Piața auto din Republica Moldova se organizează. Moldovenii tot mai activ își i-au automobile de la companii importatoare, în special în leasing. „Piața de leasing din Republica Moldova va cunoaște o dezvoltare destul de puternică în viitor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 27 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, când vorbim de piața de leasing din Republica Moldova se are în vedere în principal automobilele. Această piață, declară expertul, în 2021 a cunoscut o creștere semnificativă față de 2020, când din cauza pandemiei a scăzut puternic, cu circa 400 de milioane de lei. În 2021, când a fost înregistrat un record istoric absolut al numărului de mașini procurate, s-a recuperat, dar încă nu s-a ajuns la nivelul anului 2019. În primele luni ale anului 2022 s-a înregistrat o ușoară scădere a numărului de mașini procurate din cauza războiul din Ucraina. Oamenii au devenit mai prudenți în tot ceea ce înseamnă împrumuturile.
Veaceslav Ioniță a spus că vorbește în baza unor calcule estimative, deoarece volumul de date disponibil nu este suficient pentru a vorbi cu exactitate. Astfel, declară că în prezent asistăm la o ușoară înviorare a pieței de leasing, care este la nivel de 1,7 miliarde de lei, dintre care 790 de milioane de lei sunt ale persoanelor juridice, iar 910 milioane de lei sunt ale persoanelor fizice.
Din cele 1,7 miliarde de lei acordate utilizând leasingul, mijloace de transport reprezintă 91%, mașini și utilaje – 4%, clădiri și construcții speciale – 2%, iar alte mijloace fixe – 3%. Însă, este și fenomenul mașinilor procurate în bază de credit, dar încă nu a fost identificat mecanismul prin care să poată fi estimată piața creditelor pentru autoturisme, deoarece este una relativ nouă.
La ziua de astăzi, susține economistul, se poate estima că valoarea totală de mașini care sunt în leasing în Republica Moldova este de 76 de milioane de euro. Anul trecut au fost luate în leasing automobile în valoare de 26,5 milioane de euro. În primele trei luni ale anului 2022 s-au luat în leasing mașini de 7,1 milioane de euro.
Totodată, a menționat că datele estimative mai arată că anul trecut au fost importate 39,2 mii de autoturisme, față de 28,9 mii de unități în 2020, an de pandemie. În 2019 au fost importate circa 32 de mii de mașini. În ultimele 12 luni numărul mașinilor importate este de 38,3 mii de unități. În 2017, când au fost aduse modificări la legislație și a fost facilitat importul de automobile, au fost înregistrate 41,3 mii de unități, însă importul real a fost sub 25 mii.
Potrivit analistului economic, anul trecut, din cele 39,2 mii de unități importate, 14,5 mii de unități au fost aduse de către companii importatoare, iar 24,7 mii – de către persoane fizice, fie pentru ei, fie le-au vândut, fără a fi importatori autorizați. „La noi piața de autoturisme, încet, de la o piață neobservată, se transformă într-o piața civilizată. Ne apropiem că 40% dintre toate autoturismele importate, care se vând în Republica Moldova, sunt importate de către persoane autorizate”, a remarcat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a mai estimat că în 2016 prețul mediu al unei mașini importate de companii importatoare era de 18,6 mii de euro, iar în 2021 și 2022 – de circa 15 mii de euro. „Bănuiesc că sunt doi factori. Se aduc mașini mai ieftine. Companiile, pentru a cuceri piața încep a aduce, oficial, mașini de mâna a doua, pentru a fi vândute. Din acest motiv, cred că, în timp, numărul mașinilor aduse de către persoane fizice va scădea, iar al celor aduse de către persoanele autorizate va crește. Respectiv, și prețul mașinilor vă scădea, deoarece va fi destul de mare ponderea mașinilor de mâna a doua”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul este de părere că „orientativ putem spune că în Republica Moldova în anul 2021 au fost importate mașini de 341 de milioane de euro, dintre care: de 218 milioane de euro importate oficial de către persoane juridice; restul, de 123 de milioane de euro, de către persoane fizice, fenomen ce înregistrează o tendință clară de scădere în primele luni ale anului 2022.
„În opinia mea, în acest an, cel mai probabil piața de automobile importate oficial va rămâne la fel, dar va continua procesul de scădere numărul de mașini aduse de către persoanele fizice. Dacă pentru mașinile aduse de către persoanele fizice oamenii oferă bani în numerar, în cazul mașinilor aduse de către companii, asistăm la o piață organizată, iar fiecare a 9-a mașină este procurată în leasing. Ca valoare bănească, mașinile noi domină, față de mașinile de mâna a doua, însă ca număr mașinile de mâna a doua sunt importate mai multe”, a menționat expertul.
Exporturile moldovenești, în primele trei luni ale anului 2022, au cunoscut o creștere spectaculoasă. Importurile, s-au majorat și ele, însă nu ca volum, dar în ceea ce privește prețul. Comerțul extern al Republicii Moldova a fost influențat atât la capitolul exporturi, cât și la capitolul importuri, de contextul internațional legat de creșterea prețurilor, dar și de războiul din Ucraina. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 20 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță a declarat că, în primul trimestru din acest an, exporturile moldovenești au ajuns la 898 de milioane de dolari, față de 685 de milioane de dolari în primul trimestru din 2021. Am mai fost o asemenea creștere în 2011, dar a fost mai degrabă o recuperare după o criză puternică. Acum, după doi ani de criză, în perioada ianuarie-martie a fost o creștere de 213 milioane de dolari, sau +36,2%. În primele trei luni din 2020 exporturile au totalizat 675 de milioane de dolari.
Economistul spune că sunt patru factorii care au stat la baza creșterii exporturilor Republicii Moldova, doi sunt evidenți și doi - probabili. Astfel, primul lucru care a dus la creșterea exporturilor este majorarea prețurilor la produsele exportate. În prezent, la nivel mondial, este înregistrată o inflație, care a dus la o creștere accelerată a prețurilor. Respectiv, se plătește mai mult pentru lucrurile importate, dar și se câștigă mai mult pentru cele exportate.
Al doilea factor, susține economistul, este legat de recordul fără precedent al producției agricole din 2021, care va intra în istorie ca anul de aur al agriculturii moldovenești. Pentru prima dată, de la obținerea independenței, producția agricolă în întreprinderile agricole a depășit producția agricolă din cele individuale. „Agricultura noastră începe să fie ceea ce trebuie să fie. Sper că anul 2022 nu va fi unul prost pentru agricultură. Avem prețuri foarte bune, avem volume foarte mari de produse agricole, iar producția agricolă a fost cea care a constituit baza exporturilor noastre”, a spus expertul.
Analistul economic afirmă că acești doi factori nu explică în totalitate fenomenul creșterii fără precedent al exporturilor Republicii Moldova. Astfel, consideră că sunt alți doi factori, mai puțin evidenți, care merită să fie analizați. „În opinia mea, în prezent, la creșterea exporturilor moldovenești contribuie și o anumită producție din stânga Nistrului, care este exportată ca producție din Republica Moldova. Stânga Nistrului avea niște căi tradiționale de a exporta prin intermediul Ucrainei. Acum, din cauza războiului din Ucraina, multe posibilități de a exporta au dispărut și la noi exporturile au crescut în special în luna februarie și mai mult în luna martie. Noi vedem o legătură directă dintre creșterea puternică a exporturilor și începutul războiului din Ucraina”, a afirmat analistul economic.
Alt factor, remarcă analistul economic, despre care crede că va lua amploare, este legat de reexportul anumitor produse din Ucraina. „Agenții noștri economici, cel mai probabil, procură anumite bunuri din Ucraina, după - sunt reexportate, și în felul acesta ele sunt reflectate ca exporturi ale noastre”, a remarcat analistul economic.
Expertul a remarcat faptul că, în primul trimestru al acestui an, volumul comerțului extern al Republicii Moldova în valoare anuală a ajuns la 11,2 miliarde de dolari, în creștere cu 900 de milioane de dolari față de primele trei luni ale anului 2021. Creștere determinată de majorarea exporturilor cu 400 de milioane de dolari în valoare anuală și de majorarea importurilor cu 500 de milioane de dolari în valoare anuală. „În prezent avem un ritm de creștere al exporturilor cu mult mai mare decât al importurilor, ceea ce ne face să credem că la noi încet va începe să se îmbunătățească balanța comercială, care în Republica Moldova este una pur și simplu catastrofal de proastă. Noi exportăm de două ori mai puțin decât importăm. Un așa deficit al balanței comerciale este greu să găsești într-o altă țară din Europa”, a remarcat expertul.
Veaceslav Ioniță a realizat un top al țărilor unde Republica Moldova a avut cea mai mare creștere a exporturi în primul trimestru din 2022. Este vorba de România, unde exporturile au crescut cu 101,9 milioane de dolari, ajungând la 285 de milioane de dolari; Italia – unde exporturile au crescut cu 58,6 milioane de dolari, până la 100 de milioane de dolari; Turcia – care a importat produse moldovenești cu 34,8 milioane de dolari mai mult decât anul trecut; Bulgaria – de 29,7 milioane de dolari; Elveția – de 20,1 milioane de dolari; Regatul Unit – de 9,3 milioane de dolari; Cipru – de 5,8 milioane de dolari; Grecia – de 4,6 milioane de dolari; SUA – de 4 milioane de dolari, iar Franța – de 1,2 milioane de dolari etc.
Economistul, analizând situația din 1997 și până în prezent, a constatat că înainte de criza din Federația Rusă din 1998, comerțul moldovenilor cu rușii era de 58%. Așa o dependență de o singură țară Republica Moldova nu a avut nici până atunci, nici după. România deținea la acea vreme o cotă de 6,7%. După criza din 1998, din 2006, din 2013 și acum în 2022 după criza războiului din Ucraina, comerțul moldovenilor cu rușii a scăzut constant. Din 2006 și până în 2012 a avut o recuperare, dar nu de durată. Din 2014, când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, Federația Rusă a impus sancțiuni Chișinăului, este în scădere continuă comerțul dintre cele două părți. În primele trei luni ale anului curent ponderea Federației Ruse în exporturile Republicii Moldova a ajuns la 5,4%.
Potrivit analistului economic, acum la capitolul piața de desfacere a mărfurilor moldovenești, Federația Rusă nu mai contează pentru Republica Moldova, cu excepția a două produse de bază: merele și strugurii. În schimb, România a crescut constant. După intrarea României în UE, Republica Moldova a fost beneficiarul indirect al acestui fapt. Companiile care au mers cu investiții în România s-au extins și în Republica Moldova. În prezent, ponderea României în exporturile Republicii Moldova este de 31,7%, sau o creștere de 4,7 ori față de 1997 și de 3 ori mai mult decât următoarele țări din clasament, Turcia și Italia, care deține câte 11% din cotă de export a Republicii Moldova.
Vorbind despre bunurile care au contribuit la creșterea exporturilor în primele trei luni ale anului 2022, expertul a spus că este vorba de cereale și preparate pe bază de cereale, care au crescut cu 125,3 milioane de dolari sau de 5,2 ori mai mult față de anul trecut și au ajuns la 155 de milioane de dolari; de semințe și fructe oleaginoase, o creștere de 67,1 milioane de dolari, până la 124 de milioane de dolari; și de grăsimi și uleiuri vegetale, creștere de 60,7 milioane de dolari până la 85 de milioane de dolari. „Putem afirma că avem o situație fără precedent, când produsele agricole au asigurat 100% din creșterea exporturilor moldovenești. Republica Moldova încă nu și-a utilizat potențialul său agricol în tot ceea ce înseamnă creșterea producției de export. Sper foarte mult că vom reuși să integrăm și partea stângă a Nistrului în tot ceea ce înseamnă capacitatea de export a Republicii Moldova”, a declarat expertul.
Veaceslav Ioniță a menționat că importurile în Republica Moldova la fel au înregistrat o creștere puternică, de aproape 500 de milioane de dolari. Au crescut cu 250,8 milioane de dolari importurile din Federația Rusă și cu 85,9 milioane de dolari cele din România și este vorba de importul de gaz și produse industriale obținute din gaz; de petrol și produse petroliere; și de îngrășăminte minerale s-au chimice. „Importurile noastre în primele trei luni ale anului nu au crescut în volume cât au crescut în prețuri. Inflația, care este acum una fără precedent pentru ultimii 22 de ani, este din cauza sectorului energetic. Resursele energetice importate de către Republica Moldova s-au scumpit de patru ori. Și acestea sunt din Federația Rusă. Cea mai mare parte a produselor petroliere noi le importăm din România. Din cauza scumpirii lor, importul petrolului a crescut cu 100 de milioane de dolari față de primele trei luni ale anului trecut”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Republica Moldova a trecut la sfârșitul anului 2021, începutul anului 2022, prin cel mai mare șoc al creșterii prețurilor, ceea a lovit dur în populație, agenți economici și în bugetul public național. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 13 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că șocul creșterii prețurilor practic a trecut, moldovenii acceptă noua realitate, iar problema cea mai mare a Republicii Moldova, legată de gazele naturale, a rămas nerezolvată.
Potrivit expertului, până în 2005, Republica Moldova, pentru că fusese parte a URSS, plătea lunar rușilor 76-78 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze. În 2005, când șeful statului Vladimir Voronin și-a exprimat intenția de a apropia Republica Moldova de UE, ceea ce nu a plăcut Federației Ruse, Gazpromul a solicitat Chișinăului să plătească ca și europenii pentru gaze, introducând pentru Republica Moldova „formula de calcul a gazului”, cu o perioadă de tranzit de 5 ani, care a fost valabilă până în 2021.
Până în 2010, deși pe extern prețul gazului creștea, cel pe care îl plăteau moldovenii era mai mic decât media europeană. În ajunul crizei din 2008 prețul european al gazului era de 460 de dolari lunar pentru o mie de metru cubi, iar Republica Moldova plătea 230. Abia din 2010 moldovenii au început să plătească pentru gaz ca și europenii.
În anii 2019, 2020 Republica Moldova a plătit pentru gaz mai scump decât prețul mediu european. Consumatorul european în trimestrul doi din 2020 a plătit 60 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar cel moldovean - 167 de dolari. Formula Republicii Moldova cu Federația Rusă era cu mult mai rigidă, din cauza că era mai expusă fluctuațiilor.
Din 2010 și până în 2020 moldovenii au plătit pentru gaz prețul mediu european. Veaceslav Ioniță se întreabă în acest context de ce Republica Moldova în această perioadă, dacă plătea ca și europenii, nu a depus eforturi să diversifice resursele de aprovizionare cu gaze. „Este o problemă de care toată clasa politică se face vinovată. A fost toată lumea în această perioadă la guvernare și nu s-a făcut absolut nimic”, a spus expertul.
Anul 2021, spunea economistul, a schimbat paradigma. Gazul a devenit un produs independent, s-a cotat la bursă separat de petrol, iar Federația Rusă a insistat pe schimbarea formulei de calcul. Astfel, pentru Republica Moldova prețul gazului a început să crească. Totuși, în 2021 moldovenii au plătit pentru gaze mai puțin decât alte țări, deoarece noua formulă de calcul a fost aplicată mai târziu. Republica Moldova s-a înțeles cu Federația Rusă că în perioada rece a anului să se plătească pentru gaz mai puțin, iar în perioada caldă a anului, când consumul de gaz este mic, mai scump, în felul acesta să fie compensat prețul din perioada rece a anului.
„În 2022, în primul trimestru, am plătit 681 de dolari, în timp ce media europeană a fost de 1137 de dolari. În aprilie 2022, Republica Moldova a plătit pentru importul gazului 1129 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar la nivel european acest tarif a fost de 1193. Înțelegerea cu Federația Rusă a fost în felul următor: ne dați gaz la un preț mai mic iarna, iar vara ne dați la un preț mai mare, pentru a compensa prețul din iarnă. Acum pentru noi ar fi convenabil să nu luăm gaz de la Federația Rusă. Republica Moldova ar putea găsi în altă parte gaz mai ieftin”, a declarat expertul.
Potrivit economistului, prețul gazului în Republica Moldova a înregistrat o creștere de 7 ori, timp de un an și jumătate. Am avut 167 de dolari în 2020 și am ajuns la 1129 în aprilie 2022. Europa tot a avut parte de creșterea prețurilor la gaze, dar europenii sunt mai bogați și nu au simțit creșterea atât de tare. Pentru moldoveni a fost o lovitură puternică.
Analistul economic a mai remarcat că pentru importul de gaze Republica Moldova a plătit, anual, în 2012, 2013, 2014, câte 400 de milioane de dolari. După, prețul a scăzut și în 2020 a plătit aproape 170 de milioane de dolari. În 2021 s-a ridicat la 373 de milioane de dolari, dintre care 218 milioane de dolari s-a plătit într-un singur trimestru. „Până la sfârșitul anului, dacă nu vom avea evoluții negative, vom plăti în jur de 760-800 de milioane de dolari pentru gazul importat. Asistăm la o scumpire de cinci ori a gazului importat într-o perioadă scurtă de timp”, a remarcat analistul economic.
Vorbind despre scăderile prețului la gaze de-a lungul anilor, expertul a afirmat că au avut două în istoria țării. În 2009-2010, care a fost una nesemnificativă, și în 2015, care a fost semnificativă. În 2009-2010 a fost o scădere bruscă a prețului la gaz pe piața internațională. Republica Moldova nu a simțit această scădere, deoarece era etapa de apropiere de prețul european. În 2015, datorită conjuncturii internaționale favorabile, tariful a scăzut de la 7,18 lei la 4,30 de lei. Acum situația este inversă. Timp de jumătate de an, prețul la gaz în Republica Moldova pentru populație a crescut de la 4,30 lei la 14 lei fără TVA. „O presiune enormă asupra cetățenilor. Noi am avut o criză în 2006, dar atunci a crescut doar tariful la gaz, acum a crescut gazul, petrolul și energia electrică. Niciodată nu am avut o creștere a prețurilor pe toată această dimensiune”, a explicat expertul.
Economistul susține că în 2020 Moldovagaz a cumpărat gaz de la ruși cu 2,60 lei/m3, cel mai mic din ultimii 10 ani, și îl vindea moldovenilor cu 4,73 lei/m3. Lor le rămânea 2,13 lei/m3. În 2021, din cauza că prețul de achiziție al gazului a crescut, iar cel de vânzare a rămas neschimbat, Moldovagaz nu a încasat nimic de la cetățeni pentru livrarea de gaze. În prezent, tariful de import este de 11 lei, iar cetățenilor este vândut cu 14,06 lei. Astfel, Moldovagaz încasează 3,06 lei profit pentru tot ce înseamnă întreținerea infrastructurii gazului în 2022.
Potrivit analistului economic, prețul gazului este unul secundar. Cel mai important indicator este accesibilitatea gazului, sau cât gaz poate fi procurat de pe un salariu mediu net pe economie, În 2005, până la schimbarea formulei de calcul, moldovenii puteau procura 800 de metri cubi de gaze, între 2012 și 2015 - 500 de metri cubi de gaze. După, a fost stabil în jur de 650 de metri cubi de gaze. Ulterior, deoarece s-a ieftinit gazul și au crescut salariile, în 2020 moldovenii puteau procura 1400 de metri cubi de gaze, cea ce a reprezentat maxima istorică. Anul acesta, deși salariul crește, tariful la gaz s-a majorat mult mai tare, în consecință puterea de cumpărare a populației a scăzut aproape de trei ori. Moldovenii au putut procura în primul trimestru din 2022 - 560 de metri cubi de gaze pe un salariu mediu net. Similar cu ceea ce a fost între 2012-2015. Însă volumul real procurat a fost mai mare, deoarece în perioada rece a anului Guvernul a oferit suport cetățenilor.
„Criza gazului a lovit brusc în cetățenii moldoveni. Puterea de cumpărare a moldovenilor a scăzut brusc. Timp de un an prețul la gaz a crescut de 5 ori. Însă, presiunea care a fost acum asupra moldoveanului este incomparabilă cu cea din 2005. Acum a fost un suport enorm din partea Guvernului. Republica Moldova va putea depăși această criză și va uita această problemă. Problema cea mare a Republicii Moldova nu este prețul la gaz, problema este că în perioada 2010-2020 nu s-au creat oportunități alternative de livrare a gazului. Am fost dependenți și continuăm să fim dependenți de o singură sursă”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Războiul din Ucraina a lovit în depozitele sistemului bancar moldovenesc. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în primele trei luni ale anului curent, a fost înregistrată o scădere a depozitelor cu 6,2 miliarde de lei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a declarat vineri, 29 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că acest lucru nu a afectat, întru-cât există un surplus de bani în sistemul bancar, de 33,7 miliarde de lei.
„Volumul de bani care se află în bănci este cu mult mai mare decât creditele acordate. Din acest motiv, cele 6,2 miliarde de lei sunt doar 20% din surplusul de lichidități din bănci. Noi, spre deosebire de alte țări, care se confruntă cu lipsa de lichidități, avem o altă problemă, surplus de lichidități în sistemul bancar”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, nici după jaful bancar din 2014, depozitele bancare nu au scăzut atât de mult. De la 51,7 miliarde de lei la sfârșitul anului 2014, la 50,2 miliarde de lei în 2015. Ulterior și-au revenit rapid. Acum, din cauza războiului din Ucraina, depozitele de 6,2 miliarde de lei care au scăzut, majoritatea au fost din contul persoanelor fizice, circa 75% sau 4,6 miliarde de lei. Însă, această reducere reprezintă 9% din totalul depozitelor de 51,3 miliarde de lei pe care le au în bănci cetățenii simpli. La sfârșitul anului trecut, din cele 90 de miliarde de lei, depozite ale persoanelor fizice și juridice, cu dobândă la termen, erau doar 36,5 miliarde de lei. Restul 53,5 miliarde de lei erau fără dobândă sau cu dobândă mică. „Atât persoanele fizice, cât agenții economici, 2/3 din banii pe care îi țin în bănci stau fără dobândă. Astfel, se ratează anual circa un miliard de lei pentru dobânda pe care nu o obținem”, a spus expertul.
Economistul susține că de la începutul crizei provocate de războiul din Ucraina, depozitele retrase au fost în mare parte cele cu dobândă, depuse pentru un anumit termen – circa 5,2 miliarde de lei. Doar un miliard, fără dobândă. Astfel, deponenții au pierdut zeci de milioane de lei din cauza că au retras banii înainte de termen. Totodată, au plătit altele zeci de milioane de lei pentru marja comercială la schimbul valutar.
Analistul economic a mai spus că persoanele fizice în bănci au trei tipuri de depozite: fără dobândă –13,4 miliarde de lei; cu dobândă redusă - 8 miliarde de lei, iar cele cu dobândă, la termen, care a înregistrat cea mai mare scădere sunt de 29,8 de miliarde de lei. „Avem cetățeni care nu se îngrijorează ce se întâmplă cu banii lor, care stau la bancă fără dobândă, s-au la vedere cu dobândă redusă. Acești oameni nu și-au retras banii din bancă. Cei care sunt foarte responsabili, care se uită atent care este dobânda și ce se întâmplă cu banii lui, au fost primii care s-au panicat din cauza războiului și au retras banii. Conform contractului acești oameni nu și-au putut ridica dobânzile, au pierdut sume impunătoare, dar au considerat că acesta este prețul pe care îl plătesc pentru liniștea lor”, a declarat analistul economic.
Veaceslav Ioniță afirmă că moldovenii nu au unde investi banii proprii, dacă îi țin în bănci fără dobândă. În afară de depozite bancare, în Republica Moldova nu mai există și altceva. Piața de capital nu lucrează, acțiuni sau obligațiuni nimeni nu procură. Iar unicul instrument financiar disponibil, hârtiile de valoare de stat, nu au un mecanism prin care cetățenii pot să le procure. Există posibilitate prin băncile licențiate, dar nu se întâmplă acest lucru. Moldovenii depun banii în bancă, de regulă fără dobândă, iar banca pe acești bani procură hârtie de valoare de stat și câștigă bani”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, când este stabilitate în țară lucrul acesta nu se prea observă. De exemplu, în luna septembrie, anul trecut, băncile au luat bani de la cetățeni cu 4,17% lunar și ofereau credite Guvernului cu 5,8%. Însă, în perioada de criză, cauzată de război, băncile au depozitat banii oamenilor cu 4,16%, dar au oferit credite Guvernului cu 13,66% lunar. În aprilie, dobânda pentru creditele oferite Guvernului a ajuns 17%.
„Întrebarea mea este de ce statul nu se împrumută de la populație. De ce nu se creează, cum a fost creat în România, hârtie de valoare de stat pentru circulație în rândul populației. Atunci când cetățeanul se duce la bancă și depune banii cu 4,16%, dar statul i-ar oferi 7%, statul mai ușor ar cumpăra bani de la cetățeni mult mai ieftin, dar și oamenii vor primi mai mult față de ceea ce le oferă băncile”, a menționat expertul.
Economistul susține că moldovenii au nevoie de alternative în depunerea banilor, iar Guvernul - în procurarea banilor, deoarece până acum Guvernul și cetățenii au fost victime ale băncilor.
De asemenea, analistul economic a mai opinat că în 2022 trebuie să se întâmple un alt fenomen, vor fi pentru prima dată emisii de obligațiuni de la câteva municipalități, la o dobândă destul de atractivă, mult mai mică decât este în sistemul bancar. „Sper că în felul acesta, pe de o parte, va fi asigurat faptul că Guvernul, primăriile vor putea procura bani la un preț rezonabil, iar cetățenii vor putea depune bani la o dobândă tot rezonabilă”, a conchis analistul economic.
Războiul din Ucraina a creat perturbații pe piața valutară din Republica Moldova, accentuând și mai tare presiunea, dictată deja de sectorul energetic. De la începutul războiului, moldovenii s-au agitat și au cumpărat, ca să-și facă rezerve, circa 400 de milioane de dolari, chiar dacă s-a observat o diferență dintre marja comercială a BNM și a băncilor și caselor de schimb valutar, ultimele câștigând zeci de milioane de lei. În prezent, presiunea pe piața valutară se apropie de un miliard de dolari. Însă, situația este gestionată mult mai bine față de perioada anilor 2014-2015, deoarece Republica Moldova are suportul partenerilor externi. Despre situația de pe piața valutară, ca urmare a războiului din Ucraina, a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 22 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, panica populației, din cauza războiului ucrainean, s-a manifestat pe piața valutară și pe piața depozitelor bancare. Oamenii, fiind speriați, nu știau ce se întâmplă, au acționat pe piața valutară. Acum, piața și-a revenit, iar oamenii vor începe să îl vândă înapoi volumul de valută pe care l-a cumpărat.
Veaceslav Ioniță a spus că moldovenii în fiecare lună vând și procură valută. Însă, de fiecare dată, vând mai mult decât cumpără. În felul acesta, spune expertul, oferta netă de valută, timp de un an, este la nivel de 2 miliarde de dolari. Însă, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în luna martie 2022, a fost înregistrată o ofertă netă de valută negativă. Moldovenii au vândut mai puțină valută decât au procurat. „Doar în martie 2022, pentru prima dată în istoria țării, oamenii nu doar că nu au vândut valută, dar au procurat valută și am avut vânzări nete de valută negative, minus 26 de milioane de dolari”, a spus expertul.
Economistul a menționat că o asemenea situația a fost în februarie 2015. Din cauza jafului bancar, un euro a ajuns să coste 30 de lei. Însă, vânzările nete de valută au fost pozitive. O altă situație asemănătoare a fost în timpul alegerilor din februarie 2019, dar și atunci vânzările nete de valută au fost pozitive. S-au vândut 87 de milioane de dolari. Următorul șoc a fost în aprilie 2020. Din cauza pandemiei, oamenii au stat acasă și nu au avut pentru ce să vândă valută. Totuși, s-au vândut 74 de milioane de dolari.
Analistul economic a declarat că în 2021 moldovenii au vândut 4 miliarde de dolari, dar au cumpărat 1,6 miliarde de dolari. Astfel, vânzările nete au fost de aproape 2,4 miliarde de dolari. Pentru a doua oară cea mai mare după 2013, când au fost de 2,9 miliarde de dolari. În 2022, în primul trimestru, volumul de vânzări a rămas stabil în valoare anuală, 4 miliarde de dolari. În schimb, au crescut brusc procurările de valută, cu 400 de milioane, și respectiv, vânzările nete de valută au scăzut cu 400 de milioane de dolari. „Războiul din Ucraina a speriat moldovenii și i-a provocat să meargă să facă perturbări pe piața valutară. Ei au procurat, fără a fi necesitatea, circa 400 de milioane de dolari, pentru a se proteja”, a declarat analistul economic.
Expertul a remarcat că vânzările nete de valută ale populației, în valoare anuală, au scăzut de la 2,383 de miliarde de dolari la sfârșitul anului trecut, la 2,047 de miliarde de dolari la sfârșitul primului trimestru din 2022 sau cu 336 de milioane de dolari mai puțin. Astfel, pe piața valutară în prezent s-a creat un mare deficit. În valori anuale, în ultimele luni, acesta este de aproape 990 de milioane de dolari. Când a fost jaful bancar, presiunea pe piața valutară a fost de 900 de milioane de dolari. „Este o presiune pe piața valutară fără precedent în istoria țării și va continua. Cauza nu ține doar de războiul din Ucraina, dar și de problema gazelor care a început în noiembrie anul trecut”, a menționat expertul.
Analistul economic susține că pe tot parcursul anului 2021 a fost un deficit pe piața valutară, însă lucrurile s-au accentuat în luna noiembrie, când deficitul a fost de 273 de milioane de dolari. Astfel, a fost nevoit Guvernul să intervină cu plăți și BNM - cu vânzări de valută. Lunile noiembrie, decembrie 2021 și ianuarie 2022 au fost lunile în care, din cauza prețului la gaze care a crescut fără precedent, s-a creat o presiune fără precedent pe piața valutară. În luna februarie a influențat parțial prețul la gaze, parțial războiul din Ucraina. În luna martie - exclusiv războiul din Ucraina. „Noi avem doar în șase luni 830 de milioane de dolari deficit, diferența dintre cerere și valută. În cea mai mare parte este determinată de criza energetică, prețul mare la gaze, iar în mică parte de războiul din Ucraina, care a creat o mică îngrijorare în rândul populației”, a spus analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, BNM, de la sfârșitul anului 2021 și până în prezent, din rezervele pe care le avea, a intervenit pe piață cu 484 de milioane de dolari, în mare parte datorită intrărilor puternice de valută pe conturile instituției din partea partenerilor externi. Dacă în perioada 2014-2015 deficitul de valută a fost de 900 de milioane de dolari, din cauza jafului bancar și a lipsei suportului extern, rezervele BNM s-au redus din contul banilor care au cauzat deficitul. Acum, chiar dacă deficitul este de apropie un miliar de dolari, rezervele BNM au scăzut cu doar 484 de milioane de dolari. Restul banilor au fost compensați de către partenerii externi. În următoarele două-trei luni, inclusiv din contul altor bani, în valută, care vor veni din exterior, vor fi suplinite toate rezervele BNM. Plus, cele 400 de milioane de dolari procurate de către cetățeni vor fi întoarse, deoarece oamenii au început a face cheltuieli.
„Impactul prețului la gaz și războiul din Ucraina este cu mult mai mare decât a fost în 2014-2015. Însă, este un impact care nu depinde de noi și pentru asta am primit suport puternic din partea partenerilor externi și în felul acesta rezervele BNM practic nu au suferit, iar ceea ce s-a redus este net măsurabil cu ceea ce a fost în 2014-2015”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, dacă în perioada 2014-2015 deficitul de pe piața valutară a dus la deprecierea valutei, acum a fost a fost o speculație valutară. Dacă în mod obișnuit diferența dintre cursul de vânzare și cumpărare este la nivel de 12-15 bani pentru un dolar, în cazul speculației valutare diferența ajunge și la un leu. „Noi am asistat în luna februarie și luna martie, patru săptămâni de panică când a fost intervenția masivă a BNM, la o agitație puternică pe piața valutară. Nu a fost vorba atât deprecierea leului față de euro s-au dolar, cât de faptul că casele de schimb valutar s-au gândit să câștige bani din contul panicii populației. De aceea, am avut un decalaj foarte mare dintre cursul de vânzare și cursul de cumpărare”, a afirmat expertul.
Economistul a mai menționat că în prezent asistăm la o apreciere puternică a dolarului pe plan internațional, care s-a apreciat față de toate valutele, inclusiv față de leul moldovenesc. Însă leul moldovenesc, față de celelalte valute este mai puternic, și este determinat de faptul că este o depreciere puternică a monedei ucrainene. Începând cu 2018, leul moldovenesc începe anul practic la același nivel față de dolar și euro. Valuta moldovenească este practic stabilă, sunt oscilații în timpul anului și apar anumite șocuri. Însă, până la urmă capacitatea BNM de a interveni, capacitatea populației care are nevoie de lei pentru a face achiziții, aduce starea la normal. „Sunt sigur că această anomalie istorică, când oferta de valută din partea populației a fost negativă, când populația nu a cumpărat mai mulți dolari decât a vândut, în felul acesta noi am avut această panică care s-a gestionat, s-a epuizat și am scăpat fără anumite costuri”, a conchis analistul economic.
Datoria Republicii Moldova este astăzi de 272,5 miliarde de lei sau 14,8 miliarde de dolari. Cea externă reprezintă 169 de miliarde de lei sau 9,2 miliarde de dolari: dintre care 2,7 miliarde de dolari este datoria Guvernului, Băncii Naționale a Moldovei, a administrațiilor publice locale și a întreprinderilor de stat; iar 6,5 miliarde de dolari – a companiilor private. Datoria internă este astăzi estimată la 103,5 miliarde de lei sau 5,6 miliarde de dolari. Chiar dacă creditele externe reprezintă 2/3 din împrumuturile Guvernului Republicii Moldova, dobânda plătită este de patru ori mai mică decât a creditelor interne. În prezent, creditele externe accesate de către Guvern reprezintă 47 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită în 2022 va fi de 590 de milioane de lei. Creditele interne ale Guvernului sunt de 32 de miliarde de lei, iar dobânda va fi de cel puțin 2,5 miliarde de lei, a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici publice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 15 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, datoria Guvernului Republicii Moldova în trimestrul I din 2022 s-a apropiat de 79 de miliarde de lei: dintre care datoriile externe – 46,7; iar cele interne – 32,2. În general, în istoria Republicii Moldova, datoriile Guvernului au cunoscut un salt semnificativ de două ori: 1) în perioada 2015 – 2016; și 2) din 2020 și până în prezent. Datoria internă a crescut la de la 9,7 miliarde de lei în 2015 la 21,5 miliarde de lei în 2016. Din cauza jafului bancar, au fost acordate garanții guvernamentale, care au fost transformate în datorii de stat. Datoria de Stat externă s-a majorat din 2015 până în 2016 de la 26,5 miliarde de lei la 29,3 miliarde de lei, în mare parte datorită deprecierii leului moldovenesc. Astfel, datoria de Stat a ajuns la 50,8 miliarde de lei în 2016 de la 36,2 miliarde de lei în 2015. După, a urmat o stabilitate până în 2019, determinată de doi factori: 1) leul s-a întărit, ca rezultat datoria externă în dolari a crescut, iar în lei a rămas neschimbată și 2) în această perioadă Guvernul nu prea s-a împrumutat.
Veaceslav Ioniță a mai spus că anii 2020, 2021 și 2022 au fost cei mai critici din istoria țării privind datoriile. În 2020, an de pandemie, Republica Moldova a intrat într-o criză economică puternică, care a necesitat bani, iar FMI a oferit împrumuturi pentru achitarea necesităților bugetare, în primul rând a pensiilor și salariilor. În 2021 a venit criza energetică, iar Republica Moldova a fost nevoită să se împrumute din nou. În această perioadă, datoria Republicii Moldova a crescut de la 53 de miliarde de lei în 2020 la 79 de miliarde de lei în primul trimestru din 2022. Dintre care: 17,5 – împrumuturile externe, iar 8,7 – cele interne.
Economistul afirmă că 2/3 din toate datoriile Republicii Moldova, de 14,8 miliarde de dolari astăzi, sunt externe și 1/3 – interne. Datoriile interne: 1/3 sunt ale Guvernului, iar 2/3 – ale agenților economici și ale populației. Din cele 14,8 miliarde de dolari – 4,5 sunt ale autorităților publice și 10,3 ale entităților private. Însă, la capitolul datorii interne, cetățenii moldoveni mai au circa 10 miliarde de lei împrumutați de la alte persoane fizice, care nu sunt reflectate nicăieri. Și agenții economici, pe lângă datoriile pe care le au față de instituțiile financiare, au încă zeci de miliarde de lei datorii față de angajați, furnizori, alți agenți economici. „Din acest motiv, volumul total de îndatorare al Republicii Moldova pe intern este cu mult mai mare. Estimativ, este de 272,5 miliarde de lei sau 14,8 miliarde de dolari, care sunt doar față de instituțiile financiare. Însă, în realitate sunt cu mult mai mari”, a declarat economistul.
Analistul economic a menționat că în prezent datoria Guvernului Republicii Moldova reprezintă 32% din Produsul Intern Brut (PIB). Recordul a fost în 1998, de aproape 83%. După, a urmat o scădere până în 2008, iar de atunci se menține la nivelul de 30%-32%. Vorbind despre țările din Europa, care au datorii mari, raportate la PIB, analistul a spus că este vorba de Grecia – cu 206%; pe locul II este Italia cu 156%, urmată de Portugalia cu 134% și Spania cu 119%. Media în zona euro este de 98%, în UE este de 91%. În Ucraina reprezintă 61%, iar în România – 47%. „Republica Moldova are aproape cea mai mică datorie raportată la PIB din Europa – circa 32%. Guvernul, chiar dacă în ultimii trei ani s-a împrumutat de cinci ori mai mult, decât în orice altă perioadă de la independență, datoria este cea mai mică din Europa”, a menționat analistul economic.
Expertul a mai vorbit și despre intrările de resurse financiare externe în bugetul de stat din 2001 și până în prezent. Astfel, cei mai mulți au venit în bugetul de stat în perioada 2011 – 2015 – 1,2 miliarde de dolari, dintre care 830 de milioane au fost sub formă de granturi, iar 390 de milioane – împrumuturi. Între 2016 și 2020 – granturi și împrumuturi externe nu prea au venit, iar accentul a fost pus mai mult pe împrumuturi interne. În 2021 și 2022, granturile și împrumuturile externe sunt cu mult mai multe decât în anii precedenți.
Despre dobânzile creditelor luate de către Guvern, Veaceslav Ioniță a remarcat că până în 2018 Republica Moldova anual plătea 1,5 miliarde de lei din bugetul de stat sub formă de dobânzi la împrumuturile luate. În acest an, estimativ va plăti 2,9 miliarde de lei. Însă, ar putea fi cu mult mai mult. Dacă anul trecut Guvernul s-a împrumutat pe piața internă cu 5,5%, în prezent este nevoit să se împrumute deja cu 17%. Astfel, plata dobânzilor ar urma să constituie în acest an 3,2 sau 3,3 miliarde de lei.
Potrivit economistului, deși creditele externe reprezintă 2/3 din împrumuturile Republicii Moldova, dobânda plătită este de patru ori mai mică decât pentru creditele interne. În prezent, creditele externe accesate reprezintă 47 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită în acest an este de 590 de milioane de lei. Creditele interne sunt de 32 de miliarde de lei, iar dobânda care va fi plătită va fi de cel puțin 2,5 miliarde de lei. „Cel mai bine pentru Republica Moldova este să acceseze resurse financiare externe, care sunt de câteva ori mai ieftine decât cele interne. Dacă în ultimii ani Republica Moldova sa confruntat cu problema lipsei finanțării externe și a fost nevoită să substituie finanțarea externă cu cea internă, care este foarte scumpă, actualul Guvern și cel viitor trebuie să substituie finanțarea internă prin atragerea finanțării externe, asigurând astfel o stabilitate a cursului valutar și reducând povara de deservire a datoriei publice”, a declarat economistul.
Analistul economic susține că Republica Moldova nu are nici o șansă de dezvoltare dacă nu se împrumută din exterior, deoarece are o infrastructură într-o stare dezastruoasă și care nu este corect să fie finanțată din cheltuielile bugetare. „Nu este corect să se facă anumite lucrări de infrastructură din contul actualei generații pentru generațiile ulterioare. Investițiile în infrastructură trebuie repartizate pentru toate generațiile care estimativ vor beneficia de aceste investiții”, a opinat analistul economic.
Veaceslav Ioniță menționează că Republica Moldova ar avea nevoie anual de 3,1% din PIB pentru reparația și construcția drumurilor. Pentru transport – se recomandă investiții de 1% din PIB. Pentru electricitate și linii de tensiune – 2,5%. Pentru eficiența energetică – 0,4%, apă și canalizare – 0,9%. În total, anual sunt necesare investiții în infrastructură de minimum 22,6 miliarde de lei sau 8,5% din PIB. „Cea mai mare provocare pe care o are Guvernul este lipsa unui plan de investiții pentru următorii zece ani, ca să arate finanțatorilor pentru ce trebuie să fie finanțat. Fără aceste lucruri Republica Moldova rămâne o țară subdezvoltată, unde costurile pentru o investiție în economie sunt cu 20-30% mai mari, decât în orice altă țară, din cauza că lipsește infrastructura adecvată. În ultimii ani bugetul Republicii Moldova a fost unul de supraviețuire și nu de dezvoltare. Republica Moldova trebuie să treacă de la buget de supraviețuire la unul de dezvoltare. Acest lucru poate fi făcut doar prin atragerea de granturi și împrumuturi externe. Este nevoie anual de 5-6% din PIB investiții în infrastructură doar din partea Guvernului”, a menționat expertul.
În luna octombrie 2021, activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au atins maxima istorică de 4,073 de milioane de dolari. În prezent, acestea s-au redus cu 652 de milioane de dolari și au atins nivelul de 3,421 de milioane de dolari. Aceasta este a patra reducere semnificativă a rezervelor valutare din istoria țării, de la obținerea independenței, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
Potrivit expertului, BNM a început a interveni încă din luna martie 2021 pe piața valutară, însă aceste intervenții au fost minime, care până în octombrie 2021 au constituit doar 37 de milioane de dolari vânzări. În următoarele patru luni, perioada noiembrie 2021 – februarie 2022, intervenția a fost una extrem de mare, de 479 de milioane de dolari, iar pentru luna martie anticipăm că intervenția va fi de cel puțin 200-250 de milioane de dolari, cea ce înseamnă vânzări totale de circa 750 de milioane de dolari.
Expertul spune că sunt patru factori de bază, care au determinat intervenția BNM (în ordinea importanței lor):
1). În primul rând este vorba de criza energetică și creșterea fără precedent a prețului de import al gazelor naturale. Din cauza majorării prețurilor la gazele naturale, Republica Moldova, pentru trimestrul IV din 2021 și trimetrul I din 2022, are de achitat pentru gazele naturale circa 480 de milioane de dolari. De patru ori mai mult față de aceeași perioadă a anului 2020-2021, când s-a achitat 118 milioane de dolari. Pentru a diminua impactul social și economic, Guvernul a intervenit cu plăți directe către sectorul energetic, dar și cu compensații pentru populație. Toți acești bani au ajuns pe piața valutară și BNM a trebuit să intervină pentru a diminua efectele negative cauzate de majorarea bruscă a prețului de achiziții la gazele naturale. Se estimează că acest factor a contribuit cu 250-300 de milioane de dolari la diminuarea rezervelor valutare ale Republicii Moldova.
2). În al doilea rând a influențat panica provocată de războiul din Ucraina, care a generat procurări masive de valută din partea cetățenilor și a agenților economici. Panica a început pe 24 februarie, când a început războiul, iar în următoarele cinci zile am asistat la procurări de valută atipic de mari din partea populației, de circa 100 de milioane de dolari. Panica a durat aproximativ trei săptămâni, iar conform estimărilor, pentru a diminua efectul negativ al panicii, BNM a vândut în jur de 250 de milioane dolari. „Cetățenii noștri intră în panică și-n cazuri mult mai simple, cum a fost înainte de alegerile din 2019, când BNM a vândut 273 de milioane de dolari, pentru a calma piața. Dar după cum am menționat panica nu durează mult și cetățenii rapid revin la situația normală și iarăși aduc valuta pe piață”, declară Veaceslav Ioniță.
3). Al treilea factor de contribuție este consumul excesiv al populației din 2021 bazat pe credite și lupta BNM cu inflația importată. Anul 2021 este caracterizat printr-o creștere fără precedent a creditelor de consum, care, în cea mai mare parte, au intrat pe piața valutară. Totodată, Republica Moldova, în 2021, s-a confruntat cu o rată a inflației de aproape 14% anual, maxima din ultimii 20 ani. Pentru a diminua efectele negative de pe piața valutară, din cauza consumului bazat pe credite, și a reduce efectul inflații importate, BNM din martie 2021 a început să facă mici intervenții pe piața valutară. În felul acesta a asigurat o stabilitate a cursului valutar. Mai mult, în prezent agricultorii solicită oficial BNM să intervină pe piața valutară, pentru a întări leul și a diminua din creșterea fără precedent a prețurilor la fertilizanți și produsele petroliere. Ori, cursul valutar contribuie direct la prețul în lei al produselor de import. Se estimează că în jur de 100 de milioane de dolari au fost utilizate de către BNM pentru a lupta cu creșterea prețurilor, provocată de inflația importată. „Observăm că BNM a vândut cel puțin 750 de milioane de dolari, iar rezervele valutare s-au redus cu 652 de milioane de dolari. Cum e posibil așa ceva? Aici trebuie de răspuns la o întrebare. Am avut oare o diminuare a rezervelor valutare? Cât nu ar părea de straniu, dar răspunsul la această întrebare nu este simplu după cum pare la prima vedere. După cum am menționat, BNM a început să intervină pe piața valutară în luna martie 2021, când rezervele valutare ale țări erau de 3,764 de milioane de dolari. De atunci, BNM a vândut nu mai puțin de 750 de milioane de dolari, iar rezervele valutare s-au redus cu doar 343 de milioane de dolari. Apare întrebarea firească: De unde au fost luate altele cel puțin 400 de milioane de dolari. Și aici apare cel de al patrulea factor, care a permis diminuarea impactului negativ al crizei energetice, panicii determinate de războiul din Ucraina și creșterea fără precedent din ultimii 20 de ani a prețurilor”, a explicat economistul.
4). Al patrulea factor, care a ajutat Republica Moldova în această perioadă, a fost suportul partenerilor externi. Banii veniți de la Fondul Monetar Internațional (FMI), sub formă de împrumuturi, și de la Comisia Europeană, sub formă de granturi, au diminuat impactul crizei. De fapt, din totalul de cel puțin 750 de milioane de dolari intervenții, BNM a contribuit cu rezervele proprii în proporție de maximum 40-45%. Restul a fost acoperit din banii primiți de la partenerii de dezvoltare. Maxima din octombrie 2021, de 4,073 de milioane de dolari, trebuie privită ca o acțiune de acumulare de fonduri de la partenerii de dezvoltare în anticiparea crizei. Mai mult, Uniunea Europeană (UE) a decis să aloce Republicii Moldova altele 150 de milioane de euro, bani care vor readuce rezervele valutare ale Republicii Moldova la situația din martie 2021, începutul intervenției BNM. „Aici trebuie să adăugăm și cele 100 de milioane de euro votate de către România. De fapt, datorită suportului oferit de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova noi vom reuși să acoperim toate efectele crizei, fără ca să fie afectate rezervele noastre valutare. Ei vor acoperi toată gaura survenită de la cele mai importante 3 crize descrise mai sus”, a afirmat analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, criza energetică va continua și în următoarele luni, însă intensitatea sa și maxima posibilă a fost deja depășită. Din acest motiv, presiunea prețurilor energetice pe piața valutară va fi incomparabil mai mică decât în ultimele cinci luni. Panica provocată de războiul din Ucraina a luat sfârșit, populația revine la normal și se anticipează chiar o vânzare de valută din partea cetățenilor. Aici este de remarcat faptul că prețul panicii pentru cetățeni este destul de mare și așa a fost la toate situațiile de panică precedente. Cert este că panica nu mai este un factor, care să influențeze negativ piața valutară. Problema prețurilor în 2022 va fi și mai acută decât în 2021. BNM va trebui să intervină pentru a proteja cetățenii, însă această intervenție va fi de câteva ori mai mică decât intervenția provocată de criza energetică și panica in februarie. Partenerii extern vor crește suportul pentru Republica Moldova, cea ce va permite restabilirea și chiar majorarea activelor oficiale de rezervă peste nivelul din martie 2021. „Considerăm că este posibilă o ușoară diminuarea a activelor oficiale de rezervă pe o perioadă foarte scurtă de timp. Iar, în câteva luni, datorită suportului extern, ele se vor recupera destul de rapid. Pe final să nu uităm că rezervele valutare, pentru aceasta se numesc rezerve, sunt ca să fie utilizate anume în astfel de perioade de criză. Partea bună este că avem alături de noi partenerii externi în special UE și România. Cu suportul cărora vom reuși recuperarea rezervelor alocate în criză în câteva luni”, a conchis expertul.
Sunt patru probleme majore cu care se confruntă municipiul Chișinău legat de transportul public. Este vorba de politizarea tarifelor, subvenționarea anuală cu sute de milioane de lei din buget, lipsa unui sistem integrat și reducerea numărului de pasageri. Despre aceasta a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 25 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
El a precizat că recent au avut loc primele dezbateri publice legate de noua metodologie privind ajustarea tarifului pentru călătoria cu transportul public municipal, proces care a fost ignorat ani la rând. În opinia expertului, sunt patru probleme ale rețelei de transport public din municipiul Chișinău:
Prima problemă este povara enormă pe bugetul municipal, de unde transportul public este subvenționat foarte puternic. Dacă în 2011, din bugetul municipal s-au alocat pentru subvenționarea transportului public 50,4 de milioane de lei, atunci în 2021 suma a crescut de 14 ori, până la 700 de milioane lei și aceasta fără a ține cont de scumpirile la energia electrică și la carburanți. În condițiile scumpirilor la energia electrică și carburanții, în acest an, 2022, subvenționarea transportului public va crește până la cel puțin 800 de milioane de lei. Expertul este de părere că municipalitatea trebuie să descurajeze posesorii de autoturisme prin introducerea unor plăți pentru parcare, a unei taxe de circulație prin centrul orașului, iar banii colectați să fie direcționați subvenționării transportului public.
„Până în anul 2014 circa 6% din veniturile municipiului Chișinău erau direcționate către subvenționarea transportul public. Ulterior, s-a ridicat la 8%, iar în prezent este de 13%. Dacă vor fi incluse majorările la carburanți și la electricitate se va ajunge la 15%. Fiecare al șaselea leu pe care îl câștigă municipiul Chișinău este alocat subvenționării transportului public. Din acești bani pot fi reparate șase mari străzi din municipiul Chișinău”, a spus Veaceslav Ioniță.
A doua problemă, afirmă economistul, sunt tarifele politizate, care până acum nu se stabileau având la bază o analiză economică, dar erau aprobate strict din raționamente politice. „Acest handicap, politizarea excesivă a tarifului la transportul public, se propune să treacă pe planul doi. Însă, pentru a proteja locuitorii municipiului, metodologia nouă presupune câteva elemente importante: 1) plafonarea tarifului astfel încât de pe un salariu mediu să fie posibil de procurat cel puțin 1670 de călătorii; 2) anumite categorii de persoane, pensionarii și copiii, vor continua să călătorească gratis; 3) pentru cei cu abonamente prețul unei călătorii va fi de 2-3 ori mai mic”. După ce Consiliul municipal Chișinău (CMC) va adopta această metodologie o singură dată, primarul, o dată la doi ani, va avea posibilitatea să ajusteze tariful fără decizia CMC în dependență de inflație. Dacă timp de doi ani nu se adună până la un leu, tariful nu se majorează”, a specificat economistul, făcând referire la noua metodologie.
Analistul a mai menționat că prețul maximum posibil care poate fi acceptat astăzi este de 6 lei, deși calculele autorităților arată că costul real al unei călătorii este mult mai mare, de aproape 10 lei. Limitarea la 6 lei este determinată de garantarea unui minim de cel puțin 2000 de călătorii, care pot fi procurate pe un salariu mediu din municipiu. Diferența va fi achitată din bugetul municipal, care se va ridica la cel puțin 300 milioane lei în acest an. „Fiindcă a fost politizat ani de zile stabilirea tarifului, din 2009 acesta nu a fost modificat, acum vom avea o creștere prea bruscă. Este o decizie care va avea niște costuri politice pentru cei care o vor implementa. Cel puțin de două ori trebuia în această perioadă să fie ajustat. Deși au fost vreo zece tentative, acest lucru nu s-a făcut și permanent deciziile politice au stat la baza amânării”, a menționat analistul economic.
A treia problemă, potrivit expertului, este lipsa unui sistem integrat. Astăzi este nevoie să schimbi 2-3 unități de transport ca să ajungi dintr-un punct în altul și pentru fiecare deplasare trebuie cumpărat tichet. Conform noii metodologii, se va introduce un preț unic pentru tot transportul public din municipiul Chișinău, indiferent cu ce călătorești: autobus, troleibuz sau maxi taxi. Expertul speră că în viitorul apropiat va fi posibil de a procura un tichet și de a te deplasa din punctul A în punctul B, indiferent de câte unități de transport ai nevoie să schimbi.
A patra problemă, a remarcat economistul, este reducerea semnificativă a călătorilor. În 2009 transportul public municipal a transportat 194 de milioane de pasageri. Treptat numărul acestora a scăzut și în prezent sunt transportați anual circa 143 de milioane, crescând în această perioadă enorm de mult numărul celor care utilizează mașinile personale. „Avem o reducere destul de puternică a cetățenilor care merg cu transportul public în favoarea celui privat. Se creează din această cauză ambuteiaje enorme. Tot ce trebuie să facă autoritățile municipale este să gândească politici de descurajare a utilizării transportului privat și încurajarea transportului public. Persoanele care utilizează transportul privat trebuie să plătească, iar banii colectați să meargă la subvenționarea ramurii de transport municipal”, a conchis economistul.
În Republica Moldova, în ultimii patru ani, a crescut cu circa 10% numărul celor care sunt remunerați oficial. Dacă în iulie 2018, aproape 79% dintre moldoveni declarau că tot salariul pe care îl primesc lunar este oficial, în luna februarie, 2022, procentul acestora a ajuns la 88%. Sunt datele unei cercetări omnibus, realizată de către CBS Research în perioada 10-22 februarie, pe un eșantion de 1276 de persoane, la care a participat și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 18 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, a făcut publice răspunsurile la întrebările cu care a participat IDIS „Viitorul” la omnibus.
Astfel, doar 34,2% dintre moldoveni au spus că au un loc de muncă stabil și sunt remunerați lunar. Dintre moldovenii de 30-44 de ani doar jumătate au un loc de muncă stabil și cu remunerare. Dintre cei cu vârsta de la 45 la 59 de ani, doar 44,7% muncesc regulat și primesc un salariu oficial. Tinerii de la 18 la 29 de ani muncesc oficial în proporție de 31%, iar cei trecuți de 60 de ani - 10,9%.
Vorbind despre cei din categoria de vârstă 30-44 de ani, expertul a menționat că 50% lucrează, 1,8% - învață, restul sunt fără ocupație. Despre moldovenii de la 45-59 de ani, expertul a spus că 44,7% - lucrează, iar 55,3% - sunt fără ocupație. Referitor la grupul cetățenilor de la 60 de ani și mai mult, Vecaeslav Ioniță a declarat că 10,9% lucrează, restul sunt la pensie. „Dacă e să vorbim aparte despre tinerii de la 18 la 29 de ani - 31% lucrează, iar, conform datele Biroului Național de Statistică, doar 18,4% studiază. Ca rezultat, 49,4% dintre aceștia învață s-au lucrează. Restul 50,6%- nici nu învață, nici nu lucrează. Pe acești tineri există o presiune enormă de a pleca peste hotare. Din acest motiv, fiecare al treilea tânăr ar dori în următoarele luni să plece peste hotare”, a spus Veaceslav Ioniță.
În baza datelor omnibus, economistul Veaceslav Ioniță a estimat că, 695 de mii de moldoveni au spus că lucrează, au un loc de muncă și primesc un salariu. Cei mai mulți au vârsta cuprinsă între 30 și 44 de ani – 293 de mii de persoane sau 42% din total. Pe locul doi sunt cei de la 45 la 59 de ani – 228 de mii de persoane sau 33%. Pe locul trei se află tinerii de la 18 la 29 de ani – 111 mii de persoane sau 16%. Pe ultimii loc, persoane de peste 60 de ani – 63 de mii de persoane s-au 9%.
Aceștia, fiind întrebați despre modul în care sunt remunerați, 88% au afirmat că salariile lor sunt oficiale; 6,3% - salariile sunt oferite în plic; 4,5% - mai mult de jumătate de salariu este plătit oficial, restul în plic; iar 1,2% - mai puțin de 50% din salariu este plătit oficial, restul în plic.
Potrivit economistului, pentru prima dată IDIS „Viitorul” a realizat un asemenea sondaj în anul 2018. Dacă iulie 2018, 78,7% dintre moldoveni primeau tot salariul oficial, în februarie 2022 acest procent a crescut la 88%, circa 610 mii de persoane. Dacă în iulie 2018, 5,8% dintre moldoveni primeau salariile parțial în plic, parțial oficial, în februarie 2022 procentul acestora este de 5,7%, circa 38 de mii de persoane. Dacă în iulie 2018, 15,5% dintre moldoveni declarau că primesc salariile în plic, în februarie 2022 procentul acestora a fost de 6,3%, circa 47 de mii de persoane.
„Odată ce statul a redus povara fiscală, a devenit mai sever în tot ceea ce înseamnă plata salariului în plic, au fost introduse mai multe modalități de verificare, inclusiv aplicate amenzi, vedem că numărul celor salariați la plic a scăzut de două ori. În ultimii patru ani a crescut responsabilitatea agenților economici, a cetățenilor, a crescut influența statului, iar ca rezultat avem o creștere esențială, vizibilă, a numărului celor care au un salariul oficial”, a afirmat economistul.
În 2022, potrivit analistului economic, fondul de salarizare oficial al țării va fi estimativ de circa 88 de miliarde de lei. Dintre aceștia, 84,5 miliarde de lei vor fi direcționați către cei 610 mii de moldoveni care spun că primesc tot salariul oficial. 3,3 miliarde de lei vor reprezenta salariile celor care primesc mai mult de jumătate oficial, iar restul neoficial și 0,3 miliarde de lei vor fi salariile moldovenilor care sunt remunerați mai mult de jumătate neoficial, restul oficial. Salariile care se dau în plic, estimativ, în acest an se vor ridica la 8 miliarde de lei. „Din aceste 8 miliarde de lei, 6 miliarde de lei vor fi acordați moldovenilor care declară că absolut întreaga lor remunerare este în plic. Celelalte 2 miliarde de lei vor merge către moldovenii care primesc o parte din salariu în plic. Astfel, ratările bugetului de stat sunt estimativ la 3,5 miliarde de lei din cauza salariilor care se plătesc în plic”, a menționat analistul economi.
Dintre angajații cu vârste de la 45 la 59 de ani – 90% declară că au întreg salariul oficial. 88,9% dintre moldovenii de 30-44 de ani au declarat că primesc un salariu oficial. Tinerii de la 18-29 de ani în proporție de 84,4% sunt remunerați oficial, iar muncitorii de la 60 de ani și mai mult - 81,4% au salarii oficiale. Dintre cei care primesc tot salariul în plic, 11,2% sunt din categoria de vârstă 18-29 de ani; 7,4% au peste 60 de ani; 6,8% au vârsta de la 30 la 44 de ani, iar 2,9% au vârste de la 45 la 59 de ani.
Veaceslav Ioniță a mai spus că studiile influențează enorm posibilitatea unui cetățean de a-și găsi un loc de muncă, cu remunerare oficială. Dintre cei cu studii superioare, în vârsta aptă de muncă, 56,8% declară că au un loc de muncă plătit integral oficial. La polul opus se află cei cu studii medii incomplete, unde doar 15,4% dintre ei declară ca au un loc de muncă integral plătit oficial. Altfel spus, șansa unui moldovean cu studii superioare de a se angaja oficial este de patru ori mai mare decât a celui fără studii.
Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile pe piața produselor petroliere din Republica Moldova, când motorina s-a scumpit cu mult mai mult decât tot parcursul anului trecut, a reprezentat un fenomen care răstoarnă orice logică economică. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a spus vineri, 11 martie, în cadrul unei ediții speciale că timp de un an prețul la motorină a crescut cu 5 lei, iar în ultimele zile - tot cu 5 lei. Totodată, procurările angro au fost cu până la 4 lei mai mari decât cele cu amănuntul.
Potrivit expertului, în Republica Moldova, în proporție de 70%, este utilizată motorina, în rest - benzina. Joi, 10 martie, la stațiile PECO motorina se vindea cu 25 de lei/litru, iar producătorilor agricoli li se propunea angro cu 28 de lei și 50 de bani sau chiar 29 de lei/litru, fapt ce s-a datorat așa numitei „liberalizări” a pieței angro. A fost nevoie de intervenția Comisiei pentru Situații Excepționale pentru a stopa creșterea, cauzată, posibil, de legislația vicioasă. „Logica economică spune că prețurile angro trebuie să fie mai mici decât cele cu amănuntul. Lucrul care a funcționat 30 de ani în Republica Moldova. Acum câteva zile petroliștii au făcut dezmăț”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că actuala criză petrolieră a scos în evidență monopolul real existent pe piața dată, modul în care monopoliștii manipulează și obțin supraprofituri nejustificate, dar și modalitatea prin care aceștia reușesc să șantajeze autoritățile „cu lipsa motorinei” în ajunul lucrărilor de primăvară.
Economistul crede că unele companii petroliere moldovenești au făcut acest joc în Republica Moldova după scenariul pe care au mers petroliștii din România, care au manipulat piața exact în aceeași perioadă. „A fost după mine un război hibrid. Serviciile speciale din România investighează faptul că ar fi fost manipulată piața și prețul la motorină și la benzină, nejustificat, a ajuns la aproape 2,8 euro”, a afirmat economistul.
În opinia analistului economic, astăzi Republica Moldova a ajuns să suporte consecințele faptului că a tolerat monopolul de pe piața produselor petroliere, când sunt doar trei importatori, restul – intermediari, care ar fi introdus un adaos comercial nejustificat, creând monopolul care în prezent șantajează cu prețul la motorină. „Gazul lichefiat care vine din Rusia nu este problemă, iar motorina care vine din România a fost o problemă. În momentul în care a intervenit Comisia pentru Situații Excepționale problema a dispărut. Motorina este și prețul este normal. Prețul de comercializare nu este cel mai grav astăzi. Cel mai grav este haosul care s-a instalat și noi am avut prețuri de vânzare angro cu mult mai mari”, a opinia analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Consiliul Concurenței trebuie să caute răspuns la întrebarea: Cum a fost posibil ca motorina vândută angro să fie mai scumpă decât cea comercializată cu amănuntul la stațiile PECO? Dacă nu cumva companiile care operează pe piață au făcut abuz de poziția lor dominantă și au impus un preț nejustificat? „În România se discută la modul serios să fie aplicată amendă fiscală, ca tot profitul nejustificat obținut de către companiile PECO, în condiția de haos, care a existat și care s-a extins în Republica Moldova, să fie direcționat către bugetul de stat”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Expertul este de părere că autoritățile de la Chișinău trebuie să reglementeze prețul angro, care trebuie să includă prețul cu amănuntul reglementat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică pentru stațiile PECO, minus cheltuielile pe care le au stațiile PECO, ceea ce înseamnă cu 1 leu sau 1,5 lei mai puțin, deoarece este impresia că pe de o parte este liberalizată piața, dar pe de altă parte nu este liberalizată. „Pe de o parte am reglementat prețurile de la panou, iar pe de altă parte am spus că dacă ai benzină poți să o vinzi cum dorești, prețul angro îl pui cel pe care îl dorești și s-a ajuns la un paradox. Prețul angro a ajuns mai mare decât prețul cu amănuntul. Jumătățile de măsură care au fost create a încurajat și a stimulat petroliștii, care în cel mai critic moment au jucat și au arătat că toată legislația care a fost făcută a fost făcută parcă special pentru ei, în detrimentul consumatorului, în special a agricultorilor și transportatorilor”, a menționat expertul.
Potrivit economistului, în regim de urgență ANRE trebuie să aprobe metodologia prin care din prețul afișat la panou să fie reduse cheltuielile pe care le au stațiile PECO, iar prețul angro să fie cu cel puțin un lei mai mic, deoarece sunt aproape lucrările agricole de primăvară, iar agricultorii au dreptul la motorină la un preț corect. „Înțelegem că avem o situație dificilă pe piața internațională. Înțelegem că prețul la produsele petroliere sunt mai mari și riscă să fie și mai mari. Dar avem o injustiție, când prețul angro este mai mare decât prețul cu amănuntul. Dacă nu facem ordine, companiile petroliere ne vor șantaja de fiecare dată când vom avea situații de criză”, a precizat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai afirmat că în prezent în Republica Moldova doar trei companii procură de la producătorii din România. Restul procurărilor se fac prin intermediari, iar prețul angro care este în Republica Moldova este mai mare decât în România, Georgia, chiar Ucraina, unde în prezent este situație de război. La fel, susține că în Republica Moldova a fost creat un sistem prin care real nimeni nu poate face achiziții directe de produse petroliere. A fost o lege înregistrată în Parlament, prin care se dorea demonopolizarea pieței, ca agenții economici de pe piață să poată procura direct de la producătorii din România, nu prin intermediari. Însă, la votarea proiectului acest articol a fost scos.
„Acum deputații trebuie să ia această lege și să o voteze repetat. Noi în prezent avem o crimă economică, când este permis intermediarilor să lucreze. Prețul de 29 de lei nu a fost format în baza prețului de la producătorii din România, dar de intermediarii care lucrează pe piața noastră. Trebuie să asigurăm dreptul oricărei companii din Republica Moldova să poată face procurări directe din România. Acum acest lucru nu se întâmplă. Avem intermediere speculativă, avem prețuri ridicate. Trebuie să fie eliminată intermedierea speculativă cu produsele petroliere, care a creat haosul din ultimele zile. Și intervenția Comisiei Situații Excepționale a demonstrat că motorină este și livrarea la preț mai mic este posibilă”, a declarat analistul.
În opinia expertului, Consiliul Concurenței trebuie să aplice penalități pentru ceea ce s-a întâmplat timp de două zile pe piața produselor petroliere. Dacă nu vor fi aplicate penalități vor fi astfel de abuzuri pe piață și pe viitor. Serviciul de Securitate trebuie să răspundă de ce a fost creată această stare artificială de haos în Republica Moldova? Cine a gestionat situația și s-a ajuns să fie 29 de lei motorina cumpărată angro. „Atenționez cu toată responsabilitatea, haosul creat în ultimele zile are toate elementele unei înțelegeri de cartel între un grup foarte mic de companii. Acest fapt poate fi foarte ușor verificat de către autoritățile competente”, a afirmat expertul.
„După cum Comisia pentru Situații Excepționale a intervenit în regim de urgență și a stopat această creștere de prețuri, acum trebuie să intervină la fel de urgent să introducă reglementarea prețurilor angro și anularea tuturor impedimentelor care nu permit companiilor din Republica Moldova să procure direct de la producători și din cauza aceasta avem intermediari care beneficiară pe de urma situației dificile în care ne aflăm și au profituri nejustificate care trebuie urmărite. Fără aceste două măsuri implementate, riscăm să punem sub semnul întrebării toate lucrările agricole de primăvară”, a conchis Veaceslav Ioniță.
