Republica Moldova, fără o atenție mai mare pentru industrie, nu va putea asigura valoare înaltă producției industriale. În prezent, agricultura asigură 45% din activitatea industrială a țării. Dacă nu ar fi fost agricultura, sectorul nu ar fi supraviețuit. „Fără o politică clară industrială, peste cinci ani vom avea aceeași situație. Industria noastră, din cauza că s-a prăbușit, a însemnat eliminarea forței de muncă de pe piață și a fost unul dintre factorii care a determinat migrația în masă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 23 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. 

Potrivit expertului, în 2016, creșterea producției industriale în Republica Moldova a fost de 0,9%, iar în 2023 a ajuns la 6,9%. În acești șapte ani, mai mult de 6,9% a fost în 2018 (+8,2%), 2019 (+10,4%), 2021 (+16,9%) și 2022 (+10,9%). În 2023 a fost la nivelul anilor 2017-2018. „În Republica Moldova, din 2015 a crescut foarte timid producția industrială. În special, în ultimii patru ani avem o situație neplăcută. Trei ani a fost în scădere producția industrială și doar un singur an, 2021, a fost an de recuperare, +16,9%. Industria noastră pur și simplu supravețuiește”, a spus expertul. 

Veaceslav Ioniță susține că din 1991 și până în 1999, nivelul producției industriale a scăzut cu 64,2%.  Multe întreprinderi s-au închis și nu au mai funcționa și mulți oameni au rămas fără locuri de muncă. Către 2005, nivelul producției industriale a ajuns la 65,1% din ceea ce era în 1991. Către 2009 a scăzut din nou și a ajuns la 49%. A crescut treptat până la 76,6% în 2019, la 81,1% în 2021 și a scăzut la 74,2% în 2023.  „În ultimii cinci ani, batem pasul pe loc. Republica Moldova timp de 30 de ani nu a aflat încă ce vrea să facă în domeniul industriei”, susține Veaceslav Ioniță. 

Economistul declară că în perioada sovietică, 60% din industria moldovenească era pe malul drept al Nistrului, iar 40% pe malul stâng. Valoarea maximă a producției industriale a fost în 1990. Din 1990 și până în 1999 s-a prăbușit inclusiv producția industrială a regiunii separatiste transnistrene. Către 1999, malul drept al Nistrului avea nivelul de 31,6% din ceea ce avea în 1990, iar malul stâng – 29,3%. În 2023, malul drept s-a recuperat față de 1990 cu 65,5%, iar malul stâng – cu 34%.  

Potrivit economistului, creșterea medie anuală a producției industriale în Republica Moldova, în perioada anilor 1960-1965, a fost de 21,1%. Între 1971-1975 de 9,3%; 1981-1985 de 4,4%. Între 1991 și 1995 a scăzut cu 14,8% și cu 6,8% între 1996 și 2000. Între 2001 și 2005 a crescut cu 12,7%.  Din 2006 și până în 2010 a scăzut cu 3,8%. Din 2011 și până în 2015 a crescut cu 5,3%; 2016-2020 cu 0,8%. Anual, din 2021 și până în 2023 tot +0,8%. „Ritmul de creștere este încet.  Cu acest ritm, să ajungem acolo unde am fost în 1990 ne mai trebuie încă 15-20 de ani”, a declarat economistul. 

Analistul economic afirmă că raportat la Produsul Intern Brut (PIB), volumul producției industriale în 1990 era de 87%. În 2000 a ajuns la 42,7%. Către 2005 a crescut la 46,2%, dar a scăzut la 32,6% în 2010; la 31,5% în 2015; la 29,9% în 2020 și la 26,8% în 2023.

Referitor la numărul salariaților din industrie, Veaceslav Ioniță a menționat că, pe ambele maluri ale Nistrului, în 1970 erau 210 mii de oameni. În 1990 lucrau deja 410 mii. 60% lucrau pe malul drept, alții 40% peste Nistru. Către 1995 a scăzut numărul celor antrenați în industrie la 195 de mii. Către 2000 la 168,1 mii, iar către 2005 a crescut la 172,6 mii. Către 2010 a scăzut la 141,9 mii; către 2020 a ajuns la 131,5 mii; 2023 – 128 de mii de persoane. Scăderea a fost mai pronunțată pentru malul stâng al Nistrului. Numărul celor ocupați în industrie a scăzut de la 75 de mii de oameni în 1990 la 23 de mii în 2023.  

Vorbind despre volumul producției industriale per angajat, expertul a specificat că în 1970 un angajat din industrie producea marfă de 268 de mii de lei la valoarea leului de astăzi. În 1990 de 519 mii de lei. A scăzut la 396 de mii de lei în 2000. A crescut, din nou, la 797 de mii în 2023. „Chiar dacă avem o scădere a producției industriale, dar dacă a scăzut numărul de salariați, a crescut productivitatea muncii. În 30 de ani să ai o modestă creștere a productivității muncii este cam trist”, a opinat expertul. 

Potrivit economistului, cea mai mare pondere a industriei este reprezentat de sectorul alimentar. În 2017 domeniul alimentar reprezenta în industria țării 30,7%, iar în 2022 – 34,6%. Sectorul energetic reprezenta 10,5% în 2017 a scăzut la 10,2% în 2022. Fabricarea băuturilor deținea o pondere de 9,4% în 2017, iar în 2022 a scăzut la 8%. Textile și îmbrăcăminte a scăzut de la 9,1% în 2017 la 7,6% în 2022. Fabricare autovehicule: 2,6% în 2017 – 6,2% în 2022. Produse din cauciuc și mase plastice: 4% în 2017 – 4,1% în 2022. Mobilă: 2,6% în 2017 – 3,1% în 2022. Sticlă și articole din sticlă: 2% în 2017 – 3% în 2022. Industria chimică: 3,2% în 2017 – 2,9% în 2022. Construcții și produse din metal: 2,6% în 2017 – 2,9% în 2022.  

Analistul economic a mai menționat că un angajat al sectorului de produse din minerale nemetalice livrează anual producție de 1,7 milioane de lei. Cel din industria chimică – 1,5 milioane de lei anual; din industria alimentară – 1,4 milioane de lei anual, fabricarea băuturilor – puțin peste 1 milion de lei anual; produse din cauciuc și plastic – 993 de mii de lei; sectorul energetic – 852 de mii de lei; industria textilă – 773 de mii de lei; fabricarea mobilei – 598 de mii de lei; automotive – 487 de mii de lei; textile și îmbrăcăminte – 359 de mii de lei; îmbrăcăminte – 231 de mii de lei anual. Despre cheltuielile privind forța de muncă din totalul încasărilor, a menționat că în 2004 erau de 15,3%. În 2009 a ajuns 18,9%; 2020 – 21%. În 2023 – a scăzut la 20,8%.  

Expertul a făcut și un top zece ramuri industriale cu cea mai mare creștere în ultimii cinci ani. Este vorba de fabricarea uleiului, care are un volum al producției de 8,1 miliarde de lei și a crescut în ultimii cinci ani cu 133,2%. Mașini, utilaje și echipamente, cu un volum al producției de 500 de milioane de lei și a avut în ultimii cinci ani o creștere de 107,4%. Produse de morărit au un volum al producției de 800 de milioane de lei și a crescut în ultimii cinci ani cu 66,7%. Produsele farmaceutice – un volum al producției de 800 de milioane de lei și au crescut în ultimii cinci ani cu 66,5%. Industria metalurgică – un volum al producției de 300 de milioane de lei și a crescut în ultimii cinci ani cu 37,7%. Fabricarea mobilei – un volum al producției de 2,7 miliarde de lei și a crescut în ultimii cinci ani cu 35,7%. Calculatoare, produse electronice și optime – un volum al producției de 400 de milioane de lei și au crescut în ultimii cinci ani cu 28,6%. Prelucrarea cărnii – un volum al producției de 6,6 miliarde de lei și au crescut în ultimii cinci ani cu 25,7%. Produsele din cauciuc și mase plastice – un volum al producției de 3,5 miliarde de lei și au crescut în ultimii cinci ani cu 23,1%. Reparația și întreținerea mașinilor – un volum al producției de 600 de milioane de lei și au crescut în ultimii cinci ani cu 23,1%.  

„Republica Moldova, fără un accent pe industrie, nu va putea asigura valoare adăugată producției. În prezent, agricultura asigură 45% din activitatea industrială a țării, care are cea mai mare productivitate per angajat. Dacă nu ar fi fost agricultura, industria moldovenească nu ar fi supraviețuit. De la sine, industria nu crește. Fără o politică clară industrială, peste cinci ani vom avea aceeași situație. Industria noastră, din păcate, din cauza că s-a prăbușit, a însemnat eliminarea forței de muncă de pe piață și a fost unul dintre factorii care a determinat migrația în masă”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În 2023, s-a atestat o temperare a creșterii prețurilor la apartamente, iar în prezent se înregistrează o ușoară creștere. Din trimestrul III, 2023, la apartamentele noi se simte o înviorare a prețurilor la apartamentele noi, iar la cele vechi este practic o stagnare, cu mici semne de înviorare. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, estimează că în trimestrele II și III din 2024, accesibilitatea creditelor ipotecare va ajunge, din nou, la nivelul anului 2019, ceea ce va stimula piața imobiliară. În cadrul ediției de vineri, 16 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a vorbit despre noile tendințe de pe piața imobiliară.

Dinamica prețurilor la apartamente în municipiul Chișinău. Potrivit expertului, în 1997 a fost o creștere a prețurilor la apartamente de 40,5%. Criza din 1998 a dus la scăderea prețurilor apartamentelor cu 7,4% în 1998; cu 31,2% în 1999; și cu 7,1% în 2000. După 2000, după valul de migrație generat de  criza din 1998, când moldovenii au început să plece masiv peste hotare, prețul a început să crească. În 2001 a fost înregistrată o creștere de 46,6%; în 2005 de 32%. Creșterea a ținut până în 2008, când a ajuns la 29,8%. După criza din 2008 și până în 2018, piața imobiliară din Republica Moldova a cunoscut cea mai lungă perioadă de scădere și stagnare a prețurilor. În 2009, prețurile apartamentelor au scăzut cu 15,3%, în 2013 cu 7,3%, iar în 2017 cu 2%. Prima creștere a fost înregistrată în 2018 de 0,3%. În 2019 a fost de 3%, în 2020 – de 13,7%, în 2021 – de 15,1%, în 2022 – de 14,5%, iar în 2023 – de 3,6%. În 2023 s-a atestat o temperare a creșterii, iar în prezent se înregistrează o creștere.

Evoluția prețurilor la apartamentele noi în municipiul Chișinău. Veaceslav Ioniță susține că în 2010 au scăzut cu 4%, în 2011 au crescut cu 2,5%. Au scăzut din nou, cu 2,8%, în 2012, apoi a urmat o creștere de 0,1% în 2013, scăzând din nou, cu 4,7%, în 2014, cu 2,7% în 2015 și cu 0,4% în 2015. Ulterior au urmat creșteri, ajungând la 24,7% în 2020. A fost creștere și în 2021, dar nu atât de esențială ca în 2020. În 2021, 2022 și până în trimestrul II din 2023 piața s-a dus în jos. Din trimestrul III 2023, se înregistrează o ușoară înviorare. În trimestrul IV din 2023, prețurile la apartamentele noi au crescut cu 4,9%.

Evoluția prețurilor la apartamentele pe piața secundară. Analistul economic susține că în perioada 2008-2010, prețul apartamentelor vechi era mai mare decât al apartamentelor noi. După 2011, a fost înregistrată o scădere a prețurilor la cele vechi. Apartamentele noi aveau creșteri de preț mai rapide, iar cele vechi - mai încetinite. Apartamentele vechi, până  în 2018, au înregistrat o scădere continuă de prețuri, dar mai slabă față de a celor noi. Prețul apartamentelor noi a crescut cu 25%, iar al celor vechi cu maximul 16%. În 2022, piața secundară a fost mai stabilă din punct de vedere al creșterii prețurilor și al ritmului de creștere. Până în trimestrul II din 2023 a fost tendința de scădere a prețurilor. Din trimestrul III, la apartamentele noi se simte înviorare, iar la cele vechi - stagnare, cu mici semne de înviorare.

Prețul mediu de vânzare a unui apartament în municipiul Chișinău. Economistul afirmă că în 1999, un metru pătrat de spațiu locativ în municipiul Chișinău costa 137 de euro. În 2000 a coborât la 131 de euro. În 2005 a crescut la 520 de euro. În 2008 a ajuns la 900 de euro, iar în 2009 a coborât la 734 de euro. Scăderea a continuat până în 2017, ajungând la 548 de euro. Din 2018 a avut un trend de creștere, ajungând la 877 de euro în trimestrul I din 2023. În trimestrele II și III din 2023, prețul mediu de vânzare al unui metru păstrat a constituit 863 și 868 de euro. În trimestrul IV a crescut la 879 de euro.

Veaceslav Ioniță menționează că până în 2010 apartamentele vechi se vindeau mai scump decât apartamentele noi. În 2010, un metru pătrat de locuință de pe piața secundară costau 689 de euro, iar în 2012  - 667. Pe piața primară – 670 de euro costa în 2010 și 687 de euro în 2011. După, a urmat o stagnare a prețului la apartamentele noi până în 2019, când un metru păstrat de apartament a ajuns să coste 649 de euro. Din 2020 a început creșterea, ajungând la 810 euro și la 1110 euro în 2022. În trimestrul IV din 2023, prețul unui apartament nou a ajuns să coste 1153 de euro. În cazul apartamentelor vechi, de la 689 de euro în 2010, s-a ajuns la 537 de euro în 2019 și la 590 de euro în 2020. În 2021 – 660 de euro a ajuns să conte un metru pătrat de spațiu locativ, în 2022 – 735 de euro. În trimestrul IV din 2023 – 766 de euro.

Câți metri pătrați de spațiu locuibil vechi trebuie să vinzi ca să cumperi spațiu nou. În 2010, potrivit expertului, era nevoie să se vândă 97 de metri pătrați de locuință veche pentru a procura 100 de metri pătrați de locuință nouă. În prezent, trebuie să se vândă 150 de metri pătrați sau cu 50% mai mult. Dacă înainte era nevoie de schimbat un apartament vechi și de adăugat încă 20% din sumă pentru a procura aceeași suprafață de apartament, din 2020 trebuie de adăugat deja 50%.

Câți ani trebuie să lucreze un locuitor al Chișinăului ca să-și procure apartament. În 1980 erau necesari 9,3 ani de muncă; în 1990 – 9,8 ani; în 1995 – 39,3 ani; în 2005 – 43 de ani; 2010 – 26 de ani; 2020 – 11,1 ani; 2021 – 12 ani. În trimestrul IV, 2022 – 11,1 ani, iar în trimestrul IV din 2023 – 9,7 ani.

Salariul mediu anual în Republica Moldova. În 1995 acesta era de 291 de euro; în 2000 – de 496 de euro; în 2005 – de 1008 euro; 2010 – 2174 de euro; 2015 – 2606 euro; 2020 – 4828 de euro; 2021 – 5150 de euro; 2022 – 6300 de euro; 2023 – 7527 de euro.

Accesibilitatea creditelor bancare. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în anul 2008, o familie interesată de un apartament de 70 de metri pătrați, accesând un credit ipotecar pentru 20 de ani, cu o contribuție inițială de 30%, unde două persoane muncesc, erau necesare trei salarii lunare ale unui membru al familiei. De trei ori mai mult decât câștigă. În 2018 s-a ajuns la 60%, iar în 2019 – la 53% din veniturile lunare. Jumătate din veniturile lunare ale familiei mergeau pentru întoarcerea creditului ipotecar. În 2020 și 2021, între 60% și 70% din veniturile unei familii mergeau pe creditele ipotecare. În trimestrul III din 2022 a ajuns 100%. Situație dată s-a menținut până în trimestrul I din 2023. Ulterior, a început să scadă, iar în trimestrul IV din 2023 a ajuns 64%. Expertul estimează că în trimestrele II și III din 2024, accesibilitatea creditelor va ajunge, din nou, la 50%.

Creșterea reală a prețurilor la locuințele noi. Veaceslav Ioniță declară că firmele din Republica Moldova vând apartamentele în euro. Salariul este în lei, materialele de construcție sunt, la fel, în lei. Perioada de aur a companiilor de construcție a fost 2001-2006, în special anul 2003. În 2001, prețurile la apartamentele noi au crescut cu 35,1%, în 2003 cu 52,6%, în 2005 cu 20,2%. Din 2007 și până în 2019 deși prețurile sunt în scădere, oricum firmele supraviețuiesc. În 2020 și 2021 creșterea prețurilor a fost de 24,3% și respectiv 19,7%. În 2022 și 2023, firmele de construcție au înregistrat pierderi de 13% și 7,7% față de costurile investite în materiale.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Dacă anul 2024 nu va fi transformat într-un an al investițiilor și al încurajării consumului din partea populației, Republica Moldova nu are nici o șansă să pornească motoarele economiei. Politicile publice, care vor fi promovate în următoarea perioadă, trebuie să țintească încurajarea investițiilor din partea persoanelor juridice și încurajarea consumului din partea populației, inclusiv cel investițional. „Fără acest lucru, din păcate, nu vom putea ieși din gaura în care ne aflăm de mai mulți ani”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 2 februarie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova, în anii 2021, 2022 și 2023 s-a confruntat cu cea mai mare inflație din ultimii 23 de ani, ceea ce a afectat enorm populația. Banca Națională a Moldovei (BNM), pentru a scădea din presiunea inflaționistă, a intervenit prin înăsprirea politicii monetare, lucru care a dus la creșterea ratei de bază, la creșterea ratei dobânzilor creditelor, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice. Fapt care a temperat creditarea. Acum este un proces invers. Politica monetară se relaxează, deoarece este o rată a inflației mai mică, în parametrii acceptați de către populație. „A fost criză, a fost inflație, acum este momentul să fie pornită economia”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că anul 2023 a fost marcat de creșterea dobânzii la creditele destinate persoanelor fizice, care au crescut de la 5,4% în trimestrul III din 2021 la 15,9% în trimestrul I din 2023. A urmat o scădere accentuată în trimestrul II și III din 2023, iar în trimestrul IV s-a oprit la 11,2%. Și pentru persoanele juridice dobânda a crescut, dar mult mai lent. De la 8% în 2020 la 13,6% în a dous jumătate a anului 2022, ajungând la 10,1% către sfârșitul anului 2023. Înăsprirea politicii monetare de către BNM a dus la aceea că procesul de creditare al populației a încetinit mai tare, față de creditarea persoanelor juridice.

Vorbind despre rata medie a dobâznilor la creditele ipotecare noi pentru persoanele fizice, Veaceslav Ioniță a spus că rata minimă a fost în 2021 – 6,7%, când a fost înregistrat și cel mai mare nivel de creditare. A crescut la 12,8% în trimestrele IV din 2022 și I din 2023. În trimestrul IV din 2023 a ajuns la 8,8%.

Referitor la creditele noi oferite de către bănci economiei naționale, exprtul a declarat că până în 2017, lunar, volumul mediu de credite accesat de către persoane fizice și juridice era de circa 2 miliarde de lei. După, a urmat o accelerare. Recordul absolut a fost atins în 2021, trimestrul III, ajungând la 4,3 miliarde de lei. Persoanele fizice a accesat lunar 1,5 miliarde de lei, iar cele juridice – 2,7 miliarde de lei. În trimestrul IV din 2023, s-a ajuns la 4,8 miliarde de lei credite lunare accesate: de către persoane fizice – 1,3 miliarde de lei, iar de către persoane juridice – 3,5 miliarde de lei.

Economistul susșine că în perioada crizei, creditele în valută au dominat față de cele în lei. Acum, creditele în valută sunt la un nivel destul de mic. Creșterea cea mai mare este observată în trimestrul IV din 2023 și este vorba de creșterea creditelor în lei – 2,32 de miliarde de lei. Creditele luate în valută au atins nivelul de 1,23 de miliarde de lei.

Despre volumul creditelor noi contractate de către persoanele juridice, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), economistul a spus că în 2007 a fost de 42,3%, în 2014 - 35,4%. Către 2015, s-a prăbușit la 14,8%. În 2017 a ajuns la 10,4%. Apoi, a urmat o ușoară creștere până la 13,3% în 2022. În 2023 a fost de 12%.

Analistul economic afirmă că persoanelelor fizice le este caracteristic creditele: de consum; ipotecare; și pentru afaceri. Cele pentru consum domină. Cel mai mult moldovenii au accesat astfel de credite, în sumă de 968 de milioane de lei lunar, în trimestrul III din 2023. În trimestrul IV, 2023, au scăzut la 852 de milioane de lei lunar. Creditele ipotecare, cele mai multe au fost accesate în 2021, în sumă de circa 500 de milioane de lei lunar. În timpul crizei din 2022, creditarea ipotecară a scăzut la 128 de milioane de lei, lunar, în trimestrul IV. A crescut treptat până la 405 milioane de lei lunar în trimestrul IV din 2023. Creditele pentru afaceri, cele mai multe au fost accesate în volum de 103 milioane de lei, lunar, în trimestrul I din 2022. În ultimul trimestru al anului trecut au coborât la 73 de milioane de lei lunar.
Vorbind despre surplusul de lichidități din sistemul bancar moldovenesc, expertul a menționat că până în 2012 nu a fost atestată o astfel de problemă. Volumul de credite luate de către persoane fizice și juridice era aproape egal cu volumul depozitelor lor în bănci. Criza bancară din 2014 a dus la ceea că astăzi se înregistrează fenomene fără precedent. A crescut brusc volumul depozitelor în bănci. În 2022, banii persoanelor fizice și juridice din bănci erau de 95 de miliarde lei. În 2023 au ajuns la 113,9 miliarde de lei. Volumul creditelor a crescut de la 61,6 miliarde de lei în 2022 la 63,9 miliarde de lei în 2023. „În consecință, am ajuns să avem un surplus de lichidități în bănci de 50 de miliarde lei. Banii economisiți, în loc să fie investiți în economie, sunt depozitați în bănci”, potrivit expertului.

Cu referire la creditarea netă a persoanelor juridice, fiind vorba de banii accesați în calitate de credite minus bani depuși sub formă de depozite, Veaceslav Ioniță a spus că până în 2021, creditarea netă a fost pozitivă. Băncile au luat bani de la persoane fizice și au oferit credite celor juridice. Însă, în 2021 s-a înregistrat un fenomen fără precedent – creditarea persoanelor juridice a fost negativă. Aceștia au depus în bănci cu 700 de milioane de lei mai mulți decât au luat credite. A fost o ușoară înviorare în 2022, când au accesat credite cu 2,4 miliarde de lei mai mult decât au depus. În 2023 a fost o prăbușire totală. Cu 8,2 miliarde de lei s-au depus mai mult decât s-au accesat credite.

Economistul a mai menționat că creditele persoanelor juridice în 2022 au fost de 38,4 miliarde de lei, în 2023 – de 38,6 miliarde de lei. Depozitele lor au fost în 2022 de 36 miliarde de lei, iar în 2023 – de 46,8 miliarde de lei. „Nu este vorba că sistemul bancar nu creditează persoanele juridice, dar persoanele juridice, nu doar că nu are capacitatea de a absorbi și a lua credite de la bănci, dar este într-o situație atât de complicată, că banii pe care îi au se duc și îi depun în bănci. În 2023 a fost o creditare negativă a persoanelor juridice. Surplusul de bani a crescut cu 17 miliarde lei, de la 33 la 50 de miliarde de lei. Din acești 17 miliarde de lei, aproape 11 miliarde de lei au crescut din contul persoanelor juridice.

Vorbind despre economiile nete ale persoanelor fizice, banii pe care moldovenii îi au în bănci minus creditele pe care ei le-au luat, analistul economic a afirmat că economiile nete ale populației au crescut constant până în 2017, când au ajuns la 32 de miliarde de lei. Acestea au fost negative în 2018 cu 300 de milioane de lei, și în 2019 cu 100 de milioane de lei. Dacă în 2020 economiile nete au fost de plus 2,9 miliarde de dolari, în 2021 au scăzut cu 1,34 de miliarde lei. „A fost anul împrumuturilor istorice. Moldovenii s-au împrumutat fără precedent. Prin înăsprirea politicii monetare a BNM, populația s-a împrumutat mai puțin și a pus mai mulți bani la bancă. În 2023 a fost un record absolut. Volumul de bani depuși la bănci a fost cu 6 miliarde lei mai mare decât creditele luate. Populația în 2023 a făcut cele mai mari economii din istoria țării”, a afirmat analistul economic.

Potrivit expertului, în 2022 depozitele persoanelor fizice au fost de 59 de miliarde de lei, iar în 2023 – de 67,1 miliarde de lei. Creditele au crescut de la 23,3 miliarde de lei în 2022 la 25,3 miliarde de lei în 2023. Moldovenii au pus în bănci 8,1 miliarde de lei, iar credite au accesat de 2,1 miliarde de lei. Oamenii au dus bani în bănci, agenții economici au dus bani în bănci și nimeni nu a luat acești bani drept credite.

Veaceslav Ioniță susține că acum Republica Moldova are nevoie de încurajarea și creșterea consumului din partea populației. Lipsa consumului înseamnă lipsa de TVA, lipsa accizelor, lipsa impozitelor în bugetul de stat, iar țara are nevoie de intensificarea investițiilor. Este anormal ca într-o economie, mediul de afaceri nu doar că nu se creditează, dar el finanțează sectorul bancar. „Dacă anul 2024 nu va fi transformat într-un al al investițiilor și în unul de încurajare a consumului populației, nu avem nici o șansă să pornim motoarele economiei. Politicile publice, care vor fi promovate în următorul timp, trebuie să țină cont de două lucruri: încurajarea investițiilor și încurajarea consumului, inclusiv consumului investițional al populației în obiecte. Fără acest lucru, din pacate, nu vom putea ieși din această gaură în care ne aflăm deja de mai mulți ani. Este anormal să ai un surplus de lichiditate de 50 de miliarde de lei, o creștere de 50% într-un singur an”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Piața valutară din Republica Moldova, în 2023, a fost puternică influențată de oferta de valută, care în mare parte au fost determinată, suplimentar față de ceea ce era până acum, de refugiații și populația ucraineană, care a adus valută în țară. Remitențele și-au pierdut din impactul lor asupra economiei naționale, ajungând anul trecut, la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Volumul de bani care va veni în țară, raportat la PIB, va fi în continuă scădere. Republica Moldov are nevoie de alte surse pentru a permite economiei să avanseze. Sunt declarații ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expuse vineri, 26 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță susține că leul moldovenesc, pe parcursul unui an se apreciază, se depreciază, însă sfârșește și începe anul cam la același nivel. Totuși, în prima săptămână din 2024, a fost cu 6,1% mai puternic față euro și dolar comparativ cu prima săptămână a anului trecut, când a fost cu 2,4% mai slab față de euro și dolar în prima săptămână a anului 2022. În 2000, a fost, în prima săptămână a anului, cu 25,8% era mai slab față de euro și dolar. „Timp de 25 de ani, leul moldovenesc, practic jumătate din această perioadă a început anul mai puternic față de anul precedent și cealaltă jumătate mai slab. Doar trei ori a fost mai mare față de cât este acum – 6,1%. În 2009 s-a apreciat cu 10,7%; în 2011 cu 6,6%; și în 2012 cu 6,4%”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, o diferență este remarcătă în ultimii opt ani. Practic, după 2016, în fiecare an, la început de an, leul moldovenesc a fost mai puternic decât anul precedent. În această perioadă, doar de două ori leul moldovenesc a fost mai slab. În rest, a fost mai puternic. Acum, leul moldovenesc, în mediu, este cu 10% mai puternic față de euro și dolar decât a fost în 2016. În 2016, erau necesari 21 de lei și 44 de bani pentru 1 euro la începutul anului, în 2024 – trebuie 19 lei și 27 de bani. Tot în 2016, erau necesari 19 lei și 86 de bani pentru 1 dolar la începutul anului, în 2024 trebuie 17 lei și 54 de bani.

„În acest an, leul moldovenesc a început anul mai puternic față de 38 de valute. Doar față de trei valute a înregistrat o ușoară scădere. Doar în 2017 a mai fost așa ceva. Atunci a fost puternic față de toate valutele din Europa. Acum, din cele 41 de valute care sunt pe pagina Băncii Naționale a Moldovei (BNM), față 38 de valutae leul moldovenesc a început anul mai puternic. Față de lira turcească cu 42,2%, față de rubla rusească – cu 27,2% și față de rubla belarusă cu 21,7% mai puternic”, a spus expertul.

Economistul afirmă că piața valutară este influențată de cererea de valută din partea agenților economici, de oferta de valută din partea populației și de alte mișcări pe piața valutară, cum ar fi: intervenția BNM, care cumpără/vinde valută, ca rezultat al volumului de valută intrat în țară. În 2023 a fost un record de vânzare de valută din partea populației – de 4,8 miliarde de dolari. Precedentul record a fost anul 2022 – de 4,5 miliarde de dolari, apoi anul 2021 – de 4 miliarde de dolari. Dar, au fost și procurări mari de valută. Anul trecut, 1,9 miliarde de dolari au fos procurările de valută din partea populației. În 2022, de 2 miliarde de dolari, iar în 2021 – de 1,6 miliarde de dolari. Total, vânzările nete de valută au fost în 2023 de 2,9 miliarde de dolari. O singură dată a mai fost așa, în 2013.

„Este a doua oară în istoria Republicii Moldova, când vânzările nete de valută ale populației a fost de 2,9 miliarde de dolari. Comparativ cu 2022, anul trecut, a crescut cu 400 de milioane de dolari vânzarea de valută. Cu excepția anului 2019, în fiecare an au fost înregistrate creștere ale vânzărilor nete de valută din partea populației. În 2023 a fost cea mai mare creștere din ultimii 12 ani. Cu 386 de milioane de dolari au crescut vânzările nete de valută ale populației comparativ cu 2022. Anul trecut, vânzările nete de valută ale populației au crescut până în trimestrul II. După, a înregistrat o stabilizare, iar în trimestrul IV au înregistrat chiar o scădere. În prezent, această tendință, care a fost în 2023, se epuizează și se va înregistra o ușoară scădere de vânzare de valută din partea populației”, a afirmat economistul.

Analistul economic menționează că primul factor care influențează piața valutară sunt remitențele. Însă, din păcate, epoca de aur a remitențelor în Republica Moldova e pe sfârșite. Acestea nu mai joacă rolul care la jucat cândva, nu mai determină creșterea și dezvoltarea țării, iar între timp  nu s-a reușit să se substituie remitențele prin investiții, atragerea de bani și creștere economică locală. În 2022, remitenețele au fost de 1 miliard 749 de milioane de dolari. În 2023 au scăzut la 1 miliard 628 de milioane de dolari. Minus 121 de milioane de dolari. Remetențele, raportate la Produsul Intern Brut (PIB), în 1997 au reprezentat 4,8%. În 1999 - 7,7%. În 2007 au ajuns 27,7% din PIB și au ajuns să fie mai mari decât salariile și exporturile Republicii Moldova. „În 2023, remitențele au reprezentat 9,5% din PIB. Minimum istoric din ultimii 25 de ani. Acestea vor avea o tendință clară de scădere și în 2024. Acest lucru trebuie să preocupe guvernarea. Remitențele nu mai sunt ceea ce au fost și dacă nu vom avea alt factor de stabilitate economică, vom avea o problemă”, a menționat analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, nu remitențele au influențat în totalitate piața valutară în 2023.  Remitențele care vin oficial în țară sunt de 1,5-1,7 miliarde de dolari, iar vânzările nete de valută ale cetățenilor sunt de 2,4-2,5 miliarde de dolari. Și din totdeauna a existat o discrepanță dintre banii pe care moldovenii îi trimit oficial în țară și banii pe care îi vând. În fiecare an este o diferență de vreo 500-700 de milioane de dolari dintre banii care oficial au venit în țară și banii pe care erau moldovenii i-au vândut. În 2023, a fost înregistrat un fenomen care nu a mai fost. Remitențele au scăzut, iar vânzările nete de valută ale populației au crescut. În 2022, moldovenii au primit de peste hotare 1 miliard 749 de milioane de dolari, iar în 2023 – 1 miliard 628 de milioane de dolari. În 2022, moldovenii au vândut 2 miliarde 470 de milioane de dolari, iar în 2023 – 2 miliarde 856 de milioane de lei. Dacă în 2022 diferența a fost de 700 de milioane de dolari, în 2023 – de 1 miliard 228 de milioane de dolari.

„De unde apare această diferență? Eu am o singură explicație și este legată de cetățenii din Ucraina, refugiații, dar și cei care vin pe o perioadă scurtă în Republica Moldova, la odihnă. Eu consider că din această diferență de 500 de milioane de dolari, maximum 100 de milioane de dolari sunt banii moldovenilor economisiți în 2020, 2021 și 2022, dar nu mai puțin de 400 de milioane de dolari sunt banii care au intrat pe piața valutară de la cetățenii ucraineni care au venit în Republica Moldova. Piața valutară în 2023 a fost puternic influențată de oferta mare de valută,  inclusiv din partea cetățenilor ucraineni care au făcut vânzări mari de valută”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai declarat că în 2023, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, au fost înregistrate cele mai mari vânzări de valută și pentru a doua oară în istoria țării a fost înregistrată cea mai mare vânzare netă de valută, pe fundalul scăderii remitențelor. „Unica explicație logică este că, pe lângă remitențe și economiile pe care le au acasă moldovenii, sunt și cetățenii din Ucraina, care au influența piața valutară din Republica Moldova în 2023”, a declarat economistul.

Analistul economic a mai precizat că în prezent este înregistrată o scădere bruscă a cererii de valută din partea agenților economici deoarece s-au ieftinit resursele energetice și nu mai este nevoie de multă valută. Oferta de valută este ridicată și în prezent piața valutară este în echilibru, chiar în plus. Oferta de valută este de 2 miliarde și 817 milioane de dolari, iar cererea – de 2 miliarde și 856 de milioane de dolari.

Potrivit analistului economic, criza din 2020 pe fundalul pandemiei și criza energetică din 2021 și 2022, au lovit piața valutară moldovenească, dar cetățenii nu prea au simțit efectele negative, deoarece BNM a intervenit cu cele mai puternice măsuri care au fost vreodată. Din decembrie 2022 și până în prezent, BNM doar a procurat valută și s-au recuperat 550 de milioane de dolari din cele 750 de milioane de dolari pe care a fost nevoită să le vândă în perioadele de criză. Acum, când este o presiune de apreciere a leului, BNM, ca să nu permită leului să se întărească, cumpără valută. Într-un an și jumătate a cumpărat 550 de milioane dolari și mai are de cumpărat 200 de milioane dolari. În toată istoria Republicii Moldova, BNM a cumpărat de la populație 2 miliarde și 145 de milioane dolari. Doar în 2023 o cumpărat 348 de milioane de dolari. În 2009, 2014, 2015, 2021 și 2022 a vândut valută, iar acum procură înapoi.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, în 2024 există o ușoară posibilitate ca piața valutară să nu fie presată atât de mult de aprecierea leului. BNM nu va fi nevoită să ia decizii de intervenție. „Cred că leul moldovenesc are nevoie de o ușoară depreciere. Nu stă bine Republicii Moldova, cea mai săracă țară din Europa, timp de opt ani, să aibă o valută cu 10% mai puternică. Asta nu arată puterea noastră, dar slăbiciunea noastră. Nu avem riscuri de creștere a prețurilor și trebuie să ne gândim la mediul de afaceri. Un leu puternic este favorabil, pentru ca să avem o inflație mică și populația nu are prețuri mari. În schimb, se omoară economia națională. Cred că riscul unei inflații a dispărut. Trebuie să depunem toate eforturile, inclusiv printr-o slăbire ușoară a leului, ca să permitem ca și mediul de afaceri să se simtă mai confortabil”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Anul 2023 a fost un an de recuperare economică, mult mai lentă decât s-a dorit. Lucrurile nu au mers atât de bine cum ar fi trebuit să meargă. Tot ce se vorbește cu referire la creșterea economică din acest an, se are în vedere recuperare economică. „Creștere este atunci când urci și urci, dar când ai căzut într-o groapă, tot ce faci este să ieși din groapă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 29 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, cel mai probabil, va avea o creștere de 2%, care este una modestă și nu înseamnă practic nimic. PIB din 2020 și până în prezent, a avut fluctuații pe care nu le-a avut niciodată. În 2020 s-a dus în jos cu 8,3%. În 2021 – în sus cu 13,9%. În 2022 – din nou în jos cu 5,9%, iar în 2023 începe din nou să se ridice. Calculat la situația din 1989, astăzi PIB Republicii Moldova este la nivelul de 74,8 % față de cel din 1989. „Suntem una dintre puținele țări din spațiul ex-socialist care încă nu a reușit să recupereze PIB-ul. Mai rău decât în Republica Moldova este în regiunea separatistă transnistreană. Acolo PIB-ul este, în prezent, într-o situație și mai catastrofală. PIB-ul lor este la nivelul de 32,3% din potențialul pe care l-au avut în 1989”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că salariul în acest an este în creștere și nominal și real. Ținând cont de faptul că inflația a scăzut în acest an destul de puternic, cel mai probabil salariul mediu va fi în 2023 de 12450 de lei.  În 2020 a fost o creștere salarială de 9,4%. În 2021 a scăzut cu 0,8%. În 2022 a mers în jos cu 10,7%, iar creșterea de 13,5% din acest an nu este creștere, dar recuperare. Salariul în 2023 va avea aceeași putere de cumpărare ca în anul 2020. În regiunea separatistă transnistreană, salariul va fi în acest an de 7011 lei. „Deși, puterea de cumpărare a banilor lor este mai mare, totuși în stânga Nistrului produsele de larg consum sunt mai scumpe. Și inflația este mai mare. Cât privește alte servicii de bază: energie electrică, gazul, sunt mai ieftine. Dar omul nu trăiește doar cu gaz și energie electrică”, a spus expertul.

Referitor la inflație, economistul susține că Republica Moldova a avut până la 34% anual rata inflației în trimestrul III din 2022. Cel mai mare șoc inflaționist din ultimii 20 de ani. Acest an, cel mai probabil, va fi finalizat cu 5,4% nivelul inflației. În trimestrul trei din acest an a fost chiar și o scădere de prețuri. Ultima scădere de prețuri a fost în trimestrul trei din 2020. În 2021 au crescut prețurile. În 2022 și mai mult. Prețurile au început să crească mai puțin din trimestrul patru din 2022. Continuând, inclusiv, pe parcursul anului 2023 și ajungând la 5,4% în trimestrul patru din acest an. „Prețurile au crescut constat, însă cu un tempou mai lent față de trimestrul patru din 2022. În luna mai, 2023, prețurile au fost mai mari cu 55,8% față de 2020”, susține economistul.

Analizând starea de lucruri din industrie și agricultură, analistul economic declară că în acest an, cel mai probabil, valoarea producției agricole și industriale va fi de 132 de miliarde lei: agricultura - 47 de miliarde de lei, iar industria - 85 de miliarde de lei, sub nivelul anului 2021, când a fost de 137,6 miliarde de lei: 85,3 miliarde de lei producția idustrială și 52,3 miliarde de lei – producția agriculă. „Referitor la agricultură, nu vom ajunge la nivelul anului 2021 deoarece recuperarea din acest an este cu mult mai slabă decât căderea de anul trecut. În agricultură, în acest an, avem o creștere de 27%, după o cădere enormă în 2020, care a fost un an catastrofal pentru agricultură. După 33 de ani de independență, încă nu am ajuns la nivelul anului 1991, când valoarea producției industriale a fost de 105,1 miliarde de lei, iar a celei agricole – de 52,8 miliarde de lei. Încă în următorii ani vom folosi pentru agricultură noțiunea din recuperare și vom vorbi despre creștere economică după ce vom depăși valoarea industriei și agriculturii din 1986/1987”, a declarat analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2018 a fost o creștere a producției agricole de 3%. În 2019 a fost o scădere de 2%. În 2020 s-a prăbușit cu 27,1%. Anul 2021 a fost cel mai bun an din istoria țării pentru producția agricolă, înregistrând o creștere de 58%. În 2022 a fost, din nou, prăbușire, de 29,2%. În acest an se va înregistra o creștere de 27% și va fi la nivelul anului 2018. În 2019, creșterea producției industriale a fost de 2%, scăzând cu 5,5% în 2020. Crescând cu 12,1% în 2021 și scăzând, din nou, cu 5,1% în 2022. În 2023 este estimată o creștere de 5% și va ajunge aproape de nivelul din 2019. „Practic acești ani au fost ani de zbucium. Nu mai știu altă perioadă din istoria țării atât de complicată”, a spus Veaceslav Ioniță.

Referindu-se la ramura construcției, expertul a spus a fost o creștere de 13% în 2015. În 2016 și 2017 s-au înregistrat descreșteri de 8,4% și 9,6%. Abia în 2018 s-a înregistrat o creștere de 6,8%. Către 2019 a urcat la 25,5%, iar în 2020  - plus 11,8%. În 2021 a reușit cea mai mare performanță – plus 33%, ca un an mai târziu să aibă o scădere de 33,3%. „În acest an ramura construcției este în declin cu 20%. În prezent, ramura gâfâie, dar nu moare. În 2023 suntem sub nivelul anului 2015. 2/3 din toată bogăția moldovenilor se află în locuințe. Oamenii trimit acasă remintețe în special să procure locuințe. Dacă nu se va întreprinde nimic se va pierde irecuperabil această ramură”, a spus expertul.

Transportul de pasageri, potrivit economistului, a suferit cel mai mult în 2020. Recordul de pasageri transporați a fost în 1990, de 8,9 miliarde de persoane per kilometru. Ramura s-a prăbușit la 2,4 miliarde de pasageri per kiloemtru în 2000. A crescut treptat la 6,7 miliarde de pasageri per kilometru în 2019, iar în 2020 s-a prăbușit la 2,9 miliarde de pasageri per kilometru. A crescut, din nou, până la 6,3 miliarde de pasageri per kilometru în 2023. Pandemia a fost cel mai mare șoc pentru ramura transporturilor. O scădere de peste două ori. Acum se recuperează rapid, dar nu s-a ajuns la nivelul din 1990.

Analizând situația cu privire la transportul aerian, analistul economic a menționat că până la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană în 2014, în Republica Moldova călători cu transportul aerian nu erau atât de mulți, 655 de mii de pasageri în 2014. În 2016 a ajuns la 1,6 milioane de călători. În 2020, ramura s-a prăbușit la 385 de mii de pasageri. Acum se recuperează. În acest an, numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană este de 1,3 miliarde. Totuși, mai puțini decât până la pandemie, după ce moldovenii s-au dezamăgit în cursele avia moldovenești, care au tot anulat zbăruri.

Cu privire la transportul de mărfuri, menționează expertul, cel mai mult s-a transport în 1985 – 18,9 miliarde de tone de mărfuri per kilometru. Ramura s-a prăbușit drastic către 1995 – la 4,3 miliarde de tone de mărfuri per kilometru. Între 2006 și 2020 volumul mărfurilor transportate per kilometru nu a depășit 7 miliarde de tone. Abia în 2022 a ajuns la 7,9 miliarde de tone de mărfuri per kilometri. În acest an, este în scădere cu 400 de mii de tone, coborând la 7,5 miliarde de tone, din cauza că agricultura și industria nu a ajuns încă nivelul care a fost și nu prea este ce transporta.

Privind exportul de bunuri și servicii, Veaceslav Ioniță, a declarat că în 2015 era la nivel de 2,9 miliarde de dolari. În 2019 a crescut până la 4,3 miliarde de dolari. În 2020, pe fundalul pandemiei, a scăzut la 3,8 miliarde de dolari. În 2021 a crescut la 4,8 miliarde de dolari, iar în acest an va ajunge la 6,9 miliarde de dolari. Dacă din 2015 și până în 2022 a crescut exportul din contul bunurilor, în 2023 situația este inversă. „La bunuri vom avea o scădere de cel puțin 300 de milioane de dolari față de anul trecut când s-au exportat bunuri de 4,3 miliarde de dolari, iar anul acesta va fi de 4 miliarde de dolari. Exportul de servicii înregistrează o creștere, de la 1 miliard de dolari în 2015 la 3 miliarde de dolari în 2023. Despre 2024 putem spune cu certitudine că exportul de servicii (IT și BSS) din Republica din Republica Moldova vor depăși exportul de bunuri”, a declarat Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Bugetul municipiului Chișinău pentru 2024 trebuie să fie un buget al unui consens politic larg, axat pe investiții, acoperite din surse noi de venituri, consideră Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Expertul a spus vineri, 22 decembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că municipiul Chișinău va intra în noul an, cel mai probabil, fără a avea un buget aprobat, iar atât timp cât nu există un proiect de buget, nu au avut loc dezbateri, pot fi gândite noi surse de venituri pentru buget, precum: din gestionarea patrimoniului public municipal; din taxe locale noi, nu cele care deja există și creează tensiune în societate; dar și din împrumuturi externe, care pot fi obținute doar dacă partenerii de dezvoltare vor vedea că în Chișinău lupta politică este pe planul doi, iar interesul față de oraș este principal.

Veaceslav Ioniță crede că municipiul Chișinău încă nu are un buget aprobat deoarece în cadrul Consiliului municipal nu s-a reușit crearea unei coaliții, nu s-a ajuns la un consens mai larg. „Dintre bătălia politică și bătălia pentru oraș, cred că ar trebui să prevaleze bătălia pentru oraș. Sper că primarul general al municipiului Chișinău, împreună cu fracțiunea municipală care îl reprezintă, va crea o coaliție largă, fiindcă bugetul municipiului trebuie să fie unul axat pe dezvoltare, pe investiții”, crede Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, municipiul Chișinău la capitolul investiții este marginalizat de către autoritățile centrale. Practic, toți banii de la nivel central pentru investițiile de la nivel local se duc în localitățile din țară, cu excepția municipiului Chișinău, care realizează investiții din: economii; vânzarea anumitor bunuri; și împrumuturi. „Municipiul Chișinău, cele mai multe venituri, ca și celelalte localități din țară, le are din impozitele pe care statul le repartizează la nivel local. Venituri locale pot fi și din chiria anumitor proprietăți. Taxele locale scad ca pondere și în Chișinău și în restul țării și trebuie să fie identificate noi surse de venituri. O soluție ar fi taxa pentru dezvoltare. Toți cei care construiesc imobile în Chișinău, trebuie să plătească o taxă care va fi utilizată pentru construcția de drumuri și infrastructură pentru aceste imobile: drumuri, apă și canalizare etc..”, potrivit expertului.

Economistul afirmă că patrimoniul municipal poate fi o sursă de venit pentru proiecte investiționale. Un exemplu ar fi taxa de parcaj, care este sub utilizată. La fel și împrumuturile. Municipiul Chișinău și așa practic toate investițiile le face din împrumuturi și trebuie revăzut modul de utilizare a instrumentului dat, ca să nu fie necesar la un moment dat să se plătească prea mult. În prezent 2% din bugetul municipal merg spre plata dobânzilor, sau de 4 ori mai mult decât acum 5 ani, când pentru plata dobânzilor se direcționează doar 0,5% din tot bugetul.

Municipiul trebuie să implementeze practica bugetului participativ, când Primăria anunță programe de granturi pentru inițiative locale, ale grupurilor active de cetățeni. „Cred că municipiul Chișinău trebuie să gândească o practică de cofinanțare a unor inițiative locale, cum ar fi să se anunțe că 100 de proiecte se finanțează până la o anumită sumă, dar nu mai mult de 85 % din costul lui. Să nu fie doar de bani municipali, dar cu participarea cetățenilor”, a afirmat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că cheltuielile bugetului municipal reprezintă, în ultimii cinci ani, 6 și 7% din toate cheltuielile Bugetului Public Național. Municipiul Chișinău, în ultimii ani, aprobă bugetul la capitolul cheltuieli cu 10-12% mai mari decât se execută în realitate. 10-12% din proiectele planificate nu se realizează. Cel mai mult nu se reușește la capitolul împrumuturi. „În 2021 s-au planificat 6,3 miliarde de lei, s-au executat mai puțin de 5,3 miliarde de lei. Din 2017, bugetul nu se execută așa cum se planifică, deoarece nu se reușește atingerea tuturor obiectivelor trasate”, susține Veaceslav Ioniță.

Analistul economic menționează că până în 2020, veniturile municipiului Chișinău au fost mai mari decât cheltuielile. În 2021/2022/2023 – au fost mai mici, iar cheltuielile planificate au fost acoperite din împrumuturi. Anul viitor, probabil va fi nevoie tot de împrumuturi sau de bani din partea guvernului, deoarece estimativ veniturile tot vor fi mai mici, nu mai mult de 7,7 miliarde de lei, în contextul actual.

Potrivit analistului economic, în 2018, ponderea Chișinăului în toate cheltuielile locale au fost de 28%, în 2020 – 28,5%, în 2023 estimativ va fi 25,9%. Dacă referitor la cheltuieli generale este la nivelul de 27-28 %, la capitolul investiții stă cu mult mai slab – 11,5% în acest an, față de 21,2% anul trecut. „Lucrul acesta arată reticența care există între autoritățile centrale și cele locale. Chișinăul este considerat un oraș bogat, iar Guvernul ajută localitățile mici, că Chișinăul se poate descurca și singur, are proprietăți publice pe care le puteți da în chirie, vinde, are posibilitatea să se împrumute, iar în teritoriu nu este așa. Această abordare, în an electoral aceasta, se vede foarte tare”, a spus analistul economic.

Expertul declară că în municipiul Chișinău de obicei investițiile se planificau, dar nu toate se realizau. Nu s-au realizat cele mai multe în 2021, cu toate că în 2020 s-a executat mai mult decât s-a planificat. În 2023 cel mai probabil se va executa cu mult mai mult decât s-a planificat, dar aceasta se datorează planurilor extrem de modeste din ultimii 2 ani. „În acest an, Primăria, știind că nu va primi finanțare de la nivel central, fiind an electoral, știind că va fi greu cu împrumuturile, dobânzile fiind mari, a planificat doar 497 de milioane de lei, dar va investit circa 850 de milioane de lei. Pentru anul viitor, Primăria Chișinău trebuie să își facă un plan investițional de cel puțin 2 miliarde lei: fie din împrumuturi; fie din cooperare cu autorități centrale, fie din gestionarea mai bună a patrimoniului”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță precizează că cea mai mare parte a bugetului municipal este format din impozitele de la stat, dar bugetul local mai are și taxe locale, care în acest an, în toată țara, vor fi estimativ de 735 de milioane de lei. Municipiul Chișinău-350 de milioane de lei, restul țării-385 de milioane de lei. S-a constatat că potențialul economic al Chișinăului este cu mult mai mare. Un agent economic din Chișinau plătește de trei ori mai puține taxe decât cei de la sate, unde nu există activitate, iar primăriile sunt nevoite să taxeze agenții economici. Dacă municipiul Chișinău ar taxa agenții economici la fel cum se face la sate, veniturile din taxele locale în Chișinău ar fi de un miliard de lei și nu de 350 de milioane de lei. Abordare care nu este una constructivă și ar trebui identificate noi surse de venit și nu majorată povara fiscală în baza taxelor existente.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2017, municipiul Chișinău, din taxele locale, acoperea 6,5% din cheltuielile bugetului municipal. În 2022 – 4,6%. Anul acesta – 5,1%, ceea ce a provocat tensiuni și nemulțumiri atât în rândul agenților economici cât și a populației. „Taxele locale, din păcate, pe de o parte nu le colectăm la nivelul care trebuie. Pe de altă parte, orice majorare de taxe creează tensiune. Primăria Chișinău trebuie să coopereze cu autoritățile centrale să fie identificate alte surse de venit. Am dat exemplu taxei pentru dezvoltare, care ar putea aduce anual 100-150 de milioane de lei, care imediat ar crește acest coeficient de la 5,1% la 7%. Taxa pentru dezvoltare este bună nu doar pentru municipiul Chișinău, dar și pentru toată țara”, a declarat Veaceslav Ioniță.

În opinia expertului, patrimoniul proprietate municipală este cel mai neexplorat domeniu. „Când în fața unui oficiu se pune semn că parcare interzisă - este ilegal, este furtul patrimoniului public și puteți chema poliția. Această taxă pentru parcaj este aplicată în prezent în 18 localități, 5 au planificat să o introducă. Municipiul Chișinău nu o aplică. Toată țara va aduna anul acesta 105 mii de lei din această taxă. Suma aceasta, Chișinaul o poate acumula în câteva ore. Dacă parcările publice, locurile de parcare, ar fi date în chirie, suma pe care ar acumula-o Chișinăul, pe an, va fi de 300 de milioane de lei. Ceea ce trebuie să facă Primăria este să încheie contracte de lungă durată cu agenți economici care utilizează locuri publice de parcaj pe gratis. În felul acesta se va face ordine și nu vom mai avea mii de locuri de parcaj luate abuziv din spațiul public și utilizate pe gratis”, a opinat expertul.

Vorbind despre împrumuturile pe care le iau primăriile pentru a acoperi cheltuielile bugetare, economistul a spus că astăzi acestea sunt la nivelul de 85% sunt luate de mun. Chișinău. În trimestrul II din acest an, datoriile primăriilor erau de 1,3 miliarde de lei, dintre care 597 de milioane de lei – împrumuturi externe, iar 736 de milioane – împrumuturi interne. În 2017, împrumuturile externe erau la nivel de 90%, de 359 de milioane de lei, restul 30 de milioane de lei erau împrumuturi interne. În 2022,  deservirea împrumuturilor externe a fost de 2,2% din valoarea lor, iar împrumuturile interne – 10%. În acest an, împrumuturile externe – 7%, iar cele interne – 15,7%. „În cazul primăriilor ar fi de dorit împrumuturi externe să domine. Primăria municipiului Chișinău are o practică nouă - obligațiuni municipale, care sunt împrumuturi de la cetățeni. Eu cred că pentru Chișinău pe primul loc trebuie să fie împrumuturile de la cetățeni, pe locul doi - împrumuturi externe și pe locul trei - împrumuturile interne din alte surse”, a spus expertul.

Despre datoriile acumulat până în prezent de către municipiul Chișinăul, analistul economic a estimat că în 2017 erau de circa 380 de milioane de lei. În 2019 municipalitatea a întors din datoriile vechi și nu a luat împrumuturi noi, ajungând la 316 milioane de lei datoriile vechi. În 2019 a continuat să întoarcă din datoriile vechi și a ajuns la 250 de milioane de lei. În 2020/2021/2022 și 2023 s-a împrumutat, iar în prezent Chișinăul a acumulat 1,4 miliarde de lei datorii. Dacă anterior dominau cele externe, în 2022 au dominat cele interne, în acest an, din nou, se accesează împrumuturi externe.

În acest an, deservirea datoriilor pentru împrumuturile interne și externe, va costa bugetele locale - 170 de milioane de lei, dintre care Chișinăul - 144 de milioane de lei, restul țării - 25 de milioane de lei. Din toate cheltuielile bugetului municipiului Chișinău, în 2019 și 2020, 0,5% erau pentru plata dobânzilor. În acest an, s-a ajuns la 2,1%. Spre comparație, Guvernul în 2020 a plătit 3,4%, în acest an va plăti circa 6,6% din bugetul său pentru dobânzile la împrumuturi. „Împrumuturile pentru municipiul Chișinău sunt instrumentul de bază în investiții și dezvoltarea infrastructurii și nu sunt riscante de a fi accesate, în condiția în care dobânda este mai mică decât creșterea veniturilor bugetare anuale”, a conchis expertul.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Sectorul Tehnologiilor Informaționale (IT) și cel de Servicii pentru Business (BSS) sunt lideri, începând cu 2023, în exporturile Republicii Moldova. Aceste două ramuri ale economiei moldovenești vor asigura, în acest an, un volum al exporturilor de servicii de circa 830 de milioane de dolari, reprezentând circa 28% din totalul exporturilor moldovenești de servicii. „Aceste două sectoare acum 15 ani practic nu existau în Republica Moldova. Sunt efectul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană (UE). Sunt efectul investițiilor străine directe în țara noastră. Sunt două sectoare care au generat locuri de muncă, investiții și exporturi”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 15 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, aceste două sectoare au cea mai dinamică creștere în ultimii ani, devenind cele mai mari ramuri de export ale Republicii Moldova. În timp ce alte ramuri de export au suferit în ultima perioadă, inclusiv din cauza războiului dus de către Federația Rusă în Ucraina, sectoarele IT și BSS se bucură de investiții, deoarece prezintă un risc mai scăzut. Totodată, sectorul IT, în prezent, este cel mai puternic din punct de vedere al salariilor și este cel mai dinamic după numărul de salariați. De asemenea, sectorul IT trebuie privit ca o ramură a economiei cu cel mai mare potențial de reîntoarcere a diasporei acasă și de angajare a tinerilor din țară, care, în caz contrar, vor alege să migreze din țară.

Veaceslav Ioniță susține că atunci când se vorbește despre comerțul Republicii Moldova se are în vedere comerțul atât cu bunuri, cât și cu servicii. Republica Moldova a cunoscut două creșteri puternice ale comerțului extern. În perioada 2004-2008, comerțul extern, atât de bunuri, cât și de servicii, a crescut de la 2,7 la 8,2 miliarde de dolari. Între 2021 și 2022 – de la 10 la 17 miliarde de dolari. În acest an, s-a stabilizat la 17,5 miliarde de dolari, atât importul, cât și exportul. Dacă în ceea ce privește bunurile, atât exportul, cât și importul, scade. Cât privește comerțul cu servicii, va fi înregistrată cea mai mare creștere din toate timpurile de circa 1,1 miliarde dolari.

Expertul spune că economiile mari au comerțul extern la nivel de 20-40 % din Produsul Intern Brut (PIB). Își permit să producă tot de ce au nevoie și produc mult, consumă mult și astfel comerțul lor extern, raportat la PIB, nu este atât de mare și mai mult se bazează pe economia locală, decât pe cea externă. Țările mici, din contra, au un grad de deschidere enorm, deoarece au un segment îngust de produse pe care le produce în cantități enorme și trebuie să le exporte. Nu pot produce multe lucruri, pe care trebuie să le importe,  și din acest motiv, au o deschidere a economiei lor care se măsoară prin volumul comerțului extern, raportat la PIP, destul de mare. „În Republica Moldova comerțul extern este la nivel de 100% din PIB. A atins de câteva ori maxime de 120%. În 2022 a fost 118%. În acest an este o scădere din contul exportului de bunuri. În cazul serviciilor, a fost stabil pe tot parcursul timpului, cu o tendință clară de creștere. Cât privește bunurile, suntem dependenți de criză, de condițiile climaterice, de prețuri etc.. Republica Moldova trebuie să se specializeze pe exportul de servicii, deoarece ne asigură cea mai mare stabilitate a încasărilor. Avem o balanță comercială negativă la bunuri și una pozitivă la servicii”, a spus expertul.

Economistul afirmă că în acest an, în Republica Moldova exporturile vor crește, dar nu în ritmul care a fost până acum, și se datorează exclusiv exportului de servicii. Exportul de bunuri va scadea, cel mai probabil, cu cel puțin 300 de milioane dolari. Dacă anul trecut a fost de 4,3 miliarde dolari, în acest an va fi de 4 miliarde de dolari. Exportul de servicii, de la 2,2 miliarde de dolari anul trecut, va ajunge la 2,9 miliarde de dolari în acest an. „În Republica Moldova, până în 2010, balanța comercială și la bunuri și la servicii a fost negativă. Din 2011, doar la servicii este pozitivă. Se exportă servicii cu mult mai multe decât se importă. În acest an, balanța comercială la servicii va fi pozitivă,  de cel puțin 1,2 miliarde de dolari. Exportăm servicii și procurăm gaz, energie electrică și alte lucruri”, a afirmat economistul.

Potrivit economistului, în acest an, din totalul exportului de servicii, de 2,9 miliarde de dolari, 830 de milioane de dolari va fi exportul de servicii IT și BSS, care în 2010 era de 96 de milioane de dolari. Până în 2016, în Republica Moldova domina exportul de servicii BSS, iar în ultimii 7 ani domină cele din domeniul IT, schimbări care s-au produs pe fundalul modificărilor legislative atunci când s-au creat parcurile IT. Astfel, exportul de servicii IT va ajunge în acest an, cel mai probabil, la 615 milioane de dolari, iar BSS - 215 milioane de dolari.

Economistul a mai menționat că sectoarele IT și BSS, în lume, sunt văzute ca un singur sector. În Republica Moldova acestea s-au dezvoltat separat. Dacă IT a avut atenție din partea statului, cel BSS a stat în umbră. Dacă în domeniul IT, ai nevoie de o pregătire specială, și aici practic se epuizează forța de muncă, în cazul BSS, posibilitatea de a antrena persoane tinere, inclusiv mame cu copii, fără calificare, este în creștere. „Modificarea legislativă, pe care acum a propus-o Guvernul Parlamentului, s-a votat deja în prima lectură, are ca scop să le sincronizeze pe aceste două ramuri ale sectorului economic, să formeze un sector de servicii inteligente pe care Republica Moldova să le exportă, astfel încât să fie asigurată o creștere a exportului nu doar de servicii IT, dar și de BSS. Ponderea serviciilor IT în exportul Republicii Moldova a crescut de 7 ori față de acum 10 ani. Acum reprezintă, raportat la PIB, 3,5%, cu potențial de creștere”, a menționat economistul.

Expertul declară că până în anii 2014-2015, serviciile IT, generate de către companiile moldovenești, erau jumătate vândute pe teritoriul Republicii Moldova, iar cealaltă jumătate – exportate.  Întreaga piață IT până în 2016 era de 2,4 miliarde de lei. Astăzi, 85% din toate produsele IT ale Republicii Moldova sunt exportate. În țară, vânzările ar fi estimativ la nivel de 2 miliarde de lei. Astfel, IT este considerat un sector orientat către export. În cazul BSS, se intuiește că cea mai mare parte sunt orientate către export. Doar o mică parte se vând în țară, deoarece în Republica Moldova încă puține companii prestează așa servicii.

Veaceslav Ioniță mai spune că în acest an, salariul în sectorul IT va ajunge la 42500 de lei. Salariul mediu pe economie va fi de 12450 de lei. Astfel, diferența dintre salariile din IT și alte sectoare crește din ce în ce mai tare. În acest an, 10% sau 60 de mii de moldoveni vor avea un salariu mediu de aproape 35 de mii de lei. Până în anul 2018, salariul în sectorul IT era comparabil cu salariul celor mai plătiți 10% dintre salariații, deoarece serviciile se vedeau pe intern și nu se exportau. Astăzi, când aceste servicii se exportăm, salariul în IT se diferențiază cu aproape 20% de salariul celor mai bine plătiți salariați. Astfel, sectorul IT devine unul unde salariul mediu este mult mai mare decât salariul mediu al celor mai bine plătiți 10% dintre salariați. Diferența crește deoarece aceste servicii deja se exportăm din ce în ce mai mult. În sectorul IT, în acest an, pentru prima dată salariul mediu va depăși 2 mii de euro lunar. Anul trecut a fost 1.865 de euro. Salariul în sectorul IT crește cu mult mai rapid decât media pe economie.

Potrivit economistului, în sectoarele IT și BSS anul trecut erau 37800 de angajați. În acest an, se estimează că vor fi deja 42 de mii.  Dacă în sectorul IT, în 2015 erau 8200 de persoane, în acest an vor fi 25500. În sectorul BSS, 18800 au fost în 2018. În acest an vor fi 16500. „Din aceste două sectoare importante ale economiei, doar unul s-a bucurat de atenția din partea statului. IT s-a dezvoltat puternic, la capitolul salarii, export, forță de muncă, iar BSS a rămas în umbră. Și aici Guvernul, în mod prioritar, a cerut Parlamentului să rezolve această diferențiere. Această modificare legislativă, care se discută acum în Parlament, are rolul de a dezvolta sincronizat atât sectorului IT, cât și sectorul BSS”, a spus economistul.

Vorbind despre principalele 20 de ramuri de export ale Republicii Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că serviciile IT și BSS vor atinge un volum de 830 de milioane de dolari; echipamente electrice – 770 de milioane de dolari; combustibil – 575; servicii de transport – 570; îmbrăcăminte și încălțăminte – 380; cereale – 290; produse alimentare – 285; uleiuri vegetale sau animale – 280; semințe și fructe oleagenoase – 260; prelucrarea materiei prime – 250; băuturi alcoolice – 230; fructe – 225; mobilă – 155; sticlă și articole de stică – 125. Alte ramuri sub 100 de milioane de dolari. Din cele 20 de ramuri cu potențial de export, 6 reprezintă serviciile și 14 – bunurile. Astfel, exportul de bunuri și servicii în acest an va fi de 6,9 miliarde de dolari, dintre care 4 miliarde de dolari vor fi exportul de bunuri și 2,9 miliarde de dolari – de servicii.

Analistul economic a mai spus că aceste două sectoare care nu existau 10-15 ani în urmă, acum generează același volum de exporturi cât se exporta acum 10-15 ani. „Atunci când s-a modificat legislația pentru a dezvolta serviciile IT, efectul a fost imediat, a crescut numărul de angajați, a crescut volumul exportului, a crescut salariul mai rapid, comparativ cu alte ramuri ale economiei, iar acest impuls, care acum va fi când vor fi sincronizate IT și BSS, va avea efect și asupra BSS, care încă nu are o dezvoltare atât de puternică”, a conchis analistul economic.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

„Leul moldovenesc, care a fost destul de puternic în 2023, a creat dureri de cap nu doar agricultorilor și producătorilor locali, dar a devenit o problemă majoră și pentru Guvernul Republicii Moldova, care a întâmpinat dificultăți mari la executarea veniturilor Bugetului de Stat”, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Iniiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Potrivit expertului, în 2023, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere constantă față de decembrie 2022, când cursul mediu lunar a fost de 19,37 Lei/USD. În decembrie curent se înregistrează o apreciere puternică a leului, care în cel mai bun caz va fi la nivel de 17,6 Lei/USD sau cu minimum 10% mai puternic decât a fost acum un an. Pe parcursul anului, leul moldovenesc a fost în mediu cu 6-8% mai puternic, decât la sfârșitul anului trecut când se examina Bugetul de Stat pentru 2023.

„Aici trebuie să menționăm că la momentul elaborării Bugetului de Stat pentru 2023, Guvernul Republicii Moldova anticipa o depreciere ușoară a leului în 2023 cu 3,3% până la un curs de 20,01 Lei/USD. Însă, am avut o evoluție diametral opusă, caracterizată de aprecierea leului. Față de prognoza pentru acest an, în prezent leul este cu 16,5% mai puternic”, susține Veaceslav Ioniță.

Economistul spune că un leu puternic are atât avantaje cât și dezavantaje. Fără a polimiza dacă este bine sau nu să avem un leu puternic, problema este diferența enormă între așteptări și realitate, diferență care crează ratări de venituri din TVA la vamă, care au fost planificate reieșind din cursul valutar de 20,01 Lei/USD. „Guvernul când planifică veniturile și cheltuielile bugetare se conduce de mai mulți parametri macro-economici, unii dintre ei, cursul valutar, este direct determinat de filosofia și acțiunile Băncii Naționale a Moldovei (BNM)”, spune economistul.

Analistul economic declară că cel mai afectat de cursul valutar a fost Serviciul Vamal, care va înregistra în acest an pierderi de circa 2,36 miliarde de lei, doar de la colectarea de TVA, determinate de întârirea leului moldovenesc, contrar așteptărilor de depreciere ușoară. Totodată, afirmă că Bugetul de Stat în acest an are mai multe provăcări la executarea lui, (Cinci factori au dus la diminuarea cu 2,7 miliarde de lei a încasărilor bugetare în 2023), însă, efectele cursului valutar sunt mai mari decât ale tuturor celorlalți factori luați împreună. Leul puternic a creat o gaură bugetară, care la rândul său a generat dificultăți în onorarea obligațiunilor Guvernului Republicii Moldova față de bugetari și implementarea proiectelor economice. „Pentru anul 2024, Guverul Republicii Moldova anticipează o depreciere a leului de 4,2% până la 18,93 Lei/USD. Tindem să credem că, spre deosebire de 2023, în 2024 prognoza nu doar că se va adeveri, dar și va fi depășită, cea ce va permite acumularea suplimentară de venituri din TVA la vamă în Bugetul de Stat”, a spus analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că în prognoza bugetară și eleborarea bugetului pentru 2024 un element esențial este stabilirea unei comunicări sincere și neformale între Guvern, Ministerul Finanțelor și BNM, comunicare care trebuie să depșească formatul discuțiilor formale și protocolare. „Comunicarea trebuie să cuprindă discutarea tuturor aspectelor macro-economice, îngrijorările care frământă fiecare instituție, prioritățile lor și formularea de poziții comune, privind rata inflației, cursul valutar, politicile monetare. BNM este o structură independentă, dar acțiunile sale au un efect direct și imediat atât asupra economiei cât și a Bugetului de Stat. Din acest motiv și este necesară comunicarea, pentru a îmbunătăți planificarea bugetară și a evita astfel de situații neplăcute, când Bugetul de Stat se confruntă cu așa găuri majore în acumualrea de venituri”, a conchis expertul.

În 2023, industria tehnologiilor  informaționale (IT) a devenit cea mai mare ramură de export a economiei moldovenești, asigurând aproape ¼ din exporturile de servicii. În acest an, cifra de afaceri a domeniului IT va atinge 13,2 miliarde de lei, dintre care 85% sunt destinate exporturilor. „În timp ce exportul de bunuri înregistrează în acest an scădere, exportul de servicii IT, înregistrează creșteri”, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

Potrivit expertului, industria IT poate fi considerată motorul de dezvoltare al economiei moldovenești. În 2010, această ramură genera anual 800 de milioane lei și doar 35% erau servicii destinate exporturilor. În 13 ani, ramura, din una neobservată, a devenit sectorul de bază al economiei naționale, care a crescut în această perioadă de 16 ori. În Republica Moldova nu există o altă ramură care să mai fi înregistrat asemenea performanțe.

Veaceslav Ioniță spune că în condițiile când exporturile de bunuri în Republica Moldova în acest an înregistrează o scădere semnificativă, de cel puțin 400 milioane de dolari, exportul de servicii, în special datorită iIndustriei IT, continuă să crească și devine treptat cel mai importat sector de exporturi din Republica Moldova. „Estimăm în acest an creșterea exportului de servicii cu 23% sau cu 525 de milioane de dolari. Volumul total al exporturilor va ajunge la 2,8 miliarde de dolari, dintre care exportul de servicii IT va constitui 605 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 22% din totalul exportului de servicii. Acum 15 ani exportul de servicii IT erau aproape nevăzute și constituiau doar 0,7% din totalul exporturilor de servicii”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, industria IT în acest an devine cea mai mare ramură de export a Republicii Moldova, lucru care se datorează efortului depus de către companiile private, dar și susținerii oferite din partea statului acestei ramuri.

În opinia analistului economic, pentru asigurarea continuității acestui ritm de creștere este extrem de important că modificările legislative propuse de către Guvern, în mod prioritar, să fie susținute de către Parlament. Astfel, să fie oferită o certitudine celor din ramură că vor deveni și mai atractiv în atragerea investițiilor în acest domeniu cheie, care a devenit domeniul de bază al economiei naționale și cea mai mare ramură de export.

„România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, este cel mai mare investitor de bună credință în Republica Moldova și este țara care depune toate eforturile ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 1 decembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2023, volumul comerțului dintre Republica Moldova și România va fi de 2,8 miliarde de dolari, similar cu anul trecut. Timp de doi ani, comerțul Republicii Moldova cu România s-a dublat, în special pe fundalul războiului dus de către Federația Rusă contra Ucrainei. Republica Moldova importă multe mărfuri din Ucraina și apoi le exportă în România și multe mărfuri din România sunt importate de către Republica Moldova și apoi exportate în Ucraina.

„În Republica Moldova sunt slab dezvoltate exporturile. Țara este slab competitivă pe plan internațional. A avut o dependență puternică de Federația Rusă, dar nu o mai are. În 1997 circa 58% din exporturile moldovenești mergeau către Federația Rusă. Dacă se lua în considerare și țările Comunității Statelor Intependente (CSI), Republica Moldova era practic integrată, privind exporturile, doar în CSI. România la acea vreme deținea o cotă de 6,7%. Apoi, a crescut constant și stabil, iar astăzi este principalul și unicul partener comercial al Republicii Moldova”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că în acest an sunt două recorduri privind exporturile moldovenești. România deține cea mai mare cotă în exportul produselor moldovenești din toată istoria Republicii Moldova – 32,9% sau 1/3; iar Federația Rusă 3,5% – cea mai mică pondere din toată istoria Republicii Moldova. „Practic Federația Rusă a dispărut ca țară de destinație pentru mărfurile moldovenești. Exporturile spre România sunt astăzi de 10 ori mai mare decât în Federația Rusă. În 1997, exporturile moldovenești spre Rusia erau de 8 ori mai mari decât în România. Lucrurile s-au inversat”, a spus expertul.

Economistul declară că în perioada 1996-2000, Republica Moldova exporta în CSI - 62,7% din toate mărfurile, iar în Uniunea Europeană (UE) – 30,1%. În perioada 2001-2005, 37,7% era ponderea exporturilor în UE și 54,1% în CSI. Din 2006, exporturile moldovenești către UE au trecut de 50%, iar spre CSI au coborât sun 40%. În perioada 2016-2020, exporturile moldovenești spre UE au ajuns la 66,7%, iar spre CSI au coborât la 14,8%. În prezent, exporturile Republicii Moldova spre UE sunt de 59%, iar către CSI – 8,8%. „Scăderea către UE este din cauza că nu avem încă o integrare puternică în UE. Totodată, trebuie să avem și o diversificare a exporturilor către ate piețe. Exporturile de 50-60% spre UE este mai mult decât suficient. Spre CSI - 10% este suficient. Restul 30-40% trebuie să ajungă și pe piețe noi, cum este piața Chinei, Turciei, din Africa de Nord. 44,3% din toate exporturile moldovenești către UE sunt realizate în România. Pe locul II este Italia  – 13,9%, pe locul III – Germania cu 11,9%. Alte țări sunt sub 6%”, a declarat economistul.

Analistul economic menționează că Republica Moldova nu este doar malul drept, dar este și regiunea separatistă transnistreană, care în prezent are un volum al comerțului extern cu România de 300 de milioane de dolari. În 2021 a fost 320 de milioane dolari. Exporturile în România din regiunea separatistă transnistreană au fost 127 de milioane de dolari în 2022 și tot de 127 de milioane de dolari vor fi în acest an. Importurile au scăzut la 214 milioane de dolari în 2021 și la 130 de milioane de dolari în 2022. În 2023 se vor ridica la 170 de milioane de dolari. Exporturile din regiunea separatistă transnistreană, în toate țările, în doi ani au scăzut, de două ori, de la 640 de milioane de dolari, cât a avut exporturi, fără Republica Moldova, la ceva mai mult de 300 de milioane de dolari în acest an. Practic, exporturile din regiunea separatistă transnistreană în toate țările s-au redus de două ori, cu excepția României, unde au fost menținute volumele de exporturi.

„Regiunea separatistă transnistreană în interiorul Republicii Moldova nu face exporturi, dar vânzări. Volumul exporturilor din regiune, plus vânzările pe malul drept a Nistrului, a fost în 2021 de 940 de milioane dolari, iar în acest an va fi de 700 de milioane dolari. Ceea ce vinde regiunea separatistă transnistreană mărfuri pe malul drept, în acest an va atinge un record absolut – 53,3%. În regiune este o prăbușire a exporturilor și ceea ce le menține vânzările sunt vânzările pe care le fac pe malul drept. Spre România, în 2005 erau 3,5% din toate vânzările din regiunea separatistă transnistreană. Astăzi au ajuns la 18%. România și Republica Moldova asigură 70% din consumul tuturor mărfurilor care ies din regiunea separatistă transnistreană”, a menționat analistul economic.

Veaceslav Ioniță susține că Federația Rusă, în acest an, are un record absolut negativ. Dacă în Federația Rusă în 2006 mergeau 46% din toate mărfurile din regiunea separatistă transnistreană, în acest an au ajuns la minimum istoric de 7,6%. În Federația Rusă regiunea separatistă practic nu exportă nimic. În prezent, tot ce se produce acolo, mai mult de jumătate să vinde în Republica Moldova, iar jumătate din ceea ce rămâne, 1/3, se vinde în România, și după aceasta, în UE, încă jumătate. Media pe ultimii cinci ani spune că 48% din exporturile regiunii sunt în UE; 24-25% în Ucraina, care nu mai este membră CSI; 18% în CSI; și 9% în alte țări.

Expertul afirmă că investițiile directe ale României în Republica Moldova au cunoscut un declin până în 2016, când erau de 139 de milioane de dolari sau 5,3% din total. În prezent, au o creștere impresionantă și au ajuns la 430 de milioane de dolari sau 10% din toate investițiile străine în Moldova. În cea mai mare parte se datorează venirii capitalul privat, în special a unor bănci private din România, care au o prezență puternică în Republica Moldova. România și-a crescut cota de investiții de două ori. Fiecare al 10-lea dolar care este investit în Republica Moldova este din România.

Făcând un top al țărilor care au făcut cele mai mari investiții în Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a opinat că trei țări ar trebui să fie excluse: Cipru, Rusia și Olanda. Cele venite din Cipru și Olanda sunt din zone offshore și există bănuiel că este vorba tot capital moldovenesc, dar marcat ca din Cipru și Olanda. Investiția rusească a însemnat privatizări, cedări de active și nu au venit bani din Federația Rusă, cât proprietățile moldovenești au fost transformate în proprietățile lor.

„Cel mai mare investitor străin în Republica Moldova este România, care a realizat investiții de aproape 430 de milioane de dolari; urmat de Germania, cu peste 245 de milioane de dolari. Marea Britanie a oferit suport de 239 de milioane de dolari; urmată de Bulgaria cu peste 215 milioane de dolari. Aceste țări joacă un rol cheie în tot ce înseamnă înnobilarea capitalului din Republica Moldova, aducerea de tradiții europene și apropierea Republicii Moldova de UE”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .