Autoritățile trebuie să aibă o politică monetară mai prudentă și reglementări mai clare în raport cu persoanele fizice care desfășoară activități economice. Excesul de reglementare, instituit de recent, duce la blocarea creditării populației pentru activități economice/de antreprenoriat. Însă, cel mai mare risc este că poate fi blocată creditarea acestor persoane fizice. „Atât timp cât la sate, practic în proporție de 90%, veniturile persoanelor fizice sunt neoficiale, provin din activități agricole, în astfel de condiții posibilitatea acestora de a se împrumuta de la bănci pentru a desfășura o activitate economică/agricolă este zero”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 14 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, estimativ, veniturile oficiale, din salarii, ale cetățenilor Republicii Moldova în acest an vor fi de circa 71 de miliarde de lei. Pensiile și prestațiile sociale - circa 34,2 miliarde de lei. Aceste sunt două surse de venit, plăți oficiale asupra cărora sunt documente de proveniență a banilor. Suplimentar, spune expertul, moldovenii desfășoară activități agricole individuale, despre care Biroul Național de Statistică spune că estimativ în acest an vor ajunge la circa 21 de miliarde de lei. Alte venituri, sunt remitențele, despre care nu sunt suficiente datele Băncii Naționale a Moldovei pentru a estima volumul acestora în acest an, deoarece pe lângă banii care vin prin intermediul transferurilor, mai există modalități prin care banii de peste hotare ajung acasă: prin rutieră; moldovenii singuri aduc banii acasă; dar și pe cardurile bancare străine, care circulă în Republica Moldova.

O altă sursă, susține Veaceslav Ioniță, sunt salariile neoficiale, iar problema este că asupra acestora nu există documente oficiale. În aceeași situație se află și persoanele de la sate, a căror activitate ține de prelucrarea terenurilor, de agricultură. „Ei sunt cei mai vulnerabili că nu au documente confirmative asupra acestor bani, iar acum conform noilor reglementări, nu poți obține credite dacă nu ai surse oficiale, deoarece la ei toate veniturile sunt neoficiale. Riscăm să blocăm orice activitate de creditare a persoanelor din zonele rurale. Este un lucru inadmisibil”, a spus expertul.

Economistul a menționat că în Republica Moldova până în 2016 dominau veniturile neoficiale. Cele oficiale erau la nivel de 52,4 miliarde de lei, iar cele neoficiale - 52,8 miliarde de lei. În anii anteriori veniturile oficiale erau cu mult mai mici decât cele neoficiale. După 2017 situația a început să se inverseze datorită: 1) remitențelor, care în prezent nu mai joacă rolul important avut până în 2012-2014; și 2) a scoaterii presiunii fiscale de pe salariați și înăspririi evaziunii fiscale legată de salariați, lucru care a dus la scăderea salariului în plic.

„În acest an vom avea circa 105 miliarde de lei venituri oficiale, dintre care 1/3 sunt sub formă de pensii și pensionarii de regulă nu accesează credite pentru activități economice. 76 de miliarde de lei sunt venituri neoficiale. Comparabil, chiar mai mari decât salariile plătite. Oamenii continuă să primească neoficial mai mult decât primesc oficial. Respectiv, acești oameni au o dificultate odată cu înăsprirea politicii de creditare a persoanelor fizice, care ar dori să ia credit pentru desfășurarea unor activități economice, dar nu pot să-și demonstreze veniturile. Cea mai mare problemă ține de persoanele care activează în agricultură”, a menționat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că producția agricolă în Republica Moldova în 2021 a fost de 46,1 miliarde de lei, aproape egal cu producția agricolă din momentul obținerii independenței, și cu mult mai jos față de nivelul record din 1987, care a fost de 65,9 miliarde de lei. Până în 2020 veniturile întreprinderilor agricole erau în minoritate față de ale celor individuale. Din 2021, datorită anului agricol destul de bun, veniturile întreprinderilor agricole din vânzarea producției agricole au dominat față de cele ale întreprinderilor individuale. „În zorele rurale aproape jumătate din toată activitatea economică/agricolă este înafara economiei oficiale. Nu este economie ilegală, statul permite agricultorilor să practice acest tip de agricultură, nu are obligații fiscale față de stat, decât să plătească anumite taxe, dar veniturile lor nu pot fi oficializate. Oamenii care practică această activitate pot să-și estimeze veniturile, dar nu le poate demonstra prin intermediul unor documente”, spune expertul.

Veaceslav Ioniță opinează că activitatea de creditare a persoanelor fizice, care practică antreprenoriatul, era destul de slabă. O creștere plăpândă a început să fie înregistrată după căderea continuă de până 2018, dar acum există riscul să fie stopată, deoarece persoanele fizice din mediul rural, care câștigă din activitățile lor agricole nu pot să demonstreze proveniența banilor. „În 2014 moldovenii au luat 1,5 miliarde de lei credite pentru desfășurarea unei activități economice. După am avut un bum de creditare, oamenii luat credite de consum, ipotecare, însă creditele pentru activitatea economică au scăzut continuu până în 2018, ajungând la 0,74 de miliarde de lei. Din 2018 avem o creștere continuă, deși incomparabil de mică față de creditele pe care le-au accesat pentru consum. Însă, anul acesta avem un risc real ca această creștere început în 2018 să fie stopată”, a atenționat economistul.

În opinia sa, creditarea persoanelor fizice pentru activități antrepenoriale, în mod special creditarea persoanelor fizice din zonele rurale și creditarea persoanelor fizice în domeniul agricol sunt practic ramuri cele mai vulnerabile atunci când vine vorba de justificarea veniturilor, în condiția în care oamenii au venituri, care sunt legale, însă nu sunt oficiale. „Trebuie să oferim omului o șansă ca să poată lua împrumuturi, să poată desfășura activități agricole și să nu fie stopată creșterea creditării persoanelor fizice în domeniul antreprenoriatului”, a conchis expertul.

Restricțiile Băncii Naționale ale Moldovei (BNM), privind accesul persoanelor fizice la creditele bancare, dezavantajează economia națională, în condițiile în care persoanele fizice, care s-au credita la bănci pentru consum și imobiliare, sunt cei mai buni platnici și cei mai responsabili față de bănci. Sistemul bancar moldovenesc privind finanțarea populației este pus practic pe pauză, în condițiile în care populația exact acum are nevoie de bani. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, astăzi, 7 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Privesc.eu.

Expertul a amintit că, în luna mai, BNM  a adoptat un regulament privind creditarea responsabilă a persoanelor fizice de către bănci, care a intrat în vigoare la 1 iulie, anul curent. Paralel cu BNM, și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat un document similar pentru sectorul nebancar. Astfel, întregului sistem financiar al Republicii Moldova i s-au impus reguli, relativ stricte, prin care să descurajeze anumite tipuri de credite. Iar cel mai vulnerabil aspect al reglementării este faptul că oamenii trebuie să aducă dovada veniturilor legale. „Or se cunoaște că în Republica Moldova jumătate din veniturile populației practic nu pot fi probate legal. Mai mult decât atât, chiar discutam cândva că în Republica Moldova ar fi bine să existe și leasing imobiliar, deoarece populația care procură locuințe, de regulă are venituri, dar nu poate să aducă probele oficiale că are astfel de venituri”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, introducând această normă, autoritățile de reglementare au creat o afacere nouă, unde cu 100 de euro poți să-ți cumperi document, care nu corespunde realității, dar demonstrează că ai venituri oficiale. „A fost creată o industrie nouă de falsificare de acte oficiale și apare întrebarea pentru ce a fost nevoie de acest lucru. Oare chiar atât de mare este problema la noi că populația nu se va putea achita?”, s-a întrebat Veaceslav Ioniță.

Economistul a spus că, în prezent, în Republica Moldova volumul total de credite raportat la Produsul Intern Brut (PIB) este aproape de două ori mai mic decât ar trebui să fie. Noi avem o economie subfinanțată. Împovărarea moldovenilor cu credite a crescut semnificativ, de la 4-5% acum 15 ani, la 16% în prezent. Însă, media europeană este de circa 60%, iar cea regională - în jur de 20%. „Estimările noastre arată că populația pe lângă creditele pe care le i-a de bănci, de la sectorul nebancar, se mai împrumută de la rude și prieteni. Volumul de credite este comparabil cu cel din sectorul nebancar. Și avem încă și o prezență puternică a cămătarilor. Să nu se întâmple ca celor mai vulnerabili oameni, pe care noi dorim să-i protejăm, le punem impedimente la creditarea oficială și să îi direcționăm către creditarea neoficială, unde condițiile sunt cu mult mai dure. Dorind să protejăm cetățeanul, de fapt îi sunt create probleme mai mari”, a spus economistul.

Analistul economic declară că în acest an procesul de creditare a încetinit. Dacă anul trecut, în mediu, portofoliul de credite din sistemul bancar creștea cu 890 de milioane de lei lunar, în acest an avem o creștere de 470 de milioane de lei lunar. Dacă anul trecut au crescut cu un ritm de 295 de milioane de lei pe lună creditele ipotecare, în acest an creșterea este de 130 de milioane de lei pe lună. În ceea ce privește creditele de consum, dacă anul trecut acestea creșteau, în mediu, cu 250 de milioane de lei pe lună, în acest an cresc cu o medie de 11 milioane de lei pe lună, minimum din 2015. Băncile în prezent practic nu oferă credite de consum, iar credite ipotecare oferă cu mult mai puține decât anul trecut.

„Suntem într-un an de criză, prețurile cresc mult mai repede decât veniturile populației. Prețurile au crescut cu circa 35%, iar veniturile populației cu circa 15%. Populația este nevoită să cheltuie mai mult decât anul trecut, dar consumă mai puțin. În acest caz, populația pentru a-și asigura același volum de consum ca anul trecut, are două instrumente. Să utilizeze economiile pe care le are și să se împrumute. Și dacă noi înăsprim condițiile de împrumut, nu băgăm populația în finanțare neoficială? De ce a fost nevoie de acest lucru? Ca populația să poată achita la timp, să nu avem o problemă de finanțare”, s-a întrebat repetat analistul economic.

Vorbind despre întârzierile de plată, Veaceslav Ioniță a menționat că dacă în 1998 circa 70% din toate creditele luate din bănci aveau întârzieri de plată, în prezent acest indicator este la nivel de 31,2%. Indicator care a scăzut constant pe parcursul tuturor anilor. „În acest an a crescut, de la 32,1% în primul trimestru, la 35,2% în al doilea trimestru, după începerea războiului din Ucraina, care a lovit puternic asupra sistemului nostru economic, după scumpirea banilor, după creșterea dobânzilor la credite. Dar oamenii s-au acomodat noilor realități și în două luni ale trimestrului trei a ajuns la 31,2%. Este unul dintre cele mai mici nivele. Nu putem să spunem că asistăm la o înrăutățire a procesului de plată din partea clienților băncilor. Este un nivel destul de redus ținând cont de faptul că creditele compromise sau neperformante sunt la nivel de 2-3%. În 2016 circa 7,5 din toate creditele luate erau compromise, fără vreo șansă de a fi întoarse”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Expertul a realizat un top cu 14 ramuri unde sunt credite cu întârzieri de plată. Cele mai mari probleme sunt la companiile de construcții, unde aproape 70% din toate creditele luate sunt cu întârziere de plată. Urmează sectorul de transport și comunicații, unde 63,2% din creditele accesare au întârzieri de plată. Este vorba și de mediul financiar nebancar – 55,2%, industria productivă – 52.1% și prestări servicii – 51,5%. În cazul populației, doar 17,4% dintre creditele de consum au întârzieri de plată și sunt pe locul 13. Pe ultimul loc se află procurarea și construcția de imobile – cu 6,4%. Media pe toate fiind de 31,2%. „Toate întârzierile de plată sunt din partea agenților economici. În rândul populației disciplina de plată este ridicată. Atunci din ce cauză înăsprim condițiile de creditare pentru persoanele fizice dacă ei sunt cei mai buni platnici”, se întreabă iarăși expertul.

Referitor la creditele ipotecare, a afirmat că în 2016 circa 20% aveau întârzieri de plată. Dobânda era ridicată, condițiile erau destul de severe. Către 2018 a început un bum imobiliar, oamenii au început să ia credite enorme, iar volumul creditelor cu întârziere de plată a scăzut la 7,3% în primul trimestru din 2020. Apoi, criza din 2020 și-a lăsat amprenta. Întârzierile de plată au crescut până la 10,3% în trimestrul II din 2020 și au scăzut la nivelul de 6,4% în trimestrul IV din 2021. Între timp a crescut nesemnificativ, până la 8,7% în trimestrul II din 2022. Șocul a fost legat de creșterea dobânzilor, de scumpirea banilor. În două luni din trimestrul trei  nivelul era de 6,4%. „Populația sa adaptat în două luni. Întârzierile de plată au ajuns la cel mai mic nivel din istoria țării. Chiar ridicând rata dobânzilor, scumpind banii, apartamente scumpe, războiul din Ucraina, toate aceste lucruri nu au influențat puterea de plată a populației și disciplina financiară a populației. La creditele ipotecare avem cea mai bună disciplină”, a reiterat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai spus că la noi creditele cu întârzieri de plată au ajuns în trimestrul II din 2022 la un miliard și aproape 100 de milioane de lei. Creșterea fiind cauzată de șocul pe care l-a avut populația legat de scumpirea banilor. În primele două luni ale trimestrului III din anul curent sa redus volumul creditelor cu întârzieri de plată cu 292 de milioane de lei, după ce populația sa adaptat la noile condițiile. În 2017, volumul creditelor de consum cu întârzieri de plată erau 15%. Din cauza crizei din 2020, acest volum de credite a crescut până la 20,9%. Însă, starea a durat două trimestre, scăzând la 12,9% în 2021. În trimestrul II din 2022, când a venit criza legată de scumpirea banilor și războiul din Ucraina, a ajuns la 22,9%, iar în primele două luni din trimestrul III era de 17,4%.

Analistul economic susține că în Republica Moldova cel mai bun client al sistemului financiar sunt persoanele fizice, care în 2022 au cea care are nevoie de bani ca să-și procure bunuri, să-și achite facturile, să-și mențină activitatea economică. Și agenții economici întâmpină probleme cu vânzările de locuințe, deoarece populația nu se mai creditează la fel de activ. Sunt probleme și privind vânzările de automobile, clasa medie. Populația nu mai ia credite pentru procurări de astfel de bunuri. Plus, a venit statul cu aceste reglementări excesive.

„Eu înțeleg că noi trebuie să protejăm cetățeanul, să-l ajutăm să nu intre într-o problemă financiară. Dar în condițiile în care creditele cu întârzieri de plată în rândul populației sunt la cel mai scăzut nivel, sunt de zeci de ori mai mici decât la agenții economici. Se mai confruntă cu șocuri fără precedent în ultimii doi ani, pandemia, ridicarea ratei dobânzilor, războiul din Ucraina și în trei luni se adaptează la noile condiții și toate creditele la care a avut întârzieri le plătește deja la timp, arată că sunt cei mai buni platnici. De ce este nevoie să vii cu așa reglementări excesive și să blochezi activitatea de finanțare în condițiile în care economia are nevoie de bani”, a remarcat expertul.

În opinia sa, ar trebui relaxată politica monetară, deoarece oamenii se împrumută de la bănci, de la sectorul nebancar, de la rude și prieteni, inclusiv de la cămătari, ultimii pun niște condiții extreme. „Să nu fie cumva ca prin aceste politici restrictive să alungăm populația de la finanțarea oficială la cea neoficială. Cel puțin în următorii 5-10 ani, în Republica Moldova, ținând cont de modul și de disciplina ridicată a populației privind plata creditelor în sistemul bancar, nu sunt necesare reglementări excesive, care nu corespund realităților economice ale Republicii Moldova. Populația Republicii Moldova are venituri. Își permite să ia împrumuturi ca să-și satisfacă nevoile curente sau investiționale. Însă deseori nu are posibilitatea ca să demonstreze oficial aceste venituri, care nu sunt ilegale, sunt venituri legal obținute, însă nu are documentele legale oficiale ca să demonstreze acest lucru”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Piața cardurilor bancare din Republica Moldova a ajuns la sfârșitul primului trimestru al anului curent la aproape 120 de miliarde de lei. Dintre acestea, 35 de miliarde de lei reprezintă achitările cu cardul bancar. Cardul bancar este tot mai prezent în viața moldovenilor, dar nu este privit încă ca o modalitate sigură de plată. Autoritățile trebuie să desfășoare campanii de educare a moldovenilor privind plata fără numerar. Despre aceasta a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de astăzi, 23 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a spus spus că a folosit, pentru prezentarea datelor, valoarea anuală a tranzacțiilor cu cardurile bancare, situația din primul trimestru al anului curent, datelor Băncii Naționale a Moldovei, dar și unele rezultate ale sondajelor realizate anterior de către IDIS „Viitorul”. Astfel, spune expertul achitările cu cardul în Republica Moldova au ajuns, la sfârșitul primului trimestru din acest an, la 119,7 miliarde de lei. Cu 9,4 miliarde de lei mai mult față de 2021.

Această piață, spune Veaceslav Ioniță, este împărțită în trei categorii de tranzacții. Este vorba de tranzacțiile cu cardurile bancare emise în Republica Moldova, cu care moldovenii fac achitări în interiorul țării. Volumul anual al tranzacțiilor de acest tip a ajuns la 98,8 de miliarde e lei, sau 82% din totalul tranzacțiilor. O altă categorie sunt cardurile emise în Republica Moldova, cu care moldovenii fac tranzacții peste hotare. În total, s-au făcut astfel de achitări de 9,1 miliarde de lei, sau 8% din totalul tranzacțiilor. Al treilea grup sunt cardurile străine emise peste hotare, dar sunt folosite în Republica Moldova. Este vorba de 12,5 miliarde de lei, sau 10% din totalul tranzacțiilor. Din acești 12,5 miliarde de lei, conform sondajului realizat de IDIS Viitorul, circa 2,5 miliarde de lei sunt tot ale moldovenilor care au carduri străine, iar banii sunt cheltuiți în Republica Moldova.

Referitor la operațiunile cu cardurile moldovenești pe teritoriul Republicii Moldova, economistul declară că volumul tranzacțiilor, la sfârșitul primului trimestru din anul curent, a fost de 98,8 miliarde de lei. Dintre care, 72 de miliarde de lei sunt retrageri de numerar, iar aproape 27 de miliarde de lei sunt achitările cu cardul în interiorul țării. Potrivit economistului, până în 2010 practic achitările cu cardul în Republica Moldova erau lipsă. 97% din banii pe care oamenii îi primeau pe card la acea vreme erau scoși la bancomate în numerar. Lucrul care a continuat până în 2015. În prezent, 27% dintre toți banii pe care moldovenii îi primesc pe card, sau 1 din 4 lei, sunt păstrați pe card, pentru efectuarea plăților cu cardul.

Analistul economic a constatat că în 2010 moldovenii, atât în țară cât și peste hotare, au făcut achitări și procurări cu cardul doar de un miliard de lei. La sfârșitul primelor trei luni din acest an s-a ajuns la 35 de miliarde de lei, achitări cu cardul, atât în țară cât și pese hotare. Până în 2016 cele mai multe plăți cu cardul le făceau peste hotare. Astfel, au observat comoditatea de a achita cu cardul. După 2016 a crescut semnificativ volumul tranzacțiilor în țară, iar în prezent 76% din toate plățile cu cardul făcute de către moldoveni sunt făcute în interiorul țării. „Această creștere a plăților cu cardul nu se datorează faptului că ne-am învățat a procura bunuri. Bunurile la noi încă nu sunt plătite cu cardul. Aceste tranzacții care au crescut sunt legate de achitările online pe care le facem pentru a plăti facturile, serviciile comunale”, a spus analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, moldovenii peste hotare au făcut în 2010 cheltuieli de 0,9 miliarde de lei. La sfârșitul primului trimestru al acestui an s-a ajuns la 9,1 miliarde de lei. A fost înregistrată o reducere puternică în 2020 din cauza pandemiei. De la 7,5 miliarde de lei în 2019 la 6,1 miliarde de lei în 2020. Dar recuperarea a fost rapidă.

Piața online din Republica Moldova și procurările din străinătate au ajuns, afirmă economistul, în valoare anuală, la 25 de miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru din 2022. Plățile online efectuate de către moldoveni în Republica Moldova au fost de 7,9 miliarde de lei, în mare parte pentru plata facturilor. Urmează plățile efectuate de către străini în Republica Moldova, care au fost de 1,2 miliarde de lei; plățile efectuate de către moldoveni peste hotare – de 5,5 miliarde de lei; iar procurările în țară online, cu plata în numerar la livrare o estimăm la 10,6 miliarde de lei.

Analistul economic a mai declarat că datele de la sfârșitul primului trimestru au arătat că plățile online ale moldovenilor erau efectuate pentru banking în țară, de 5,7 miliarde de lei. Urmate de procurările de bunuri și servicii peste hotare de 5,5 miliarde de lei și pentru bunuri și servicii în țară de 2,2 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță susține că avem o tendință nouă pe piața online a achitărilor. Piața plăților P2P, plățile de la o persoană la alta. În opinia sa, astăzi moldovenii au nevoie de numerar deoarece multe situați nu pot fi rezolvate cu cardul. „În prezent, avem cel puțin câteva situații în care moldovenii încă întâlnesc dificultate în a utiliza un card bancar. Prima situația este legată de transferurile în interiorul familiei. Există situația când soțul dă bani soției, sau soția dă bani soțului. Apoi soțul și soția dau bani copiilor. Tot de ce avem nevoie este ca plățile în interiorul familiei să fie efectuate prin intermediul cardurilor bancare și nu în numerar. Domină numerarul, trebuie să reușim să dezvoltăm în relațiile de familie ca banii să circule de la unul la altul prin intermediul cardului”, susține Veaceslav Ioniță.

Expertul mai spune că estimativ, în prezent, volumul împrumuturilor neformale pe care le au moldovenii la rude și prieteni este de circa 10 miliarde de lei. Egal cu volumul împrumuturilor moldovenilor din sistemul nebancar. Aceste împrumuturi pot fi încurajate să fie efectuate prin intermediul cardurilor bancare, fie când i-ai un împrumut, fie când da-i un împrumut.

Economistul  mai afirmă că o treia situație vizează transferul între persoanele fizice care nu se află în relație de rudenie, atunci când procură un serviciu sau merg la piață. În prezent este ușor de a facilita tranzacțiile financiare dintre două persoane fizice, chiar și la piață, fără a utiliza numerarul. Altfel spus, cardul trebuie privit ca o soluție universală de plată, pentru toate situațiile din viață.

Procesul actual de gestionare a întreprinderilor publice este unul politizat și nu bazat pe profesionalism. Administrarea acestora nu este făcută de către profesioniști, dar de către politicieni. Când se schimbă guvernarea, acestea sunt transformate într-un instrument de finanțare a partidului politic, care este la guvernare. Mii de oameni sunt incluși în consiliile de administrare, în funcții de conducere, și nu avem decât faptul că unii se duc, alții vin. „Schimbarea unor oameni dintr-un partid pe alți oameni din alt partid nu înseamnă reforme, dar menținerea unui sistem fraudulos care a fost în toți acești 30 de ani”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 16 septembrie, e emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a identificat câteva probleme în ceea ce privește gestionarea întreprinderilor publice. În primul rând spune că este vorba de erodarea capitalului public. Dacă anterior activele întreprinderilor publice reprezentau 35% din Produsul Intern Brut (PIB), acum sunt 13%. „Degrabă toate întreprinderile publice nu vor costa nimic. Nu vor avea nici o valoare. Riscăm peste trei ani că toate aceste întreprinderi, pe care le-am avut, în loc să coste cel puțin 100 de miliarde de lei, din cauza gestionării defectuoase, le aducem la aceea că ele în prezent valorează cât au valorat 15 ani în urmă. În loc să creștem valoarea lor, nici măcar nu reușim să o menținem”, a spus expertul.

În al doilea rând este vorba de ineficiența în administrare. Majoritatea acestora au un profit mai mic de 10% anual sau chiar aduc pierderi. Este pur și simpli bătaie de joc. Apoi, este vorba de salariile în cadrul acestora companii. Cifra de afaceri aici, per angajat, este cu 30-40% mai mică decât la întreprinderile private. Astfel, în forma în care sunt administrate, acestea nu sunt altceva decât o generare a sărăciei în Republica Moldova.

Potrivit expertului, este vorba și de confuzia instituțională. Dacă vă întrebați de ce avem monopol și nu o piață concurențială, răspunsul este că ministerul și persoana responsabilă de crearea concurenței, este în consiliul de administrare al unei întreprinderi, cu capital de stat, și nu are nevoie de concurență. Ulterior, vorbim și despre încasările bugetare, care în prezent, sub formă de dividende, sunt de 3-4 ori mai mici decât ar trebuie să fie. Dar, și sub formă de impozite de la salarii, sunt cu cel puțin 40% mai mici. „Dacă la întreprinderile de stat salariile ar fi ca și-n celelalte sectoare ale economiei, din impozitul pe salarii, bugetul de stat ar obține cel puțin două miliarde de lei anual. Aceste întreprinderi nu sunt doar generatoare de sărăcie, dar și de lipsă de bani în bugetul de stat. Ratările anuale ale bugetului public, din cauza gestionarii ineficiente și frauduloase a întreprinderilor publice, se ridică la cel puțin 3,5 miliarde lei”, a afirmat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că este vorba și de lipsa de transparență privind gestionarea acestor întreprinderi în ceea ce privește chiria oficiilor și clădirilor; privind volumul total al datoriilor și din cauza cui acestea s-au creat.

Economistul a menționat că în Republica Moldova în prezent sunt înregistrate 877 de întreprinderi cu capital public, dintre care: 618 - municipale, 178 - de stat; și 81 - societăți pe acțiuni. A scăzut numărul lor din 2015 cu 192 de entități. O parte au fost privatizate, altele – falimentate sau transformate. „Astăzi valoarea tuturor activelor acestor întreprinderi este la nivel de 34,9 de miliarde de lei. Întreprinderile, proprietate a statului - 27,2 miliarde de lei, iar cele municipale - 7,7 miliarde de lei. În ultimii zece ani valoarea acestor întreprinderi practic nu s-a schimbat și asta este extrem de rău”, a menționat economistul.

Analistul economic a declarat că activele întreprinderilor în 12 ani s-au depreciat de aproape trei ori. Sunt pline de datorii. Potrivit Ministerului Finanțelor, care abordează doar un aspect al acestor datorii, și vorbește de cifra de 1,3 miliarde de lei, în realitate datoriile se cifrează la cel puțin 15 miliarde de lei. La unele întreprinderi, acestea depășesc activele lor.

Referitor la profit, expertul a amintit că statul spune că profitul optim al acestor întreprinderi trebuie să fie de la 10% în sus. Dacă au active de 35 de miliarde de lei, aceste întreprinderi anual trebuie să aducă profit cel puțin 3,5 miliarde de lei. Însă, în realitate nu este așa. Legislația spune că nu mai puțin de jumătate din acest profit trebuie să meargă în bugetul de stat. Asta înseamnă că anual bugetul de stat trebuie să primească cel puțin 1,7 miliarde de lei. În realitate, ani la rând, sub formă de dividende în bugetul public național au fost 130, 210, 145, 147 de milioane de lei. „În acest an cred că suntem aproape de 550 de milioane de lei. O sumă aparent bună, dar este cu mult mai mică decât ar trebui să fie. Această cifră din păcate este una care întristează”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai remarcat faptul că întreprinderile de stat nu utilizează toate oficiile și clădirile pe care le au, și anual dau în chirie 200 de mii de metri pătrați de oficii și clădiri dar nimeni nu știe la ce preț. Imaginar, frauda ar putea fi de 5-10 lei pe lună pentru fiecare metru pătrat. Astfel, despre sute de milioane de lei nimeni nu știe cum sunt gestionați.

Mai bună este situația la societățile pe acțiuni, acolo unde pe lângă stat este și capitalul privat. Din cele 81 de întreprinderi S.A., cinci au adus în 2021 profit de 449, 5 milioane de lei; altele 15 - 45,2 milioane de lei. La polul opus, cinci au adus pierderi de 200 de milioane de lei, altele 20 - de 60 de milioane de lei.

La întreprinderile de stat situația este și mai dramatică. Din 178 de întreprinderi de stat, cinci au adus în 2021 profit de 162 de milioane de lei, iar altele 68 – de 83,6 milioane de lei. La polul opus, altele cinci au adus pierderi de 172 de milioane de lei; și încă 34 - de 35,5 milioane de lei.

Cea mai dramatică situație este la întreprinderile municipale. Din totalul de 618 întreprinderi municipale, cinci au dus în 2021 profit de 40,6 milioane de lei; altele 193 – de 24,1 milioane de lei. la popul opus, cinci cele mai prost gestionate au dus pierderi de 40,7 milioane de lei. Altele 236 - de 57 de milioane de lei.

„În total, pe tot sistemul de administrare, primele 15 companii (5 SA, 5 ÎM, 5 ÎS) au adus 652 de milioane de lei venituri anul trecut. Următoarele 276 de companii au adus venituri de 153 de milioane de lei. În total 800 de milioane de lei profit. La polul opus avem 290 de companii care au avut pierderi de 153 de milioane de lei. Altele 15 companii au înregistrat pierderi de 413,3 milioane de lei. Venitul curat este de 240 de milioane de lei. Și avem 500 de milioane de lei dividende. Asta, în realitate, înseamnă că statul creează o iluzie că lucrurile nu sunt proaste. Câteva întreprinderi profitabile dau dividende, iar toate celelalte întreprinderi care sunt în pierderi, acumulează datorii. Dividendele pe care le obține bugetul național nu sunt banii statului, dar sunt datorii ascunse ale celorlalte întreprinderi. S-ar putea ca într-o zi să aflăm că celelalte întreprinderi nu sunt ale noastre, deoarece va trebui să le cedăm contra datoriilor”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, administrarea eficientă a întreprinderilor publice ar trebui să constea în interzicerea, prin lege, a remunerării funcționarilor publici, membri în consiliile de administrare, din partea întreprinderilor. Acestea sunt funcționari publici, iar participarea în consiliile administrative intră în atribuțiile de serviciu. Astfel, există riscul să nu apere interesele statului, dar ale celui care dă bani.

Economistul este de părere că întreprinderile publice nu trebuie gestionate politic, dar de către un corp profesionist. Acestea, pot fi gestionate prin intermediul parteneriatelor publice-private, când statul încheie contract cu o entitate privată, căreia îi dă în gestiune o întreprindere și-i face contract managerial. Îi dă sarcini că trebuie să asigure un anumit profit anual, să crească investițiile, majorări de salarii etc. În cazul în care anumite întreprinderi nu pot fi date în gestiune unei entități, trebuie să fie creat Fondul de gestionare a patrimoniului public, iar un corp de profesioniști să fie delegați în administrarea acestor întreprinderi.

În prezent sunt înregistrate 67 parteneriate publice private, care prin gestionare abilă permit creșterea capitalizării întreprinderilor proprietate publică. În cazul Gărilor Auto, doar în doi ani, capitalizarea, raportat la PIB, a fost majorată aproape de două ori. Anularea ingerinței politice, gestionarea privată, cerințe stricte din partea autorităților publice, sunt ingredientele de bază care ar permite: creșterea capitalizării întreprinderilor, a cifrei de afaceri și în final majorări de salarii, cel puțin la nivelul companiilor private din Republica Moldova. Fără de această, riscăm, în câțiva ani, să rămânem fără întreprinderi, unde în prezent fiecărui cetățean al Republicii Moldova îi revine câte 10 mii de lei, cotă din capital.

Piața imobiliară din Republica Moldova în acest an a intrat în pauză. Se înregistrează o stagnare a prețurilor, scăderi ale volumului de vânzări și de lucrări. Proiectele noi imobiliare au scăzut foarte tare. Și anul viitor piața imobiliară riscă să fie într-o situație la fel de proastă. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 2 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Expertul a spus că de un an Agenția Servicii Publice nu mai publică datele privind tranzacțiile de vânzare-cumpărare sau alte tranzacții, relevante, legate de imobile și a făcut apel către prim-ministru, Natalia Gavrilița, și către mass-media, să solicite publicarea acestor date așa cum s-a întâmplat până în trimestrul II din 2021. „Piața imobiliară este cea mai mare din Republica Moldova. 70% din toată avuția moldovenilor este în imobile. 25% dintre toate creditele acordate de către bănci sunt pentru imobile și să nu fie publicate datele privind tranzacțiile imobiliare este un lucru trist. Din această cauză, pentru analiza dată am utilizat date indirecte, oferite de către Biroul Național de Statistică, Banca Națională și de către cei mai mari operatori de pe piața imobiliară”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în domeniul imobiliar s-au conturat șapte tendințe clare: 1) se înregistrează o reducere puternică a locuințelor date în exploatare, inclusiv în municipiul Chișinău. Ultima dată un număr atât de mic de locuințe, care au fost date în exploatare, a fost în 2014. Una dintre cauze ar fi faptul că mai riguros sunt verificate locuințele; 2) s-a redus, față de anul trecut, cu cel puțin 35%, volumul lucrărilor construcțiilor rezidențiale; 3) proiectele imobiliare noi, deși nu există cifre concrete, dar din discuția cu cele mai mari companii imobiliare, reiese că este de cel puțin 50% căderea. Astfel, ecoul adevăratei crize ar urma să fie în 2023 când piața imobiliară nu va oferi apartamente noi; 4) după o creștere bruscă a prețurilor, acum se înregistrează o stagnare. După zece ani de cădere, în 2021 și 2022 au crescut prea brusc, iar acum s-au blocat, pentru jumătate de an; 5) procurarea de apartamente noi s-a redus de cel puțin trei ori în acest an, dar și 6) tranzacțiile imobiliare semnificativ; 7) scumpirea banilor a descurajat puternic piața ipotecară. În prezent numărul persoanelor care i-au credite ipotecare și procură apartamente a scăzut enorm, iar cei care i-au credite și procură apartamente noi a scăzut și mai tare. Multe credite ipotecare care se i-au se i-au pentru locuințe de mâna a doua.

Expertul a mai remarcat că în 2021 piața imobiliară a fost cu 65% mai mare față de 2015. Din 2017 și până în 2018 au fost trei ani de stagnare, iar anii 2019, 2020, și în special 2021, au fost ani în care s-au luat cele mai multe împrumuturi și care au ridicat piața imobiliară în sus. În acest an, din cauza războiului, a incertitudinii pe fundalul crizei, este o scădere de cel puțin 35%, iar companiile de construcție spun că această căderea va fi cu mult mai mare, chiar de 50%. „Anul trecut s-a ajuns, în valoare anuală, la 8,6 miliarde de lei volumul lucrărilor de construcție. În acest an, la sfârșitul trimestrului II – 7,4 miliarde de lei. Acest lucru arată că piața este într-o stagnare”, a remarcat expertul.

Potrivit analistului economic, în prima jumătate a anului curent s-a înregistrat cel mai mic număr de locuințe dat în exploatare, din 2014 și până acum, fenomen care arată că piața imobiliară a luat o pauză din cauza crizei, plus exigențele privind darea în exploatare a locuințelor. Totodată, dacă anul trecut creditele ipotecare creșteau lunar cu aproape 300 de milioane de lei, în primele șapte luni ale anului curent rata de îndatorare a populației este de două ori mai mică. Între anii 2010-2017 portofoliul de credite pentru ramura construcției era la nivel de până la 10%. În prezent s-a ajuns la 23%.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că în 2008 prețul unui metru pătrat de apartament, în mediu, era de 867 de euro. Acum, este, în mediu, de 758 de euro. Al apartamentelor noi este de circa 900 de euro, iar al celor de mâna a doua - 690 de euro. „Moldovenii cumpără circa 20% apartamente noi, restul, la mâna a doua. Dacă în 2006 trebuia să lucreze 43 de ani ca să cumpere un apartament, în 2020 s-a ajuns la 9,9 ani, iar în prezent este de 10,4 ani. Avem o ușoară îngreunare și este legat de faptul că prețul apartamentelor a crescut mai repede în ultimii doi ani decât veniturile”, a explicat expertul.

Economistul a mai opinat că în 2008 unei familii îi erau necesare trei salarii în fiecare lună ca să plătească ipoteca. În 2020 și 2021 - doar un salariu al familiei. Acum povara a crescut și este necesar de luat circa 20% din celălalt salariu al familiei.

În opinia expertului, chiar dacă acum apartamentele s-au scumpit, totuși nu au ajuns încă la nivelul anului 2008. Între timp, salariile moldovenilor s-au ridicat considerabil, iar în prezent accesibilitatea unui apartament este de 4-5 ori mai mare decât a fost acum 15 ani. Datorită dobânzilor mici moldovenii s-au împrumutat și au procurat apartamente prin ipotecă. Însă, în acest an creșterea dobânzilor, incertitudinea ce se întâmplă pe piață, plus creșterea prea bruscă a prețurilor din anul trecut, a speriat oamenii și a afectat puțin piața. „Ramura construcției din păcate în acest an trece printr-o criză destul de profundă. Volumul de lucrări scade dramatic. Anul viitor riscăm să avem o situație și mai grea deoarece lucrări noi în acest an practic nu se fac”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Bunăstarea cetățenilor moldoveni în primii trei ani de la obținerea independenței a scăzut de șapte ori. Astăzi, la o distanță de 31 de ani, moldovenii, ca putere de cumpărare, au un salariu de 1,6 ori mai mare. Totodată, ținând cont și de alte venituri pe care le au, cetățenii Republicii Moldova pot procura în prezent de 2,6 ori mai multe bunuri decât în 1991. Este constatarea expertului în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, făcută în cadrul ediției e vineri, 26 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit estimărilor expertului, în 2022 salariul brut în Republica Moldova va fi 10400 de lei, iar cel net - 8800 de lei. Cu circa 15% mai mult față de anul trecut, când salariul brut a fost 8980 de lei, iar cel net 7635 de lei. În 2020 salariul a fost de 7940 de lei, însă leul de atunci avea o valoare față de cel de acum. La valoarea leului din acest an salariul în 2020 a ajuns la 12127 de lei. În prețuri comparabile salariul din acest an va fi similar cu cel din 2018, când a fost de 10332 de lei, la valoarea leului de azi. Expertul spune că în anii în care salariul crește mai încet decât inflația oamenii o duc mai prost decât atunci când salariul crește mai repede decât inflația.

În toată istoria Republicii Moldova, spune Veaceslav Ioniță, au fost opt ani când veniturile salariale reale ale populației au scăzut: 1991, 1992, 1993, 1999, 2011, 2015, 2021 și 2022, iar cel mai mult a crescut doar în 2001, cu 25,4%. Și în acest an vom asista la o majorare nominală a salariului față de anul trecut, pe fundalul majorării salariilor în sectorul privat, dar și statul le dă cu 20-25% mai mult celor care au salarii mici. „În mediu estimările privind majorarea salariilor sunt destul de rezervate. Iar în ceea ce privește inflația vom ajunge până la sfârșitul anul la aproape 34%. Din această cauză, în acest an, veniturile reale ale populației vor fi cu 13,6% mai mici decât au fost anul trecut. Dar și anul trecut acestea au scăzut comparativ cu 2020 cu 0,8%. De fapt în 2020 moldovenii au avut cel mai mare salariu ca putere de cumpărare de la independență încoace și de fapt din toate timpurile”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că anul 1990 a fost primul an când poporul sovietic oficial a fost anunțat că în țară se înregistrează o inflație ridicată de peste 10% anual. Până atunci prețurile practic nu se schimbau cu anii. Cea mai dramatică scădere a veniturilor salariale a fost în anii 1991, 1992 și 1993. În 1993 a fost înregistrată și cea mai mare inflație - de 2800%. Prețurile într-un singur an au crescut de 28 ori. „Atunci a fost o dramă totală. În 1993 puterea de cumpărare a salariul moldovenilor era 14% din salariul pe care îl primeau în 1990. Oamenii în trei ani au devenit de șapte ori mai săraci. Cum ar fi de la un salariu de 9000 de lei brusc să ajungi brusc la un salariu de 1300 de lei”, declară Veaceslav Ioniță.

Economistul afirmă că salariile moldovenilor, ca putere de cumpărare, în 2020 a fost de 1,9 ori mai mare față de 1990. În 2022, din cauza inflației, care a dus la creșterea prețurilor, este de 1,6 ori mai mare față de 1990. Însă, dacă în 1990 oamenii trăiau doar din salarii, în ultimii ani oamenii pe lângă salariile au o parte și de alte venituri, fie din comerț, agricultură, remitențe. În 2020 populația Republicii Moldova din salariu și alte venituri puteau să-și procure bunuri de trei ori mai mult decât în anul 1991. În acest an, din cauza inflației, a creșterii prețurilor, a salariilor mai mici, însă remitențele vin, oamenii cumpără de 2,6 ori mai mult decât în 1991.

Vorbind de perioada anilor 1975-1980, când era încă Uniunea Sovietică, analistul economic a menționat că atunci inflația, deși era mică, nu era declarată. Salariile parcă creșteau. Prețurile în magazine nu prea creșteau. Însă, erau pe atunci magazine cooperație de consum, unde prețurile creșteau. Formal, în magazinele obișnuite prețurile nu creșteau, dar omul când mergea după carne, produsul nu era. Iar la alt magazin, unde se vindea carnea de la cooperația de consum, produsul era, dar mult mai scump. „Erau două tipuri de viață: carnea ieftină care nu se prea găsea și era carnea la magazinele cooperației de consum sau piața agricolă, care avea un preț mult mai mare. După 1985 a mai apărut un fenomen pe care economiștii l-au numit inflația ascunsă. Era vorba de lipsa de bunuri”, a afirmat analistul economic.

Expertul a mai opinat că în mediu, veniturile reale ale populației în perioada sovietică creștea cu 3-4% anual. În ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice, perioada 1986-1990, bunăstarea oamenilor scădea cu 1% anual. Șocul cel mare a fost în perioada 1991-1995, când în fiecare an oamenii deveneau mai săraci cu 25%. Apoi a urmat o creștere nesemnificativă în perioada 1996-2000, care include și șocul din 1998-1999 când a început plecarea masivă peste hotare. Cea mai mare creștere salarială în istoria Republicii Moldova a fost în perioada 2001-2005, cu o medie anuală de 15%. În 2021 și 2022 este o scădere medie a veniturilor populației, de 7,4% anual.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că în Republica Moldova sunt 600 de mii de salarizați cu normă deplină. 10% dintre ei, sau circa 60 de mii, în acest an vor avea un salariu mediu de 3700 de lei. Cel mai bine plătiți 10% dintre moldoveni, sau circa 60 de mii de persoane, vor avea un salariu mediu de 29120 de lei. „În Republica Moldova există salariați săraci, care nu știu cum să supraviețuiască, și există salariați mai bogați, nu vorbesc de oamenii de afaceri, care lunar primesc 29 de mii de lei. Acești oameni își permit să meargă la odihnă, să-și cumpere un apartament, o mașină. Dacă în familie doi lucrează, atunci posibilitățile sunt mai mari”, a menționat Veaceslav Ioniță.  

Analizând salariile din stânga și dreapta Nistrului, economistul susține că din 1996 și până în 2012 salariul din dreapta Nistrului era relativ egal cu cel din stânga Nistrului. Au fost două excepții: anii 1998 și 1999, când Republica Moldova a intrat în criză, iar salariul din dreapta Nistrului practic nu a crescut. În stânga Nistrului a crescut. Atunci cei de peste Nistru aveau un salariu de două ori mai mare decât a celor din dreapta Nistrului. În 2000 salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau din nou egale. A mai fost și perioada 2012-2016 când în stânga Nistrului au menținut artificial cursul valutar, după care au fost nevoiți să deprecieze valuta. Astfel, a scăzut brusc exporturile și salariile și începând cu 2017 salariul în stânga Nistrului este din ce în ce mai mic decât în dreapta Nistrului. În acest an, salariul din Republica Moldova este cu 60% mai mare decât cel din stânga Nistrului. În dreapta Nistrului va fi 10400 de lei, iar în stânga Nistrului 6436 de lei. Însă, dacă ținem cont de puterea de cumpărare a banilor de pe ambele maluri, putem spune că veniturile reale ale populației din dreapta Nistrului în acest an vor fi estimativ cu 30% mai mari decât a celor din stânga Nistrului.

Sistemul financiar al Republicii Moldova este puternic afectat de crizele care au urmat una după alta. Anul trecut creditarea netă a agenților economici a fost una negativă. Oamenii de afaceri au avut mai mulți bani în bănci, decât au luat credite. În acest an, politica monetară a Băncii Naționale (BNM) a lovit în creditele de consum preferate de către populație. Totodată, se observă o creștere timidă a creditării agenților economici, care creează bunuri de consum pentru populație. „Tendința este una foarte clară, avem o refocusare a sistemului bancar, de la creditarea puternică, și exclusivă, a populației, la creditarea, mai în special, a agenților economici”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 19 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit expertului, creditarea netă a agenților economici este diferența dintre volumul creditelor contractate și volumul depozitelor din bănci. Și în totdeauna creditarea netă a fost pozitivă. În 2021 a ajuns la 19 miliarde de lei. Însă, în 2021 creditarea netă a businessului a fost negativă, de minus 700 de milioane de lei. „Agenții economici au ținut mai mulți bani în bănci decât au luat credite. Din cauza situației economice incerte, din ne dorința de a investi, banii i-au ținut în bănci și nu i-au investit. Din contra, au sustras banii puși pentru investiții, i-au pus în bancă, iar populația a luat credite de consum. Așa ceva nu a fost niciodată în istoria țării și cel mai probabil nu va mai fi niciodată”, a spus expertul.

Totuși, susține Veaceslav Ioniță, în primele șase luni ale anului curent creditarea netă a agenților economici s-a îmbunătățit cu 3,4 miliarde de lei, în baza la doi factori: (1) și-au redus volumul depozitelor din bănci; și (2) și-au crescut volumul creditelor.

Economistul afirmă că în prezent, după jaful bancar, sunt anumite semnale privind ameliorarea situației, deși suntem în criză și avem o politică monetară dură a BNM. Se observă o reducere a volumului de credite noi luate de către populație și de către agenții economici din sectorul bancar. Anul trecut, în medie, îndatorarea populației și a agenților economici creștea lunar cu 892 de milioane de lei. Populația - 550 de milioane de lei, iar agenții economici - 343 de milioane de lei. În acest an este o situație inversă. După ce BNM a înăsprit politica monetară, în medie, volumul împrumuturilor noi s-a redus comparativ cu anul trecut. S-a ajuns la 640 de milioane de lei pe lună, reducerea fiind din contul populației. În prezent, îndatorarea populației crește cu 239 de milioane de lei pe lună, iar a agenților economici cu 400 de milioane de lei lunar.

„Avem o schimbare a focusului. În prezent agenții economici se împrumută din ce în ce mai mult de la bănci. În jumătate de an volumul creditelor a crescut cu 3,6 miliarde de lei, de la 56,4 la 60,2 miliarde de lei. Însă, spre deosebire de alți ani, această creditare în acest an este dominată de creditele luate de către persoanele juridice, care au luat 2,2 miliarde de lei, iar persoanele fizice 1,4 miliarde de lei”, a afirmat economistul.

Analistul economic menționează că acum este o schimbare a situației privind repartizarea portofoliului de credite din sistemul bancar. În 2014, până la jaful bancar, agenții economici dețineau 88% dintre toate creditele luate de la bănci, iar populația - 12%. După jaful bancar, creditarea agenților economici s-a redus puternic. În 2021 aceștia aveau până la 60% dintre credite luate, iar populația peste 40%. Acum, în 2022, este o stabilizare a situației, chiar cu o tendință de creștere a creditării agenților economici. Politica monetară dură a BNM a dus la aceasta, iar pe de altă parte a făcut ca populația să nu mai ia credite de la bănci, dar de la companiile de finanțare nebancare.

Vorbind despre gradul de îndatorare al mediului de afaceri, raportat la PIB, expertul a precizat că valoarea maximă a fost atinsă în 2014, când agenții economici aveau contractate credite în volum de 32,5% din PIB. În 2019 s-a ajuns la nivelul de 12,6%, cum a fost în anii 2001-2002. Din 2019 și până în prezent este la mai puțin de 14% din PIB. „În prezent volumul de credite acordat agenților economici, raportat la PIB, este de aproape 2,5 ori mai puțin decât a fost în 2014, înainte de jaful bancar. Recuperarea, prin prisma creditării agenților economici, raportat la PIB, va lua încă cel puțin 10 ani. Creșterea este foarte lentă”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță susține că din iunie 2021 și până în iunie 2022 volumul de credite în sectorul bancar a crescut cu 10,3 miliarde de lei. 6,4 în a doua jumătate a anului trecut și 3,8 în prima jumătate a acestui an. Astfel, 3,2 miliarde de lei au mers către credite imobiliare, altele 1,9 miliarde de lei pentru credite de consum. 1,5 miliarde de lei pentru comerț. Mediul financiar nebancar s-a creditat cu 890 de milioane de lei. Pentru dezvoltarea sectorului energetic s-au luat credite de 430 de milioane de lei; pentru construcții – 420 de milioane de lei etc. „Creșterea portofoliului de credite în decurs de un an a fost fie pentru finanțarea directă a consumului populației, fie finanțarea ramurilor care lucrează pentru consumul populației. Avem o economie bazată pe consum, producție absolut deloc nu este și tot portofoliul de credite a crescut exclusiv datorită populației”, a declarat Ioniță.

Economistul a mai menționat că anul trecut economia Republicii Moldova a pornit cu cea mai mică rată de bază din istorie, care s-a menținut jumătate de an. Din a doua jumătate a anului s-a înregistrat cel mai mare ritm de creștere al datoriilor cetățenilor simpli față de bănci. Ieftinirea banilor a permis creșterea împrumuturilor. În acest an, datorită politicii monetare a BNM, de descurajare a împrumuturilor, este o scădere de aproape două ori a dorinței populației de a se împrumuta la bancă.

Analistul economic afirmă că scăderea nivelului de creditare în acest an are loc exclusiv din contul creditelor acordate populației. Dacă anul trecut, în jumătate de an, populația a luat credite de 3,7 miliarde de lei, anul acesta de doar 1,4 miliarde de lei. La agenții economici creditarea anul trecut a crescut cu 2,8 miliarde de lei, anul acesta în primele șase luni este de 2,4 miliarde de lei.

Expertul susține cu sunt 12 domenii care s-au manifestat cel mai mult în prima jumătate a acestui an în ceea ce privește creditarea. În primul este vorba de procurarea imobilului. Aici creditele noi luate s-au majorat cu un miliar de lei, de două ori mai puțin decât anul trecut. Pe locul doi se află instituțiile financiare nebancare. Acestea au luat credite din bănci de 590 de milioane de lei, comparativ cu 300 de milioane de lei în prima jumătate a anului trecut. Acum, sectorul nebancar oferă populației credite mult mai scump decât acordau anterior. A crescut puternic creditele luate de către populație pentru a începe o activitate economică. De la o creștere de 58 de milioane de lei anul trecut la 460 de milioane de lei în acest an. În general, remarcă expertul, creditele luate de către populație pentru activități economice este la un nivel scăzut. A fost cândva 2 miliarde de lei, a scăzut la un miliard de lei, și acum înregistrează o creștere promițătoare.

Potrivit economistului, au scăzut creditele pentru comerț, de la 1,1 miliarde de lei anul trecut la 314 milioane de lei acum. Creditele de consum au scăzut și ele de peste cinci ori, dacă anul trecut în jumătate de an populația s-a îndatorat cu 1,5 miliarde de lei, acum cu doar 314 milioane de lei. În construcții se înregistrează o creștere. 15 ani în urmă creditele care se dădeau în construcție erau destinate companiilor de construcții. O perioadă, când acestea s-au compromis, iar băncile ezitau să mai lucreze cu ele, toată finanțarea ramurii se făcea prin intermediul consumatorilor. Acum este o scădere a creditelor date populației pentru construcții, iar companiile i-au bani la bancă și ridică clădiri. Agricultura este cea mai stabilă ramură a creditării în prezent, se i-au stabil credite la nivel de circa 30 de milioane de lei lunar. După agricultură este administrația publică locală, care anul trecut s-a îndatorat puternic, anul acesta practic nimeni nu are datorii.

Vorbind de valutele în care se i-au creditele, Veaceslav Ioniță, afirmă că din 2016 și până în 2022 volumul creditelor în valută a rămas practic neschimbat, de 15,4-15,6 miliarde de lei. În general, creditele în valută au înregistrat o scădere, raportat la cursul valutar. Însă, este o creștere de 25 de miliarde de lei a creditelor acordate în lei moldovenești.

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM) are câteva efecte. „Ridicând rata de bază a avut loc o descurajare a tuturor tipurilor de împrumut, inclusiv a celor investiționale”, a constat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. În cadrul ediției de vineri, 12 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a spus că recent BNM pentru a 10-a oară în decursul acestui an a majorat rata de bază, care a ajuns la 21,5%. „Ultima dată am avut o rată de bază mai mare decât în prezent, în decembrie 2000, atunci când Republica Moldova a trecut printr-o criză profundă legată de deprecierea valutei naționale și a avut o inflație extrem de ridicată. După a scăzut. Au fost de câteva ori majorări, însă la 21,5% nu am ajuns niciodată”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță din cauza majorării ratei de bază, rata medie a dobânzilor la creditele noi acordate de către bănci în ultimul an a crescut cu 70%. Dacă anul trecut rata medie a dobânzii era 6,8% acum a ajuns la 11,3%. Dacă anul trecut creditele de consum se ofereau la cea mai mică dobândă bancară de bază de 4,4%, fără celelalte plăți suplimentare, acum se oferă la 13,7%. Pentru persoanele fizice care practică antreprenoriatul creditele s-au scumpit cu 50%, de la 9,1% la 13,8. Pentru persoanele fizice care i-au imobile, creditele s-au scumpit tot cu 50%, de la 6,6% la 9,9%. Iar pentru persoanele juridice, creditele s-au scumpit cu 27%, de la 8,2% la 13,7%. „Politica monetară a BNM a dus la scumpirea diferențiată a banilor, a descurajat creditele de consum și creditele luate de către persoanele fizice care practică antreprenoriatul. Pentru agenții economici a înregistrat cea mai mică creștere”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că din cauza scumpirii creditelor cel mai mult are de suferit doar Guvernul, care pentru acest an a aprobat un buget cu cel mai mare deficit bugetar din istoria țării, deficit care trebuie acoperit din împrumuturi externe, care întârzie să vină, și împrumuturi interne. Economistul a amintit că Guvernul a luat decizia de a nu se mai împrumuta de la băncile moldovenești, deoarece dacă anul trecut se împrumuta cu 5,53%, în prezent dobânda a ajuns la 20,5%. O scumpire de 3,7 ori. „Banii s-au scumpit cel mai mult pentru Guvern, apoi creditele de consum ale populației, urmează creditele acordate tot populației dar în alt scop decât cel de consum, iar pentru agenții economici scumpirea este cea mai mică”, a precizat economistul.

Analistul economic a mai menționat că BNM, prin politica sa monetară, a descurajat împrumuturile și a încurajat depunerile, iar banii s-au scumpit și pe dimensiunea economiilor. Dacă anul trecut, dobânda medie pentru depozitul persoanelor fizice era de 3,5%, în prezent a crescut până la 11,4%. „Dacă anul trecut, cetățenii moldoveni și agenții economici moldoveni lunar accesau credite de câte 890 de milioane de lei, în acest an lunar se oferă credite de circa 639 de milioane de lei. Anul trecut a reprezentat 4,4% din PIB, acum este de 3%”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai afirmat că anul trecut, agenții economici lunar își majorau datoria față de bănci cu 343 de milioane de lei. În acest an, chiar dacă banii s-au scumpit, dar din cauza că inflația este cu mult mai mare decât dobânda bancară, agenții economici continuă să ia împrumuturi, chiar mai multe decât au luat anul trecut. Anul acesta au accesat lunar credite în sumă de 400 de milioane de lei.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în acest an avem o situație fără precedent, este vorba de o scădere în primele șapte luni ale anului a datoriei interne cu 1,3 miliarde de lei. Guvernul nu doar că nu se împrumută pe intern, dar ia împrumuturi externe sau banii din veniturile bugetare ca să-și reducă datoria pe intern, deoarece a devenit prea scumpă. În acest an, Guvernul are de achitat peste trei miliarde de lei doar dobânda la credite. În 2020, Guvernul s-a împrumutat doar pe intern în mare parte, accesând credite în sumă de 478 de milioane de lei. În 2021 – de 337 de milioane de lei, iar în 2022 creditarea internă este negativă și constituie 176 de milioane de lei pe lună minus.

Economistul a mai remarcat faptul că scumpirea banilor pe de o parte descurajează consumul, iar pe de altă parte încurajează economiile. Când a început războiul din Ucraina moldovenii au scos banii din bănci. Dacă până anul trecut depozitele noi erau în medie de un miliard de lei pe lună, în luna iunie s-a ajuns la 2,2 miliarde de lei. „Moldovenii merg și depun bani în bancă de două ori mai mulți bani decât depuneau acum un an în urmă”, a remarcat economistul.

Analistul economic a concluzionat că scumpirea banilor de către BNM a urmărit descurajarea consumului. Însă un efect colateral nedorit a afectat Guvernul, care nu se mai împrumută de la bănci, dar întoarce datoriile pe intern. S-a estimat că după scumpirea banilor poate apărea o dificultate de plată la cetățeni și la agenții economici. Dacă în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 32% dintre credite cu întârzieri de plată, în prezent au crescut la 35%. La agenții economici restanțele de plată la credite erau în medie de 46%. Acum e 48%. „Este un efect de scurtă durată. Cei mai buni platnici ai sistemului bancar sunt cetățenii. Volumul de credite al cetățenilor cu probleme la întoarcere este de 3 ori mai mic decât la agenții economici”, a conchis analistul economic.  

Din luna iunie, pe piața valutară din Republice Moldova, se înregistrează un surplus de valută, iar din această cauză, pe termen mediu, leul moldovenesc va avea o tendință de apreciere. Banca Națională a Moldovei (BNM), deși a recuperat mai mult de jumătate din valuta vândută pe fundalul scumpirii resurselor energetice și al procurării masive de către cetățeni din cauza războiului din Ucraina, va continua să cumpere valută de pe piață pentru a nu permite aprecierea prea bruscă a leului. Leul moldovenesc are o tendință clară de apreciere față de toate valutele, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politic economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 8 iulie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, pe termen scurt, dolarul față de celelalte valute va continua procesul de apreciere, iar pe termen mediu, euro și valutele din zona euro își vor reveni și se vor aprecia. „Întărirea leului este benefică pentru cetățeni, aceasta scade din presiunea inflaționistă și influențează negativ asupra creșterii prețurilor. Doar moldovenii care primesc remitențe în euro au un mic disconfort, deoarece câștigă mai puțin”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a spus că leul moldovenesc a atins minimum din acest an la sfârșitul de iunie, depreciindu-se față de toate valutele din coșul valutar cu 5,4%. Însă, la început de iulie a înregistrat o ușoară creștere, iar săptămâna trecută a avut cea mai mare apreciere din acest an, de 2,5%, apreciindu-se față de coșul valutar, format din zece valute ale principalelor parteneri comerciali ai Moldovei. Dacă la începutul lunii iulie, în mediu era mai slab față de euro și dolar, luate împreună, cu 1,7%, săptămâna trecută sa întărit cu 0,2%. Tot săptămâna trecută, dolarul american sa întărit față de majoritatea valutelor de referință din lume. Hrivna ucraineană și rubla belarusă, dacă anul trecut sau depreciat puternic față de dolar, în prezent recuperează din căderea de anul trecut.

„Cert este că leul sa întărit față de coșul valutar. Toate valutele majore din UE sau depreciat față de dolar. În prezent suntem într-o criză destul de profundă. Omenirea se află într-o zonă de turbulență puternică. Se anticipează o criză și permanent în perioade de criză investitorii se ascund în valuta puternică și întotdeauna valuta puternică a fost considerată dolarul. Când este o situație incertă pe plan internațional, când suntem într-o zonă de turbulență și de criză, toată lumea cumpără dolar și dolarul se apreciază”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai spus că economia Germaniei, cea mai puternică din UE, pentru prima dată în ultimii 30 de ani a înregistrat un deficit al balanței comerciale, de un miliar de dolari. Deficitul a fost cauzat de dependența față de gazul rusesc, al creșterii costurilor de import și din cauza dificultăților cu care se confruntă industria germană de export. „Criza mondială așteptată, zona de incertitudine, plus economia Germaniei cu semnale negative, toate acestea au făcut ca euro să se deprecieze, dar mai corect ar fi să spunem că dolarul se apreciază pe plan internațional față de valutele de bază. Cât va dura acest lucru, cred că vorbim de încă câteva săptămâni, poate o lună, când vom fi în zona de turbulență, posibil că euro se va mai deprecia. Însă, pe termen mediu, două-trei luni, euro va avea tendințe de a se aprecia. Cei care au de procurat mașini, apartamente în euro, mai bună perioadă decât cea de acum nu veți găsi în viitorul apropiat”, a opinat expertul.  

A doua ce sa întâmplat săptămâna trecută, potrivit economistului, a fost deprecierea puternică a rublei rusești, care odată cu începutul războiului din Ucraina sa depreciat puternic față de toate valutele, iar după, a avut loc o apreciere spectaculoasă a acesteia, care nu a fost un fenomen pozitiv pentru Federația Rusia, dar mai mult o dramă. „Rubla rusă sa depreciat față de leul moldovenesc cu 11%”, a menționat economistul.

Potrivit analistului economic, leul moldovenesc față de euro și dolar în fiecare an se depreciază cu +- 10%, însă, anul îl începea aproape la același curs. Din 2018, față de dolar, leul a fost stabil la nivel de 17 lei. Acum sa depreciat față de dolar și a ajuns la peste 19 lei săptămâna trecută și este legat de întărirea dolarului pe plan internațional. Față de euro, din 2018 leul moldovenesc a oscilat relativ constant. Acum, euro sa depreciat și este legat de fenomenele internaționale. Pentru prima dată în 20 de ani se înregistrează o diferență atât de mică dintre euro și dolar.

Veaceslav Ioniță afirmă că piața valutară a Republicii Moldova a fost lovită de două cataclisme majore, care cumulativ au avut un impact mai mare decât jaful bancar, însă de această dată a fost abil gestionat de BNM. Primul a fost creșterea fără precedent a prețului la gazul importat, ceea ce a făcut ca BNM să intervină pentru a menține stabilitatea pe piața bancară. A făcut intervenții masive în lunile noiembrie și decembrie 2021 și ianuarie 2022. Din februarie și martie din 2022, pe lângă piața gazului care necesita intervenții, a început războiul în Ucraina. Moldovenii îngrijorați și-au făcut rezerve valutare de circa 500 de milioane de dolari. Aceste două șocuri au cauzat un deficit pe piața valutară de 1,1 miliarde de dolari, însă BNM, prin intervențiile sale masive de 730 de milioane de dolari, a menținut cu succes stabilitatea cursului valutar, fapt ce a permis evitarea unei creșteri de prețuri și mai mari.

„BNM a intervenit pe fundalul șocului energetic, BNM a intervenit pe fundalul războiului din Ucraina, când  populația în panică a cumpărat valută, și astfel, am avut o depreciere lentă a leului moldovenesc. În luna iunie am avut o situație inversă. BNM a trebuit să procure valută de pe piață pentru a nu permite ca leul moldovenesc să se întărească. Situațiile care au creat problemele au dispărut. Vara consumul de resurse energetice este mic și nu avem nevoie de multă valută ca să procurăm gaz. Moldovenii au cumpărat 500 de milioane de dolari, bani care acum intră din nou pe piață. Șocul războiului a trecut, moldovenii treptat se adaptează la noile realități, au nevoie de lei. BNM deja din iunie este in situația când cumpără valută pentru a nu permite ca leul să se întărească prea brusc. Procurările de valută, granturile și împrumuturile de peste hotare, precum și rezervele obligatorii ale băncilor comerciale, au permis ca BNM să-și completeze rezervele valutare, care în scurt vor ajunge la nivelul de până la criză”, a spus expertul.

Economistul a mai menționat că pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în luna martie 2022, a fost înregistrată o ofertă valutară negativă din partea populației. Altfel spus pentru prima dată, cetățenii au procurat mai multă valută decât au vândut. Anul acesta datorită panicii legate de începutul războiului, cetățenii au vândut lunar în mediu câte 111 milioane de dolari. Minimum din ultimii 16 ani. În acest an, în valoare anuală, din iunie anul trecut și luna mai anul acesta, deficitul de valută a depășit un miliard de dolari. Oferta de valută a coborât până la 1,9 miliarde de dolari, iar cererea sa ridicat la aproape 3 miliarde de dolari. „Cererea de valută a fost puternic afectată de segmentul energetic, iar oferta de războiul din Ucraina. Cred că astfel de deficit pe piața valutară nu vom avea niciodată”, a afirmat economistul.

„Anul trecut, în primele trei trimestre, am avut o tendință negativă de deficit pe piața valutară, însă, toată drama s-a întâmplat în trimestrul IV, anul trecut, și trimestrul I, anului curent. În aceste două trimestre noi am adunat un deficit de valută de circa 850 de milioane de dolari. Dacă luăm și trimestrul II din 2022, îl vom termina pozitiv și putem spune că trimestrul II a fost perioada când șocurile de pe piața valutară determinate de segmentul energetic și războiul din Ucraina sau epuizat”, a conchis expert.

Comerțul online în Republica Moldova se dezvoltă foarte de rapid. Aproape se dublează la fiecare doi ani. Dacă până în 2015 în Republica Moldova practic nu a existat comerț online, acum avem o piață mare, care a stârnit și un șir de provocări. În 2021 piața online a ajuns la 24 de miliarde de lei. Comerțul online a fost tema analizată de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 24 iunie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în Republica Moldova comerțul online înseamnă procurarea de bunuri și servicii din țară și de peste hotare și achitarea online a facturilor și impozitelor. Acest serviciu se dezvoltă în mare parte din contul achitării online a facturilor și impozitelor. Referitor la comerțul cu bunuri și servicii, cetățenii preferă să facă comanzi online, dar să achite în numerar la livrare, mai rar cu cardul bancar.

Veaceslav Ioniță a amintit de datele sondajului din luna mai, realizat la comanda Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C Brătianu” (ISPRI) din România, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” din Republica Moldova, de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS Research” din Chișinău. Astfel, la întrebarea dacă plătesc facturile online, 20% dintre respondenți au spus că o fac destul de des; alții 12,5% - au făcut-o uneori, iar 67% nu au achitat niciodată facturile online.

Economistul afirmă că sunt doi factori care îi determină pe moldoveni să facă sau nu achitări online. Este vorba de vârsta și studiile. Din grupul de vârstă 18-29 de ani - 55% dintre respondenți au menționat că achită facturile online permanent sau deseori. La polul opus sunt persoanele care au trecut de 60 de ani. Fiecare a zecea persoană de peste 60 de ani a spus că a încercat măcar o dată să achite facturile online. Dintre persoanele care au studii superioare, 58% achită facturile online, cele cu studii profesional tehnice reprezintă - 28,7%, cu studii medii generale – 19,5%, iar cu studii medii incomplete – 8,2%.

Analistul economic a mai menționat că respondenții au fost întrebați: achită facturile mai des online sau în numerar. Astfel, 34,5% au spus că mai mult online, 34,1% - doar online, 30,4% - mai mult în numerar, 1% nu au știut ce să răspundă sau nu au dorit să răspundă. „Observăm că în Republica Moldova avem 10% din populație care achită deja facturile doar online”, a spus expertul.

Tot din sondaj a reieșit că 74,1% dintre moldoveni nu fac procurări online de bunuri și servicii; alții 19,6% au spus că fac uneori. Doar 6,1% au spus că da; iar 0,2% nu au răspuns. Din rândul tinerilor de 18-29 de ani, 51,5% au spus că fac procurări de bunuri și servicii online, cei de vârstă de 30-44 de ani reprezintă 35,2%, de la 45 la 59 de ani – 16,2%, iar cei de 60 de ani și peste - 5%. „Și când vine vorba de procurări de bunuri și servicii online studiile au o influență destul de mare. 45,8% dintre moldoveni cu studii superioare fac procurări de bunuri online, 21,2% au studii profesional tehnice; 17,4% - medii generale, iar 6,6% cu studii medii incomplete”, a mai declarat expertul.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că cei care fac procurări online au fost întrebați cât de des fac acest lucru. Astfel, 34,7% au spus că o dată pe lună; 32,6% - de câteva ori pe an; 17,8% - o dată, de două ori pe an; 9% - o dată pe săptămână; 2,7% - aproape zilnic; 1,6% - de două sau trei ori pe săptămână; 1,6% nu au răspuns. „Oamenii încă nu au experiență. Avem un număr mic de oameni care spun că fac procurări online zilnic. Doar pentru 4,5% dintre cetățeni comerțul online este ceva obișnuit. Este foarte mare numărul celor pentru care achitările online este ceva sporadic”, a declarat economistul.

Fiind întrebați de unde în mare parte procură online anumite bunuri, 51,7% dintre moldoveni au menționat că de peste hotare; 44,8% - din țară; iar 3,5% nu au răspuns. Atunci când procură online din țară, 38,6% achită în numerar la livrare; 38,5% - cu cardul bancar la livrare; 20,4% online prin mpay, internet banking etc); 2,4% nu au răspuns. La întrebarea a câta parte din bunurile procurate online sunt achitate în numerar, 55,5% au spus că 100%; 20,3% - de la 51 la 99%; 17,5% - până la 50%, iar 6,6 – nu au răspuns..

Referitor la tipurile de produse procurate online, pe primul loc este îmbrăcămintea și încălțămintea; urmate de parfumurile și produsele de îngrijire personală; cosmetică; produse alimentare; muzică, filme, jocuri și aplicații; medicamente și produse pentru sănătate; băuturi alcoolice; produse de tutun etc. Despre suma medie pentru o achiziție online: 34,3% dintre respondenți au menționat că cheltuie de la 201 lei la 500 de lei; 25,7% - de la 501 lei la 1000 de lei; 12,3% - de la 100 de lei la 200 de lei; 10,8% - de la 1001 lei la 2000 de lei; 6,1% - până la 100 de lei; 4,9% - de la 2001 lei la 5000 de lei; Nu știu/Nu răspund – 3,1%; 2,8% - de la 5001 lei la 10 mii de lei. „La noi bunurile procurate online nu sunt de valoare mare. Un număr destul redus de persoane achită bunuri online de mai mult de 2000 de lei”, a remarcat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai afirmat că în 2021 piața online în Republica Moldova a ajuns la 23,9 de miliarde de lei, cea mai mare din toată istoria țării. În creștere cu 7 miliarde de lei față de 2020. În 2015 piața online era de aproape 6 miliarde de lei, în 2016 a ajuns la aproape 8 miliarde de lei, în 2017 – 10 miliarde de lei, 2018 – 12,7 miliarde de lei; 2019 – 15,5 miliarde de lei, iar în 2020 – 17,1 miliarde de lei.

Potrivit analistului economic, piața online din Republica Moldova este formată din: 10 miliarde de lei sau 42% din achitarea în numerar sau cu cardul bancar la livrarea produselor și serviciilor; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din bunuri și servicii procurate de peste hotare; din 5,4 miliarde de lei sau 22% din achitarea facturilor și impozitelor online; din 2,1 miliarde de lei sau 9% din bunuri și servicii procurate în țară; și din1,1 miliarde de lei sau 5% din procurări de bunuri și servicii de către străini.

Din plățile oficiale pe care le fac moldovenii, circa 13 miliarde de lei în 2021, 2,1 miliarde de lei au mers pentru procurarea de bunuri și servicii din țară, 5,4 miliarde de lei - pentru achitarea facturilor în Republica Moldova, iar 5,6 miliarde de lei - pentru bunuri și servicii de peste hotare. Procurări de bunuri și servicii din țară s-au făcut în sumă de 10 miliarde de lei în numerar sau cu cardul bancar la livrare, după ce comanda s-a făcut online, iar 3,2 miliarde de lei s-a plătit online. În 2021, oficial s-au făcut achitări online în sumă de 8,6 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde de lei făcute de pe carduri bancare moldovenești, iar 1,1 miliarde de lei de pe cardurile străine.