Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, spune că în acest an, Guvernul Republicii Moldova se confruntă cu probleme majore în cea ce privește încasările bugetare, în special din TVA. Problemele au devenit atât de evidente, că în luna octombrie a trebuit să ceară Parlamentului modificări la bugetul de stat, pentru a redistribui sarcinile de încasare din TVA și a remedia situația până la sfârșitul anului. Anul 2023 este un an când Republica Moldova a trecut prin mai multe provocări, inclusiv la capitolul încasări bugetare. Analiza de mai jos, a fost scrisă pentru a lua decizii corecte, care vor determina evoluția lucrurilor în anul 2024 și următorii ani.

Veniturile bugetare din TVA au crescut stabil până în primul trimestru din 2023, când au ajuns la 30 de miliarde de lei, în valoare anuală. Apoi, a urmat jumătate de an de stagnare și chiar o scădere ușoară a veniturilor, fapt mai rar întâlnit în istoria bugetar-fiscală, execepție anul 2020, în timpul pandemiei de COVID-19. Pentru a înțelege amploarea și valoarea fenomenului, trebuie spus că anii precedenți, încasările din TVA în bugetul public constituiau 15,1% din totalul veniturilor populației, iar în acest an au scăzut la 13,8%. Această reducere de 1,3 p.p. (puncte procentuale) înseamnă 2,7 miliarde lei ratări bugetare din încasările din TVA pentru acest an. 

Expertul declară că, pentru a contracara acest fenomen, este important de a înțelege cauzele care au generat tendințele negative. Trebuie analizate cinci cauze potențiale, care pot influența încasările bugetare și, astfel, să fie identificate soluțiile de stopare a fenomenului negativ.

Reducerea sau încetinirea cheltuielilor populației
Expertul susține că aceasta este cea mai evidentă cauză. Dacă populația își reduce cheltuielile, veniturile bugetare din TVA tot se reduc. Acesta fenomen a fost clar evidențiat în 2020, pe fundalul pandemiei de COVID-19. Economiile nete ale populației în bănci, în primele nouă luni ale anului curent, au crescut cu 3,3 miliarde de lei. Altele 3,5 miliarde de lei sunt economiile păstrate acasă. În total, circa 6,8 miliarde lei au fost economișiți și nu au mers la consum. Această tendință înseamnă ratări de venituri bugetare din TVA de circa 1 miliard de lei. După doi ani de criză, acum trebuie promovate politici clare de încurajare a consumului, fără de care sunt compromise puternic veniturile bugetare. Totuși, temperarea consumului și creșterea înclinației spre economii nu este ceva specific pentru acest an și are impact mai mic asupra ratărilor bugetare. În timp ce încasările de la Serviciul Fiscal de Stat (FISC) au crescut moderat, de la 2,5 miliarde de lei în trimestru trei, 2022. la 2,9 miliarde de lei în trimestru trei, 2023. Încasările de la vamă s-au redus substanțial, de la 6,5 miliarde de lei în trimestru trei, 2022, la 5,3 miliarde de lei în trimestru trei, 2023. Astfel, consumul temperat a influențat încasările bugetare, dar reducerile de la vamă nu pot fi explicate prin acest factor.

Trecerea la produsele cu TVA redus
Criza energetică din 2021-2023 a influențat puternic încasările bugetare din TVA. Cheltuelile populației și ale agenților economici pentru gaze naturale au crescut de la 3 miliarde de lei în 2020 la 13 miliarde de lei în 2022. În consecință, populația a fost nevoită să-și reducă cheltuelile din contul bunurilor obișnuite, unde TVA este 20%, pentru a achita factura la gaze naturale, unde TVA este de 8%. Această trecere a generat o reducere a încasărilor bugetare cu 900 de milioane de lei. Totuși, acest factor a fost valabil în 2022, mai puțin în 2023. Mai mult, încasările bugetare au început a fi negative din trimestrul II din acest an, 2023, după sezonul de încălzire. Din acest motiv, considerăm important să menționăm că influența acestui factor în acest an este una minoră și poate fi neglijat.

Creșterea cererii față de bunurile cu TVA la cota Zero
Noi avem bunuri cu facilități fiscale sporite, sau cota zero la TVA. Cel mai mare ca volum, și cel mai prezent, este cota zero la procurarea de imobile. Guvernul Republicii Moldova, anual, oferă această facilitate tuturor cetățenilor, dar nimeni, nici odată, nu a menționat această facilitate. În acest an, 2023, scutirea fiscală de la procurarea de apartamente va fi de minimul 640 de milioane de lei. De fapt, este o subvenție ascunsă oferită de către Guvern tututor celor care cumpără apartamente sau locuințe. Deoarece a crescut de două ori numărul locuințelor noi date în exloatare în acest an, față de anul trecut, ratările bugetare, cauzate de această creștere, sunt de circa 350 de milioane de lei.

Trecerea la economia neobservată
Sub economia neobservată se înțelege acele vânzări de bunuri și servicii care se realizează fără plata unor impozite, dar asupra cărora Guvernul nu solicită careva plăți. Spre exemplu, persoanele fizice, care vând produse agricole în piețe sunt scutite de plata TVA. În perioada de criză, un anumit număr de consumatori au migrat de la comerțul organizat, unde se achită TVA, la procurările de la piață, unde mărfurile sunt mai ieftine și nu se achită TVA. Considerăm că acest fenomen, chiar dacă există, nu este diferit de alte perioade și influența lui este una extrem de minoră.

Creșterea comerțului ilicit
Comerțul ilicit este considerată orice activitate economică de import, producție sau vânzare de bunuri și servicii, care se realizează fără onorarea, totală sau parțială, a obligațiunilor fiscale la buget. În opinia expertului, acest factor este de bază în tot ceea ce privește evoluția negativă a încasărilor bugetare din acest an. Anume comerțul ilicit trebuie să tragă cea mai mare atenție, atunci când se dorește soluționarea problemei încasărilor bugetare. Cel mai clar exemplu este comerțul ilicit cu produse de tutun, în special cu țigările electronice. Aceasta se explică prin faptul că nu există un alt produs la scară largă, care la un volum atât de mic să permită o fraudă fiscală atât de mare. Spre exemplu, într-o geantă de mână de 16 kg încap țigări electronice cu o valoare de evaziune fiscală de 35 de mii de lei. Astfel, la fiecare kg de țigări electronice vândute ilegal, frauda fiscală este de 2,2 mii de lei. Nu există nici o altă marfă în Republica Moldova, care se genereze așa fradudă fiscală la un volum atât de mic. Chiar dacă subiectul comerțului ilicit este pe agenda Guvernului și a Parlamentului, cel mai bine ar fi ca Ministerul Finanțelor să se preocupe de contracararea lui. Trebuie să-și asume răspunderea. Ministerul Finanțelor este instituția care prima resimte efectele acestui fenomen, iar amploarea lui afectează direct încasările bugetare, și prin coordonare cu alte instituții de reglementare, și de asigurare a ordinii de drept, Minsterul Finanțelor poate elebora și promova politici viabile pe termen lung, care să diminueze acest fenomen negativ și să asigure creșterea încasărilor bugetare.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În prezent, avem o creștere substanțială a economiilor nete din partea populației. Banca Națională a Moldovei (BNM), care a încurajat aceste economii, acum că a trecut șocul prețurilor, șocul inflației, trebuie să ia măsuri pentru a putea depăși un alt șoc, cel al revigorării economiei naționale. „Avem nevoie de relansarea consumului, să crească încasările bugetare. Agenții economici, după șocul din 2021/2022, au nevoie de vânzări către populație. Împrumuturile bancare ar fi o sursă de încurajare a consumului populației. Creșterea îndatorării populației, în contextul actual, este mai degrabă privită pozitivă decât negativă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, de vineri, 27 octombrie, realizată în parteneriar cu Privesc.Eu.

Potrivit expertului, economiile nete ale populației înseamnă toate depozitele cetățenilor Republicii Moldova din bănci minus toate creditele pe care le-au luat tot ei la bănci, la instituțiile financiare nebancare, precum: companiile de leasing, de microfinanțare, asociațiile de economii și împrumut. În prezent, moldovenii au drept depozite aproape 64 de miliarde de lei, dar credite de circa 35 de miliarde de lei, atât de la instituțiile bancare cât și nebancare. Astfel, economiile nete ale populației în trimestrul III din acest an sunt estimate la 29,1 miliarde de lei.

„La noi economiile nete au atins un record în 2020, de 27,4 miliarde de lei. După, s-au prăbușit la 18,5 miliarde de lei în trimestru I din 2022. 2021 este anul când moldovenii s-au împrumutat fără precedent. S-au luat credite noi de câte un miliard și jumătate de lei în fiecare lună. În 2022 am avut o stabilizare și a fost legată de criză, de intervenția BNM pe piața financiară, care a stimulat economiile și a descurajat creditarea. În trimestrul II din 2023 economiile populației au fost de 30 de miliarde de lei. În trimestrul III avem o schimbare de tendință. Populația a început să se împrumute din ce în ce mai activ, iar economiile lor au cunoscut o ușoară descreștere”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță spune că în general în Republica Moldova economiile populației sunt pozitive. Însă, anul 2021 a fost unul atipic. Moldovenii au depus în bănci 5,2 miliarde de lei, dar au luat credite de 8,3 miliarde de lei. Astfel, economiile s-au redus cu 3,1 miliarde de lei. După înăsprirea politicii monetare a BNM, care a încurajat economiile și a descurajat creditarea, a dus la ceea că depozitele au crescut mult mai rapid decât creditele. În trimestrul IV din 2022, cu 5,4 miliarde de lei a crescut soldul depozitelor persoanelor fizice, record absolut. Acum, în trimestrul III, este o creștere moderată a soldului depozitelor. Odată cu scăderea dobânzilor, are loc un proces de înviorare a consumul și este o creștere substanțială a portofoliul de credite, cu 1,4 miliarde de lei în întregul sistem financiar bancar și nebancar.

„În acest an, 2023, estimăm că veniturile populației vor fi de circa 215 miliarde lei. Câți din acești bani oamenii îi vor economisi? Recordul a fost în 2012, când 6,2% din banii câștigați de moldovenii au fost depuși sub formă de economii în instituțiile bancare. Dar, oamenii au economii și acasă, dar și sub formă de împrumuturi la rude și prieteni. În 2021, oamenii, din cauza crizei, nu doar că nu au făcut economii, dar și banii pe care îi aveau în bănci i-au retras ca să-și rezolve problemele. În acest an, avem o ușoară creștere a inclinației spre economii din partea populației”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că volumul împrumuturilor persoanelor fizice au fost, în trimestrul III din 2023, de 35,3 miliarde de lei, cel mai mare nivel atins vreo dată. Moldovenii în primele nouă luni ale anului și-au majorat portofoliul de credite cu 2 miliarde de lei. Pe tot parcursul anului 2022 - cu 1,7 miliarde de lei, iar în 2021 - cu 8,3 miliarde de lei. Gradul de îndatorare al populației, lunar, în 2021 a fost de 694 milioane de lei. Anul trecut, 2022, a fost de 140 de milioane de lei. În 2023, în primele nouă luni, moldovenii s-au îndatorat lunar, în mediu, cu circa 221 de milioane de lei. În 2021, în mediu, depozitele persoanelor fizice au crescut lunar cu 429 de milioane de lei. În 2022 - cu 258 de milioane de lei. În acest an este o creștere de 601 milioane de lei pe lună. „Oamenii duc în fiecare lună câte 600 de milioane de lei în bănci și scot câte 220 de milioane de la banca. Astfel, economiile nete, cresc lunar cu 480 de milioane de lei”, susține economistul.

Potrivit economistului, gradul de îndatorare al persoanelor fizice în 2007, raportat la Produsul Intern Brut (PIB) a fost de 9,6%. Recordul a fost în 2021 – de 13,1%. Apoi, a scăzut la 12% în 2022. În trimestru I din 2023 a fost de 11,8%. În trimestrul III din acest an a fost de 12%. În țările dezvoltate din UE, datoriile gospodăriilor casnice sunt circa 60% din PIB. În țările din regiune, România, Bulgaria, gradul de îndatorare al persoanelor fizice este la nivel de 15-20% din PIB. În acest an, în trimestrul III, datoria persoanelor fizice pentru prima dată a depășit 50 de miliarde de  lei și a ajuns la 52,3 miliarde de lei: 35,3 miliarde de lei de la instituții financiare, iar 17 miliarde de lei de la persoane fizice. Din cele 17 miliarde de lei: 2 miliarde de lei și ceva sunt împrumuturi de la cămătari, care activează în afara cadrului de reglementare, iar 15 miliarde de lei de la rude și prieteni.

Analistul economic a afirmat că din 2019 și până în 2021 dobânda la creditele, în lei, accesate de către persoanele fizice, a fost mai mică decât cea a persoanelor juridice. Ajungând la cel mai scăzut nivel de doar 5,4% anual. Când a început criza, iar BNM a înăsprit politica monetară, dobânda la creditele, în lei, destinate persoanelor fizice, a crescut la 15,9% anual. Pentru persoanele juridice a fost mai redusă. Acum, pentru persoanele juridice scade dobânda, dar mai rapid scade pentru persoanele fizice. „Băncile, în prezent, înțeleg că persoanele fizice sunt cei mai buni clienți și în anticiparea unei înviorări a consumului din partea populației, lucru care deja se întâmplă, scade destul de rapid dobânda bancară. În trimestrul III din acest an, dobânda la creditele în lei pentru persoanele fizice a coborât la 11,6% anual. Anticipăm că în trimestrul IV ne vor apropia de 10% sau va scădea sub 10%. Acest lucru va anima consumul care după doi ani de criză, este extrem de necesar economiei noastre”, a afirmat analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că și piața creditelor imobiliare își va reveni. A fost dobânda minimă de 6,7% în 2021 și a fost o creditare fără precedent. Apoi, dobânda crescut la 12,8% la sfârșitul anului 2022 începutul anului 2023. În aceste circumstanțe, procesul de creditare ipoticară s-a redus de 5 ori. În prezent dobânda la creditele ipotecare a coborât până la 9,1% anual. Dacă dobânda este mai puțin de 10%, creditele imobiliare devin atractive pentru populație, cea ce face să fie anticipată o accelerare a procesului de procurare a locuințelor prin intermediul creditelor ipotecare.

Vorbind despre media lunară a creditelor noi accesate de către persoanele fizice, expertul a declarat că maxima istorică a fost în 2021, de 1,5 miliarde de lei în fiecare lună, dintre care 965 de milioane de lei pentru credite de consum, 511 milioane de lei pentru procurarea de imobile și 50 de milioane de lei pentru începerea unei afaceri. În trimestrul IV din 2022 s-a ajuns la minimum, după ce BNM a înăsprit politica monetară. Au scăzut credit de consum, creditele ipotecare din cauza dobânzilor mari, în schimb au crescut ușor creditele pentru afaceri de la 50 la 75 de milioane de lei lunar. În acest an, în trimestrul III, s-a ajuns la 1 miliard 289 de milioane de lei credite noi luate lunar. Până la sfârșitul anului cel mai probabil va atinge 1,5  miliarde lei lunar. „Avem o schimbare de structură: la creditele de consum 968 de milioane de lei; 282 de milioane de lei pentru credite impotecare, față de 511 milioane de lei în 2021; și aceiași 50 de milioane de credite credite pentru afaceri. Oamenii au început procesul de creditare. Mai activ se i-au creditele de consum, că s-au scumpit toate lucrurile, și trebuie să acceseze mai mult, dar ca valoare se cumpără bunuri mai puține față de 2021. În ceea ce privește ipoteca oamenii sunt încă îngrijorați”, a declarat expertul.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În acest an, Republica Moldova va plăti, pentru dobânda creditelor interne și externe, o sumă dublă față de anul trecut și incomparabilă cu oricare altă perioadă din istorie. Veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne, la care guvernarea a recurs în acest an, sunt cea mai proastă soluție, deoarece sunt foarte scumpe. Granturile, care sunt cea mai bună soluție, în afară de cele politice, granturi pe proiecte nu prea sunt. Împrumuturile pe extern, care sunt și ele o soluție potrivită, în acest an, din păcate, lipsesc. „În consecință, vom plăti o sumă fără precedent pentru dobânzi la creditele interne în special, iar bugetul nu se va realiza cu circa 1 miliard de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 20 octombrie, în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță spune că Republica Moldova din 1999 și până în prezenta a fost beneficiară a mai multor granturi venite de la partenerii externi. În 2014, cel mai bun an din istoria granturilor de care a beneficiat Republica Moldova, au venit 4,05 miliarde de lei. În 2022, un alt an favorabil, au venit din granturi 4,54 de miliarde de lei. „Toți banii, care au în spatele lor suport politic, care s-au dat necondiționat pentru criza refugiaților, pentru criza energetică, pentru acțiunile de securizare a țării, au venit destul de bine. Puterea politică a președintelui permite ca în Republica Moldova să vină bani. Peste acești bani, bani din scrierea de proiecte, prin negocieri, prin convingerea partenerului că avem nevoie de bani, practic nu a venit nimic. Am ratat niște oportunități enorme”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, 2014 a fost anul când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și a fost primul an când a primit asistență, sub formă de granturi, pentru a dezvolta infrastructura țării. În 2022 a primit bani din partea Uniunii Europene legat de războiul din Ucraina, legat de criza energetică. „O parte considerabilă de bani vin pentru Republica Moldova dar nu doar în bugetul de stat, dar și prin diverse proiecte. Republica Moldova primit de la țările din UE, din SUA, de la țările dezvoltate, în ultimii 20 de ani circa 2,2 miliarde de dolari”, a spus expertul.

Economistul susține că Republica Moldova, fiind o țară slab dezvoltată, ar avea nevoie de un efort financiar, ca să-și dezvolte infrastructura, de circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB). La valoarea leului de astăzi - circa 30 de miliarde lei, bani pe care bugetul de stat nu-i are în acest sens și ar trebui să vină din exterior. „Raportat la PIB, de la 1,7% în 2013 la 3% în 2014, după ce a fost semnat Acordul de Asociere, a crescut suportul financiar extern. Trebuia să crească continuu spirjinul financiar extern, dar a avut loc jaful bancar, care ne-a prăbușit și am rătat sume enorme. În 2015 am primit 2 miliarde de lei, dar am ratat 2,4 miliarde de lei. În 2016 a primit 1,4 miliarde de lei, dar am ratat 3,5 miliarde de lei. În 2020 am primit 600 de milioane de lei, dar am ratat 5,6 miliarde de lei. Din 2015, după jaful bancar, și până în prezent, s-au ratat, sub formă de granturi, 39,2 miliarde lei. Partenerii nu au vrut să aibă de a face cu o țară unde se fură miliarde de lei și nimeni nu pățește nimic”, susține expertul.

Potrivit economistului, în 2010 au fost 321 de milioane de dolari suport financiar extern, dintre care granturi de 155 de milioane de dolari, iar împrumuturi – de 167 de milioane de dolari. Din 2010 și până în 2014 au dominat granturile. În 2014 granturile au fost de 288 de milioane de dolari, iar împrumuturile – de 102 milioane de dolari. În total, 390 de milioane de dolari suport financiar extern. Între 2010-2020 granturile au dominat în fiecare an. După 2020 lucrurile s-au schimbat. „Anul trecut am avut un suport financiar extern de 936 de milioane de dolari. Granturile au fost 240 de milioane de dolari, iar împrumuturile - 696 de milioane de dolari. Chiar dacă au dominat împrumuturile, este bine. Împrumuturile externe sunt mai ieftine decât cele interne. Anul trecut, am avut, pe intern, cea mai mare dobândă din ultimii ani și anul trecut a fost unicul an când împrumuturi interne nu s-au luat, dar s-au întors împrumuturile externe pentru a diminua șocurile de plăți mari. Peste 20% a fost dobândă bancară plătită pentru pentru creditele luate pe internet anterior”, a spus economistul.

Analistul economic declară că în 2023 situația este inversă. Deficitul bugetar, anul trecut, în primele opt luni a fost de 3,8 miliarde lei, în acest an – de 10,8 miliarde de lei. Guvernul se împrumută din greu pe intern. Granturile au fost foarte puține, la fel și împrumuturile externe. Bugetul se execută din împrumuturile de pe internet, pentru care se plătesc dobânzi enorme. În astfel de contexte, suportul financiar extern este salutabil, nu numai când vorbim de granturi, dar și când vorbim de împrumuturi. Dobânda la împrumuturile externe este cu mult mai mică. În acest an, până la luna septembrie, dobânda internă este de 39 de miliarde lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mult de cât a fost întreg anul 2022, când s-au plătit 34,5 miliarde de lei.

„În luna iulie, acest an, pentru prima dată în istoria țării datoria Guvernului depășit 100 de miliarde lei și a fost 101,2 miliarde de lei. Datoriile interne cresc. Până în 2015, datoria externă era 55%, iar 40-45 % - datoria internă, care este mai scumpă și bugetul de stat plătește mai mult. După jaful bancar, a crescut datoria internă și s-a ajuns la 70%. În 2022, pentru prima dată s-a reușit să se împrumute ieftin pe extern, ca să fie întoarsă datoria pierdută. În 2023, din pacate, cheltuieli avem foarte mari, iar veniturile sunt foarte mici. Pe extern nu ne putem lua împrumuturi, împrumutăm la greu de pe internet, la o dobândă foarte mare și vom plăti enorm pentru acest lucru. Avem nevoie de sprijin extern pentru că Republica Moldova se află într-o mai dificultate”, a declarat economistul.

Veaceslav Ioniță afirmă că pentru creditele externe, începând cu 2016, Republica Moldova achită, în mediu, anual, de la 1% la 1,5%. Datoria internă, în cei mai buni, a costat 4,5% anual. De trei ori mai scump. În acest an, avem cea mai mare dobândă. Deservirea datoriei interne va costa bugetul de stat- 11,3%. Mai scump de opt ori decât dobânda externă. De pe extern nu s-a luat împrumuturi deloc. Doar de pe intern. Anul trecut s-au plătit 2,7 miliarde lei pentru dobânzile datoriilor, dintre care 2,2 miliarde de lei pentru datoria internă și 600 de milioane de lei pentru datorie externă. În acest an, vom plăti 5,3 miliarde de lei pentru dobânzi. Investițile Guvernului în opt luni ale anului au fost de 800 de milioane de lei, iar plata dobânzii – de 3,5 miliarde lei. Din cele 5,3 miliarde de lei, pentru dobânzile creditelor interne vor merge 4,4 miliarde lei, pentru al creditelor externe - 900 de milioane de lei. În acest an, avem de plătit pentru dobândă la creditele luate de către Guvern o sumă dublă față de anul trecut și incomparabilă cu oricare altă perioadă din istoria Republicii Moldova”, a afirmat expertul.

Expertul a menționat că veniturile bugetare în acest an, în primele opt luni, au 6,5% creștere. La inflația pe care am avut-o de 20%, acest lucru înseamnă că venituri sunt mai mici decât anul trecut. TVA doar 3,9% creștere. Astfel, continuă tradiția de a avea încasări din TVA în valori reale negative. „În acest an, în primele opt luni, granturile au fost cu 24% mai mici decât anul trecut. Veniturile au crescut cu 6,5%, iar cheltuielile cu 23%. Eveniment că deficitul bugetar a crescut. Cheltuielile de personal au crescut cu 5,1%. Asta înseamnă că salariile la bugetari sunt mici. Prestațiile sociale – aici Guvernul a fost nevoit să ofere cu 61 % mai mult. Avem mulți pensionari, nu avem lucrători. Dobânzile creditelor au crescut cu 237%. Am plătit dobânzi de 2,4 ori mai multe decât anul trecut. La creșterea prețurilor, investițiile capitale în acest an au fost de 6,8%, cu mult mai mici decât anul trecut”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Referitor la datoria internă, economistul a remarcat că anul trecut, în opt luni, nu s-a luat niciun leu de pe intern, dar s-au întors 1,37 milioane de lei dobânzile pentru creditele precedente. În acest an, sun de 5,18 miliarde de lei datoriile interne fără datoriile luate prin hârtii de valoare de stat, fără datoriile luate de la bănci. În total, peste 6 miliarde de lei. „În acest an, vom avea ceea ce am avut în ultimii opt ani. Începând cu 2014, bugetul de stat se aprobă, dar nu se execută. Anul trecut, s-a aprobat 73,9 miliarde de lei, s-a executat 68,6 miliarde de lei. 5,4 miliarde de lei nu s-au executat. Tăiem de la investiții, de la subvenții, pe care le amânam pe următorul an și alte cheltuieli. În fiecare an, nu au fost executate bugetele de aproape 30 de miliarde de lei. Votăm cheltuieli, în special investiții, și nu se execută”, a declarat economistul.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova este într-o situație foarte fragilă, iar veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne cresc. Granturile și împrumuturile externe practic nu sunt. „Bugetul, cel mai probabil, nu se va realiza cu circa un miliard de lei. Astfel, va fi un buget foarte auster, unde cheltuielile salariale sunt foarte mici, creșterea investițiilor este foarte mică. Lucrurile acestea arată că Republica Moldova are unica șansă să depășească handicapul și să se dezvolte pe baza suportului financiar al partenerilor externi. Ei din partea lor își arată sprijinul. Politic avem tot sprijinul. Urmează tehnic Guvernul să facă față acestui suport politic. Se creează impresia că Președenția merge cu avionul, iar guvernul cu căruța și în direcția opusă. În felul acesta e foarte greu să asiguri și să-ți onorezi toate obligațiile față de cetățeni”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Din 2015, creditarea netă a mediului de afaceri din Republica Moldova are o tendință negativă. „De câțiva ani suntem într-o situație fără precedent. Volumul total de credite, din toate sursele de finanțare, este mai mic decât volumul depozitelor. Practic băncile nu finanțează economia, dar economia întreține băncile. Agenții economici duc banii la bănci, băncile creditează populația, ca să consume mărfuri de import. Avem o situație deloc plăcută”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 6 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, creditarea netă totală este volumul total de credite accesat de către agenții economici de la bănci, minus volumul depozitelor. Banii luați de la bănci, minus banii pe care îi țin în bănci. Creditarea netă arată cât de vie și de sănătoasă este activitatea economică a unei țări și dacă agenții economici investesc sau nu în economia țării. „În cazul Republicii Moldova, economia suferă deoarece agențiilor economici au frica de a face investiții, de a începe proiecte investiționale, aceștia își depozitează banii în bănci, dar nu i-au credite noi pentru afaceri și dezvoltare. Trăim într-o economie care generează anual exodul 30 de mii de oameni din țară. Modul în care ne dezvoltăm, numai dezvoltare nu se cheamă și modul cum acționăm până în prezent, numai nu încurajează un mediu investițional atractiv”, a declarat expertul.

Expertul mai susține că din 2014, după jaful bancar, anual se înregistrează un surplus de bani în sistemul bancar. Până în 2014, volumul de credite era la nivelul volumului de depozite. După aceasta, până în 2022 ,volumul depozitelor a crescut constant, iar cel al creditelor a scăzut. „Am ajuns că în trimestru II din 2023 aveam un surplus de bani de circa 45 de miliarde de lei. Bani care stau în bănci neutilizați. Lucrul acesta arată cât de bolnavă este economia noastră. Sistemul nostru de creditare ar trebui să fie 60 % din PIB, dar este de 2 ori mai puțin și avem încă surplus de bani. Faptul că sunt bani în bănci care stau, asta înseamnă că economia noastră nu poate absorbi banii”, susține expertul.

Economistul a evaluat și câte credite au luat agenții economici din bănci, dacă nu sunt luate în considerare depozitele. În 2011, volumul creditelor era cu 18,8 miliarde de lei mai mare decât volumul depozitelor. A fost cea mai puternică creditare netă a agenților economici de către bănci. După aceasta, în 2021, pentru prima dată o istorie, creditarea netă a înregistrat o valoare negativă de 700 de milioane de lei. În 2022 a ajuns din nou pozitivă, iar în acest an, 2023, s-a ajuns în trimestrul II la minus 4 miliarde de lei, iar în trimestrul III la la minus 2,9 miliarde de lei.

Economistul a mai evaluat și creditarea netă globală, luând în considerare toate creditele luate de la toate instituțiile financiare, fie bancare și nebancare, care niciodată nu a fost negativă. Însă, acest fenomen, care este acum, arată starea gravă în care se află în mediul de afaceri moldovenesc, care este îngrijorat și are frică în a face investiții. „Am ajuns la -1,3 miliarde de lei în trimestrul II din acest an și la -0,1 în trimestrul III. Volumul total de credite luate de către agenții economici a fost mai mic decât banii pe care îi au în bănci. S-a îmbunătăți acest indicator, dar tot e negativ și nu din cauza creditelor luate, dar din cauză că s-au redus depozitele luate din bănci”, a spus economistul.

Analistul economic a mai spus că, în acest an, până în trimesturl III, portofoliul de credite din bănci al agenților economici a crescut cu 400 de milioane de lei, iar volumul depozitelor - cu 6,6 miliarde de lei. „Agenții economici nu doar că nu au luat credite, dar ei banii lor nu-i investeau, i-au tot dus la bănci. Creditarea netă arată că agenții noștri economici se tem să investească, se tem să ia credite. La noi întotdeauna creditele erau mult mai sus decât depozitele. După aceasta situația s-a înrăutățit continuu, iar în acest an avem acest decalaj care n-a mai fost niciodată”, a menționat analistul economic.

Potrivit analistului economic, raportat la Produsul Intern Brut (PIB) situația arată și mai vulnerabilă. În 1999 creditarea agenților economici era 12,3% din PIB. A crescut până la 32,6% în 2008, apoi la 33,2 în 2013. A avut loc o prăbușire până la 13,5% în 2019. În 2020 a crescut la 15,7%. În prezent, este 13,8% din PIB. „După 2014, agenții noștri economici și economia noastră a primit lovituri atât de puternice că ne-am prăbușit. Suntem jos de tot deja de 5 ani. Noi nu am găsit factorii care ne-ar permite să creștem, să dezvoltăm și să investim. Suntem la nivelul anului 2000 și nu putem ieși din această capcană în care ne-am prăbușit după jaful bancar din 2014, după care am avut inflație, am avut deprecierea valutei, avem de achitat din bugetul de stat. Daune au fost aduse economiei, care nu-și poate reveni. Producție de zeci de miliarde de lei am ratat din cauza că economia noastră nu-și poate reveni după șocul din 2014”, a mai menționat analistul economic.

Veaceslav Ioniță afirmă că în acest an, 2023, agenții economici, în mediu, și-au redus portofoliul de credite cu 87 de milioane de lei lunar. Doar în perioada anilor 2014/2018 acesta a fost în scădere. După 2018 a fost în creștere până în 2022, ajungând la 406 milioane de lei lunar. „În acest an avem o descreștere, lucru care arată că în economie nu se întâmplă lucruri bune. Mediul de afaceri se află într-o situație proastă, care a început în 2014. Nu avem soluții de dezvoltare”, a firmat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în opt luni ale anului curent, portofoliul de credite a crescut cu 264 de milioane de lei. Cel mai mult crescut portofoliul creditelor de consum și al înviorării importurilor - cu 716 mii de lei; cel destinat imobiliarelor - cu 293 de milioane de lei; cel destinat persoanelor fizice care practică o activitate - cu 236 de milioane de lei; pentru agricultură - cu 236 de milioane de lei. Mediul financiar nebancar au luat și el credite de la bănci pentru a da oamenilor tot credite. Acest portofoliu a crescut cu 155 de milioane de lei; cel pentru prestarea serviciilor - cu 96 de milioane de lei; cel destinat transporturilor și telecomunicațiilor – cu 82 de milioane de lei; iar portofoliul de credite luat de o bancă de la altă bancă - cu 39 de milioane de lei.

Totodată, portofoliul de credite destinat companiilor de construcții a scăzut cu 24 de milioane de lei, cel destinat administrațiilor publice locale - cu 49 de milioane de lei, al industriei productive - cu 169 de milioane de lei; al diferitor ramuri ale economiei –cu 190 de milioane de lei, al industria energetică - cu 196 de milioane de lei, al industria alimetară - cu 268 de milioane de lei, al comerțului - cu 695 de milioane de lei. „Acum 2,8 miliarde de lei lunar se i-au credite de către agenții economici. Creditarea netă este totuși negativă, deoarece ei întorc mai multe credite decât au luat. Dar creditele noi pe care le i-au sunt mai mici ca volum decât credite vechi care se întorc”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre media anuală a creditelor noi luate, raportată la PIB, a afirmat că în 2000, s-au luat credite de 17,2% din PIB.  A crescut până la 42 procente în 2007. Criza din 2009 a prăbușit creditarea la 21,4% din PIB, ca ulterior să crească la 35% în 2014. Din 2016, volumul de credite noi accesate de către agenții economici este la nivel de 10-13%. Anul acesta, 2023, este 12%.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539

Experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” constată cu îngrijorare că devin tot mai evidente mai multe tendințe extrem de negative pe piața produselor de tutun. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice, în ultimii trei ani, asistăm la o creștere exponențială a comerțului ilicit cu produsele de tutun. În urma analizei a trei cercetări de piață, a interviurilor cu agenții economici din domeniul și a analizei comparative a datelor privind încasările bugetare și corelarea lor cu politica bugetar fiscală, s-a stabilit că, pe parcursul ultimilor trei ani, comerțul ilegal cu produse de tutun s-a dublat în fiecare an.

Pentru acest an, 2023, se estimează că piața ilegală a produselor de tutun va atinge cota de 12,3%, ceea ce este aproape dublu față de cota medie anuală din 2022, când a constituit 6,9%, și de 3,3 ori mai mult față de anul 2021, când comerțul ilicit cu produse de tutun a fost de 3,7%. Anul 2020, este anul de referință, când în Republica Moldova s-a declanșat acest fenomen extrem de negativ și piața ilicită a comerțului cu produse de tutun a fost estimată la 1,8%. Ratările bugetare din acest an, cauzate de comerțul ilicit , este estimat la 615 milioane lei, mai mult decât precedenții trei ani luați împreună.

Republica Moldova, în baza angajamentelor internaționale, majorează consecvent cota accizelor la produsele de tutun. Astfel, doar în ultimii trei ani, acciza minimă aplicată la un pachet de țigări a crescut cu 7 lei, de la 14 lei în 2020 la 24 lei în 2023. 

Experiența țărilor din zonă arată clar că odată cu creșterea accizei la produsele de tutun, crește și interesul economic față de comerțul ilicit cu produsele de tutun. Atunci când veniturile din frauda fiscală de la importul „legal” de țigări este egal cu salariul pentru o zi sau chiar mai mult, interesul pentru comerțul ilicit crește exponențial. Dacă în 2005, Republica Moldova practic nu impozita țigări, și la noi lipsea comerțul ilicit, exista doar contrabanda din Republica Moldova spre alte țări, dar nu exista contrabandă din alte țări în Republica Moldova. Începând cu anul 2021, când frauda fiscală la importul a două blocuri de țigări, pentru comercializare, este egal cu salariul de o zi, interesul pentru comerțul ilicit a început să se dezvolte vertiginos.  Pentru comparație, în România, povara fiscală este de 11,6 ore, cea ce creează un interes și mai ridicat pentru comerțul ilicit, iar pierderile bugetare ale României depășesc 650 de milioane de euro anual. 

Însă, cea mai gravă situație este la țigările electronice și narghilea, o piață specifică, care necesită o înțelegere aparte despre cum funcționează. În cazul produselor de narghilea, deja de doi-trei ani se înregistrează o creștere a comerțului ilegal. Însă, cel mai grav fenomen se întâmplă pe o piață relativ nouă, cea a țigărilor electronice, care în 2023 va înregistra o prăbușire a comerțului legal, de cel puțin două ori, iar cota vânzărilor ilicite va ajunge până la 55-60%.

Lipsa unor politici coerente în domeniul produselor de narghilea și al țigărilor electronice, precum și controlul slab de la frontieră, a dus la creșterea fără precedent a comerțului ilicit cu aceste produse. În cazul țigărilor electronice, atractivitatea comerțului ilegal este dictat și de efectul economic de aproape 12 ori mai mare, comparativ cu țigările obișnuite. Astfel, într-o geantă de mână, de 16 kg pot fi transportate țigări electronice ce permit o fraudă fiscală de  35 mii lei. Spre comparație, pentru a obține același efect financiar în cazul țigărilor clasice este nevoie de un portbagaj întreg la un autoturism. Astfel, volumul transportat în cazul țigărilor electronice este de 12 ori mai mic, decât în cazul țigărilor obișnuite.

Totodată, urmărind politicile statului în domeniul produselor de tutun, se creează impresia că cineva, în mod tacit, duce o politică de încurajare a fumatului de țigări tradiționale și toate efectele aceste politici ascunse acum se manifestă în ieșirea de sub control a pieței de țigări electronice și a celei de narghilea. De fapt, prin eliminarea forțată a acestor produse de tutun, în favoarea tacită a țigărilor tradiționale, statul, în consecință, pur și simplu, are o piață ilegală a acestor produse. Dacă nu se va interveni urgent, riscăm să pierdem controlul asupra comerțul cu produse de tutun, iar țara să fie inundată de producția de contrabandă sau de o proveniență necunoscută. Exemplul țigărilor electronice și al produselor de narghilea sunt mai mult decât grăitoare.

Dar, să nu uităm că noi mai avem și regiunea separatistă transnistreană, unde nu deținem control și care este o sursă suplimentară de contrabandă, dar și de producție ilicită a produselor de tutun. Mai grav este faptul că comerțul ilicit cu țigări are nu doar aspecte fiscale, dar creează cel puțin cinci riscuri majore pentru Republica Moldova.

În primul rând, este riscul sporit de securitate pentru minori. Dacă în cazul comerțului legal există restricții privind vârsta admisă la procurarea produselor de tutun, atunci în cazul comerțului ilicit lipsesc orice interdicții. Țigările electronice, în prezent, sunt importate ilegal și comercializate prin intermediul diverselor platforme online, iar clientul țintă a acestor platforme sunt copii minori, care fără nici un fel de restricții pot procura țigări electronice.

În al doilea rând, comerțul ilegal generează riscuri sporite de sănătate. Este complicat să spui în cazul unui produs dăunător că poate genera riscuri sporite de sănătate, dar acest enunț este valabil în cazul țigărilor electronice. Importatorii oficiali trec o procedură de trei-șase luni pentru înregistrarea unui produs nou introdus pe piață. Aceste proceduri, care sunt complicate, se fac exact pentru a proteja la maximul posibil consumatorul. Însă, în cazul comerțului ilicit, nu există nici un fel de verificări și aprobări din partea autorităților. Nimeni nu cunoaște parametrii tehnici și conținutul produsului vândut ilegal.

În al treilea rând, comerțul ilicit provoacă fraude fiscale, care cresc exponențial, iar în acest an nu vor fi mai mici de 615 milioane de lei. Aici nu s-a ținut cont de pierderile bugetare generate de stoparea producției autohtone. Nu s-a luat în calcul nici daunele provocate producătorilor legali din Republica Moldova.

Înflorirea corupției. Comerțul ilicit cu țigări nu este posibil fără antrenarea autorităților statului responsabile în lupta împotriva comerțului ilicit. Interesul economic față de comerțul ilicit este doar în creștere. Posibilitățile de corupere sunt și ele în creștere, cea ce creează riscuri sporite pentru Republica Moldova în lupta ei contra corupției. Comerțul ilicit cu țigări a devenit un nou sector generator de corupție, iar cel mai vulnerabil segment este cel al țigărilor electronice, unde beneficiile economice de pe urma fraudării bugetului sunt incomparabil mai mari decât la țigările obișnuite.

Reînvierea fenomenului spălării de bani. Corupția și economia tenebră nu pot exista fără spălarea de bani. În ultimii ani, Republica Moldova a depus eforturi enorme pentru a diminua piața spălării de bani, dar odată cu creșterea comerțului ilicit a început să ia amploare și fenomenul spălării de bani iliciți.

Cel mai grav este faptul că fenomenele care au luat amploare, în perioada 2021-2023, riscă să devină ceva de lungă durată, dacă nu se va interveni rapid. Situația este una care necesită intervenția rapidă a autorităților.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova rămâne în topul primelor 50 de țări cu cel mai mare flux ilicit de capital în comerțul internațional, care în acest an va fi de 1,8 miliarde dolari. „O cifră prea mare pentru noi care suntem așa de săraci”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 22 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.Eu.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, încă în 2005, Global Financial Integrity, un centru de cercetare din Statele Unite, specializat în estimarea fluxului ilicit de capital care circulă în lume, a calculat  pentru 150 de state în curs de dezvoltare, volumul fluxului ilicit de capital din comerțul internațional, flagel de care și Republica Moldova este afectată. Din cele 150 de țări analizate, Republica Moldova se situează în topul primelor 50 de state. „La noi, fluxul ilicit de capital este într-o situație destul de neplăcută. A fost, este și, din păcate, rămâne, și încă va mai fi, bănuiesc, încă mult timp”, a spus Veaceslav Ioniță.

Ilicit, spune expertul, nu înseamnă întotdeauna ilegal, dar atunci când cineva trece frontiera, nu încalcă legislația, dar trece un anumit flux de marfuri nedeclarat și aceasta este fluxul ilicit de mărfuri, evaziunea fiscală are loc. „Comerțul ilicit nu este despre comerțul ilegal, dar despre comerțul legal care are loc, și pe lângă acest tip de comerț legal, unii reușesc, utilizând contractele legale, mecanisme legale, să facă transferuri ilicite de capital, de multe ori inclusiv cu tentă de spălare de bani, cu tentă de fraudă fiscală. Inclusiv, banii proveniți din activități ilegale de peste hotare îi aduc în țară, sau din țară îi duc peste hotare, apoi îi aduci înapoi în țară”, a spus expertul.

Analistul economic crede că în Republica Moldova, ca și la nivel mondial, ar fi patru forme principale ale fluxului ilicit de capital, atunci când au loc importurile și exporturile de bunuri, dar și când se realizează intrările și ieșirile ilicite de capital.

La importul de marfuri, fluxul ilicit de capital poate fi organizat atunci când factura este supraestimată, în cazuri de corupție. De ex., când un funcționar are dreptul de a decide asupra procurărilor unor bunuri de import, cum ar fi: păcura, gazul, autobuze, troleibuze, ne confruntăm cu fenomenul facturii supraevaluate. De ex., în loc de o factură de 10 milioane de dolari, cât costă bunul în mod normal, se emite o factură de 13 milioane de dolari. 10 milioane merg la vânzător, 3 milioane merg în offshore, cea ce și reprezintă costul corupției. În felul acesta se obține un flux ilicit de capital care iese din țară, acei 3 milioane de dolari din 13 milioane de dolari. „Aceștia sunt banii noștri, care ulterior ni se impun în tarif, în costuri, se scot din bugetul de stat, dar ei au părăsit țara, se află pe conturile offshore undeva peste hotare”, a spus analistul economic.

Economistul a făcut referire la o recentă investigație a Ziarul de Gardă legată de procurările de păcură, în condițiile stării de urgență. Ziariștii au ajuns la concluzia că păcura a fost plătită de către compania din Republica Moldova, la un preț mult mai mare, aproape de două ori, decât ar fi cumpărat o firmă intermediară de la vânzătorul primar. O altă referire a fost facută tot la o investigație a Ziarului de Gardă, care a arătat că toată păcura a fost cumpărată la prețul maximum investigat, mai mare cu aproape o mie de dolari, în condițiile în care prețul de achiziție a fost circa de 500-600 de dolari. „După cum au arătat investigațiile este vorba de facturi supraevalutae, prin care banii ies din țară. Prin facturile subestimate de regulă are loc evaziunea fiscală. Se aduce marfă în țară, și în loc să se declare la vamă valoarea corectă a mărfurilor, se declară mai puțin, au loc înțelegeri cu vameșul și în felul acesta se face evaziune fiscală, iese un fel de contrabandă. În felul acesta, în țară intră bani nedeclarați, care ulterior trebuie scoși din țară”, a declarat economistul.

La exportul de mărfuri, potrivit expertului, fluxul ilicit de capital are loc, la fel, în primul rând prin intermediul eliberării facturilor supraestimate. Atunci când se face exportul de mărfuri, marfa care este exportată se declară că are o valoare mai mare decât valoarea ei reală. Se face export de mărfuri la un preț supraestimat. Prin această schemă, are loc repatrierea banilor furați. Totodată, la exportul de mărfuri, fluxul ilicit de capital are loc și prin intermediul facturilor subestimate, prin intermediul cărora are loc scoaterea ilicită a capitalului din țară. Cineva care a lucrat pe loc, a câștigat bani pe care nu-i poate demonstra dar pe care vrea să-i scoată din țară. Atunci, poate face exporturi declarându-le la o valoare mult mai mică decât valoarea reală. De ex., cumpără producție agricolă de un milion de dolari, dar plătește în numerar doar 500 de mii de dolari. Marfa care iese din țară este la valoarea de 500 de mii de dolari, dar în realitate scoate din țară bunuri de un milion de dolari. „Diferența de 500 de mii de dolari sunt banii iliciți câștigați aici, dar nu are o modalitate legală de a-i scoate din țară. Însă, folosind aceste facturi subevaluate a reușit acest lucru. La noi facturile subevaluate sunt de zeci de milioane de dolari, în fiecare an”, a mai spus expertul.

Veaceslav Ioniță estimează că din 2009 și până în 2018, circa 15-20% din volumul comerțul internațional al Republicii Moldova a fost valoarea fluxului ilicit de capital. În prezent, procentajul ar fi mai mare. „În acest an, cifra depășește două miliarde dolari. A fost micșorată la 1,8 miliarde de dolari din cauză că în comerțul generat de războiul din Ucraina, cumva fluxul ilicit de capital nu participă, cu toate că participă. Dacă ținem cont și de fluxul care îl avem în prezent generat de comerțul cu Ucraina, atunci noi avem nu 1,8 dar 2 miliarde dolari. Deci anual, din comerțul internațional, intră și iese, ilicit, în și din Republica Moldova 1,8 miliarde dolari. Dintre care, intră în țara noastră un miliard de dolari și iese un miliard și 60 de milioane de dolari. Acesta este fluxul ilicit de capital care are loc anual în Republica Moldova”, a estimat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai menționat că, anul acesta, vor ieși ilicit, prin facturi exagerate la procurările de bunuri importante, circa 550 de milioane dolari. De ex., o persoană, care participă la achiziții publice, fie de motorină, gaz, face procurări la un preț mult mai mare decât costă real, iar diferența de 10-20-30 de milioane dolari, de la caz la caz, rămâne în offshore. O parte din bani merg pentru iaht, case în Viena, dar o parte trebuie să-i întorci acasă și acești bani se întorc printr-o altă schemă, prin supraevaluarea facturii la mărfurile exportate.

Vorbind despre contrabanda și evaziunea fiscală la mărfurile importate, analistul economic a afirmat că avem o situație tristă. În trimestrul II, din anul trecut, au fost încasări din TVA de 6,8 miliarde de lei, iar anul acesta, în trimestrul doi, au fost 6,5 miliarde lei. O scădere nu atât de mare, dar grav este faptul că răul se ascunde în detalii. „Noi avem încasări din TVA de pe două poziții: la mărfurile și serviciile prestate în Republica Moldova și la mărfurile importate. La mărfurile și serviciile prestate în Republica Moldova, încasările din TVA au crescut de la 2,3 la 2,5 miliarde de lei. Aceasta arată că la noi anul acesta nu avem o creștere mare a consumului. După criză, oamenii consumă mai puțin, dar după volumul de bani, și inflația pe care am văzut-o, și că totul s-a scumpit, se vede că noi cheltuim mai mult, dar cumpărăm mai puțin. În schimb, TVA la mărfurile de import a scăzut de la 6,1 la 5,3 miliarde de lei. Avem o scădere halucinantă. Cel mai probabil ne confruntăm cu un proces amplu de evaziune fiscală la vamă”, a spus analistul economic.

Veaceslav Ioniță a explicat comerțul internațional pe care îl are Republica Moldova cu Federația Rusă, unde legal, în 2021, a exportat mărfuri de 276 de milioane de dolari, iar rușii legal au importat din Republice Moldova mărfuri de 416 milioane de dolari. „Avem o diferență de 140 de milioane de dolari. Noi exportăm la ei mai puțin decât ei importă de la noi. Exportatorii noștri spun că de multe ori serviciul vamal al Federației Ruse exagerează referitor la valoarea mărfurilor în vamă, dar este și o formă ilicită de a scoate capitalul din Republica Moldova. Ucrainenii, după ce s-a început războiul, au calculat că 85% din toată contrabanda din Ucraina o gestionau ofițerii FSB”, a spus expertul.

Economistul a mai declarat că atunci când funcționarii moldoveni procură de pe banii publici lucruri scumpe, atunci iese banii din țară și ajung pe conturile offshore, după care trebuie aduși înapoi în țară. Cel mai ușor mod de a-i aduce este exportul de produse la un preț mult mai mare decât prețul real. Deci, un grup de oameni din Republica Moldova, care au posibilitatea să încheie contracte publice, ca să delapideze banul public, ca să ajungă pe conturile din offshore, dar după asta au problema cum să aducă înapoi banii în țară. Astfel, cumpără marfă, de ex., de 10 milioane de dolari, dar o exportă fictiv cu 15 milioane de dolari. În felul acesta, a introdus în offsore 5 milioane de dolari care nu există, iar din offshore îi pot aduce în țară, pe conturile lor.

Analistul economic a explicat și cum sunt transformați în numerar. „Despre piața gri a produselor petroliere nu m-am gândit că poate ajunge să fie subiect al spălarii banilor, m-am gândit doar la aspectul că la noi de la 50 până la 51% din motorină să vinde în zona gri, așa numitele vânzările angro. Bănuiam că transportatorii și agricultorii, care procură motorină pentru consum personal, jumătate din această motorină o vândeau făcând evaziune fiscală, neplătind TVA. Am calculat că evaziunea fiscală este de peste 100 de milioane lei anual. Această motorină nu participă la evaziunea fiscală, dar participă la spalare de bani. Atunci când banii furați de la noi au ajuns pe conturile offshore, după asta au intrat înapoi în țară, prin schema prin care banii au plecat din țară, prin schema prin care banii au ajuns în țară. Cum se poate face numerar? Prin consumul fictiv din motorină, pe care o vinde în numerar și acest numerar ajunge în mâinile cui trebuie. Altfel spus, piața de motorină din zona gri, care a scăzut, dar cred că este nu mai puțin de 20%, este de fapt o piață care este utilizată până în prezent pentru spalare de bani. Motorina, care se vinde ilicit, nu este motorina care participă la evaziunea fiscală. Este vorba despre motorina de miliarde de lei care se vinde și prin intermediul căreia banii scoși, fraudând bugetul țării, sunt reintrodu-și, prin altă fraudă, în țară, și sunt transformați în numerar și pot fi utilizați în scopuri politice, inclusiv electorale. Din nefericire, Republica Moldova rămâne în topul primelor 50 de țări cu cel mai mare flux ilicit de căpital în comerțul internațional, care în acest an este de 1,8 miliarde dolari. O cifră prea mare pentru noi așa de săraci”, a conchis expertul.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Astăzi, Produsul Intern Brut (PIB) pe malul drept al Nistrului este la nivel de 75% din valoarea PIB-ului din 1989, iar cel al regiunii separatiste transnistrene a ajuns la nivelul de 32% din valoarea celui din anul 1989. După 2015, crește discrepanța dintre salariile și pensiile celor două maluri ale Nistrului, în favoarea malului drept. După 2001, timp de 22 de ani, în dreapta Nistrului prețurile au crescut de 6 ori, în regiunea separatistă transnistreană - de 9,3 ori. Anul 2016 este anul în care povestea de succes a regiunii separatiste transnistrene s-a terminat. Sunt câteva dintre teze ce caracterizează economia regiunii separatiste transnistrene, expuse vineri, 8 septembrie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Produsul Intern Brut (PIB). Dacă PIB-ul malului drept al Nistrului s-a prăbușit imediat după destrămarea URSS, în stânga Nistrului a fost stat stabil până în 1993. Această senzație artificială spunea că la ei lucrurile stau mai bine. În 1997/1998, PIB-ul malului drept s-a stabilizat la 30% față de cel din 1989, iar în stânga Nistrului a ajuns, după o încercare nereușită de al menține artificial, la doar 13% față de cel 1989. „Au sperat că URSS îi va mai slava cumva. Noi am înțeles că URSS nu se mai întoarce, dar ei au trăit cu această speranță. Astăzi, anul 2023, PIB-ul malului drept s-a recuperat la nivel de 75% din valoarea celui din 1989, iar pe malul stâng este la nivel de 32% din valoarea anului 1989”.

PIB pe cap de locuitor. În 1995 pe malul stâng al Nistrului era mai mare față de cel din dreapta Nistrului. Peste 400 de dolari pe cap de locuitor, iar în dreapta Nistrului până la 400 de dolari pe cap de locuitor. Către 2000, din cauza că mult timp au menținut artificial cursul valutar, stânga Nistrului avea 300 de dolari pe cap de locuitor, iar dreapta Nistrului – 400. Către 2005, peste Nistru ara o stare de lucruri mai bună – 1200 de dolari pe cap de locuitor, iar dreapta Nistrului – 1000. În 2010, 2400 pentur malul stâng și 2300 pentru malul drept. După 2015, după semnarea Acordului de Asociere și a celui de Comerț Liber, lucrurile au început a se inversa. La ei au început să se înrăutățească toți parametrii economici. În 2015 era deja 2700 de dolari pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și 2400 în stânga Nistrului. Din 2015, tot ce s-a auzit de bine la ei: salarii, pensii etc., nu au mai fost valabile. În 2020, PIB-ul pe cap de locuitor în dreapta Nistrului a ajuns la 4400 de dolari, în stânga Nistrului – 2900 de dolari. În acest an, va fi de 6700 în dreapta Nistrului și de 3600 în stânga Nistrului. „La ei din 2015 și până în 2020 nu a fost înregistrată nici o creștere. Acum există o ușoară creștere. Până în 2010 au fost mai sus. Din 2010 și până în 2015 mai mult sau mai puțin egali. Din 2015 – în scădere”.

Populația. În 1990, în regiune era 685 de mii de locuitori. Până în 2000 numărul populației a rămas relativ stabil. Către 2005, numărul lor a scăzut la 527 de mii de locuitori, în 2010 – la 518 mii, 2015 – 501 mii, 2020 – 466 de mii. Astăzi ei sunt – 461 de mii de locuitori, dintre care 301 mii în regiune, iar 160 de mii peste hotare. „La ei, la capitolul migrație, este mai rău decât la noi”.

Salariul. În 1999 salariul pe malul drept era de 305 lei, pe malul stâng – de 715 lei. A fost așa până în 2016, când au rămas fără rezerve valutare și au avut loc mai multe fenomene negative care au dus la înrăutățirea situației. „Anul 2016 este anul în care „povestea de succes” a regiunii separatiste transnistrene s-a terminat. În acest an, 2023, salariul în Republica Moldova va fi cel mai probabil 12450 de lei, în regiunea separatistă transnistreană – 7000 de lei. În fiecare an crește discrepanța salarială. Acum e 60% diferența. Începând cu 2015, autoritățile autoproclamate de la Tiraspol, nu mai pot menține tempoul și nu mai pot asigura salariul minimum ca la noi și crește discrepanța salarială”.

Pensia. În 1998/1999, pe malul drept al Nistrului pensia era 85 de lei, peste Nistru - 263 de lei. În 2004, în dreapta Nistrului a început majorarea bruscă a pensiilor și au ajuns aproape egale. După 2010, în dreapta Nistrului pensia a crescut stabil, dar în regiunea separatistă transnistreană, din cauza că cursul îl mențineau artificial, s-a ajuns să aibă din nou pensii mai mari. „La noi era în 2016 era pensia 1300 de lei, la ei – 2490. Aceasta a creat o senzație de bunăstare acolo. În 2018, această menținere artificială nu a mai putut rezista și pensia la ei a ajuns 1448 de lei, iar la noi a crescut la 1644 de lei. În acest an, 2023, pensia la noi va fi cel mai probabil 3197 de lei, la ei – 1806 lei. Practic pentru cei din regiunea separatistă, din 2017, crește și discrepanța în ceea ce privește pensiile”.

Prețurile. În stânga Nistrului, inflația a fost atât de mare în 1990 încât au fost nevoiți să denominalizeze de două ori valuta lor. Prima dată, au schimbat 1 la 1000, iar a doua oară 1 la un milion. Odată cu destrămarea URSS, malul drept al Nistrului a trebuit să convertească o mie de ruble sovietice pentru un leu actual, la ei au convertit un miliard de ruble sovietice pe o rublă transnistreană. După 2000, după ce a trecut șocul crizei din 1998, provocat de către Federația Rusă, s-au stabilizat prețurile pe ambele maluri ale Nistrului. „Din 2001 și până în prezent, după mai mulți ani de criză, crize cauzate de către Federația Rusă, timp de 22 de ani, în dreapta Nistrului prețurile au crescut de 6 ori, în regiunea separatistă transnistreană de 9,3 ori”.

Bunăstarea populației. În 2005, în regiunea separatistă transnistreană, față de 2001, creșterea veniturilor salariale a fost de 2 ori, pe malul drept al Nistrului – de 1,6 ori. În 2015, peste Nistru era de mai mare de 2,8 ori, pe malul drept – de 2,6. După 2015, lucrurile au început a se schimba brusc. Către 2020, pe malul drept, bunăstarea popilației era mai mare față de 2001 de 3,9 ori, iar pe malul stâng – de 2,6 ori. În acest an, pentru cetățenii de pe malul drept, bunăstarea lor față de 2001 va fi mai bună de 3,8 ori, iar a celor din stânga Nistrului stagnează la o creștere de doar 2,6 ori.

Creșterea reală a pensiei. Către 2005, pe malul drept, după câțiva ani în care pensia a fost foarte mică, a început a crește. Față de 2001, către 2010, bunăstarea pensionailor a crescut de 2,7 ori, în stânga Nistrului era 1,8 ori. Până în 2015, real pensia nu a crescut timp de 5 ani pe malul drept, în stânga Nistrului a crescut puțin. Până în 2020, malul drept a avut o creștere reală a pensiei de 3,5 ori față de 2001, iar regiunea separatistă transnistreană – de 1,7 ori, fiind înregistrată o cădere a bunăstării pensionarilor. „Astăzi, bunăstarea pensionarilor de pe malul drept al Nistrului este mai bună față de 2001, de 3,8 ori, a celor din stânga Nistrului de 1,4 ori. Din 2016, pensia în stânga Nistrului este într-o cădere continuă”.

Exporturile și vânzările pe malul drept al Nistrului. Până în 2010, stânga Nistrului pe malul drept aproape că nu vindea nimic. Totul mergea la export. După 2010, pe malul drept brusc au crescut procurările din stânga Nistrului, în special energia electrică. În 2022/2023 vânzările regiunii separatiste transnistrene, în afara regiunii, au scăzut puternic, de la 939 de milioane de dolari în 2021, la 650 de milioane de dolari în 2023. „Ceea ce îi salvează este dreapta Nistrului. Datorită nouă, 40% din tot ce vând ei este pe malul drept. Peste 80% din toate vânzările regiunii sunt pe malul drept al Nistrului, UE și Ucraina. 5% din tot ce vând se duce în Federația Rusă”.

Exporturile per capita. Până în 2021, exporturile din stânga Nistrului erau mult mai mari decât ale malului drept. În 2000, exporturile malului drept, pe cap de locuitor, erau de 140 de dolari, pe malul stâng – de 549 de dolari. Către 2010, pe malul drept au ajuns 522 de dolari, pe malul stâng – 983 de dolari. În 2021, pe malul drept – 1197 de dolari, pe malul stâng – 2086 de dolari. Din 2022, situația se schimbă. Pe malul drept este 1690 de dolari, pe malul stâng – 1440. În 2023, estimativ pe malul drept va fi de 1626 de dolari, pe malul stâng – 1309 de dolari. După 2022, și la capitolul exporturi, regiunea separatistă deja cedează continuu”.

Studenții. În 1960/1061, în RSSM erau 19200 de studenți. În 1990/1991 a ajuns la 55500. Către 1995/1996, când deja erau separate malurile Nistrului, pe malul drept erau 55300 de studenți, pe malul stâng – 6700 de studenți. Către 2000, pe malul drept erau 79100, pe malul stâng – 9700. În 2010, pe malul drept – 107800, pe malul stâng 19600. În 2020, pe malul drept – 59 de mii, pe malul stâng – 11200. În anul de studiu 2023/2024, pe malul drept sunt 56800, iar pe malul stâng – 10100. 

Studenți la o mie de locuitori. În perioada sovietică, Moldova avea 6 studenți la o mie de locuitori. Până în 1990, s-a stabilizat la 13 studenți la o mie de locuitori. Către 2005, malul drept avea 41,4 studenți la o mie de locuitori, iar stânga Nistrului – 34,9. Către 2010, malul drept avea 36,5, iar malul stâng – 50,5. În 2020 s-a ajuns că malul drept avea 22,3 studenți la o mie de locuitori, iar malul stâng – 35,8. În 2023/2024, malul drept are 22,6 studenți la o mie de locuitori, iar malul stâng – 33,6. „Parcă cifrele arată bine, dar situația este una foarte proastă. Pe ambele maluri ale Nistrului scade numărul de studenți în baza la doi factori: demografic, nu mai sunt copii; și migrația. Noi avem 50 de mii de studenți în țară și 30 de mii peste hotare. Studenții de pe malul stâng nu au alte oportunități de a merge la studii. Nu cunosc limba română, nici alte limbi nu cunosc. Mecanismul lor de studii nu le permite decât să meargă în Federația Rusă să studieze. Din acest motiv, numărul mare de studenți care este pe cap de locuitor în stânga Nistrului, denotă faptul că ei sunt izolați, nu au unde pleca”.  

----------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Economia Republicii Moldova nu are sectoare competitive, care să aibă succese remarcabile precum este sectorul de servicii. Cel mai dinamic sector de servicii, care s-a dezvoltat în ultimii ani, este domeniul IT. În ultimii doi-trei ani, înregistrează o creștere promițătoare sectorul de servicii pentru business (BSS). „Secolul 21 este secolul serviciilor și Republica Moldova trebuie să intre activ și puternic pe această piață. Trebuie să dezvolte sectorul de servicii IT și BSS, deoarece permite creșterea exporturilor moldovenești, a locurilor de muncă în țară și salarii mai mari decât media națională pe economie”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 11 august, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, emisiune realizată în parteneriat cu portalul online Privesc.Eu și Asociația Liderilor de Servicii de Afaceri din Republica Moldova (ABSL), cu suportul GIZ Moldova.

Expertul a spus că BSS, în ultimii ani, în special în 2022, este sectorul care a furnizat forță de muncă Republicii Moldova, în condițiile în care în celelalte sectoare ale economiei numărul locurilor de muncă scade. În 2022, sectoarele economiei moldovenești au înregistrat o reducere de 1,6 mii de locuri de muncă, însă, sectorul IT și BSS au înregistrat o creștere estimativă de 2,8 mii de locuri de muncă. „În 2022 am avut o creștere de 1.200 de locuri de muncă, compensată de creșterea locurilor de muncă din sectooarele IT și BSS”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova după ce în 2010 a ajuns la minimul de 600 de mii locuri de muncă, foarte greu reușește să înregistreze creșteri. Astfel, în 2019, avea 625 mii locuri de muncă, puțin peste minimum din 2010. Însă, în primul an de pandemie, numărul lor sa redus până la aproape de 600 de mii, anulând toată creșterea modestă din precedenții zece ani. În 2021, a fost înregistrată o recuperare puternică a locurilor de muncă, urmată de 2022 de o  creștere destul de bună. 2022 este caracterizat de creșterea locurilor de muncă doar în sectorul IT și BSS, creșteri care au compensat închiderea locurilor de muncă din alte ramuri. „Doar în 2023, dacă lucrurile în sectorul de servicii va merge bine așa cum merge acum, vom depăși acel nivel minim de 625 de mii de locuri de muncă. Vom avea cel puțin 627-628 de mii de locuri de muncă. Sectorul de servicii este cel care în ultimii ani a menținut locurile de muncă în țară. În sectorul IT și BSS, în 2015 erau 4,5% dintre moldoveni angajați în aceste sectoare, în 2022 a ajuns la 6,1%. Dacă în domeniul IT trebuie persoane calificate, cu anumite cunoștințe, în sectorul BSS este mai simplu. Este suficient ca persoana să fie pregătită, în dependență de profil, câteva luni”.

Potrivit economistului, în 2023, în Republica Moldova, creșterea exporturilor va fi realizată strict din contul serviciilor. Exportul de bunuri, după creșterea spectaculoasă și fără precedent din ultimii doi ani, în 2023 cel mai probabil va înregistra o scădere de circa 400 de milioane de dolari. Exportul de bunuri în 2021 a fost de 3,1 miliarde de dolari, iar cel de servicii – de 1,6 miliarde de dolari. În 2022, bunurile au fost exportate de 4,3 miliarde de dolari, iar serviciile – 2,3 miliarde de dolari. În 2023, este prognozat exportul de bunuri de 3,9 miliarde de dolari, iar de servicii – 2,8 miliarde de dolari. Total, exporturile au fost în 2021 de 4,8 miliarde de dolari, în 2022 – de 6,6 miliarde de dolari, iar în 2023 este prognozat să fie de 6,7 miliarde de dolari.

„Față de 2020, când a fost de 3,8 miliarde de dolari, este o dublare a exporturilor. În 2023, în ceea ce privește exportul de bunuri, cel mai reflectat în datele statistice, tendința este una negativă. Producția agricolă în acest an, ca volum și ca preț, nu este acea care a fost în 2021/2022. Reexporturile cu Ucraina se reduc. Ceea ce va permite să fie înregistrate creșteri ale exporturilor este sectorul de servicii IT și BSS, care în acest an va crește până la 820 milioane dolari. Per total, exporturile moldovenești vor înregistra o creștere, modestă, dar exclusiv din contul sectorului de servicii. Exportul de servicii vor depăși, pentru prima dată, 40% din tot exportul Republicii Moldova”.

Analistul economic afirmă că în Republica Moldova serviciile, începând cu 2010, se exportă mai mult decât se importă. Balanță comercială pozitivă este doar la capitolul servicii. În 2023, se crede că vom avea o balanță pozitivă de 1,3 miliarde de dolari: 2,8 va fi exportul de servicii și 1,6 miliarde de dolari - importul de servicii. În 2022, balanța comercială pozitivă a fost de 900 de milioane de dolari: 2,3 miliarde de dolari a fost exportul de servicii și 1,4 miliarde de dolari - importul de servici. Dintre toate serviciile pe care Republica Moldova le exportă, de 2,8 miliarde de dolari, 820 de milioane de dolari în 2023 vor fi, estimativ, exportate de sectoarele IT și BSS. Sectorul IT va avea exporturi de 615 milioane de dolari, iar BSS – de 205 milioane de dolari. În 2022, exportul de servicii IT și BSS a fost de 669 de milioane de dolari, dintre care: 480 de milioane de dolari exportul de servicii IT, iar 189 – exportul de servicii BSS. „Economia noastră încă poate livra forță de muncă în aceste domenii. În prezent, investițiile globale străine care se realizează în toate țările lumii, mai mult de jumătate din toate investițiile, se realizează în aceste două sectoare”.

Expertul menționează că în 2022, estimativ, salariul în sectorul IT a depășit 36 de mii de lei, în BSS a fost de 12780 de lei. În 2021, în IT a fost de 30972 de lei, BSS – 10368 de lei. Cel mai rapid a crescut salariul angajaților din sectorul BSS. Astfel, scade decalajul dintre BSS și IT și crește diferența dintre salariul mediu pe economie în Republica Moldova. În 2023, salariul în sectorul IT va fi de 42600 de lei, în BSS – 15200 de lei, iar salariul în sectorul real al economiei va fi de 12450 de lei. „Calculat în dolari, salariul în sectorul IT în 2022 a fost de 1930 de dolari, în BSS – 680 de dolari. În 2021, în sectorul IT a fost de 1752 de dolari, BSS – 586 de dolari. În 2023, estimativ în IT va fi e 2300 de dolari, iar în BSS – 825 de dolari. Corelat cu salariul mediu pe economie din Republica Moldova, angajații din sectorul BSS, în 2021 au avut 586 de dolari, iar cei angajați în sectoarele economiei naționale – 508 dolari. În 2022, BSS au avut 680 de dolari, iar media pe economie a fost de 557 de dolari. În 2023, BSS – 825 de dolari, media națională a fost de 677 de dolari.

Potrivit expertului, tot ce trebuie să facă Guvernul este să dezvolte aceste două sectoare de servicii, care permit creșterea exporturilor moldovenești, creșterea locurilor de muncă în țară și salarii mai mari decât media națională. „Nu este important doar să creezi locuri de muncă în țară, dar și să fie bine plătite. Acest sector a reușit să-și găsească nișa sa de export, de a angaja tineri pentru ca să le ofere un loc de muncă, mai bine plătit decât ceea ce este în medie pe economie. Pe data de 14 septembrie, pentru prima dată în Republica Moldova, va fi organizat un forum internațional, unde sectorul serviciilor pentru business (BSS) va fi prezentat de către companii din mai multe state ale lumii, pentru a promova o ramură a economiei cu potențial puternic de creștere”.

Promovarea sectorului de servicii pentru afaceri în Republica Moldova este susținut de către ABSL Moldova și de către proiectul „Întreprinderi și Comune Puternice pentru Moldova”, finanțat de către Guvernul Germaniei și al Elveției,  implementat de către GIZ Moldova.

----------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Înăsprirea și relaxarea politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a schimbat puternic comportamentul de împrumut al populației însă nu și al agenților economici. Ultimii, în perioada când banii erau un lux, s-au împrumutat, iar când s-au ieftinit, au ezitat să se împrumute. Populația, în perioada când banii erau scumpi, a luat mai puține credite, în mare parte în valută și nu în lei, și a fost redus volumul creditelor, în mare parte din contul creditelor de consum și imobiliare.

Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 28 iulie, la emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că, în prezent, odată cu relaxarea politicii monetare de către BNM, există percepția că banii se ieftinesc, oamenii așteaptă să cumpere imobile, iar acest fapt duce la creșterea volumului de credite noi contractate. „Piața creditelor începe a crește după șase luni de scădere, banii se ieftinesc cu o viteză acceptabilă, iar creditarea în valută a achizițiilor de imobile, practic va dispărea, revenindu-se la creditarea în lei”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a spus că atunci când se vorbește despre politica monetară a BNM se are în vedere: prețul banilor, accesibilitatea banilor și rezervele obligatorii de valută. Referitor la prețul banilor, prin rata de bază aplicată, BNM ieftinește s-au scumpește banii. În 2020, când rata de bază a ajuns la cel mai mic nivel – 2,65%, au fost cei mai ieftini bani care au existat vreodată în istoria Republicii Moldova. A fost această rată până pe 29 iulie 2021, când  a ajuns la 3,7%, considerată la fel, scăzută. În această perioadă, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare salt de creditare din partea persoanelor fizice. Anticipând inflația, creșterea prețurilor, o accelerare necontrolată a procesului de creditare, BNM a majorat, treptat, de zece ori, rata de bază, de la 2,65% la 21,5%, scumpind puternic banii, descurajând consumul și încurajând economiile populației. Moldovenii au fost în curajați să ia mai puține credite și să depoziteze bani în bănci.

În ceea ce privește accesibilitatea banilor, expertul a declarat că dacă băncile comerciale, banii pe care îi colectează de la cetățeni, îi pot menține pentru a putea credita economia, atunci banii sunt accesibili. Dacă banii sunt sub formă de rezerve obligatorii la BNM, atunci volumul de bani aflați în economie este cu mult mai mic. Astfel, rezervele obligatorii au crescut din cauza că a fost un surplus de lichidități de 45 de miliarde de lei în economia națională. Banii colectați de către bănci de la cetățeni a fost cu mult mai mulți decât volumul creditelor oferite populației și agenților economici.

Vorbind despre rezervele obligatorii de valută, a menționat că rezervele obligatorii în lei au crescut până la 40%, fiind o situație stranie, deoarece rezervele obligatorii de valută sunt de obicei cu mult mai mici decât cele în lei. În prezent, rezervele obligatorii în lei se reduc, deoarece se eliberează bani în lei. Rezervele obligarorii în valută rămân ridicate la nivel de 45%. BNM, în prezent, relaxează politica monetară, banii se ieftinesc, accesul la bani crește, în special pentru lei. Astfel, instituția  încurajează creditele în lei și descurajează creditarea în valută. La noi creditarea în valută stagnează de circa 8 ani, dar BNM nu dorește ca acest fapt să fie încurajat.

Potrivit economistului, creditele pentru persoanele fizice din totdeauna au fost mai scumpe, decât pentru persoanele juridice. Atunci când s-a relaxat puternic politica monetară a BNM, creditele oferite businessului au rămas la nivel de 8%. Ceea ce a influențat puternic politica monetară, a fost ieftinirea creditelor pentru populație, care au ajuns la 5,4% în 2021. Când BNM a început înăsprirea politicii monetare, creditele pentru business s-au scumpit, dar nu tare. Cel mai mult s-au scumpit creditele destinate persoanelor fizice, de la 5,4% la 15,9%. Acum, când politica monetară se relaxează, creditele se ieftinesc, creditele pentru populație se ieftinesc mai repede decât cele pentru business.

„Politica monetară a BNM influențează creditele și comportamentul agenților economici într-o manieră mai slabă decât pentru populație. Politica monetară a BNM are un efect imediat și puternic asupra comportamentului populației și anume aceasta influențează inflația. În Republica Moldova, rata de bază și rezervele obligatorii, influențează cel mai mult volumul de credite oferit populației și mai puțin oferit mediului de afaceri”, potrivit economistului.

Economistul a afirmat că volumul creditelor noi accesate, atât de către agenții economici, cât și de către populație, în trimestrul III din 2021 a ajuns lunar la 4,3 miliarde de lei. Agenții economici – 2,7 miliarde de lei, iar populația – 1,5 miliarde de lei, lunar. Când a fost înăsprită politica monetară, creditele accesate de către populație au scăzut la 600 de milioane de lei în trimestrul IV din 2022. Cât privește agenții economici, volumul creditelor în trimestrul IV din 2022 era de 3,5 miliarde de lei, față de 3 miliarde de lei în trimestrul III din 2022. „Politica dură a BNM mai puțin a influențat mediul de afaceri. Acum avem un paradox. BNM relaxează politica monetară, populația începe a se credita activ. Dacă în trimestrul IV din 2022 ei luau din bănci lunar câte 600 de milioane de lei, în trimestrul II din 2023 au luat lunar câte 1 miliard de lei. În cazul agenților economici, creditele au scăzut la 2,9 miliarde de lei în trimestrul II din 2023. Când politica monetară se relaxează și banii se ieftinesc, agenții economici au mai puține credite. Creditarea agenților economici este dictată de către alți factori decât politica monetară a BNM”, a afirmat economistul.

Analistul economic susține că pe de o parte, atât agenții economici cât și populația i-au credite, iar pe de altă parte, ambele părți au de întors credite vechi. Astfel, în trimestrul III din 2021 s-a luat de la bănci credite de 4,3 miliarde de lei, dar s-au întors credite vechi de 2,5 miliarde de lei. Îndatorarea populației a crescut cu peste 1,8 miliarde de lei. După, a scăzut puternic îndatorarea din contul populației. S-a ajuns în trimestrul III din 2022 când aceștia au accesat credite de 3,8 miliarde de lei și au întors credite vechi tot 3,8 miliarde de lei. În trimestrul I din 2023 s-au accesat credite mai puține decât s-au dat din cele vechi și respectiv volumul de credite a scăzut. În trimestrul II din acest an se înregistrează o ușoară înviorare și este strict din conțul populației.

Potrivit analistului economic, în anii 2000/2001, moldovenii accesau credite de 10 milioane de lei lunar. În 2007 – de 325 de milioane de lei lunar. S-a ajuns la 843 de milioane de lei lunar în 2019. În anul pandemic 2020, au scăzut la 736 de milioane de lei lunar. În 2021 a fost o creștere fără precedent, ajungând întrimestrul III la 1,5 miliarde de lei lunar. A urmat o scădere de până la 612 milioane de lei în trimestrul IV din 2022. În trimestrul II din 2023 s-a ajuns la puțin peste 1 miliard de lei lunar. „Economia noastră este strâns legată de consumul populației. Dacă populația crede că îi merge bine, începe a consuma, se împrumută, iar bugetul de stat primește încasări. Cred că această creștere a consumului bazat și pe creditare, această înviorare a creditării, este un element care arată că cetățenii încept a-și reveni din șocul crizei din 2020/2022”, potrivit analistului economic.

Veaceslav Ioniță a mai spus că dobânzile la credite și la depozite au crescut puternic în perioada 2021/2022. Acum, odată cu relaxarea politicii monetare de către BNM, a scăzut dobânda la depozite până la 6,7%, și scade și dobânda la credite, ceea ce înseamnă că în câteva luni creditele pentru persoanele fizice vor ajunge la ceea ce a fost până la criză, ceea ce va determina cetățenii să se împrumute. Referitor la depozitele persoanelor fizice, se observă în prezent o înviorare. În trimestrul III din 2023 erau 2,4 miliarde de lei - depozite în bănci și s-au luat din depozitele vechi doar 300 de milioane de lei. S-a observat o retragere masivă de depozite doar ăn luna martie 2022, când a început războiul. Oamenii au retras din bănci 5 miliarde de lei.  

Expertul a mai menționat că în 2015 moldovenii se creditau cu 281 de milioane de lei lunar. În 2021, cu 1,5 miliarde de lei. 965 de milioane de lei erau credite pentru consum, 511 milioane de lei - pentru imobile, iar 50 de milioane de lei - pentru afaceri. Când s-a înăsprit politica monetară, creditele de consum au ajuns, în trimestrul IV din 2022, la 455 de milioane de lei; pentru ipotecă - la 128 de milioane de lei, iar pentru afaceri – crescând la 75 de milioane de lei. Acum, când se relaxează politica monetară, în trimestrul II din 2023, creditele de consum au crescut la 814 milioane de lei, imobiliare - la 205 milioane de lei, iar pentru afaceri - la 76 de milioane de lei. Creșterea volumului de credite în sistemul bancar, pentru persoanele fizice, este din contul creditelor de consum și al celor imobiliare.

Referitor la rata dobânzii la creditele imobiliare, expertul a amintit că era de 6,4% în trimestrul II din 2021. Una prea confortabilă pentru a accesa un credit imobiliar. După ce BNM a înăsprit politica monetară, în luna ianuarie din acest an, creditele ipotecare au ajuns la 13,2%, lucru care a descurajat cetățenii să mai ia credite ipotecare. Acum, asistăm la o reducere constantă a ratei dobânzii la creditele imobiliare. În luna iunie a fost de 11,5%. „Către sfârșitul anului estimez că va fi 7-8%, ceea ce va însemna o înviorare a creditelor imobiliare”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că în 2008 creditele noi pentru imobile luate de către persoane fizice erau de 43 de milioane de lei. Criza din 2009 a prăbușit pieța imobiliară, iar credite au fost accesate de doar 9 milioane de lei. A urmat o recuperare până în 2014 de până la 79 de milioane de lei. Jaful bancar din 2014 a lovit din nou piața imobiliară, iar în 2016 s-au luat credite de doar 44 de milioane de lei. În 2019, când a apărut programul guvernamental Prima Casă, când banii erau ieftini, iar băncile comerciale aveau un surplus de bani, creditele noi pentru imobile au ajuns la 270 de milioane de lei lunar. În timpul crizei din 2020, s-au accesat credite noi pentru imobile de 236 de milioane de lei. În 2021, s-a ajuns la 511 milioane de lei. Creșterea prețurilor, războiul din Ucraina, criza energetică, politica dură a BNM, toate au influiențat în 2022 piața imobiliară. Volumul creditelor noi accesate a ajuns la 128 de milioane de lei. Acum, în trimestrul II din 2023 s-a ajuns la 205 milioane de lei.

„Cu excepția anului 2015, dar în toți anii, în Republica Moldova, au crescut creditele acordate în lei pentru imobile. Creditarea în valută a imobilelor practic lipsește. Maximul 4% din toate creditele luate. Criza din 2022 a speriat oamenii și am ajuns în trimestrul IV din 2022, când creditarea imobiliară a ajuns la cel mai scăzut nivel, că 35,4% din creditele care au fost luate, erau în valută. Moldovenii, de frică, nu s-au împrumutat în lei. Acum, banii se ieftinesc, inflația scade, percepția crizei trece, avem o prăbușire a creditării în valută. În trimestrul II din 2023 a scăzut la 15,8%”, a menționat expertul.

-----------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Producția agricolă și alimentară din Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la condițiile climaterice. Republica Moldova ar trebui să se focuseze pe exportul producției agricole procesate și al producției din sectorul zootehnic. Relațiile comerciale cu Ucraina, pentru prima dată, sunt în favoarea Republicii Moldova. În ultima perioadă au crescut de nouă ori exporturile moldovenești către Ucraina. Importurile din Ucraina afectează doar referitor la logistica de care dispune Republica Moldova. Nu au fost create timp de 30 de ani mecanismele necesare ca să fie îmbunătățite exporturile moldovenești. „Ceea ce se exportăm în prezent în Ucraina este ceea ce exportau agenții economici moldoveni cândva în Federația Rusă. Piața ucraineană, incomparabil cu alte perioade, este mult mai deschisă față de producția noastră”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 23 iunie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță spune că volumul comerțului extern al Republicii Moldova cu Ucraina era anual la nivel de 600-650 de milioane de dolari. La sfârșitul trimestrului întâi din 2023 a ajuns la 1,8 miliarde de dolari. 95% din creștere s-a datorat majorării exportului de produse moldovenești către Ucraina. „Noi din Ucraina am avut întotdeauna importuri masive. Importam de șapte ori mai mult decât exportam. În 2021, exporturile noastre către Ucraina erau la nivel de 80 de milioane de dolari, importurile – 600-700 milioane de dolari. După începerea războiului, au început să crească exporturile moldovenești către Ucraina. De la 95 de milioane de dolari în primul trimestru din 2022 la 868 de milioane de dolari în primul trimestru din 2023. Cel mai mult ce exportăm în Ucraina sunt produsele petroliere. Deoarece noi putem exporta produse petroliere în Ucraina companiile petroliere de la noi rezistă. Profiturile pe care le obțin exportând produse petroliere în Ucraina le permit să activeze”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că tot mai mult aude de la alte persoane, inclusiv de la agenți economici, că Republica Moldova ar trebui să interzică importul și exportul cu Ucraina. În opinia sa, exporturile moldovenești în Ucraina au crescut de nouă ori, iar importurile din Ucraina cu 50%. „Este pentru prima dată când exportăm semnificativ în Ucraina. De la începutul războiului, marfa noastră merge  încolo, dar la noi nu prea vine. Suntem beneficiarii numărul unul al acestei situații nedorite. Brusc au crescut exporturile moldovenești către Ucraina pe fundalul războiului. Din trimestrul patru anul trecut se observă o scădere. Ucraina a găsit alte modalități de a importa marfă din alt parte. În trimestrul doi al acestui an am putea înregistra o scădere a exporturilor spre Ucraina”, susține expertul.

Potrivit economistului, comerțul Republicii Moldova cu Ucraina cu produse agricole și alimentare era la nivel de aproape 233 de milioane de dolari anual în 2020. Exporturile erau puțin peste 20 de milioane de dolari, iar importurile – puțin peste 212 milioane de dolari. De când a început războiul, importurile au crescut până la 411 milioane de dolari, iar exporturile – la 65 de milioane de dolari. „Ucraina, în perioada 2020/2021, deținea 25% din cota importurilor noastre, acum deține 31% și este legat de prețurile accesibile. Inclusiv, datorită importurilor din Ucraina la noi scade inflația, în special la produsele alimentare. Moldovenii vor economisi, comparativ cu 2022, la produsele alimentare, câteva miliarde de lei. Ucraina deține 31% din cota importurilor deoarece are cele mai ieftine produse alimentare. Să importăm mai puțin din Ucraina înseamnă că trebuie să importăm produse mai scumpe din altă parte. Importăm foarte mult deoarece avem o agricultură foarte slabă”, a afirmat economistul. Cât privește tot comerțul extern cu Ucraina, a afirmat că importurile, în valoare anuală, erau în 2020 -  870 de milioane de dolari, iar în 2022 au ajuns la - 1,3 miliarde de dolari.

Analistul economic menționează că produsele agricole și alimentare exportate de către Republica Moldova în Ucraina în 2022 au fost: băuturile alcoolice în proporție de 16,1 milioane de dolari; fructele și legumele – 10,7 milioane de dolari; produsele din fructe și legume – 6,9 milioane de dolari; cerialele și semințele – 6,7 milioane de dolari; uleiuri – 2,6 milioane de dolari. Importurile Republicii Moldova din Ucraina, în 2022, au fost despre: ceriale și semințe de 115 milioane de dolari; uleiuri – 61,4 milioane de dolari; lactate ouă, miere – 43,8 milioane de dolari; băuturi alcoolice – 25,6 milioane de dolari, carne – 24,2 milioane de dolari. „Tot ce s-a întâmplat la noi în relația cu Ucraina este creșterea masivă a grăunțoaselor, dar nu toate rămân aici, doar o parte, restul pleacă mai departe. Republica Moldova are capacități slabe de export. În 2022, comparativ cu 2021, au crescut semnificativ exporturile către Ucraina. Avem un potențial de creștere la exportul aproape la toate categoriile”, menționează analistul economic.

Veaceslav Ioniță a precizat că exporturile moldovenești scad pentru al treilea trimestru consecutiv. Acestia au crescut până la 4,3 miliarde de dolari, în valoare anuală, în trimestrul III din 2022, iar acum stau pe loc, fără nici o schimbare. În realitate, consideră Veaceslav Ioniță, exporturile moldovenești au scăzut. Un miliard de dolari din export este unul virtual, apărut pe fundalul războiului din Ucraina. A fost o creștere a exporturilor de produse petrolire către Ucraina. „Trebuie să ne îngrijoreze, deoarece este un trend descendent al exporturilor și în cea mai mare parte scade datorită producției agricole în scădere. Plouă – a vem producție agricolă pentru a exporta, nu plouă – nu avem producție agricolă pentru a exporta”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai declarat că volumul comerțului extern al Republicii Moldova cu producția agricolă până în 2020 a fost puțin peste 1,9 miliarde de dolari. Exporturile erau de 1,2 miliarde de dolari, iar importurile – de 846 de milioane de lei. Către 2022, volumul comerțului extern a ajuns la aproape 3,2 miliarde de dolari, dintre care exporturile puțin peste 1,9 miliarde de dolari, iar importurile puțin peste 1,2 miliarde de dolari. În acest an, în primele trei luni, volumul comerțului extern este estimat la aproape 3,1 miliarde de dolari, fiind în scădere exporturile, ajungând la puțin peste 1,7 miliarde de dolari, iar importurile au crescut până la puțin peste 1,3 miliarde de dolari.

„Importăm multă producție agricolă, dar spre deosebire de al bunuri, unde avem balanță comercială negativă, la producția agricolă Republica Moldova mereu a exportat mai mult decât a importat. În perioada 2001-2005, la noi producția agricolă era exportată de 2,4 ori mai mult decât importată. După, a urmat o înrăutățire a situației până în 2010, când exporturile aproape sau egalat cu importurile. Agricultura în acea perioada nu a putut face față creșterii bruște a puterii de cumpărare a cetățenilor. Drept consecință creștrea bruscă a cosnumului a fost acoperit cu bunuri de import. Ne-am revenit în perioada 2011-2020 când, anual, exporturile creșteau mai rapid decât importurile, și am ajuns în 2016/2020 să avem de 1,5 ori mai multe exporturi, datorită investițiilor în agricultură”, a declarat expertul.

În opinia economistului, perioada 2010/2020 poate fi caracterizată prin faptul că a început să fie acordată atenție agriculturii, care în prezent acoperă 40%-45% din toate exporturile moldovenești. „În 2001, producția agricolă era practic 2/3 din toate exporturile noastre. Anul trecut, a fost 44,5%, anul acesta, în primul trimestru, a fost de 40,7%. Suntem vulnerabili din cauza faptului că în exportul producție agricole domină materia primă de origine vegetală sensibilă la condițiile climaterice și nu produse finite”, spune economistul.

Analistul economic a mai precizat că exportul de producție agricolă a crescut până în al doilea trimestru din 2022 datorită anului 2021 când roada agricolă, dar și prețurile, au fost bune. Din trimestrul IV din 2022 s-a exportat cu 382 de milioane de dolari mai puțin față de perioada precedentă din cauza anului agricol secetos. Astfel, exporturile vor scădea cu cel puțin cu 100 de milioane și vom avea în jur de 500 dee milioane de dolari scăderea exporturilor în valoare anuală.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exporturile în 2022 au fost de 1,9 miliarde de dolari, față de 1,4 miliarde de dolari în 2021. Exportul de produse din regnul animal și vegetal a fost de 1,09 miliarde de dolari în 2022, față de 907 milioane de dolari în 2021. Produsele agricole prelucrate au fost exportate în 2022 în valoare de 839 de milioane de lei, față de 529 de milioane de lei în 2021.

„În prezent, asistăm la o scădere a producției agricole, dar producția agricolă prelucrată nu scade. Tot ce scade este exportul de materie primă. Suntem vulnerabili atât timp cât exportăm materie primă. Materia primă din sectorul zootehnic nu este afectată de criză. Tot ce afectează importurile și exporturile noastre sunt condițiile meteo nefavorabile. Totodată, atât timp cât vom fi dependenți, la capitolul export, de grăunțoasele și semințoasele, atât timp vom fi vulnerabili. La producția agricolă prelucrată nu avem scădere, nici la cea animalieră nu avem scădere. Unica ce scade este producția agricolă vegetală, materia primă vegetală”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre topul celor zece produse pe care Republica Moldova le exportă, economistul a spus că este vorba de: ceriale și semințe – 39,6%; fructe și legume – 16,5%; băuturi alcoolice – 16,1%, grăsimi și uleiuri – 11,4%. „Patru poziții reprezintă circa 90% din exportul moldovenesc de produse agricole. Avem două vulnerabilități: exportăm materie primă; 2) exportăm materie primă foarte sensibilă la condițiile climaterice”, a spus economistul.

Referitor la topul celor zece produse agricole și alimentare importate de către Republica Moldova, a declarat că media pentru ultimii cinci ani este: fructe și legume – 14,6%; ceriale și semințe – 11%; produse alimentare diverse – 8,6%; lactate, ouă, miere – 8,5%; băuturi alcoolice – 7,1%.

Despe topul celor 20 de țări unde Republica Moldova exportă produse agricole și alimentare, a declarat că: România deține o cotă de 18,5%; Federația Rusă – 12,1%; Turcia – 11.4%; Italia – 6,8%; Elveția – 5,6%; Belarus – 5,4%. Â

„După semnarea Acordului de liber schimb cu UE, Federația Rusă a impus Republicii Moldova embargou ascuns. Atunci am pierdut cea mai mare piață de export pe care o aveam, iar țara care a preluat șocul crizei de atunci a fost România. În prezent, Rusia înregistrează o tendință clară de descreștere. Cinci țări în proporție de 55% primesc produsele noastre pe piața lor”, a conchis economistul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .