Anul 2022 a adus cea mai mare scădere a producției agricole din istoria Republicii Moldova, după anul 2021, când am înregistrat cea mai mare creștere a producției agricole din istoria țării. Datele preliminare pentru 2022 arată că producția globală agricolă a scăzut cu aproape 29,8%. Estimativ, volumul producției agricole a fost de 40,3 miliarde de lei, față de 48,4 miliarde de lei în 2021. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 10 februarie, la emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că sunt doi factori care au determinat scăderea producției anul trecut.
Primul factor, potrivit expertului, este reprezentat de condițiile meteo nefavorabile. În Republica Moldova dacă ploua și este soare este agricultură, dacă nu ploua nu este agricultură. „Este straniu că în secolul 21 o țară înconjurată de două râuri are primăvara inundații, iar vara secetă. Sper că într-un viitor apropiat vom învăța să gestionăm mult mai bine resursele noastre de apă”, a spus expertul.
Cel de-al doilea factor, spune Veaceslav Ioniță, este războiul din Ucraina. Încă în luna martie, anul trecut, a fost anticipat că cel mai probabil vom avea o scădere a producției agricole, indiferent cum va fi vara secetoasă sau nu. Agricultorii anul trecut nu au reușit să facă toate lucrările agricole calitativ, deoarece 75% din toate îngrășămintele erau anterior procurate din Rusia, iar din cauza războiului nu au mai putut fi aduse, totodată, acestea s-au scumpit semnificativ. „Astfel, agricultorii au utilizat cu mult mai puțini fertilizanți decât trebuia. Lucru acesta s-a manifestat asupra roadei. Îngrășămintele scumpe, războiul din Ucraina, logistică îngreunată pentru transportul materiei prime, clima nefavorabilă a dus la ceea că producția agricolă moldovenească a scăzut”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că în Republica Moldova producția agricolă poate fi împărțită în două categorii: 1) întreprinderile agricole; și 2) sectorul individual, reprezentat de către fermieri și persoanele fizice care practică agricultură pentru consum propriu. Astfel, până în 2020, sectorul individual a dominat în agricultura Republicii Moldova, având o producție mai mare decât întreprinderile agricole organizate care a ajuns la 17,4 miliarde de lei, față de 12,7 miliarde de lei ale agriculturii organizate. Însă, în 2021, am avut o creștere de peste două ori a producției agricole în sectorul organizat, datorită climei favorabile și a prețurilor foarte bune, care a valorat 29,4 miliarde de lei, față de 19 miliarde de lei ale agriculturii individuale.
Potrivit economistului, anul 2021, anul cel mai favorabil pentru agricultura moldovenească, va fi marcat ca anul când a început dezvoltarea agriculturii organizate, a agriculturii mari, deși aici sunt înregistrate cele mai mari șocuri, cele mai mari fluctuații. În agricultura individuală creșterea a fost modestă, dar stabilă. Aici fluctuațiile privind scăderile și creșterile nu sunt atât de mari.
Analistul economic a remarcat faptul că până la obținerea independenței, în Republica Moldova, agricultura organizată era la nivelul de 85%. Cea individuală-15%. După, toată căderea din agricultură, în cea mai mare parte, a fost determinată de lichidarea și stoparea activității întreprinderilor agricole. Astfel, s-a ajuns că în 2003 agricultura individuală era 70%, iar cea organizată-30%. „Lucrurile au început a se schimba și 2021 a fost anul când agricultura organizată a ajuns la 60,7%, iar cea individuală 39,3%. Cred că raportul de 70% la 30% ar fi optim pentru Republica Moldova”, a remarcat analistul economic.
Din punct de vedere a produselor, Veaceslav Ioniță susține că agricultura moldovenească poate fi împărțită în două: 1) producția vegetală; și 2) cea animalieră. Totodată, afirmă că producția animalieră este una foarte redusă, nu i s-a acordat atenția suficientă sectorului zootehnic. În opinia sa, acest sector are nevoie de o atenție mai mare, deoarece nu este atât de afectat de condițiile climaterice, dar de investiții slabe, însă demonstrează creștere în fiecare an. „Toate fluctuațiile din agricultură, toate căderile și creșterile bruște, sunt specifice sectorului vegetal, direct dependent de condițiile meteo. Avem stabilitate la tot ceea ce ține de sectorul individual și de producția animalieră, chiar dacă pe anumite segmente înregistrăm scăderi. Dacă am vrea să avem o agricultură stabilă, îmi dau seama că sectorul de producție animalieră este cel mai puțin afectat de condițiile climaterice”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai menționat că din 1991 jumătate din această perioadă a fost marcată de producție agricolă scăzută, iar cealaltă jumătate de producție agricolă în creștere. În fiecare an, au fost fie creșteri fie descreșteri de 10%. Însă, au fost și două recorduri absolute. În 2021 a fost o creștere de 58% a producției agricole, cea mai mare creștere înregistrată vreo dată, pe fundalul unei scăderi enorme din 2020 de 27%. „După 30 de ani de independență, de creștere, scădere, creștere, scădere, doar în 2021 aproape că am ajuns la nivelul anului 1991. În 2022, am avut o scădere de 29,8%, cea mai mare scădere înregistrată vreo dată. În 2022 producția agricolă a fost la nivelul de 70% comparativ cu ce am produs noi în primul an de independență”, a menționat expertul.
Potrivit economistului, în 2022 producția agricolă a fost de 40,3 miliarde de lei. De două ori mai mică decât recordul din 1987, când, la valoarea leului de anul trecut, a fost de 77,9 miliarde de lei. Către 1991 aceasta era de 58 de miliarde de lei. După, a urmat o cădere continuă, cu mici creșteri și scăderi anuale, iar în 2021 a ajuns la 57,4 miliarde de lei, aproape de nivelul anului 1991.
Vorbind despre tipurile de gospodării, analistul economic a observat că din 1965 și până în 1995 producția agricolă organizată domina comparativ cu producția individuală. În 1987, anul record, la valoarea leului din 2022, producția agricolă a fost de aproape 65 de miliarde de lei au fost produși de gospodării, iar 13 miliarde de lei de către sectorul individual. Ulterior, prăbușirea din agricultură a avut loc în mare parte din contul gospodăriilor organizate. În 2000 gospodăriile organizate au produs de 9,9 miliarde de lei, iar sectorul individual - de 21,6 miliarde de lei. După, gospodăriile organizate au stagnat, iar sectorul individual a crescut constant. În anii 1990, media anuală a producției agricole era la nivelul de 72,6 miliarde de lei, la valoarea leului de astăzi. Au urmat 15 ani de cădere continuă și am ajuns la 33 miliarde de lei. În perioada 2010-2015 asistăm la o creștere continuă, chiar dacă avem ani de secetă, de scădere, cum a fost anii 2020, 2022, tendința globală este de creștere. Valoarea medie a producției agricole pe ultimii 10 ani a ajuns a 45,2 miliarde de lei, cu 50% mai mult decât acum 15 ani. „Anul 2021 este un an care va intra în istorie ca anul cu cea mai mare creștere, cele mai bune prețuri, cea mai bună productivitate, și primul an când, după 20 de ani de dominație a sectorului individual, gospodăriile agricole au început să domine în Republica Moldova”, a spus expertul.
Analistul economic a mai menționat că cea mai mare creștere a producției agricole a fost în perioada anilor 1950-1965. Producția medie în pentru fiecare 5 ani, creștea cu 28-30%. În perioada 1966-1970 s-a atenuat, iar între anii 1986-1990 a ajuns la limita creșterii. Deși era încă perioada URSS, producția agricolă deja nu mai creștea. Încetinirea creșterii a început în 1976, iar în 1986 nu am mai avut creștere. Au urmat încă 10 ani cu scădere lente, iar în 2010 producția agricolă a ajuns să fie de peste două ori mai mică decât a fost în perioada anilor 1980-1985. Apoi a început o creștere modestă în perioada 2011-2015 și a fost înregistrată o creștere puternică în perioada 2016-2020.
Veaceslav Ioniță susține că chiar dacă în 2022 am avut o scădere foarte puternică a producției agricole, dar având în vedere creșterea din 2021, în acești doi ani producția medie este cu 5% mai mare decât media ultimilor 5 ani. „Tind să cred că perioada de cădere din agricultură s-a terminat, acum trebuie doar să asigurăm creștere și să ne orientăm către sectoarele mai puțin dependente de condițiile meteorologice.
Potrivit expertului, chiar dacă avem o agricultură fragilă, subvențiile care s-au alocat în ultimii 10-15 ani, atenția care se acordă agriculturii, investițiile care au fost făcute, suportul partenerilor externi, dau roade și agricultura moldovenească, cu toate problemele pe care le are, din 2015 înregistrează un ritm clar de creștere. „Chiar dacă avem ani cu căderi puternice, cu secete, fundamental agricultura Republicii Moldova vreau să cred că a început să crească, iar acest ritm trebuie continuat. Avem nevoie să creștem încă destul de puternic ca să ajungem la nivelul pe care l-am avut cândva”, a conchis expertul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Deși înregistrăm o ușoară creștere a prețului la produsele petroliere, pe termen mediu tendința este una de scădere. În contextul în care anul 2023 se anunță a fi unul complicat pentru economia globală, unde se așteaptă recesiune, anumiți factori care să ducă la creșterea prețurilor produselor petroliere nu există. „În 2023 cel mai probabil vom asista la o stabilizare a prețurilor. În contextul crizei regionale, am putea avea o ușoară creștere în februarie, dar tendința este că prețul la produsele petroliere pe plan global trebuie să scadă. Și în Republica Moldova vor scădea, deoarece factorii privind majorarea impozitelor și ai marjei comerciale s-au epuizat”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 27 ianuarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în decembrie 2022, prețul minim reglementat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a coborât până la 22 de lei și 02 bani pentru un litru de benzină la procurare. Acum, în ianuarie 2023 a ajuns la 25 de lei și 47 de bani. În 2020, când a scăzut puternic din cauza crizei mondiale, prețul trimestrial a ajuns la 15 lei și 16 bani. În iunie 2022, a atins maxima istorică, depășind 33 de lei pentru un litru. Ulterior, a fost înregistrată o scădere de preț constantă, ca în decembrie, prețul mediu lunar, să ajungă sub 23 de lei un litru de benzină. Prețul mediu lunar pentru ianuarie 2023 este de 24 de lei și 02 lei, cu 1 leu și 22 de bani mai mult față de luna trecută.
Veaceslav Ioniță susține că asupra prețului au influențat patru factori: 1) prețul de import; 2) accizele și TVA; 3) adausul comercial reglementat de către ANRE; și 4) cursul valutar. Referitor la prețul de import, a spus că în decembrie anul trecut acesta a fost de 11 lei și 16 bani. În prezent, este de 11 lei și 54 de bani. Despre marja comercială, a declarat că aceasta în decembrie anul trecut a fost de 2 lei și 62 de bani. În prezent este de 2 lei și 91 de bani. ANRE a majorat-o cu 11%, mult mai puțin decât costurile reale ale agenților economici, în condițiile în care anul trecut salariile au crescut în mediu cu 16%, iar agenții economici au fost nevoiți să majoreze salariile când inflația a fost de 30%. Totodată, căldura și energia electrică le-au generat costuri mai mari cu 40-50%. Din acei 2 lei și 91 de bani, marja comercială, agenții economici circa 90 de bani îi plătesc sub formă de impozite pentru asigurări sociale și medicale ale angajaților, pentru taxe locale și doar 2 lei rămân la ei. Dacă anul trecut, în decembrie, accizele și TVA, la fiecare litru de benzină procurat, era 9 lei și 20 de bani, acum este 9 lei și 75 de bani.
Economistul a afirmat că prețul unui litru de benzină din decembrie anul trecut și până în prezent a crescut cu 1 leu și 22 de bani și a influențat: 1) acciza și TVA – care a crescut cu 55 de bani; 2) marja comercială - cu 29 de bani; 3) prețul mediu de import - cu 38 de bani. „Benzina s-ar fi scumpit mai mult, dar a influențat pozitiv cursul valutar. Datorită faptului că leul s-a apreciat față de dolar în ianuarie, avem o economie de 20 de bani la fiecare litru de benzină procurat”, a afirmat economistul.
Analistul economic a menționat că în 2010, la un litru de benzină procurat de un posesor de autoturism, se plătea 5 lei și 07 bani drept impozite. În 2022 - 10 lei și 47 de bani, iar acum în ianuarie 2023 - 10 lei și 67 de bani. Dintre care, 7 lei și 20 de bani merg în bugetul de stat, iar 3 lei și 47 de bani în Fondul Rutier. „Piața produselor petroliere în ianuarie a fost marcată de creșterea marjei comerciale, rezultatul inflației din 2022; de creșterea accizelor indexate anual din cauza inflației. Chiar dacă plătim mai multe accize, Guvernul, cu acești bani, are o putere de intervenție în reparația drumurilor mai slabă decât în 2022 sau 2021. Toate prețurile materialelor de construcție s-au scumpit cu mult mai mult decât rata accizei de care a fost influențată”, a menționat analistul economic.
Expertul estimează că în 2022 s-au importat produse petroliere de 1,4 miliarde de dolari. Petrolul importat de 910 milioane de dolari a rămas acasă, iar de 570 de milioane de dolari a fost reexportat în Ucraina. În 2008 s-a importat petrol de aproape 600 de milioane de dolari. În perioada 2011-2014, s-a importat la fel de aproape 600 de milioane de dolari. În 2015-2016 - de 370 de milioane de dolari. În 2020 – de 360 de milioane de dolari. În 2021 - de 615 milioane de dolari. „Nu poate fi comparat anul 2022 cu anii 2013, 2014. Și volumul de petrol importat este diferit. În 2014, 2015 importam circa 650 de mii de tone de produse petroliere, iar în 2022 - circa 900 de mii de tone. O creștere de 40% față de acum 6-7 ani. Astăzi, consumăm mult mai multe produse petroliere”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, importul în creștere nu vorbește despre faptul că se consumă mai mult, dar crește și numărul automobilelor. În prezent, în Republica Moldova ar fi peste un milion de unități de transport. Astfel, Republica Moldova are un consum de 1635 de litri de petrol pe unitate de transport, la egal cu anii precedenți. „Totodată aceasta nu înseamnă că mergem acum mai puțin decât în 2016. Acum unitățile de transport sunt din ce în ce mai eficiente și cu același volum de combustibil poți parcurge o distanță cu mult mai mare”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Economistul este de părere că în 1990 moldovenii puteau procura până la 60 de litri de benzină dintr-un salariu. În 2010 - 210 litri. După ce au crescut prețurile în 2011, 2012, accesibilitatea a scăzut la 160 de litri de benzină dintr-un salariu. Ulterior, accesibilitatea a crescut, atingând maxima în 2020, când salariile au continuat să crească, iar prețul benzinei scăzut, astfel moldovenii au putut procura în trimestrul III din 2020 - 483 de litri de benzină de pe un salariu. Criza din 2021, 2022 a dus la ceea că în trimestrul II din 2022 au putut procura 290 de litri. Acum, în ianuarie 2023, s-a ajuns la 376 de litri de benzină dintr-un salariu. „E mult s-au puțin? Este comparabil cu ultimii trei ani. Practic, în prezent, cu excepția anului 2020, chiar dacă prețul la benzină este relativ mare, totuși accesibilitatea benzinei este cea mai mare din toată istoria Republicii Moldova”, a opinat economistul.
Vorbind despre perspectivele pentru 2023, expertul a subliniat că acum înregistrăm o creștere a prețului la produsele petroliere pe piața internațională, inclusiv din cauza că prețul la petrol înregistrează o ușoară creștere. Dar, este de scurtă durată. După 2020, când în trimestrul III am avut un preț mediu de 29 de dolari pentru un baril de petrol, maxima a fost atinsă în 2022 – de 113 dolari pentru un baril de petrol, acum, în prima lună a anului 2023, chiar dacă înregistrăm o ușoară creștere, pe termen mediu se observă tendința clară de scădere.
Veaceslav Ioniță a îndemnat Guvernul, Parlamentul, ANRE-ul și Consiliul Concurenței să îmbunătățească sistemul de reglementare a prețului la produsele petroliere și să reglementeze marja comercială la vânzările angro separat și la cele cu amănuntul separat. Formula actuală încurajează monopolul, concentrarea pieței și duce la lichidarea companiilor mici. „Dacă nu facem acest lucru se creează impresia că lucrăm în favoarea unui grup mic de companii și în defavoarea micilor companii care dispar și vor dispărea. Fără o reglementare a prețului angro, piața produselor petroliere nu poate fi o piața concurențială și nu poate fi o piața civilizată. Dacă nu facem regulă, această piață riscă să se monopolizeze formal și riscăm să nu avem nici o concurență pe această piață”, a atenționat Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Exporturile Republicii Moldova în 2022, după trimestrul III, au cunoscut o încetinire, după ce în primul trimestru au avut cea mai mare creștere din istoria țării. Potrivit unei analize a expertului în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în primele 11 luni ale anului 2022, volumul total al exporturilor moldovenești este estimat la 3,9 miliarde de dolari. Cu 1,1 miliarde de lei mai mult față de 2021. În valoare anuală, acestea, în ianuarie 2022, au fost estimate la 3,2 miliarde de dolari. În august au ajuns la 4,32 miliarde de dolari. Creștere pe care Republica Moldova nu a mai înregistrat-o vreodată. Din septembrie și până în noiembrie, exporturile au cunoscut o stagnare, chiar o ușoară scădere, de până la 4,31 de miliarde de dolari.
În cadrul ediției de vineri, 20 ianuarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a declarat că ceea ce a dus la creșterea exporturilor moldovenești până în ianuarie 2022, a dus și la stagnarea sau chiar scăderea lor. Astfel, sunt patru factori care au influențat scăderea exporturilor:
Economistul a mai spus că anul 2022 cel mai probabil va fi finalizat la 4,3 miliarde de dolari, volumul total al exporturilor. Însă, dacă scoatem partea legată de războiul din Ucraina, exporturile reale ale Republicii Moldova în 2022 se vor cifra la cca 3,3 miliarde de dolari. Un miliard de dolari din ceea ce s-a exportat sunt legate de importul și exportul mărfurilor din și spre Ucraina.
În trimestrul I din 2022 s-a exportat bunuri de 1,06 miliarde de dolari. În trimestrul II – de 1,2 miliarde de dolari, dintre care 950 de milioane de dolari au fost mărfurile moldovenești, iar 280 de milioane de dolari - mărfurile generate de comerțul cu Ucraina, pe fundalul războiului. În trimestrul III – circa 1 miliar de dolari este estimat exportul de mărfuri, dintre care 690 de milioane de dolari mărfurile moldovenești, iar 300 de milioane de dolari - mărfurile din și spre Ucraina, determinate de război. În trimestrul IV se estimează că exportul produselor moldovenești este de 800 de milioane de dolari, iar legat de Ucraina – 230 de milioane de dolari.
„Unica ce ne creează iluzia și senzația că lucrurile merg bine sunt mărfurile pe care le vindem Ucrainei. Dar și aici avem o problemă. În trimestrul II și III, exporturile generate de războiul din Ucraina au fost de cca 300 de milioane de dolari, iar în trimestrul IV – estimăm o reducere de până la 230 de milioane de dolari. Fapt determinat de doi factori: 1) de produsele petroliere, mărfurile de bază pe care noi le exportăm în Ucraina, prețurile au scăzut și respectiv volumul nu este în scădere, dar avem scădere de preț; 2) ucrainenii deja identifică alte mecanisme prin intermediul cărora să poată exporta. Și pentru noi această oportunitate de a câștiga bani prin a oferi servicii companiilor din Ucraina se epuizează lent”, a spus economistul.
Analistul economic a mai menționat că produsele petroliere au fost în 2022 produsul cel mai exportat, în special cele importate din România și exportate în Ucraina. Dacă Republica Moldova anual exporta produse petroliere de la 10 la 15 milioane de dolari, iar în trimestrul I din 2022 practic au lipsit astfel de exporturi, în trimestrul II a ajuns să exporte produse petroliere de 194 de milioane de dolari. De 184 de milioane de dolari în trimestrul III și estimativ de 160 de milioane de dolari în trimestrul IV, scădere determinată de micșorarea prețurilor la produsele petroliere. În 2022 Republica Moldova a exportat produse petroliere de circa 540 de milioane de dolari.
Expertul a enumerat câteva țări care au contribuit la creșterea exporturilor moldovenești: Ucraina – cu 547,8 milioane de dolari; România – cu 393,1 milioane de dolari. Astfel, circa 80% din creșterea exporturilor moldovenești în 2022 au fost generate de aceste două țări. Italia – cu 90,1 milioane de dolari; Bulgaria – cu 74 de milioane de dolari; iar Iran – cu 51,8 milioane de dolari. „Avem o situație interesantă cu Iran. Brusc au apărut exporturile în această țară. Am mai multe dubii legate de aceste exporturi. Încerc de ceva timp sa-mi dau seama despre ce exporturi este vorba. Pentru prima dată apar exporturile moldovenești către Iran în așa volume mari și a apărut într-un an foarte interesant legat de războiul în Ucraina; criza energetică; izolare internațională etc”, a opinat expertul.
Totodată, țările din care Republica Moldova a realizat creșterea importurilor în 2022 au fost: România – cu o creștere de 744,3 milioane de dolari; Federația Rusă – de 203,3 milioane de dolari și este vorba de resursele energetice; India – de 192,8 milioane de dolari, import de petrol; Ucraina – de 186,9 milioane de dolari; China – de 111,8 milioane de dolari; Turcia – de 110,5 milioane de dolari; Bulgaria – de 60,3 milioane de dolari; Ungaria – de 52,7 milioane de dolari; Polonia – de 40,9 milioane de dolari; Germania – de 34 de milioane de dolari. Alte țări – 252,6 milioane de dolari.
Veaceslav Ioniță a mai spus că în trimestrul I din 2022 produsele pe care Republica Moldova le importa au crescut în preț cu 27%, iar cele pe care le exporta - cu doar 8,7%. Astfel, mărfurile moldovenești s-au scumpit mai încet decât cele importate. Ca rezultat, a trebuit să fie produse mai multe mărfuri și exportate ca să fie cumpărat același volum de bunuri procurate un an mai devreme. În trimestrul III situația s-a ameliorat, deoarece o cotă mare din exporturile au vizat produsele petroliere, care de fapt nu sunt ale noastre, dar au fost reflectate ca exporturi moldovenești.
Expertul a amintit că și în 2001 prețurile la mărfurile moldovenești au crescut mai încet decât la cele importate, înregistrând o competitivitate negativă de -4%. Republica Moldova a trebuit să vândă cu 4% mai multe mărfuri pentru a procura același volum de bunuri pe care l-a procurat în 2000. Cel mai trist a fost în anul 2022, când a fost o conjunctură internațională bună la mărfurile exportate, în special la producția agricolă. Însă, mărfurile pe care le-am importat, au crescut în preț mai rapid decât prețurile mărfurilor pe care le-am exportat. A trebuit să vindem cu 6,7% mai multe produse ca să cumpărăm același volum de mărfuri din 2021. „Din 2000 și până în prezent, competitivitatea Republicii Moldova este negativă. În 2022 a trebuit să vindem cu 22% mai multe mărfuri, pe care le producem, pentru a procura același volum de bunuri pe care l-am cumpărat în 2000. Avem o economie primitivă, care duce la ceea că la noi produsele sunt mai slabe, mai necompetitive. Trebuie să creăm o economie cu competiție pozitivă, ca mărfurile noastre să crească în preț mai rapid”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță afirmă că ultimele luni din 2022 au arătat că avem o tendință clară de scădere a exporturilor moldovenești, iar că cea mai puternică scădere o are producția agricolă și că atât timp cât avem o economie bazată și dependentă de agricultură, care a ajuns într-o stare vulnerabilă, inclusiv din cauza condițiilor climaterice, avem și o economie cu o competiție negativă de prețuri. „Trebuie să producem din ce în ce mai mult pentru a importa același volum de bunuri. Tot ce avem de făcut este să identificăm produsele pe care le-am putea produce, ca prețurile la aceste produse să crească cel puțin la egalitate cu cele pe care le importăm. Altfel, riscăm să avem o economie sortită la subdezvoltare”, a conchis analistul economic.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Anul 2022 a fost cel mai lovit de crize din istoria Republicii Moldova. Este vorba în principal de criza energetică, înregistrată la scurt timp după criza pandemică, și alimentată de criza războiului din Ucraina. Aceste trei crize au avut impact major asupra pieței valutare, chiar mai mare decât jaful bancar din 2014. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 13 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că anii 2020, 2021 și 2022 vor intra în istorie ca anii cu cele mai multe provocări pentru Republica Moldova pentru piața valutară. Însă, potrivit expertului, toate provocările au fost depășite datorită suportului extern și al politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) axată pe rezerve obligatorii în valută, care a permis ca anul 2022 să fie trecut încurajator.
Veaceslav Ioniță a spus că indiferent de ceea ce se întâmplă cu leul moldovenesc pe parcursul unui an, poate să se deprecieză și să se aprecieze de mai multe ori, însă, cert este faptul că la sfârșitul anului ajunge la nivelul de la începutul anului. În prima săptămână a anului curent, s-a depreciat puțin față de euro și mai mult față de dolar. După ce în 2016 s-a depreciat, iar în 2017 puțin s-a apreciat, din 2019 și până în prezent, leul moldovenesc practic începe anul la același nivel de la sfârșitul anului. „Deja de cinci ani, în pofida tuturor fluctuațiilor valutare care au loc pe parcursul unui an, leul moldovenesc are același nivel la început și sfârșit de an”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul a declarat că în prima săptămână din 2023, leul moldovenesc s-a apreciat puternic față de lira turcească cu 23,4%, iar față de hrivna ucraineană cu 20,1%. A avut o ușoară apreciere față de zlotul polonez (1,4%) și yenul japonez (0,8%). Față de euro s-a depreciat cu 0,8%. Cel mai mult s-a depreciat față de rubla rusă (11,9%) și față de dolar (7,5%). „Dolarul american la începutul acestui an s-a întărit puternic față de majoritatea valutelor, inclusiv față de euro, iar leul moldovenesc este undeva la mijloc. S-a depreciat față de dolar, a fost stabil față de euro, și s-a întărit față de valutele regionale. Leul moldovenesc, legat de ceea ce s-a întâmplat în 2022: criza energetică, războiul din Ucraina, a luat o poziție de mijloc”, a declarat expertul.
Economistul a afirmat că cinci factorii au creat presiune pe piața valutară în 2022. Primii doi sunt negativi, iar restul trei – pozitivi. Este vorba de (1) resursele energetice; (2) războiul din Ucraina; (3) intervenția BNM; (4) suportul financiar extern; și (4) politica monetară a BNM.
Economistul a menționat că în 2020 Republica Moldova a cheltuit cel mai puțin pe resursele energetice în ultimii 15 ani – 589 de milioane de dolari. În timpul crizelor din 2011 și 2014 s-au cheltuit circa 1,2 miliarde de dolari, iar în 2020, când a fost o scădere puternică a prețului la resursele energetice, Republica Moldova a achitat pentru importul resurselor energetice de două ori mai puțin decât în primii ani de criză. Lucrurile au început a se înrăutăți în trimestrul IV din 2021, când au început a se scumpi în lanț toate resursele energetice. „În 2022 estimăm că se va plăti pentru resursele energetice cel puțin 2,4 miliarde de dolari. Aceasta stare a necesitat o cerere puternică de valută, care a creat o presiune enormă pe piața valutară. În noiembrie 2021, doar într-o singură zi a trebuit de cumpărat peste 100 de milioane de dolari. Aceasta o numim povara energetică. Recordul a fost în 1997, când 20,4% din Produsul Intern Brut (PIB) au fost cheltuielile pentru resursele energetice. În 2020 – 4,8%, cel mai scăzut nivel din istoria Republicii Moldova de la obținerea independenței. În 2022, povara energetică va fi maxima din ultimii 22 de ani – 16,5% din PIB. Scumpirea resurselor energetice a creat o cerere enormă de valută pe piață. Acest lucru trebuia să ducă la deprecierea leului, dacă nu intervenea BNM”, a menționat economistul.
Al doilea factor e legat de războiul din Ucraina, care în primele luni ale anului 2022 a speriat moldovenii. Aceștia nu au mai vândut valută, însă au cumpărat masiv valută. Oferta netă minimă lunară de valută din partea persoanelor fizice întotdeauna a fost pozitivă. Moldovenii de obicei cumpărau mai puțină valută decât vindeau. Însă, în 2022 oferta netă de valută a fost negativă, de 26,1 milioane de dolari. Moldovenii au vândut valută mai puțin decât au procurat.
„Criza energetică și războiul din Ucraina au creat presiune pe piața valutară. În noiembrie 2021, odată cu scumpirea bruscă a gazului, a fost un deficit de 273 de milioane de dolari pe piața valutară. S-au liniștit puțin lucrurile în decembrie 2021, iar din ianuarie 2022 a început să crească lunar deficitul de valută, unde mai mult a influențat războiul din Ucraina și mai puțin prețul la resursele energetice. În noiembrie 2022, când am avut un deficit de 204 milioane de dolari, a fost legat din nou de prețul la resursele energetice. Finalul anului 2021 și întregul anul 2022 a fost marcat, în perioada rece, de criza energetică și războiul din Ucraina, iar în perioada caldă am avut o ofertă pozitivă de valută, mult mai mare decât cererea. Moldovenii, care în primele luni ale anului, din cauza războiului din Ucraina, au cumpărat valută, având nevoie de lei, au început a vinde valuta. Oferta de valută din partea cetățenilor în 2022 a fost de 4,4 miliarde de dolari. Recordul precedent a fost în 2013 de 4 miliarde de dolari. Procurările de valută în 2022 au fost de 2 miliarde de dolari”, a reiterat analistul economic.
Economistul a specificat în 2014, 2015 am avut un deficit de valută de 570 și, respectiv, 230 de milioane de dolari. Cam ceea ce sa delapidat din sistemul bancar. În 2021 deficitul de valută a fost de 566 de milioane de dolari, iar în 2022, până în luna noiembrie, de 635 de milioane de dolari. Astfel, suma totală pentru 2021 și 2022 este cu mult mai mare decât a fost în 2014 și 2015 și este din cauza războiului din Ucraina și al crizei energetice, care au creat cea mai mare presiune pe piața valutară.
Referitor la intervenția BNM din 2021 și 2022, care a avut ca scop să mențină stabilitatea valutei, lucru care a ajutat la echilibrarea prețurilor, dar și la crearea unei liniști în societate, Veaceslav Ioniță a amintit că BNM, până în octombrie 2021, practic nu a avut intervenții pe piața valutară. În noiembrie 2021, a vândut 237,1 milioane de dolari pentru a nu provoca o criză. În decembrie - 35,8 milioane de dolari. În ianuarie - 111,4 milioane de dolari. În februarie – 95 de milioane de dolari. În martie – 232,8 milioane de dolari, când era deja război în Ucraina. Atunci moldovenii retrăgeau bani din bănci, alții, valută cumpărau. Ca rezultat, BNM a intervenit cu circa 763 de milioane de dolari pentru nu permite aprecierea sau deprecierea leului. După ce s-au calmat spiritele alimentate de războiul din Ucraina, moldovenii au început să vândă valuta cumpărată la începutul războiului, iar BNM a fost nevoită să procure peste 300 de milioane de dolari pentru a nu permite ca leul să nu se întărească prea tare. „Vine luna noiembrie 2022, când din nou avem șocul energetic, iar BNM intervine cu 176 de milioane de dolari. Și vine luna decembrie când din nou oferta este mai mare decât cererea. Din noiembrie 2021 și până în prezent, BNM a vândut 556 de milioane de dolari, mai mult decât a procurat, pentru a menține stabilitatea cursului. Cu toate acestea rezervele valutare au crescut. În decembrie 2022 au ajuns la recordul absolut din istoria țării – de 4,4 miliarde de dolari sau cu 572 de milioane de dolari mai mult față de începutul anului”, a spus Veaceslav Ioniță.
Despre susținerea financiară externă, sub formă de granturi și împrumuturi, estimările expertului arată că în 2022 suportul internațional, oferit Guvernului Republicii Moldova, se ridică la 690 de milioane de dolari. În 2021 au fost de 518 milioane de dolari. Astfel, 1,2 miliarde de dolari este suportul extern oferit în doi ani pentru depășirea crizei energetice începută în noiembrie 2021 și a crizei legată de războiul din Ucraina. În 2020, cel mai mare ajutor a fost din partea Fondului Monetar Internațional. Dacă nu era acel ajutor, Republica Moldova risca să nu depășească criza provocată de pandemia de COVID 19. „Diferența dintre criza din 2022 și criza din 2014 este structura banilor care au venit. În 2022, 230 de milioane de dolari au fost sub formă de granturi, iar 460 de milioane de dolari - sub formă de împrumuturi. În 2014, din 390 de milioane de dolari, 288 de milioane de dolari erau granturi, iar 102 milioane – împrumuturi”, a declarat expertul.
Vorbind despre politica monetară a BNM, economistul a afirmat că a fost ridicată rata de bază la credite și au fost înăsprite condițiile de creditare. Totodată, a fost ridicată rata rezervelor obligatorii în valută, în încercarea de a încuraja trecerea economiei la finanțarea în valuta națională. În 2019, rezervele obligatorii în valută ale băncilor comerciale, depuși la BNM, erau 14%. La începutul anului 2022 au fost 30%. În prezent, băncile comerciale sunt obligate ca 45% din toți banii atrași în valută să fie depuse pe conturile BNM. Astfel, în prezent, rezervele valutare ale băncilor, menținute la BNM, se ridică la 908 milioane de dolari. În 2022 a crescut cu 319 de milioane de dolari.
Analistul economic susține că leul moldovenesc în 2022 a fost lovit de două șocuri, alimentate de două elemente: 1) politica BNM de a majora rezervele obligatorii în valută și 2) de suportul financiar extern, de care Republica Moldova e beneficiat. „Acest flux de valută care a venit în țară, a permis ca BNM să intervină la timp pe piața valutară, ca să fie menținută valuta, iar ca rezultat rezervele valutare au crescut față de anul trecut”, a spus analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, 2023, din punct de vedere al pieței valutare, va fi unul fără probleme. Cel mai probabil, prețurile la resursele energetice vor scădea. La produsele petroliere deja se întâmplă. La resursele de energie electrică pe piața internațională, la fel, se întâmplă. La gazul natural deja are loc scăderea pe piața internațională. Va scădea și în Republica Moldova. Cei 2,4 miliarde de dolari, care au fost cheltuiți pe resursele energetice în 2022, vor vorbi despre un an negativ de referință. În 2023 și 2024, resursele energetice pe care le vom importa vor fi mai puține față de cele din 2022. Presiunea de a cumpăra valută de pe piața valutară va fi mai mică. Suportul financiar extern, granturile, care în prezent sunt de două ori mai mici decât a fost în 2014, raportat la PIB, trebuie va trebui sporit. „2023 îl vad ca un an în care volumul de granturi, care va veni în Republica Moldova, va fi cu mult mai are decât în 2022. BNM are tot suportul extern, are rezervele obligatorii suficiente, presiunea pe piața valutară va scădea, cursul leului moldovenesc pentru 2023 nu există premise economice sau riscuri de presiune negativă. Va fi o necesitate a BNM pentru a nu permite aprecierea puternică a leului”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În 2021 a fost înregistrată o reducere a creditelor de consum, cauzată de scăderea puterii de cumpărare a populației, de măsura Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de a înăspri politica monetară, dar și de îngrijorarea moldovenilor privind perspectiva lor economică. Moldovenii, anul trecut, au avut o percepție sumbră privind câștigurile lor financiare, fapt ce i-a determinat să-și reducă consumul și să fie mai economi. În 2023, această percepție se va schimba. Oamenii vor deveni mai optimiști vizavi de câștigurile lor financiare, ceea ce înseamnă o restabilire a consumului. Inflația va scădea. Prețul la resursele energetice se vor duce în jos. Celelalte prețuri, vor avea creșteri modeste. Veniturile populației, odată ce inflația va fi mică, vor fi mai mari. BNM, odată ce pericolul inflației a trecut, trebuie să relaxeze politica monetară, iar băncile - să fie mai active. În felul acesta, să pornite motoarele economiei, inclusiv prin generarea consumului populației. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă vineri, 6 ianuarie, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță a amintit că în 2021 a crescut puternic consumul populației, lucru care a determinat BNM să înăsprească politica monetară, ceea ce a dus la scăderea nivelului de consum și a afectat bugetul de stat, dependent, în proporție de 85%, de veniturile și cheltuielile populației. Expertul a spus că, în istoria țării, de două ori au scăzut puternic creditele de consum. În 2009 și 2011. În 2022, după 12 ani de creștere, în special în 2021 când au crescut cu 3 miliarde de lei, creditele de consum au înregistrat din nou scădere. Măsurile BNM, care a dus la scumpirea banilor și înăsprirea condițiilor de creditare, i-a determinat pe moldoveni să nu se crediteze. Totodată, criza din 2022 a dus la ceea că veniturile populației au fost mai mici decât în 2021 și decât rata inflației.
Economistul a mai declarat că în 2021 povara creditelor creștea cu 250 de milioane de lei lunar. În 2022 a fost o scădere a împovărării cu 27 de milioane de lei lunar. Referitor la modificarea portofoliului creditelor de consum, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), a afirmat că recordul a fost în 2005, 2006, 2007, când portofoliul a crescut cu 1,1%. În 2007, anul record al creșterii consumului populației, bugetul de stat a crescut cu 40%, iar creditele de consum cu 2,6%. În 2022, a fost o scădere de 0,1%. „Altfel spus, din cauza crizei din 2022, pe care atât de negativă o vedem, oamenii și-au redus consumul, însă impactul asupra creditării a fost mai mic decât în 2009”, a declarat economistul.
Analistul economic a mai menționat că în Republica Moldova creditele de consum până în 2003 erau la nivel de 0,3-0,5% din PIB. Populația era într-o sărăcie totală, iar dobânzile bancare la credite erau foarte mari. Apoi, a venit perioada anilor 2004, 2005, în special 2007, când au început a veni remitențele de peste hotare, incomparabile cu veniturile populației și a început nebunia consumului. Și din cauza că practic zeci de ani moldovenii nu și-au renovat infrastructura casnică, nu au procurat aparate de uz casnic, s-au avântat la împrumuturi. Astfel, recordul creditelor de consum a ajuns în 2007 la 4,6% din PIB. După, a venit anul 2009, 2010, când a fost din nou criză, iar ponderea creditelor de consum a scăzut până la 2% din PIB. Apoi, a urmat o stabilizare până în 2016. În 2017, 2018 din nou veniturile populației au crescut, rata dobânzilor a scăzut la fel și moldovenii din nou s-au antrenat în consum și s-a ajuns, în 2021, la nivelul de 4,3% din PIB.
„În 2022, din cauza inflației mari, a scăderii veniturilor populației, a politicii monetare înăsprite, am avut o scădere a creditelor de consum de până la 3,7-3,8% din PIB. În opinia mea, această micro-criză se va epuiza în prima jumătate a acestui an. Dacă criza din 2008-2009 a fost una profundă și a durat foarte mult, aceasta cred că va fi depășită ușor, iar după trei ani de criză, care a dus la scăderea consumului populației, în 2023 vom avea o restabilire”, a menționat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a mai subliniat că dobânda la creditele de consum a scăzut de la 37% în 2000 la 20% în 2007. În 2021 a fost cea mai mică dobândă din istoria țării, de 4,6%, ceea ce a provocat explozia creditelor de consum. Ulterior, a urmat o creștere puternică a dobânzilor. În trimestrul III din 2022 s-a ajuns la circa 16%. În prezent, se înregistrează o ușoară scădere. În prima jumătate a anului curent ar putea ajunge sub 10%. „Pericolul inflației s-a epuizat, are o tendință de scădere. BNM va începe a relaxa politica monetară. Recomandarea este, ca după ce am avut în 2022 criză, am avut un an de reducere a consumului populației, să încurajăm consumul, ca populația să-și restabilească comportamentul și stilul de viață în mod obișnuit”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, creditele de consum sunt influențate de salariile populației. În perioada 2001, 2002, după criza profundă din 1998, 1999, au crescut veniturile populației cu 25%. În următorii trei ani, acestea practic s-au dublat. În 2021 veniturile moldovenilor au scăzut cu 0,8%, iar în 2022 - cu 12%. Însă, dacă să se compare cu 1998-1999, scăderea a fost mai modestă. În perioada 1998-1999 veniturile oamenilor au scăzut pe fundalul veniturilor foarte reduse. Oamenii fiind săraci, au devenit și mai săraci, fapt ce a provocat primul val de migrație. Criza actuală a venit când moldovenii aveau un nivel de bunăstare ridicat, care a scăzut din cauza creșterii prețurilor. „În 2023 estimez că veniturile populației vor înregistra o creștere considerabilă. Vom avea o recuperare. Veniturile populației în 2023 vor ajunge la nivelul anului 2020. Anul 2023 este anul de recuperare, după doi ani de scădere a veniturilor populației”, a spus expertul.
Despre remitențe, economistul a specificat că din 2005 și până în 2008 acestea erau mai mari decât salariile. În 2008 veniturile populației au fost de 40,7 miliarde de lei, iar circa 18 miliarde de lei, erau veniturile reale ale populației, restul - remitențele. În 2020, veniturile populației, din salarii și din remitențe, sunt estimate la 110 miliarde de lei, iar cea mai mare pondere o reprezintă salariile. În 2021, estimativ, remitențele vor fi cele mai mari din istorie. Însă, din cauza deprecierii valorii puterii de cumpărare a dolarului, a faptului că salariul în interiorul țării a crescut, remitențele sunt 1/3 din veniturile reale ale moldovenilor. „Remitențele nu mai joacă acel rol care l-au jucat cândva. Remitențele în 2007 au ajuns 35% din PIB. În prezent sunt la nivel de 14%. Remitențele în prezent sunt de trei ori mai mici, continuă să joace un rol, însă cu mult mai slab”, a specificat economistul.
Analistul economic estimează că în 2022 salariul mediu lunar a fost de circa 10400 de lei. În 2020, recalculat la valoarea leului din 2022, de 11765 de lei. Într-un singur an veniturile medii ale populației a scăzut cu aproape 1400 de lei. În 2015 a fost de 8400 de lei. Din 2000 și până în 2010 salariul populației a crescut de trei ori, creștere care se datorează în mare parte bazei foarte mici de unde a pornit, populația fiind foarte săracă.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Pe fonul evenimentelor negative din ultimii doi ani, Republica Moldova are totuși oportunitatea de a-și dezvolta economia, favorizând legislativ sectorul serviciilor pentru business (Business Service Sector - BSS). Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus în cadrul ediției de vineri, 23 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în ultimii ani se observă o creștere a exporturilor de servicii în sectorul de business, iar o abordare cât mai urgentă din partea autorităților le-ar crește potențialul acestora, la nivelul domeniului IT, care este parte a Sectorului Serviciilor pentru Business (BSS) și a ajuns lider la exportul de servicii în Republica Moldova.
Ediția curentă a emisiunii este realizată în cooperare cu ABSL (The Association of Business Service Leaders) din Moldova, care unește principalele companii din domeniul Serviciilor pentru Business.
Potrivit expertului, Sectorul Serviciilor pentru Business (BSS) cuprinde acele servicii prestate de către companiile din Republica Moldova altor companii, preponderent din afara țării. Este vorba despre servicii privind relațiile cu clienții ale call-center-urilor, servicii de contabilitate, servicii de resurse umane, servicii de întreținere a site-urilor sau paginilor web ale diferitor companii, dar și alte servicii cum ar fi cele de cercetare și dezvoltare. Avantajele acestei piețe constau în faptul că specialiștii nu necesită cunoștințe speciale aprofundate, pot fi angajați tineri direct de pe băncile universităților, serviciile pot fi ușor exportate și se reduc costurile pentru afacerile locale, care pot contracta și ele aceste servicii.
„În prezent sute de mii de companii de peste hotare au relații cu clienții, cu deservirea clienților, iar consultarea clienților în țara lor de origine este foarte scumpă și din acest motiv aleg alte țări, precum Republica Moldova, unde într-un oficiu stau câteva persoane sau câteva sute de persoane, care deservesc zeci de companii de peste hotare. În prezent, Zona economică liberă Bălți dorește să deschidă un centru de cercetare și dezvoltare, unde Republica Moldova ar avea capacitatea și posibilitatea să atragă anual contracte de zeci de milioane de dolari în domeniul cercetării”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Economistul a spus că dacă acum zece ani, sectorului IT i s-a atras suficientă atenție din partea statului și exporturile au explodat ulterior, sectorul serviciilor de business a rămas cumva inhibat în lipsa implicării autorităților. Astfel, în prezent exporturile anuale a Serviciilor IT se ridică la 480 milioane USD, ceea ce este de 10 ori mai mult decât media de acum 5-10 ani. Cât privește exporturile anuale ale serviciilor de business pentru aceasta perioadă, ele au depășit cu puțin cifra de 180 de milioane de dolari, înregistrând o creștere de doar două ori.
Dacă e vorbim despre diferența de salarizare, afirmă analistul economic, în 2013, un angajat din sectorul IT avea un salariu mediu de 622 de dolari, adică cu 1,7 ori mai mare decât al unuia din sectorul serviciilor de business, care ridica doar 372 de dolari lunar. În 2022, în sectorul IT, unde autoritățile au acordat atenție, salariul a ajuns la 2000 de dolari, fiind de trei ori mai mare față de cel din domeniul serviciilor de business, care constituie numai 670 de dolari lunar.
Cât privește numărul de persoane angajate în aceste sfere, remarcă expertul, în 2015 erau 27 de mii de angajați sau 4,5% din toată forța de muncă, dintre care în domeniul serviciilor IT – 8200 și în cel al serviciilor de business – 18800. În prezent, numărul potențialilor oameni care lucrează în servicii de business s-a redus la 16200, iar al celor din serviciul IT a crescut până la 18800.
„Serviciile sunt economia secolului XXI. Sunt ramura unde noi suntem competitivi, unde creștem exportul chiar și atunci când avem criză economică. Serviciile sunt ramura unde poți angaja tinerii. Dacă în domeniul IT angajarea tinerilor este mai dificilă pentru că are nevoie de cunoștințe speciale, atunci în domeniul serviciilor pentru business poți angaja tineri, poți oferi un salariu competitiv și poți crește exporturile Republicii Moldova fără mari probleme”, a precizat expertul.
Economistul și-a exprimat speranța că anul 2023 va fi anul în care Republica Moldova va face un salt, precum s-a întâmplat în anii 2010-2015, când au fost adoptate toate legile necesare și a fost făcut un salt în domeniul IT și în cinci ani a crescut de zece ori exporturile. În tocmai așa trebuie și în domeniul serviciilor pentru business (BSS). „Dacă vom depune un efort, noi putem crește exporturile de cel puțin zece ori în cinci ani, din simplul motiv că piața globală a serviciilor pentru business este una imensă, iar Republica Moldova poate oferi servicii calitative la prețuri competitive”, a adăugat Veaceslav Ioniță.
În acest an, a remarcat economistul, exporturile serviciilor IT și BSS se vor ridica la 670 de milioane de dolari, cea ce face acest sectorul cel mai mare sector de export al Republicii Moldova. Politicile statului trebuie să fie unice pentru aceste sectoare similare, unde este greu de făcut diferențierea.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Economiile cetățenilor Republicii Moldova în prezent sunt estimate la 104 miliarde de lei, dintre care 33,3 miliarde de lei sunt ținuți la bănci, iar 20,5 – acasă. Restul 50,1 miliarde de lei sunt în valută străină, dintre care: 21,1 miliarde lei în bănci, iar 29 – acasă. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus în cadrul ediției de vineri, 9 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că la această concluzie s-a ajuns ca urmare a unui sondaj realizat de către CBS-Research, la comanda IDIS „Viitorul”.
Potrivit sondajului, referitor la situația familiei, 50,5% dintre respondenți au spus că nu au economii, iar 24,7% - că au datorii și doar 20,3% - au economii. „Deci, prima constatare este că fiecare al cincilea cetățean din Republica Moldova are economii, iar 80% din populație nu are nici un fel de economii, pentru nici un fel de eveniment”, a specificat Veaceslav Ioniță.
Totodată, 35,7% dintre cei care au înclinație spre a face economii sunt tinerii de la 18 la 29 de ani. Urmează în ordine cei cu studii superioare – 29,1%, cu un nivel înalt de trai – 27,3%, și angajații, care reprezintă 26,3%. La polul opus, cele mai puține economii le au persoanele cu nivel scăzut de trai – 10,6%, moldovenii cu studii medii incomplete – 12,2%, pensionarii/persoanele cu dizabilități – 14,1%, și șomerii – 15,1%. „Oamenii cu studii, cu venituri, se gândesc cum să economisească, dar și au posibilitatea să facă aceste economii”, a precizat expertul IDIS „Viitorul”.
Cât privește modul în care moldovenii își țin banii, sondajul arată 43,6% dintre moldoveni nu fac economii. 26,7% au spus că preferă să țină toate sau aproape toate economiile acasă. 8,4% dintre moldovenii au declarat că preferă să-și țină economiile la bancă. 7,4% - jumătate la bancă și jumătate acasă. Alții 4% au spus că mai mult acasă, dar țin și la bancă, și tot 4% au menționat că majoritatea economiilor sunt la bancă, dar au și acasă. Astfel, despre locul în care moldovenii preferă să-și țină economiile: 64% - casă, 36% - la bancă.
Potrivit sondajului, 40,2% dintre respondenți au afirmat că preferă să țină banii în lei; 30,6% nu au oferit un răspuns; 14,4% - în egală măsură în lei și valută; 6,4% - majoritatea în valută; 4,5% - mai mult în lei, dar și în valută; 3,9% - în valută, dar și în lei. „Circa 70% dintre economiile pe care oamenii le țin acasă sunt în lei, iar 30% - în valută. Indiferent de faptul dacă au sau nu au economii, preferințele sunt aceleași, mai mult în lei și mai puțin în valută” a subliniat Veaceslav Ioniță.
La întrebarea în ce valută preferă să țină banii, 43,8% au afirmat că preferă în euro; 39,4% nu au oferit un răspuns; 28,2% - în dolari; 23,2% - în lei; 8,1% - lire; 4,3% - ruble, 2,1% - altă valută. Astfel, 72,4% dintre toate economiile în valută ale populației noastre sunt în euro, 19,6% - în dolari, 7,4% - alte valute și doar 0,6% - în ruble.
„Cetățenii declară că mai mult țin banii acasă, decât la bancă. Au spus că mai mult preferă în lei, decât în valută. Și dacă are totuși valută, preferă euro, apoi dolarul și restul nu mai contează. Euro domină totalmente. Tabloul acesta corespunde în mare măsură cu ceilalți indicatori economici cum ar fi volumele de remitențe de peste hotare, care în proporție de 2/3 sunt în euro, tranzacțiile care au loc în Republica Moldova”, a subliniat expertul IDIS „Viitorul”.
Despre volumul de economii pe care îl au cetățenii Republicii Moldova, în baza datelor din sondaj, dar și în baza altor date disponibile, expertul le estimează la 104 miliarde de lei, dintre care economiile în lei constituie 53,8 miliarde, la bancă - 33,3, iar acasă 20,5. Economiile în valută sunt estimate la 50,1 miliarde de lei, dintre care: 21,1 miliarde de lei la bancă, iar 29 miliarde de lei - acasă. În procente, a ieșit că 52% dintre economii sunt în lei, iar 48% - în valută. Economiile în lei: 32% sunt ținute la bănci, iar 20% acasă. Economiile în valută, 20% - la bănci, iar 28% acasă.
„Estimarea a fost posibilă utilizând datele disponibile privind concentrarea depozitelor în sistemul bancar, înclinația spre economii în valută, înclinația diferitor grupe de populație de a ține economiile acasă sau la bancă, datele oficiale ale BNM, precum și indicatorii din sondaj”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Sondaj de opinie realizat în Republica Moldova, în perioada 16-23 noiembrie, pe un eșantion de 1015 persoane cu vârstă de 18 ani și mai mult, din 13 regiuni geografice, cu o eroare maximă de +3%. Sondajul a fost realizat de către CBS-Reseasch (Republica Moldova), la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS ) „Viitorul” (Republica Moldova), Centrului de Cercetări Sociologice L.A.R.I.C.S (România) și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” (România).
Pentru prima dată în istoria economiei Republicii Moldova, exportul de servicii va atinge în acest an 2,2 miliarde de dolari. Cu 570 de milioane de dolari mai mult față de anul trecut. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus în cadrul ediției de vineri, 2 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că factorii care au contribuit la creștere sunt inflația mondială, creșterea prețurilor în toată lumea; războiul din Ucraina, în special în domeniul transportului; recuperarea după criza pandemică din 2020; și creșterile pe domeniile cheie, în special IT.
Potrivit expertului, Republica Moldova are două tipuri de exporturi: de bunuri materiale și de servicii. Dacă în cazul primei categorii, volumul importurilor depășesc cu mult exporturile, în cazul celei de a doua, Republica Moldova înregistrează o balanță comercială pozitivă din 2011. Iar cel mai mare aport în acest sens îl au în primul rând serviciile IT. „În acest an, în Republica Moldova, noi estimăm că exportul de servicii va fi de 2,2 miliarde de dolari. Importul îl estimăm la 1,45 de milioane de dolari. Balanța comercială va fi de circa 750 de milioane de dolari. Noi vom exporta cu 750 de milioane de dolari mai mult decât importăm”, a specificat expertul.
Economistul a mai menționat că această creștere considerabilă a exporturilor de servicii din acest an se datorează inclusiv serviciilor de transport, o ramură care se dezvoltă natural, în afara unei strategii guvernamentale. Astfel, în 2022, volumul serviciilor de transport se estimează să depășească 480 de milioane de dolari, față de 326 de milioane de dolari în 2021, un record absolut pentru Republica Moldova. „De menționat însă că 120-130 de milioane de dolari sunt proveniți din servicii de transport de mărfuri din Ucraina sau înspre Ucraina”, a specificat economistul.
Analistul economic mai afirmă că dacă să fie exclus războiul din Ucraina, partea de mărfuri a fost recuperată, recuperare care în cea mai mare parte este legată nu de volumele mari de mărfuri, dar de prețurile la servicii. „S-a recuperat ca volum de mărfuri și prețurile au crescut, ceea ce a dat o creștere nominală, însă în realitate încă este mult de recuperat”, a precizat analistul economic.
Mai exact, precizează expertul, Republica Moldova are de recuperat din contul exportului de servicii de pasageri, inclusiv în cazul transportului aerian, care după pandemie s-a diminuat de patru ori.
Veaceslav Ioniță consideră că sectorul serviciilor încă nu este privit de către autorități ca un capitol separat și prioritar al exporturilor Republicii Moldova. „Eu consider că noi avem în prezent cel puțin câteva domenii importante. Primul este transportul, al doilea este IT-ul și mai sunt câteva – educația, medicina și turismul, care la noi din nefericire este pur și simplu la coada tuturor clasamentelor”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Referitor la exportul de servicii IT, economistul a menționat că în acest an estimativ vor ajunge la 480 de milioane de dolari, cu 126,6 milioane de dolari mai mult decât anul trecut. Privind exportul de servicii educaționale, în acest an se estimează că va ajunge la 85 de milioane de dolari, cu 25,6 milioane mai mult față de 2021. Studenții străini ar genera Republicii Moldova circa 150 de milioane de dolari. Exportul de servicii de sănătate, cel mai probabil, se va apropia în acest an de 48,5 milioane de dolari, cu 11,6 mai mult față de anul trecut și cu 23,4 milioane de dolari mai mut față de 2020. Această creștere, a precizat expertul, se datorează atât creșterii prețurilor, cât și a volumului de servicii de sănătate.
„Sper că serviciile vor deveni o strategie națională prin care țara noastră în sfârșit va intra în competiția globală de prestări de servicii. Este o luptă enormă pe plan internațional și Republica Moldova trebuie să intre în această luptă și în felul acesta să ne găsim nișa noastră pe piață, unde cu certitudine suntem competitivi”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Economistul a remarcat că volumul total de export al Republicii Moldova, în acest an, se estimează la o creștere spectaculoasă. Exportul total de bunuri și servicii ajungând la 6,6 miliarde de dolari, dintre care 4,4 va fi exportul de bunuri, iar 2,2 – de servicii.
În Republica Moldova, când mai avem o puternică economie tenebră și companii care vând produse contrafăcute sau din contrabandă, este important ca prin politica bugetar-fiscală să nu fie încurajată și mai mult contrabanda, contrafacerea și comerțul ilegal, iar companiile, care activează legal, să fie nevoite să-și reducă afacerile, iar în consecință - bugetul de stat să suporte pierderi. Declarația a fost făcută de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 25 noiembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, unde a analizat propunerile oamenilor de afaceri pentru politica bugetar-fiscală pentru 2023.
Potrivit expertului, politica bugetar-fiscală pentru 2023 conține mai multe lucruri pozitive, însă are și neajunsuri asupra cărora trag un semnal de alarmă oamenii de afaceri, iar dacă acestea vor fi luate în considerare de către autorități va îmbunătăți documentul și starea mediului de afaceri.
Veaceslav Ioniță susține că o prevedere mai veche, care acum se propune spre implementare, este introducerea impozitului pe venit pe dividendele de la bănci. În opinia expertului, acest lucru este necesar, dar se face prea brusc. Până 2020 timp de șapte ani au stagnat economiile populației, acum chiar este o scădere. Dacă în 2020 acestea erau de 27 de miliarde de lei, acum sunt la nivel de 18 miliarde de lei. În ultimii doi ani, moldovenii au luat cu 9 miliarde de lei mei multe credite decât au depozitat la bănci. A fost o abundență de consum, lucru care a generat inflație. Ca rezultat, Banca Națională a Moldovei (BNM) luptă pentru încurajarea economiilor populației și reducerea creditelor, însă Guvernul vine cu ideea ca să majoreze impozitul pe venit din dobânzile bancare de la 3% la 12%. „Eu sunt pentru ca impozitele pe venit din dobânzile bancare să crească, am fost pentru ca să fie introdus, dar credem că anume în acest an este contraproductiv să introduci acest impozit. Cred că trebuie să lăsăm puțin mai târziu”, a spus Veaceslav Ioniță.
Un alt moment, spune expertul, este că Guvernul propune ca suma amortizării la un mijloc fix să nu fie introdus în bunul creat în baza unui mijloc fix care a rămas. Altfel spus, dacă ai un bun care nu a fost amortizat complet și el mai are o anumită valoare, dacă îl introduci în alt bun care îl creezi, nu ai voie valoarea care a rămas să o introduci în amortizare. „Mediul de afaceri consideră că în realitate aceasta nu are nici un impact, dar creează probleme pentru administrare. De aceea consideră că acest punct trebuie de scos, nu aduce nimic nou, dar trebuie anulat”, a spus expertul.
Economistul mai afirmă că ridică semne de întrebarea intenția Guvernului de a oferi Serviciului Fiscal dreptul să refuze sau să nu accepte o tranzacție între doi subiecți. „Lucrul acesta este periculos și contravine Codului Civil al Republicii Moldova. Codul Civil și Constituția garantează raporturile juridice dintre doi subiecți. Dacă cineva consideră că un raport juridic are anumite probleme - există instanța de judecată. Nu poate FISC-ul să intervină în raporturile juridice dintre doi subiecți și să nu recunoască un contract care există între aceștia doi. Mediul de afaceri propune ca această normă să fie scoasă și să nu fie permisă ingerința statului între acești doi subiecți”, a declarat economistul
Referitor la accize, analistul economic a menționat ce cele referitoare la tutun și alcool, o sursă importantă a bugetului de stat, care sunt încă destul de reduse, provoacă cele mai aprinse discuții de la an la an. Dar, spune analistul economic, politica de creștere a accizelor pentru alcool și tutun trebuie să fie prudențială, în conformitate cu standardele europene, să încurajeze creșterea veniturilor bugetului de stat, dar să nu permită contrabanda. Acum, afirmă economistul, odată ce Guvernul își propune să crească semnificativ aceste accize, se așteaptă o mare tensiune pe piață. „Raportat la veniturile populației, în prezent povara fiscală pentru produsele alcoolice în Republica Moldova este de 2,5 pori mai mare decât în România. Aceasta generează comerțul ilicit. Mai este și stânga Nistrului, unde calitatea controlului este cam slabă din cauza lipsei de control. Ca rezultat, avem o politică fiscală neprudentă în acest domeniu care poate încuraja comerțul ilicit”, afirmă analistul economic.
În opinia sa, este clară intenția statului de a crește încasările la buget, dar companiile care activează în domeniu spun că este nevoie de un mediu concurențial și nu doresc ca prin politica statului să fie încurajat comerțul ilicit, deoarece moldovenii având venituri mici și acciza dacă va fi mare există riscul evitării plății impozitelor. „Când ai un stat destul de slab, oamenii mai închid ochii la anumite lucruri și se întâmplă ceea ce avem. Plus, statul vrea să introducă un sistem de localizare a urmăririi pentru produsele de tutun. Lucru care este salutabil, însă tot ce roagă mediul de afaceri ca să se meargă exact după standardele europene, ca acest proces să aibă loc timp de 24 de luni, etapizat, pe diferite produse, astfel ca să fie real implementat, dar să nu facem ceva declarativ și până la urmă să nu se întâmple nimic”, a opinat analistul economic.
Veaceslav Ioniță menționează că orice reglementare introdusă care lipsește în regiune încurajează comerțul și importurile ilicite și descurajează comerțul legal. Doar intenția de a introduce restricții pentru anumite arome de tutun poate aduce pierderi de circa 300 de milioane de lei și are de câștigat doar comerțul ilicit. Veaceslav Ioniță crede că nu trebuie de impus restricții pentru a descuraja fumatul, acciza trebuie să fie una descurajatoare, ca omul să nu aibă dorință de a fuma, însă nici aceasta nu trebuie să încurajeze comerțul ilegal. „Comerțul ilegal este viciul cel mai de bază și întotdeauna prin politica bugetar-fiscală trebuie să descurajăm consumul produselor vicioase, dar nu să încurajăm comerțul ilegal”, crede Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai opinat că prin politica bugetar-fiscală statul nu trebuie să sancționeze erorile neintenționate care nu aduc prejudicii bugetului, ceea ce s-a întâmplat câțiva ani. Lucru care a creat impresia că statul nu dorea o relație cu businessul, dar aplica amenzi deoarece erau o sursă de venit. Deși câțiva ani acesta lucru nu s-a întâmplat, erorile neintenționate nu au fost penalizate, în prezent Guvernul propune ca în continuare cei care au greșit neintenționat, nu au adus prejudicii bugetului statului, să fie pedepsiți. „Statul trebuie să stabilească o relație de încredere cu mediul de afaceri, iar amenzile au scopul de a educa, dar să nu fie o sursă de venit la bugetul de stat. Nu are sens să pui amendă acolo unde nu s-a întâmplat nimic grav. Lucru acesta este regretabil”, a opinat expertul.
Potrivit economistului, în ceea ce privește polița medicală, mediul de afaceri propune ca pentru persoanele care au procurat poliță pentru un an, iar după s-a angajat și este obligat să plătească contribuții de asigurări medicale, suma de bani care au rămas din primă să fie dedusă din contribuția lui. „Iese că un cetățean are dubla impunere. Dacă eu am cumpărat prima și mi-a rămas 2000 de lei pentru anumite luni, din suma pe care trebuie să o plătesc să fie dedusă ca eu mai întâi să epuizez toată prima, iar apoi să am beneficii”, a explicat economistul.
După lansarea în dezbatere publică de către Ministerul Finantelor al Republicii Moldova a politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2023, mediul de afaceri din Republica Moldova a venit cu propriile evaluări și propuneri de îmbunătățire a legislației. În cadrul dezbaterii organizate miercuri, 23 noiembrie, sub egida Agenda Naţională de Business, reprezentanții asociațiilor de business au insistat pentru îmbunătățirea documentului și au subliniat nevoia asigurării predictibilității politicii bugetar-fiscale.
Printre problemele sesizate de asociațiile de business se numără cota diferențiată de TVA în agricultură, creșterea accizei la produsele alcoolice și de tutun la un nivel mult mai mare decât cel stabilit prin calendarul legal existent în domeniu, reducerea de la 100.000 de lei la 10.000 de lei a limitei maxime a achizițiilor în numerar de la persoanele fizice, introducerea conceptului de prețuri de transfer, fără norme metodologice și cu amenzi uriașe în caz de neconformare și prelungirea cu șase luni a patentei de întreprinzător în domeniul comercial.
De asemenea, au fost apreciate negativ lipsa ajustării scutirilor la impozitul pe venit cel puțin cu rata inflației și excluderea cotei maxime la taxele locale.
Oamenii de afaceri s-au întrebat de ce politica bugetar-fiscală nu prevede nimic despre extinderea bazei de impozitare, care ar aduce mai mulți bani la buget, sau despre măsuri de oprire a exodului forței de muncă.
Piața imobiliară, în acest an, trece printr-o perioadă dificilă. Volumul apartamentelor noi, date în exploatare, va fi în jumătate comparativ cu anul trecut. Volumul lucrărilor noi de construcție va fi cu cel puțin 30-40% mai mic. Prețurile la apartamente au crescut foarte rapid, însă acum s-au plafonat. Creditele ipotecare au cunoscut o creștere puternică începând cu 2017. Dobânzile creditelor erau accesibile, veniturile populației creșteau mai rapid decât prețul apartamentelor. Însă, în acest an, este o scădere puternică a vânzărilor de apartamente din cauza scăderii volumului de investiții. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 18 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în 2015, în Republica Moldova au fost accesate 1200 de credite ipotecare. În 2021, când s-a ajuns la maximum, 7600 de persoane au accesat credite bancare pentru a-și procura o locuință sau a face o reparație. În acest an, dacă trimestrele unu și doi au început modest, în trimestrul trei este o scădere puternică. Doar 705 contracte ipotecare au fost luate. Expertul crede că acest an va fi finalizat cu circa 4500 de credite accesate.
Veaceslav Ioniță susține că anume creditele ipotecare au ridicat piața în ultimii trei ani. În 2017 brusc s-a dublat volumul acestora, de la 1200 la 2200. După, a urmat o creștere continuă până în 2019. În 2020, din cauza pandemiei, și a îngrijorării cetățenilor, a fost stopată creșterea. În 2021 a fost o explozie, cea mai mare creștere din istoria Republicii Moldova. În 2022, din diferite motive, creditele ipotecare au scăzut, dar și volumul de bani care au fost luați de la bănci. În 2007, pentru credite imobiliare au fost luate 200 de milioane de lei sub formă de credite noi. În 2015-2016 - 500 de milioane de lei. Explozia a fost în 2019 când s-a ajuns la 3,2 miliarde de lei. În 2020 a fost o stabilizare la nivel de trei miliarde. În 2021 – 5,4 miliarde de lei. În 2022 scăderea este destul de puternică. În trimestrul trei a fost de circa 4 miliarde de lei.
Economistul afirmă că, în prezent, valoarea medie a unui credit ipotecar este de 41,5 mii de euro. Față de perioadele precedente este o creștere semnificativă. Au crescut prețurile la apartamente și populația a fost nevoită să ia un credit mai mare. Acum, când prețurile s-au stabilizat, oamenii mai bogați i-au credite, iar cei cu venituri modeste sunt într-o pauză. Scăderea creditelor noi luate a dus la ceea că îndatorarea populației față de bănci, pentru creditele ipotecare noi, în acest an, crește de trei ori mai lent. De la independență și până în 2016 datoria cetățenilor față de bănci la creditele ipotecare, era de 2,3 miliarde de lei. În 2017 a fost stabilitate. În 2021 s-a ajuns la 11,4 miliarde de lei, iar în 2022, în trimestrul trei era de 12,4 miliarde de lei. După ce în 2021 populația s-a avântat să ia credite, Banca Națională a Moldovei (BNM) a înăsprit politica monetară. Dacă anul trecut pentru un credit ipotecar dobânda bancară era 6,4% anual, acum media trimestrială este în medie 12,2%, ceea ce a dus la scăderea numărului de credite ipotecare.
Analistul economic a mai remarcat că potrivit datelor agențiilor imobiliare, în prezent înregistrăm o ușoară creștere de preț la apartamentele vândute, însă conform datelor BNM în trimestrul trei am înregistrat o scădere ușoară a prețului afișat pentru vânzare. Până la criza din 2008 nu exista o diferență de preț între apartamentele noi și cele vechi. După căderea pieței, care a durat 10 ani, prețurile la apartamentele vechi au scăzut mai rapid decât la apartamentele noi. Apoi, când piața a început să crească, apartamentele noi sau scumpit mult mai puternic. Drept consecință, a crescut discrepanța de preț dintre apartamente noi și cele vechi. Dacă acum 12-14 ani prețul la apartamentele noi și cele vechi erau aproape similare, acum diferența ajunge până la 40% și această diferență se va accentua.
Expertul a mai afirmat că vom finaliza anul cu o stabilizare a prețurilor la apartamentele vechi și cu o ușoară scădere, în trimestrul patru față de trimestrul trei și trimestrul doi, a prețurilor la apartamentele noi. Însă, comparativ cu anul trecut totuși este o creștere. „Avem o stagnare a pieței imobiliare. Lucru determinat de mai mulți factori. S-au scumpit banii, iar volumul de credite ipotecare luate de oameni s-a redus de trei ori. Ramura construcției este o ramură de bază a economiei, iar factorii de decizie trebuie să revadă instrumentele de reanimare a acesteia. Prețurile au crescut prea brusc, oamenii s-au speriat, nereușind să se adapteze. Plus războiul din Ucraina și criza prin care trecem al treilea an. Toți acest factori luați împreună a dus la ceea că avem astăzi și va dura încă cel puțin jumătate de an”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță a mai spus că a devenit foarte scump instrumentul financiar de bază pe care populația care nu avea bani suficienți pentru a-și procura locuința în folosea. Volumul creditelor ipotecare noi a scăzut de trei ori. Volumul vânzărilor de apartamente la fel. Companiile de construcții au încetinit investițiile. Darea în exploatare a locuințelor va fi în acest an într-o cădere foarte puternică. Volumul locuințelor va scădea cu cel puțin 35%. Încasările reale ale companiilor de construcție vor înregistra în acest an cea mai mare scădere de la independență încoace.
Potrivit economistului, apartamentele se vând în euro, care în acest an este cu un leu mai depreciat față de anul trecut. Costurile materialelor de construcție au crescut semnificativ în acest an, respectiv încasările lor reale sunt cu 22% mai mici. O scădere mai puternică a fost doar în primii doi ani de la obținerea independenței. Anii 2003-2008 au fost cei mai buni din punct de vedere a profiturilor pentru companiile de construcții. A crescut prețul la apartamente în euro, s-a depreciat leul, costurile de producție nu au crescut și respectiv încasările în lei au fost foarte mari.
După 10 ani de criză, companiile au înregistrat creșteri reale de preț, doar în anii 2019-2021. În 2020, costurile materialelor au fost mici, euro a avut un curs bun, prețurile la apartamente au crescut și au avut cu 13,5% mai mari veniturile decât în 2019. În toți anii precedenți fie au supraviețuit, fie au falimentat. Iar în 2022 au cele mai mari probleme. Leul puternic, cumulat cu inflația și creșterea prețurilor în construcție de circa 40%, a dus la ceea că în acest an companiile de construcție au vânzări și încasări reale mult mai mici.
„Vom apărea dificultăți pe piața construcțiilor. Unele companii nu vor rezista. Stabilizarea și revenirea la normal va avea loc în a doua jumătate a anului 2023. Creșterea prețurilor a ajuns la apogeu și nu vor fi mai creșteri. Politica monetară a BNM se va relaxa și vom avea bani mai ieftini. Oamenii vor accesa credite ipotecare în continuare. Companiile de construcție vor avea o cerere neacoperită anul viitor, însă volumul lucrărilor noi de construcție au scăzut enorm în acest an”, a conchis expertul.
