Sectorul Tehnologiilor Informaționale (IT) și cel de Servicii pentru Business (BSS) sunt lideri, începând cu 2023, în exporturile Republicii Moldova. Aceste două ramuri ale economiei moldovenești vor asigura, în acest an, un volum al exporturilor de servicii de circa 830 de milioane de dolari, reprezentând circa 28% din totalul exporturilor moldovenești de servicii. „Aceste două sectoare acum 15 ani practic nu existau în Republica Moldova. Sunt efectul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană (UE). Sunt efectul investițiilor străine directe în țara noastră. Sunt două sectoare care au generat locuri de muncă, investiții și exporturi”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 15 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, aceste două sectoare au cea mai dinamică creștere în ultimii ani, devenind cele mai mari ramuri de export ale Republicii Moldova. În timp ce alte ramuri de export au suferit în ultima perioadă, inclusiv din cauza războiului dus de către Federația Rusă în Ucraina, sectoarele IT și BSS se bucură de investiții, deoarece prezintă un risc mai scăzut. Totodată, sectorul IT, în prezent, este cel mai puternic din punct de vedere al salariilor și este cel mai dinamic după numărul de salariați. De asemenea, sectorul IT trebuie privit ca o ramură a economiei cu cel mai mare potențial de reîntoarcere a diasporei acasă și de angajare a tinerilor din țară, care, în caz contrar, vor alege să migreze din țară.

Veaceslav Ioniță susține că atunci când se vorbește despre comerțul Republicii Moldova se are în vedere comerțul atât cu bunuri, cât și cu servicii. Republica Moldova a cunoscut două creșteri puternice ale comerțului extern. În perioada 2004-2008, comerțul extern, atât de bunuri, cât și de servicii, a crescut de la 2,7 la 8,2 miliarde de dolari. Între 2021 și 2022 – de la 10 la 17 miliarde de dolari. În acest an, s-a stabilizat la 17,5 miliarde de dolari, atât importul, cât și exportul. Dacă în ceea ce privește bunurile, atât exportul, cât și importul, scade. Cât privește comerțul cu servicii, va fi înregistrată cea mai mare creștere din toate timpurile de circa 1,1 miliarde dolari.

Expertul spune că economiile mari au comerțul extern la nivel de 20-40 % din Produsul Intern Brut (PIB). Își permit să producă tot de ce au nevoie și produc mult, consumă mult și astfel comerțul lor extern, raportat la PIB, nu este atât de mare și mai mult se bazează pe economia locală, decât pe cea externă. Țările mici, din contra, au un grad de deschidere enorm, deoarece au un segment îngust de produse pe care le produce în cantități enorme și trebuie să le exporte. Nu pot produce multe lucruri, pe care trebuie să le importe,  și din acest motiv, au o deschidere a economiei lor care se măsoară prin volumul comerțului extern, raportat la PIP, destul de mare. „În Republica Moldova comerțul extern este la nivel de 100% din PIB. A atins de câteva ori maxime de 120%. În 2022 a fost 118%. În acest an este o scădere din contul exportului de bunuri. În cazul serviciilor, a fost stabil pe tot parcursul timpului, cu o tendință clară de creștere. Cât privește bunurile, suntem dependenți de criză, de condițiile climaterice, de prețuri etc.. Republica Moldova trebuie să se specializeze pe exportul de servicii, deoarece ne asigură cea mai mare stabilitate a încasărilor. Avem o balanță comercială negativă la bunuri și una pozitivă la servicii”, a spus expertul.

Economistul afirmă că în acest an, în Republica Moldova exporturile vor crește, dar nu în ritmul care a fost până acum, și se datorează exclusiv exportului de servicii. Exportul de bunuri va scadea, cel mai probabil, cu cel puțin 300 de milioane dolari. Dacă anul trecut a fost de 4,3 miliarde dolari, în acest an va fi de 4 miliarde de dolari. Exportul de servicii, de la 2,2 miliarde de dolari anul trecut, va ajunge la 2,9 miliarde de dolari în acest an. „În Republica Moldova, până în 2010, balanța comercială și la bunuri și la servicii a fost negativă. Din 2011, doar la servicii este pozitivă. Se exportă servicii cu mult mai multe decât se importă. În acest an, balanța comercială la servicii va fi pozitivă,  de cel puțin 1,2 miliarde de dolari. Exportăm servicii și procurăm gaz, energie electrică și alte lucruri”, a afirmat economistul.

Potrivit economistului, în acest an, din totalul exportului de servicii, de 2,9 miliarde de dolari, 830 de milioane de dolari va fi exportul de servicii IT și BSS, care în 2010 era de 96 de milioane de dolari. Până în 2016, în Republica Moldova domina exportul de servicii BSS, iar în ultimii 7 ani domină cele din domeniul IT, schimbări care s-au produs pe fundalul modificărilor legislative atunci când s-au creat parcurile IT. Astfel, exportul de servicii IT va ajunge în acest an, cel mai probabil, la 615 milioane de dolari, iar BSS - 215 milioane de dolari.

Economistul a mai menționat că sectoarele IT și BSS, în lume, sunt văzute ca un singur sector. În Republica Moldova acestea s-au dezvoltat separat. Dacă IT a avut atenție din partea statului, cel BSS a stat în umbră. Dacă în domeniul IT, ai nevoie de o pregătire specială, și aici practic se epuizează forța de muncă, în cazul BSS, posibilitatea de a antrena persoane tinere, inclusiv mame cu copii, fără calificare, este în creștere. „Modificarea legislativă, pe care acum a propus-o Guvernul Parlamentului, s-a votat deja în prima lectură, are ca scop să le sincronizeze pe aceste două ramuri ale sectorului economic, să formeze un sector de servicii inteligente pe care Republica Moldova să le exportă, astfel încât să fie asigurată o creștere a exportului nu doar de servicii IT, dar și de BSS. Ponderea serviciilor IT în exportul Republicii Moldova a crescut de 7 ori față de acum 10 ani. Acum reprezintă, raportat la PIB, 3,5%, cu potențial de creștere”, a menționat economistul.

Expertul declară că până în anii 2014-2015, serviciile IT, generate de către companiile moldovenești, erau jumătate vândute pe teritoriul Republicii Moldova, iar cealaltă jumătate – exportate.  Întreaga piață IT până în 2016 era de 2,4 miliarde de lei. Astăzi, 85% din toate produsele IT ale Republicii Moldova sunt exportate. În țară, vânzările ar fi estimativ la nivel de 2 miliarde de lei. Astfel, IT este considerat un sector orientat către export. În cazul BSS, se intuiește că cea mai mare parte sunt orientate către export. Doar o mică parte se vând în țară, deoarece în Republica Moldova încă puține companii prestează așa servicii.

Veaceslav Ioniță mai spune că în acest an, salariul în sectorul IT va ajunge la 42500 de lei. Salariul mediu pe economie va fi de 12450 de lei. Astfel, diferența dintre salariile din IT și alte sectoare crește din ce în ce mai tare. În acest an, 10% sau 60 de mii de moldoveni vor avea un salariu mediu de aproape 35 de mii de lei. Până în anul 2018, salariul în sectorul IT era comparabil cu salariul celor mai plătiți 10% dintre salariații, deoarece serviciile se vedeau pe intern și nu se exportau. Astăzi, când aceste servicii se exportăm, salariul în IT se diferențiază cu aproape 20% de salariul celor mai bine plătiți salariați. Astfel, sectorul IT devine unul unde salariul mediu este mult mai mare decât salariul mediu al celor mai bine plătiți 10% dintre salariați. Diferența crește deoarece aceste servicii deja se exportăm din ce în ce mai mult. În sectorul IT, în acest an, pentru prima dată salariul mediu va depăși 2 mii de euro lunar. Anul trecut a fost 1.865 de euro. Salariul în sectorul IT crește cu mult mai rapid decât media pe economie.

Potrivit economistului, în sectoarele IT și BSS anul trecut erau 37800 de angajați. În acest an, se estimează că vor fi deja 42 de mii.  Dacă în sectorul IT, în 2015 erau 8200 de persoane, în acest an vor fi 25500. În sectorul BSS, 18800 au fost în 2018. În acest an vor fi 16500. „Din aceste două sectoare importante ale economiei, doar unul s-a bucurat de atenția din partea statului. IT s-a dezvoltat puternic, la capitolul salarii, export, forță de muncă, iar BSS a rămas în umbră. Și aici Guvernul, în mod prioritar, a cerut Parlamentului să rezolve această diferențiere. Această modificare legislativă, care se discută acum în Parlament, are rolul de a dezvolta sincronizat atât sectorului IT, cât și sectorul BSS”, a spus economistul.

Vorbind despre principalele 20 de ramuri de export ale Republicii Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că serviciile IT și BSS vor atinge un volum de 830 de milioane de dolari; echipamente electrice – 770 de milioane de dolari; combustibil – 575; servicii de transport – 570; îmbrăcăminte și încălțăminte – 380; cereale – 290; produse alimentare – 285; uleiuri vegetale sau animale – 280; semințe și fructe oleagenoase – 260; prelucrarea materiei prime – 250; băuturi alcoolice – 230; fructe – 225; mobilă – 155; sticlă și articole de stică – 125. Alte ramuri sub 100 de milioane de dolari. Din cele 20 de ramuri cu potențial de export, 6 reprezintă serviciile și 14 – bunurile. Astfel, exportul de bunuri și servicii în acest an va fi de 6,9 miliarde de dolari, dintre care 4 miliarde de dolari vor fi exportul de bunuri și 2,9 miliarde de dolari – de servicii.

Analistul economic a mai spus că aceste două sectoare care nu existau 10-15 ani în urmă, acum generează același volum de exporturi cât se exporta acum 10-15 ani. „Atunci când s-a modificat legislația pentru a dezvolta serviciile IT, efectul a fost imediat, a crescut numărul de angajați, a crescut volumul exportului, a crescut salariul mai rapid, comparativ cu alte ramuri ale economiei, iar acest impuls, care acum va fi când vor fi sincronizate IT și BSS, va avea efect și asupra BSS, care încă nu are o dezvoltare atât de puternică”, a conchis analistul economic.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

„Leul moldovenesc, care a fost destul de puternic în 2023, a creat dureri de cap nu doar agricultorilor și producătorilor locali, dar a devenit o problemă majoră și pentru Guvernul Republicii Moldova, care a întâmpinat dificultăți mari la executarea veniturilor Bugetului de Stat”, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Iniiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Potrivit expertului, în 2023, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere constantă față de decembrie 2022, când cursul mediu lunar a fost de 19,37 Lei/USD. În decembrie curent se înregistrează o apreciere puternică a leului, care în cel mai bun caz va fi la nivel de 17,6 Lei/USD sau cu minimum 10% mai puternic decât a fost acum un an. Pe parcursul anului, leul moldovenesc a fost în mediu cu 6-8% mai puternic, decât la sfârșitul anului trecut când se examina Bugetul de Stat pentru 2023.

„Aici trebuie să menționăm că la momentul elaborării Bugetului de Stat pentru 2023, Guvernul Republicii Moldova anticipa o depreciere ușoară a leului în 2023 cu 3,3% până la un curs de 20,01 Lei/USD. Însă, am avut o evoluție diametral opusă, caracterizată de aprecierea leului. Față de prognoza pentru acest an, în prezent leul este cu 16,5% mai puternic”, susține Veaceslav Ioniță.

Economistul spune că un leu puternic are atât avantaje cât și dezavantaje. Fără a polimiza dacă este bine sau nu să avem un leu puternic, problema este diferența enormă între așteptări și realitate, diferență care crează ratări de venituri din TVA la vamă, care au fost planificate reieșind din cursul valutar de 20,01 Lei/USD. „Guvernul când planifică veniturile și cheltuielile bugetare se conduce de mai mulți parametri macro-economici, unii dintre ei, cursul valutar, este direct determinat de filosofia și acțiunile Băncii Naționale a Moldovei (BNM)”, spune economistul.

Analistul economic declară că cel mai afectat de cursul valutar a fost Serviciul Vamal, care va înregistra în acest an pierderi de circa 2,36 miliarde de lei, doar de la colectarea de TVA, determinate de întârirea leului moldovenesc, contrar așteptărilor de depreciere ușoară. Totodată, afirmă că Bugetul de Stat în acest an are mai multe provăcări la executarea lui, (Cinci factori au dus la diminuarea cu 2,7 miliarde de lei a încasărilor bugetare în 2023), însă, efectele cursului valutar sunt mai mari decât ale tuturor celorlalți factori luați împreună. Leul puternic a creat o gaură bugetară, care la rândul său a generat dificultăți în onorarea obligațiunilor Guvernului Republicii Moldova față de bugetari și implementarea proiectelor economice. „Pentru anul 2024, Guverul Republicii Moldova anticipează o depreciere a leului de 4,2% până la 18,93 Lei/USD. Tindem să credem că, spre deosebire de 2023, în 2024 prognoza nu doar că se va adeveri, dar și va fi depășită, cea ce va permite acumularea suplimentară de venituri din TVA la vamă în Bugetul de Stat”, a spus analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că în prognoza bugetară și eleborarea bugetului pentru 2024 un element esențial este stabilirea unei comunicări sincere și neformale între Guvern, Ministerul Finanțelor și BNM, comunicare care trebuie să depșească formatul discuțiilor formale și protocolare. „Comunicarea trebuie să cuprindă discutarea tuturor aspectelor macro-economice, îngrijorările care frământă fiecare instituție, prioritățile lor și formularea de poziții comune, privind rata inflației, cursul valutar, politicile monetare. BNM este o structură independentă, dar acțiunile sale au un efect direct și imediat atât asupra economiei cât și a Bugetului de Stat. Din acest motiv și este necesară comunicarea, pentru a îmbunătăți planificarea bugetară și a evita astfel de situații neplăcute, când Bugetul de Stat se confruntă cu așa găuri majore în acumualrea de venituri”, a conchis expertul.

În 2023, industria tehnologiilor  informaționale (IT) a devenit cea mai mare ramură de export a economiei moldovenești, asigurând aproape ¼ din exporturile de servicii. În acest an, cifra de afaceri a domeniului IT va atinge 13,2 miliarde de lei, dintre care 85% sunt destinate exporturilor. „În timp ce exportul de bunuri înregistrează în acest an scădere, exportul de servicii IT, înregistrează creșteri”, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

Potrivit expertului, industria IT poate fi considerată motorul de dezvoltare al economiei moldovenești. În 2010, această ramură genera anual 800 de milioane lei și doar 35% erau servicii destinate exporturilor. În 13 ani, ramura, din una neobservată, a devenit sectorul de bază al economiei naționale, care a crescut în această perioadă de 16 ori. În Republica Moldova nu există o altă ramură care să mai fi înregistrat asemenea performanțe.

Veaceslav Ioniță spune că în condițiile când exporturile de bunuri în Republica Moldova în acest an înregistrează o scădere semnificativă, de cel puțin 400 milioane de dolari, exportul de servicii, în special datorită iIndustriei IT, continuă să crească și devine treptat cel mai importat sector de exporturi din Republica Moldova. „Estimăm în acest an creșterea exportului de servicii cu 23% sau cu 525 de milioane de dolari. Volumul total al exporturilor va ajunge la 2,8 miliarde de dolari, dintre care exportul de servicii IT va constitui 605 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 22% din totalul exportului de servicii. Acum 15 ani exportul de servicii IT erau aproape nevăzute și constituiau doar 0,7% din totalul exporturilor de servicii”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, industria IT în acest an devine cea mai mare ramură de export a Republicii Moldova, lucru care se datorează efortului depus de către companiile private, dar și susținerii oferite din partea statului acestei ramuri.

În opinia analistului economic, pentru asigurarea continuității acestui ritm de creștere este extrem de important că modificările legislative propuse de către Guvern, în mod prioritar, să fie susținute de către Parlament. Astfel, să fie oferită o certitudine celor din ramură că vor deveni și mai atractiv în atragerea investițiilor în acest domeniu cheie, care a devenit domeniul de bază al economiei naționale și cea mai mare ramură de export.

„România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, este cel mai mare investitor de bună credință în Republica Moldova și este țara care depune toate eforturile ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 1 decembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2023, volumul comerțului dintre Republica Moldova și România va fi de 2,8 miliarde de dolari, similar cu anul trecut. Timp de doi ani, comerțul Republicii Moldova cu România s-a dublat, în special pe fundalul războiului dus de către Federația Rusă contra Ucrainei. Republica Moldova importă multe mărfuri din Ucraina și apoi le exportă în România și multe mărfuri din România sunt importate de către Republica Moldova și apoi exportate în Ucraina.

„În Republica Moldova sunt slab dezvoltate exporturile. Țara este slab competitivă pe plan internațional. A avut o dependență puternică de Federația Rusă, dar nu o mai are. În 1997 circa 58% din exporturile moldovenești mergeau către Federația Rusă. Dacă se lua în considerare și țările Comunității Statelor Intependente (CSI), Republica Moldova era practic integrată, privind exporturile, doar în CSI. România la acea vreme deținea o cotă de 6,7%. Apoi, a crescut constant și stabil, iar astăzi este principalul și unicul partener comercial al Republicii Moldova”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că în acest an sunt două recorduri privind exporturile moldovenești. România deține cea mai mare cotă în exportul produselor moldovenești din toată istoria Republicii Moldova – 32,9% sau 1/3; iar Federația Rusă 3,5% – cea mai mică pondere din toată istoria Republicii Moldova. „Practic Federația Rusă a dispărut ca țară de destinație pentru mărfurile moldovenești. Exporturile spre România sunt astăzi de 10 ori mai mare decât în Federația Rusă. În 1997, exporturile moldovenești spre Rusia erau de 8 ori mai mari decât în România. Lucrurile s-au inversat”, a spus expertul.

Economistul declară că în perioada 1996-2000, Republica Moldova exporta în CSI - 62,7% din toate mărfurile, iar în Uniunea Europeană (UE) – 30,1%. În perioada 2001-2005, 37,7% era ponderea exporturilor în UE și 54,1% în CSI. Din 2006, exporturile moldovenești către UE au trecut de 50%, iar spre CSI au coborât sun 40%. În perioada 2016-2020, exporturile moldovenești spre UE au ajuns la 66,7%, iar spre CSI au coborât la 14,8%. În prezent, exporturile Republicii Moldova spre UE sunt de 59%, iar către CSI – 8,8%. „Scăderea către UE este din cauza că nu avem încă o integrare puternică în UE. Totodată, trebuie să avem și o diversificare a exporturilor către ate piețe. Exporturile de 50-60% spre UE este mai mult decât suficient. Spre CSI - 10% este suficient. Restul 30-40% trebuie să ajungă și pe piețe noi, cum este piața Chinei, Turciei, din Africa de Nord. 44,3% din toate exporturile moldovenești către UE sunt realizate în România. Pe locul II este Italia  – 13,9%, pe locul III – Germania cu 11,9%. Alte țări sunt sub 6%”, a declarat economistul.

Analistul economic menționează că Republica Moldova nu este doar malul drept, dar este și regiunea separatistă transnistreană, care în prezent are un volum al comerțului extern cu România de 300 de milioane de dolari. În 2021 a fost 320 de milioane dolari. Exporturile în România din regiunea separatistă transnistreană au fost 127 de milioane de dolari în 2022 și tot de 127 de milioane de dolari vor fi în acest an. Importurile au scăzut la 214 milioane de dolari în 2021 și la 130 de milioane de dolari în 2022. În 2023 se vor ridica la 170 de milioane de dolari. Exporturile din regiunea separatistă transnistreană, în toate țările, în doi ani au scăzut, de două ori, de la 640 de milioane de dolari, cât a avut exporturi, fără Republica Moldova, la ceva mai mult de 300 de milioane de dolari în acest an. Practic, exporturile din regiunea separatistă transnistreană în toate țările s-au redus de două ori, cu excepția României, unde au fost menținute volumele de exporturi.

„Regiunea separatistă transnistreană în interiorul Republicii Moldova nu face exporturi, dar vânzări. Volumul exporturilor din regiune, plus vânzările pe malul drept a Nistrului, a fost în 2021 de 940 de milioane dolari, iar în acest an va fi de 700 de milioane dolari. Ceea ce vinde regiunea separatistă transnistreană mărfuri pe malul drept, în acest an va atinge un record absolut – 53,3%. În regiune este o prăbușire a exporturilor și ceea ce le menține vânzările sunt vânzările pe care le fac pe malul drept. Spre România, în 2005 erau 3,5% din toate vânzările din regiunea separatistă transnistreană. Astăzi au ajuns la 18%. România și Republica Moldova asigură 70% din consumul tuturor mărfurilor care ies din regiunea separatistă transnistreană”, a menționat analistul economic.

Veaceslav Ioniță susține că Federația Rusă, în acest an, are un record absolut negativ. Dacă în Federația Rusă în 2006 mergeau 46% din toate mărfurile din regiunea separatistă transnistreană, în acest an au ajuns la minimum istoric de 7,6%. În Federația Rusă regiunea separatistă practic nu exportă nimic. În prezent, tot ce se produce acolo, mai mult de jumătate să vinde în Republica Moldova, iar jumătate din ceea ce rămâne, 1/3, se vinde în România, și după aceasta, în UE, încă jumătate. Media pe ultimii cinci ani spune că 48% din exporturile regiunii sunt în UE; 24-25% în Ucraina, care nu mai este membră CSI; 18% în CSI; și 9% în alte țări.

Expertul afirmă că investițiile directe ale României în Republica Moldova au cunoscut un declin până în 2016, când erau de 139 de milioane de dolari sau 5,3% din total. În prezent, au o creștere impresionantă și au ajuns la 430 de milioane de dolari sau 10% din toate investițiile străine în Moldova. În cea mai mare parte se datorează venirii capitalul privat, în special a unor bănci private din România, care au o prezență puternică în Republica Moldova. România și-a crescut cota de investiții de două ori. Fiecare al 10-lea dolar care este investit în Republica Moldova este din România.

Făcând un top al țărilor care au făcut cele mai mari investiții în Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a opinat că trei țări ar trebui să fie excluse: Cipru, Rusia și Olanda. Cele venite din Cipru și Olanda sunt din zone offshore și există bănuiel că este vorba tot capital moldovenesc, dar marcat ca din Cipru și Olanda. Investiția rusească a însemnat privatizări, cedări de active și nu au venit bani din Federația Rusă, cât proprietățile moldovenești au fost transformate în proprietățile lor.

„Cel mai mare investitor străin în Republica Moldova este România, care a realizat investiții de aproape 430 de milioane de dolari; urmat de Germania, cu peste 245 de milioane de dolari. Marea Britanie a oferit suport de 239 de milioane de dolari; urmată de Bulgaria cu peste 215 milioane de dolari. Aceste țări joacă un rol cheie în tot ce înseamnă înnobilarea capitalului din Republica Moldova, aducerea de tradiții europene și apropierea Republicii Moldova de UE”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, spune că în acest an, Guvernul Republicii Moldova se confruntă cu probleme majore în cea ce privește încasările bugetare, în special din TVA. Problemele au devenit atât de evidente, că în luna octombrie a trebuit să ceară Parlamentului modificări la bugetul de stat, pentru a redistribui sarcinile de încasare din TVA și a remedia situația până la sfârșitul anului. Anul 2023 este un an când Republica Moldova a trecut prin mai multe provocări, inclusiv la capitolul încasări bugetare. Analiza de mai jos, a fost scrisă pentru a lua decizii corecte, care vor determina evoluția lucrurilor în anul 2024 și următorii ani.

Veniturile bugetare din TVA au crescut stabil până în primul trimestru din 2023, când au ajuns la 30 de miliarde de lei, în valoare anuală. Apoi, a urmat jumătate de an de stagnare și chiar o scădere ușoară a veniturilor, fapt mai rar întâlnit în istoria bugetar-fiscală, execepție anul 2020, în timpul pandemiei de COVID-19. Pentru a înțelege amploarea și valoarea fenomenului, trebuie spus că anii precedenți, încasările din TVA în bugetul public constituiau 15,1% din totalul veniturilor populației, iar în acest an au scăzut la 13,8%. Această reducere de 1,3 p.p. (puncte procentuale) înseamnă 2,7 miliarde lei ratări bugetare din încasările din TVA pentru acest an. 

Expertul declară că, pentru a contracara acest fenomen, este important de a înțelege cauzele care au generat tendințele negative. Trebuie analizate cinci cauze potențiale, care pot influența încasările bugetare și, astfel, să fie identificate soluțiile de stopare a fenomenului negativ.

Reducerea sau încetinirea cheltuielilor populației
Expertul susține că aceasta este cea mai evidentă cauză. Dacă populația își reduce cheltuielile, veniturile bugetare din TVA tot se reduc. Acesta fenomen a fost clar evidențiat în 2020, pe fundalul pandemiei de COVID-19. Economiile nete ale populației în bănci, în primele nouă luni ale anului curent, au crescut cu 3,3 miliarde de lei. Altele 3,5 miliarde de lei sunt economiile păstrate acasă. În total, circa 6,8 miliarde lei au fost economișiți și nu au mers la consum. Această tendință înseamnă ratări de venituri bugetare din TVA de circa 1 miliard de lei. După doi ani de criză, acum trebuie promovate politici clare de încurajare a consumului, fără de care sunt compromise puternic veniturile bugetare. Totuși, temperarea consumului și creșterea înclinației spre economii nu este ceva specific pentru acest an și are impact mai mic asupra ratărilor bugetare. În timp ce încasările de la Serviciul Fiscal de Stat (FISC) au crescut moderat, de la 2,5 miliarde de lei în trimestru trei, 2022. la 2,9 miliarde de lei în trimestru trei, 2023. Încasările de la vamă s-au redus substanțial, de la 6,5 miliarde de lei în trimestru trei, 2022, la 5,3 miliarde de lei în trimestru trei, 2023. Astfel, consumul temperat a influențat încasările bugetare, dar reducerile de la vamă nu pot fi explicate prin acest factor.

Trecerea la produsele cu TVA redus
Criza energetică din 2021-2023 a influențat puternic încasările bugetare din TVA. Cheltuelile populației și ale agenților economici pentru gaze naturale au crescut de la 3 miliarde de lei în 2020 la 13 miliarde de lei în 2022. În consecință, populația a fost nevoită să-și reducă cheltuelile din contul bunurilor obișnuite, unde TVA este 20%, pentru a achita factura la gaze naturale, unde TVA este de 8%. Această trecere a generat o reducere a încasărilor bugetare cu 900 de milioane de lei. Totuși, acest factor a fost valabil în 2022, mai puțin în 2023. Mai mult, încasările bugetare au început a fi negative din trimestrul II din acest an, 2023, după sezonul de încălzire. Din acest motiv, considerăm important să menționăm că influența acestui factor în acest an este una minoră și poate fi neglijat.

Creșterea cererii față de bunurile cu TVA la cota Zero
Noi avem bunuri cu facilități fiscale sporite, sau cota zero la TVA. Cel mai mare ca volum, și cel mai prezent, este cota zero la procurarea de imobile. Guvernul Republicii Moldova, anual, oferă această facilitate tuturor cetățenilor, dar nimeni, nici odată, nu a menționat această facilitate. În acest an, 2023, scutirea fiscală de la procurarea de apartamente va fi de minimul 640 de milioane de lei. De fapt, este o subvenție ascunsă oferită de către Guvern tututor celor care cumpără apartamente sau locuințe. Deoarece a crescut de două ori numărul locuințelor noi date în exloatare în acest an, față de anul trecut, ratările bugetare, cauzate de această creștere, sunt de circa 350 de milioane de lei.

Trecerea la economia neobservată
Sub economia neobservată se înțelege acele vânzări de bunuri și servicii care se realizează fără plata unor impozite, dar asupra cărora Guvernul nu solicită careva plăți. Spre exemplu, persoanele fizice, care vând produse agricole în piețe sunt scutite de plata TVA. În perioada de criză, un anumit număr de consumatori au migrat de la comerțul organizat, unde se achită TVA, la procurările de la piață, unde mărfurile sunt mai ieftine și nu se achită TVA. Considerăm că acest fenomen, chiar dacă există, nu este diferit de alte perioade și influența lui este una extrem de minoră.

Creșterea comerțului ilicit
Comerțul ilicit este considerată orice activitate economică de import, producție sau vânzare de bunuri și servicii, care se realizează fără onorarea, totală sau parțială, a obligațiunilor fiscale la buget. În opinia expertului, acest factor este de bază în tot ceea ce privește evoluția negativă a încasărilor bugetare din acest an. Anume comerțul ilicit trebuie să tragă cea mai mare atenție, atunci când se dorește soluționarea problemei încasărilor bugetare. Cel mai clar exemplu este comerțul ilicit cu produse de tutun, în special cu țigările electronice. Aceasta se explică prin faptul că nu există un alt produs la scară largă, care la un volum atât de mic să permită o fraudă fiscală atât de mare. Spre exemplu, într-o geantă de mână de 16 kg încap țigări electronice cu o valoare de evaziune fiscală de 35 de mii de lei. Astfel, la fiecare kg de țigări electronice vândute ilegal, frauda fiscală este de 2,2 mii de lei. Nu există nici o altă marfă în Republica Moldova, care se genereze așa fradudă fiscală la un volum atât de mic. Chiar dacă subiectul comerțului ilicit este pe agenda Guvernului și a Parlamentului, cel mai bine ar fi ca Ministerul Finanțelor să se preocupe de contracararea lui. Trebuie să-și asume răspunderea. Ministerul Finanțelor este instituția care prima resimte efectele acestui fenomen, iar amploarea lui afectează direct încasările bugetare, și prin coordonare cu alte instituții de reglementare, și de asigurare a ordinii de drept, Minsterul Finanțelor poate elebora și promova politici viabile pe termen lung, care să diminueze acest fenomen negativ și să asigure creșterea încasărilor bugetare.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În prezent, avem o creștere substanțială a economiilor nete din partea populației. Banca Națională a Moldovei (BNM), care a încurajat aceste economii, acum că a trecut șocul prețurilor, șocul inflației, trebuie să ia măsuri pentru a putea depăși un alt șoc, cel al revigorării economiei naționale. „Avem nevoie de relansarea consumului, să crească încasările bugetare. Agenții economici, după șocul din 2021/2022, au nevoie de vânzări către populație. Împrumuturile bancare ar fi o sursă de încurajare a consumului populației. Creșterea îndatorării populației, în contextul actual, este mai degrabă privită pozitivă decât negativă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, de vineri, 27 octombrie, realizată în parteneriar cu Privesc.Eu.

Potrivit expertului, economiile nete ale populației înseamnă toate depozitele cetățenilor Republicii Moldova din bănci minus toate creditele pe care le-au luat tot ei la bănci, la instituțiile financiare nebancare, precum: companiile de leasing, de microfinanțare, asociațiile de economii și împrumut. În prezent, moldovenii au drept depozite aproape 64 de miliarde de lei, dar credite de circa 35 de miliarde de lei, atât de la instituțiile bancare cât și nebancare. Astfel, economiile nete ale populației în trimestrul III din acest an sunt estimate la 29,1 miliarde de lei.

„La noi economiile nete au atins un record în 2020, de 27,4 miliarde de lei. După, s-au prăbușit la 18,5 miliarde de lei în trimestru I din 2022. 2021 este anul când moldovenii s-au împrumutat fără precedent. S-au luat credite noi de câte un miliard și jumătate de lei în fiecare lună. În 2022 am avut o stabilizare și a fost legată de criză, de intervenția BNM pe piața financiară, care a stimulat economiile și a descurajat creditarea. În trimestrul II din 2023 economiile populației au fost de 30 de miliarde de lei. În trimestrul III avem o schimbare de tendință. Populația a început să se împrumute din ce în ce mai activ, iar economiile lor au cunoscut o ușoară descreștere”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță spune că în general în Republica Moldova economiile populației sunt pozitive. Însă, anul 2021 a fost unul atipic. Moldovenii au depus în bănci 5,2 miliarde de lei, dar au luat credite de 8,3 miliarde de lei. Astfel, economiile s-au redus cu 3,1 miliarde de lei. După înăsprirea politicii monetare a BNM, care a încurajat economiile și a descurajat creditarea, a dus la ceea că depozitele au crescut mult mai rapid decât creditele. În trimestrul IV din 2022, cu 5,4 miliarde de lei a crescut soldul depozitelor persoanelor fizice, record absolut. Acum, în trimestrul III, este o creștere moderată a soldului depozitelor. Odată cu scăderea dobânzilor, are loc un proces de înviorare a consumul și este o creștere substanțială a portofoliul de credite, cu 1,4 miliarde de lei în întregul sistem financiar bancar și nebancar.

„În acest an, 2023, estimăm că veniturile populației vor fi de circa 215 miliarde lei. Câți din acești bani oamenii îi vor economisi? Recordul a fost în 2012, când 6,2% din banii câștigați de moldovenii au fost depuși sub formă de economii în instituțiile bancare. Dar, oamenii au economii și acasă, dar și sub formă de împrumuturi la rude și prieteni. În 2021, oamenii, din cauza crizei, nu doar că nu au făcut economii, dar și banii pe care îi aveau în bănci i-au retras ca să-și rezolve problemele. În acest an, avem o ușoară creștere a inclinației spre economii din partea populației”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că volumul împrumuturilor persoanelor fizice au fost, în trimestrul III din 2023, de 35,3 miliarde de lei, cel mai mare nivel atins vreo dată. Moldovenii în primele nouă luni ale anului și-au majorat portofoliul de credite cu 2 miliarde de lei. Pe tot parcursul anului 2022 - cu 1,7 miliarde de lei, iar în 2021 - cu 8,3 miliarde de lei. Gradul de îndatorare al populației, lunar, în 2021 a fost de 694 milioane de lei. Anul trecut, 2022, a fost de 140 de milioane de lei. În 2023, în primele nouă luni, moldovenii s-au îndatorat lunar, în mediu, cu circa 221 de milioane de lei. În 2021, în mediu, depozitele persoanelor fizice au crescut lunar cu 429 de milioane de lei. În 2022 - cu 258 de milioane de lei. În acest an este o creștere de 601 milioane de lei pe lună. „Oamenii duc în fiecare lună câte 600 de milioane de lei în bănci și scot câte 220 de milioane de la banca. Astfel, economiile nete, cresc lunar cu 480 de milioane de lei”, susține economistul.

Potrivit economistului, gradul de îndatorare al persoanelor fizice în 2007, raportat la Produsul Intern Brut (PIB) a fost de 9,6%. Recordul a fost în 2021 – de 13,1%. Apoi, a scăzut la 12% în 2022. În trimestru I din 2023 a fost de 11,8%. În trimestrul III din acest an a fost de 12%. În țările dezvoltate din UE, datoriile gospodăriilor casnice sunt circa 60% din PIB. În țările din regiune, România, Bulgaria, gradul de îndatorare al persoanelor fizice este la nivel de 15-20% din PIB. În acest an, în trimestrul III, datoria persoanelor fizice pentru prima dată a depășit 50 de miliarde de  lei și a ajuns la 52,3 miliarde de lei: 35,3 miliarde de lei de la instituții financiare, iar 17 miliarde de lei de la persoane fizice. Din cele 17 miliarde de lei: 2 miliarde de lei și ceva sunt împrumuturi de la cămătari, care activează în afara cadrului de reglementare, iar 15 miliarde de lei de la rude și prieteni.

Analistul economic a afirmat că din 2019 și până în 2021 dobânda la creditele, în lei, accesate de către persoanele fizice, a fost mai mică decât cea a persoanelor juridice. Ajungând la cel mai scăzut nivel de doar 5,4% anual. Când a început criza, iar BNM a înăsprit politica monetară, dobânda la creditele, în lei, destinate persoanelor fizice, a crescut la 15,9% anual. Pentru persoanele juridice a fost mai redusă. Acum, pentru persoanele juridice scade dobânda, dar mai rapid scade pentru persoanele fizice. „Băncile, în prezent, înțeleg că persoanele fizice sunt cei mai buni clienți și în anticiparea unei înviorări a consumului din partea populației, lucru care deja se întâmplă, scade destul de rapid dobânda bancară. În trimestrul III din acest an, dobânda la creditele în lei pentru persoanele fizice a coborât la 11,6% anual. Anticipăm că în trimestrul IV ne vor apropia de 10% sau va scădea sub 10%. Acest lucru va anima consumul care după doi ani de criză, este extrem de necesar economiei noastre”, a afirmat analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că și piața creditelor imobiliare își va reveni. A fost dobânda minimă de 6,7% în 2021 și a fost o creditare fără precedent. Apoi, dobânda crescut la 12,8% la sfârșitul anului 2022 începutul anului 2023. În aceste circumstanțe, procesul de creditare ipoticară s-a redus de 5 ori. În prezent dobânda la creditele ipotecare a coborât până la 9,1% anual. Dacă dobânda este mai puțin de 10%, creditele imobiliare devin atractive pentru populație, cea ce face să fie anticipată o accelerare a procesului de procurare a locuințelor prin intermediul creditelor ipotecare.

Vorbind despre media lunară a creditelor noi accesate de către persoanele fizice, expertul a declarat că maxima istorică a fost în 2021, de 1,5 miliarde de lei în fiecare lună, dintre care 965 de milioane de lei pentru credite de consum, 511 milioane de lei pentru procurarea de imobile și 50 de milioane de lei pentru începerea unei afaceri. În trimestrul IV din 2022 s-a ajuns la minimum, după ce BNM a înăsprit politica monetară. Au scăzut credit de consum, creditele ipotecare din cauza dobânzilor mari, în schimb au crescut ușor creditele pentru afaceri de la 50 la 75 de milioane de lei lunar. În acest an, în trimestrul III, s-a ajuns la 1 miliard 289 de milioane de lei credite noi luate lunar. Până la sfârșitul anului cel mai probabil va atinge 1,5  miliarde lei lunar. „Avem o schimbare de structură: la creditele de consum 968 de milioane de lei; 282 de milioane de lei pentru credite impotecare, față de 511 milioane de lei în 2021; și aceiași 50 de milioane de credite credite pentru afaceri. Oamenii au început procesul de creditare. Mai activ se i-au creditele de consum, că s-au scumpit toate lucrurile, și trebuie să acceseze mai mult, dar ca valoare se cumpără bunuri mai puține față de 2021. În ceea ce privește ipoteca oamenii sunt încă îngrijorați”, a declarat expertul.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În acest an, Republica Moldova va plăti, pentru dobânda creditelor interne și externe, o sumă dublă față de anul trecut și incomparabilă cu oricare altă perioadă din istorie. Veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne, la care guvernarea a recurs în acest an, sunt cea mai proastă soluție, deoarece sunt foarte scumpe. Granturile, care sunt cea mai bună soluție, în afară de cele politice, granturi pe proiecte nu prea sunt. Împrumuturile pe extern, care sunt și ele o soluție potrivită, în acest an, din păcate, lipsesc. „În consecință, vom plăti o sumă fără precedent pentru dobânzi la creditele interne în special, iar bugetul nu se va realiza cu circa 1 miliard de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 20 octombrie, în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță spune că Republica Moldova din 1999 și până în prezenta a fost beneficiară a mai multor granturi venite de la partenerii externi. În 2014, cel mai bun an din istoria granturilor de care a beneficiat Republica Moldova, au venit 4,05 miliarde de lei. În 2022, un alt an favorabil, au venit din granturi 4,54 de miliarde de lei. „Toți banii, care au în spatele lor suport politic, care s-au dat necondiționat pentru criza refugiaților, pentru criza energetică, pentru acțiunile de securizare a țării, au venit destul de bine. Puterea politică a președintelui permite ca în Republica Moldova să vină bani. Peste acești bani, bani din scrierea de proiecte, prin negocieri, prin convingerea partenerului că avem nevoie de bani, practic nu a venit nimic. Am ratat niște oportunități enorme”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, 2014 a fost anul când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și a fost primul an când a primit asistență, sub formă de granturi, pentru a dezvolta infrastructura țării. În 2022 a primit bani din partea Uniunii Europene legat de războiul din Ucraina, legat de criza energetică. „O parte considerabilă de bani vin pentru Republica Moldova dar nu doar în bugetul de stat, dar și prin diverse proiecte. Republica Moldova primit de la țările din UE, din SUA, de la țările dezvoltate, în ultimii 20 de ani circa 2,2 miliarde de dolari”, a spus expertul.

Economistul susține că Republica Moldova, fiind o țară slab dezvoltată, ar avea nevoie de un efort financiar, ca să-și dezvolte infrastructura, de circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB). La valoarea leului de astăzi - circa 30 de miliarde lei, bani pe care bugetul de stat nu-i are în acest sens și ar trebui să vină din exterior. „Raportat la PIB, de la 1,7% în 2013 la 3% în 2014, după ce a fost semnat Acordul de Asociere, a crescut suportul financiar extern. Trebuia să crească continuu spirjinul financiar extern, dar a avut loc jaful bancar, care ne-a prăbușit și am rătat sume enorme. În 2015 am primit 2 miliarde de lei, dar am ratat 2,4 miliarde de lei. În 2016 a primit 1,4 miliarde de lei, dar am ratat 3,5 miliarde de lei. În 2020 am primit 600 de milioane de lei, dar am ratat 5,6 miliarde de lei. Din 2015, după jaful bancar, și până în prezent, s-au ratat, sub formă de granturi, 39,2 miliarde lei. Partenerii nu au vrut să aibă de a face cu o țară unde se fură miliarde de lei și nimeni nu pățește nimic”, susține expertul.

Potrivit economistului, în 2010 au fost 321 de milioane de dolari suport financiar extern, dintre care granturi de 155 de milioane de dolari, iar împrumuturi – de 167 de milioane de dolari. Din 2010 și până în 2014 au dominat granturile. În 2014 granturile au fost de 288 de milioane de dolari, iar împrumuturile – de 102 milioane de dolari. În total, 390 de milioane de dolari suport financiar extern. Între 2010-2020 granturile au dominat în fiecare an. După 2020 lucrurile s-au schimbat. „Anul trecut am avut un suport financiar extern de 936 de milioane de dolari. Granturile au fost 240 de milioane de dolari, iar împrumuturile - 696 de milioane de dolari. Chiar dacă au dominat împrumuturile, este bine. Împrumuturile externe sunt mai ieftine decât cele interne. Anul trecut, am avut, pe intern, cea mai mare dobândă din ultimii ani și anul trecut a fost unicul an când împrumuturi interne nu s-au luat, dar s-au întors împrumuturile externe pentru a diminua șocurile de plăți mari. Peste 20% a fost dobândă bancară plătită pentru pentru creditele luate pe internet anterior”, a spus economistul.

Analistul economic declară că în 2023 situația este inversă. Deficitul bugetar, anul trecut, în primele opt luni a fost de 3,8 miliarde lei, în acest an – de 10,8 miliarde de lei. Guvernul se împrumută din greu pe intern. Granturile au fost foarte puține, la fel și împrumuturile externe. Bugetul se execută din împrumuturile de pe internet, pentru care se plătesc dobânzi enorme. În astfel de contexte, suportul financiar extern este salutabil, nu numai când vorbim de granturi, dar și când vorbim de împrumuturi. Dobânda la împrumuturile externe este cu mult mai mică. În acest an, până la luna septembrie, dobânda internă este de 39 de miliarde lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mult de cât a fost întreg anul 2022, când s-au plătit 34,5 miliarde de lei.

„În luna iulie, acest an, pentru prima dată în istoria țării datoria Guvernului depășit 100 de miliarde lei și a fost 101,2 miliarde de lei. Datoriile interne cresc. Până în 2015, datoria externă era 55%, iar 40-45 % - datoria internă, care este mai scumpă și bugetul de stat plătește mai mult. După jaful bancar, a crescut datoria internă și s-a ajuns la 70%. În 2022, pentru prima dată s-a reușit să se împrumute ieftin pe extern, ca să fie întoarsă datoria pierdută. În 2023, din pacate, cheltuieli avem foarte mari, iar veniturile sunt foarte mici. Pe extern nu ne putem lua împrumuturi, împrumutăm la greu de pe internet, la o dobândă foarte mare și vom plăti enorm pentru acest lucru. Avem nevoie de sprijin extern pentru că Republica Moldova se află într-o mai dificultate”, a declarat economistul.

Veaceslav Ioniță afirmă că pentru creditele externe, începând cu 2016, Republica Moldova achită, în mediu, anual, de la 1% la 1,5%. Datoria internă, în cei mai buni, a costat 4,5% anual. De trei ori mai scump. În acest an, avem cea mai mare dobândă. Deservirea datoriei interne va costa bugetul de stat- 11,3%. Mai scump de opt ori decât dobânda externă. De pe extern nu s-a luat împrumuturi deloc. Doar de pe intern. Anul trecut s-au plătit 2,7 miliarde lei pentru dobânzile datoriilor, dintre care 2,2 miliarde de lei pentru datoria internă și 600 de milioane de lei pentru datorie externă. În acest an, vom plăti 5,3 miliarde de lei pentru dobânzi. Investițile Guvernului în opt luni ale anului au fost de 800 de milioane de lei, iar plata dobânzii – de 3,5 miliarde lei. Din cele 5,3 miliarde de lei, pentru dobânzile creditelor interne vor merge 4,4 miliarde lei, pentru al creditelor externe - 900 de milioane de lei. În acest an, avem de plătit pentru dobândă la creditele luate de către Guvern o sumă dublă față de anul trecut și incomparabilă cu oricare altă perioadă din istoria Republicii Moldova”, a afirmat expertul.

Expertul a menționat că veniturile bugetare în acest an, în primele opt luni, au 6,5% creștere. La inflația pe care am avut-o de 20%, acest lucru înseamnă că venituri sunt mai mici decât anul trecut. TVA doar 3,9% creștere. Astfel, continuă tradiția de a avea încasări din TVA în valori reale negative. „În acest an, în primele opt luni, granturile au fost cu 24% mai mici decât anul trecut. Veniturile au crescut cu 6,5%, iar cheltuielile cu 23%. Eveniment că deficitul bugetar a crescut. Cheltuielile de personal au crescut cu 5,1%. Asta înseamnă că salariile la bugetari sunt mici. Prestațiile sociale – aici Guvernul a fost nevoit să ofere cu 61 % mai mult. Avem mulți pensionari, nu avem lucrători. Dobânzile creditelor au crescut cu 237%. Am plătit dobânzi de 2,4 ori mai multe decât anul trecut. La creșterea prețurilor, investițiile capitale în acest an au fost de 6,8%, cu mult mai mici decât anul trecut”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Referitor la datoria internă, economistul a remarcat că anul trecut, în opt luni, nu s-a luat niciun leu de pe intern, dar s-au întors 1,37 milioane de lei dobânzile pentru creditele precedente. În acest an, sun de 5,18 miliarde de lei datoriile interne fără datoriile luate prin hârtii de valoare de stat, fără datoriile luate de la bănci. În total, peste 6 miliarde de lei. „În acest an, vom avea ceea ce am avut în ultimii opt ani. Începând cu 2014, bugetul de stat se aprobă, dar nu se execută. Anul trecut, s-a aprobat 73,9 miliarde de lei, s-a executat 68,6 miliarde de lei. 5,4 miliarde de lei nu s-au executat. Tăiem de la investiții, de la subvenții, pe care le amânam pe următorul an și alte cheltuieli. În fiecare an, nu au fost executate bugetele de aproape 30 de miliarde de lei. Votăm cheltuieli, în special investiții, și nu se execută”, a declarat economistul.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova este într-o situație foarte fragilă, iar veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne cresc. Granturile și împrumuturile externe practic nu sunt. „Bugetul, cel mai probabil, nu se va realiza cu circa un miliard de lei. Astfel, va fi un buget foarte auster, unde cheltuielile salariale sunt foarte mici, creșterea investițiilor este foarte mică. Lucrurile acestea arată că Republica Moldova are unica șansă să depășească handicapul și să se dezvolte pe baza suportului financiar al partenerilor externi. Ei din partea lor își arată sprijinul. Politic avem tot sprijinul. Urmează tehnic Guvernul să facă față acestui suport politic. Se creează impresia că Președenția merge cu avionul, iar guvernul cu căruța și în direcția opusă. În felul acesta e foarte greu să asiguri și să-ți onorezi toate obligațiile față de cetățeni”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Din 2015, creditarea netă a mediului de afaceri din Republica Moldova are o tendință negativă. „De câțiva ani suntem într-o situație fără precedent. Volumul total de credite, din toate sursele de finanțare, este mai mic decât volumul depozitelor. Practic băncile nu finanțează economia, dar economia întreține băncile. Agenții economici duc banii la bănci, băncile creditează populația, ca să consume mărfuri de import. Avem o situație deloc plăcută”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 6 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, creditarea netă totală este volumul total de credite accesat de către agenții economici de la bănci, minus volumul depozitelor. Banii luați de la bănci, minus banii pe care îi țin în bănci. Creditarea netă arată cât de vie și de sănătoasă este activitatea economică a unei țări și dacă agenții economici investesc sau nu în economia țării. „În cazul Republicii Moldova, economia suferă deoarece agențiilor economici au frica de a face investiții, de a începe proiecte investiționale, aceștia își depozitează banii în bănci, dar nu i-au credite noi pentru afaceri și dezvoltare. Trăim într-o economie care generează anual exodul 30 de mii de oameni din țară. Modul în care ne dezvoltăm, numai dezvoltare nu se cheamă și modul cum acționăm până în prezent, numai nu încurajează un mediu investițional atractiv”, a declarat expertul.

Expertul mai susține că din 2014, după jaful bancar, anual se înregistrează un surplus de bani în sistemul bancar. Până în 2014, volumul de credite era la nivelul volumului de depozite. După aceasta, până în 2022 ,volumul depozitelor a crescut constant, iar cel al creditelor a scăzut. „Am ajuns că în trimestru II din 2023 aveam un surplus de bani de circa 45 de miliarde de lei. Bani care stau în bănci neutilizați. Lucrul acesta arată cât de bolnavă este economia noastră. Sistemul nostru de creditare ar trebui să fie 60 % din PIB, dar este de 2 ori mai puțin și avem încă surplus de bani. Faptul că sunt bani în bănci care stau, asta înseamnă că economia noastră nu poate absorbi banii”, susține expertul.

Economistul a evaluat și câte credite au luat agenții economici din bănci, dacă nu sunt luate în considerare depozitele. În 2011, volumul creditelor era cu 18,8 miliarde de lei mai mare decât volumul depozitelor. A fost cea mai puternică creditare netă a agenților economici de către bănci. După aceasta, în 2021, pentru prima dată o istorie, creditarea netă a înregistrat o valoare negativă de 700 de milioane de lei. În 2022 a ajuns din nou pozitivă, iar în acest an, 2023, s-a ajuns în trimestrul II la minus 4 miliarde de lei, iar în trimestrul III la la minus 2,9 miliarde de lei.

Economistul a mai evaluat și creditarea netă globală, luând în considerare toate creditele luate de la toate instituțiile financiare, fie bancare și nebancare, care niciodată nu a fost negativă. Însă, acest fenomen, care este acum, arată starea gravă în care se află în mediul de afaceri moldovenesc, care este îngrijorat și are frică în a face investiții. „Am ajuns la -1,3 miliarde de lei în trimestrul II din acest an și la -0,1 în trimestrul III. Volumul total de credite luate de către agenții economici a fost mai mic decât banii pe care îi au în bănci. S-a îmbunătăți acest indicator, dar tot e negativ și nu din cauza creditelor luate, dar din cauză că s-au redus depozitele luate din bănci”, a spus economistul.

Analistul economic a mai spus că, în acest an, până în trimesturl III, portofoliul de credite din bănci al agenților economici a crescut cu 400 de milioane de lei, iar volumul depozitelor - cu 6,6 miliarde de lei. „Agenții economici nu doar că nu au luat credite, dar ei banii lor nu-i investeau, i-au tot dus la bănci. Creditarea netă arată că agenții noștri economici se tem să investească, se tem să ia credite. La noi întotdeauna creditele erau mult mai sus decât depozitele. După aceasta situația s-a înrăutățit continuu, iar în acest an avem acest decalaj care n-a mai fost niciodată”, a menționat analistul economic.

Potrivit analistului economic, raportat la Produsul Intern Brut (PIB) situația arată și mai vulnerabilă. În 1999 creditarea agenților economici era 12,3% din PIB. A crescut până la 32,6% în 2008, apoi la 33,2 în 2013. A avut loc o prăbușire până la 13,5% în 2019. În 2020 a crescut la 15,7%. În prezent, este 13,8% din PIB. „După 2014, agenții noștri economici și economia noastră a primit lovituri atât de puternice că ne-am prăbușit. Suntem jos de tot deja de 5 ani. Noi nu am găsit factorii care ne-ar permite să creștem, să dezvoltăm și să investim. Suntem la nivelul anului 2000 și nu putem ieși din această capcană în care ne-am prăbușit după jaful bancar din 2014, după care am avut inflație, am avut deprecierea valutei, avem de achitat din bugetul de stat. Daune au fost aduse economiei, care nu-și poate reveni. Producție de zeci de miliarde de lei am ratat din cauza că economia noastră nu-și poate reveni după șocul din 2014”, a mai menționat analistul economic.

Veaceslav Ioniță afirmă că în acest an, 2023, agenții economici, în mediu, și-au redus portofoliul de credite cu 87 de milioane de lei lunar. Doar în perioada anilor 2014/2018 acesta a fost în scădere. După 2018 a fost în creștere până în 2022, ajungând la 406 milioane de lei lunar. „În acest an avem o descreștere, lucru care arată că în economie nu se întâmplă lucruri bune. Mediul de afaceri se află într-o situație proastă, care a început în 2014. Nu avem soluții de dezvoltare”, a firmat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în opt luni ale anului curent, portofoliul de credite a crescut cu 264 de milioane de lei. Cel mai mult crescut portofoliul creditelor de consum și al înviorării importurilor - cu 716 mii de lei; cel destinat imobiliarelor - cu 293 de milioane de lei; cel destinat persoanelor fizice care practică o activitate - cu 236 de milioane de lei; pentru agricultură - cu 236 de milioane de lei. Mediul financiar nebancar au luat și el credite de la bănci pentru a da oamenilor tot credite. Acest portofoliu a crescut cu 155 de milioane de lei; cel pentru prestarea serviciilor - cu 96 de milioane de lei; cel destinat transporturilor și telecomunicațiilor – cu 82 de milioane de lei; iar portofoliul de credite luat de o bancă de la altă bancă - cu 39 de milioane de lei.

Totodată, portofoliul de credite destinat companiilor de construcții a scăzut cu 24 de milioane de lei, cel destinat administrațiilor publice locale - cu 49 de milioane de lei, al industriei productive - cu 169 de milioane de lei; al diferitor ramuri ale economiei –cu 190 de milioane de lei, al industria energetică - cu 196 de milioane de lei, al industria alimetară - cu 268 de milioane de lei, al comerțului - cu 695 de milioane de lei. „Acum 2,8 miliarde de lei lunar se i-au credite de către agenții economici. Creditarea netă este totuși negativă, deoarece ei întorc mai multe credite decât au luat. Dar creditele noi pe care le i-au sunt mai mici ca volum decât credite vechi care se întorc”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre media anuală a creditelor noi luate, raportată la PIB, a afirmat că în 2000, s-au luat credite de 17,2% din PIB.  A crescut până la 42 procente în 2007. Criza din 2009 a prăbușit creditarea la 21,4% din PIB, ca ulterior să crească la 35% în 2014. Din 2016, volumul de credite noi accesate de către agenții economici este la nivel de 10-13%. Anul acesta, 2023, este 12%.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539

Experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” constată cu îngrijorare că devin tot mai evidente mai multe tendințe extrem de negative pe piața produselor de tutun. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice, în ultimii trei ani, asistăm la o creștere exponențială a comerțului ilicit cu produsele de tutun. În urma analizei a trei cercetări de piață, a interviurilor cu agenții economici din domeniul și a analizei comparative a datelor privind încasările bugetare și corelarea lor cu politica bugetar fiscală, s-a stabilit că, pe parcursul ultimilor trei ani, comerțul ilegal cu produse de tutun s-a dublat în fiecare an.

Pentru acest an, 2023, se estimează că piața ilegală a produselor de tutun va atinge cota de 12,3%, ceea ce este aproape dublu față de cota medie anuală din 2022, când a constituit 6,9%, și de 3,3 ori mai mult față de anul 2021, când comerțul ilicit cu produse de tutun a fost de 3,7%. Anul 2020, este anul de referință, când în Republica Moldova s-a declanșat acest fenomen extrem de negativ și piața ilicită a comerțului cu produse de tutun a fost estimată la 1,8%. Ratările bugetare din acest an, cauzate de comerțul ilicit , este estimat la 615 milioane lei, mai mult decât precedenții trei ani luați împreună.

Republica Moldova, în baza angajamentelor internaționale, majorează consecvent cota accizelor la produsele de tutun. Astfel, doar în ultimii trei ani, acciza minimă aplicată la un pachet de țigări a crescut cu 7 lei, de la 14 lei în 2020 la 24 lei în 2023. 

Experiența țărilor din zonă arată clar că odată cu creșterea accizei la produsele de tutun, crește și interesul economic față de comerțul ilicit cu produsele de tutun. Atunci când veniturile din frauda fiscală de la importul „legal” de țigări este egal cu salariul pentru o zi sau chiar mai mult, interesul pentru comerțul ilicit crește exponențial. Dacă în 2005, Republica Moldova practic nu impozita țigări, și la noi lipsea comerțul ilicit, exista doar contrabanda din Republica Moldova spre alte țări, dar nu exista contrabandă din alte țări în Republica Moldova. Începând cu anul 2021, când frauda fiscală la importul a două blocuri de țigări, pentru comercializare, este egal cu salariul de o zi, interesul pentru comerțul ilicit a început să se dezvolte vertiginos.  Pentru comparație, în România, povara fiscală este de 11,6 ore, cea ce creează un interes și mai ridicat pentru comerțul ilicit, iar pierderile bugetare ale României depășesc 650 de milioane de euro anual. 

Însă, cea mai gravă situație este la țigările electronice și narghilea, o piață specifică, care necesită o înțelegere aparte despre cum funcționează. În cazul produselor de narghilea, deja de doi-trei ani se înregistrează o creștere a comerțului ilegal. Însă, cel mai grav fenomen se întâmplă pe o piață relativ nouă, cea a țigărilor electronice, care în 2023 va înregistra o prăbușire a comerțului legal, de cel puțin două ori, iar cota vânzărilor ilicite va ajunge până la 55-60%.

Lipsa unor politici coerente în domeniul produselor de narghilea și al țigărilor electronice, precum și controlul slab de la frontieră, a dus la creșterea fără precedent a comerțului ilicit cu aceste produse. În cazul țigărilor electronice, atractivitatea comerțului ilegal este dictat și de efectul economic de aproape 12 ori mai mare, comparativ cu țigările obișnuite. Astfel, într-o geantă de mână, de 16 kg pot fi transportate țigări electronice ce permit o fraudă fiscală de  35 mii lei. Spre comparație, pentru a obține același efect financiar în cazul țigărilor clasice este nevoie de un portbagaj întreg la un autoturism. Astfel, volumul transportat în cazul țigărilor electronice este de 12 ori mai mic, decât în cazul țigărilor obișnuite.

Totodată, urmărind politicile statului în domeniul produselor de tutun, se creează impresia că cineva, în mod tacit, duce o politică de încurajare a fumatului de țigări tradiționale și toate efectele aceste politici ascunse acum se manifestă în ieșirea de sub control a pieței de țigări electronice și a celei de narghilea. De fapt, prin eliminarea forțată a acestor produse de tutun, în favoarea tacită a țigărilor tradiționale, statul, în consecință, pur și simplu, are o piață ilegală a acestor produse. Dacă nu se va interveni urgent, riscăm să pierdem controlul asupra comerțul cu produse de tutun, iar țara să fie inundată de producția de contrabandă sau de o proveniență necunoscută. Exemplul țigărilor electronice și al produselor de narghilea sunt mai mult decât grăitoare.

Dar, să nu uităm că noi mai avem și regiunea separatistă transnistreană, unde nu deținem control și care este o sursă suplimentară de contrabandă, dar și de producție ilicită a produselor de tutun. Mai grav este faptul că comerțul ilicit cu țigări are nu doar aspecte fiscale, dar creează cel puțin cinci riscuri majore pentru Republica Moldova.

În primul rând, este riscul sporit de securitate pentru minori. Dacă în cazul comerțului legal există restricții privind vârsta admisă la procurarea produselor de tutun, atunci în cazul comerțului ilicit lipsesc orice interdicții. Țigările electronice, în prezent, sunt importate ilegal și comercializate prin intermediul diverselor platforme online, iar clientul țintă a acestor platforme sunt copii minori, care fără nici un fel de restricții pot procura țigări electronice.

În al doilea rând, comerțul ilegal generează riscuri sporite de sănătate. Este complicat să spui în cazul unui produs dăunător că poate genera riscuri sporite de sănătate, dar acest enunț este valabil în cazul țigărilor electronice. Importatorii oficiali trec o procedură de trei-șase luni pentru înregistrarea unui produs nou introdus pe piață. Aceste proceduri, care sunt complicate, se fac exact pentru a proteja la maximul posibil consumatorul. Însă, în cazul comerțului ilicit, nu există nici un fel de verificări și aprobări din partea autorităților. Nimeni nu cunoaște parametrii tehnici și conținutul produsului vândut ilegal.

În al treilea rând, comerțul ilicit provoacă fraude fiscale, care cresc exponențial, iar în acest an nu vor fi mai mici de 615 milioane de lei. Aici nu s-a ținut cont de pierderile bugetare generate de stoparea producției autohtone. Nu s-a luat în calcul nici daunele provocate producătorilor legali din Republica Moldova.

Înflorirea corupției. Comerțul ilicit cu țigări nu este posibil fără antrenarea autorităților statului responsabile în lupta împotriva comerțului ilicit. Interesul economic față de comerțul ilicit este doar în creștere. Posibilitățile de corupere sunt și ele în creștere, cea ce creează riscuri sporite pentru Republica Moldova în lupta ei contra corupției. Comerțul ilicit cu țigări a devenit un nou sector generator de corupție, iar cel mai vulnerabil segment este cel al țigărilor electronice, unde beneficiile economice de pe urma fraudării bugetului sunt incomparabil mai mari decât la țigările obișnuite.

Reînvierea fenomenului spălării de bani. Corupția și economia tenebră nu pot exista fără spălarea de bani. În ultimii ani, Republica Moldova a depus eforturi enorme pentru a diminua piața spălării de bani, dar odată cu creșterea comerțului ilicit a început să ia amploare și fenomenul spălării de bani iliciți.

Cel mai grav este faptul că fenomenele care au luat amploare, în perioada 2021-2023, riscă să devină ceva de lungă durată, dacă nu se va interveni rapid. Situația este una care necesită intervenția rapidă a autorităților.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova rămâne în topul primelor 50 de țări cu cel mai mare flux ilicit de capital în comerțul internațional, care în acest an va fi de 1,8 miliarde dolari. „O cifră prea mare pentru noi care suntem așa de săraci”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 22 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.Eu.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, încă în 2005, Global Financial Integrity, un centru de cercetare din Statele Unite, specializat în estimarea fluxului ilicit de capital care circulă în lume, a calculat  pentru 150 de state în curs de dezvoltare, volumul fluxului ilicit de capital din comerțul internațional, flagel de care și Republica Moldova este afectată. Din cele 150 de țări analizate, Republica Moldova se situează în topul primelor 50 de state. „La noi, fluxul ilicit de capital este într-o situație destul de neplăcută. A fost, este și, din păcate, rămâne, și încă va mai fi, bănuiesc, încă mult timp”, a spus Veaceslav Ioniță.

Ilicit, spune expertul, nu înseamnă întotdeauna ilegal, dar atunci când cineva trece frontiera, nu încalcă legislația, dar trece un anumit flux de marfuri nedeclarat și aceasta este fluxul ilicit de mărfuri, evaziunea fiscală are loc. „Comerțul ilicit nu este despre comerțul ilegal, dar despre comerțul legal care are loc, și pe lângă acest tip de comerț legal, unii reușesc, utilizând contractele legale, mecanisme legale, să facă transferuri ilicite de capital, de multe ori inclusiv cu tentă de spălare de bani, cu tentă de fraudă fiscală. Inclusiv, banii proveniți din activități ilegale de peste hotare îi aduc în țară, sau din țară îi duc peste hotare, apoi îi aduci înapoi în țară”, a spus expertul.

Analistul economic crede că în Republica Moldova, ca și la nivel mondial, ar fi patru forme principale ale fluxului ilicit de capital, atunci când au loc importurile și exporturile de bunuri, dar și când se realizează intrările și ieșirile ilicite de capital.

La importul de marfuri, fluxul ilicit de capital poate fi organizat atunci când factura este supraestimată, în cazuri de corupție. De ex., când un funcționar are dreptul de a decide asupra procurărilor unor bunuri de import, cum ar fi: păcura, gazul, autobuze, troleibuze, ne confruntăm cu fenomenul facturii supraevaluate. De ex., în loc de o factură de 10 milioane de dolari, cât costă bunul în mod normal, se emite o factură de 13 milioane de dolari. 10 milioane merg la vânzător, 3 milioane merg în offshore, cea ce și reprezintă costul corupției. În felul acesta se obține un flux ilicit de capital care iese din țară, acei 3 milioane de dolari din 13 milioane de dolari. „Aceștia sunt banii noștri, care ulterior ni se impun în tarif, în costuri, se scot din bugetul de stat, dar ei au părăsit țara, se află pe conturile offshore undeva peste hotare”, a spus analistul economic.

Economistul a făcut referire la o recentă investigație a Ziarul de Gardă legată de procurările de păcură, în condițiile stării de urgență. Ziariștii au ajuns la concluzia că păcura a fost plătită de către compania din Republica Moldova, la un preț mult mai mare, aproape de două ori, decât ar fi cumpărat o firmă intermediară de la vânzătorul primar. O altă referire a fost facută tot la o investigație a Ziarului de Gardă, care a arătat că toată păcura a fost cumpărată la prețul maximum investigat, mai mare cu aproape o mie de dolari, în condițiile în care prețul de achiziție a fost circa de 500-600 de dolari. „După cum au arătat investigațiile este vorba de facturi supraevalutae, prin care banii ies din țară. Prin facturile subestimate de regulă are loc evaziunea fiscală. Se aduce marfă în țară, și în loc să se declare la vamă valoarea corectă a mărfurilor, se declară mai puțin, au loc înțelegeri cu vameșul și în felul acesta se face evaziune fiscală, iese un fel de contrabandă. În felul acesta, în țară intră bani nedeclarați, care ulterior trebuie scoși din țară”, a declarat economistul.

La exportul de mărfuri, potrivit expertului, fluxul ilicit de capital are loc, la fel, în primul rând prin intermediul eliberării facturilor supraestimate. Atunci când se face exportul de mărfuri, marfa care este exportată se declară că are o valoare mai mare decât valoarea ei reală. Se face export de mărfuri la un preț supraestimat. Prin această schemă, are loc repatrierea banilor furați. Totodată, la exportul de mărfuri, fluxul ilicit de capital are loc și prin intermediul facturilor subestimate, prin intermediul cărora are loc scoaterea ilicită a capitalului din țară. Cineva care a lucrat pe loc, a câștigat bani pe care nu-i poate demonstra dar pe care vrea să-i scoată din țară. Atunci, poate face exporturi declarându-le la o valoare mult mai mică decât valoarea reală. De ex., cumpără producție agricolă de un milion de dolari, dar plătește în numerar doar 500 de mii de dolari. Marfa care iese din țară este la valoarea de 500 de mii de dolari, dar în realitate scoate din țară bunuri de un milion de dolari. „Diferența de 500 de mii de dolari sunt banii iliciți câștigați aici, dar nu are o modalitate legală de a-i scoate din țară. Însă, folosind aceste facturi subevaluate a reușit acest lucru. La noi facturile subevaluate sunt de zeci de milioane de dolari, în fiecare an”, a mai spus expertul.

Veaceslav Ioniță estimează că din 2009 și până în 2018, circa 15-20% din volumul comerțul internațional al Republicii Moldova a fost valoarea fluxului ilicit de capital. În prezent, procentajul ar fi mai mare. „În acest an, cifra depășește două miliarde dolari. A fost micșorată la 1,8 miliarde de dolari din cauză că în comerțul generat de războiul din Ucraina, cumva fluxul ilicit de capital nu participă, cu toate că participă. Dacă ținem cont și de fluxul care îl avem în prezent generat de comerțul cu Ucraina, atunci noi avem nu 1,8 dar 2 miliarde dolari. Deci anual, din comerțul internațional, intră și iese, ilicit, în și din Republica Moldova 1,8 miliarde dolari. Dintre care, intră în țara noastră un miliard de dolari și iese un miliard și 60 de milioane de dolari. Acesta este fluxul ilicit de capital care are loc anual în Republica Moldova”, a estimat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai menționat că, anul acesta, vor ieși ilicit, prin facturi exagerate la procurările de bunuri importante, circa 550 de milioane dolari. De ex., o persoană, care participă la achiziții publice, fie de motorină, gaz, face procurări la un preț mult mai mare decât costă real, iar diferența de 10-20-30 de milioane dolari, de la caz la caz, rămâne în offshore. O parte din bani merg pentru iaht, case în Viena, dar o parte trebuie să-i întorci acasă și acești bani se întorc printr-o altă schemă, prin supraevaluarea facturii la mărfurile exportate.

Vorbind despre contrabanda și evaziunea fiscală la mărfurile importate, analistul economic a afirmat că avem o situație tristă. În trimestrul II, din anul trecut, au fost încasări din TVA de 6,8 miliarde de lei, iar anul acesta, în trimestrul doi, au fost 6,5 miliarde lei. O scădere nu atât de mare, dar grav este faptul că răul se ascunde în detalii. „Noi avem încasări din TVA de pe două poziții: la mărfurile și serviciile prestate în Republica Moldova și la mărfurile importate. La mărfurile și serviciile prestate în Republica Moldova, încasările din TVA au crescut de la 2,3 la 2,5 miliarde de lei. Aceasta arată că la noi anul acesta nu avem o creștere mare a consumului. După criză, oamenii consumă mai puțin, dar după volumul de bani, și inflația pe care am văzut-o, și că totul s-a scumpit, se vede că noi cheltuim mai mult, dar cumpărăm mai puțin. În schimb, TVA la mărfurile de import a scăzut de la 6,1 la 5,3 miliarde de lei. Avem o scădere halucinantă. Cel mai probabil ne confruntăm cu un proces amplu de evaziune fiscală la vamă”, a spus analistul economic.

Veaceslav Ioniță a explicat comerțul internațional pe care îl are Republica Moldova cu Federația Rusă, unde legal, în 2021, a exportat mărfuri de 276 de milioane de dolari, iar rușii legal au importat din Republice Moldova mărfuri de 416 milioane de dolari. „Avem o diferență de 140 de milioane de dolari. Noi exportăm la ei mai puțin decât ei importă de la noi. Exportatorii noștri spun că de multe ori serviciul vamal al Federației Ruse exagerează referitor la valoarea mărfurilor în vamă, dar este și o formă ilicită de a scoate capitalul din Republica Moldova. Ucrainenii, după ce s-a început războiul, au calculat că 85% din toată contrabanda din Ucraina o gestionau ofițerii FSB”, a spus expertul.

Economistul a mai declarat că atunci când funcționarii moldoveni procură de pe banii publici lucruri scumpe, atunci iese banii din țară și ajung pe conturile offshore, după care trebuie aduși înapoi în țară. Cel mai ușor mod de a-i aduce este exportul de produse la un preț mult mai mare decât prețul real. Deci, un grup de oameni din Republica Moldova, care au posibilitatea să încheie contracte publice, ca să delapideze banul public, ca să ajungă pe conturile din offshore, dar după asta au problema cum să aducă înapoi banii în țară. Astfel, cumpără marfă, de ex., de 10 milioane de dolari, dar o exportă fictiv cu 15 milioane de dolari. În felul acesta, a introdus în offsore 5 milioane de dolari care nu există, iar din offshore îi pot aduce în țară, pe conturile lor.

Analistul economic a explicat și cum sunt transformați în numerar. „Despre piața gri a produselor petroliere nu m-am gândit că poate ajunge să fie subiect al spălarii banilor, m-am gândit doar la aspectul că la noi de la 50 până la 51% din motorină să vinde în zona gri, așa numitele vânzările angro. Bănuiam că transportatorii și agricultorii, care procură motorină pentru consum personal, jumătate din această motorină o vândeau făcând evaziune fiscală, neplătind TVA. Am calculat că evaziunea fiscală este de peste 100 de milioane lei anual. Această motorină nu participă la evaziunea fiscală, dar participă la spalare de bani. Atunci când banii furați de la noi au ajuns pe conturile offshore, după asta au intrat înapoi în țară, prin schema prin care banii au plecat din țară, prin schema prin care banii au ajuns în țară. Cum se poate face numerar? Prin consumul fictiv din motorină, pe care o vinde în numerar și acest numerar ajunge în mâinile cui trebuie. Altfel spus, piața de motorină din zona gri, care a scăzut, dar cred că este nu mai puțin de 20%, este de fapt o piață care este utilizată până în prezent pentru spalare de bani. Motorina, care se vinde ilicit, nu este motorina care participă la evaziunea fiscală. Este vorba despre motorina de miliarde de lei care se vinde și prin intermediul căreia banii scoși, fraudând bugetul țării, sunt reintrodu-și, prin altă fraudă, în țară, și sunt transformați în numerar și pot fi utilizați în scopuri politice, inclusiv electorale. Din nefericire, Republica Moldova rămâne în topul primelor 50 de țări cu cel mai mare flux ilicit de căpital în comerțul internațional, care în acest an este de 1,8 miliarde dolari. O cifră prea mare pentru noi așa de săraci”, a conchis expertul.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .