânzile mai mari de 10% la ipotecă sunt mari și nu se merită să te bagi în așa ceva”, a opinat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creditarea netă a agenților economici (volumul creditelor luat, minus depozitele pe care le țin în bănci), recordul a fost în 2012. Diferența dintre creditele luate și depozite era de aproape 19 miliarde de lei. După jaful bancar, situația s-a agravat și creditarea netă a ajuns în 2020 la doar 0,5 miliarde de lei. La sfârșitul anului 2021 s-a ajuns la o situație fără precedent. Volumul depozitelor în bănci ale agenților economici era mai mare decăt volumul creditelor accesate de ei. „În acest an, în aprilie, avem recordul absolut. Volumul de creditare netă al agenților economici este de minus 1,5 miliarde de lei. Agenții economici nu doar că nu i-au credite de la bănci, ei banii lor preferă sa-i mențină în bănci. Acest lucru se întâmplă deoarece situația economică este una destul de proastă. Creditarea netă a agenților economici rămâne a fi cel mai îngrijorător indicator, care reflectă situația precară din economie și ne dorința agenților economici de a investi”, susține Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai afirmat că până în 2021 moldovenii luau mult mai multe credite, decât întorceau. Însă, în 2022 și 2023, volumul de credite întoarse a fost mai mare decât volumul creditelor contractate. La fel, a spus că în Republica Moldova întotdeauna volumul de credite era mai mare decât volumul depozitelor. Au fost doar doi ani excepții 2021 - 2023. Raportat de PIB, în 2013 volumul de credite era de 31%, acum - 13,5%. Nivelul cel mai jos. „În prezent, economia noastră se finanțează la nivelul anului 2001, 2002, dar atunci depozitele nu erau foarte mari. Agenții eocnomici se împrumutau de la bănci, dar banii lor tot îi investeau. În prezent, agenții economici nu se creditează din bănci, iar banii pe care îi au din contra îi țin la bancă”, a afirmat economistul.

Analistul economic mai susține că până în 2020 volumul creditelor noi, lunar contractat, era la nivel de 2,7 miliarde de lei. În 2021 a crescut până la 4,3 miliarde de lei. Cea mai mare parte din contul populației. Acum avem o scădere și tot din contul populației. Dacă populația în 2021, într-un trimestru, a luat 4,5 miliarde de lei lunar credite noi, în ultimul trimestru din 2022 suma a scăzut până la 1,8 miliarde lei, iar ân prezent avem o ușoară creștere până la 2,4 miliarde lei. În trimestrul trei din 2021, populația a luat cele mai multe credite de consum, urmate de cele pentru imobile și pentru afaceri. La sfârșitul anului 2022 s-au acordat, lunar, credite de 668 de milioane de lei. Pentru consum au mers 455 de milioane de lei, imobile - 128 de milioane de lei, pentru afacer- 75 de milioane de lei, față de 50  de milioane de lei în 2021. În prezent, toate tipurile de credite sunt în creștere, însă cel mai mult au crescut cele pentru afaceri, ajungând la cea mai mare sumă din istorie – 125 de milioane de lei.

Economistul crede că în următoarele luni, BNM va continua să relaxeze politica monetară, lucru care va tempera înclinația spre economii a populației. Oamenii vor prefera să facă investiții decât să-i țină în bănci, dacă rata dobânzilor va scădea la depozite. Referitor la credite, până ce procesul de creditare al populației rămâne slab și ține de faptul că dobânda este ridicată. 15% este prea mare. La creditele ipotecare este circa 12%, însă trebuie să scadă sub 10%. „Cred că se va întâmpla în următoarele luni, deoarece a început un proces rapid de reducere. Anticipăm în următoarele luni o reluare puternică a procesului de creditare ipotecară. A doua jumătate a anului va fi caracterizată prin reducerea înclinației spre economii la banci și spre o creștere a procesului de creditare din bănci a populației”, a spus economistul.

Referitor la agenții economici, analistul economic menționează că situația este mai complicată. Procesul de creditare la bănci mai mult sau mai puțin merge bine. Asistăm la un ritm de creștere al creditării egenților economici cu mult mai mare decât al populației. Problema agenților economici este că ei preferă să-și țină banii proprii în bănci și să nu facă investiții. Ei nu investesc banii lor în propriile afaceri”, a conchis analistul economic.  

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Piața imobiliară din Republica Moldova, în 2022, a trecut printr-o criză care a fost cea mai puternică din ultimii 30 de ani. În prezent, se mișcă în direcție pozitivă, se dezvoltă prin extindere, și prin aceasta se va face marcată în următorii ani. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 12 mai, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” unde a vorbit despre cinci tendințe fundamentale, care vor marca piața imobiliară din Republica Moldova în următorii ani.

Expertul a spus că în Republica Moldova recordul absolut al construcțiilor a fost atins în 2021, când s-au construit aproape 900 de mii de metri pătrați de spațiu locativ, dintre care peste 680 de mii de metri pătrați în municipiul Chișinău. Astfel, 75% din volumul construcțiilor este în municipiul Chișinău, sau 90% din valoarea acestora.

În 2022, potrivit lui Veaceslav Ioniță, a fost înregistrată cea mai mare scădere a construcției locuințelor de la independență încoace. S-au construit puțin peste 338 de mii de metri pătrați. „În 2022, toți factorii negativi care pot exista într-o economie și-au făcut prezența. Prețul imobilelor, după ce timp de 10 ani au scăzut constant, au început brusc să crească începând cu 2019/2020, ceea ce a speriat oamenii. Războiul din Ucraina, din nou a creat panică în rândul cetățenilor. Inflația ridicată a determinat oamenii să nu mai acceseze la bănci credite imobiliare, după ce veniturile lor reale au scăzut pe fundalul creșterii tuturor prețurilor. Aceeași inflație ridicată a dus la înăsprinrea de către Banca Națională a Moldovei a politicii monetare, iar ca rezultat creditele s-au scumpit, a spus expertul.

Economistul declară că dacă în 2021 volumul creditelor imobiliare creștea lunar cu 295,6 milioane de lei, în 2022 a crescut cu doar 72,1 milioane de lei. În primele trei luni ale acestui an - cu 51,7 milioane de lei lunar. „Acum avem o scădere a inflației, se ieftinesc banii și cred că procesul de creditare va fi animat în a doua jumătate a anului curent”, crede economistul.

Analistul economic afirmă că în timp ce prețurile la imobile sunt de ceva timp pe pauză, pe fundalul inflației mari, cheltuielile companiilor de construcții au crescut cu circa 40%. Astfel, volumul lucrărilor de construcție a scăzut, iar lucrări noi nu au fost lansate. Însă, afirmă analistul economic, pe piața imobiliară tot ce s-a putut întâmplat mai rău a avut loc în 2022. Acum, începe reanimarea sectorului. Banii se ieftinesc, volumul de creditare se va relua, moldovenii care au dorit să procure imobil în 2022 o vor face în 2023, iar în a doua jumătate a anului curent ramura construcției se va înviora.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că avuția oamenilor, atât pe plan global, cât și în Republica Moldova, este concentrată în locuințe. Pe plan global toată avuția omenirii este estimată la 463,5 trilioane de dolari, iar 2/3 din această avuție este concentrată în imobile. La fel, este și în Republica Moldova. Avuția moldovenilor este estimată de 41,9 miliarde de dolari, față de 36,3 miliarde de dolari în 2020. Este vorba de deținerea drepturilor de proprietate asupra: locuințelor, spațiilor comerciale, terenurilor agricole, depozitelor nete, capitalui acționar etc. Ca și în restul lumii, 2/3 din avuția și economiile moldovenilor este concentrată în locuințe. Locuințele au fost sunt și vor fi principalul obiect investițional al cetățenilor. „Aceste 41,9 miliarde de dolari – toată avuția moldovenilor, repartizați la populația trecută de 18 ani, reiese că fiecare deține proprietăți de 14,5 mii de dolari. Media globală este de 87,5 mii de dolari. Cea europeană – de 180,3 mii de dolari.

Expertul a mai declarat că prețul imobilelor și accesibilitatea acestora au ajuns în prezent la cel mai bun nivel. Creșterea bruscă a prețurilor locuințelor din 2019/2020 a fost de fapt o recuperare, după 10 ani de scădere a prețurilor, iar în prezent ele doar au ajuns la nivelul anului 2008 când un metru pătrat de spațiu locativ era de circa 900 de euro. Doar în 2022 s-a ajuns la nivelul din 2008 al unui metru pătrat de spațiu locativ, după ce mulți ani a variat între 500 și 700 de euro. „Chiar și acum, prețul unei locuințe în orașul Chișinău este mai mic decât a fost în trimestru IV din 2008.  Atunci valoarea banilor și salariile erau altele față de ceea ce avem astăzi”, susține expertul.

Economistul mai susține că pentru un apartament de 70 de metri pătrați, în perioada sovietică era nevoie să lucrezi 10 ani. În anul 2005 - 52 de ani. În 2010 – 31 de ani, în 2015 – 22 de ani și jumătate, în 2020 – 12 ani și jumătate, iar în 2022 – 13 ani și câteva luni. „În prezent, un apartament în municipiul Chișinău este de patru ori mai accesibil decât a fost acum 15 ani”, susține economistul.

Lipsa unor soluții investiționale, mai spune economistul, a determinat cetățenii să plaseze în primele trei luni ale anului o sumă de 1,7 miliarde lei în bănci. Însă, această este o soluție temporară. Pe termen lung, oamenii înțeleg că investițiile în imobile sunt principala soluție de acumulare a avuției. „Anticipăm, o revenire activă a cetățenilor și investitorilor pe piața imobiliară în următoarele luni, piață, care chiar și-n apogeul său din 2021 a fost la doar jumătate din potențialul său de  dezvoltare”, afirmă economistul.

Următorii ani, menționează expertul, vor fi marcați de schimbarea paradigmei de dezvoltare a construcțiilor în municipiul Chișinău. Orașul se va dezvolta prin extindere și prin crearea de noi cartiere rezidențiale cu toată infrastructura necesară. Perioada construcțiilor sălbatice, prin construcția haotică pe fiecare petic de pământ devine istorie. Pe de o parte, autoritățile au devenit mai responsabile, iar dar pe de altă parte, crește și cultura de consum a populației, care nu se mai prinde la „apartamente ieftine”.

În opinia analistul economic, tot ce a avut prost orașul Chișinău a fost strategia greșită de dezvoltare. Cel mai mult s-a construit în perioada 1980-1990. Câte opt mii de apartamente în fiecare an. Din 2011 și pînă în 2020 s-a construit câte patru mii de apartamente anual. În 2021 și 2022 s-a construit câte cinci mii de apartamente anual. De două ori mai puțin decât în anii 1980-1990, deși s-a creat impresia că s-a construit mult, de fapt orașul a fost mutilat. „În loc să fie dezvoltat orașul, prin extinderea lui, fiind construite cartiere noi, s-a parazitat pe infrastructura existentă. Dezvoltatorii, dorind să facă economii din contul infrastructurii deja existente, în loc să ridice construcții creând totodată și rețele noi de infrastructură, au înghesuit 42 de mii de apartamente pe suprafața care avea deja rețele dezvoltate. Abia acum se dezvoltă orașul prin extindere. Orașul trebuie să se extindă și prin construcția de grădinițe, școli, magazine, drumuri etc”, a opinat analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în mediu, locuitorii municipiului Chișinău, din 2010 au investit 3,7 miliarde de euro în locuințe, ignorând faptul că nu au infrastructură publică în preajma blocului, nu au teren de joacă pentru copii, nu au grădiniță, școli, căi de acces etc. Astfel, orașul a fost mutilat și a ajuns să fie insuportabil de locuit în Chișinău. Investițiile în locuințe, fără investiții în infrastructura publică, au sufocat orașul și au redus din calitatea vieții urbane.

Noua paradigmă de dezvoltare urbană, declară Veaceslav Ioniță, trebuie să fie axată pe o armonie între investițiile în locuințe și în infrastructura adiacentă. Atât autoritățile, cât și consumatorii, trebuie să impună dezvoltatorilor o politică social responsabilă de dezvoltare a orașului prin extindere și creare de noi facilități urbani. „Economisirea la investiții în infrastructura urbană și parazitarea pe infrastructura existentă ne-a costat prea scump. Calitatea vieții urbane a fost afectată enorm, iar următorii ani, trebuie să fie marcați prin schimbarea paradigmei de dezvotlare a proiectelor imobiliare. Orice proiect privat, trebuie să fie urmat și de investiții în infrastructura publică”, a conchis expertul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova trebuie, și este obligată, să intre în competiția globală și în ceea ce privește exportul de servicii, nu doar în ceea ce privește exportul de bunuri. Atunci când se vorbește despre comerțul extern, nu ar fi corect să nu se vorbească și despre exportul de servicii. El reprezintă 1/3 din toate exporturile moldovenești. Este unicul sector unde exportul și balanța comercială este pozitivă. El asigură țării intrările de valută necesare pentru a acoperi deficitul de balanță comercială de la importul de mărfuri. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 28 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul susține că sectorul serviciilor reprezintă economia secoului 21. Înregistrează cea mai rapidă creștere sectorul servicilor IT și BSS (sectorul serviciilor pentru business: proiectări, arhitectură, cercetări, contabilitate, relații cu clienții, sondaje, etc., în cazul cărora nu există legătura teritorială. De ex. poți fi în Republica Moldova și să oferi servicii de cercetare, contabilitate, companiilor din Germania). În 2022, volumul total al exporturilor de servicii IT și BSS a ajuns la 669 de milioane de dolari, creștere în mare parte bazată pe creșterea exporturilor serviciilor IT, care în 2022 au fost de 480 de milioane de dolari. Serviciile BSS exportate, pentru 2022, sunt estimate la 189 de milioane de dolari.

„Aceste ramuri în 2022 a ajuns ramurile de bază de export ale Republicii Moldova. Pentru 2023 anticipăm o creștere de până la 825 de milioane de dolari, dintre care 620 de milioane de dolari serviciile IT, iar 205 milioane de dolari – serviciile BSS. În opinia mea, statul ar trebui să se întâlnească cu cei din ramură, să discute ce ar trebui de făcut, ca să câștige competiția. În 2021 și 2022, jumătate din tot ce s-a investit, și investițiile care au fost atrase la nivel global, au fost în aceste două sectoare. Este o luptă enormă pe plan global. Fiecare țară luptă pentru a atrage companii. Republica Moldova nu trebuie să rateze această luptă. În prezent, economia globală se mișcă spre servicii”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță declară că serviciile sunt în prezent motorul economiei globale. În 2022, exporturile moldovenești au însumat 6,6 miliarde de dolari, în creștere cu 1,8 miliarde față de 2021 și dublu față de recordurile precedente stabilite în 2011 și 2021, când creșterea a fost de un miliard USD. Din acești 6,6 miliarde de dolari, 4,3 au fost exportul de bunuri, iar 2,3 – exportul de servicii. „Dacă acum 20 de ani serviciile erau 25% în exportul Republicii Moldova, acum au ajuns 35%. În 2022 ar fi ajuns 40%, dar în exporturile moldovenești de bunuri sunt prezente multe bunuri ucrainești. Astfel, din cele 4,3 miliarde de dolari exportul de bunuri, circa 800 de milioane sunt bunuri ucrainești. Dacă le scoatem, vedem că exporturile noastre de bunuri sunt la nivel de circa 3,5 miliarde de dolari. În cazul dat observăm că ramura serviciilor are o pondere mult mai mare”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul a afirmat că Republica Moldova are o balanță comercială negativă. Se exportă mai puțin decât se importă. În 2022, importul de bunuri a fost de peste 9 miliarde de dolari, fiind acoperit deficitul din balanța pozitivă cu servicii. Până în 2010 și în domeniul serviciilor era o balanță negativă. Se importa mai multe servicii decât se exporta. Din 2010 situația s-a schimbat. Cel mai mult s-a schimbat în 2022, când balanța a devenit pozitivă de 900 de milioane de dolari. „Noi am exportat servicii de 2,3 miliarde de dolari, dar am importat de 1,4 miliarde de dolari. Acești 900 de milioane de dolari ne-au permis să achităm importul de gaze, de produse petroliere, produse alimentare etc.. Cei care lucrează în ramura serviciilor ne salvează balanța comercială”,  a afirmat economistul.

Analistul economic menționează că la cele 6,6 miliarde de dolari pe care le-a avut Republica Moldova anul trecut din exporturi, serviciile IT și BSS au contribuit cu 669 de milioane de dolari. Mașinile și echipamentele – cu 596 de milioane de dolari. Combustibilul – 592 de milioane de dolari. Serviciile de transport – 501 milioane de dolari. „Ramura serviciilor IT și BSS a devenit cea mai mare ramură de export a Republicii Moldova. Anul 2022 este anul când serviciile de IT și BSS, care zece ani în urmă nu existau practic, au ajuns cea mai mare ramură de export”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai declarat că serviciile IT a asigurat și creșterea salariilor în Republica Moldova. În 2022, salariul în sectorul IT a ajuns la 37414 lei, crescând cu peste 20%, pe când în alte domenii au crescut cu până la 15%. „Oamenii din domeniul IT foarte ușor pot pleca peste hotare, iar acest fapt a dus la aceea că aici salariul a crescut mai rapid. Dacă în 2013 diferența de salarizare dintre sectorul IT și media națională era de 2,1 ori, în 2022 s-a ajuns de 3,6 ori. Salariul în sectorul BSS este mai mare decât media națională, dar mai mic decât în sectorul IT. Spre deosebire de sectorul BSS, autoritățile au atras o atenție sporită sectorului IT. Au oferit facilități fiscale, au creat parcuri IT, lucru care a permis ca acest sector să se dezvolte rapid, inclusiv creșterea salarială. Sectorul BSS nu s-a bucurat de atenție din partea autorităților, chiar dacă este similar cu sectorul IT”, a declarat expertul.

Economistul susține că în 2022, pentru prima dată salariul brut în domeniul IT a trecut de două mii de dolari, iar în sectorul BSS a ajuns la 670 de dolari. În aceste sectoare lucrează în prezent 35 de mii de persoane. „Republica Moldova trebuie și este obligată să intre în competiția globală nu doar în ceea ce privește exportul de bunuri, dar și în ceea ce privește exportul de servicii. Atunci când vorbim despre comerțul extern nu ar fi corect să nu vorbim despre exportul de servicii. El reprezintă 1/3 din toate exporturile moldovenești. Este unicul sector unde exportul și balanța comercială este pozitivă. El ne asigură intrările de valută necesare pentru a acoperi deficitul de balanță comercială de la importul de mărfuri. Ramura BSS și IT a devenit ramura de bază a economiei naționale. În această competiție globală, unde în prezent au intrat toate țările, și care se luptă pentru a acapara sectorul de servicii, este important ca Republica Moldova să nu piardă această competiție. Foarte ușor poate cetățeanul Republicii Moldova să lucreze aici acasă, pentru o companie din exterior. Unul dintre puținele sectoare unde poți oferi servicii în exteriorul țării fără a fi necesar ca forța de muncă să plece din țară”, a conchis economistul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Starea critică a crizei din Republica Moldova a fost depășită. Anul 2022 va rămâne în istoria țării ca un an neplăcut. În prezent, piața valutară înregistrează o presiune pozitivă. Există o ofertă de valută din ce în ce mai mare și o cerere din ce în ce mai scăzută. Banca Națională a Moldovei (BNM) urmărește ca leul moldovenesc, care începând cu luna februarie curent are o tendință de apreciere, să nu se întărească prea tare. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 21 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, leul moldovenesc tradițional se apreciază puternic în timpul sărbătorilor de iarnă; de Paști; și în luna august. În prezent, cererea de valută din partea agenților economici este în scădere, ca rezultat al ieftinirii rezurselor energetice, care sunt importate. Pe de altă parte, oferta de valută din partea populației este în creștere. Totodată, s-a înregistrat o intrare puternică de valută din exterior, sub formă de granturi și împrumuturi, pe care le primește Guvernul. Astfel, starea critică a crizei din Republica Moldova a fost depășită. „Anul 2022 va rămâne în istorie că un an neplăcut. Cel puțin pe piața valutară intrăm într-o zonă de stabilitate. BNM urmărește în prezent ca leul să nu se întărească prea tare”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că situația dată este favorabilă agricultorilor, care sunt influențați de cursul valutar. Dacă anii anteriori, chiar la începutul anului leul moldovenesc se deprecia, agricultorii erau nevoiți să facă procurări de fertilizanți și produse petroliere la tarife mari, iar toamna, când leul moldovenesc se aprecia, erau nevoiți să-și vândă produsele agricole la prețuri mici. „Pentru prima dată, ceea ce se întâmplă acum pe piața valutară corespunde cu ceea ce au nevoie agricultorii. Un leul mai puternic în primăvară este ceea ce-și doresc agricultorii. Dacă la toamnă leul va fi mai slab agricultorii vor fi cei mai fericiți în acest an. Leul puternic din primăvară face ca investițiile făcute în primăvară, în procurarea de fertilizanți și produse petroliere, care sunt de import, să fie răsplătite”, a spus expertul.

Economistul afirmă că leul moldovenesc, de la începutul anului, s-a apreciat față de toate valutele. Doar față de coroana cehă a avut o mică depreciere. În luna aprilie este și mai puternic față de toate valutele de bază cu care Republica Moldova are relații comerciale. Cel mai mult s-a apreciat față de rubla rusă cu 17%. Față de dolar s-a apreciat cu 6,3%, iar față de euro - cu 2,7%. „În prezent asistăm la o scădere a cererii de valută și o creștere a ofertei. În valoare anuală, cererea de valută este la 2,8 miliarde de dolari, în scădere cu circa 200 de miloane de dolari, iar oferta este de 2,6 miliarde de dolari, în creștere cu peste 100 de milioane de dolari. 2021/2022 a fost o situație în care cererea a fost mult mai mare decât oferta, în prezent se ajunge la un echilibru”, a afirmat economistul.

Analistul economic a amintit că în Republica Moldova situația a început a se înrăutăți în octombrie/noiembrie 2021. A început criza energetică și brust a crescut cererea de valută și era necesitatea de a face importuri masive de valută. Apoi a urmat lunile februarie/martie 2022, când pe lângă cererea mare de valută legată de criza energetică a apărut și cererea de valută de la cetățeni și o scădere a ofertei de valută în contextul războiului din Ucraina. „În martie/aprilie 2022 am ajuns la o diferență dintre cerera și oferta de valută de peste un miliar de dolari. Cea mai mare diferență pe care Republica Moldova a înregistrat-o vreodată”, a amintit analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că în prezent se înregistrează o creștere continuă a ofertei de valută și o scădere continuă a cererii de valută, lucru care duce la aprecierea leului moldovenesc. Vânzarea de valută din partea persoanelor fizice este de 4,6 miliarde de dolari. Este recordul istoric pentru ultimele 12 luni. Întotdeauna vânzările de valută din partea persoanelor fizice au fost mult mai mici. „Acum avem o creștere semnificativă. După ce a început războiul din Ucraina, procurările de valută făcute de către persoanele fizice acum se întorc pe piața valutară. Procurările de valută din partea persoanelor fizice au ajuns la 2 miliarde de dolari în 2022. A fost recordul absolut. Am putea asista în viitorul apropiat la o scădere continuă a procurărilor de valută. Ca rezultat, oferta netă de valută din partea persoanelor fizice, a ajuns la 2,6 miliarde de dolari. Avem o ofertă netă destul de puternică de valută. În valoare anuală, în prezent oferta netă de valută”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Expertul declară că în prezent pe piața valutară au fost depășite situațiile de criză, șocuri, legate de criza energetică și de războiul din Ucraina. BNM din noiembrie 2021 și până în martie 2022 a vândut pe piață 750 de milioane de dolari, pentru a nu permite ca anumite fenomene negative să se întâmple pe piața valutară. Tot atunci a fost înregistrată și o diferență mare dintre cerere și oferta de valută. În 2022, doar în noiembrie a intervenit pe piața valutară, iar în prezent sunt deja patru luni când cumpără valută de pe piață, pe când tradițional în perioada de iarnă vindea valută că era deficit. „BNM procură valută de patru luni pentru a nu permite leului moldovenesc să se aprecieze și mai tare. În prezent, piața valutară are o tendință clară de apreciere. Avem o situație stabilă”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță a mai spus că resursele energetice cel mai mult au afectat piața valutară în 2021 și 2022. Dacă în 2020 importul resurselor energetice a costat 589 de milioane de dolari, în 2022, al doilea an de criză, estimativ s-a ajuns la 1,7 miliarde de dolari. Estimările au fost de 2,4 miliarde de dolari pentru 2022. Însă, moldovenii au avut un consum mic de gaz, față de anii cu preț favorabil la gaz. „Chiar dacă în trimestrul I din 2023 am avut cea mai mare plată pentru gaz din istorie, de 300 de miloane de dolari, suma este de două ori mai mică decât ar fi trebuit să plătim dacă consumam gaz cum era tradițional”, a spus Veaceslav Ioniță.

La fel, a declarat expertul, a influențat și schimbarea structurii de consum al energiei electrice. Republica Moldova nu mai importă energie electrică, dar o cumpără cu lei moldovenești de la Cuciurgan. „Ieftinirea produselor petroliere, ieftinirea energiei electrice, consumul redus al gazelor, au dus la ceea că la noi presiunea pe piața valutară a scăzut. Acești 700 de milioane de dolari, pe care nu i-am cheltuit, a permis să fie scăzută presiunea pe piața valutară și nu a fost nevoită BNM să intervină cu bani, din contra a cumpărat. Raportat la PIB, șocul energetic nu a fost atât de grav cum a fost anticipat. Se anticipa să fie de circa 16%, dar a fost de circa 12%.”, a declarat expertul.

Economistul estimează că în 2023 importul de resurse energetice va fi de maximum 1 miliard de dolari. În prezent, avem o presiune pozitivă pe piața valutară, o ofertă de valută din ce în ce mai mare și o cerere din ce în ce mai scăzută. În acest sens, cel mai probabil BNM va face în continuare intervenții și nu va permite leului moldovenesc să se aprecieze. Totodată, în următoarele luni se va diminua rata inflației. Lucru care va permite BNM să relaxele politica monetară, să reducă rezervele obligatorii, fapt ce va încuraja împrumuturile bancare. Băncile vor începe să crediteze mai activ economia, inclusiv în valută, iar leul moldovenesc va avea o tendință stabilă, cu o inclinație spre depreciere. „În prezent, avem o problemă reală legată de exporturile moldovenești. Dacă excludem factorul ucrainean, suntem într-o scădere a exporturilor. Pentru a încuraja exporturile în perioada următoare va trebui să asigurăm o ușoară deprecere a leului moldovenesc, lucru care va însemna un efort din partea BNN, de intervenție mai puternică pe piața valutară”, a conchis economistul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Piața cardurilor bancare din Republica Moldova în 2022 a cunoscut cea mai mare creștere. 2/3 din veniturile moldovenilor sunt obținute deja pe card, iar 27% din cheltuieli sunt făcute deja cu cardul. Dacă 20 de ani în urmă practic nimeni nu știa despre existența cardurilor bancare, în prezent este greu să găsești o persoană care nu are cel puțin un card bancar. Sunt declarații ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expuse vineri, 7 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, piața cardurilor bancare în Republica Moldova în 2022 a ajuns la 144 de miliarde de lei. În creștere cu 33,7 miliarde de lei față de 2021. Totodată, a afirmat că această piață este împărțită în trei segmente: 1) cardurile emise în Republica Moldova, segment care este cel mai mare. Deține aproape 80% din toată piața, cu circa 112,8 miliarde de lei; 2) cardurile străine utilizare în Republica Moldova, segment care a crescut cel mai puternic în 2022. Acesta deține 13% din toată piața, cu 19,2 miliarde de lei. 3) cardurile emise în Republica Moldova utilizate peste hotare. În 2022 moldovenii au achitat cu cardul peste hotare de 12,1 miliarde de lei, cu 40% mai mult decât în 2021.

„Piața cardurilor bancare în Republica Moldova în 2022 a crescut în cea mai mare parte datorită cardurilor emise în străinătate și utilizate în Republica Moldova, dar și datorită plăților moldovenilor peste hotare. Dacă doi ani în urmă, cardurile străine utilizare în Republica Moldova aveau un rulaj de 8 miliarde de lei, acum practic s-a dublat. După pandemie, când puțini străini au venit în Republica Moldova, în prezent numărul acestora crește. La fel, o bună parte din cardurile străine sunt utilizate de către moldoveni aici. Rudele lor de peste hotare au mai multe carduri, dintre care unul este utilizat aici, pe care se fac transferuri, este o formă de remitențe”, a spus expertul.

Despre cardurile emise în Republica Moldova și utilizate pe loc, economistul a spus că volumul cifrei de afaceri a crescut de la 91 de miliarde de lei în 2021, la 113,7 miliarde de lei în 2022. Astfel, se constată că se schimbă atitudinea moldovenilor față de carduri. Acestea, ca mijloc de plată, devin tot mai active în viața moldovenilor. În 2010, 97% din toți banii pe care moldovenii îi primeau pe card erau imediat scoși la bancomat. În prezent, 30% din veniturile de pe carduri sunt achitări online.

Analistul economic a mai afirmat că 60% din majorarea de anul trecut a pieței cardurilor bancare este datorită creșterii plăților cu cardul. Moldovenii utilizează tot mai frecvent cardurile bancare ca mijloc de plată și nu mai scoate banii cash la bancomate. În 2022, retragerea de numerar a cresut cu 9,8 miliarde de lei, iar plățile cu cardul – cu 15 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță susține că trei tipuri de plăți sunt efectuate anual de către moldoveni cu cardul bancar. Plătesc în interiorul țării; atunci când merg peste hotare; dar și utilizează cardurile străine în Republica Moldova. În 2022, 48,4 miliarde de lei au fost cheltuiți de către moldoveni utilizând cardul, dintre care 34,7 miliarde de lei - în interirorul țării; 2,4 miliarde de lei cu cardurile străine, tot în interiorul țării; și 11,2 miliarde de lei -  peste hotare. „În interiorul țării, este vorba de achitarea online a bunurilor procurate, dar cel mai mult este vorba de plata impozitelor și a facturilor”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, comerțul online din Republica Moldova este estimat la 35 de miliarde de lei: achitarea online – 19,7 miliarde de lei (mai mult de jumătate este plata facturilor); achitarea cu cardul la livrare – 5,4 miliarde de lei; și achitarea în numerar, la comanda făcută online – 10 miliarde de lei.

De asemenea, a menționat că dintre toți banii pe care moldovenii îi au din salarii, agricultură, pensii, alte tipuri de prestații sociale, transferuri de peste hotare și alte forme de venituri neformale, în 2022 estimativ veniturile totale au ajuns la 184 de miliarde de lei. Dintre care: 117, 5 miliarde de lei au venit pe carduri, iar 66 de miliarde de lei – în numerar. În 2019, din totalul veniturilor de 138 de miliarde de lei, 73,5 miliarde de lei erau în numerar, iar 64,5 pe card. În 2020, veniturile populației, care erau de 144 de miliarde de lei, deja jumătate erau pe card, cealaltă jumătate în numerar. În 2021, din totalul veniturilor de 162 de miliarde de lei, 93,2 au venit pe carduri, iar 69,1 – în numerar.

Referitor la volumul cheltuielilor, economistul estimează că în 2022 toate cheltuielile moldovenilor au fost de 175 de miliarde de lei. Dintre care: 48,4 miliarde de lei au fost plăți cu cardul; iar 126,6 miliarde de lei - în numerar. Dacă în 2017, doar 9,0% din toate cheltuielile noastre erau făcute cu cardul, în 2022 au fost 27,0%.

Potrivit expertului, în 2022 moldovenii au cheltuit peste hotare 12,1 miliarde de lei, cu 3,5 miliarde de lei mai mult decât în 2021. Jumătate din sumă a fost cheltuită când moldovenii propriu zis au mers peste hotare, iar cealaltă jumătate făcând comenzi online. Dacă în 2017, tot volumul de tranzacții online era 3,5 miliarde de lei, în 2022 am ajuns la 17,5 miliarde de lei, dintre care 10,9 miliarde de lei sunt tranzacții făcute în țară, iar 6,7 miliarde de lei - peste hotare. „În prezent, moldovenii dețin miliarde de lei pe cardurile bancare, la conturi curente, dar la bancă și la dobândă. Doar în 2022 au ratat circa 2 miliarde de lei venituri deoarece nu au pus banii în bancă la termen cu dobândă, dar i-au ținut pe conturi curente”, a conchis expertul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova, în ultimii doi ani, a trecut prin cel mai mare șoc energetic. Moldovenii, în actualul sezon de încălzire, au consumat de două ori mai puțin gaz față de anul trecut. Republica Moldova a cheltuit în acest sezon circa 500 de milioane de dolari pentru importul de gaze. Totodată, are un tarif la gaz mai mare decât media europeană, din cauza dependenței de o singură sursă de aprovizionare cu gaze, dar și a modului de a semna contracte într-un mod netransparent. Sunt concluzii ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expuse vineri, 31 martie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în anul 2022, malul drept al Nistrului a avut cel mai mic consum al gazelor naturale. Estimativ, de 860 de milioane de metri cubi de gaz. Minimum din cei 30 de ani de independență. În sezonul de încălzire 2022/23 Moldova a consumat estimativ 470 milioane m3 de gaze naturale, cea ce este aproape de două ori mai puțin decât media obișnuită. Dacă în trimestrul patru din 2020 și primul trimestru din 2021, moldovenii au consumat 975 de milioane de metri cubi de gaze, atunci în sezonul 2021/2022 – 889 de milioane de cubi de gaze.

Expertul susține că până în 2005 Republica Moldova plătea pentru importul gazelor naturale 80-90 de milioane de dolari. În 2012, a cheltuit 428 de milioane de dolari, după care prețurile au căzut. În 2020 a plătit 169 de milioane de dolari. În 2021, a plătit de la 66,6 milioane de dolari în primul trimestru, la 218 milioane de dolari în ultimul trimestru. În 2022, estimativ, a achitat peste 720 de milioane de dolari. În ultimul trimestru din 2022 și primul trimestru din 2023, circa 500 de milioane de dolari au fost achitați pentru importul gazelor naturale. Sumă aproape egală cu cea de anul trecut, doar că în această iarnă moldovenii au avut un consum de două ori mai mic de gaze. „Dacă nu aveam o iarnă caldă și dacă nu făceam economie de gaze, urma să plătim pentru import circa 900 de milioane de dolari. Dacă privind volumele de gaze avem cel mai mic import, atunci privind costul gazului am înregistrat cea mai mare valoare de 300 de milioane de dolari într-un trimestru. Sumă pe care anterior o achitam pentru un consum realizat în doi ani”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că Republica Moldova până în 2005 plătea pentru gaz mai puțin decât media europeană. După 2005 Federația Rusă a insistat ca moldovenii să plătească pentru gaz ca și europenii. Din 2010 și până în 2020, prețul gazului în Republica Moldova a fost egal cu cel din UE. A fost perioada 2017-2020 când am plătit chiar mai scump decât prețul mediu european. În 2021, a plătit o medie anuală de 312 dolari pentru  o mie de metri cubi de gaze. Media europeană a fost 580 de dolari. În 2022, estimativ, a plătit 837 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze, iar media europeană a fost de 1462 de dolari. „Doi ani, Republica Moldova, chiar dacă a avut cel mai mare preț, chiar dacă formula nouă este una proastă pentru noi, prețul la gaz plătit de către noi a fost cu mult mai mic decât prețul mediu european”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că în media anuală din perioada 2017-2022 a arătat că în unele trimestre Republica Moldova plătea pentru gaz mai mult decât media europeană, iar în altele mai puțin, iar prețul mediu până la urmă a fost același. „Noi având contracte de lungă durată de mult ori ne uitam la consumatorii din Europa cum aveau gaz mai ieftin. La noi, fiind prețul mai stabil, prețul fluctua mai tare. Cred că trebuie să avem 70% din gaze procurate pe contracte, iar 30% la bursă. În felul acesta, să fim și noi mai flexibili”, susține economistul.

Analistul economic a mai menționat că în trimestrul unu din 2023 prețul mediu al gazului procurat de către Republica Moldova este de 1096 de dolari, iar cel european – estimativ de 700 dolari. Când avem cel mai mare consum de gaz, moldovenii, din nefericire, plătesc gazul mai scump. „Nu putem învinovăți autoritățile că au luat credit și au cumpărat gaz scump. Nimeni nu știa din toamnă, când s-a luat decizia de a procura gaz, ce va fi, dar totuși trebuie răspuns la două întrebări: 1) de ce s-a decis ca stocurile de stat să fie gestionate de către un monopolist, cu o istorie dubioasă. De ce nu s-a făcut licitație; 2) dacă s-a decis să fie un monopolist, cum este Energocom, de ce s-a evitat bursa, s-a evitat oferta publică și s-a mers pe niște scheme și formule neclare. De la cine am cumpărat gaz, cum am cumpărat, în ce condiții am cumpărat, unde este păstrat gazul, care sunt condițiile de păstrare? Cine ne-a împiedicat să fim în conformitate cu bunele practici ale UE, ale comunității energetice? Cine ne-a împiedicat să fim o țară civilizată în sfârșit, să nu lucrăm cum s-a lucrat tradițional, pe sub masă, cu mișmașuri și alte lucruri care sunt o rușine pentru noi, să nu mai vorbim de daunele financiare pe care le-a provocat. La aceste întrebări trebuie răspuns”, a menționat analistul economic.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, prețul gazului în 2022 a avut un comportament atipic, lucru care va intra în istorie, iar în 2023 prețul gazului va reveni la normal. Până în noiembrie 2021 tariful la gaz a fost de 4,64 lei. De atunci, timp de un an am avut cinci majorări de tarife, ajungând-u-se la 29,27 de lei. În februarie 2023, cel puțin 15 țări din Europa au un tarif mai mic la gazele naturale decât Moldova. Republica Moldova a plătit 29,27 de lei pentru un metru cub de gaz, mai mult decât media europeană care a fost de 26,72 de lei. „Acest preț mare al gazului, această formulă neclară de procurare a gazului, s-a resfrânt asupra tarifului. Cea mai săracă țară din Europa a plătit pentru un metru cun de gaz mai mult decât media europeană”, a opinat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai declarat că în sezonul de încălzire 2020/2021 moldovenii au putut cumpăra de pe un salariu 1581  de metri cubi de gaze. În 2021/2022 – 613 metri cubi de gaz. În sezonul 2022/2023 puterea de cumpărare a moldovenilor a scăzut semnificativ. Aceștia au putut procura 321 de metri cubi de gaze. Însă, aici au contat mult compensațiile din partea statului. Astfel, volumul a fost mai mare. „Moldovenii au fost cei mai nenorociți în această iarnă. Puterea lor de cumpărare a gazului a fost cea mai mică din toată Europa. Majoritatea consumatorilor din UE cumpără în mediu 1500-2000 de metri cubi de gaze de pe un salariu, sau de 5-7 ori mai mult decât locuitorii celei mai sărace țări”, a declarat economistul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Refugiații din Ucraina, care au fugit din calea războiului, au avut o influență pozitivă asupra economiei moldovenești. Aceștia, fiind cazați pe teritoriul țării noastre, au consumat bunuri aducând bani în bugetul național. Totodată, au slavat ramura HoReCa, cazându-se în hotelurile, motelurile și pensiunile noastre turistice. Companiile din Ucraina au slavat căile ferate moldovenești, dar și ramura transportului, transportând mărfuri din și spre Ucraina. Studenții ucraineni, care au venit într-un număr mai mare în anul de studiu 2022/2023, au salvat sistemul de învățământ superior din Republica Moldova. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 24 martie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a menționat că atunci când vorbim despre războiul din Ucraina și efectele sale asupra Republicii Moldova și asupra economiei moldovenești nu trebuie să vorbim doar despre faptul că avem refugiați, deși inflația pe care am avut-o anul trecut, parțial este rezultatul războiului din Ucraina. Totodată, prețurile la resursele energetice, mișcările de pe piața valutară, când oamneii s-au avântat și au procurat valută la începutul războiului, ne știind ce urmează, tot a fost un efect al războiului.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, un prim aspect important al războiului din Ucraina este faptul că exporturile moldovenești în 2022 au explodat. DacăîÎn 2021 au totalizat 3,1 miliarde de dolari, în 2022 am avut 4,3 miliarde de dolari. Exporturile anul trecut au crescut până în trimestrul doi, după, au fost în declin, dar ceea ce am avut până la sfârșitul anului au fost generate de către războiul din Ucraina. „Noi exportăm în Ucraina, și respectiv mărfurile ucrainești le importăm și exportăm în alte țări. Din acest export de bunuri, circa 850 de milioane de dolari, bunuri exportate de către Republica Moldova, sunt generate de fluxurile de mărfuri din și spre Ucraina”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul afirmă că Republica Moldova, pe lângă exportul de mărfuri, care este de 4,34 de miliarde de dolari, are și exporturi de servicii, estimat la circa 2,2 miliarde de dolari. Cele mai mari servicii pe care le exportă sunt cele de transport, care au crescut și care pur și simplu salvează țara. „În principiu, exportul de mărfuri și cel de servicii, care a crescut în Republica Moldova, de la 4,8 la 6,5 miliarde de dolari, 2/3 din această creștere este generată de faptul că Republica Moldova a exportat și importat mărfuri din și spre Ucraina, care în alte condiții nu le-am fi avut”, a afirmat expertul.

Analistul economic a menționat că asupra activității agenților economici moldoveni, în special a celor din domeniul transportului, războiul din Ucraina le-a adus venituri financiare. În 2018, volumul serviciilor de transport, de mărfuri și de pasageri, a fost de 434 de milioane de dolari. Pandemia a prăbușit sectorul la 250 de milioane de dolari în 2020. În 2022, estimativ, volumul serviciilor de transport, de mărfuri și de pasageri, a ajuns la 480 de milioane de dolari. Dintre acestea, până la 150 de milioane de dolari au fost generate de deservirea, fie a pasagerilor, fie a mărfurilor, care au venit din Ucraina sau au plecat spre Ucraina.

Economistul susține că războiul din Ucraina a readus la viață calea ferată moldovenească, care practic era inactivă. Volumul serviciilor de transport, operate pe cale feroviară, în 2006 a fost de 3,7 miliarde de tone/km. După, a urmat o scădere constantă, ajungând la 0,6 miliarde de tone/km în 2020 și crescând la 0,7 miliarde de tone/km în 2021. Căile ferate, la începutul perioadei de independență, transportau 75% din toate mărfurile, în perioada sovietică se ajungea chiar până la 90%. Acum este mai puțin de 10%. Practic erau pe cale de dispariție. În doi-trei ani, în loc de căi ferate puteam semăna porumb deja. În 2022, pe fundalul războiului din Ucraina, transportând din și spre Ucraina, mărfuri, brusc a crescut volumul de servicii transportate pe cale ferată. Aproape s-a dublat față de 2021, ajungând la 1,2 miliarde de tone/km. „Au crescut volumele, dar și prețul au crescut. În felul acesta, în 2022, căile ferate pentru prima dată au făcut majorări substanțiale de salarii, achitând datoriile, au început să facă investiții. În principiu, căile ferate în 2022, volumul de servicii transport realizat, a fost cel mai mare din ultimii 14 ani”, a spus economistul.

Veaceslav Ioniță a remarcat că bugetul național în 2022, datorită reducerii consumului populației, a avut o creștere modestă. Însă, refugiații ucraineni au contribuit la formarea lui. Ucraineii care trăiesc în Republica Moldova consumă bunuri și servicii, fie din banii lor, fie din banii care îi primesc în calitate de ajutor. Consumând aceste bunuri și servicii, fie că le procură ei sau cineva procură pentru ei, generează venituri sub formă de TVA și accize la bugetul de stat. Cinci mii dintre ucraineni muncesc deja aici. Aceștia plătesc asigurări sociale, medicale și alte taxe și impozite. Toate acestea aduc venituri. Ucraineni, fiind în Republica Moldova, consumă bunuri și servicii, crează venituri agenților economici, aceștia la rând lor plătesc TVA, salarii angajaților și generează venituri la bugetul de stat.

„Suma minimă generată de către refugiați în bugetul național, estimativ, din TVA, accize, asigurări sociale, medicale și alte tipuri de impozite și taxe, în primul trimestru anul trecut a fost de 150 de milioane de lei, în trimestrul doi – 550 de milioane de lei, trimestrul trei – 560 de milioane de lei,  trimestrul patru – 590 de milioane de lei. Total, în bugetul național, care anul trecut a avut o situație nu dintre cele mai plăcute, refugiații ucraineni au adus cel puțin 1,8 miliarde de lei. În primul trimestru din 2023 estimativ vor contribui cu cel puțin 650 de milioane de lei. Total, anul trecut și primul trimestru din 2023 ucrainenii au adus bugetului național 2,5 milioane de lei”, a remarcat Veaceslav Ioniță.

Referitor la învățământul superior din Republica Moldova, expertul susține că acesta trece printr-o dramă totală. Am avut cândva 128 de mii de studenți, scăzând până la 56 de mii în 2019. În timpul pandemiei, din cauza că moldovenii nu au putut pleca la studii peste hotare, a crescut numărul studenților în universitățile noastre până la 59 de mii. După pandemie, am avut un exod al tinerilor peste hotare. Astfel, anul de studiu 2022-2023 este marcat de doi factori: 1) a scăzut numărul de studenți din Republica Moldova cu peste 2 mii de persoane; 2) a scăzut numărul de studenți străini care vin în Republica Moldova. Din toate țările au scăzut, însă a crescut din două țări, din India, dar cel mai mult din Ucraina. „Am avut recordul de studenți din Ucraina în 2000/2001, circa 600 de studneți. A urmat o scădere continuă. În 2020/2021 au fost 110 studenți. În perioada 2021/2022 – 391 de studenți, iar în 2022/2023 – 735 de studenți. Este recordul absolut. Acum studenții din Ucraina salvează sistemul de învățământ superior din Republica Moldova”, a spus expertul.

Vorbind despre structurile de cazare, care au făcut totalurile pentru 2022, economistul a afirmat că recordul străinilor cazați în structurile moldovenești de primire turistică (hoteluri, moteluri, pensiuni) a fost în 2019 – de 174 de mii de străini. Din Ucraina erau 22 de mii de cetățeni. În 2022, toate hotelurile motelurile, care erau aproape falimentate din cauza pandemiei, și-au revenit și au cazat cei mai mulți străini – 162 de mii de persoane, dintre care aproape 80 de mii erau din Ucraina.

În ultimii zece ani, potrivit analistului economic, investițiile ucrainenilor în Republica Moldova au crescut de două ori, de la 27,6 milioane de dolari în 2010 la 53,9 milioane de dolari în 2021. În 2022, deși nu sunt datele, Veaceslav Ioniță este sigur că volumul acestora a crescut. „Războiul din Ucraina este o dramă. Republica Moldova a demonstrat o bunătate fără precedent. Efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești au fost pozitive. Refugiații ucraineni au consumat și au adus bani în bugetul național. Refugiații ucraineni au slavat ramura HoReCa. Companiile din Ucraina au slavat căile ferate moldovenești, ramura transportului, iar studenții ucraineni, care au venit într-un număr mai mare, au salvat sistemul de învățământ superior”, a conchis analistul economic.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Veniturile moldovenilor în 2022 au înregistrat o scădere de circa 10%. Practic, cea mai mare scădere din ultimii 23 de ani. În 2023, cel mai probabil, moldovenii vor avea o recuperare bună a veniturilor. Totodată, crește discrepanța salarială între cetățenii din regiunea separatistă transnistreană și a celor de pe malul drept al Nistrului. Moldovenii, controlați de către autoritățile constituționale de la Chișinău, câștigă cu 50% mai mult față de cei din stânga Nistrului. Din 2016, Republica Moldova înregistrează o tendință clară de creștere a ponderii veniturilor oficiale ale populației. Economia moldovenească, dintr-o economie tenebră, intră în câmpul economiei formale. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 17 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, moldovenii au două tipuri de salarii: brut și net. Cel brut este oferit de către angajator, iar cel net este salariul care ajunge oficial la angajat, fără impozitele și taxele pe care le ia statul din salariul pe care îl oferă angajatorul. Astfel, în 2022, salariul mediu pe economie a fost de 10529 de lei, în creștere cu 17% față de 2021. „Însă, salariul net primit de către angajați a fost de 8800 de lei, față de 7635 în 2021. O creștere nominală relativ bună”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță susține că în Republica Moldova este o discrepanță salarială semnificativ mare în rândul celor peste 600 de mii de salarizați, cu normă deplină de muncă. Dintre aceștia, în 2022, circa 10%, sau 60 de mii de cetățeni cel mai bine plătiți, au avut un salariu de 26534 de lei. De trei ori mai mare decât salariul mediu pe economie. Totodată, circa 10%, sau 60 mii de cetățeni cel mai rău plătiți, au avut un salariu de 3698 de lei. De trei ori mai mic decât salariul mediu pe economie.  

Astfel, potrivit economistului, în 2022, salariul real în economie a scăzut cu 10%. La fel, și veniturile reale ale populației din salariu au fost mai mici cu 10% decât în 2021, deși nominal salariile au crescut cu 17%. În cazul bugetarilor, unde a fost doar 5% majorarea salarială, veniturile reale au scăzut cu peste 20%. Ultima dată o astfel de scădere a veniturilor populației a fost în 1998, cu 3,7%, și în 1999, cu 15,4%. În 2021 a fost cu 0,8%, iar în 2022 cu 10%.

Analistul economic menționează că cel mai bun an a fost anul 1982, când moldovenii au avut un salariu de aproape 9 mii de lei la valoarea leului de astăzi. Însă, atunci ei nu aveau la dispoziție atât de multe lucruri să le poată cumpăra, precum telefoane, mașini, și alte lucruri de primă necesitate, cu banii pe care îi aveau. Totodată, cel mai trist an a fost 1993. Atunci, moldovenii primeau un salariu de 1211 lei la valoarea leului de astăzi, la o inflație de peste 2000% anual. În 2000 a crescut la 2428 de lei. Opt ani oamenii au trăit într-o sărăcie extremă, iar din această cauză a început marea migrație din Republica Moldova. Plecarea moldovenilor peste hotare a însemnat creșterea remitențelor, a încasărilor bugetare, a vânzărilor și pornirea economiei naționale. În 2005 salariul real practic s-a dublat, ajungând la 4941 de lei. În 2010 – 7409 lei, în 2015 – 8058 de lei, iar în 2020 – 11787 de lei.

De asemenea, a menționat că până la destrămarea URSS cea mai bună perioadă, din punct de vedere al creșterii veniturilor populației, a fost anii 1966-1970. Atunci, veniturile moldovenilor creșteau cu 4,5% anual, de la 2,8% anual în perioada anilor 1961-1965. Însă, lucrurile au mers bine până în 1975, iar din 1976 au început a se înrăutăți. Real, până în 1980 veniturile practic nu au crescut. Din 1981 și până în 1985 veniturile erau la nivelul de 0%. Din 1986 și până în 1990, nominal, salariul creștea, iar prețurile nominal nu creșteau. Era vorba de o inflație ascunsă sub lipsa de mărfuri. Astfel, cea mai complicată perioadă a fost 1991-1995, când veniturile populației în fiecare an scădeau cu 23,7%. Ulterior, perioada 1996-2000, când din cauza crizei din 1998-1999, populația a ajuns într-o sărăcie extremă. După 2001 a început creșterea veniturilor, după ce a început marea migrație, cauzată de criză. În următorii cinci ani, în fiecare an, veniturile reale ale populației creșteau cu 15,3%. În perioada 2006-2010 - cu 8,4% anual. După 2011 și până în 2015 a fost o stagnare. Veniturile populației creșteau cu 1,7% anual. După care, în perioada 2016-2020 a urmat o creștere de 7,9% anual. Din 2021, fiind în criză, avem o scăderea a veniturilor cetățenilor de 5,5% anual.

Veaceslav Ioniță susține că moldovenii au dus-o cel mai bine în anul 1991, primul an de independență. În 1993, când a fost cel mai greu, veniturile populației au ajuns la 19% față de 1991. A urmat o recuperare până la 42% în anii 1997-1998. În 1999 a scăzut din nou, la 34%. La aproape 10 de la independență, veniturile populației erau 1/3 din ceea ce aveau în 1991. Această stare de lucruri a cauzat marea migrație. Abia în 2009 s-a ajuns la nivelul anului 1991. A urmat ulterior creșteri, dar și descreșteri pe alocuri. În 2020 veniturile moldovenilor au fost mai mari cu 188% față de 1991. În 2022 au scăzut la 168%.

Vorbind despre salariile moldovenilor în euro, expertul a afirmat că în pofida inflației mari, avem o stabilitate a cursului valutar, iar puterea cetățenilor de procurare a bunurilor pe termen lung crește cu fiecare an. Dacă în 2000 salariul era 35 de euro, în 2005 a ajuns la 84 de euro; în 2010 la 181 de euro, în 2015 la 217 euro, în 2020 la 402 euro, în 2021 la 429 de euro, iar în 2022 la 529 de euro.

Convertind salariul cetățenilor din stânga Nistrului în lei moldovenești, raportând ulterior la cursul valutar al leului față de dolar, economistul a ajuns la concluzia că salariul celor din dreapta Nistrului a fost stabil cu al celor din stânga Nistrului până în 2010. După 2011, în dreapta Nistrului salariile au crescut lent, iar în regiunea separatistă transnistreană, fiind menținut artificial cursul rublei, a ieșit că până în 2016 salariile celor din stânga Nistrului a fost cu 25% mai mare decât al celor din dreapta Nistrului. După 2016, când au epuizat toate rezervele valutare și nu au mai putut menține artificial valoarea rublei lor, au fost nevoiți să o depreciere și de atunci salariul lor a scăzut. Calculat în lei moldovenești, de la 6675 de lei la 4406 lei. Astfel, din 2016, salariul în regiunea separatistă transnistreană este cu 50% mai mic decât în dreapta Nistrului.

Analistul economic a mai declarat că potrivit cursului valutar, în stânga Nistrului salariul este în prezent de 6711 lei convertiți în lei moldovenești, iar în dreapta Nistrului – 10529 de lei. Totuși, rubla din stânga Nistrului are o putere de cumpărare mai mare, conform cursului oficial. Astfel, salariul lor în realitate nu este cu 50% mai mic, dar cu 30%. În stânga Nistrului, un anumit tip de bunuri au prețuri mai mici. Exemplu în acest sens este gazul și energia electrică.

„În regiunea separatistă transnistreană, autoritățile de acolo, încearcă să mențină puținii cetățeni care au mai rămas, folosind două instrumente: mențin un preț scăzut la resursele energetice, ceea ce permite celor săraci să supraviețuiască; mențin artificial cursul valutar. Acolo, agenții economici sunt obligați să vândă o parte din valută la un curs mai mic, în felul acesta mențin cursul valutar. Astfel, prețurile nu cresc atât de rapid, Dacă nu ar fi această obligație, cursul valutar în regiunea separatistă transnistreană ar fi cu mult mai jos. Este vorba de o impozitare administrativă a agenților economici, prin care se subvenționează populația. Regimul separatist de la Tiraspol, prin vânzarea populației a resurselor energetice la un preț simbolic, și prin forțarea agenților economici să vândă valută la un curs mai mic, asigură o vizibilitate a bunăstării pentru păturile sărace din regiune”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță declară că veniturile populației sunt din salarii, pensii, transferuri de peste hotare, bani de peste hotare adus cash, venituri din vânzarea producției agricole etc. „Estimez că veniturile populației din Republica Moldova în 2022 au fost de 183,5 miliarde de lei, față de 162,3 miliarde de lei în 2021. Cu 21,2 miliarde de lei mai mult. Nominal avem cea mai mare creștere din istorie. Leul se depreciază, de aceea avem astfel de creșteri.  Veniturile oficiale ale populației în 2022 sunt estimate la 107,9 miliarde de lei, iar cele neoficiale, care au dominat până în 2016, la 75,6 miliarde de lei.  Începând cu 2016 avem o tendință clară de creștere a veniturilor oficiale, iar cele neoficiale rămân încă o pondere destul de ridicată, dar scade cu timpul”, a conchis economistul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .