Anul 2023 a fost un an de recuperare economică, mult mai lentă decât s-a dorit. Lucrurile nu au mers atât de bine cum ar fi trebuit să meargă. Tot ce se vorbește cu referire la creșterea economică din acest an, se are în vedere recuperare economică. „Creștere este atunci când urci și urci, dar când ai căzut într-o groapă, tot ce faci este să ieși din groapă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 29 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, cel mai probabil, va avea o creștere de 2%, care este una modestă și nu înseamnă practic nimic. PIB din 2020 și până în prezent, a avut fluctuații pe care nu le-a avut niciodată. În 2020 s-a dus în jos cu 8,3%. În 2021 – în sus cu 13,9%. În 2022 – din nou în jos cu 5,9%, iar în 2023 începe din nou să se ridice. Calculat la situația din 1989, astăzi PIB Republicii Moldova este la nivelul de 74,8 % față de cel din 1989. „Suntem una dintre puținele țări din spațiul ex-socialist care încă nu a reușit să recupereze PIB-ul. Mai rău decât în Republica Moldova este în regiunea separatistă transnistreană. Acolo PIB-ul este, în prezent, într-o situație și mai catastrofală. PIB-ul lor este la nivelul de 32,3% din potențialul pe care l-au avut în 1989”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că salariul în acest an este în creștere și nominal și real. Ținând cont de faptul că inflația a scăzut în acest an destul de puternic, cel mai probabil salariul mediu va fi în 2023 de 12450 de lei.  În 2020 a fost o creștere salarială de 9,4%. În 2021 a scăzut cu 0,8%. În 2022 a mers în jos cu 10,7%, iar creșterea de 13,5% din acest an nu este creștere, dar recuperare. Salariul în 2023 va avea aceeași putere de cumpărare ca în anul 2020. În regiunea separatistă transnistreană, salariul va fi în acest an de 7011 lei. „Deși, puterea de cumpărare a banilor lor este mai mare, totuși în stânga Nistrului produsele de larg consum sunt mai scumpe. Și inflația este mai mare. Cât privește alte servicii de bază: energie electrică, gazul, sunt mai ieftine. Dar omul nu trăiește doar cu gaz și energie electrică”, a spus expertul.

Referitor la inflație, economistul susține că Republica Moldova a avut până la 34% anual rata inflației în trimestrul III din 2022. Cel mai mare șoc inflaționist din ultimii 20 de ani. Acest an, cel mai probabil, va fi finalizat cu 5,4% nivelul inflației. În trimestrul trei din acest an a fost chiar și o scădere de prețuri. Ultima scădere de prețuri a fost în trimestrul trei din 2020. În 2021 au crescut prețurile. În 2022 și mai mult. Prețurile au început să crească mai puțin din trimestrul patru din 2022. Continuând, inclusiv, pe parcursul anului 2023 și ajungând la 5,4% în trimestrul patru din acest an. „Prețurile au crescut constat, însă cu un tempou mai lent față de trimestrul patru din 2022. În luna mai, 2023, prețurile au fost mai mari cu 55,8% față de 2020”, susține economistul.

Analizând starea de lucruri din industrie și agricultură, analistul economic declară că în acest an, cel mai probabil, valoarea producției agricole și industriale va fi de 132 de miliarde lei: agricultura - 47 de miliarde de lei, iar industria - 85 de miliarde de lei, sub nivelul anului 2021, când a fost de 137,6 miliarde de lei: 85,3 miliarde de lei producția idustrială și 52,3 miliarde de lei – producția agriculă. „Referitor la agricultură, nu vom ajunge la nivelul anului 2021 deoarece recuperarea din acest an este cu mult mai slabă decât căderea de anul trecut. În agricultură, în acest an, avem o creștere de 27%, după o cădere enormă în 2020, care a fost un an catastrofal pentru agricultură. După 33 de ani de independență, încă nu am ajuns la nivelul anului 1991, când valoarea producției industriale a fost de 105,1 miliarde de lei, iar a celei agricole – de 52,8 miliarde de lei. Încă în următorii ani vom folosi pentru agricultură noțiunea din recuperare și vom vorbi despre creștere economică după ce vom depăși valoarea industriei și agriculturii din 1986/1987”, a declarat analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2018 a fost o creștere a producției agricole de 3%. În 2019 a fost o scădere de 2%. În 2020 s-a prăbușit cu 27,1%. Anul 2021 a fost cel mai bun an din istoria țării pentru producția agricolă, înregistrând o creștere de 58%. În 2022 a fost, din nou, prăbușire, de 29,2%. În acest an se va înregistra o creștere de 27% și va fi la nivelul anului 2018. În 2019, creșterea producției industriale a fost de 2%, scăzând cu 5,5% în 2020. Crescând cu 12,1% în 2021 și scăzând, din nou, cu 5,1% în 2022. În 2023 este estimată o creștere de 5% și va ajunge aproape de nivelul din 2019. „Practic acești ani au fost ani de zbucium. Nu mai știu altă perioadă din istoria țării atât de complicată”, a spus Veaceslav Ioniță.

Referindu-se la ramura construcției, expertul a spus a fost o creștere de 13% în 2015. În 2016 și 2017 s-au înregistrat descreșteri de 8,4% și 9,6%. Abia în 2018 s-a înregistrat o creștere de 6,8%. Către 2019 a urcat la 25,5%, iar în 2020  - plus 11,8%. În 2021 a reușit cea mai mare performanță – plus 33%, ca un an mai târziu să aibă o scădere de 33,3%. „În acest an ramura construcției este în declin cu 20%. În prezent, ramura gâfâie, dar nu moare. În 2023 suntem sub nivelul anului 2015. 2/3 din toată bogăția moldovenilor se află în locuințe. Oamenii trimit acasă remintețe în special să procure locuințe. Dacă nu se va întreprinde nimic se va pierde irecuperabil această ramură”, a spus expertul.

Transportul de pasageri, potrivit economistului, a suferit cel mai mult în 2020. Recordul de pasageri transporați a fost în 1990, de 8,9 miliarde de persoane per kilometru. Ramura s-a prăbușit la 2,4 miliarde de pasageri per kiloemtru în 2000. A crescut treptat la 6,7 miliarde de pasageri per kilometru în 2019, iar în 2020 s-a prăbușit la 2,9 miliarde de pasageri per kilometru. A crescut, din nou, până la 6,3 miliarde de pasageri per kilometru în 2023. Pandemia a fost cel mai mare șoc pentru ramura transporturilor. O scădere de peste două ori. Acum se recuperează rapid, dar nu s-a ajuns la nivelul din 1990.

Analizând situația cu privire la transportul aerian, analistul economic a menționat că până la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană în 2014, în Republica Moldova călători cu transportul aerian nu erau atât de mulți, 655 de mii de pasageri în 2014. În 2016 a ajuns la 1,6 milioane de călători. În 2020, ramura s-a prăbușit la 385 de mii de pasageri. Acum se recuperează. În acest an, numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană este de 1,3 miliarde. Totuși, mai puțini decât până la pandemie, după ce moldovenii s-au dezamăgit în cursele avia moldovenești, care au tot anulat zbăruri.

Cu privire la transportul de mărfuri, menționează expertul, cel mai mult s-a transport în 1985 – 18,9 miliarde de tone de mărfuri per kilometru. Ramura s-a prăbușit drastic către 1995 – la 4,3 miliarde de tone de mărfuri per kilometru. Între 2006 și 2020 volumul mărfurilor transportate per kilometru nu a depășit 7 miliarde de tone. Abia în 2022 a ajuns la 7,9 miliarde de tone de mărfuri per kilometri. În acest an, este în scădere cu 400 de mii de tone, coborând la 7,5 miliarde de tone, din cauza că agricultura și industria nu a ajuns încă nivelul care a fost și nu prea este ce transporta.

Privind exportul de bunuri și servicii, Veaceslav Ioniță, a declarat că în 2015 era la nivel de 2,9 miliarde de dolari. În 2019 a crescut până la 4,3 miliarde de dolari. În 2020, pe fundalul pandemiei, a scăzut la 3,8 miliarde de dolari. În 2021 a crescut la 4,8 miliarde de dolari, iar în acest an va ajunge la 6,9 miliarde de dolari. Dacă din 2015 și până în 2022 a crescut exportul din contul bunurilor, în 2023 situația este inversă. „La bunuri vom avea o scădere de cel puțin 300 de milioane de dolari față de anul trecut când s-au exportat bunuri de 4,3 miliarde de dolari, iar anul acesta va fi de 4 miliarde de dolari. Exportul de servicii înregistrează o creștere, de la 1 miliard de dolari în 2015 la 3 miliarde de dolari în 2023. Despre 2024 putem spune cu certitudine că exportul de servicii (IT și BSS) din Republica din Republica Moldova vor depăși exportul de bunuri”, a declarat Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Bugetul municipiului Chișinău pentru 2024 trebuie să fie un buget al unui consens politic larg, axat pe investiții, acoperite din surse noi de venituri, consideră Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Expertul a spus vineri, 22 decembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că municipiul Chișinău va intra în noul an, cel mai probabil, fără a avea un buget aprobat, iar atât timp cât nu există un proiect de buget, nu au avut loc dezbateri, pot fi gândite noi surse de venituri pentru buget, precum: din gestionarea patrimoniului public municipal; din taxe locale noi, nu cele care deja există și creează tensiune în societate; dar și din împrumuturi externe, care pot fi obținute doar dacă partenerii de dezvoltare vor vedea că în Chișinău lupta politică este pe planul doi, iar interesul față de oraș este principal.

Veaceslav Ioniță crede că municipiul Chișinău încă nu are un buget aprobat deoarece în cadrul Consiliului municipal nu s-a reușit crearea unei coaliții, nu s-a ajuns la un consens mai larg. „Dintre bătălia politică și bătălia pentru oraș, cred că ar trebui să prevaleze bătălia pentru oraș. Sper că primarul general al municipiului Chișinău, împreună cu fracțiunea municipală care îl reprezintă, va crea o coaliție largă, fiindcă bugetul municipiului trebuie să fie unul axat pe dezvoltare, pe investiții”, crede Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, municipiul Chișinău la capitolul investiții este marginalizat de către autoritățile centrale. Practic, toți banii de la nivel central pentru investițiile de la nivel local se duc în localitățile din țară, cu excepția municipiului Chișinău, care realizează investiții din: economii; vânzarea anumitor bunuri; și împrumuturi. „Municipiul Chișinău, cele mai multe venituri, ca și celelalte localități din țară, le are din impozitele pe care statul le repartizează la nivel local. Venituri locale pot fi și din chiria anumitor proprietăți. Taxele locale scad ca pondere și în Chișinău și în restul țării și trebuie să fie identificate noi surse de venituri. O soluție ar fi taxa pentru dezvoltare. Toți cei care construiesc imobile în Chișinău, trebuie să plătească o taxă care va fi utilizată pentru construcția de drumuri și infrastructură pentru aceste imobile: drumuri, apă și canalizare etc..”, potrivit expertului.

Economistul afirmă că patrimoniul municipal poate fi o sursă de venit pentru proiecte investiționale. Un exemplu ar fi taxa de parcaj, care este sub utilizată. La fel și împrumuturile. Municipiul Chișinău și așa practic toate investițiile le face din împrumuturi și trebuie revăzut modul de utilizare a instrumentului dat, ca să nu fie necesar la un moment dat să se plătească prea mult. În prezent 2% din bugetul municipal merg spre plata dobânzilor, sau de 4 ori mai mult decât acum 5 ani, când pentru plata dobânzilor se direcționează doar 0,5% din tot bugetul.

Municipiul trebuie să implementeze practica bugetului participativ, când Primăria anunță programe de granturi pentru inițiative locale, ale grupurilor active de cetățeni. „Cred că municipiul Chișinău trebuie să gândească o practică de cofinanțare a unor inițiative locale, cum ar fi să se anunțe că 100 de proiecte se finanțează până la o anumită sumă, dar nu mai mult de 85 % din costul lui. Să nu fie doar de bani municipali, dar cu participarea cetățenilor”, a afirmat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că cheltuielile bugetului municipal reprezintă, în ultimii cinci ani, 6 și 7% din toate cheltuielile Bugetului Public Național. Municipiul Chișinău, în ultimii ani, aprobă bugetul la capitolul cheltuieli cu 10-12% mai mari decât se execută în realitate. 10-12% din proiectele planificate nu se realizează. Cel mai mult nu se reușește la capitolul împrumuturi. „În 2021 s-au planificat 6,3 miliarde de lei, s-au executat mai puțin de 5,3 miliarde de lei. Din 2017, bugetul nu se execută așa cum se planifică, deoarece nu se reușește atingerea tuturor obiectivelor trasate”, susține Veaceslav Ioniță.

Analistul economic menționează că până în 2020, veniturile municipiului Chișinău au fost mai mari decât cheltuielile. În 2021/2022/2023 – au fost mai mici, iar cheltuielile planificate au fost acoperite din împrumuturi. Anul viitor, probabil va fi nevoie tot de împrumuturi sau de bani din partea guvernului, deoarece estimativ veniturile tot vor fi mai mici, nu mai mult de 7,7 miliarde de lei, în contextul actual.

Potrivit analistului economic, în 2018, ponderea Chișinăului în toate cheltuielile locale au fost de 28%, în 2020 – 28,5%, în 2023 estimativ va fi 25,9%. Dacă referitor la cheltuieli generale este la nivelul de 27-28 %, la capitolul investiții stă cu mult mai slab – 11,5% în acest an, față de 21,2% anul trecut. „Lucrul acesta arată reticența care există între autoritățile centrale și cele locale. Chișinăul este considerat un oraș bogat, iar Guvernul ajută localitățile mici, că Chișinăul se poate descurca și singur, are proprietăți publice pe care le puteți da în chirie, vinde, are posibilitatea să se împrumute, iar în teritoriu nu este așa. Această abordare, în an electoral aceasta, se vede foarte tare”, a spus analistul economic.

Expertul declară că în municipiul Chișinău de obicei investițiile se planificau, dar nu toate se realizau. Nu s-au realizat cele mai multe în 2021, cu toate că în 2020 s-a executat mai mult decât s-a planificat. În 2023 cel mai probabil se va executa cu mult mai mult decât s-a planificat, dar aceasta se datorează planurilor extrem de modeste din ultimii 2 ani. „În acest an, Primăria, știind că nu va primi finanțare de la nivel central, fiind an electoral, știind că va fi greu cu împrumuturile, dobânzile fiind mari, a planificat doar 497 de milioane de lei, dar va investit circa 850 de milioane de lei. Pentru anul viitor, Primăria Chișinău trebuie să își facă un plan investițional de cel puțin 2 miliarde lei: fie din împrumuturi; fie din cooperare cu autorități centrale, fie din gestionarea mai bună a patrimoniului”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță precizează că cea mai mare parte a bugetului municipal este format din impozitele de la stat, dar bugetul local mai are și taxe locale, care în acest an, în toată țara, vor fi estimativ de 735 de milioane de lei. Municipiul Chișinău-350 de milioane de lei, restul țării-385 de milioane de lei. S-a constatat că potențialul economic al Chișinăului este cu mult mai mare. Un agent economic din Chișinau plătește de trei ori mai puține taxe decât cei de la sate, unde nu există activitate, iar primăriile sunt nevoite să taxeze agenții economici. Dacă municipiul Chișinău ar taxa agenții economici la fel cum se face la sate, veniturile din taxele locale în Chișinău ar fi de un miliard de lei și nu de 350 de milioane de lei. Abordare care nu este una constructivă și ar trebui identificate noi surse de venit și nu majorată povara fiscală în baza taxelor existente.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2017, municipiul Chișinău, din taxele locale, acoperea 6,5% din cheltuielile bugetului municipal. În 2022 – 4,6%. Anul acesta – 5,1%, ceea ce a provocat tensiuni și nemulțumiri atât în rândul agenților economici cât și a populației. „Taxele locale, din păcate, pe de o parte nu le colectăm la nivelul care trebuie. Pe de altă parte, orice majorare de taxe creează tensiune. Primăria Chișinău trebuie să coopereze cu autoritățile centrale să fie identificate alte surse de venit. Am dat exemplu taxei pentru dezvoltare, care ar putea aduce anual 100-150 de milioane de lei, care imediat ar crește acest coeficient de la 5,1% la 7%. Taxa pentru dezvoltare este bună nu doar pentru municipiul Chișinău, dar și pentru toată țara”, a declarat Veaceslav Ioniță.

În opinia expertului, patrimoniul proprietate municipală este cel mai neexplorat domeniu. „Când în fața unui oficiu se pune semn că parcare interzisă - este ilegal, este furtul patrimoniului public și puteți chema poliția. Această taxă pentru parcaj este aplicată în prezent în 18 localități, 5 au planificat să o introducă. Municipiul Chișinău nu o aplică. Toată țara va aduna anul acesta 105 mii de lei din această taxă. Suma aceasta, Chișinaul o poate acumula în câteva ore. Dacă parcările publice, locurile de parcare, ar fi date în chirie, suma pe care ar acumula-o Chișinăul, pe an, va fi de 300 de milioane de lei. Ceea ce trebuie să facă Primăria este să încheie contracte de lungă durată cu agenți economici care utilizează locuri publice de parcaj pe gratis. În felul acesta se va face ordine și nu vom mai avea mii de locuri de parcaj luate abuziv din spațiul public și utilizate pe gratis”, a opinat expertul.

Vorbind despre împrumuturile pe care le iau primăriile pentru a acoperi cheltuielile bugetare, economistul a spus că astăzi acestea sunt la nivelul de 85% sunt luate de mun. Chișinău. În trimestrul II din acest an, datoriile primăriilor erau de 1,3 miliarde de lei, dintre care 597 de milioane de lei – împrumuturi externe, iar 736 de milioane – împrumuturi interne. În 2017, împrumuturile externe erau la nivel de 90%, de 359 de milioane de lei, restul 30 de milioane de lei erau împrumuturi interne. În 2022,  deservirea împrumuturilor externe a fost de 2,2% din valoarea lor, iar împrumuturile interne – 10%. În acest an, împrumuturile externe – 7%, iar cele interne – 15,7%. „În cazul primăriilor ar fi de dorit împrumuturi externe să domine. Primăria municipiului Chișinău are o practică nouă - obligațiuni municipale, care sunt împrumuturi de la cetățeni. Eu cred că pentru Chișinău pe primul loc trebuie să fie împrumuturile de la cetățeni, pe locul doi - împrumuturi externe și pe locul trei - împrumuturile interne din alte surse”, a spus expertul.

Despre datoriile acumulat până în prezent de către municipiul Chișinăul, analistul economic a estimat că în 2017 erau de circa 380 de milioane de lei. În 2019 municipalitatea a întors din datoriile vechi și nu a luat împrumuturi noi, ajungând la 316 milioane de lei datoriile vechi. În 2019 a continuat să întoarcă din datoriile vechi și a ajuns la 250 de milioane de lei. În 2020/2021/2022 și 2023 s-a împrumutat, iar în prezent Chișinăul a acumulat 1,4 miliarde de lei datorii. Dacă anterior dominau cele externe, în 2022 au dominat cele interne, în acest an, din nou, se accesează împrumuturi externe.

În acest an, deservirea datoriilor pentru împrumuturile interne și externe, va costa bugetele locale - 170 de milioane de lei, dintre care Chișinăul - 144 de milioane de lei, restul țării - 25 de milioane de lei. Din toate cheltuielile bugetului municipiului Chișinău, în 2019 și 2020, 0,5% erau pentru plata dobânzilor. În acest an, s-a ajuns la 2,1%. Spre comparație, Guvernul în 2020 a plătit 3,4%, în acest an va plăti circa 6,6% din bugetul său pentru dobânzile la împrumuturi. „Împrumuturile pentru municipiul Chișinău sunt instrumentul de bază în investiții și dezvoltarea infrastructurii și nu sunt riscante de a fi accesate, în condiția în care dobânda este mai mică decât creșterea veniturilor bugetare anuale”, a conchis expertul.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Sectorul Tehnologiilor Informaționale (IT) și cel de Servicii pentru Business (BSS) sunt lideri, începând cu 2023, în exporturile Republicii Moldova. Aceste două ramuri ale economiei moldovenești vor asigura, în acest an, un volum al exporturilor de servicii de circa 830 de milioane de dolari, reprezentând circa 28% din totalul exporturilor moldovenești de servicii. „Aceste două sectoare acum 15 ani practic nu existau în Republica Moldova. Sunt efectul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană (UE). Sunt efectul investițiilor străine directe în țara noastră. Sunt două sectoare care au generat locuri de muncă, investiții și exporturi”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 15 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, aceste două sectoare au cea mai dinamică creștere în ultimii ani, devenind cele mai mari ramuri de export ale Republicii Moldova. În timp ce alte ramuri de export au suferit în ultima perioadă, inclusiv din cauza războiului dus de către Federația Rusă în Ucraina, sectoarele IT și BSS se bucură de investiții, deoarece prezintă un risc mai scăzut. Totodată, sectorul IT, în prezent, este cel mai puternic din punct de vedere al salariilor și este cel mai dinamic după numărul de salariați. De asemenea, sectorul IT trebuie privit ca o ramură a economiei cu cel mai mare potențial de reîntoarcere a diasporei acasă și de angajare a tinerilor din țară, care, în caz contrar, vor alege să migreze din țară.

Veaceslav Ioniță susține că atunci când se vorbește despre comerțul Republicii Moldova se are în vedere comerțul atât cu bunuri, cât și cu servicii. Republica Moldova a cunoscut două creșteri puternice ale comerțului extern. În perioada 2004-2008, comerțul extern, atât de bunuri, cât și de servicii, a crescut de la 2,7 la 8,2 miliarde de dolari. Între 2021 și 2022 – de la 10 la 17 miliarde de dolari. În acest an, s-a stabilizat la 17,5 miliarde de dolari, atât importul, cât și exportul. Dacă în ceea ce privește bunurile, atât exportul, cât și importul, scade. Cât privește comerțul cu servicii, va fi înregistrată cea mai mare creștere din toate timpurile de circa 1,1 miliarde dolari.

Expertul spune că economiile mari au comerțul extern la nivel de 20-40 % din Produsul Intern Brut (PIB). Își permit să producă tot de ce au nevoie și produc mult, consumă mult și astfel comerțul lor extern, raportat la PIB, nu este atât de mare și mai mult se bazează pe economia locală, decât pe cea externă. Țările mici, din contra, au un grad de deschidere enorm, deoarece au un segment îngust de produse pe care le produce în cantități enorme și trebuie să le exporte. Nu pot produce multe lucruri, pe care trebuie să le importe,  și din acest motiv, au o deschidere a economiei lor care se măsoară prin volumul comerțului extern, raportat la PIP, destul de mare. „În Republica Moldova comerțul extern este la nivel de 100% din PIB. A atins de câteva ori maxime de 120%. În 2022 a fost 118%. În acest an este o scădere din contul exportului de bunuri. În cazul serviciilor, a fost stabil pe tot parcursul timpului, cu o tendință clară de creștere. Cât privește bunurile, suntem dependenți de criză, de condițiile climaterice, de prețuri etc.. Republica Moldova trebuie să se specializeze pe exportul de servicii, deoarece ne asigură cea mai mare stabilitate a încasărilor. Avem o balanță comercială negativă la bunuri și una pozitivă la servicii”, a spus expertul.

Economistul afirmă că în acest an, în Republica Moldova exporturile vor crește, dar nu în ritmul care a fost până acum, și se datorează exclusiv exportului de servicii. Exportul de bunuri va scadea, cel mai probabil, cu cel puțin 300 de milioane dolari. Dacă anul trecut a fost de 4,3 miliarde dolari, în acest an va fi de 4 miliarde de dolari. Exportul de servicii, de la 2,2 miliarde de dolari anul trecut, va ajunge la 2,9 miliarde de dolari în acest an. „În Republica Moldova, până în 2010, balanța comercială și la bunuri și la servicii a fost negativă. Din 2011, doar la servicii este pozitivă. Se exportă servicii cu mult mai multe decât se importă. În acest an, balanța comercială la servicii va fi pozitivă,  de cel puțin 1,2 miliarde de dolari. Exportăm servicii și procurăm gaz, energie electrică și alte lucruri”, a afirmat economistul.

Potrivit economistului, în acest an, din totalul exportului de servicii, de 2,9 miliarde de dolari, 830 de milioane de dolari va fi exportul de servicii IT și BSS, care în 2010 era de 96 de milioane de dolari. Până în 2016, în Republica Moldova domina exportul de servicii BSS, iar în ultimii 7 ani domină cele din domeniul IT, schimbări care s-au produs pe fundalul modificărilor legislative atunci când s-au creat parcurile IT. Astfel, exportul de servicii IT va ajunge în acest an, cel mai probabil, la 615 milioane de dolari, iar BSS - 215 milioane de dolari.

Economistul a mai menționat că sectoarele IT și BSS, în lume, sunt văzute ca un singur sector. În Republica Moldova acestea s-au dezvoltat separat. Dacă IT a avut atenție din partea statului, cel BSS a stat în umbră. Dacă în domeniul IT, ai nevoie de o pregătire specială, și aici practic se epuizează forța de muncă, în cazul BSS, posibilitatea de a antrena persoane tinere, inclusiv mame cu copii, fără calificare, este în creștere. „Modificarea legislativă, pe care acum a propus-o Guvernul Parlamentului, s-a votat deja în prima lectură, are ca scop să le sincronizeze pe aceste două ramuri ale sectorului economic, să formeze un sector de servicii inteligente pe care Republica Moldova să le exportă, astfel încât să fie asigurată o creștere a exportului nu doar de servicii IT, dar și de BSS. Ponderea serviciilor IT în exportul Republicii Moldova a crescut de 7 ori față de acum 10 ani. Acum reprezintă, raportat la PIB, 3,5%, cu potențial de creștere”, a menționat economistul.

Expertul declară că până în anii 2014-2015, serviciile IT, generate de către companiile moldovenești, erau jumătate vândute pe teritoriul Republicii Moldova, iar cealaltă jumătate – exportate.  Întreaga piață IT până în 2016 era de 2,4 miliarde de lei. Astăzi, 85% din toate produsele IT ale Republicii Moldova sunt exportate. În țară, vânzările ar fi estimativ la nivel de 2 miliarde de lei. Astfel, IT este considerat un sector orientat către export. În cazul BSS, se intuiește că cea mai mare parte sunt orientate către export. Doar o mică parte se vând în țară, deoarece în Republica Moldova încă puține companii prestează așa servicii.

Veaceslav Ioniță mai spune că în acest an, salariul în sectorul IT va ajunge la 42500 de lei. Salariul mediu pe economie va fi de 12450 de lei. Astfel, diferența dintre salariile din IT și alte sectoare crește din ce în ce mai tare. În acest an, 10% sau 60 de mii de moldoveni vor avea un salariu mediu de aproape 35 de mii de lei. Până în anul 2018, salariul în sectorul IT era comparabil cu salariul celor mai plătiți 10% dintre salariații, deoarece serviciile se vedeau pe intern și nu se exportau. Astăzi, când aceste servicii se exportăm, salariul în IT se diferențiază cu aproape 20% de salariul celor mai bine plătiți salariați. Astfel, sectorul IT devine unul unde salariul mediu este mult mai mare decât salariul mediu al celor mai bine plătiți 10% dintre salariați. Diferența crește deoarece aceste servicii deja se exportăm din ce în ce mai mult. În sectorul IT, în acest an, pentru prima dată salariul mediu va depăși 2 mii de euro lunar. Anul trecut a fost 1.865 de euro. Salariul în sectorul IT crește cu mult mai rapid decât media pe economie.

Potrivit economistului, în sectoarele IT și BSS anul trecut erau 37800 de angajați. În acest an, se estimează că vor fi deja 42 de mii.  Dacă în sectorul IT, în 2015 erau 8200 de persoane, în acest an vor fi 25500. În sectorul BSS, 18800 au fost în 2018. În acest an vor fi 16500. „Din aceste două sectoare importante ale economiei, doar unul s-a bucurat de atenția din partea statului. IT s-a dezvoltat puternic, la capitolul salarii, export, forță de muncă, iar BSS a rămas în umbră. Și aici Guvernul, în mod prioritar, a cerut Parlamentului să rezolve această diferențiere. Această modificare legislativă, care se discută acum în Parlament, are rolul de a dezvolta sincronizat atât sectorului IT, cât și sectorul BSS”, a spus economistul.

Vorbind despre principalele 20 de ramuri de export ale Republicii Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că serviciile IT și BSS vor atinge un volum de 830 de milioane de dolari; echipamente electrice – 770 de milioane de dolari; combustibil – 575; servicii de transport – 570; îmbrăcăminte și încălțăminte – 380; cereale – 290; produse alimentare – 285; uleiuri vegetale sau animale – 280; semințe și fructe oleagenoase – 260; prelucrarea materiei prime – 250; băuturi alcoolice – 230; fructe – 225; mobilă – 155; sticlă și articole de stică – 125. Alte ramuri sub 100 de milioane de dolari. Din cele 20 de ramuri cu potențial de export, 6 reprezintă serviciile și 14 – bunurile. Astfel, exportul de bunuri și servicii în acest an va fi de 6,9 miliarde de dolari, dintre care 4 miliarde de dolari vor fi exportul de bunuri și 2,9 miliarde de dolari – de servicii.

Analistul economic a mai spus că aceste două sectoare care nu existau 10-15 ani în urmă, acum generează același volum de exporturi cât se exporta acum 10-15 ani. „Atunci când s-a modificat legislația pentru a dezvolta serviciile IT, efectul a fost imediat, a crescut numărul de angajați, a crescut volumul exportului, a crescut salariul mai rapid, comparativ cu alte ramuri ale economiei, iar acest impuls, care acum va fi când vor fi sincronizate IT și BSS, va avea efect și asupra BSS, care încă nu are o dezvoltare atât de puternică”, a conchis analistul economic.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

„Leul moldovenesc, care a fost destul de puternic în 2023, a creat dureri de cap nu doar agricultorilor și producătorilor locali, dar a devenit o problemă majoră și pentru Guvernul Republicii Moldova, care a întâmpinat dificultăți mari la executarea veniturilor Bugetului de Stat”, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Iniiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Potrivit expertului, în 2023, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere constantă față de decembrie 2022, când cursul mediu lunar a fost de 19,37 Lei/USD. În decembrie curent se înregistrează o apreciere puternică a leului, care în cel mai bun caz va fi la nivel de 17,6 Lei/USD sau cu minimum 10% mai puternic decât a fost acum un an. Pe parcursul anului, leul moldovenesc a fost în mediu cu 6-8% mai puternic, decât la sfârșitul anului trecut când se examina Bugetul de Stat pentru 2023.

„Aici trebuie să menționăm că la momentul elaborării Bugetului de Stat pentru 2023, Guvernul Republicii Moldova anticipa o depreciere ușoară a leului în 2023 cu 3,3% până la un curs de 20,01 Lei/USD. Însă, am avut o evoluție diametral opusă, caracterizată de aprecierea leului. Față de prognoza pentru acest an, în prezent leul este cu 16,5% mai puternic”, susține Veaceslav Ioniță.

Economistul spune că un leu puternic are atât avantaje cât și dezavantaje. Fără a polimiza dacă este bine sau nu să avem un leu puternic, problema este diferența enormă între așteptări și realitate, diferență care crează ratări de venituri din TVA la vamă, care au fost planificate reieșind din cursul valutar de 20,01 Lei/USD. „Guvernul când planifică veniturile și cheltuielile bugetare se conduce de mai mulți parametri macro-economici, unii dintre ei, cursul valutar, este direct determinat de filosofia și acțiunile Băncii Naționale a Moldovei (BNM)”, spune economistul.

Analistul economic declară că cel mai afectat de cursul valutar a fost Serviciul Vamal, care va înregistra în acest an pierderi de circa 2,36 miliarde de lei, doar de la colectarea de TVA, determinate de întârirea leului moldovenesc, contrar așteptărilor de depreciere ușoară. Totodată, afirmă că Bugetul de Stat în acest an are mai multe provăcări la executarea lui, (Cinci factori au dus la diminuarea cu 2,7 miliarde de lei a încasărilor bugetare în 2023), însă, efectele cursului valutar sunt mai mari decât ale tuturor celorlalți factori luați împreună. Leul puternic a creat o gaură bugetară, care la rândul său a generat dificultăți în onorarea obligațiunilor Guvernului Republicii Moldova față de bugetari și implementarea proiectelor economice. „Pentru anul 2024, Guverul Republicii Moldova anticipează o depreciere a leului de 4,2% până la 18,93 Lei/USD. Tindem să credem că, spre deosebire de 2023, în 2024 prognoza nu doar că se va adeveri, dar și va fi depășită, cea ce va permite acumularea suplimentară de venituri din TVA la vamă în Bugetul de Stat”, a spus analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că în prognoza bugetară și eleborarea bugetului pentru 2024 un element esențial este stabilirea unei comunicări sincere și neformale între Guvern, Ministerul Finanțelor și BNM, comunicare care trebuie să depșească formatul discuțiilor formale și protocolare. „Comunicarea trebuie să cuprindă discutarea tuturor aspectelor macro-economice, îngrijorările care frământă fiecare instituție, prioritățile lor și formularea de poziții comune, privind rata inflației, cursul valutar, politicile monetare. BNM este o structură independentă, dar acțiunile sale au un efect direct și imediat atât asupra economiei cât și a Bugetului de Stat. Din acest motiv și este necesară comunicarea, pentru a îmbunătăți planificarea bugetară și a evita astfel de situații neplăcute, când Bugetul de Stat se confruntă cu așa găuri majore în acumualrea de venituri”, a conchis expertul.

În 2023, industria tehnologiilor  informaționale (IT) a devenit cea mai mare ramură de export a economiei moldovenești, asigurând aproape ¼ din exporturile de servicii. În acest an, cifra de afaceri a domeniului IT va atinge 13,2 miliarde de lei, dintre care 85% sunt destinate exporturilor. „În timp ce exportul de bunuri înregistrează în acest an scădere, exportul de servicii IT, înregistrează creșteri”, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

Potrivit expertului, industria IT poate fi considerată motorul de dezvoltare al economiei moldovenești. În 2010, această ramură genera anual 800 de milioane lei și doar 35% erau servicii destinate exporturilor. În 13 ani, ramura, din una neobservată, a devenit sectorul de bază al economiei naționale, care a crescut în această perioadă de 16 ori. În Republica Moldova nu există o altă ramură care să mai fi înregistrat asemenea performanțe.

Veaceslav Ioniță spune că în condițiile când exporturile de bunuri în Republica Moldova în acest an înregistrează o scădere semnificativă, de cel puțin 400 milioane de dolari, exportul de servicii, în special datorită iIndustriei IT, continuă să crească și devine treptat cel mai importat sector de exporturi din Republica Moldova. „Estimăm în acest an creșterea exportului de servicii cu 23% sau cu 525 de milioane de dolari. Volumul total al exporturilor va ajunge la 2,8 miliarde de dolari, dintre care exportul de servicii IT va constitui 605 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 22% din totalul exportului de servicii. Acum 15 ani exportul de servicii IT erau aproape nevăzute și constituiau doar 0,7% din totalul exporturilor de servicii”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, industria IT în acest an devine cea mai mare ramură de export a Republicii Moldova, lucru care se datorează efortului depus de către companiile private, dar și susținerii oferite din partea statului acestei ramuri.

În opinia analistului economic, pentru asigurarea continuității acestui ritm de creștere este extrem de important că modificările legislative propuse de către Guvern, în mod prioritar, să fie susținute de către Parlament. Astfel, să fie oferită o certitudine celor din ramură că vor deveni și mai atractiv în atragerea investițiilor în acest domeniu cheie, care a devenit domeniul de bază al economiei naționale și cea mai mare ramură de export.

„România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, este cel mai mare investitor de bună credință în Republica Moldova și este țara care depune toate eforturile ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 1 decembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2023, volumul comerțului dintre Republica Moldova și România va fi de 2,8 miliarde de dolari, similar cu anul trecut. Timp de doi ani, comerțul Republicii Moldova cu România s-a dublat, în special pe fundalul războiului dus de către Federația Rusă contra Ucrainei. Republica Moldova importă multe mărfuri din Ucraina și apoi le exportă în România și multe mărfuri din România sunt importate de către Republica Moldova și apoi exportate în Ucraina.

„În Republica Moldova sunt slab dezvoltate exporturile. Țara este slab competitivă pe plan internațional. A avut o dependență puternică de Federația Rusă, dar nu o mai are. În 1997 circa 58% din exporturile moldovenești mergeau către Federația Rusă. Dacă se lua în considerare și țările Comunității Statelor Intependente (CSI), Republica Moldova era practic integrată, privind exporturile, doar în CSI. România la acea vreme deținea o cotă de 6,7%. Apoi, a crescut constant și stabil, iar astăzi este principalul și unicul partener comercial al Republicii Moldova”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că în acest an sunt două recorduri privind exporturile moldovenești. România deține cea mai mare cotă în exportul produselor moldovenești din toată istoria Republicii Moldova – 32,9% sau 1/3; iar Federația Rusă 3,5% – cea mai mică pondere din toată istoria Republicii Moldova. „Practic Federația Rusă a dispărut ca țară de destinație pentru mărfurile moldovenești. Exporturile spre România sunt astăzi de 10 ori mai mare decât în Federația Rusă. În 1997, exporturile moldovenești spre Rusia erau de 8 ori mai mari decât în România. Lucrurile s-au inversat”, a spus expertul.

Economistul declară că în perioada 1996-2000, Republica Moldova exporta în CSI - 62,7% din toate mărfurile, iar în Uniunea Europeană (UE) – 30,1%. În perioada 2001-2005, 37,7% era ponderea exporturilor în UE și 54,1% în CSI. Din 2006, exporturile moldovenești către UE au trecut de 50%, iar spre CSI au coborât sun 40%. În perioada 2016-2020, exporturile moldovenești spre UE au ajuns la 66,7%, iar spre CSI au coborât la 14,8%. În prezent, exporturile Republicii Moldova spre UE sunt de 59%, iar către CSI – 8,8%. „Scăderea către UE este din cauza că nu avem încă o integrare puternică în UE. Totodată, trebuie să avem și o diversificare a exporturilor către ate piețe. Exporturile de 50-60% spre UE este mai mult decât suficient. Spre CSI - 10% este suficient. Restul 30-40% trebuie să ajungă și pe piețe noi, cum este piața Chinei, Turciei, din Africa de Nord. 44,3% din toate exporturile moldovenești către UE sunt realizate în România. Pe locul II este Italia  – 13,9%, pe locul III – Germania cu 11,9%. Alte țări sunt sub 6%”, a declarat economistul.

Analistul economic menționează că Republica Moldova nu este doar malul drept, dar este și regiunea separatistă transnistreană, care în prezent are un volum al comerțului extern cu România de 300 de milioane de dolari. În 2021 a fost 320 de milioane dolari. Exporturile în România din regiunea separatistă transnistreană au fost 127 de milioane de dolari în 2022 și tot de 127 de milioane de dolari vor fi în acest an. Importurile au scăzut la 214 milioane de dolari în 2021 și la 130 de milioane de dolari în 2022. În 2023 se vor ridica la 170 de milioane de dolari. Exporturile din regiunea separatistă transnistreană, în toate țările, în doi ani au scăzut, de două ori, de la 640 de milioane de dolari, cât a avut exporturi, fără Republica Moldova, la ceva mai mult de 300 de milioane de dolari în acest an. Practic, exporturile din regiunea separatistă transnistreană în toate țările s-au redus de două ori, cu excepția României, unde au fost menținute volumele de exporturi.

„Regiunea separatistă transnistreană în interiorul Republicii Moldova nu face exporturi, dar vânzări. Volumul exporturilor din regiune, plus vânzările pe malul drept a Nistrului, a fost în 2021 de 940 de milioane dolari, iar în acest an va fi de 700 de milioane dolari. Ceea ce vinde regiunea separatistă transnistreană mărfuri pe malul drept, în acest an va atinge un record absolut – 53,3%. În regiune este o prăbușire a exporturilor și ceea ce le menține vânzările sunt vânzările pe care le fac pe malul drept. Spre România, în 2005 erau 3,5% din toate vânzările din regiunea separatistă transnistreană. Astăzi au ajuns la 18%. România și Republica Moldova asigură 70% din consumul tuturor mărfurilor care ies din regiunea separatistă transnistreană”, a menționat analistul economic.

Veaceslav Ioniță susține că Federația Rusă, în acest an, are un record absolut negativ. Dacă în Federația Rusă în 2006 mergeau 46% din toate mărfurile din regiunea separatistă transnistreană, în acest an au ajuns la minimum istoric de 7,6%. În Federația Rusă regiunea separatistă practic nu exportă nimic. În prezent, tot ce se produce acolo, mai mult de jumătate să vinde în Republica Moldova, iar jumătate din ceea ce rămâne, 1/3, se vinde în România, și după aceasta, în UE, încă jumătate. Media pe ultimii cinci ani spune că 48% din exporturile regiunii sunt în UE; 24-25% în Ucraina, care nu mai este membră CSI; 18% în CSI; și 9% în alte țări.

Expertul afirmă că investițiile directe ale României în Republica Moldova au cunoscut un declin până în 2016, când erau de 139 de milioane de dolari sau 5,3% din total. În prezent, au o creștere impresionantă și au ajuns la 430 de milioane de dolari sau 10% din toate investițiile străine în Moldova. În cea mai mare parte se datorează venirii capitalul privat, în special a unor bănci private din România, care au o prezență puternică în Republica Moldova. România și-a crescut cota de investiții de două ori. Fiecare al 10-lea dolar care este investit în Republica Moldova este din România.

Făcând un top al țărilor care au făcut cele mai mari investiții în Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a opinat că trei țări ar trebui să fie excluse: Cipru, Rusia și Olanda. Cele venite din Cipru și Olanda sunt din zone offshore și există bănuiel că este vorba tot capital moldovenesc, dar marcat ca din Cipru și Olanda. Investiția rusească a însemnat privatizări, cedări de active și nu au venit bani din Federația Rusă, cât proprietățile moldovenești au fost transformate în proprietățile lor.

„Cel mai mare investitor străin în Republica Moldova este România, care a realizat investiții de aproape 430 de milioane de dolari; urmat de Germania, cu peste 245 de milioane de dolari. Marea Britanie a oferit suport de 239 de milioane de dolari; urmată de Bulgaria cu peste 215 milioane de dolari. Aceste țări joacă un rol cheie în tot ce înseamnă înnobilarea capitalului din Republica Moldova, aducerea de tradiții europene și apropierea Republicii Moldova de UE”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, spune că în acest an, Guvernul Republicii Moldova se confruntă cu probleme majore în cea ce privește încasările bugetare, în special din TVA. Problemele au devenit atât de evidente, că în luna octombrie a trebuit să ceară Parlamentului modificări la bugetul de stat, pentru a redistribui sarcinile de încasare din TVA și a remedia situația până la sfârșitul anului. Anul 2023 este un an când Republica Moldova a trecut prin mai multe provocări, inclusiv la capitolul încasări bugetare. Analiza de mai jos, a fost scrisă pentru a lua decizii corecte, care vor determina evoluția lucrurilor în anul 2024 și următorii ani.

Veniturile bugetare din TVA au crescut stabil până în primul trimestru din 2023, când au ajuns la 30 de miliarde de lei, în valoare anuală. Apoi, a urmat jumătate de an de stagnare și chiar o scădere ușoară a veniturilor, fapt mai rar întâlnit în istoria bugetar-fiscală, execepție anul 2020, în timpul pandemiei de COVID-19. Pentru a înțelege amploarea și valoarea fenomenului, trebuie spus că anii precedenți, încasările din TVA în bugetul public constituiau 15,1% din totalul veniturilor populației, iar în acest an au scăzut la 13,8%. Această reducere de 1,3 p.p. (puncte procentuale) înseamnă 2,7 miliarde lei ratări bugetare din încasările din TVA pentru acest an. 

Expertul declară că, pentru a contracara acest fenomen, este important de a înțelege cauzele care au generat tendințele negative. Trebuie analizate cinci cauze potențiale, care pot influența încasările bugetare și, astfel, să fie identificate soluțiile de stopare a fenomenului negativ.

Reducerea sau încetinirea cheltuielilor populației
Expertul susține că aceasta este cea mai evidentă cauză. Dacă populația își reduce cheltuielile, veniturile bugetare din TVA tot se reduc. Acesta fenomen a fost clar evidențiat în 2020, pe fundalul pandemiei de COVID-19. Economiile nete ale populației în bănci, în primele nouă luni ale anului curent, au crescut cu 3,3 miliarde de lei. Altele 3,5 miliarde de lei sunt economiile păstrate acasă. În total, circa 6,8 miliarde lei au fost economișiți și nu au mers la consum. Această tendință înseamnă ratări de venituri bugetare din TVA de circa 1 miliard de lei. După doi ani de criză, acum trebuie promovate politici clare de încurajare a consumului, fără de care sunt compromise puternic veniturile bugetare. Totuși, temperarea consumului și creșterea înclinației spre economii nu este ceva specific pentru acest an și are impact mai mic asupra ratărilor bugetare. În timp ce încasările de la Serviciul Fiscal de Stat (FISC) au crescut moderat, de la 2,5 miliarde de lei în trimestru trei, 2022. la 2,9 miliarde de lei în trimestru trei, 2023. Încasările de la vamă s-au redus substanțial, de la 6,5 miliarde de lei în trimestru trei, 2022, la 5,3 miliarde de lei în trimestru trei, 2023. Astfel, consumul temperat a influențat încasările bugetare, dar reducerile de la vamă nu pot fi explicate prin acest factor.

Trecerea la produsele cu TVA redus
Criza energetică din 2021-2023 a influențat puternic încasările bugetare din TVA. Cheltuelile populației și ale agenților economici pentru gaze naturale au crescut de la 3 miliarde de lei în 2020 la 13 miliarde de lei în 2022. În consecință, populația a fost nevoită să-și reducă cheltuelile din contul bunurilor obișnuite, unde TVA este 20%, pentru a achita factura la gaze naturale, unde TVA este de 8%. Această trecere a generat o reducere a încasărilor bugetare cu 900 de milioane de lei. Totuși, acest factor a fost valabil în 2022, mai puțin în 2023. Mai mult, încasările bugetare au început a fi negative din trimestrul II din acest an, 2023, după sezonul de încălzire. Din acest motiv, considerăm important să menționăm că influența acestui factor în acest an este una minoră și poate fi neglijat.

Creșterea cererii față de bunurile cu TVA la cota Zero
Noi avem bunuri cu facilități fiscale sporite, sau cota zero la TVA. Cel mai mare ca volum, și cel mai prezent, este cota zero la procurarea de imobile. Guvernul Republicii Moldova, anual, oferă această facilitate tuturor cetățenilor, dar nimeni, nici odată, nu a menționat această facilitate. În acest an, 2023, scutirea fiscală de la procurarea de apartamente va fi de minimul 640 de milioane de lei. De fapt, este o subvenție ascunsă oferită de către Guvern tututor celor care cumpără apartamente sau locuințe. Deoarece a crescut de două ori numărul locuințelor noi date în exloatare în acest an, față de anul trecut, ratările bugetare, cauzate de această creștere, sunt de circa 350 de milioane de lei.

Trecerea la economia neobservată
Sub economia neobservată se înțelege acele vânzări de bunuri și servicii care se realizează fără plata unor impozite, dar asupra cărora Guvernul nu solicită careva plăți. Spre exemplu, persoanele fizice, care vând produse agricole în piețe sunt scutite de plata TVA. În perioada de criză, un anumit număr de consumatori au migrat de la comerțul organizat, unde se achită TVA, la procurările de la piață, unde mărfurile sunt mai ieftine și nu se achită TVA. Considerăm că acest fenomen, chiar dacă există, nu este diferit de alte perioade și influența lui este una extrem de minoră.

Creșterea comerțului ilicit
Comerțul ilicit este considerată orice activitate economică de import, producție sau vânzare de bunuri și servicii, care se realizează fără onorarea, totală sau parțială, a obligațiunilor fiscale la buget. În opinia expertului, acest factor este de bază în tot ceea ce privește evoluția negativă a încasărilor bugetare din acest an. Anume comerțul ilicit trebuie să tragă cea mai mare atenție, atunci când se dorește soluționarea problemei încasărilor bugetare. Cel mai clar exemplu este comerțul ilicit cu produse de tutun, în special cu țigările electronice. Aceasta se explică prin faptul că nu există un alt produs la scară largă, care la un volum atât de mic să permită o fraudă fiscală atât de mare. Spre exemplu, într-o geantă de mână de 16 kg încap țigări electronice cu o valoare de evaziune fiscală de 35 de mii de lei. Astfel, la fiecare kg de țigări electronice vândute ilegal, frauda fiscală este de 2,2 mii de lei. Nu există nici o altă marfă în Republica Moldova, care se genereze așa fradudă fiscală la un volum atât de mic. Chiar dacă subiectul comerțului ilicit este pe agenda Guvernului și a Parlamentului, cel mai bine ar fi ca Ministerul Finanțelor să se preocupe de contracararea lui. Trebuie să-și asume răspunderea. Ministerul Finanțelor este instituția care prima resimte efectele acestui fenomen, iar amploarea lui afectează direct încasările bugetare, și prin coordonare cu alte instituții de reglementare, și de asigurare a ordinii de drept, Minsterul Finanțelor poate elebora și promova politici viabile pe termen lung, care să diminueze acest fenomen negativ și să asigure creșterea încasărilor bugetare.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În prezent, avem o creștere substanțială a economiilor nete din partea populației. Banca Națională a Moldovei (BNM), care a încurajat aceste economii, acum că a trecut șocul prețurilor, șocul inflației, trebuie să ia măsuri pentru a putea depăși un alt șoc, cel al revigorării economiei naționale. „Avem nevoie de relansarea consumului, să crească încasările bugetare. Agenții economici, după șocul din 2021/2022, au nevoie de vânzări către populație. Împrumuturile bancare ar fi o sursă de încurajare a consumului populației. Creșterea îndatorării populației, în contextul actual, este mai degrabă privită pozitivă decât negativă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, de vineri, 27 octombrie, realizată în parteneriar cu Privesc.Eu.

Potrivit expertului, economiile nete ale populației înseamnă toate depozitele cetățenilor Republicii Moldova din bănci minus toate creditele pe care le-au luat tot ei la bănci, la instituțiile financiare nebancare, precum: companiile de leasing, de microfinanțare, asociațiile de economii și împrumut. În prezent, moldovenii au drept depozite aproape 64 de miliarde de lei, dar credite de circa 35 de miliarde de lei, atât de la instituțiile bancare cât și nebancare. Astfel, economiile nete ale populației în trimestrul III din acest an sunt estimate la 29,1 miliarde de lei.

„La noi economiile nete au atins un record în 2020, de 27,4 miliarde de lei. După, s-au prăbușit la 18,5 miliarde de lei în trimestru I din 2022. 2021 este anul când moldovenii s-au împrumutat fără precedent. S-au luat credite noi de câte un miliard și jumătate de lei în fiecare lună. În 2022 am avut o stabilizare și a fost legată de criză, de intervenția BNM pe piața financiară, care a stimulat economiile și a descurajat creditarea. În trimestrul II din 2023 economiile populației au fost de 30 de miliarde de lei. În trimestrul III avem o schimbare de tendință. Populația a început să se împrumute din ce în ce mai activ, iar economiile lor au cunoscut o ușoară descreștere”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță spune că în general în Republica Moldova economiile populației sunt pozitive. Însă, anul 2021 a fost unul atipic. Moldovenii au depus în bănci 5,2 miliarde de lei, dar au luat credite de 8,3 miliarde de lei. Astfel, economiile s-au redus cu 3,1 miliarde de lei. După înăsprirea politicii monetare a BNM, care a încurajat economiile și a descurajat creditarea, a dus la ceea că depozitele au crescut mult mai rapid decât creditele. În trimestrul IV din 2022, cu 5,4 miliarde de lei a crescut soldul depozitelor persoanelor fizice, record absolut. Acum, în trimestrul III, este o creștere moderată a soldului depozitelor. Odată cu scăderea dobânzilor, are loc un proces de înviorare a consumul și este o creștere substanțială a portofoliul de credite, cu 1,4 miliarde de lei în întregul sistem financiar bancar și nebancar.

„În acest an, 2023, estimăm că veniturile populației vor fi de circa 215 miliarde lei. Câți din acești bani oamenii îi vor economisi? Recordul a fost în 2012, când 6,2% din banii câștigați de moldovenii au fost depuși sub formă de economii în instituțiile bancare. Dar, oamenii au economii și acasă, dar și sub formă de împrumuturi la rude și prieteni. În 2021, oamenii, din cauza crizei, nu doar că nu au făcut economii, dar și banii pe care îi aveau în bănci i-au retras ca să-și rezolve problemele. În acest an, avem o ușoară creștere a inclinației spre economii din partea populației”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că volumul împrumuturilor persoanelor fizice au fost, în trimestrul III din 2023, de 35,3 miliarde de lei, cel mai mare nivel atins vreo dată. Moldovenii în primele nouă luni ale anului și-au majorat portofoliul de credite cu 2 miliarde de lei. Pe tot parcursul anului 2022 - cu 1,7 miliarde de lei, iar în 2021 - cu 8,3 miliarde de lei. Gradul de îndatorare al populației, lunar, în 2021 a fost de 694 milioane de lei. Anul trecut, 2022, a fost de 140 de milioane de lei. În 2023, în primele nouă luni, moldovenii s-au îndatorat lunar, în mediu, cu circa 221 de milioane de lei. În 2021, în mediu, depozitele persoanelor fizice au crescut lunar cu 429 de milioane de lei. În 2022 - cu 258 de milioane de lei. În acest an este o creștere de 601 milioane de lei pe lună. „Oamenii duc în fiecare lună câte 600 de milioane de lei în bănci și scot câte 220 de milioane de la banca. Astfel, economiile nete, cresc lunar cu 480 de milioane de lei”, susține economistul.

Potrivit economistului, gradul de îndatorare al persoanelor fizice în 2007, raportat la Produsul Intern Brut (PIB) a fost de 9,6%. Recordul a fost în 2021 – de 13,1%. Apoi, a scăzut la 12% în 2022. În trimestru I din 2023 a fost de 11,8%. În trimestrul III din acest an a fost de 12%. În țările dezvoltate din UE, datoriile gospodăriilor casnice sunt circa 60% din PIB. În țările din regiune, România, Bulgaria, gradul de îndatorare al persoanelor fizice este la nivel de 15-20% din PIB. În acest an, în trimestrul III, datoria persoanelor fizice pentru prima dată a depășit 50 de miliarde de  lei și a ajuns la 52,3 miliarde de lei: 35,3 miliarde de lei de la instituții financiare, iar 17 miliarde de lei de la persoane fizice. Din cele 17 miliarde de lei: 2 miliarde de lei și ceva sunt împrumuturi de la cămătari, care activează în afara cadrului de reglementare, iar 15 miliarde de lei de la rude și prieteni.

Analistul economic a afirmat că din 2019 și până în 2021 dobânda la creditele, în lei, accesate de către persoanele fizice, a fost mai mică decât cea a persoanelor juridice. Ajungând la cel mai scăzut nivel de doar 5,4% anual. Când a început criza, iar BNM a înăsprit politica monetară, dobânda la creditele, în lei, destinate persoanelor fizice, a crescut la 15,9% anual. Pentru persoanele juridice a fost mai redusă. Acum, pentru persoanele juridice scade dobânda, dar mai rapid scade pentru persoanele fizice. „Băncile, în prezent, înțeleg că persoanele fizice sunt cei mai buni clienți și în anticiparea unei înviorări a consumului din partea populației, lucru care deja se întâmplă, scade destul de rapid dobânda bancară. În trimestrul III din acest an, dobânda la creditele în lei pentru persoanele fizice a coborât la 11,6% anual. Anticipăm că în trimestrul IV ne vor apropia de 10% sau va scădea sub 10%. Acest lucru va anima consumul care după doi ani de criză, este extrem de necesar economiei noastre”, a afirmat analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că și piața creditelor imobiliare își va reveni. A fost dobânda minimă de 6,7% în 2021 și a fost o creditare fără precedent. Apoi, dobânda crescut la 12,8% la sfârșitul anului 2022 începutul anului 2023. În aceste circumstanțe, procesul de creditare ipoticară s-a redus de 5 ori. În prezent dobânda la creditele ipotecare a coborât până la 9,1% anual. Dacă dobânda este mai puțin de 10%, creditele imobiliare devin atractive pentru populație, cea ce face să fie anticipată o accelerare a procesului de procurare a locuințelor prin intermediul creditelor ipotecare.

Vorbind despre media lunară a creditelor noi accesate de către persoanele fizice, expertul a declarat că maxima istorică a fost în 2021, de 1,5 miliarde de lei în fiecare lună, dintre care 965 de milioane de lei pentru credite de consum, 511 milioane de lei pentru procurarea de imobile și 50 de milioane de lei pentru începerea unei afaceri. În trimestrul IV din 2022 s-a ajuns la minimum, după ce BNM a înăsprit politica monetară. Au scăzut credit de consum, creditele ipotecare din cauza dobânzilor mari, în schimb au crescut ușor creditele pentru afaceri de la 50 la 75 de milioane de lei lunar. În acest an, în trimestrul III, s-a ajuns la 1 miliard 289 de milioane de lei credite noi luate lunar. Până la sfârșitul anului cel mai probabil va atinge 1,5  miliarde lei lunar. „Avem o schimbare de structură: la creditele de consum 968 de milioane de lei; 282 de milioane de lei pentru credite impotecare, față de 511 milioane de lei în 2021; și aceiași 50 de milioane de credite credite pentru afaceri. Oamenii au început procesul de creditare. Mai activ se i-au creditele de consum, că s-au scumpit toate lucrurile, și trebuie să acceseze mai mult, dar ca valoare se cumpără bunuri mai puține față de 2021. În ceea ce privește ipoteca oamenii sunt încă îngrijorați”, a declarat expertul.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În acest an, Republica Moldova va plăti, pentru dobânda creditelor interne și externe, o sumă dublă față de anul trecut și incomparabilă cu oricare altă perioadă din istorie. Veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne, la care guvernarea a recurs în acest an, sunt cea mai proastă soluție, deoarece sunt foarte scumpe. Granturile, care sunt cea mai bună soluție, în afară de cele politice, granturi pe proiecte nu prea sunt. Împrumuturile pe extern, care sunt și ele o soluție potrivită, în acest an, din păcate, lipsesc. „În consecință, vom plăti o sumă fără precedent pentru dobânzi la creditele interne în special, iar bugetul nu se va realiza cu circa 1 miliard de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 20 octombrie, în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță spune că Republica Moldova din 1999 și până în prezenta a fost beneficiară a mai multor granturi venite de la partenerii externi. În 2014, cel mai bun an din istoria granturilor de care a beneficiat Republica Moldova, au venit 4,05 miliarde de lei. În 2022, un alt an favorabil, au venit din granturi 4,54 de miliarde de lei. „Toți banii, care au în spatele lor suport politic, care s-au dat necondiționat pentru criza refugiaților, pentru criza energetică, pentru acțiunile de securizare a țării, au venit destul de bine. Puterea politică a președintelui permite ca în Republica Moldova să vină bani. Peste acești bani, bani din scrierea de proiecte, prin negocieri, prin convingerea partenerului că avem nevoie de bani, practic nu a venit nimic. Am ratat niște oportunități enorme”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, 2014 a fost anul când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și a fost primul an când a primit asistență, sub formă de granturi, pentru a dezvolta infrastructura țării. În 2022 a primit bani din partea Uniunii Europene legat de războiul din Ucraina, legat de criza energetică. „O parte considerabilă de bani vin pentru Republica Moldova dar nu doar în bugetul de stat, dar și prin diverse proiecte. Republica Moldova primit de la țările din UE, din SUA, de la țările dezvoltate, în ultimii 20 de ani circa 2,2 miliarde de dolari”, a spus expertul.

Economistul susține că Republica Moldova, fiind o țară slab dezvoltată, ar avea nevoie de un efort financiar, ca să-și dezvolte infrastructura, de circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB). La valoarea leului de astăzi - circa 30 de miliarde lei, bani pe care bugetul de stat nu-i are în acest sens și ar trebui să vină din exterior. „Raportat la PIB, de la 1,7% în 2013 la 3% în 2014, după ce a fost semnat Acordul de Asociere, a crescut suportul financiar extern. Trebuia să crească continuu spirjinul financiar extern, dar a avut loc jaful bancar, care ne-a prăbușit și am rătat sume enorme. În 2015 am primit 2 miliarde de lei, dar am ratat 2,4 miliarde de lei. În 2016 a primit 1,4 miliarde de lei, dar am ratat 3,5 miliarde de lei. În 2020 am primit 600 de milioane de lei, dar am ratat 5,6 miliarde de lei. Din 2015, după jaful bancar, și până în prezent, s-au ratat, sub formă de granturi, 39,2 miliarde lei. Partenerii nu au vrut să aibă de a face cu o țară unde se fură miliarde de lei și nimeni nu pățește nimic”, susține expertul.

Potrivit economistului, în 2010 au fost 321 de milioane de dolari suport financiar extern, dintre care granturi de 155 de milioane de dolari, iar împrumuturi – de 167 de milioane de dolari. Din 2010 și până în 2014 au dominat granturile. În 2014 granturile au fost de 288 de milioane de dolari, iar împrumuturile – de 102 milioane de dolari. În total, 390 de milioane de dolari suport financiar extern. Între 2010-2020 granturile au dominat în fiecare an. După 2020 lucrurile s-au schimbat. „Anul trecut am avut un suport financiar extern de 936 de milioane de dolari. Granturile au fost 240 de milioane de dolari, iar împrumuturile - 696 de milioane de dolari. Chiar dacă au dominat împrumuturile, este bine. Împrumuturile externe sunt mai ieftine decât cele interne. Anul trecut, am avut, pe intern, cea mai mare dobândă din ultimii ani și anul trecut a fost unicul an când împrumuturi interne nu s-au luat, dar s-au întors împrumuturile externe pentru a diminua șocurile de plăți mari. Peste 20% a fost dobândă bancară plătită pentru pentru creditele luate pe internet anterior”, a spus economistul.

Analistul economic declară că în 2023 situația este inversă. Deficitul bugetar, anul trecut, în primele opt luni a fost de 3,8 miliarde lei, în acest an – de 10,8 miliarde de lei. Guvernul se împrumută din greu pe intern. Granturile au fost foarte puține, la fel și împrumuturile externe. Bugetul se execută din împrumuturile de pe internet, pentru care se plătesc dobânzi enorme. În astfel de contexte, suportul financiar extern este salutabil, nu numai când vorbim de granturi, dar și când vorbim de împrumuturi. Dobânda la împrumuturile externe este cu mult mai mică. În acest an, până la luna septembrie, dobânda internă este de 39 de miliarde lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mult de cât a fost întreg anul 2022, când s-au plătit 34,5 miliarde de lei.

„În luna iulie, acest an, pentru prima dată în istoria țării datoria Guvernului depășit 100 de miliarde lei și a fost 101,2 miliarde de lei. Datoriile interne cresc. Până în 2015, datoria externă era 55%, iar 40-45 % - datoria internă, care este mai scumpă și bugetul de stat plătește mai mult. După jaful bancar, a crescut datoria internă și s-a ajuns la 70%. În 2022, pentru prima dată s-a reușit să se împrumute ieftin pe extern, ca să fie întoarsă datoria pierdută. În 2023, din pacate, cheltuieli avem foarte mari, iar veniturile sunt foarte mici. Pe extern nu ne putem lua împrumuturi, împrumutăm la greu de pe internet, la o dobândă foarte mare și vom plăti enorm pentru acest lucru. Avem nevoie de sprijin extern pentru că Republica Moldova se află într-o mai dificultate”, a declarat economistul.

Veaceslav Ioniță afirmă că pentru creditele externe, începând cu 2016, Republica Moldova achită, în mediu, anual, de la 1% la 1,5%. Datoria internă, în cei mai buni, a costat 4,5% anual. De trei ori mai scump. În acest an, avem cea mai mare dobândă. Deservirea datoriei interne va costa bugetul de stat- 11,3%. Mai scump de opt ori decât dobânda externă. De pe extern nu s-a luat împrumuturi deloc. Doar de pe intern. Anul trecut s-au plătit 2,7 miliarde lei pentru dobânzile datoriilor, dintre care 2,2 miliarde de lei pentru datoria internă și 600 de milioane de lei pentru datorie externă. În acest an, vom plăti 5,3 miliarde de lei pentru dobânzi. Investițile Guvernului în opt luni ale anului au fost de 800 de milioane de lei, iar plata dobânzii – de 3,5 miliarde lei. Din cele 5,3 miliarde de lei, pentru dobânzile creditelor interne vor merge 4,4 miliarde lei, pentru al creditelor externe - 900 de milioane de lei. În acest an, avem de plătit pentru dobândă la creditele luate de către Guvern o sumă dublă față de anul trecut și incomparabilă cu oricare altă perioadă din istoria Republicii Moldova”, a afirmat expertul.

Expertul a menționat că veniturile bugetare în acest an, în primele opt luni, au 6,5% creștere. La inflația pe care am avut-o de 20%, acest lucru înseamnă că venituri sunt mai mici decât anul trecut. TVA doar 3,9% creștere. Astfel, continuă tradiția de a avea încasări din TVA în valori reale negative. „În acest an, în primele opt luni, granturile au fost cu 24% mai mici decât anul trecut. Veniturile au crescut cu 6,5%, iar cheltuielile cu 23%. Eveniment că deficitul bugetar a crescut. Cheltuielile de personal au crescut cu 5,1%. Asta înseamnă că salariile la bugetari sunt mici. Prestațiile sociale – aici Guvernul a fost nevoit să ofere cu 61 % mai mult. Avem mulți pensionari, nu avem lucrători. Dobânzile creditelor au crescut cu 237%. Am plătit dobânzi de 2,4 ori mai multe decât anul trecut. La creșterea prețurilor, investițiile capitale în acest an au fost de 6,8%, cu mult mai mici decât anul trecut”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Referitor la datoria internă, economistul a remarcat că anul trecut, în opt luni, nu s-a luat niciun leu de pe intern, dar s-au întors 1,37 milioane de lei dobânzile pentru creditele precedente. În acest an, sun de 5,18 miliarde de lei datoriile interne fără datoriile luate prin hârtii de valoare de stat, fără datoriile luate de la bănci. În total, peste 6 miliarde de lei. „În acest an, vom avea ceea ce am avut în ultimii opt ani. Începând cu 2014, bugetul de stat se aprobă, dar nu se execută. Anul trecut, s-a aprobat 73,9 miliarde de lei, s-a executat 68,6 miliarde de lei. 5,4 miliarde de lei nu s-au executat. Tăiem de la investiții, de la subvenții, pe care le amânam pe următorul an și alte cheltuieli. În fiecare an, nu au fost executate bugetele de aproape 30 de miliarde de lei. Votăm cheltuieli, în special investiții, și nu se execută”, a declarat economistul.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova este într-o situație foarte fragilă, iar veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne cresc. Granturile și împrumuturile externe practic nu sunt. „Bugetul, cel mai probabil, nu se va realiza cu circa un miliard de lei. Astfel, va fi un buget foarte auster, unde cheltuielile salariale sunt foarte mici, creșterea investițiilor este foarte mică. Lucrurile acestea arată că Republica Moldova are unica șansă să depășească handicapul și să se dezvolte pe baza suportului financiar al partenerilor externi. Ei din partea lor își arată sprijinul. Politic avem tot sprijinul. Urmează tehnic Guvernul să facă față acestui suport politic. Se creează impresia că Președenția merge cu avionul, iar guvernul cu căruța și în direcția opusă. În felul acesta e foarte greu să asiguri și să-ți onorezi toate obligațiile față de cetățeni”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Din 2015, creditarea netă a mediului de afaceri din Republica Moldova are o tendință negativă. „De câțiva ani suntem într-o situație fără precedent. Volumul total de credite, din toate sursele de finanțare, este mai mic decât volumul depozitelor. Practic băncile nu finanțează economia, dar economia întreține băncile. Agenții economici duc banii la bănci, băncile creditează populația, ca să consume mărfuri de import. Avem o situație deloc plăcută”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 6 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, creditarea netă totală este volumul total de credite accesat de către agenții economici de la bănci, minus volumul depozitelor. Banii luați de la bănci, minus banii pe care îi țin în bănci. Creditarea netă arată cât de vie și de sănătoasă este activitatea economică a unei țări și dacă agenții economici investesc sau nu în economia țării. „În cazul Republicii Moldova, economia suferă deoarece agențiilor economici au frica de a face investiții, de a începe proiecte investiționale, aceștia își depozitează banii în bănci, dar nu i-au credite noi pentru afaceri și dezvoltare. Trăim într-o economie care generează anual exodul 30 de mii de oameni din țară. Modul în care ne dezvoltăm, numai dezvoltare nu se cheamă și modul cum acționăm până în prezent, numai nu încurajează un mediu investițional atractiv”, a declarat expertul.

Expertul mai susține că din 2014, după jaful bancar, anual se înregistrează un surplus de bani în sistemul bancar. Până în 2014, volumul de credite era la nivelul volumului de depozite. După aceasta, până în 2022 ,volumul depozitelor a crescut constant, iar cel al creditelor a scăzut. „Am ajuns că în trimestru II din 2023 aveam un surplus de bani de circa 45 de miliarde de lei. Bani care stau în bănci neutilizați. Lucrul acesta arată cât de bolnavă este economia noastră. Sistemul nostru de creditare ar trebui să fie 60 % din PIB, dar este de 2 ori mai puțin și avem încă surplus de bani. Faptul că sunt bani în bănci care stau, asta înseamnă că economia noastră nu poate absorbi banii”, susține expertul.

Economistul a evaluat și câte credite au luat agenții economici din bănci, dacă nu sunt luate în considerare depozitele. În 2011, volumul creditelor era cu 18,8 miliarde de lei mai mare decât volumul depozitelor. A fost cea mai puternică creditare netă a agenților economici de către bănci. După aceasta, în 2021, pentru prima dată o istorie, creditarea netă a înregistrat o valoare negativă de 700 de milioane de lei. În 2022 a ajuns din nou pozitivă, iar în acest an, 2023, s-a ajuns în trimestrul II la minus 4 miliarde de lei, iar în trimestrul III la la minus 2,9 miliarde de lei.

Economistul a mai evaluat și creditarea netă globală, luând în considerare toate creditele luate de la toate instituțiile financiare, fie bancare și nebancare, care niciodată nu a fost negativă. Însă, acest fenomen, care este acum, arată starea gravă în care se află în mediul de afaceri moldovenesc, care este îngrijorat și are frică în a face investiții. „Am ajuns la -1,3 miliarde de lei în trimestrul II din acest an și la -0,1 în trimestrul III. Volumul total de credite luate de către agenții economici a fost mai mic decât banii pe care îi au în bănci. S-a îmbunătăți acest indicator, dar tot e negativ și nu din cauza creditelor luate, dar din cauză că s-au redus depozitele luate din bănci”, a spus economistul.

Analistul economic a mai spus că, în acest an, până în trimesturl III, portofoliul de credite din bănci al agenților economici a crescut cu 400 de milioane de lei, iar volumul depozitelor - cu 6,6 miliarde de lei. „Agenții economici nu doar că nu au luat credite, dar ei banii lor nu-i investeau, i-au tot dus la bănci. Creditarea netă arată că agenții noștri economici se tem să investească, se tem să ia credite. La noi întotdeauna creditele erau mult mai sus decât depozitele. După aceasta situația s-a înrăutățit continuu, iar în acest an avem acest decalaj care n-a mai fost niciodată”, a menționat analistul economic.

Potrivit analistului economic, raportat la Produsul Intern Brut (PIB) situația arată și mai vulnerabilă. În 1999 creditarea agenților economici era 12,3% din PIB. A crescut până la 32,6% în 2008, apoi la 33,2 în 2013. A avut loc o prăbușire până la 13,5% în 2019. În 2020 a crescut la 15,7%. În prezent, este 13,8% din PIB. „După 2014, agenții noștri economici și economia noastră a primit lovituri atât de puternice că ne-am prăbușit. Suntem jos de tot deja de 5 ani. Noi nu am găsit factorii care ne-ar permite să creștem, să dezvoltăm și să investim. Suntem la nivelul anului 2000 și nu putem ieși din această capcană în care ne-am prăbușit după jaful bancar din 2014, după care am avut inflație, am avut deprecierea valutei, avem de achitat din bugetul de stat. Daune au fost aduse economiei, care nu-și poate reveni. Producție de zeci de miliarde de lei am ratat din cauza că economia noastră nu-și poate reveni după șocul din 2014”, a mai menționat analistul economic.

Veaceslav Ioniță afirmă că în acest an, 2023, agenții economici, în mediu, și-au redus portofoliul de credite cu 87 de milioane de lei lunar. Doar în perioada anilor 2014/2018 acesta a fost în scădere. După 2018 a fost în creștere până în 2022, ajungând la 406 milioane de lei lunar. „În acest an avem o descreștere, lucru care arată că în economie nu se întâmplă lucruri bune. Mediul de afaceri se află într-o situație proastă, care a început în 2014. Nu avem soluții de dezvoltare”, a firmat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în opt luni ale anului curent, portofoliul de credite a crescut cu 264 de milioane de lei. Cel mai mult crescut portofoliul creditelor de consum și al înviorării importurilor - cu 716 mii de lei; cel destinat imobiliarelor - cu 293 de milioane de lei; cel destinat persoanelor fizice care practică o activitate - cu 236 de milioane de lei; pentru agricultură - cu 236 de milioane de lei. Mediul financiar nebancar au luat și el credite de la bănci pentru a da oamenilor tot credite. Acest portofoliu a crescut cu 155 de milioane de lei; cel pentru prestarea serviciilor - cu 96 de milioane de lei; cel destinat transporturilor și telecomunicațiilor – cu 82 de milioane de lei; iar portofoliul de credite luat de o bancă de la altă bancă - cu 39 de milioane de lei.

Totodată, portofoliul de credite destinat companiilor de construcții a scăzut cu 24 de milioane de lei, cel destinat administrațiilor publice locale - cu 49 de milioane de lei, al industriei productive - cu 169 de milioane de lei; al diferitor ramuri ale economiei –cu 190 de milioane de lei, al industria energetică - cu 196 de milioane de lei, al industria alimetară - cu 268 de milioane de lei, al comerțului - cu 695 de milioane de lei. „Acum 2,8 miliarde de lei lunar se i-au credite de către agenții economici. Creditarea netă este totuși negativă, deoarece ei întorc mai multe credite decât au luat. Dar creditele noi pe care le i-au sunt mai mici ca volum decât credite vechi care se întorc”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre media anuală a creditelor noi luate, raportată la PIB, a afirmat că în 2000, s-au luat credite de 17,2% din PIB.  A crescut până la 42 procente în 2007. Criza din 2009 a prăbușit creditarea la 21,4% din PIB, ca ulterior să crească la 35% în 2014. Din 2016, volumul de credite noi accesate de către agenții economici este la nivel de 10-13%. Anul acesta, 2023, este 12%.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539