Piața imobiliară din Republica Moldova în acest an a intrat în pauză. Se înregistrează o stagnare a prețurilor, scăderi ale volumului de vânzări și de lucrări. Proiectele noi imobiliare au scăzut foarte tare. Și anul viitor piața imobiliară riscă să fie într-o situație la fel de proastă. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 2 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Expertul a spus că de un an Agenția Servicii Publice nu mai publică datele privind tranzacțiile de vânzare-cumpărare sau alte tranzacții, relevante, legate de imobile și a făcut apel către prim-ministru, Natalia Gavrilița, și către mass-media, să solicite publicarea acestor date așa cum s-a întâmplat până în trimestrul II din 2021. „Piața imobiliară este cea mai mare din Republica Moldova. 70% din toată avuția moldovenilor este în imobile. 25% dintre toate creditele acordate de către bănci sunt pentru imobile și să nu fie publicate datele privind tranzacțiile imobiliare este un lucru trist. Din această cauză, pentru analiza dată am utilizat date indirecte, oferite de către Biroul Național de Statistică, Banca Națională și de către cei mai mari operatori de pe piața imobiliară”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în domeniul imobiliar s-au conturat șapte tendințe clare: 1) se înregistrează o reducere puternică a locuințelor date în exploatare, inclusiv în municipiul Chișinău. Ultima dată un număr atât de mic de locuințe, care au fost date în exploatare, a fost în 2014. Una dintre cauze ar fi faptul că mai riguros sunt verificate locuințele; 2) s-a redus, față de anul trecut, cu cel puțin 35%, volumul lucrărilor construcțiilor rezidențiale; 3) proiectele imobiliare noi, deși nu există cifre concrete, dar din discuția cu cele mai mari companii imobiliare, reiese că este de cel puțin 50% căderea. Astfel, ecoul adevăratei crize ar urma să fie în 2023 când piața imobiliară nu va oferi apartamente noi; 4) după o creștere bruscă a prețurilor, acum se înregistrează o stagnare. După zece ani de cădere, în 2021 și 2022 au crescut prea brusc, iar acum s-au blocat, pentru jumătate de an; 5) procurarea de apartamente noi s-a redus de cel puțin trei ori în acest an, dar și 6) tranzacțiile imobiliare semnificativ; 7) scumpirea banilor a descurajat puternic piața ipotecară. În prezent numărul persoanelor care i-au credite ipotecare și procură apartamente a scăzut enorm, iar cei care i-au credite și procură apartamente noi a scăzut și mai tare. Multe credite ipotecare care se i-au se i-au pentru locuințe de mâna a doua.

Expertul a mai remarcat că în 2021 piața imobiliară a fost cu 65% mai mare față de 2015. Din 2017 și până în 2018 au fost trei ani de stagnare, iar anii 2019, 2020, și în special 2021, au fost ani în care s-au luat cele mai multe împrumuturi și care au ridicat piața imobiliară în sus. În acest an, din cauza războiului, a incertitudinii pe fundalul crizei, este o scădere de cel puțin 35%, iar companiile de construcție spun că această căderea va fi cu mult mai mare, chiar de 50%. „Anul trecut s-a ajuns, în valoare anuală, la 8,6 miliarde de lei volumul lucrărilor de construcție. În acest an, la sfârșitul trimestrului II – 7,4 miliarde de lei. Acest lucru arată că piața este într-o stagnare”, a remarcat expertul.

Potrivit analistului economic, în prima jumătate a anului curent s-a înregistrat cel mai mic număr de locuințe dat în exploatare, din 2014 și până acum, fenomen care arată că piața imobiliară a luat o pauză din cauza crizei, plus exigențele privind darea în exploatare a locuințelor. Totodată, dacă anul trecut creditele ipotecare creșteau lunar cu aproape 300 de milioane de lei, în primele șapte luni ale anului curent rata de îndatorare a populației este de două ori mai mică. Între anii 2010-2017 portofoliul de credite pentru ramura construcției era la nivel de până la 10%. În prezent s-a ajuns la 23%.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că în 2008 prețul unui metru pătrat de apartament, în mediu, era de 867 de euro. Acum, este, în mediu, de 758 de euro. Al apartamentelor noi este de circa 900 de euro, iar al celor de mâna a doua - 690 de euro. „Moldovenii cumpără circa 20% apartamente noi, restul, la mâna a doua. Dacă în 2006 trebuia să lucreze 43 de ani ca să cumpere un apartament, în 2020 s-a ajuns la 9,9 ani, iar în prezent este de 10,4 ani. Avem o ușoară îngreunare și este legat de faptul că prețul apartamentelor a crescut mai repede în ultimii doi ani decât veniturile”, a explicat expertul.

Economistul a mai opinat că în 2008 unei familii îi erau necesare trei salarii în fiecare lună ca să plătească ipoteca. În 2020 și 2021 - doar un salariu al familiei. Acum povara a crescut și este necesar de luat circa 20% din celălalt salariu al familiei.

În opinia expertului, chiar dacă acum apartamentele s-au scumpit, totuși nu au ajuns încă la nivelul anului 2008. Între timp, salariile moldovenilor s-au ridicat considerabil, iar în prezent accesibilitatea unui apartament este de 4-5 ori mai mare decât a fost acum 15 ani. Datorită dobânzilor mici moldovenii s-au împrumutat și au procurat apartamente prin ipotecă. Însă, în acest an creșterea dobânzilor, incertitudinea ce se întâmplă pe piață, plus creșterea prea bruscă a prețurilor din anul trecut, a speriat oamenii și a afectat puțin piața. „Ramura construcției din păcate în acest an trece printr-o criză destul de profundă. Volumul de lucrări scade dramatic. Anul viitor riscăm să avem o situație și mai grea deoarece lucrări noi în acest an practic nu se fac”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Bunăstarea cetățenilor moldoveni în primii trei ani de la obținerea independenței a scăzut de șapte ori. Astăzi, la o distanță de 31 de ani, moldovenii, ca putere de cumpărare, au un salariu de 1,6 ori mai mare. Totodată, ținând cont și de alte venituri pe care le au, cetățenii Republicii Moldova pot procura în prezent de 2,6 ori mai multe bunuri decât în 1991. Este constatarea expertului în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, făcută în cadrul ediției e vineri, 26 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit estimărilor expertului, în 2022 salariul brut în Republica Moldova va fi 10400 de lei, iar cel net - 8800 de lei. Cu circa 15% mai mult față de anul trecut, când salariul brut a fost 8980 de lei, iar cel net 7635 de lei. În 2020 salariul a fost de 7940 de lei, însă leul de atunci avea o valoare față de cel de acum. La valoarea leului din acest an salariul în 2020 a ajuns la 12127 de lei. În prețuri comparabile salariul din acest an va fi similar cu cel din 2018, când a fost de 10332 de lei, la valoarea leului de azi. Expertul spune că în anii în care salariul crește mai încet decât inflația oamenii o duc mai prost decât atunci când salariul crește mai repede decât inflația.

În toată istoria Republicii Moldova, spune Veaceslav Ioniță, au fost opt ani când veniturile salariale reale ale populației au scăzut: 1991, 1992, 1993, 1999, 2011, 2015, 2021 și 2022, iar cel mai mult a crescut doar în 2001, cu 25,4%. Și în acest an vom asista la o majorare nominală a salariului față de anul trecut, pe fundalul majorării salariilor în sectorul privat, dar și statul le dă cu 20-25% mai mult celor care au salarii mici. „În mediu estimările privind majorarea salariilor sunt destul de rezervate. Iar în ceea ce privește inflația vom ajunge până la sfârșitul anul la aproape 34%. Din această cauză, în acest an, veniturile reale ale populației vor fi cu 13,6% mai mici decât au fost anul trecut. Dar și anul trecut acestea au scăzut comparativ cu 2020 cu 0,8%. De fapt în 2020 moldovenii au avut cel mai mare salariu ca putere de cumpărare de la independență încoace și de fapt din toate timpurile”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că anul 1990 a fost primul an când poporul sovietic oficial a fost anunțat că în țară se înregistrează o inflație ridicată de peste 10% anual. Până atunci prețurile practic nu se schimbau cu anii. Cea mai dramatică scădere a veniturilor salariale a fost în anii 1991, 1992 și 1993. În 1993 a fost înregistrată și cea mai mare inflație - de 2800%. Prețurile într-un singur an au crescut de 28 ori. „Atunci a fost o dramă totală. În 1993 puterea de cumpărare a salariul moldovenilor era 14% din salariul pe care îl primeau în 1990. Oamenii în trei ani au devenit de șapte ori mai săraci. Cum ar fi de la un salariu de 9000 de lei brusc să ajungi brusc la un salariu de 1300 de lei”, declară Veaceslav Ioniță.

Economistul afirmă că salariile moldovenilor, ca putere de cumpărare, în 2020 a fost de 1,9 ori mai mare față de 1990. În 2022, din cauza inflației, care a dus la creșterea prețurilor, este de 1,6 ori mai mare față de 1990. Însă, dacă în 1990 oamenii trăiau doar din salarii, în ultimii ani oamenii pe lângă salariile au o parte și de alte venituri, fie din comerț, agricultură, remitențe. În 2020 populația Republicii Moldova din salariu și alte venituri puteau să-și procure bunuri de trei ori mai mult decât în anul 1991. În acest an, din cauza inflației, a creșterii prețurilor, a salariilor mai mici, însă remitențele vin, oamenii cumpără de 2,6 ori mai mult decât în 1991.

Vorbind de perioada anilor 1975-1980, când era încă Uniunea Sovietică, analistul economic a menționat că atunci inflația, deși era mică, nu era declarată. Salariile parcă creșteau. Prețurile în magazine nu prea creșteau. Însă, erau pe atunci magazine cooperație de consum, unde prețurile creșteau. Formal, în magazinele obișnuite prețurile nu creșteau, dar omul când mergea după carne, produsul nu era. Iar la alt magazin, unde se vindea carnea de la cooperația de consum, produsul era, dar mult mai scump. „Erau două tipuri de viață: carnea ieftină care nu se prea găsea și era carnea la magazinele cooperației de consum sau piața agricolă, care avea un preț mult mai mare. După 1985 a mai apărut un fenomen pe care economiștii l-au numit inflația ascunsă. Era vorba de lipsa de bunuri”, a afirmat analistul economic.

Expertul a mai opinat că în mediu, veniturile reale ale populației în perioada sovietică creștea cu 3-4% anual. În ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice, perioada 1986-1990, bunăstarea oamenilor scădea cu 1% anual. Șocul cel mare a fost în perioada 1991-1995, când în fiecare an oamenii deveneau mai săraci cu 25%. Apoi a urmat o creștere nesemnificativă în perioada 1996-2000, care include și șocul din 1998-1999 când a început plecarea masivă peste hotare. Cea mai mare creștere salarială în istoria Republicii Moldova a fost în perioada 2001-2005, cu o medie anuală de 15%. În 2021 și 2022 este o scădere medie a veniturilor populației, de 7,4% anual.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că în Republica Moldova sunt 600 de mii de salarizați cu normă deplină. 10% dintre ei, sau circa 60 de mii, în acest an vor avea un salariu mediu de 3700 de lei. Cel mai bine plătiți 10% dintre moldoveni, sau circa 60 de mii de persoane, vor avea un salariu mediu de 29120 de lei. „În Republica Moldova există salariați săraci, care nu știu cum să supraviețuiască, și există salariați mai bogați, nu vorbesc de oamenii de afaceri, care lunar primesc 29 de mii de lei. Acești oameni își permit să meargă la odihnă, să-și cumpere un apartament, o mașină. Dacă în familie doi lucrează, atunci posibilitățile sunt mai mari”, a menționat Veaceslav Ioniță.  

Analizând salariile din stânga și dreapta Nistrului, economistul susține că din 1996 și până în 2012 salariul din dreapta Nistrului era relativ egal cu cel din stânga Nistrului. Au fost două excepții: anii 1998 și 1999, când Republica Moldova a intrat în criză, iar salariul din dreapta Nistrului practic nu a crescut. În stânga Nistrului a crescut. Atunci cei de peste Nistru aveau un salariu de două ori mai mare decât a celor din dreapta Nistrului. În 2000 salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau din nou egale. A mai fost și perioada 2012-2016 când în stânga Nistrului au menținut artificial cursul valutar, după care au fost nevoiți să deprecieze valuta. Astfel, a scăzut brusc exporturile și salariile și începând cu 2017 salariul în stânga Nistrului este din ce în ce mai mic decât în dreapta Nistrului. În acest an, salariul din Republica Moldova este cu 60% mai mare decât cel din stânga Nistrului. În dreapta Nistrului va fi 10400 de lei, iar în stânga Nistrului 6436 de lei. Însă, dacă ținem cont de puterea de cumpărare a banilor de pe ambele maluri, putem spune că veniturile reale ale populației din dreapta Nistrului în acest an vor fi estimativ cu 30% mai mari decât a celor din stânga Nistrului.

Sistemul financiar al Republicii Moldova este puternic afectat de crizele care au urmat una după alta. Anul trecut creditarea netă a agenților economici a fost una negativă. Oamenii de afaceri au avut mai mulți bani în bănci, decât au luat credite. În acest an, politica monetară a Băncii Naționale (BNM) a lovit în creditele de consum preferate de către populație. Totodată, se observă o creștere timidă a creditării agenților economici, care creează bunuri de consum pentru populație. „Tendința este una foarte clară, avem o refocusare a sistemului bancar, de la creditarea puternică, și exclusivă, a populației, la creditarea, mai în special, a agenților economici”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 19 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit expertului, creditarea netă a agenților economici este diferența dintre volumul creditelor contractate și volumul depozitelor din bănci. Și în totdeauna creditarea netă a fost pozitivă. În 2021 a ajuns la 19 miliarde de lei. Însă, în 2021 creditarea netă a businessului a fost negativă, de minus 700 de milioane de lei. „Agenții economici au ținut mai mulți bani în bănci decât au luat credite. Din cauza situației economice incerte, din ne dorința de a investi, banii i-au ținut în bănci și nu i-au investit. Din contra, au sustras banii puși pentru investiții, i-au pus în bancă, iar populația a luat credite de consum. Așa ceva nu a fost niciodată în istoria țării și cel mai probabil nu va mai fi niciodată”, a spus expertul.

Totuși, susține Veaceslav Ioniță, în primele șase luni ale anului curent creditarea netă a agenților economici s-a îmbunătățit cu 3,4 miliarde de lei, în baza la doi factori: (1) și-au redus volumul depozitelor din bănci; și (2) și-au crescut volumul creditelor.

Economistul afirmă că în prezent, după jaful bancar, sunt anumite semnale privind ameliorarea situației, deși suntem în criză și avem o politică monetară dură a BNM. Se observă o reducere a volumului de credite noi luate de către populație și de către agenții economici din sectorul bancar. Anul trecut, în medie, îndatorarea populației și a agenților economici creștea lunar cu 892 de milioane de lei. Populația - 550 de milioane de lei, iar agenții economici - 343 de milioane de lei. În acest an este o situație inversă. După ce BNM a înăsprit politica monetară, în medie, volumul împrumuturilor noi s-a redus comparativ cu anul trecut. S-a ajuns la 640 de milioane de lei pe lună, reducerea fiind din contul populației. În prezent, îndatorarea populației crește cu 239 de milioane de lei pe lună, iar a agenților economici cu 400 de milioane de lei lunar.

„Avem o schimbare a focusului. În prezent agenții economici se împrumută din ce în ce mai mult de la bănci. În jumătate de an volumul creditelor a crescut cu 3,6 miliarde de lei, de la 56,4 la 60,2 miliarde de lei. Însă, spre deosebire de alți ani, această creditare în acest an este dominată de creditele luate de către persoanele juridice, care au luat 2,2 miliarde de lei, iar persoanele fizice 1,4 miliarde de lei”, a afirmat economistul.

Analistul economic menționează că acum este o schimbare a situației privind repartizarea portofoliului de credite din sistemul bancar. În 2014, până la jaful bancar, agenții economici dețineau 88% dintre toate creditele luate de la bănci, iar populația - 12%. După jaful bancar, creditarea agenților economici s-a redus puternic. În 2021 aceștia aveau până la 60% dintre credite luate, iar populația peste 40%. Acum, în 2022, este o stabilizare a situației, chiar cu o tendință de creștere a creditării agenților economici. Politica monetară dură a BNM a dus la aceasta, iar pe de altă parte a făcut ca populația să nu mai ia credite de la bănci, dar de la companiile de finanțare nebancare.

Vorbind despre gradul de îndatorare al mediului de afaceri, raportat la PIB, expertul a precizat că valoarea maximă a fost atinsă în 2014, când agenții economici aveau contractate credite în volum de 32,5% din PIB. În 2019 s-a ajuns la nivelul de 12,6%, cum a fost în anii 2001-2002. Din 2019 și până în prezent este la mai puțin de 14% din PIB. „În prezent volumul de credite acordat agenților economici, raportat la PIB, este de aproape 2,5 ori mai puțin decât a fost în 2014, înainte de jaful bancar. Recuperarea, prin prisma creditării agenților economici, raportat la PIB, va lua încă cel puțin 10 ani. Creșterea este foarte lentă”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță susține că din iunie 2021 și până în iunie 2022 volumul de credite în sectorul bancar a crescut cu 10,3 miliarde de lei. 6,4 în a doua jumătate a anului trecut și 3,8 în prima jumătate a acestui an. Astfel, 3,2 miliarde de lei au mers către credite imobiliare, altele 1,9 miliarde de lei pentru credite de consum. 1,5 miliarde de lei pentru comerț. Mediul financiar nebancar s-a creditat cu 890 de milioane de lei. Pentru dezvoltarea sectorului energetic s-au luat credite de 430 de milioane de lei; pentru construcții – 420 de milioane de lei etc. „Creșterea portofoliului de credite în decurs de un an a fost fie pentru finanțarea directă a consumului populației, fie finanțarea ramurilor care lucrează pentru consumul populației. Avem o economie bazată pe consum, producție absolut deloc nu este și tot portofoliul de credite a crescut exclusiv datorită populației”, a declarat Ioniță.

Economistul a mai menționat că anul trecut economia Republicii Moldova a pornit cu cea mai mică rată de bază din istorie, care s-a menținut jumătate de an. Din a doua jumătate a anului s-a înregistrat cel mai mare ritm de creștere al datoriilor cetățenilor simpli față de bănci. Ieftinirea banilor a permis creșterea împrumuturilor. În acest an, datorită politicii monetare a BNM, de descurajare a împrumuturilor, este o scădere de aproape două ori a dorinței populației de a se împrumuta la bancă.

Analistul economic afirmă că scăderea nivelului de creditare în acest an are loc exclusiv din contul creditelor acordate populației. Dacă anul trecut, în jumătate de an, populația a luat credite de 3,7 miliarde de lei, anul acesta de doar 1,4 miliarde de lei. La agenții economici creditarea anul trecut a crescut cu 2,8 miliarde de lei, anul acesta în primele șase luni este de 2,4 miliarde de lei.

Expertul susține cu sunt 12 domenii care s-au manifestat cel mai mult în prima jumătate a acestui an în ceea ce privește creditarea. În primul este vorba de procurarea imobilului. Aici creditele noi luate s-au majorat cu un miliar de lei, de două ori mai puțin decât anul trecut. Pe locul doi se află instituțiile financiare nebancare. Acestea au luat credite din bănci de 590 de milioane de lei, comparativ cu 300 de milioane de lei în prima jumătate a anului trecut. Acum, sectorul nebancar oferă populației credite mult mai scump decât acordau anterior. A crescut puternic creditele luate de către populație pentru a începe o activitate economică. De la o creștere de 58 de milioane de lei anul trecut la 460 de milioane de lei în acest an. În general, remarcă expertul, creditele luate de către populație pentru activități economice este la un nivel scăzut. A fost cândva 2 miliarde de lei, a scăzut la un miliard de lei, și acum înregistrează o creștere promițătoare.

Potrivit economistului, au scăzut creditele pentru comerț, de la 1,1 miliarde de lei anul trecut la 314 milioane de lei acum. Creditele de consum au scăzut și ele de peste cinci ori, dacă anul trecut în jumătate de an populația s-a îndatorat cu 1,5 miliarde de lei, acum cu doar 314 milioane de lei. În construcții se înregistrează o creștere. 15 ani în urmă creditele care se dădeau în construcție erau destinate companiilor de construcții. O perioadă, când acestea s-au compromis, iar băncile ezitau să mai lucreze cu ele, toată finanțarea ramurii se făcea prin intermediul consumatorilor. Acum este o scădere a creditelor date populației pentru construcții, iar companiile i-au bani la bancă și ridică clădiri. Agricultura este cea mai stabilă ramură a creditării în prezent, se i-au stabil credite la nivel de circa 30 de milioane de lei lunar. După agricultură este administrația publică locală, care anul trecut s-a îndatorat puternic, anul acesta practic nimeni nu are datorii.

Vorbind de valutele în care se i-au creditele, Veaceslav Ioniță, afirmă că din 2016 și până în 2022 volumul creditelor în valută a rămas practic neschimbat, de 15,4-15,6 miliarde de lei. În general, creditele în valută au înregistrat o scădere, raportat la cursul valutar. Însă, este o creștere de 25 de miliarde de lei a creditelor acordate în lei moldovenești.

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM) are câteva efecte. „Ridicând rata de bază a avut loc o descurajare a tuturor tipurilor de împrumut, inclusiv a celor investiționale”, a constat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. În cadrul ediției de vineri, 12 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a spus că recent BNM pentru a 10-a oară în decursul acestui an a majorat rata de bază, care a ajuns la 21,5%. „Ultima dată am avut o rată de bază mai mare decât în prezent, în decembrie 2000, atunci când Republica Moldova a trecut printr-o criză profundă legată de deprecierea valutei naționale și a avut o inflație extrem de ridicată. După a scăzut. Au fost de câteva ori majorări, însă la 21,5% nu am ajuns niciodată”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță din cauza majorării ratei de bază, rata medie a dobânzilor la creditele noi acordate de către bănci în ultimul an a crescut cu 70%. Dacă anul trecut rata medie a dobânzii era 6,8% acum a ajuns la 11,3%. Dacă anul trecut creditele de consum se ofereau la cea mai mică dobândă bancară de bază de 4,4%, fără celelalte plăți suplimentare, acum se oferă la 13,7%. Pentru persoanele fizice care practică antreprenoriatul creditele s-au scumpit cu 50%, de la 9,1% la 13,8. Pentru persoanele fizice care i-au imobile, creditele s-au scumpit tot cu 50%, de la 6,6% la 9,9%. Iar pentru persoanele juridice, creditele s-au scumpit cu 27%, de la 8,2% la 13,7%. „Politica monetară a BNM a dus la scumpirea diferențiată a banilor, a descurajat creditele de consum și creditele luate de către persoanele fizice care practică antreprenoriatul. Pentru agenții economici a înregistrat cea mai mică creștere”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că din cauza scumpirii creditelor cel mai mult are de suferit doar Guvernul, care pentru acest an a aprobat un buget cu cel mai mare deficit bugetar din istoria țării, deficit care trebuie acoperit din împrumuturi externe, care întârzie să vină, și împrumuturi interne. Economistul a amintit că Guvernul a luat decizia de a nu se mai împrumuta de la băncile moldovenești, deoarece dacă anul trecut se împrumuta cu 5,53%, în prezent dobânda a ajuns la 20,5%. O scumpire de 3,7 ori. „Banii s-au scumpit cel mai mult pentru Guvern, apoi creditele de consum ale populației, urmează creditele acordate tot populației dar în alt scop decât cel de consum, iar pentru agenții economici scumpirea este cea mai mică”, a precizat economistul.

Analistul economic a mai menționat că BNM, prin politica sa monetară, a descurajat împrumuturile și a încurajat depunerile, iar banii s-au scumpit și pe dimensiunea economiilor. Dacă anul trecut, dobânda medie pentru depozitul persoanelor fizice era de 3,5%, în prezent a crescut până la 11,4%. „Dacă anul trecut, cetățenii moldoveni și agenții economici moldoveni lunar accesau credite de câte 890 de milioane de lei, în acest an lunar se oferă credite de circa 639 de milioane de lei. Anul trecut a reprezentat 4,4% din PIB, acum este de 3%”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai afirmat că anul trecut, agenții economici lunar își majorau datoria față de bănci cu 343 de milioane de lei. În acest an, chiar dacă banii s-au scumpit, dar din cauza că inflația este cu mult mai mare decât dobânda bancară, agenții economici continuă să ia împrumuturi, chiar mai multe decât au luat anul trecut. Anul acesta au accesat lunar credite în sumă de 400 de milioane de lei.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în acest an avem o situație fără precedent, este vorba de o scădere în primele șapte luni ale anului a datoriei interne cu 1,3 miliarde de lei. Guvernul nu doar că nu se împrumută pe intern, dar ia împrumuturi externe sau banii din veniturile bugetare ca să-și reducă datoria pe intern, deoarece a devenit prea scumpă. În acest an, Guvernul are de achitat peste trei miliarde de lei doar dobânda la credite. În 2020, Guvernul s-a împrumutat doar pe intern în mare parte, accesând credite în sumă de 478 de milioane de lei. În 2021 – de 337 de milioane de lei, iar în 2022 creditarea internă este negativă și constituie 176 de milioane de lei pe lună minus.

Economistul a mai remarcat faptul că scumpirea banilor pe de o parte descurajează consumul, iar pe de altă parte încurajează economiile. Când a început războiul din Ucraina moldovenii au scos banii din bănci. Dacă până anul trecut depozitele noi erau în medie de un miliard de lei pe lună, în luna iunie s-a ajuns la 2,2 miliarde de lei. „Moldovenii merg și depun bani în bancă de două ori mai mulți bani decât depuneau acum un an în urmă”, a remarcat economistul.

Analistul economic a concluzionat că scumpirea banilor de către BNM a urmărit descurajarea consumului. Însă un efect colateral nedorit a afectat Guvernul, care nu se mai împrumută de la bănci, dar întoarce datoriile pe intern. S-a estimat că după scumpirea banilor poate apărea o dificultate de plată la cetățeni și la agenții economici. Dacă în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 32% dintre credite cu întârzieri de plată, în prezent au crescut la 35%. La agenții economici restanțele de plată la credite erau în medie de 46%. Acum e 48%. „Este un efect de scurtă durată. Cei mai buni platnici ai sistemului bancar sunt cetățenii. Volumul de credite al cetățenilor cu probleme la întoarcere este de 3 ori mai mic decât la agenții economici”, a conchis analistul economic.  

Din luna iunie, pe piața valutară din Republice Moldova, se înregistrează un surplus de valută, iar din această cauză, pe termen mediu, leul moldovenesc va avea o tendință de apreciere. Banca Națională a Moldovei (BNM), deși a recuperat mai mult de jumătate din valuta vândută pe fundalul scumpirii resurselor energetice și al procurării masive de către cetățeni din cauza războiului din Ucraina, va continua să cumpere valută de pe piață pentru a nu permite aprecierea prea bruscă a leului. Leul moldovenesc are o tendință clară de apreciere față de toate valutele, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politic economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 8 iulie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, pe termen scurt, dolarul față de celelalte valute va continua procesul de apreciere, iar pe termen mediu, euro și valutele din zona euro își vor reveni și se vor aprecia. „Întărirea leului este benefică pentru cetățeni, aceasta scade din presiunea inflaționistă și influențează negativ asupra creșterii prețurilor. Doar moldovenii care primesc remitențe în euro au un mic disconfort, deoarece câștigă mai puțin”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a spus că leul moldovenesc a atins minimum din acest an la sfârșitul de iunie, depreciindu-se față de toate valutele din coșul valutar cu 5,4%. Însă, la început de iulie a înregistrat o ușoară creștere, iar săptămâna trecută a avut cea mai mare apreciere din acest an, de 2,5%, apreciindu-se față de coșul valutar, format din zece valute ale principalelor parteneri comerciali ai Moldovei. Dacă la începutul lunii iulie, în mediu era mai slab față de euro și dolar, luate împreună, cu 1,7%, săptămâna trecută sa întărit cu 0,2%. Tot săptămâna trecută, dolarul american sa întărit față de majoritatea valutelor de referință din lume. Hrivna ucraineană și rubla belarusă, dacă anul trecut sau depreciat puternic față de dolar, în prezent recuperează din căderea de anul trecut.

„Cert este că leul sa întărit față de coșul valutar. Toate valutele majore din UE sau depreciat față de dolar. În prezent suntem într-o criză destul de profundă. Omenirea se află într-o zonă de turbulență puternică. Se anticipează o criză și permanent în perioade de criză investitorii se ascund în valuta puternică și întotdeauna valuta puternică a fost considerată dolarul. Când este o situație incertă pe plan internațional, când suntem într-o zonă de turbulență și de criză, toată lumea cumpără dolar și dolarul se apreciază”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai spus că economia Germaniei, cea mai puternică din UE, pentru prima dată în ultimii 30 de ani a înregistrat un deficit al balanței comerciale, de un miliar de dolari. Deficitul a fost cauzat de dependența față de gazul rusesc, al creșterii costurilor de import și din cauza dificultăților cu care se confruntă industria germană de export. „Criza mondială așteptată, zona de incertitudine, plus economia Germaniei cu semnale negative, toate acestea au făcut ca euro să se deprecieze, dar mai corect ar fi să spunem că dolarul se apreciază pe plan internațional față de valutele de bază. Cât va dura acest lucru, cred că vorbim de încă câteva săptămâni, poate o lună, când vom fi în zona de turbulență, posibil că euro se va mai deprecia. Însă, pe termen mediu, două-trei luni, euro va avea tendințe de a se aprecia. Cei care au de procurat mașini, apartamente în euro, mai bună perioadă decât cea de acum nu veți găsi în viitorul apropiat”, a opinat expertul.  

A doua ce sa întâmplat săptămâna trecută, potrivit economistului, a fost deprecierea puternică a rublei rusești, care odată cu începutul războiului din Ucraina sa depreciat puternic față de toate valutele, iar după, a avut loc o apreciere spectaculoasă a acesteia, care nu a fost un fenomen pozitiv pentru Federația Rusia, dar mai mult o dramă. „Rubla rusă sa depreciat față de leul moldovenesc cu 11%”, a menționat economistul.

Potrivit analistului economic, leul moldovenesc față de euro și dolar în fiecare an se depreciază cu +- 10%, însă, anul îl începea aproape la același curs. Din 2018, față de dolar, leul a fost stabil la nivel de 17 lei. Acum sa depreciat față de dolar și a ajuns la peste 19 lei săptămâna trecută și este legat de întărirea dolarului pe plan internațional. Față de euro, din 2018 leul moldovenesc a oscilat relativ constant. Acum, euro sa depreciat și este legat de fenomenele internaționale. Pentru prima dată în 20 de ani se înregistrează o diferență atât de mică dintre euro și dolar.

Veaceslav Ioniță afirmă că piața valutară a Republicii Moldova a fost lovită de două cataclisme majore, care cumulativ au avut un impact mai mare decât jaful bancar, însă de această dată a fost abil gestionat de BNM. Primul a fost creșterea fără precedent a prețului la gazul importat, ceea ce a făcut ca BNM să intervină pentru a menține stabilitatea pe piața bancară. A făcut intervenții masive în lunile noiembrie și decembrie 2021 și ianuarie 2022. Din februarie și martie din 2022, pe lângă piața gazului care necesita intervenții, a început războiul în Ucraina. Moldovenii îngrijorați și-au făcut rezerve valutare de circa 500 de milioane de dolari. Aceste două șocuri au cauzat un deficit pe piața valutară de 1,1 miliarde de dolari, însă BNM, prin intervențiile sale masive de 730 de milioane de dolari, a menținut cu succes stabilitatea cursului valutar, fapt ce a permis evitarea unei creșteri de prețuri și mai mari.

„BNM a intervenit pe fundalul șocului energetic, BNM a intervenit pe fundalul războiului din Ucraina, când  populația în panică a cumpărat valută, și astfel, am avut o depreciere lentă a leului moldovenesc. În luna iunie am avut o situație inversă. BNM a trebuit să procure valută de pe piață pentru a nu permite ca leul moldovenesc să se întărească. Situațiile care au creat problemele au dispărut. Vara consumul de resurse energetice este mic și nu avem nevoie de multă valută ca să procurăm gaz. Moldovenii au cumpărat 500 de milioane de dolari, bani care acum intră din nou pe piață. Șocul războiului a trecut, moldovenii treptat se adaptează la noile realități, au nevoie de lei. BNM deja din iunie este in situația când cumpără valută pentru a nu permite ca leul să se întărească prea brusc. Procurările de valută, granturile și împrumuturile de peste hotare, precum și rezervele obligatorii ale băncilor comerciale, au permis ca BNM să-și completeze rezervele valutare, care în scurt vor ajunge la nivelul de până la criză”, a spus expertul.

Economistul a mai menționat că pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în luna martie 2022, a fost înregistrată o ofertă valutară negativă din partea populației. Altfel spus pentru prima dată, cetățenii au procurat mai multă valută decât au vândut. Anul acesta datorită panicii legate de începutul războiului, cetățenii au vândut lunar în mediu câte 111 milioane de dolari. Minimum din ultimii 16 ani. În acest an, în valoare anuală, din iunie anul trecut și luna mai anul acesta, deficitul de valută a depășit un miliard de dolari. Oferta de valută a coborât până la 1,9 miliarde de dolari, iar cererea sa ridicat la aproape 3 miliarde de dolari. „Cererea de valută a fost puternic afectată de segmentul energetic, iar oferta de războiul din Ucraina. Cred că astfel de deficit pe piața valutară nu vom avea niciodată”, a afirmat economistul.

„Anul trecut, în primele trei trimestre, am avut o tendință negativă de deficit pe piața valutară, însă, toată drama s-a întâmplat în trimestrul IV, anul trecut, și trimestrul I, anului curent. În aceste două trimestre noi am adunat un deficit de valută de circa 850 de milioane de dolari. Dacă luăm și trimestrul II din 2022, îl vom termina pozitiv și putem spune că trimestrul II a fost perioada când șocurile de pe piața valutară determinate de segmentul energetic și războiul din Ucraina sau epuizat”, a conchis expert.

Comerțul online în Republica Moldova se dezvoltă foarte de rapid. Aproape se dublează la fiecare doi ani. Dacă până în 2015 în Republica Moldova practic nu a existat comerț online, acum avem o piață mare, care a stârnit și un șir de provocări. În 2021 piața online a ajuns la 24 de miliarde de lei. Comerțul online a fost tema analizată de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 24 iunie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în Republica Moldova comerțul online înseamnă procurarea de bunuri și servicii din țară și de peste hotare și achitarea online a facturilor și impozitelor. Acest serviciu se dezvoltă în mare parte din contul achitării online a facturilor și impozitelor. Referitor la comerțul cu bunuri și servicii, cetățenii preferă să facă comanzi online, dar să achite în numerar la livrare, mai rar cu cardul bancar.

Veaceslav Ioniță a amintit de datele sondajului din luna mai, realizat la comanda Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C Brătianu” (ISPRI) din România, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” din Republica Moldova, de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS Research” din Chișinău. Astfel, la întrebarea dacă plătesc facturile online, 20% dintre respondenți au spus că o fac destul de des; alții 12,5% - au făcut-o uneori, iar 67% nu au achitat niciodată facturile online.

Economistul afirmă că sunt doi factori care îi determină pe moldoveni să facă sau nu achitări online. Este vorba de vârsta și studiile. Din grupul de vârstă 18-29 de ani - 55% dintre respondenți au menționat că achită facturile online permanent sau deseori. La polul opus sunt persoanele care au trecut de 60 de ani. Fiecare a zecea persoană de peste 60 de ani a spus că a încercat măcar o dată să achite facturile online. Dintre persoanele care au studii superioare, 58% achită facturile online, cele cu studii profesional tehnice reprezintă - 28,7%, cu studii medii generale – 19,5%, iar cu studii medii incomplete – 8,2%.

Analistul economic a mai menționat că respondenții au fost întrebați: achită facturile mai des online sau în numerar. Astfel, 34,5% au spus că mai mult online, 34,1% - doar online, 30,4% - mai mult în numerar, 1% nu au știut ce să răspundă sau nu au dorit să răspundă. „Observăm că în Republica Moldova avem 10% din populație care achită deja facturile doar online”, a spus expertul.

Tot din sondaj a reieșit că 74,1% dintre moldoveni nu fac procurări online de bunuri și servicii; alții 19,6% au spus că fac uneori. Doar 6,1% au spus că da; iar 0,2% nu au răspuns. Din rândul tinerilor de 18-29 de ani, 51,5% au spus că fac procurări de bunuri și servicii online, cei de vârstă de 30-44 de ani reprezintă 35,2%, de la 45 la 59 de ani – 16,2%, iar cei de 60 de ani și peste - 5%. „Și când vine vorba de procurări de bunuri și servicii online studiile au o influență destul de mare. 45,8% dintre moldoveni cu studii superioare fac procurări de bunuri online, 21,2% au studii profesional tehnice; 17,4% - medii generale, iar 6,6% cu studii medii incomplete”, a mai declarat expertul.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că cei care fac procurări online au fost întrebați cât de des fac acest lucru. Astfel, 34,7% au spus că o dată pe lună; 32,6% - de câteva ori pe an; 17,8% - o dată, de două ori pe an; 9% - o dată pe săptămână; 2,7% - aproape zilnic; 1,6% - de două sau trei ori pe săptămână; 1,6% nu au răspuns. „Oamenii încă nu au experiență. Avem un număr mic de oameni care spun că fac procurări online zilnic. Doar pentru 4,5% dintre cetățeni comerțul online este ceva obișnuit. Este foarte mare numărul celor pentru care achitările online este ceva sporadic”, a declarat economistul.

Fiind întrebați de unde în mare parte procură online anumite bunuri, 51,7% dintre moldoveni au menționat că de peste hotare; 44,8% - din țară; iar 3,5% nu au răspuns. Atunci când procură online din țară, 38,6% achită în numerar la livrare; 38,5% - cu cardul bancar la livrare; 20,4% online prin mpay, internet banking etc); 2,4% nu au răspuns. La întrebarea a câta parte din bunurile procurate online sunt achitate în numerar, 55,5% au spus că 100%; 20,3% - de la 51 la 99%; 17,5% - până la 50%, iar 6,6 – nu au răspuns..

Referitor la tipurile de produse procurate online, pe primul loc este îmbrăcămintea și încălțămintea; urmate de parfumurile și produsele de îngrijire personală; cosmetică; produse alimentare; muzică, filme, jocuri și aplicații; medicamente și produse pentru sănătate; băuturi alcoolice; produse de tutun etc. Despre suma medie pentru o achiziție online: 34,3% dintre respondenți au menționat că cheltuie de la 201 lei la 500 de lei; 25,7% - de la 501 lei la 1000 de lei; 12,3% - de la 100 de lei la 200 de lei; 10,8% - de la 1001 lei la 2000 de lei; 6,1% - până la 100 de lei; 4,9% - de la 2001 lei la 5000 de lei; Nu știu/Nu răspund – 3,1%; 2,8% - de la 5001 lei la 10 mii de lei. „La noi bunurile procurate online nu sunt de valoare mare. Un număr destul redus de persoane achită bunuri online de mai mult de 2000 de lei”, a remarcat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai afirmat că în 2021 piața online în Republica Moldova a ajuns la 23,9 de miliarde de lei, cea mai mare din toată istoria țării. În creștere cu 7 miliarde de lei față de 2020. În 2015 piața online era de aproape 6 miliarde de lei, în 2016 a ajuns la aproape 8 miliarde de lei, în 2017 – 10 miliarde de lei, 2018 – 12,7 miliarde de lei; 2019 – 15,5 miliarde de lei, iar în 2020 – 17,1 miliarde de lei.

Potrivit analistului economic, piața online din Republica Moldova este formată din: 10 miliarde de lei sau 42% din achitarea în numerar sau cu cardul bancar la livrarea produselor și serviciilor; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din bunuri și servicii procurate de peste hotare; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din achitarea facturilor și impozitelor online; din 2,1 miliarde de lei sau 9% din bunuri și servicii procurate în țară; și din1,1 miliarde de lei sau 5% din procurări de bunuri și servicii de către străini.

Din plățile oficiale pe care le fac moldovenii, circa 13 miliarde de lei în 2021, 2,1 miliarde de lei au mers pentru procurarea de bunuri și servicii din țară, 5,4 miliarde de lei - pentru achitarea facturilor în Republica Moldova, iar 5,6 miliarde de lei - pentru bunuri și servicii de peste hotare. Procurări de bunuri și servicii din țară s-au făcut în sumă de 10 miliarde de lei în numerar sau cu cardul bancar la livrare, după ce comanda s-a făcut online, iar 3,2 miliarde de lei s-a plătit online. În 2021, oficial s-au făcut achitări online în sumă de 8,6 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde de lei făcute de pe carduri bancare moldovenești, iar 1,1 miliarde de lei de pe cardurile străine.

Piața auto din Republica Moldova se organizează. Moldovenii tot mai activ își i-au automobile de la companii importatoare, în special în leasing. „Piața de leasing din Republica Moldova va cunoaște o dezvoltare destul de puternică în viitor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 27 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, când vorbim de piața de leasing din Republica Moldova se are în vedere în principal automobilele. Această piață, declară expertul, în 2021 a cunoscut o creștere semnificativă față de 2020, când din cauza pandemiei a scăzut puternic, cu circa 400 de milioane de lei. În 2021, când a fost înregistrat un record istoric absolut al numărului de mașini procurate, s-a recuperat, dar încă nu s-a ajuns la nivelul anului 2019. În primele luni ale anului 2022 s-a înregistrat o ușoară scădere a numărului de mașini procurate din cauza războiul din Ucraina. Oamenii au devenit mai prudenți în tot ceea ce înseamnă împrumuturile.

Veaceslav Ioniță a spus că vorbește în baza unor calcule estimative, deoarece volumul de date disponibil nu este suficient pentru a vorbi cu exactitate. Astfel, declară că în prezent asistăm la o ușoară înviorare a pieței de leasing, care este la nivel de 1,7 miliarde de lei, dintre care 790 de milioane de lei sunt ale persoanelor juridice, iar 910 milioane de lei sunt ale persoanelor fizice.

Din cele 1,7 miliarde de lei acordate utilizând leasingul, mijloace de transport reprezintă 91%, mașini și utilaje – 4%, clădiri și construcții speciale – 2%, iar alte mijloace fixe – 3%. Însă, este și fenomenul mașinilor procurate în bază de credit, dar încă nu a fost identificat mecanismul prin care să poată fi estimată piața creditelor pentru autoturisme, deoarece este una relativ nouă.

La ziua de astăzi, susține economistul, se poate estima că valoarea totală de mașini care sunt în leasing în Republica Moldova este de 76 de milioane de euro. Anul trecut au fost luate în leasing automobile în valoare de 26,5 milioane de euro. În primele trei luni ale anului 2022 s-au luat în leasing mașini de 7,1 milioane de euro.

Totodată, a menționat că datele estimative mai arată că anul trecut au fost importate 39,2 mii de autoturisme, față de 28,9 mii de unități în 2020, an de pandemie. În 2019 au fost importate circa 32 de mii de mașini. În ultimele 12 luni numărul mașinilor importate este de 38,3 mii de unități. În 2017, când au fost aduse modificări la legislație și a fost facilitat importul de automobile, au fost înregistrate 41,3 mii de unități, însă importul real a fost sub 25 mii.

Potrivit analistului economic, anul trecut, din cele 39,2 mii de unități importate, 14,5 mii de unități au fost aduse de către companii importatoare, iar 24,7 mii – de către persoane fizice, fie pentru ei, fie le-au vândut, fără a fi importatori autorizați. „La noi piața de autoturisme, încet, de la o piață neobservată, se transformă într-o piața civilizată. Ne apropiem că 40% dintre toate autoturismele importate, care se vând în Republica Moldova, sunt importate de către persoane autorizate”, a remarcat analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai estimat că în 2016 prețul mediu al unei mașini importate de companii importatoare era de 18,6 mii de euro, iar în 2021 și 2022 – de circa 15 mii de euro. „Bănuiesc că sunt doi factori. Se aduc mașini mai ieftine. Companiile, pentru a cuceri piața încep a aduce, oficial, mașini de mâna a doua, pentru a fi vândute. Din acest motiv, cred că, în timp, numărul mașinilor aduse de către persoane fizice va scădea, iar al celor aduse de către persoanele autorizate va crește. Respectiv, și prețul mașinilor vă scădea, deoarece va fi destul de mare ponderea mașinilor de mâna a doua”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul este de părere că „orientativ putem spune că în Republica Moldova în anul 2021 au fost importate mașini de 341 de milioane de euro, dintre care: de 218 milioane de euro importate oficial de către persoane juridice; restul, de 123 de milioane de euro, de către persoane fizice, fenomen ce înregistrează o tendință clară de scădere în primele luni ale anului 2022.

„În opinia mea, în acest an, cel mai probabil piața de automobile importate oficial va rămâne la fel, dar va continua procesul de scădere numărul de mașini aduse de către persoanele fizice. Dacă pentru mașinile aduse de către persoanele fizice oamenii oferă bani în numerar, în cazul mașinilor aduse de către companii, asistăm la o piață organizată, iar fiecare a 9-a mașină este procurată în leasing. Ca valoare bănească, mașinile noi domină, față de mașinile de mâna a doua, însă ca număr mașinile de mâna a doua sunt importate mai multe”, a menționat expertul.

Exporturile moldovenești, în primele trei luni ale anului 2022, au cunoscut o creștere spectaculoasă. Importurile, s-au majorat și ele, însă nu ca volum, dar în ceea ce privește prețul. Comerțul extern al Republicii Moldova a fost influențat atât la capitolul exporturi, cât și la capitolul importuri, de contextul internațional legat de creșterea prețurilor, dar și de războiul din Ucraina. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 20 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță a declarat că, în primul trimestru din acest an, exporturile moldovenești au ajuns la 898 de milioane de dolari, față de 685 de milioane de dolari în primul trimestru din 2021. Am mai fost o asemenea creștere în 2011, dar a fost mai degrabă o recuperare după o criză puternică. Acum, după doi ani de criză, în perioada ianuarie-martie a fost o creștere de 213 milioane de dolari, sau +36,2%. În primele trei luni din 2020 exporturile au totalizat 675 de milioane de dolari.

Economistul spune că sunt patru factorii care au stat la baza creșterii exporturilor Republicii Moldova, doi sunt evidenți și doi - probabili. Astfel, primul lucru care a dus la creșterea exporturilor este majorarea prețurilor la produsele exportate. În prezent, la nivel mondial, este înregistrată o inflație, care a dus la o creștere accelerată a prețurilor. Respectiv, se plătește mai mult pentru lucrurile importate, dar și se câștigă mai mult pentru cele exportate.

Al doilea factor, susține economistul, este legat de recordul fără precedent al producției agricole din 2021, care va intra în istorie ca anul de aur al agriculturii moldovenești. Pentru prima dată, de la obținerea independenței, producția agricolă în întreprinderile agricole a depășit producția agricolă din cele individuale. „Agricultura noastră începe să fie ceea ce trebuie să fie. Sper că anul 2022 nu va fi unul prost pentru agricultură. Avem prețuri foarte bune, avem volume foarte mari de produse agricole, iar producția agricolă a fost cea care a constituit baza exporturilor noastre”, a spus expertul.

Analistul economic afirmă că acești doi factori nu explică în totalitate fenomenul creșterii fără precedent al exporturilor Republicii Moldova. Astfel, consideră că sunt alți doi factori, mai puțin evidenți, care merită să fie analizați. „În opinia mea, în prezent, la creșterea exporturilor moldovenești contribuie și o anumită producție din stânga Nistrului, care este exportată ca producție din Republica Moldova. Stânga Nistrului avea niște căi tradiționale de a exporta prin intermediul Ucrainei. Acum, din cauza războiului din Ucraina, multe posibilități de a exporta au dispărut și la noi exporturile au crescut în special în luna februarie și mai mult în luna martie. Noi vedem o legătură directă dintre creșterea puternică a exporturilor și începutul războiului din Ucraina”, a afirmat analistul economic.

Alt factor, remarcă analistul economic, despre care crede că va lua amploare, este legat de reexportul anumitor produse din Ucraina. „Agenții noștri economici, cel mai probabil, procură anumite bunuri din Ucraina, după - sunt reexportate, și în felul acesta ele sunt reflectate ca exporturi ale noastre”, a remarcat analistul economic.

Expertul a remarcat faptul că, în primul trimestru al acestui an, volumul comerțului extern al Republicii Moldova în valoare anuală a ajuns la 11,2 miliarde de dolari, în creștere cu 900 de milioane de dolari față de primele trei luni ale anului 2021. Creștere determinată de majorarea exporturilor cu 400 de milioane de dolari în valoare anuală și de majorarea importurilor cu 500 de milioane de dolari în valoare anuală. „În prezent avem un ritm de creștere al exporturilor cu mult mai mare decât al importurilor, ceea ce ne face să credem că la noi încet va începe să se îmbunătățească balanța comercială, care în Republica Moldova este una pur și simplu catastrofal de proastă. Noi exportăm de două ori mai puțin decât importăm. Un așa deficit al balanței comerciale este greu să găsești într-o altă țară din Europa”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță a realizat un top al țărilor unde Republica Moldova a avut cea mai mare creștere a exporturi în primul trimestru din 2022. Este vorba de România, unde exporturile au crescut cu 101,9 milioane de dolari, ajungând la 285 de milioane de dolari; Italia – unde exporturile au crescut cu 58,6 milioane de dolari, până la 100 de milioane de dolari; Turcia – care a importat produse moldovenești cu 34,8 milioane de dolari mai mult decât anul trecut; Bulgaria – de 29,7 milioane de dolari; Elveția – de 20,1 milioane de dolari; Regatul Unit – de 9,3 milioane de dolari; Cipru – de 5,8 milioane de dolari; Grecia – de 4,6 milioane de dolari; SUA – de 4 milioane de dolari, iar Franța – de 1,2 milioane de dolari etc.

Economistul, analizând situația din 1997 și până în prezent, a constatat că înainte de criza din Federația Rusă din 1998, comerțul moldovenilor cu rușii era de 58%. Așa o dependență de o singură țară Republica Moldova nu a avut nici până atunci, nici după. România deținea la acea vreme o cotă de 6,7%. După criza din 1998, din 2006, din 2013 și acum în 2022 după criza războiului din Ucraina, comerțul moldovenilor cu rușii a scăzut constant. Din 2006 și până în 2012 a avut o recuperare, dar nu de durată. Din 2014, când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, Federația Rusă a impus sancțiuni Chișinăului, este în scădere continuă comerțul dintre cele două părți. În primele trei luni ale anului curent ponderea Federației Ruse în exporturile Republicii Moldova a ajuns la 5,4%.

Potrivit analistului economic, acum la capitolul piața de desfacere a mărfurilor moldovenești, Federația Rusă nu mai contează pentru Republica Moldova, cu excepția a două produse de bază: merele și strugurii. În schimb, România a crescut constant. După intrarea României în UE, Republica Moldova a fost beneficiarul indirect al acestui fapt. Companiile care au mers cu investiții în România s-au extins și în Republica Moldova. În prezent, ponderea României în exporturile Republicii Moldova este de 31,7%, sau o creștere de 4,7 ori față de 1997 și de 3 ori mai mult decât următoarele țări din clasament, Turcia și Italia, care deține câte 11% din cotă de export a Republicii Moldova.

Vorbind despre bunurile care au contribuit la creșterea exporturilor în primele trei luni ale anului 2022, expertul a spus că este vorba de cereale și preparate pe bază de cereale, care au crescut cu 125,3 milioane de dolari sau de 5,2 ori mai mult față de anul trecut și au ajuns la 155 de milioane de dolari; de semințe și fructe oleaginoase, o creștere  de 67,1 milioane de dolari, până la 124 de milioane de dolari; și de grăsimi și uleiuri vegetale, creștere de 60,7 milioane de dolari până la 85 de milioane de dolari. „Putem afirma că avem o situație fără precedent, când produsele agricole au asigurat 100% din creșterea exporturilor moldovenești. Republica Moldova încă nu și-a utilizat potențialul său agricol în tot ceea ce înseamnă creșterea producției de export. Sper foarte mult că vom reuși să integrăm și partea stângă a Nistrului în tot ceea ce înseamnă capacitatea de export a Republicii Moldova”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță a menționat că importurile în Republica Moldova la fel au înregistrat o creștere puternică, de aproape 500 de milioane de dolari. Au crescut cu 250,8 milioane de dolari importurile din Federația Rusă și cu 85,9 milioane de dolari cele din România și este vorba de importul de gaz și produse industriale obținute din gaz; de petrol și produse petroliere; și de îngrășăminte minerale s-au chimice. „Importurile noastre în primele trei luni ale anului nu au crescut în volume cât au crescut în prețuri. Inflația, care este acum una fără precedent pentru ultimii 22 de ani, este din cauza sectorului energetic. Resursele energetice importate de către Republica Moldova s-au scumpit de patru ori. Și acestea sunt din Federația Rusă. Cea mai mare parte a produselor petroliere noi le importăm din România. Din cauza scumpirii lor, importul petrolului a crescut cu 100 de milioane de dolari față de primele trei luni ale anului trecut”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Republica Moldova a trecut la sfârșitul anului 2021, începutul anului 2022, prin cel mai mare șoc al creșterii prețurilor, ceea a lovit dur în populație, agenți economici și în bugetul public național. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 13 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că șocul creșterii prețurilor practic a trecut, moldovenii acceptă noua realitate, iar problema cea mai mare a Republicii Moldova, legată de gazele naturale, a rămas nerezolvată.

Potrivit expertului, până în 2005, Republica Moldova, pentru că fusese parte a URSS, plătea lunar rușilor 76-78 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze. În 2005, când șeful statului Vladimir Voronin și-a exprimat intenția de a apropia Republica Moldova de UE, ceea ce nu a plăcut Federației Ruse, Gazpromul a solicitat Chișinăului să plătească ca și europenii pentru gaze, introducând pentru Republica Moldova „formula de calcul a gazului”, cu o perioadă de tranzit de 5 ani, care a fost valabilă până în 2021.

Până în 2010, deși pe extern prețul gazului creștea, cel pe care îl plăteau moldovenii era mai mic decât media europeană. În ajunul crizei din 2008 prețul european al gazului era de 460 de dolari lunar pentru o mie de metru cubi, iar Republica Moldova plătea 230. Abia din 2010 moldovenii au început să plătească pentru gaz ca și europenii.

În anii 2019, 2020 Republica Moldova a plătit pentru gaz mai scump decât prețul mediu european. Consumatorul european în trimestrul doi din 2020 a plătit 60 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar cel moldovean - 167 de dolari. Formula Republicii Moldova cu Federația Rusă era cu mult mai rigidă, din cauza că era mai expusă fluctuațiilor.

Din 2010 și până în 2020 moldovenii au plătit pentru gaz prețul mediu european. Veaceslav Ioniță se întreabă în acest context de ce Republica Moldova în această perioadă, dacă plătea ca și europenii, nu a depus eforturi să diversifice resursele de aprovizionare cu gaze. „Este o problemă de care toată clasa politică se face vinovată. A fost toată lumea în această perioadă la guvernare și nu s-a făcut absolut nimic”, a spus expertul.

Anul 2021, spunea economistul, a schimbat paradigma. Gazul a devenit un produs independent, s-a cotat la bursă separat de petrol, iar Federația Rusă a insistat pe schimbarea formulei de calcul. Astfel, pentru Republica Moldova prețul gazului a început să crească. Totuși, în 2021 moldovenii au plătit pentru gaze mai puțin decât alte țări, deoarece noua formulă de calcul a fost aplicată mai târziu. Republica Moldova s-a înțeles cu Federația Rusă că în perioada rece a anului să se plătească pentru gaz mai puțin, iar în perioada caldă a anului, când consumul de gaz este mic, mai scump, în felul acesta să fie compensat prețul din perioada rece a anului.

„În 2022, în primul trimestru, am plătit 681 de dolari, în timp ce media europeană a fost de 1137 de dolari. În aprilie 2022, Republica Moldova a plătit pentru importul gazului 1129 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar la nivel european acest tarif a fost de 1193. Înțelegerea cu Federația Rusă a fost în felul următor: ne dați gaz la un preț mai mic iarna, iar vara ne dați la un preț mai mare, pentru a compensa prețul din iarnă. Acum pentru noi ar fi convenabil să nu luăm gaz de la Federația Rusă. Republica Moldova ar putea găsi în altă parte gaz mai ieftin”, a declarat expertul.

Potrivit economistului, prețul gazului în Republica Moldova a înregistrat o creștere de 7 ori, timp de un an și jumătate. Am avut 167 de dolari în 2020 și am ajuns la 1129 în aprilie 2022. Europa tot a avut parte de creșterea prețurilor la gaze, dar europenii sunt mai bogați și nu au simțit creșterea atât de tare. Pentru moldoveni a fost o lovitură puternică.

Analistul economic a mai remarcat că pentru importul de gaze Republica Moldova a plătit, anual, în 2012, 2013, 2014, câte 400 de milioane de dolari. După, prețul a scăzut și în 2020 a plătit aproape 170 de milioane de dolari. În 2021 s-a ridicat la 373 de milioane de dolari, dintre care 218 milioane de dolari s-a plătit într-un singur trimestru. „Până la sfârșitul anului, dacă nu vom avea evoluții negative, vom plăti în jur de 760-800 de milioane de dolari pentru gazul importat. Asistăm la o scumpire de cinci ori a gazului importat într-o perioadă scurtă de timp”, a remarcat analistul economic.

Vorbind despre scăderile prețului la gaze de-a lungul anilor, expertul a afirmat că au avut două în istoria țării. În 2009-2010, care a fost una nesemnificativă, și în 2015, care a fost semnificativă. În 2009-2010 a fost o scădere bruscă a prețului la gaz pe piața internațională. Republica Moldova nu a simțit această scădere, deoarece era etapa de apropiere de prețul european. În 2015, datorită conjuncturii internaționale favorabile, tariful a scăzut de la 7,18 lei la 4,30 de lei. Acum situația este inversă. Timp de jumătate de an, prețul la gaz în Republica Moldova pentru populație a crescut de la 4,30 lei la 14 lei fără TVA. „O presiune enormă asupra cetățenilor. Noi am avut o criză în 2006, dar atunci a crescut doar tariful la gaz, acum a crescut gazul, petrolul și energia electrică. Niciodată nu am avut o creștere a prețurilor pe toată această dimensiune”, a explicat expertul.

Economistul susține că în 2020 Moldovagaz a cumpărat gaz de la ruși cu 2,60 lei/m3, cel mai mic din ultimii 10 ani, și îl vindea moldovenilor cu 4,73 lei/m3. Lor le rămânea 2,13 lei/m3. În 2021, din cauza că prețul de achiziție al gazului a crescut, iar cel de vânzare a rămas neschimbat, Moldovagaz nu a încasat nimic de la cetățeni pentru livrarea de gaze. În prezent, tariful de import este de 11 lei, iar cetățenilor este vândut cu 14,06 lei. Astfel, Moldovagaz încasează 3,06 lei profit pentru tot ce înseamnă întreținerea infrastructurii gazului în 2022.

Potrivit analistului economic, prețul gazului este unul secundar. Cel mai important indicator este accesibilitatea gazului, sau cât gaz poate fi procurat de pe un salariu mediu net pe economie, În 2005, până la schimbarea formulei de calcul, moldovenii puteau procura 800 de metri cubi de gaze, între 2012 și 2015 - 500 de metri cubi de gaze. După, a fost stabil în jur de 650 de metri cubi de gaze. Ulterior, deoarece s-a ieftinit gazul și au crescut salariile, în 2020 moldovenii puteau procura 1400 de metri cubi de gaze, cea ce a reprezentat maxima istorică. Anul acesta, deși salariul crește, tariful la gaz s-a majorat mult mai tare, în consecință puterea de cumpărare a populației a scăzut aproape de trei ori. Moldovenii au putut procura în primul trimestru din 2022 - 560 de metri cubi de gaze pe un salariu mediu net. Similar cu ceea ce a fost între 2012-2015. Însă volumul real procurat a fost mai mare, deoarece în perioada rece a anului Guvernul a oferit suport cetățenilor.

„Criza gazului a lovit brusc în cetățenii moldoveni. Puterea de cumpărare a moldovenilor a scăzut brusc. Timp de un an prețul la gaz a crescut de 5 ori. Însă, presiunea care a fost acum asupra moldoveanului este incomparabilă cu cea din 2005. Acum a fost un suport enorm din partea Guvernului. Republica Moldova va putea depăși această criză și va uita această problemă. Problema cea mare a Republicii Moldova nu este prețul la gaz, problema este că în perioada 2010-2020 nu s-au creat oportunități alternative de livrare a gazului. Am fost dependenți și continuăm să fim dependenți de o singură sursă”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Războiul din Ucraina a lovit în depozitele sistemului bancar moldovenesc. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în primele trei luni ale anului curent, a fost înregistrată o scădere a depozitelor cu 6,2 miliarde de lei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a declarat vineri, 29 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că acest lucru nu a afectat, întru-cât există un surplus de bani în sistemul bancar, de 33,7 miliarde de lei.

„Volumul de bani care se află în bănci este cu mult mai mare decât creditele acordate. Din acest motiv, cele 6,2 miliarde de lei sunt doar 20% din surplusul de lichidități din bănci. Noi, spre deosebire de alte țări, care se confruntă cu lipsa de lichidități, avem o altă problemă, surplus de lichidități în sistemul bancar”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, nici după jaful bancar din 2014, depozitele bancare nu au scăzut atât de mult. De la 51,7 miliarde de lei la sfârșitul anului 2014, la 50,2 miliarde de lei în 2015. Ulterior și-au revenit rapid. Acum, din cauza războiului din Ucraina, depozitele de 6,2 miliarde de lei care au scăzut, majoritatea au fost din contul persoanelor fizice, circa 75% sau 4,6 miliarde de lei. Însă, această reducere reprezintă 9% din totalul depozitelor de 51,3 miliarde de lei pe care le au în bănci cetățenii simpli. La sfârșitul anului trecut, din cele 90 de miliarde de lei, depozite ale persoanelor fizice și juridice, cu dobândă la termen, erau doar 36,5 miliarde de lei. Restul 53,5 miliarde de lei erau fără dobândă sau cu dobândă mică. „Atât persoanele fizice, cât agenții economici, 2/3 din banii pe care îi țin în bănci stau fără dobândă. Astfel, se ratează anual circa un miliard de lei pentru dobânda pe care nu o obținem”, a spus expertul.

Economistul susține că de la începutul crizei provocate de războiul din Ucraina, depozitele retrase au fost în mare parte cele cu dobândă, depuse pentru un anumit termen – circa 5,2 miliarde de lei. Doar un miliard, fără dobândă. Astfel, deponenții au pierdut zeci de milioane de lei din cauza că au retras banii înainte de termen. Totodată, au plătit altele zeci de milioane de lei pentru marja comercială la schimbul valutar.

Analistul economic a mai spus că persoanele fizice în bănci au trei tipuri de depozite: fără dobândă –13,4 miliarde de lei; cu dobândă redusă - 8 miliarde de lei, iar cele cu dobândă, la termen, care a înregistrat cea mai mare scădere sunt de 29,8 de miliarde de lei. „Avem cetățeni care nu se îngrijorează ce se întâmplă cu banii lor, care stau la bancă fără dobândă, s-au la vedere cu dobândă redusă. Acești oameni nu și-au retras banii din bancă. Cei care sunt foarte responsabili, care se uită atent care este dobânda și ce se întâmplă cu banii lui, au fost primii care s-au panicat din cauza războiului și au retras banii. Conform contractului acești oameni nu și-au putut ridica dobânzile, au pierdut sume impunătoare, dar au considerat că acesta este prețul pe care îl plătesc pentru liniștea lor”, a declarat analistul economic.

Veaceslav Ioniță afirmă că moldovenii nu au unde investi banii proprii, dacă îi țin în bănci fără dobândă. În afară de depozite bancare, în Republica Moldova nu mai există și altceva. Piața de capital nu lucrează, acțiuni sau obligațiuni nimeni nu procură. Iar unicul instrument financiar disponibil, hârtiile de valoare de stat, nu au un mecanism prin care cetățenii pot să le procure. Există posibilitate prin băncile licențiate, dar nu se întâmplă acest lucru. Moldovenii depun banii în bancă, de regulă fără dobândă, iar banca pe acești bani procură hârtie de valoare de stat și câștigă bani”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, când este stabilitate în țară lucrul acesta nu se prea observă. De exemplu, în luna septembrie, anul trecut, băncile au luat bani de la cetățeni cu 4,17% lunar și ofereau credite Guvernului cu 5,8%. Însă, în perioada de criză, cauzată de război, băncile au depozitat banii oamenilor cu 4,16%, dar au oferit credite Guvernului cu 13,66% lunar. În aprilie, dobânda pentru creditele oferite Guvernului a ajuns 17%.

„Întrebarea mea este de ce statul nu se împrumută de la populație. De ce nu se creează, cum a fost creat în România, hârtie de valoare de stat pentru circulație în rândul populației. Atunci când cetățeanul se duce la bancă și depune banii cu 4,16%, dar statul i-ar oferi 7%, statul mai ușor ar cumpăra bani de la cetățeni mult mai ieftin, dar și oamenii vor primi mai mult față de ceea ce le oferă băncile”, a menționat expertul.

Economistul susține că moldovenii au nevoie de alternative în depunerea banilor, iar Guvernul - în procurarea banilor, deoarece până acum Guvernul și cetățenii au fost victime ale băncilor.

De asemenea, analistul economic a mai opinat că în 2022 trebuie să se întâmple un alt fenomen, vor fi pentru prima dată emisii de obligațiuni de la câteva municipalități, la o dobândă destul de atractivă, mult mai mică decât este în sistemul bancar. „Sper că în felul acesta, pe de o parte, va fi asigurat faptul că Guvernul, primăriile vor putea procura bani la un preț rezonabil, iar cetățenii vor putea depune bani la o dobândă tot rezonabilă”, a conchis analistul economic.