Economiile cetățenilor Republicii Moldova în prezent sunt estimate la 104 miliarde de lei, dintre care 33,3 miliarde de lei sunt ținuți la bănci, iar 20,5 – acasă. Restul 50,1 miliarde de lei sunt în valută străină, dintre care: 21,1 miliarde lei în bănci, iar 29 – acasă. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus în cadrul ediției de vineri, 9 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că la această concluzie s-a ajuns ca urmare a unui sondaj realizat de către CBS-Research, la comanda IDIS „Viitorul”.

Potrivit sondajului, referitor la situația familiei, 50,5% dintre respondenți au spus că nu au economii, iar 24,7% - că au datorii și doar 20,3% - au economii. „Deci, prima constatare este că fiecare al cincilea cetățean din Republica Moldova are economii, iar 80% din populație nu are nici un fel de economii, pentru nici un fel de eveniment”, a specificat Veaceslav Ioniță. 

Totodată, 35,7% dintre cei care au înclinație spre a face economii sunt tinerii de la 18 la 29 de ani. Urmează în ordine cei cu studii superioare – 29,1%, cu un nivel înalt de trai – 27,3%, și angajații, care reprezintă 26,3%. La polul opus, cele mai puține economii le au persoanele cu nivel scăzut de trai – 10,6%, moldovenii cu studii medii incomplete – 12,2%, pensionarii/persoanele cu dizabilități – 14,1%, și șomerii – 15,1%. „Oamenii cu studii, cu venituri, se gândesc cum să economisească, dar și au posibilitatea să facă aceste economii”, a precizat expertul IDIS „Viitorul”.

Cât privește modul în care moldovenii își țin banii, sondajul arată 43,6% dintre moldoveni nu fac economii. 26,7% au spus că preferă să țină toate sau aproape toate economiile acasă. 8,4% dintre moldovenii au declarat că preferă să-și țină economiile la bancă. 7,4% - jumătate la bancă și jumătate acasă. Alții 4% au spus că mai mult acasă, dar țin și la bancă, și tot 4% au menționat că majoritatea economiilor sunt la bancă, dar au și acasă. Astfel, despre locul în care moldovenii preferă să-și țină economiile: 64% - casă, 36% - la bancă.

Potrivit sondajului, 40,2% dintre respondenți au afirmat că preferă să țină banii în lei; 30,6% nu au oferit un răspuns; 14,4% - în egală măsură în lei și valută; 6,4% - majoritatea în valută; 4,5% - mai mult în lei, dar și în valută; 3,9% - în valută, dar și în lei. „Circa 70% dintre economiile pe care oamenii le țin acasă sunt în lei, iar 30% - în valută. Indiferent de faptul dacă au sau nu au economii, preferințele sunt aceleași, mai mult în lei și mai puțin în valută” a subliniat Veaceslav Ioniță.

La întrebarea în ce valută preferă să țină banii, 43,8% au afirmat că preferă în euro; 39,4% nu au oferit un răspuns; 28,2% - în dolari; 23,2% - în lei; 8,1% - lire; 4,3% - ruble, 2,1% - altă valută. Astfel, 72,4% dintre toate economiile în valută ale populației noastre sunt în euro, 19,6% - în dolari, 7,4% - alte valute și doar 0,6% - în ruble.

„Cetățenii declară că mai mult țin banii acasă, decât la bancă. Au spus că mai mult preferă în lei, decât în valută. Și dacă are totuși valută, preferă euro, apoi dolarul și restul nu mai contează. Euro domină totalmente. Tabloul acesta corespunde în mare măsură cu ceilalți indicatori economici cum ar fi volumele de remitențe de peste hotare, care în proporție de 2/3 sunt în euro, tranzacțiile care au loc în Republica Moldova”, a subliniat expertul IDIS „Viitorul”.

Despre volumul de economii pe care îl au cetățenii Republicii Moldova, în baza datelor din sondaj, dar și în baza altor date disponibile, expertul le estimează la 104 miliarde de lei, dintre care economiile în lei constituie 53,8 miliarde,  la bancă - 33,3, iar acasă 20,5. Economiile în valută sunt estimate la 50,1 miliarde de lei, dintre care: 21,1 miliarde de lei la bancă, iar 29 miliarde de lei - acasă. În procente, a ieșit că 52% dintre economii sunt în lei, iar 48% - în valută. Economiile în lei: 32% sunt ținute la bănci, iar 20% acasă. Economiile în valută, 20% - la bănci, iar 28% acasă.

„Estimarea a fost posibilă utilizând datele disponibile privind concentrarea depozitelor în sistemul bancar, înclinația spre economii în valută, înclinația diferitor grupe de populație de a ține economiile acasă sau la bancă, datele oficiale ale BNM, precum și indicatorii din sondaj”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Sondaj de opinie realizat în Republica Moldova, în perioada 16-23 noiembrie, pe un eșantion de 1015 persoane cu vârstă de 18 ani și mai mult, din 13 regiuni geografice, cu o eroare maximă de +3%. Sondajul a fost realizat de către CBS-Reseasch (Republica Moldova), la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS ) „Viitorul” (Republica Moldova), Centrului de Cercetări Sociologice L.A.R.I.C.S (România) și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” (România).

Pentru prima dată în istoria economiei Republicii Moldova, exportul de servicii va atinge în acest an 2,2 miliarde de dolari. Cu 570 de milioane de dolari mai mult față de anul trecut. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus în cadrul ediției de vineri, 2 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că factorii care au contribuit la creștere sunt inflația mondială, creșterea prețurilor în toată lumea; războiul din Ucraina, în special în domeniul transportului; recuperarea după criza pandemică din 2020; și creșterile pe domeniile cheie, în special IT.

Potrivit expertului, Republica Moldova are două tipuri de exporturi: de bunuri materiale și de servicii. Dacă în cazul primei categorii, volumul importurilor depășesc cu mult exporturile, în cazul celei de a doua, Republica Moldova înregistrează o balanță comercială pozitivă din 2011. Iar cel mai mare aport în acest sens îl au în primul rând serviciile IT.  „În acest an, în Republica Moldova, noi estimăm că exportul de servicii va fi de 2,2 miliarde de dolari. Importul îl estimăm la 1,45 de milioane de dolari. Balanța comercială va fi de circa 750 de milioane de dolari. Noi vom exporta cu 750 de milioane de dolari mai mult decât importăm”, a specificat  expertul.

Economistul a mai menționat că această creștere considerabilă a exporturilor de servicii din acest an se datorează inclusiv serviciilor de transport, o ramură care se dezvoltă natural, în afara unei strategii guvernamentale. Astfel, în 2022, volumul serviciilor de transport se estimează să depășească 480 de milioane de dolari, față de 326 de milioane de dolari în 2021, un record absolut pentru Republica Moldova. „De menționat însă că 120-130 de milioane de dolari sunt proveniți din servicii de transport de mărfuri din Ucraina sau înspre Ucraina”, a specificat economistul.

Analistul economic mai afirmă că dacă să fie exclus războiul din Ucraina, partea de mărfuri a fost recuperată, recuperare care în cea mai mare parte este legată nu de volumele mari de mărfuri, dar de prețurile la servicii. „S-a recuperat ca volum de mărfuri și prețurile au crescut, ceea ce a dat o creștere nominală, însă în realitate încă este mult de recuperat”, a precizat analistul economic.   

Mai exact, precizează expertul, Republica Moldova are de recuperat din contul exportului de servicii de pasageri, inclusiv în cazul transportului aerian, care după pandemie s-a diminuat de patru ori.

Veaceslav Ioniță consideră că sectorul serviciilor încă nu este privit de către autorități ca un capitol separat și prioritar al exporturilor Republicii Moldova. „Eu consider că noi avem în prezent cel puțin câteva domenii importante. Primul este transportul, al doilea este IT-ul și mai sunt câteva – educația, medicina și turismul, care la noi din nefericire este pur și simplu la coada tuturor clasamentelor”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Referitor la exportul de servicii IT, economistul a menționat că în acest an estimativ vor ajunge la 480 de milioane de dolari, cu 126,6 milioane de dolari mai mult decât anul trecut. Privind exportul de servicii educaționale, în acest an se estimează că va ajunge la 85 de milioane de dolari, cu 25,6 milioane mai mult față de 2021. Studenții străini ar genera Republicii Moldova circa 150 de milioane de dolari. Exportul de servicii de sănătate, cel mai probabil, se va apropia în acest an de 48,5 milioane de dolari, cu 11,6 mai mult față de anul trecut și cu 23,4 milioane de dolari mai mut față de 2020. Această creștere, a precizat expertul, se datorează atât creșterii prețurilor, cât și a volumului de servicii de sănătate.

„Sper că serviciile vor deveni o strategie națională prin care țara noastră în sfârșit va intra în competiția globală de prestări de servicii. Este o luptă enormă pe plan internațional și Republica Moldova trebuie să intre în această luptă și în felul acesta să ne găsim nișa noastră pe piață, unde cu certitudine suntem competitivi”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Economistul a remarcat că volumul total de export al Republicii Moldova, în acest an, se estimează la o creștere spectaculoasă. Exportul total de bunuri și servicii ajungând la 6,6 miliarde de dolari, dintre care 4,4 va fi exportul de bunuri, iar 2,2 – de servicii.

În Republica Moldova, când mai avem o puternică economie tenebră și companii care vând produse contrafăcute sau din contrabandă, este important ca prin politica bugetar-fiscală să nu fie încurajată și mai mult contrabanda, contrafacerea și comerțul ilegal, iar companiile, care activează legal, să fie nevoite să-și reducă afacerile, iar în consecință - bugetul de stat să suporte pierderi. Declarația a fost făcută de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 25 noiembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, unde a analizat propunerile oamenilor de afaceri pentru politica bugetar-fiscală pentru 2023.

Potrivit expertului, politica bugetar-fiscală pentru 2023 conține mai multe lucruri pozitive, însă are și neajunsuri asupra cărora trag un semnal de alarmă oamenii de afaceri, iar dacă acestea vor fi luate în considerare de către autorități va îmbunătăți documentul și starea mediului de afaceri.

Veaceslav Ioniță susține că o prevedere mai veche, care acum se propune spre implementare, este introducerea impozitului pe venit pe dividendele de la bănci. În opinia expertului, acest lucru este necesar, dar se face prea brusc. Până 2020 timp de șapte ani au stagnat economiile populației, acum chiar este o scădere. Dacă în 2020 acestea erau de 27 de miliarde de lei, acum sunt la nivel de 18 miliarde de lei. În ultimii doi ani, moldovenii au luat cu 9 miliarde de lei mei multe credite decât au depozitat la bănci. A fost o abundență de consum, lucru care a generat inflație. Ca rezultat, Banca Națională a Moldovei (BNM) luptă pentru încurajarea economiilor populației și reducerea creditelor, însă Guvernul vine cu ideea ca să majoreze impozitul pe venit din dobânzile bancare de la 3% la 12%. „Eu sunt pentru ca impozitele pe venit din dobânzile bancare să crească, am fost pentru ca să fie introdus, dar credem că anume în acest an este contraproductiv să introduci acest impozit. Cred că trebuie să lăsăm puțin mai târziu”, a spus Veaceslav Ioniță.

Un alt moment, spune expertul, este că Guvernul propune ca suma amortizării la un mijloc fix să nu fie introdus în bunul creat în baza unui mijloc fix care a rămas. Altfel spus, dacă ai un bun care nu a fost amortizat complet și el mai are o anumită valoare, dacă îl introduci în alt bun care îl creezi, nu ai voie valoarea care a rămas să o introduci în amortizare. „Mediul de afaceri consideră că în realitate aceasta nu are nici un impact, dar creează probleme pentru administrare. De aceea consideră că acest punct trebuie de scos, nu aduce nimic nou, dar trebuie anulat”, a spus expertul.

Economistul mai afirmă că ridică semne de întrebarea intenția Guvernului de a oferi Serviciului Fiscal dreptul să refuze sau să nu accepte o tranzacție între doi subiecți. „Lucrul acesta este periculos și contravine Codului Civil al Republicii Moldova. Codul Civil și Constituția garantează raporturile juridice dintre doi subiecți. Dacă cineva consideră că un raport juridic are anumite probleme - există instanța de judecată. Nu poate FISC-ul să intervină în raporturile juridice dintre doi subiecți și să nu recunoască un contract care există între aceștia doi. Mediul de afaceri propune ca această normă să fie scoasă și să nu fie permisă ingerința statului între acești doi subiecți”, a declarat economistul

Referitor la accize, analistul economic a menționat ce cele referitoare la tutun și alcool, o sursă importantă a bugetului de stat, care sunt încă destul de reduse, provoacă cele mai aprinse discuții de la an la an. Dar, spune analistul economic, politica de creștere a accizelor pentru alcool și tutun trebuie să fie prudențială, în conformitate cu standardele europene, să încurajeze creșterea veniturilor bugetului de stat, dar să nu permită contrabanda. Acum, afirmă economistul, odată ce Guvernul își propune să crească semnificativ aceste accize,  se așteaptă o mare tensiune pe piață. „Raportat la veniturile populației, în prezent povara fiscală pentru produsele alcoolice în Republica Moldova este de 2,5 pori mai mare decât în România. Aceasta generează comerțul ilicit. Mai este și stânga Nistrului, unde calitatea controlului este cam slabă din cauza lipsei de control. Ca rezultat, avem o politică fiscală neprudentă în acest domeniu care poate încuraja comerțul ilicit”, afirmă analistul economic.

În opinia sa, este clară intenția statului de a crește încasările la buget, dar companiile care activează în domeniu spun că este nevoie de un mediu concurențial și nu doresc ca prin politica statului să fie încurajat comerțul ilicit, deoarece moldovenii având venituri mici și acciza dacă va fi mare există riscul evitării plății impozitelor. „Când ai un stat destul de slab, oamenii mai închid ochii la anumite lucruri și se întâmplă ceea ce avem. Plus, statul vrea să introducă un sistem de localizare a urmăririi pentru produsele de tutun. Lucru care este salutabil, însă tot ce roagă mediul de afaceri ca să se meargă exact după standardele europene, ca acest proces să aibă loc timp de 24 de luni, etapizat, pe diferite produse, astfel ca să fie real implementat, dar să nu facem ceva declarativ și până la urmă să nu se întâmple nimic”, a opinat analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că orice reglementare introdusă care lipsește în regiune încurajează comerțul și importurile ilicite și descurajează comerțul legal. Doar intenția de a introduce restricții pentru anumite arome de tutun poate aduce pierderi de circa 300 de milioane de lei și are de câștigat doar comerțul ilicit. Veaceslav Ioniță crede că nu trebuie de impus restricții pentru a descuraja fumatul, acciza trebuie să fie una descurajatoare, ca omul să nu aibă dorință de a fuma, însă nici aceasta nu trebuie să încurajeze comerțul ilegal. „Comerțul ilegal este viciul cel mai de bază și întotdeauna prin politica bugetar-fiscală trebuie să descurajăm consumul produselor vicioase, dar nu să încurajăm comerțul ilegal”, crede Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai opinat că prin politica bugetar-fiscală statul nu trebuie să sancționeze erorile neintenționate care nu aduc prejudicii bugetului, ceea ce s-a întâmplat câțiva ani. Lucru care a creat impresia că statul nu dorea o relație cu businessul, dar aplica amenzi deoarece erau o sursă de venit. Deși câțiva ani acesta lucru nu s-a întâmplat, erorile neintenționate nu au fost penalizate, în prezent Guvernul propune ca în continuare cei care au greșit neintenționat, nu au adus prejudicii bugetului statului, să fie pedepsiți. „Statul trebuie să stabilească o relație de încredere cu mediul de afaceri, iar amenzile au scopul de a educa, dar să nu fie o sursă de venit la bugetul de stat. Nu are sens să pui amendă acolo unde nu s-a întâmplat nimic grav. Lucru acesta este regretabil”, a opinat expertul.

Potrivit economistului, în ceea ce privește polița medicală, mediul de afaceri propune ca pentru persoanele care au procurat poliță pentru un an, iar după s-a angajat și este obligat să plătească contribuții de asigurări medicale, suma de bani care au rămas din primă să fie dedusă din contribuția lui. „Iese că un cetățean are dubla impunere. Dacă eu am cumpărat prima și mi-a rămas 2000 de lei pentru anumite luni, din suma pe care trebuie să o plătesc să fie dedusă ca eu mai întâi să epuizez toată prima, iar apoi să am beneficii”, a explicat economistul.

După lansarea în dezbatere publică de către Ministerul Finantelor al Republicii Moldova a politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2023, mediul de afaceri din Republica Moldova a venit cu propriile evaluări și propuneri de îmbunătățire a legislației. În cadrul dezbaterii organizate miercuri, 23 noiembrie, sub egida Agenda Naţională de Business, reprezentanții asociațiilor de business au insistat pentru îmbunătățirea documentului și au subliniat nevoia asigurării predictibilității politicii bugetar-fiscale.

Printre problemele sesizate de asociațiile de business se numără cota diferențiată de TVA în agricultură, creșterea accizei la produsele alcoolice și de tutun la un nivel mult mai mare decât cel stabilit prin calendarul legal existent în domeniu, reducerea de la 100.000 de lei la 10.000 de lei a limitei maxime a achizițiilor în numerar de la persoanele fizice, introducerea conceptului de prețuri de transfer, fără norme metodologice și cu amenzi uriașe în caz de neconformare și prelungirea cu șase luni a patentei de întreprinzător în domeniul comercial.

De asemenea, au fost apreciate negativ lipsa ajustării scutirilor la impozitul pe venit cel puțin cu rata inflației și excluderea cotei maxime la taxele locale.

Oamenii de afaceri s-au întrebat de ce politica bugetar-fiscală nu prevede nimic despre extinderea bazei de impozitare, care ar aduce mai mulți bani la buget, sau despre măsuri de oprire a exodului forței de muncă.

Piața imobiliară, în acest an, trece printr-o perioadă dificilă. Volumul apartamentelor noi, date în exploatare, va fi în jumătate comparativ cu anul trecut. Volumul lucrărilor noi de construcție va fi cu cel puțin 30-40% mai mic. Prețurile la apartamente au crescut foarte rapid, însă acum s-au plafonat. Creditele ipotecare au cunoscut o creștere puternică începând cu 2017. Dobânzile creditelor erau accesibile, veniturile populației creșteau mai rapid decât prețul apartamentelor. Însă, în acest an, este o scădere puternică a vânzărilor de apartamente din cauza scăderii volumului de investiții. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 18 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în 2015, în Republica Moldova au fost accesate 1200 de credite ipotecare. În 2021, când s-a ajuns la maximum, 7600 de persoane au accesat credite bancare pentru a-și procura o locuință sau a face o reparație. În acest an, dacă trimestrele unu și doi au început modest, în trimestrul trei este o scădere puternică. Doar 705 contracte ipotecare au fost luate. Expertul crede că acest an va fi finalizat cu circa 4500 de credite accesate.

Veaceslav Ioniță susține că anume creditele ipotecare au ridicat piața în ultimii trei ani. În 2017 brusc s-a dublat volumul acestora, de la 1200 la 2200. După, a urmat o creștere continuă până în 2019. În 2020, din cauza pandemiei, și a îngrijorării cetățenilor, a fost stopată creșterea. În 2021 a fost o explozie, cea mai mare creștere din istoria Republicii Moldova. În 2022, din diferite motive, creditele ipotecare au scăzut, dar și volumul de bani care au fost luați de la bănci. În 2007, pentru credite imobiliare au fost luate 200 de milioane de lei sub formă de credite noi. În 2015-2016 - 500 de milioane de lei. Explozia a fost în 2019 când s-a ajuns la 3,2 miliarde de lei. În 2020 a fost o stabilizare la nivel de trei miliarde. În 2021 – 5,4 miliarde de lei. În 2022 scăderea este destul de puternică. În trimestrul trei a fost de circa 4 miliarde de lei.

Economistul afirmă că, în prezent, valoarea medie a unui credit ipotecar este de 41,5 mii de euro. Față de perioadele precedente este o creștere semnificativă. Au crescut prețurile la apartamente și populația a fost nevoită să ia un credit mai mare. Acum, când prețurile s-au stabilizat, oamenii mai bogați i-au credite, iar cei cu venituri modeste sunt într-o pauză. Scăderea creditelor noi luate a dus la ceea că îndatorarea populației față de bănci, pentru creditele ipotecare noi, în acest an, crește de trei ori mai lent. De la independență și până în 2016 datoria cetățenilor față de bănci la creditele ipotecare, era de 2,3 miliarde de lei. În 2017 a fost stabilitate. În 2021 s-a ajuns la 11,4 miliarde de lei, iar în 2022, în trimestrul trei era de 12,4 miliarde de lei. După ce în 2021 populația s-a avântat să ia credite, Banca Națională a Moldovei (BNM) a înăsprit politica monetară. Dacă anul trecut pentru un credit ipotecar dobânda bancară era 6,4% anual, acum media trimestrială este în medie 12,2%, ceea ce a dus la scăderea numărului de credite ipotecare.

Analistul economic a mai remarcat că potrivit datelor agențiilor imobiliare, în prezent înregistrăm o ușoară creștere de preț la apartamentele vândute, însă conform datelor BNM în trimestrul trei am înregistrat o scădere ușoară a prețului afișat pentru vânzare. Până la criza din 2008 nu exista o diferență de preț între apartamentele noi și cele vechi. După căderea pieței, care a durat 10 ani, prețurile la apartamentele vechi au scăzut mai rapid decât la apartamentele noi. Apoi, când piața a început să crească, apartamentele noi sau scumpit mult mai puternic. Drept consecință, a crescut discrepanța de preț dintre apartamente noi și cele vechi. Dacă acum 12-14 ani prețul la apartamentele noi și cele vechi erau aproape similare, acum diferența ajunge până la 40% și această diferență se va accentua.

Expertul a mai afirmat că vom finaliza anul cu o stabilizare a prețurilor la apartamentele vechi și cu o ușoară scădere, în trimestrul patru față de trimestrul trei și trimestrul doi, a prețurilor la apartamentele noi. Însă, comparativ cu anul trecut totuși  este o creștere. „Avem o stagnare a pieței imobiliare. Lucru determinat de mai mulți factori. S-au scumpit banii, iar volumul de credite ipotecare luate de oameni s-a redus de trei ori. Ramura construcției este o ramură de bază a economiei, iar factorii de decizie trebuie să revadă instrumentele de reanimare a acesteia. Prețurile au crescut prea brusc, oamenii s-au speriat, nereușind să se adapteze. Plus războiul din Ucraina și criza prin care trecem al treilea an. Toți acest factori luați împreună a dus la ceea că avem astăzi și va dura încă cel puțin jumătate de an”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai spus că a devenit foarte scump instrumentul financiar de bază pe care populația care nu avea bani suficienți pentru a-și procura locuința în folosea. Volumul creditelor ipotecare noi a scăzut de trei ori. Volumul vânzărilor de apartamente la fel. Companiile de construcții au încetinit investițiile. Darea în exploatare a locuințelor va fi în acest an într-o cădere foarte puternică. Volumul locuințelor va scădea cu cel puțin 35%. Încasările reale ale companiilor de construcție vor înregistra în acest an cea mai mare scădere de la independență încoace.

Potrivit economistului, apartamentele se vând în euro, care în acest an este cu un leu mai depreciat față de anul trecut. Costurile materialelor de construcție au crescut semnificativ în acest an, respectiv încasările lor reale sunt cu 22% mai mici. O scădere mai puternică a fost doar în primii doi ani de la obținerea independenței. Anii 2003-2008 au fost cei mai buni din punct de vedere a profiturilor pentru companiile de construcții. A crescut prețul la apartamente în euro, s-a depreciat leul, costurile de producție nu au crescut și respectiv încasările în lei au fost foarte mari.

După 10 ani de criză, companiile au înregistrat creșteri reale de preț, doar în anii 2019-2021. În 2020, costurile materialelor au fost mici, euro a avut un curs bun, prețurile la apartamente au crescut și au avut cu 13,5% mai mari veniturile decât în 2019. În toți anii precedenți fie au supraviețuit, fie au falimentat. Iar în 2022 au cele mai mari probleme. Leul puternic, cumulat cu inflația și creșterea prețurilor în construcție de circa 40%, a dus la ceea că în acest an companiile de construcție au vânzări și încasări reale mult mai mici.

„Vom apărea dificultăți pe piața construcțiilor. Unele companii nu vor rezista. Stabilizarea și revenirea la normal va avea loc în a doua jumătate a anului 2023. Creșterea prețurilor a ajuns la apogeu și nu vor fi mai creșteri. Politica monetară a BNM se va relaxa și vom avea bani mai ieftini. Oamenii vor accesa credite ipotecare în continuare. Companiile de construcție vor avea o cerere neacoperită anul viitor, însă volumul lucrărilor noi de construcție au scăzut enorm în acest an”, a conchis expertul.

Economiile nete ale moldovenilor sunt la un nivel destul de mic. Înclinația moldovenilor spre economii este foarte redusă. În ultimii ani, moldovenii au fost încurajați mai mult să se împrumute, iar lucrul acesta a dus la diminuarea economiilor. Acest lucru vulnerabilizează populația. Plus la toate, moldovenii țin în bănci 14 miliarde de lei fără dobândă, care în acest an le vor aduce ratări de venituri de 2 miliarde de lei. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 28 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, când vorbim despre economiile nete ale moldovenilor vorbim despre suma tuturor depozitelor la bancă, minus creditele luate de la bănci și instituțiile nebancare. „Ne imaginăm că într-o zi un moldovean se duce la bancă, sustrage toate depozitele din bănci, apoi întoarce toate creditele luate. Deci suma care rămâne sunt economiile nete”, a explicat expertul. Astfel, economiile nete ale moldovenilor în luna septembrie au ajuns la 19,4 miliarde de lei. Valoarea maximă a fost atinsă în 2015 când economiile nete au fost de 25,4 miliarde de lei. După, au avut o cădere continuă. Cel mai mult a scăzut în 2021 - la 19,1 miliarde de lei, fiind determinată de creditarea fără precedent provocată de dobânzile reduse la credite. Din iulie 2021, Banca Națională a Moldovei (BNM) a început să ridice rata de bază, pentru a descuraja creditare și a încuraja economiile populației. Acest proces trebuia să ducă la creșterea economilor nete, dar războiul din Ucraina a speriat o parte din deponenți, care și-au retras depozitele din bănci. Drept consecință în primul trimestru al acestui an a fost înregistrată o scădere a economiilor nete – până la nivelul de 18,5 miliarde de lei. În trimestrul II am avut o ușoară creștere - 18,8 miliarde de lei. În trimestrul III – 19,4 miliarde de lei. „Prin politica sa monetară, BNM a dorit să descurajeze  împrumuturile și să încurajeze depozitele, cea ce și putem observa în trimestrul III al acestui an. Sunt mai multe depozite la bancă, mai puține împrumuturi, în felul acesta cresc economiile nete”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță susține că în anii 2013, și în mod special în 2014, depozitele cetățenilor în bănci creșteau mai repede decât împrumuturile pe care le luau. În 2014 economiile nete ale populației au crescut cu 4,4 miliarde de lei. Oamenii au depus în bănci 5,9 miliarde de lei și au luat credite de 1,5 miliarde de lei credite. În 2021 a fost înregistrat un anti record. Oamenii și-au mărit depunerile în bănci sub formă de depozite cu 5,2 miliarde de lei, însă soldul creditelor a crescut cu 8,3 miliarde de lei. Consumul excesiv al populației, inclusiv bazat pe credite a fost unul din factorii care a alimentat inflația ridicată în Moldova, cea ce a dus la înăsprirea politicii monetare a BNM, ca să descurajeze împrumuturile și să încurajeze economiile. În primul trimestru al anului curent, deși a fost efectul războiului din Ucraina, depozitele au crescut cu 0,5 miliarde de lei, iar creditele - cu 1,1 miliarde de lei. Din trimestrul II, din cauza înăspririi politicii monetare, cu 1,6 miliarde de lei au crescut depozitele, iar creditele cu 1,3 miliarde de lei. În trimestrul III – creșterea depozitelor au fost de 0,7 miliarde de lei, iar creditele de 0,1 miliarde de lei.

Economistul a mai menționat că în trimestrul III din acest an a fost înregistrat un record al depozitelor noi ale cetățenilor. Depozitele noi au constituit 10,3 miliarde de lei, fiind influențate de creșterea dobânzilor la depozite datorate înăspririi politicii monetare de către BNM. De fapt, moldovenii au repus banii din nou în bănci la dobânzi mai ridicate. În 2021 dobânda medie trimestrială a ajuns la cel mai mic nivel din istoria țării – de 3,6% pentru lei moldovenești, iar în valută – 0,4%. Acest fapt era descurajatori pentru depozite și încuraja împrumuturile. În prezent dobânda medie trimestrială este de 13%, sau de 3,5 ori mai mare decât acum un an. „Sunt depozite la care media este 15%, chiar și mai mult. Creșterea dobânzii medii ponderate de 3,5 ori a încurajat populația să depună banii la bancă. Pe de o parte, s-au scumpit creditele și moldovenii nu doresc să se mai împrumute, iar pe de altă parte s-a scumpit dobânda, iar moldovenii doresc să depună bani la bancă”, a menționat economistul.  

Despre dobânzile medii ponderate, analistul economic a afirmat că acestea au o tendință clară de a se diminua în timp. În 2000 a fost minimă 25%, maximum 27%. Anul trecut 3,5% maximum 5%. Anul acesta, a fost la începutul anului 5,5%, iar acum maxima a ajuns la 14,1%, cu tendință clară de creștere.

Potrivit expertului, atunci când se depun banii la bancă oamenii se gândesc că la anul o să primească dobânda. Însă, uneori dobânda este absorbită de inflație. În toată istoria țării, a fost dobânda negativă în 2000, iar în acest an va fi cea mai negativă dobândă anticipată vreodată. Chiar dacă este 14% rata dobânzii, în condiția în care inflația este de 35%, moldovenii vor avea mai puțini bani. Cel mai mult au pierdut oamenii anul trecut, deoarece aveau depuneri la bănci cu 5%, iar anul acesta inflația este 35%. O pierdere de peste 22%. În acest an la o dobândă de 14%, vor fi estimate pierderile sau câștigurile în funcție de nivelul inflației care va fi. Anul acesta este un an de echilibru.

Economistul a mai opinat că anul trecut moldovenii au avut în bănci aproape 56 de miliarde de lei. În septembrie, anul curent – 53,6 miliarde de lei. Însă 14,5 miliarde de lei sunt bani ținuți în bănci fără dobândă. Circa 2 miliarde de lei pierduți deoarece țin banii la bancă fără dobândă, care în acest an este deja 14% anual. Din cele 39 de miliarde de lei care sunt depozite la bancă, în jur de 8 miliarde de lei sunt bani ținuți la o dobândă foarte redusă. „Practic jumătate din toți banii care sunt ținuți de către moldoveni în bănci stau fără dobândă sau la dobândă redusă. Dacă în 2013 doar 6% din toți banii pe care moldovenii îi țineau în bănci erau fără dobândă, astăzi sunt 27%. Când era dobânda 5% pierderea era de 650 de milioane de lei anual. Anul acesta,  la o dobândă de 14%, pierderile sunt de circa 2 miliarde de lei”, a estimat economistul.

Analistul economic a mai remarcat că au scăzut depozitele în acest an, dar nu din contul depozitelor fără dobândă, dar a celor cu dobândă. Depozitele fără dobândă din contra au crescut.

Din 2000, în majoritatea anilor Republica Moldova a trebuit să plătească mai scump pentru produsele importate, față de cele exportate. În ultimii 21 de ani Republica Moldova a avut un avantaj de preț doar în patru ani, restul anilor a fost în dezavantaj. În 2021 a trebuit să exporte cu 2,8% mai mult ca să procure aceleași bunuri pe care le-a importat. Prețul la mărfurile exportate au crescut mai încet decât prețurile la cele importate. Despre aceasta a menționat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, astăzi în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în primele opt luni ale anului curent, exporturile moldovenești au ajuns la 2,9 miliarde de dolari. O creștere de 63,8% față de primele opt luni ale anului trecut și o creștere de circa 70% față de media ultimilor cinci ani. „Așa ceva nu am avut niciodată. Maxima istorică a fost anul trecut - 1,8 miliarde de dolari. Anul acesta avem cu 1,1 miliarde de lei mai mult”, a spus expertul.

Creșterea exporturilor din acest an, declară Veaceslav Ioniță, are la bază patru factori: 1) inflația, care s-a majorat nu doar la noi, dar peste tot în lume. Astfel, au crescut prețurile la toate produsele pe plan global, iar acest fapt a adus plus 220 de milioane de dolari atunci când vorbim de exporturi; 2) recolta agricolă din 2021, o recoltă mare, fără precedent; 3) exporturile din stânga Nistrului, care parțial se fac prin Republica Moldova, și acum intră în câmpul legal al Republicii Moldova; 4) importurile și exporturile din și spre Ucraina, determinate de război, iar Republica Moldova este văzută ca o soluție logistică în acest sens. „Nu este vorba de tranzitul de mărfuri, care este tot destul de mare, dar de faptul că Republica Moldova importă anumite mărfuri și le exportă în Ucraina și invers. Din acest motiv, anul acesta relațiile noastre comerciale cu Ucraina au înregistrat o creștere colosală, inclusiv cu România, deoarece noi am devenit un fel de hub pentru aceste două țări, în special pe segmentul produselor petroliere”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre volumul comerțului extern al Republicii Moldova, ceea ce înseamnă importuri și exporturi, în acest an, în luna august, în valoare anuală a ajuns la 13 miliarde de dolari. O creștere de 2,6 miliarde de dolari față de anul trecut. Iar până la sfârșitul anului curent, acest indicator va continua să crească și ușor va depăși 14 miliarde de dolari. Economistul a mai menționat că în primele opt luni ale anului curent Republica Moldova a avut exporturi de circa 3 miliarde de dolari. În valoare anuală, în ultimele 12 luni, au fost de 4,3 miliarde de dolari. Acest lucru înseamnă că până la sfârșitul anului va fi o creștere a exporturilor de încă cel puțin 50%, dar cel mai probabil - 60%, și vor fi foarte aproape de 5 miliarde de dolari.

La fel, a spus că 86% din toate exporturile Republicii Moldova au mers în primele opt luni ale acestui an către cinci țări. Este vorba de Ucraina – de 354,3 milioane de dolari și este legat de exportul produselor petroliere și a altor produse de primă necesitate. Spre România – de 341 de milioane de dolari. România este a doua țară care în ultimii șapte ani constant asigură Republicii Moldova creșterea exporturilor. Urmează Italia – cu 103,7 milioane de dolari. Bulgaria – cu 95,9 milioane de dolari și Turcia – cu 94,1 milioane de dolari.

Vorbind despre produsele care au asigurat creșterea exporturilor, analistul economic a afirmat că pe primul loc sunt produsele petroliere și e din cauza războiului din Ucraina. Acestea de la aproape zero a crescut cu 308 milioane de dolari. Pe locul doi sunt cerealele și preparate pe bază de cereale – cu puțin peste 238 de milioane de dolari și se datorează faptului că a fost roadă bună anul trecut. Pe locul trei sunt grăsimile și uleiurile vegetale – cu un volum de export de 235,8 milioane de dolari, tot datorită agriculturii. La fel și semințele și fructele oleaginoase – 178,3 milioane de dolari, dar și legumele și fructele – 61,9 milioane de dolari. Alte mărfuri – 127,8 milioane de dolari. „Cu excepția produselor petroliere, care sunt un factor legat de războiul din Ucraina, baza creșterii exportului din acest an este asigurată de către sectorul agricol”, a afirmat analistul economic.

Despre țările care au contribuit la creșterea importurilor în Republica Moldova, pe primul loc este România – cu 444,8 milioane de dolari. Produsele petroliere care merg în Ucraina vin din România și în felul acesta anul acesta este cea mai mare contribuție la creșterea importurilor din România. Pe locul doi se află Federația Rusă – cu 263,8 milioane de dolari, și ține de creșterea prețurilor la gaz și la fertilizanții pentru agricultură. Pe locul trei Ucraina – cu 165,4 milioane de dolari. Aici Ucraina utilizează Republica Moldova ca o modalitate de a exporta.

Despre produsele care au dus la creșterea importurilor, Veaceslav Ioniță a spus că două dintre acestea reprezintă segmentul energetic și asigură 62% din tot importul pe care îl realizează Republica Moldova. Importul de petrol și produse petroliere a crescut de la 374,3 milioane de dolari în primele opt luni ale anului trecut la 942,7 milioane de dolari în primele opt luni ale anului curent. Creștere determinată de doi factori: 1) Republica Moldova importă produsele petroliere pe care le exportă apoi în Ucraina și 2) scumpirea produselor petroliere, nu atât scumpirea acestora, cât de faptul că Republica Moldova le exportă aceste produse. Pe locul doi se află gazul natural, unde este vorba deja și de creșterea prețurilor. Dacă anul trecut în primele opt luni s-a importat gaz de 158 de milioane de dolari, în acest an – de 512,6 milioane de dolari. Pe locul trei sunt mașinile și aparatele specializate – 218 milioane de dolari, care anul trecut în primele opt luni au fost de 149,7 milioane de dolari.

Economistul a mai spus că în primul trimestru al acestui an produsele pe care Republica Moldova le-a importat au fost mai scumpe cu 27% față de primul trimestru din anul trecut. Iar produsele pe care le-a exportat au fost doar cu 8,7% mai scumpe. Astfel, în primele trei luni ale anului curent, Republica Moldova a trebuit să exporte cu 16% mai multe bunuri și produse pentru a cumpăra același volum de bunuri și produse din anul trecut. „Producția noastră de export s-a scumpit cu mult mai încet decât cea de import. În 2020, an de pandemie, pentru produsele pe care le-am exportat creșterea era mai mare în preț, produsele pe care le-am importat - mai mici în preț. Criza pandemică a dus la scăderea prețului la produsele petroliere, la gaz, energie electrică și am avut un an favorabil în care tot ce exportam se scumpea, iar tot ce importam - se ieftinea. Însă 2021 și 2022, avem o situație inversă, iar produsele pe care le importăm se scumpesc cu mult mai tare decât produsele pe care le exportăm”, a declarat economistul.

Analistul economic a mai menționat că în ultimii 21 de ani Republica Moldova a pierdut competitivitatea pe plan global cu aproape 20%. În fiecare an, în majoritatea cazurilor, ceea ce importa creștea mai repede în preț decât ceea ce exporta. Ca rezultat, astăzi trebuie să exporte cu 20% mai multe bunuri față de anii 2000 ca să procure același volum de bunuri ca în 2000.

În opinia sa, Ministerul Economiei, Guvernul, dar și fiecare dintre noi trebuie să revadă ramurile competitive care să ne asigure cel puțin o paritate. În caz contrar riscăm să devenim o țară care în competiția globală are produse necompetitive în sensul de prețuri. „Și noi suntem într-o pierdere continuă. Din 2000 noi am avut un avantaj de preț doar în patru ani, circa 20%. Restul 17 ani am avut un dezavantaj”, a opinat expertul.

Autoritățile trebuie să aibă o politică monetară mai prudentă și reglementări mai clare în raport cu persoanele fizice care desfășoară activități economice. Excesul de reglementare, instituit de recent, duce la blocarea creditării populației pentru activități economice/de antreprenoriat. Însă, cel mai mare risc este că poate fi blocată creditarea acestor persoane fizice. „Atât timp cât la sate, practic în proporție de 90%, veniturile persoanelor fizice sunt neoficiale, provin din activități agricole, în astfel de condiții posibilitatea acestora de a se împrumuta de la bănci pentru a desfășura o activitate economică/agricolă este zero”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 14 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, estimativ, veniturile oficiale, din salarii, ale cetățenilor Republicii Moldova în acest an vor fi de circa 71 de miliarde de lei. Pensiile și prestațiile sociale - circa 34,2 miliarde de lei. Aceste sunt două surse de venit, plăți oficiale asupra cărora sunt documente de proveniență a banilor. Suplimentar, spune expertul, moldovenii desfășoară activități agricole individuale, despre care Biroul Național de Statistică spune că estimativ în acest an vor ajunge la circa 21 de miliarde de lei. Alte venituri, sunt remitențele, despre care nu sunt suficiente datele Băncii Naționale a Moldovei pentru a estima volumul acestora în acest an, deoarece pe lângă banii care vin prin intermediul transferurilor, mai există modalități prin care banii de peste hotare ajung acasă: prin rutieră; moldovenii singuri aduc banii acasă; dar și pe cardurile bancare străine, care circulă în Republica Moldova.

O altă sursă, susține Veaceslav Ioniță, sunt salariile neoficiale, iar problema este că asupra acestora nu există documente oficiale. În aceeași situație se află și persoanele de la sate, a căror activitate ține de prelucrarea terenurilor, de agricultură. „Ei sunt cei mai vulnerabili că nu au documente confirmative asupra acestor bani, iar acum conform noilor reglementări, nu poți obține credite dacă nu ai surse oficiale, deoarece la ei toate veniturile sunt neoficiale. Riscăm să blocăm orice activitate de creditare a persoanelor din zonele rurale. Este un lucru inadmisibil”, a spus expertul.

Economistul a menționat că în Republica Moldova până în 2016 dominau veniturile neoficiale. Cele oficiale erau la nivel de 52,4 miliarde de lei, iar cele neoficiale - 52,8 miliarde de lei. În anii anteriori veniturile oficiale erau cu mult mai mici decât cele neoficiale. După 2017 situația a început să se inverseze datorită: 1) remitențelor, care în prezent nu mai joacă rolul important avut până în 2012-2014; și 2) a scoaterii presiunii fiscale de pe salariați și înăspririi evaziunii fiscale legată de salariați, lucru care a dus la scăderea salariului în plic.

„În acest an vom avea circa 105 miliarde de lei venituri oficiale, dintre care 1/3 sunt sub formă de pensii și pensionarii de regulă nu accesează credite pentru activități economice. 76 de miliarde de lei sunt venituri neoficiale. Comparabil, chiar mai mari decât salariile plătite. Oamenii continuă să primească neoficial mai mult decât primesc oficial. Respectiv, acești oameni au o dificultate odată cu înăsprirea politicii de creditare a persoanelor fizice, care ar dori să ia credit pentru desfășurarea unor activități economice, dar nu pot să-și demonstreze veniturile. Cea mai mare problemă ține de persoanele care activează în agricultură”, a menționat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că producția agricolă în Republica Moldova în 2021 a fost de 46,1 miliarde de lei, aproape egal cu producția agricolă din momentul obținerii independenței, și cu mult mai jos față de nivelul record din 1987, care a fost de 65,9 miliarde de lei. Până în 2020 veniturile întreprinderilor agricole erau în minoritate față de ale celor individuale. Din 2021, datorită anului agricol destul de bun, veniturile întreprinderilor agricole din vânzarea producției agricole au dominat față de cele ale întreprinderilor individuale. „În zorele rurale aproape jumătate din toată activitatea economică/agricolă este înafara economiei oficiale. Nu este economie ilegală, statul permite agricultorilor să practice acest tip de agricultură, nu are obligații fiscale față de stat, decât să plătească anumite taxe, dar veniturile lor nu pot fi oficializate. Oamenii care practică această activitate pot să-și estimeze veniturile, dar nu le poate demonstra prin intermediul unor documente”, spune expertul.

Veaceslav Ioniță opinează că activitatea de creditare a persoanelor fizice, care practică antreprenoriatul, era destul de slabă. O creștere plăpândă a început să fie înregistrată după căderea continuă de până 2018, dar acum există riscul să fie stopată, deoarece persoanele fizice din mediul rural, care câștigă din activitățile lor agricole nu pot să demonstreze proveniența banilor. „În 2014 moldovenii au luat 1,5 miliarde de lei credite pentru desfășurarea unei activități economice. După am avut un bum de creditare, oamenii luat credite de consum, ipotecare, însă creditele pentru activitatea economică au scăzut continuu până în 2018, ajungând la 0,74 de miliarde de lei. Din 2018 avem o creștere continuă, deși incomparabil de mică față de creditele pe care le-au accesat pentru consum. Însă, anul acesta avem un risc real ca această creștere început în 2018 să fie stopată”, a atenționat economistul.

În opinia sa, creditarea persoanelor fizice pentru activități antrepenoriale, în mod special creditarea persoanelor fizice din zonele rurale și creditarea persoanelor fizice în domeniul agricol sunt practic ramuri cele mai vulnerabile atunci când vine vorba de justificarea veniturilor, în condiția în care oamenii au venituri, care sunt legale, însă nu sunt oficiale. „Trebuie să oferim omului o șansă ca să poată lua împrumuturi, să poată desfășura activități agricole și să nu fie stopată creșterea creditării persoanelor fizice în domeniul antreprenoriatului”, a conchis expertul.

Restricțiile Băncii Naționale ale Moldovei (BNM), privind accesul persoanelor fizice la creditele bancare, dezavantajează economia națională, în condițiile în care persoanele fizice, care s-au credita la bănci pentru consum și imobiliare, sunt cei mai buni platnici și cei mai responsabili față de bănci. Sistemul bancar moldovenesc privind finanțarea populației este pus practic pe pauză, în condițiile în care populația exact acum are nevoie de bani. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, astăzi, 7 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Privesc.eu.

Expertul a amintit că, în luna mai, BNM  a adoptat un regulament privind creditarea responsabilă a persoanelor fizice de către bănci, care a intrat în vigoare la 1 iulie, anul curent. Paralel cu BNM, și Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat un document similar pentru sectorul nebancar. Astfel, întregului sistem financiar al Republicii Moldova i s-au impus reguli, relativ stricte, prin care să descurajeze anumite tipuri de credite. Iar cel mai vulnerabil aspect al reglementării este faptul că oamenii trebuie să aducă dovada veniturilor legale. „Or se cunoaște că în Republica Moldova jumătate din veniturile populației practic nu pot fi probate legal. Mai mult decât atât, chiar discutam cândva că în Republica Moldova ar fi bine să existe și leasing imobiliar, deoarece populația care procură locuințe, de regulă are venituri, dar nu poate să aducă probele oficiale că are astfel de venituri”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, introducând această normă, autoritățile de reglementare au creat o afacere nouă, unde cu 100 de euro poți să-ți cumperi document, care nu corespunde realității, dar demonstrează că ai venituri oficiale. „A fost creată o industrie nouă de falsificare de acte oficiale și apare întrebarea pentru ce a fost nevoie de acest lucru. Oare chiar atât de mare este problema la noi că populația nu se va putea achita?”, s-a întrebat Veaceslav Ioniță.

Economistul a spus că, în prezent, în Republica Moldova volumul total de credite raportat la Produsul Intern Brut (PIB) este aproape de două ori mai mic decât ar trebui să fie. Noi avem o economie subfinanțată. Împovărarea moldovenilor cu credite a crescut semnificativ, de la 4-5% acum 15 ani, la 16% în prezent. Însă, media europeană este de circa 60%, iar cea regională - în jur de 20%. „Estimările noastre arată că populația pe lângă creditele pe care le i-a de bănci, de la sectorul nebancar, se mai împrumută de la rude și prieteni. Volumul de credite este comparabil cu cel din sectorul nebancar. Și avem încă și o prezență puternică a cămătarilor. Să nu se întâmple ca celor mai vulnerabili oameni, pe care noi dorim să-i protejăm, le punem impedimente la creditarea oficială și să îi direcționăm către creditarea neoficială, unde condițiile sunt cu mult mai dure. Dorind să protejăm cetățeanul, de fapt îi sunt create probleme mai mari”, a spus economistul.

Analistul economic declară că în acest an procesul de creditare a încetinit. Dacă anul trecut, în mediu, portofoliul de credite din sistemul bancar creștea cu 890 de milioane de lei lunar, în acest an avem o creștere de 470 de milioane de lei lunar. Dacă anul trecut au crescut cu un ritm de 295 de milioane de lei pe lună creditele ipotecare, în acest an creșterea este de 130 de milioane de lei pe lună. În ceea ce privește creditele de consum, dacă anul trecut acestea creșteau, în mediu, cu 250 de milioane de lei pe lună, în acest an cresc cu o medie de 11 milioane de lei pe lună, minimum din 2015. Băncile în prezent practic nu oferă credite de consum, iar credite ipotecare oferă cu mult mai puține decât anul trecut.

„Suntem într-un an de criză, prețurile cresc mult mai repede decât veniturile populației. Prețurile au crescut cu circa 35%, iar veniturile populației cu circa 15%. Populația este nevoită să cheltuie mai mult decât anul trecut, dar consumă mai puțin. În acest caz, populația pentru a-și asigura același volum de consum ca anul trecut, are două instrumente. Să utilizeze economiile pe care le are și să se împrumute. Și dacă noi înăsprim condițiile de împrumut, nu băgăm populația în finanțare neoficială? De ce a fost nevoie de acest lucru? Ca populația să poată achita la timp, să nu avem o problemă de finanțare”, s-a întrebat repetat analistul economic.

Vorbind despre întârzierile de plată, Veaceslav Ioniță a menționat că dacă în 1998 circa 70% din toate creditele luate din bănci aveau întârzieri de plată, în prezent acest indicator este la nivel de 31,2%. Indicator care a scăzut constant pe parcursul tuturor anilor. „În acest an a crescut, de la 32,1% în primul trimestru, la 35,2% în al doilea trimestru, după începerea războiului din Ucraina, care a lovit puternic asupra sistemului nostru economic, după scumpirea banilor, după creșterea dobânzilor la credite. Dar oamenii s-au acomodat noilor realități și în două luni ale trimestrului trei a ajuns la 31,2%. Este unul dintre cele mai mici nivele. Nu putem să spunem că asistăm la o înrăutățire a procesului de plată din partea clienților băncilor. Este un nivel destul de redus ținând cont de faptul că creditele compromise sau neperformante sunt la nivel de 2-3%. În 2016 circa 7,5 din toate creditele luate erau compromise, fără vreo șansă de a fi întoarse”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Expertul a realizat un top cu 14 ramuri unde sunt credite cu întârzieri de plată. Cele mai mari probleme sunt la companiile de construcții, unde aproape 70% din toate creditele luate sunt cu întârziere de plată. Urmează sectorul de transport și comunicații, unde 63,2% din creditele accesare au întârzieri de plată. Este vorba și de mediul financiar nebancar – 55,2%, industria productivă – 52.1% și prestări servicii – 51,5%. În cazul populației, doar 17,4% dintre creditele de consum au întârzieri de plată și sunt pe locul 13. Pe ultimul loc se află procurarea și construcția de imobile – cu 6,4%. Media pe toate fiind de 31,2%. „Toate întârzierile de plată sunt din partea agenților economici. În rândul populației disciplina de plată este ridicată. Atunci din ce cauză înăsprim condițiile de creditare pentru persoanele fizice dacă ei sunt cei mai buni platnici”, se întreabă iarăși expertul.

Referitor la creditele ipotecare, a afirmat că în 2016 circa 20% aveau întârzieri de plată. Dobânda era ridicată, condițiile erau destul de severe. Către 2018 a început un bum imobiliar, oamenii au început să ia credite enorme, iar volumul creditelor cu întârziere de plată a scăzut la 7,3% în primul trimestru din 2020. Apoi, criza din 2020 și-a lăsat amprenta. Întârzierile de plată au crescut până la 10,3% în trimestrul II din 2020 și au scăzut la nivelul de 6,4% în trimestrul IV din 2021. Între timp a crescut nesemnificativ, până la 8,7% în trimestrul II din 2022. Șocul a fost legat de creșterea dobânzilor, de scumpirea banilor. În două luni din trimestrul trei  nivelul era de 6,4%. „Populația sa adaptat în două luni. Întârzierile de plată au ajuns la cel mai mic nivel din istoria țării. Chiar ridicând rata dobânzilor, scumpind banii, apartamente scumpe, războiul din Ucraina, toate aceste lucruri nu au influențat puterea de plată a populației și disciplina financiară a populației. La creditele ipotecare avem cea mai bună disciplină”, a reiterat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai spus că la noi creditele cu întârzieri de plată au ajuns în trimestrul II din 2022 la un miliard și aproape 100 de milioane de lei. Creșterea fiind cauzată de șocul pe care l-a avut populația legat de scumpirea banilor. În primele două luni ale trimestrului III din anul curent sa redus volumul creditelor cu întârzieri de plată cu 292 de milioane de lei, după ce populația sa adaptat la noile condițiile. În 2017, volumul creditelor de consum cu întârzieri de plată erau 15%. Din cauza crizei din 2020, acest volum de credite a crescut până la 20,9%. Însă, starea a durat două trimestre, scăzând la 12,9% în 2021. În trimestrul II din 2022, când a venit criza legată de scumpirea banilor și războiul din Ucraina, a ajuns la 22,9%, iar în primele două luni din trimestrul III era de 17,4%.

Analistul economic susține că în Republica Moldova cel mai bun client al sistemului financiar sunt persoanele fizice, care în 2022 au cea care are nevoie de bani ca să-și procure bunuri, să-și achite facturile, să-și mențină activitatea economică. Și agenții economici întâmpină probleme cu vânzările de locuințe, deoarece populația nu se mai creditează la fel de activ. Sunt probleme și privind vânzările de automobile, clasa medie. Populația nu mai ia credite pentru procurări de astfel de bunuri. Plus, a venit statul cu aceste reglementări excesive.

„Eu înțeleg că noi trebuie să protejăm cetățeanul, să-l ajutăm să nu intre într-o problemă financiară. Dar în condițiile în care creditele cu întârzieri de plată în rândul populației sunt la cel mai scăzut nivel, sunt de zeci de ori mai mici decât la agenții economici. Se mai confruntă cu șocuri fără precedent în ultimii doi ani, pandemia, ridicarea ratei dobânzilor, războiul din Ucraina și în trei luni se adaptează la noile condiții și toate creditele la care a avut întârzieri le plătește deja la timp, arată că sunt cei mai buni platnici. De ce este nevoie să vii cu așa reglementări excesive și să blochezi activitatea de finanțare în condițiile în care economia are nevoie de bani”, a remarcat expertul.

În opinia sa, ar trebui relaxată politica monetară, deoarece oamenii se împrumută de la bănci, de la sectorul nebancar, de la rude și prieteni, inclusiv de la cămătari, ultimii pun niște condiții extreme. „Să nu fie cumva ca prin aceste politici restrictive să alungăm populația de la finanțarea oficială la cea neoficială. Cel puțin în următorii 5-10 ani, în Republica Moldova, ținând cont de modul și de disciplina ridicată a populației privind plata creditelor în sistemul bancar, nu sunt necesare reglementări excesive, care nu corespund realităților economice ale Republicii Moldova. Populația Republicii Moldova are venituri. Își permite să ia împrumuturi ca să-și satisfacă nevoile curente sau investiționale. Însă deseori nu are posibilitatea ca să demonstreze oficial aceste venituri, care nu sunt ilegale, sunt venituri legal obținute, însă nu are documentele legale oficiale ca să demonstreze acest lucru”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Piața cardurilor bancare din Republica Moldova a ajuns la sfârșitul primului trimestru al anului curent la aproape 120 de miliarde de lei. Dintre acestea, 35 de miliarde de lei reprezintă achitările cu cardul bancar. Cardul bancar este tot mai prezent în viața moldovenilor, dar nu este privit încă ca o modalitate sigură de plată. Autoritățile trebuie să desfășoare campanii de educare a moldovenilor privind plata fără numerar. Despre aceasta a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de astăzi, 23 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a spus spus că a folosit, pentru prezentarea datelor, valoarea anuală a tranzacțiilor cu cardurile bancare, situația din primul trimestru al anului curent, datelor Băncii Naționale a Moldovei, dar și unele rezultate ale sondajelor realizate anterior de către IDIS „Viitorul”. Astfel, spune expertul achitările cu cardul în Republica Moldova au ajuns, la sfârșitul primului trimestru din acest an, la 119,7 miliarde de lei. Cu 9,4 miliarde de lei mai mult față de 2021.

Această piață, spune Veaceslav Ioniță, este împărțită în trei categorii de tranzacții. Este vorba de tranzacțiile cu cardurile bancare emise în Republica Moldova, cu care moldovenii fac achitări în interiorul țării. Volumul anual al tranzacțiilor de acest tip a ajuns la 98,8 de miliarde e lei, sau 82% din totalul tranzacțiilor. O altă categorie sunt cardurile emise în Republica Moldova, cu care moldovenii fac tranzacții peste hotare. În total, s-au făcut astfel de achitări de 9,1 miliarde de lei, sau 8% din totalul tranzacțiilor. Al treilea grup sunt cardurile străine emise peste hotare, dar sunt folosite în Republica Moldova. Este vorba de 12,5 miliarde de lei, sau 10% din totalul tranzacțiilor. Din acești 12,5 miliarde de lei, conform sondajului realizat de IDIS Viitorul, circa 2,5 miliarde de lei sunt tot ale moldovenilor care au carduri străine, iar banii sunt cheltuiți în Republica Moldova.

Referitor la operațiunile cu cardurile moldovenești pe teritoriul Republicii Moldova, economistul declară că volumul tranzacțiilor, la sfârșitul primului trimestru din anul curent, a fost de 98,8 miliarde de lei. Dintre care, 72 de miliarde de lei sunt retrageri de numerar, iar aproape 27 de miliarde de lei sunt achitările cu cardul în interiorul țării. Potrivit economistului, până în 2010 practic achitările cu cardul în Republica Moldova erau lipsă. 97% din banii pe care oamenii îi primeau pe card la acea vreme erau scoși la bancomate în numerar. Lucrul care a continuat până în 2015. În prezent, 27% dintre toți banii pe care moldovenii îi primesc pe card, sau 1 din 4 lei, sunt păstrați pe card, pentru efectuarea plăților cu cardul.

Analistul economic a constatat că în 2010 moldovenii, atât în țară cât și peste hotare, au făcut achitări și procurări cu cardul doar de un miliard de lei. La sfârșitul primelor trei luni din acest an s-a ajuns la 35 de miliarde de lei, achitări cu cardul, atât în țară cât și pese hotare. Până în 2016 cele mai multe plăți cu cardul le făceau peste hotare. Astfel, au observat comoditatea de a achita cu cardul. După 2016 a crescut semnificativ volumul tranzacțiilor în țară, iar în prezent 76% din toate plățile cu cardul făcute de către moldoveni sunt făcute în interiorul țării. „Această creștere a plăților cu cardul nu se datorează faptului că ne-am învățat a procura bunuri. Bunurile la noi încă nu sunt plătite cu cardul. Aceste tranzacții care au crescut sunt legate de achitările online pe care le facem pentru a plăti facturile, serviciile comunale”, a spus analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, moldovenii peste hotare au făcut în 2010 cheltuieli de 0,9 miliarde de lei. La sfârșitul primului trimestru al acestui an s-a ajuns la 9,1 miliarde de lei. A fost înregistrată o reducere puternică în 2020 din cauza pandemiei. De la 7,5 miliarde de lei în 2019 la 6,1 miliarde de lei în 2020. Dar recuperarea a fost rapidă.

Piața online din Republica Moldova și procurările din străinătate au ajuns, afirmă economistul, în valoare anuală, la 25 de miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru din 2022. Plățile online efectuate de către moldoveni în Republica Moldova au fost de 7,9 miliarde de lei, în mare parte pentru plata facturilor. Urmează plățile efectuate de către străini în Republica Moldova, care au fost de 1,2 miliarde de lei; plățile efectuate de către moldoveni peste hotare – de 5,5 miliarde de lei; iar procurările în țară online, cu plata în numerar la livrare o estimăm la 10,6 miliarde de lei.

Analistul economic a mai declarat că datele de la sfârșitul primului trimestru au arătat că plățile online ale moldovenilor erau efectuate pentru banking în țară, de 5,7 miliarde de lei. Urmate de procurările de bunuri și servicii peste hotare de 5,5 miliarde de lei și pentru bunuri și servicii în țară de 2,2 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță susține că avem o tendință nouă pe piața online a achitărilor. Piața plăților P2P, plățile de la o persoană la alta. În opinia sa, astăzi moldovenii au nevoie de numerar deoarece multe situați nu pot fi rezolvate cu cardul. „În prezent, avem cel puțin câteva situații în care moldovenii încă întâlnesc dificultate în a utiliza un card bancar. Prima situația este legată de transferurile în interiorul familiei. Există situația când soțul dă bani soției, sau soția dă bani soțului. Apoi soțul și soția dau bani copiilor. Tot de ce avem nevoie este ca plățile în interiorul familiei să fie efectuate prin intermediul cardurilor bancare și nu în numerar. Domină numerarul, trebuie să reușim să dezvoltăm în relațiile de familie ca banii să circule de la unul la altul prin intermediul cardului”, susține Veaceslav Ioniță.

Expertul mai spune că estimativ, în prezent, volumul împrumuturilor neformale pe care le au moldovenii la rude și prieteni este de circa 10 miliarde de lei. Egal cu volumul împrumuturilor moldovenilor din sistemul nebancar. Aceste împrumuturi pot fi încurajate să fie efectuate prin intermediul cardurilor bancare, fie când i-ai un împrumut, fie când da-i un împrumut.

Economistul  mai afirmă că o treia situație vizează transferul între persoanele fizice care nu se află în relație de rudenie, atunci când procură un serviciu sau merg la piață. În prezent este ușor de a facilita tranzacțiile financiare dintre două persoane fizice, chiar și la piață, fără a utiliza numerarul. Altfel spus, cardul trebuie privit ca o soluție universală de plată, pentru toate situațiile din viață.

Procesul actual de gestionare a întreprinderilor publice este unul politizat și nu bazat pe profesionalism. Administrarea acestora nu este făcută de către profesioniști, dar de către politicieni. Când se schimbă guvernarea, acestea sunt transformate într-un instrument de finanțare a partidului politic, care este la guvernare. Mii de oameni sunt incluși în consiliile de administrare, în funcții de conducere, și nu avem decât faptul că unii se duc, alții vin. „Schimbarea unor oameni dintr-un partid pe alți oameni din alt partid nu înseamnă reforme, dar menținerea unui sistem fraudulos care a fost în toți acești 30 de ani”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 16 septembrie, e emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a identificat câteva probleme în ceea ce privește gestionarea întreprinderilor publice. În primul rând spune că este vorba de erodarea capitalului public. Dacă anterior activele întreprinderilor publice reprezentau 35% din Produsul Intern Brut (PIB), acum sunt 13%. „Degrabă toate întreprinderile publice nu vor costa nimic. Nu vor avea nici o valoare. Riscăm peste trei ani că toate aceste întreprinderi, pe care le-am avut, în loc să coste cel puțin 100 de miliarde de lei, din cauza gestionării defectuoase, le aducem la aceea că ele în prezent valorează cât au valorat 15 ani în urmă. În loc să creștem valoarea lor, nici măcar nu reușim să o menținem”, a spus expertul.

În al doilea rând este vorba de ineficiența în administrare. Majoritatea acestora au un profit mai mic de 10% anual sau chiar aduc pierderi. Este pur și simpli bătaie de joc. Apoi, este vorba de salariile în cadrul acestora companii. Cifra de afaceri aici, per angajat, este cu 30-40% mai mică decât la întreprinderile private. Astfel, în forma în care sunt administrate, acestea nu sunt altceva decât o generare a sărăciei în Republica Moldova.

Potrivit expertului, este vorba și de confuzia instituțională. Dacă vă întrebați de ce avem monopol și nu o piață concurențială, răspunsul este că ministerul și persoana responsabilă de crearea concurenței, este în consiliul de administrare al unei întreprinderi, cu capital de stat, și nu are nevoie de concurență. Ulterior, vorbim și despre încasările bugetare, care în prezent, sub formă de dividende, sunt de 3-4 ori mai mici decât ar trebuie să fie. Dar, și sub formă de impozite de la salarii, sunt cu cel puțin 40% mai mici. „Dacă la întreprinderile de stat salariile ar fi ca și-n celelalte sectoare ale economiei, din impozitul pe salarii, bugetul de stat ar obține cel puțin două miliarde de lei anual. Aceste întreprinderi nu sunt doar generatoare de sărăcie, dar și de lipsă de bani în bugetul de stat. Ratările anuale ale bugetului public, din cauza gestionarii ineficiente și frauduloase a întreprinderilor publice, se ridică la cel puțin 3,5 miliarde lei”, a afirmat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că este vorba și de lipsa de transparență privind gestionarea acestor întreprinderi în ceea ce privește chiria oficiilor și clădirilor; privind volumul total al datoriilor și din cauza cui acestea s-au creat.

Economistul a menționat că în Republica Moldova în prezent sunt înregistrate 877 de întreprinderi cu capital public, dintre care: 618 - municipale, 178 - de stat; și 81 - societăți pe acțiuni. A scăzut numărul lor din 2015 cu 192 de entități. O parte au fost privatizate, altele – falimentate sau transformate. „Astăzi valoarea tuturor activelor acestor întreprinderi este la nivel de 34,9 de miliarde de lei. Întreprinderile, proprietate a statului - 27,2 miliarde de lei, iar cele municipale - 7,7 miliarde de lei. În ultimii zece ani valoarea acestor întreprinderi practic nu s-a schimbat și asta este extrem de rău”, a menționat economistul.

Analistul economic a declarat că activele întreprinderilor în 12 ani s-au depreciat de aproape trei ori. Sunt pline de datorii. Potrivit Ministerului Finanțelor, care abordează doar un aspect al acestor datorii, și vorbește de cifra de 1,3 miliarde de lei, în realitate datoriile se cifrează la cel puțin 15 miliarde de lei. La unele întreprinderi, acestea depășesc activele lor.

Referitor la profit, expertul a amintit că statul spune că profitul optim al acestor întreprinderi trebuie să fie de la 10% în sus. Dacă au active de 35 de miliarde de lei, aceste întreprinderi anual trebuie să aducă profit cel puțin 3,5 miliarde de lei. Însă, în realitate nu este așa. Legislația spune că nu mai puțin de jumătate din acest profit trebuie să meargă în bugetul de stat. Asta înseamnă că anual bugetul de stat trebuie să primească cel puțin 1,7 miliarde de lei. În realitate, ani la rând, sub formă de dividende în bugetul public național au fost 130, 210, 145, 147 de milioane de lei. „În acest an cred că suntem aproape de 550 de milioane de lei. O sumă aparent bună, dar este cu mult mai mică decât ar trebui să fie. Această cifră din păcate este una care întristează”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai remarcat faptul că întreprinderile de stat nu utilizează toate oficiile și clădirile pe care le au, și anual dau în chirie 200 de mii de metri pătrați de oficii și clădiri dar nimeni nu știe la ce preț. Imaginar, frauda ar putea fi de 5-10 lei pe lună pentru fiecare metru pătrat. Astfel, despre sute de milioane de lei nimeni nu știe cum sunt gestionați.

Mai bună este situația la societățile pe acțiuni, acolo unde pe lângă stat este și capitalul privat. Din cele 81 de întreprinderi S.A., cinci au adus în 2021 profit de 449, 5 milioane de lei; altele 15 - 45,2 milioane de lei. La polul opus, cinci au adus pierderi de 200 de milioane de lei, altele 20 - de 60 de milioane de lei.

La întreprinderile de stat situația este și mai dramatică. Din 178 de întreprinderi de stat, cinci au adus în 2021 profit de 162 de milioane de lei, iar altele 68 – de 83,6 milioane de lei. La polul opus, altele cinci au adus pierderi de 172 de milioane de lei; și încă 34 - de 35,5 milioane de lei.

Cea mai dramatică situație este la întreprinderile municipale. Din totalul de 618 întreprinderi municipale, cinci au dus în 2021 profit de 40,6 milioane de lei; altele 193 – de 24,1 milioane de lei. la popul opus, cinci cele mai prost gestionate au dus pierderi de 40,7 milioane de lei. Altele 236 - de 57 de milioane de lei.

„În total, pe tot sistemul de administrare, primele 15 companii (5 SA, 5 ÎM, 5 ÎS) au adus 652 de milioane de lei venituri anul trecut. Următoarele 276 de companii au adus venituri de 153 de milioane de lei. În total 800 de milioane de lei profit. La polul opus avem 290 de companii care au avut pierderi de 153 de milioane de lei. Altele 15 companii au înregistrat pierderi de 413,3 milioane de lei. Venitul curat este de 240 de milioane de lei. Și avem 500 de milioane de lei dividende. Asta, în realitate, înseamnă că statul creează o iluzie că lucrurile nu sunt proaste. Câteva întreprinderi profitabile dau dividende, iar toate celelalte întreprinderi care sunt în pierderi, acumulează datorii. Dividendele pe care le obține bugetul național nu sunt banii statului, dar sunt datorii ascunse ale celorlalte întreprinderi. S-ar putea ca într-o zi să aflăm că celelalte întreprinderi nu sunt ale noastre, deoarece va trebui să le cedăm contra datoriilor”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, administrarea eficientă a întreprinderilor publice ar trebui să constea în interzicerea, prin lege, a remunerării funcționarilor publici, membri în consiliile de administrare, din partea întreprinderilor. Acestea sunt funcționari publici, iar participarea în consiliile administrative intră în atribuțiile de serviciu. Astfel, există riscul să nu apere interesele statului, dar ale celui care dă bani.

Economistul este de părere că întreprinderile publice nu trebuie gestionate politic, dar de către un corp profesionist. Acestea, pot fi gestionate prin intermediul parteneriatelor publice-private, când statul încheie contract cu o entitate privată, căreia îi dă în gestiune o întreprindere și-i face contract managerial. Îi dă sarcini că trebuie să asigure un anumit profit anual, să crească investițiile, majorări de salarii etc. În cazul în care anumite întreprinderi nu pot fi date în gestiune unei entități, trebuie să fie creat Fondul de gestionare a patrimoniului public, iar un corp de profesioniști să fie delegați în administrarea acestor întreprinderi.

În prezent sunt înregistrate 67 parteneriate publice private, care prin gestionare abilă permit creșterea capitalizării întreprinderilor proprietate publică. În cazul Gărilor Auto, doar în doi ani, capitalizarea, raportat la PIB, a fost majorată aproape de două ori. Anularea ingerinței politice, gestionarea privată, cerințe stricte din partea autorităților publice, sunt ingredientele de bază care ar permite: creșterea capitalizării întreprinderilor, a cifrei de afaceri și în final majorări de salarii, cel puțin la nivelul companiilor private din Republica Moldova. Fără de această, riscăm, în câțiva ani, să rămânem fără întreprinderi, unde în prezent fiecărui cetățean al Republicii Moldova îi revine câte 10 mii de lei, cotă din capital.