Astăzi, Produsul Intern Brut (PIB) pe malul drept al Nistrului este la nivel de 75% din valoarea PIB-ului din 1989, iar cel al regiunii separatiste transnistrene a ajuns la nivelul de 32% din valoarea celui din anul 1989. După 2015, crește discrepanța dintre salariile și pensiile celor două maluri ale Nistrului, în favoarea malului drept. După 2001, timp de 22 de ani, în dreapta Nistrului prețurile au crescut de 6 ori, în regiunea separatistă transnistreană - de 9,3 ori. Anul 2016 este anul în care povestea de succes a regiunii separatiste transnistrene s-a terminat. Sunt câteva dintre teze ce caracterizează economia regiunii separatiste transnistrene, expuse vineri, 8 septembrie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Produsul Intern Brut (PIB). Dacă PIB-ul malului drept al Nistrului s-a prăbușit imediat după destrămarea URSS, în stânga Nistrului a fost stat stabil până în 1993. Această senzație artificială spunea că la ei lucrurile stau mai bine. În 1997/1998, PIB-ul malului drept s-a stabilizat la 30% față de cel din 1989, iar în stânga Nistrului a ajuns, după o încercare nereușită de al menține artificial, la doar 13% față de cel 1989. „Au sperat că URSS îi va mai slava cumva. Noi am înțeles că URSS nu se mai întoarce, dar ei au trăit cu această speranță. Astăzi, anul 2023, PIB-ul malului drept s-a recuperat la nivel de 75% din valoarea celui din 1989, iar pe malul stâng este la nivel de 32% din valoarea anului 1989”.

PIB pe cap de locuitor. În 1995 pe malul stâng al Nistrului era mai mare față de cel din dreapta Nistrului. Peste 400 de dolari pe cap de locuitor, iar în dreapta Nistrului până la 400 de dolari pe cap de locuitor. Către 2000, din cauza că mult timp au menținut artificial cursul valutar, stânga Nistrului avea 300 de dolari pe cap de locuitor, iar dreapta Nistrului – 400. Către 2005, peste Nistru ara o stare de lucruri mai bună – 1200 de dolari pe cap de locuitor, iar dreapta Nistrului – 1000. În 2010, 2400 pentur malul stâng și 2300 pentru malul drept. După 2015, după semnarea Acordului de Asociere și a celui de Comerț Liber, lucrurile au început a se inversa. La ei au început să se înrăutățească toți parametrii economici. În 2015 era deja 2700 de dolari pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și 2400 în stânga Nistrului. Din 2015, tot ce s-a auzit de bine la ei: salarii, pensii etc., nu au mai fost valabile. În 2020, PIB-ul pe cap de locuitor în dreapta Nistrului a ajuns la 4400 de dolari, în stânga Nistrului – 2900 de dolari. În acest an, va fi de 6700 în dreapta Nistrului și de 3600 în stânga Nistrului. „La ei din 2015 și până în 2020 nu a fost înregistrată nici o creștere. Acum există o ușoară creștere. Până în 2010 au fost mai sus. Din 2010 și până în 2015 mai mult sau mai puțin egali. Din 2015 – în scădere”.

Populația. În 1990, în regiune era 685 de mii de locuitori. Până în 2000 numărul populației a rămas relativ stabil. Către 2005, numărul lor a scăzut la 527 de mii de locuitori, în 2010 – la 518 mii, 2015 – 501 mii, 2020 – 466 de mii. Astăzi ei sunt – 461 de mii de locuitori, dintre care 301 mii în regiune, iar 160 de mii peste hotare. „La ei, la capitolul migrație, este mai rău decât la noi”.

Salariul. În 1999 salariul pe malul drept era de 305 lei, pe malul stâng – de 715 lei. A fost așa până în 2016, când au rămas fără rezerve valutare și au avut loc mai multe fenomene negative care au dus la înrăutățirea situației. „Anul 2016 este anul în care „povestea de succes” a regiunii separatiste transnistrene s-a terminat. În acest an, 2023, salariul în Republica Moldova va fi cel mai probabil 12450 de lei, în regiunea separatistă transnistreană – 7000 de lei. În fiecare an crește discrepanța salarială. Acum e 60% diferența. Începând cu 2015, autoritățile autoproclamate de la Tiraspol, nu mai pot menține tempoul și nu mai pot asigura salariul minimum ca la noi și crește discrepanța salarială”.

Pensia. În 1998/1999, pe malul drept al Nistrului pensia era 85 de lei, peste Nistru - 263 de lei. În 2004, în dreapta Nistrului a început majorarea bruscă a pensiilor și au ajuns aproape egale. După 2010, în dreapta Nistrului pensia a crescut stabil, dar în regiunea separatistă transnistreană, din cauza că cursul îl mențineau artificial, s-a ajuns să aibă din nou pensii mai mari. „La noi era în 2016 era pensia 1300 de lei, la ei – 2490. Aceasta a creat o senzație de bunăstare acolo. În 2018, această menținere artificială nu a mai putut rezista și pensia la ei a ajuns 1448 de lei, iar la noi a crescut la 1644 de lei. În acest an, 2023, pensia la noi va fi cel mai probabil 3197 de lei, la ei – 1806 lei. Practic pentru cei din regiunea separatistă, din 2017, crește și discrepanța în ceea ce privește pensiile”.

Prețurile. În stânga Nistrului, inflația a fost atât de mare în 1990 încât au fost nevoiți să denominalizeze de două ori valuta lor. Prima dată, au schimbat 1 la 1000, iar a doua oară 1 la un milion. Odată cu destrămarea URSS, malul drept al Nistrului a trebuit să convertească o mie de ruble sovietice pentru un leu actual, la ei au convertit un miliard de ruble sovietice pe o rublă transnistreană. După 2000, după ce a trecut șocul crizei din 1998, provocat de către Federația Rusă, s-au stabilizat prețurile pe ambele maluri ale Nistrului. „Din 2001 și până în prezent, după mai mulți ani de criză, crize cauzate de către Federația Rusă, timp de 22 de ani, în dreapta Nistrului prețurile au crescut de 6 ori, în regiunea separatistă transnistreană de 9,3 ori”.

Bunăstarea populației. În 2005, în regiunea separatistă transnistreană, față de 2001, creșterea veniturilor salariale a fost de 2 ori, pe malul drept al Nistrului – de 1,6 ori. În 2015, peste Nistru era de mai mare de 2,8 ori, pe malul drept – de 2,6. După 2015, lucrurile au început a se schimba brusc. Către 2020, pe malul drept, bunăstarea popilației era mai mare față de 2001 de 3,9 ori, iar pe malul stâng – de 2,6 ori. În acest an, pentru cetățenii de pe malul drept, bunăstarea lor față de 2001 va fi mai bună de 3,8 ori, iar a celor din stânga Nistrului stagnează la o creștere de doar 2,6 ori.

Creșterea reală a pensiei. Către 2005, pe malul drept, după câțiva ani în care pensia a fost foarte mică, a început a crește. Față de 2001, către 2010, bunăstarea pensionailor a crescut de 2,7 ori, în stânga Nistrului era 1,8 ori. Până în 2015, real pensia nu a crescut timp de 5 ani pe malul drept, în stânga Nistrului a crescut puțin. Până în 2020, malul drept a avut o creștere reală a pensiei de 3,5 ori față de 2001, iar regiunea separatistă transnistreană – de 1,7 ori, fiind înregistrată o cădere a bunăstării pensionarilor. „Astăzi, bunăstarea pensionarilor de pe malul drept al Nistrului este mai bună față de 2001, de 3,8 ori, a celor din stânga Nistrului de 1,4 ori. Din 2016, pensia în stânga Nistrului este într-o cădere continuă”.

Exporturile și vânzările pe malul drept al Nistrului. Până în 2010, stânga Nistrului pe malul drept aproape că nu vindea nimic. Totul mergea la export. După 2010, pe malul drept brusc au crescut procurările din stânga Nistrului, în special energia electrică. În 2022/2023 vânzările regiunii separatiste transnistrene, în afara regiunii, au scăzut puternic, de la 939 de milioane de dolari în 2021, la 650 de milioane de dolari în 2023. „Ceea ce îi salvează este dreapta Nistrului. Datorită nouă, 40% din tot ce vând ei este pe malul drept. Peste 80% din toate vânzările regiunii sunt pe malul drept al Nistrului, UE și Ucraina. 5% din tot ce vând se duce în Federația Rusă”.

Exporturile per capita. Până în 2021, exporturile din stânga Nistrului erau mult mai mari decât ale malului drept. În 2000, exporturile malului drept, pe cap de locuitor, erau de 140 de dolari, pe malul stâng – de 549 de dolari. Către 2010, pe malul drept au ajuns 522 de dolari, pe malul stâng – 983 de dolari. În 2021, pe malul drept – 1197 de dolari, pe malul stâng – 2086 de dolari. Din 2022, situația se schimbă. Pe malul drept este 1690 de dolari, pe malul stâng – 1440. În 2023, estimativ pe malul drept va fi de 1626 de dolari, pe malul stâng – 1309 de dolari. După 2022, și la capitolul exporturi, regiunea separatistă deja cedează continuu”.

Studenții. În 1960/1061, în RSSM erau 19200 de studenți. În 1990/1991 a ajuns la 55500. Către 1995/1996, când deja erau separate malurile Nistrului, pe malul drept erau 55300 de studenți, pe malul stâng – 6700 de studenți. Către 2000, pe malul drept erau 79100, pe malul stâng – 9700. În 2010, pe malul drept – 107800, pe malul stâng 19600. În 2020, pe malul drept – 59 de mii, pe malul stâng – 11200. În anul de studiu 2023/2024, pe malul drept sunt 56800, iar pe malul stâng – 10100. 

Studenți la o mie de locuitori. În perioada sovietică, Moldova avea 6 studenți la o mie de locuitori. Până în 1990, s-a stabilizat la 13 studenți la o mie de locuitori. Către 2005, malul drept avea 41,4 studenți la o mie de locuitori, iar stânga Nistrului – 34,9. Către 2010, malul drept avea 36,5, iar malul stâng – 50,5. În 2020 s-a ajuns că malul drept avea 22,3 studenți la o mie de locuitori, iar malul stâng – 35,8. În 2023/2024, malul drept are 22,6 studenți la o mie de locuitori, iar malul stâng – 33,6. „Parcă cifrele arată bine, dar situația este una foarte proastă. Pe ambele maluri ale Nistrului scade numărul de studenți în baza la doi factori: demografic, nu mai sunt copii; și migrația. Noi avem 50 de mii de studenți în țară și 30 de mii peste hotare. Studenții de pe malul stâng nu au alte oportunități de a merge la studii. Nu cunosc limba română, nici alte limbi nu cunosc. Mecanismul lor de studii nu le permite decât să meargă în Federația Rusă să studieze. Din acest motiv, numărul mare de studenți care este pe cap de locuitor în stânga Nistrului, denotă faptul că ei sunt izolați, nu au unde pleca”.  

----------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Economia Republicii Moldova nu are sectoare competitive, care să aibă succese remarcabile precum este sectorul de servicii. Cel mai dinamic sector de servicii, care s-a dezvoltat în ultimii ani, este domeniul IT. În ultimii doi-trei ani, înregistrează o creștere promițătoare sectorul de servicii pentru business (BSS). „Secolul 21 este secolul serviciilor și Republica Moldova trebuie să intre activ și puternic pe această piață. Trebuie să dezvolte sectorul de servicii IT și BSS, deoarece permite creșterea exporturilor moldovenești, a locurilor de muncă în țară și salarii mai mari decât media națională pe economie”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 11 august, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, emisiune realizată în parteneriat cu portalul online Privesc.Eu și Asociația Liderilor de Servicii de Afaceri din Republica Moldova (ABSL), cu suportul GIZ Moldova.

Expertul a spus că BSS, în ultimii ani, în special în 2022, este sectorul care a furnizat forță de muncă Republicii Moldova, în condițiile în care în celelalte sectoare ale economiei numărul locurilor de muncă scade. În 2022, sectoarele economiei moldovenești au înregistrat o reducere de 1,6 mii de locuri de muncă, însă, sectorul IT și BSS au înregistrat o creștere estimativă de 2,8 mii de locuri de muncă. „În 2022 am avut o creștere de 1.200 de locuri de muncă, compensată de creșterea locurilor de muncă din sectooarele IT și BSS”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova după ce în 2010 a ajuns la minimul de 600 de mii locuri de muncă, foarte greu reușește să înregistreze creșteri. Astfel, în 2019, avea 625 mii locuri de muncă, puțin peste minimum din 2010. Însă, în primul an de pandemie, numărul lor sa redus până la aproape de 600 de mii, anulând toată creșterea modestă din precedenții zece ani. În 2021, a fost înregistrată o recuperare puternică a locurilor de muncă, urmată de 2022 de o  creștere destul de bună. 2022 este caracterizat de creșterea locurilor de muncă doar în sectorul IT și BSS, creșteri care au compensat închiderea locurilor de muncă din alte ramuri. „Doar în 2023, dacă lucrurile în sectorul de servicii va merge bine așa cum merge acum, vom depăși acel nivel minim de 625 de mii de locuri de muncă. Vom avea cel puțin 627-628 de mii de locuri de muncă. Sectorul de servicii este cel care în ultimii ani a menținut locurile de muncă în țară. În sectorul IT și BSS, în 2015 erau 4,5% dintre moldoveni angajați în aceste sectoare, în 2022 a ajuns la 6,1%. Dacă în domeniul IT trebuie persoane calificate, cu anumite cunoștințe, în sectorul BSS este mai simplu. Este suficient ca persoana să fie pregătită, în dependență de profil, câteva luni”.

Potrivit economistului, în 2023, în Republica Moldova, creșterea exporturilor va fi realizată strict din contul serviciilor. Exportul de bunuri, după creșterea spectaculoasă și fără precedent din ultimii doi ani, în 2023 cel mai probabil va înregistra o scădere de circa 400 de milioane de dolari. Exportul de bunuri în 2021 a fost de 3,1 miliarde de dolari, iar cel de servicii – de 1,6 miliarde de dolari. În 2022, bunurile au fost exportate de 4,3 miliarde de dolari, iar serviciile – 2,3 miliarde de dolari. În 2023, este prognozat exportul de bunuri de 3,9 miliarde de dolari, iar de servicii – 2,8 miliarde de dolari. Total, exporturile au fost în 2021 de 4,8 miliarde de dolari, în 2022 – de 6,6 miliarde de dolari, iar în 2023 este prognozat să fie de 6,7 miliarde de dolari.

„Față de 2020, când a fost de 3,8 miliarde de dolari, este o dublare a exporturilor. În 2023, în ceea ce privește exportul de bunuri, cel mai reflectat în datele statistice, tendința este una negativă. Producția agricolă în acest an, ca volum și ca preț, nu este acea care a fost în 2021/2022. Reexporturile cu Ucraina se reduc. Ceea ce va permite să fie înregistrate creșteri ale exporturilor este sectorul de servicii IT și BSS, care în acest an va crește până la 820 milioane dolari. Per total, exporturile moldovenești vor înregistra o creștere, modestă, dar exclusiv din contul sectorului de servicii. Exportul de servicii vor depăși, pentru prima dată, 40% din tot exportul Republicii Moldova”.

Analistul economic afirmă că în Republica Moldova serviciile, începând cu 2010, se exportă mai mult decât se importă. Balanță comercială pozitivă este doar la capitolul servicii. În 2023, se crede că vom avea o balanță pozitivă de 1,3 miliarde de dolari: 2,8 va fi exportul de servicii și 1,6 miliarde de dolari - importul de servicii. În 2022, balanța comercială pozitivă a fost de 900 de milioane de dolari: 2,3 miliarde de dolari a fost exportul de servicii și 1,4 miliarde de dolari - importul de servici. Dintre toate serviciile pe care Republica Moldova le exportă, de 2,8 miliarde de dolari, 820 de milioane de dolari în 2023 vor fi, estimativ, exportate de sectoarele IT și BSS. Sectorul IT va avea exporturi de 615 milioane de dolari, iar BSS – de 205 milioane de dolari. În 2022, exportul de servicii IT și BSS a fost de 669 de milioane de dolari, dintre care: 480 de milioane de dolari exportul de servicii IT, iar 189 – exportul de servicii BSS. „Economia noastră încă poate livra forță de muncă în aceste domenii. În prezent, investițiile globale străine care se realizează în toate țările lumii, mai mult de jumătate din toate investițiile, se realizează în aceste două sectoare”.

Expertul menționează că în 2022, estimativ, salariul în sectorul IT a depășit 36 de mii de lei, în BSS a fost de 12780 de lei. În 2021, în IT a fost de 30972 de lei, BSS – 10368 de lei. Cel mai rapid a crescut salariul angajaților din sectorul BSS. Astfel, scade decalajul dintre BSS și IT și crește diferența dintre salariul mediu pe economie în Republica Moldova. În 2023, salariul în sectorul IT va fi de 42600 de lei, în BSS – 15200 de lei, iar salariul în sectorul real al economiei va fi de 12450 de lei. „Calculat în dolari, salariul în sectorul IT în 2022 a fost de 1930 de dolari, în BSS – 680 de dolari. În 2021, în sectorul IT a fost de 1752 de dolari, BSS – 586 de dolari. În 2023, estimativ în IT va fi e 2300 de dolari, iar în BSS – 825 de dolari. Corelat cu salariul mediu pe economie din Republica Moldova, angajații din sectorul BSS, în 2021 au avut 586 de dolari, iar cei angajați în sectoarele economiei naționale – 508 dolari. În 2022, BSS au avut 680 de dolari, iar media pe economie a fost de 557 de dolari. În 2023, BSS – 825 de dolari, media națională a fost de 677 de dolari.

Potrivit expertului, tot ce trebuie să facă Guvernul este să dezvolte aceste două sectoare de servicii, care permit creșterea exporturilor moldovenești, creșterea locurilor de muncă în țară și salarii mai mari decât media națională. „Nu este important doar să creezi locuri de muncă în țară, dar și să fie bine plătite. Acest sector a reușit să-și găsească nișa sa de export, de a angaja tineri pentru ca să le ofere un loc de muncă, mai bine plătit decât ceea ce este în medie pe economie. Pe data de 14 septembrie, pentru prima dată în Republica Moldova, va fi organizat un forum internațional, unde sectorul serviciilor pentru business (BSS) va fi prezentat de către companii din mai multe state ale lumii, pentru a promova o ramură a economiei cu potențial puternic de creștere”.

Promovarea sectorului de servicii pentru afaceri în Republica Moldova este susținut de către ABSL Moldova și de către proiectul „Întreprinderi și Comune Puternice pentru Moldova”, finanțat de către Guvernul Germaniei și al Elveției,  implementat de către GIZ Moldova.

----------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Înăsprirea și relaxarea politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a schimbat puternic comportamentul de împrumut al populației însă nu și al agenților economici. Ultimii, în perioada când banii erau un lux, s-au împrumutat, iar când s-au ieftinit, au ezitat să se împrumute. Populația, în perioada când banii erau scumpi, a luat mai puține credite, în mare parte în valută și nu în lei, și a fost redus volumul creditelor, în mare parte din contul creditelor de consum și imobiliare.

Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 28 iulie, la emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că, în prezent, odată cu relaxarea politicii monetare de către BNM, există percepția că banii se ieftinesc, oamenii așteaptă să cumpere imobile, iar acest fapt duce la creșterea volumului de credite noi contractate. „Piața creditelor începe a crește după șase luni de scădere, banii se ieftinesc cu o viteză acceptabilă, iar creditarea în valută a achizițiilor de imobile, practic va dispărea, revenindu-se la creditarea în lei”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a spus că atunci când se vorbește despre politica monetară a BNM se are în vedere: prețul banilor, accesibilitatea banilor și rezervele obligatorii de valută. Referitor la prețul banilor, prin rata de bază aplicată, BNM ieftinește s-au scumpește banii. În 2020, când rata de bază a ajuns la cel mai mic nivel – 2,65%, au fost cei mai ieftini bani care au existat vreodată în istoria Republicii Moldova. A fost această rată până pe 29 iulie 2021, când  a ajuns la 3,7%, considerată la fel, scăzută. În această perioadă, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare salt de creditare din partea persoanelor fizice. Anticipând inflația, creșterea prețurilor, o accelerare necontrolată a procesului de creditare, BNM a majorat, treptat, de zece ori, rata de bază, de la 2,65% la 21,5%, scumpind puternic banii, descurajând consumul și încurajând economiile populației. Moldovenii au fost în curajați să ia mai puține credite și să depoziteze bani în bănci.

În ceea ce privește accesibilitatea banilor, expertul a declarat că dacă băncile comerciale, banii pe care îi colectează de la cetățeni, îi pot menține pentru a putea credita economia, atunci banii sunt accesibili. Dacă banii sunt sub formă de rezerve obligatorii la BNM, atunci volumul de bani aflați în economie este cu mult mai mic. Astfel, rezervele obligatorii au crescut din cauza că a fost un surplus de lichidități de 45 de miliarde de lei în economia națională. Banii colectați de către bănci de la cetățeni a fost cu mult mai mulți decât volumul creditelor oferite populației și agenților economici.

Vorbind despre rezervele obligatorii de valută, a menționat că rezervele obligatorii în lei au crescut până la 40%, fiind o situație stranie, deoarece rezervele obligatorii de valută sunt de obicei cu mult mai mici decât cele în lei. În prezent, rezervele obligatorii în lei se reduc, deoarece se eliberează bani în lei. Rezervele obligarorii în valută rămân ridicate la nivel de 45%. BNM, în prezent, relaxează politica monetară, banii se ieftinesc, accesul la bani crește, în special pentru lei. Astfel, instituția  încurajează creditele în lei și descurajează creditarea în valută. La noi creditarea în valută stagnează de circa 8 ani, dar BNM nu dorește ca acest fapt să fie încurajat.

Potrivit economistului, creditele pentru persoanele fizice din totdeauna au fost mai scumpe, decât pentru persoanele juridice. Atunci când s-a relaxat puternic politica monetară a BNM, creditele oferite businessului au rămas la nivel de 8%. Ceea ce a influențat puternic politica monetară, a fost ieftinirea creditelor pentru populație, care au ajuns la 5,4% în 2021. Când BNM a început înăsprirea politicii monetare, creditele pentru business s-au scumpit, dar nu tare. Cel mai mult s-au scumpit creditele destinate persoanelor fizice, de la 5,4% la 15,9%. Acum, când politica monetară se relaxează, creditele se ieftinesc, creditele pentru populație se ieftinesc mai repede decât cele pentru business.

„Politica monetară a BNM influențează creditele și comportamentul agenților economici într-o manieră mai slabă decât pentru populație. Politica monetară a BNM are un efect imediat și puternic asupra comportamentului populației și anume aceasta influențează inflația. În Republica Moldova, rata de bază și rezervele obligatorii, influențează cel mai mult volumul de credite oferit populației și mai puțin oferit mediului de afaceri”, potrivit economistului.

Economistul a afirmat că volumul creditelor noi accesate, atât de către agenții economici, cât și de către populație, în trimestrul III din 2021 a ajuns lunar la 4,3 miliarde de lei. Agenții economici – 2,7 miliarde de lei, iar populația – 1,5 miliarde de lei, lunar. Când a fost înăsprită politica monetară, creditele accesate de către populație au scăzut la 600 de milioane de lei în trimestrul IV din 2022. Cât privește agenții economici, volumul creditelor în trimestrul IV din 2022 era de 3,5 miliarde de lei, față de 3 miliarde de lei în trimestrul III din 2022. „Politica dură a BNM mai puțin a influențat mediul de afaceri. Acum avem un paradox. BNM relaxează politica monetară, populația începe a se credita activ. Dacă în trimestrul IV din 2022 ei luau din bănci lunar câte 600 de milioane de lei, în trimestrul II din 2023 au luat lunar câte 1 miliard de lei. În cazul agenților economici, creditele au scăzut la 2,9 miliarde de lei în trimestrul II din 2023. Când politica monetară se relaxează și banii se ieftinesc, agenții economici au mai puține credite. Creditarea agenților economici este dictată de către alți factori decât politica monetară a BNM”, a afirmat economistul.

Analistul economic susține că pe de o parte, atât agenții economici cât și populația i-au credite, iar pe de altă parte, ambele părți au de întors credite vechi. Astfel, în trimestrul III din 2021 s-a luat de la bănci credite de 4,3 miliarde de lei, dar s-au întors credite vechi de 2,5 miliarde de lei. Îndatorarea populației a crescut cu peste 1,8 miliarde de lei. După, a scăzut puternic îndatorarea din contul populației. S-a ajuns în trimestrul III din 2022 când aceștia au accesat credite de 3,8 miliarde de lei și au întors credite vechi tot 3,8 miliarde de lei. În trimestrul I din 2023 s-au accesat credite mai puține decât s-au dat din cele vechi și respectiv volumul de credite a scăzut. În trimestrul II din acest an se înregistrează o ușoară înviorare și este strict din conțul populației.

Potrivit analistului economic, în anii 2000/2001, moldovenii accesau credite de 10 milioane de lei lunar. În 2007 – de 325 de milioane de lei lunar. S-a ajuns la 843 de milioane de lei lunar în 2019. În anul pandemic 2020, au scăzut la 736 de milioane de lei lunar. În 2021 a fost o creștere fără precedent, ajungând întrimestrul III la 1,5 miliarde de lei lunar. A urmat o scădere de până la 612 milioane de lei în trimestrul IV din 2022. În trimestrul II din 2023 s-a ajuns la puțin peste 1 miliard de lei lunar. „Economia noastră este strâns legată de consumul populației. Dacă populația crede că îi merge bine, începe a consuma, se împrumută, iar bugetul de stat primește încasări. Cred că această creștere a consumului bazat și pe creditare, această înviorare a creditării, este un element care arată că cetățenii încept a-și reveni din șocul crizei din 2020/2022”, potrivit analistului economic.

Veaceslav Ioniță a mai spus că dobânzile la credite și la depozite au crescut puternic în perioada 2021/2022. Acum, odată cu relaxarea politicii monetare de către BNM, a scăzut dobânda la depozite până la 6,7%, și scade și dobânda la credite, ceea ce înseamnă că în câteva luni creditele pentru persoanele fizice vor ajunge la ceea ce a fost până la criză, ceea ce va determina cetățenii să se împrumute. Referitor la depozitele persoanelor fizice, se observă în prezent o înviorare. În trimestrul III din 2023 erau 2,4 miliarde de lei - depozite în bănci și s-au luat din depozitele vechi doar 300 de milioane de lei. S-a observat o retragere masivă de depozite doar ăn luna martie 2022, când a început războiul. Oamenii au retras din bănci 5 miliarde de lei.  

Expertul a mai menționat că în 2015 moldovenii se creditau cu 281 de milioane de lei lunar. În 2021, cu 1,5 miliarde de lei. 965 de milioane de lei erau credite pentru consum, 511 milioane de lei - pentru imobile, iar 50 de milioane de lei - pentru afaceri. Când s-a înăsprit politica monetară, creditele de consum au ajuns, în trimestrul IV din 2022, la 455 de milioane de lei; pentru ipotecă - la 128 de milioane de lei, iar pentru afaceri – crescând la 75 de milioane de lei. Acum, când se relaxează politica monetară, în trimestrul II din 2023, creditele de consum au crescut la 814 milioane de lei, imobiliare - la 205 milioane de lei, iar pentru afaceri - la 76 de milioane de lei. Creșterea volumului de credite în sistemul bancar, pentru persoanele fizice, este din contul creditelor de consum și al celor imobiliare.

Referitor la rata dobânzii la creditele imobiliare, expertul a amintit că era de 6,4% în trimestrul II din 2021. Una prea confortabilă pentru a accesa un credit imobiliar. După ce BNM a înăsprit politica monetară, în luna ianuarie din acest an, creditele ipotecare au ajuns la 13,2%, lucru care a descurajat cetățenii să mai ia credite ipotecare. Acum, asistăm la o reducere constantă a ratei dobânzii la creditele imobiliare. În luna iunie a fost de 11,5%. „Către sfârșitul anului estimez că va fi 7-8%, ceea ce va însemna o înviorare a creditelor imobiliare”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că în 2008 creditele noi pentru imobile luate de către persoane fizice erau de 43 de milioane de lei. Criza din 2009 a prăbușit pieța imobiliară, iar credite au fost accesate de doar 9 milioane de lei. A urmat o recuperare până în 2014 de până la 79 de milioane de lei. Jaful bancar din 2014 a lovit din nou piața imobiliară, iar în 2016 s-au luat credite de doar 44 de milioane de lei. În 2019, când a apărut programul guvernamental Prima Casă, când banii erau ieftini, iar băncile comerciale aveau un surplus de bani, creditele noi pentru imobile au ajuns la 270 de milioane de lei lunar. În timpul crizei din 2020, s-au accesat credite noi pentru imobile de 236 de milioane de lei. În 2021, s-a ajuns la 511 milioane de lei. Creșterea prețurilor, războiul din Ucraina, criza energetică, politica dură a BNM, toate au influiențat în 2022 piața imobiliară. Volumul creditelor noi accesate a ajuns la 128 de milioane de lei. Acum, în trimestrul II din 2023 s-a ajuns la 205 milioane de lei.

„Cu excepția anului 2015, dar în toți anii, în Republica Moldova, au crescut creditele acordate în lei pentru imobile. Creditarea în valută a imobilelor practic lipsește. Maximul 4% din toate creditele luate. Criza din 2022 a speriat oamenii și am ajuns în trimestrul IV din 2022, când creditarea imobiliară a ajuns la cel mai scăzut nivel, că 35,4% din creditele care au fost luate, erau în valută. Moldovenii, de frică, nu s-au împrumutat în lei. Acum, banii se ieftinesc, inflația scade, percepția crizei trece, avem o prăbușire a creditării în valută. În trimestrul II din 2023 a scăzut la 15,8%”, a menționat expertul.

-----------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Producția agricolă și alimentară din Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la condițiile climaterice. Republica Moldova ar trebui să se focuseze pe exportul producției agricole procesate și al producției din sectorul zootehnic. Relațiile comerciale cu Ucraina, pentru prima dată, sunt în favoarea Republicii Moldova. În ultima perioadă au crescut de nouă ori exporturile moldovenești către Ucraina. Importurile din Ucraina afectează doar referitor la logistica de care dispune Republica Moldova. Nu au fost create timp de 30 de ani mecanismele necesare ca să fie îmbunătățite exporturile moldovenești. „Ceea ce se exportăm în prezent în Ucraina este ceea ce exportau agenții economici moldoveni cândva în Federația Rusă. Piața ucraineană, incomparabil cu alte perioade, este mult mai deschisă față de producția noastră”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 23 iunie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță spune că volumul comerțului extern al Republicii Moldova cu Ucraina era anual la nivel de 600-650 de milioane de dolari. La sfârșitul trimestrului întâi din 2023 a ajuns la 1,8 miliarde de dolari. 95% din creștere s-a datorat majorării exportului de produse moldovenești către Ucraina. „Noi din Ucraina am avut întotdeauna importuri masive. Importam de șapte ori mai mult decât exportam. În 2021, exporturile noastre către Ucraina erau la nivel de 80 de milioane de dolari, importurile – 600-700 milioane de dolari. După începerea războiului, au început să crească exporturile moldovenești către Ucraina. De la 95 de milioane de dolari în primul trimestru din 2022 la 868 de milioane de dolari în primul trimestru din 2023. Cel mai mult ce exportăm în Ucraina sunt produsele petroliere. Deoarece noi putem exporta produse petroliere în Ucraina companiile petroliere de la noi rezistă. Profiturile pe care le obțin exportând produse petroliere în Ucraina le permit să activeze”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că tot mai mult aude de la alte persoane, inclusiv de la agenți economici, că Republica Moldova ar trebui să interzică importul și exportul cu Ucraina. În opinia sa, exporturile moldovenești în Ucraina au crescut de nouă ori, iar importurile din Ucraina cu 50%. „Este pentru prima dată când exportăm semnificativ în Ucraina. De la începutul războiului, marfa noastră merge  încolo, dar la noi nu prea vine. Suntem beneficiarii numărul unul al acestei situații nedorite. Brusc au crescut exporturile moldovenești către Ucraina pe fundalul războiului. Din trimestrul patru anul trecut se observă o scădere. Ucraina a găsit alte modalități de a importa marfă din alt parte. În trimestrul doi al acestui an am putea înregistra o scădere a exporturilor spre Ucraina”, susține expertul.

Potrivit economistului, comerțul Republicii Moldova cu Ucraina cu produse agricole și alimentare era la nivel de aproape 233 de milioane de dolari anual în 2020. Exporturile erau puțin peste 20 de milioane de dolari, iar importurile – puțin peste 212 milioane de dolari. De când a început războiul, importurile au crescut până la 411 milioane de dolari, iar exporturile – la 65 de milioane de dolari. „Ucraina, în perioada 2020/2021, deținea 25% din cota importurilor noastre, acum deține 31% și este legat de prețurile accesibile. Inclusiv, datorită importurilor din Ucraina la noi scade inflația, în special la produsele alimentare. Moldovenii vor economisi, comparativ cu 2022, la produsele alimentare, câteva miliarde de lei. Ucraina deține 31% din cota importurilor deoarece are cele mai ieftine produse alimentare. Să importăm mai puțin din Ucraina înseamnă că trebuie să importăm produse mai scumpe din altă parte. Importăm foarte mult deoarece avem o agricultură foarte slabă”, a afirmat economistul. Cât privește tot comerțul extern cu Ucraina, a afirmat că importurile, în valoare anuală, erau în 2020 -  870 de milioane de dolari, iar în 2022 au ajuns la - 1,3 miliarde de dolari.

Analistul economic menționează că produsele agricole și alimentare exportate de către Republica Moldova în Ucraina în 2022 au fost: băuturile alcoolice în proporție de 16,1 milioane de dolari; fructele și legumele – 10,7 milioane de dolari; produsele din fructe și legume – 6,9 milioane de dolari; cerialele și semințele – 6,7 milioane de dolari; uleiuri – 2,6 milioane de dolari. Importurile Republicii Moldova din Ucraina, în 2022, au fost despre: ceriale și semințe de 115 milioane de dolari; uleiuri – 61,4 milioane de dolari; lactate ouă, miere – 43,8 milioane de dolari; băuturi alcoolice – 25,6 milioane de dolari, carne – 24,2 milioane de dolari. „Tot ce s-a întâmplat la noi în relația cu Ucraina este creșterea masivă a grăunțoaselor, dar nu toate rămân aici, doar o parte, restul pleacă mai departe. Republica Moldova are capacități slabe de export. În 2022, comparativ cu 2021, au crescut semnificativ exporturile către Ucraina. Avem un potențial de creștere la exportul aproape la toate categoriile”, menționează analistul economic.

Veaceslav Ioniță a precizat că exporturile moldovenești scad pentru al treilea trimestru consecutiv. Acestia au crescut până la 4,3 miliarde de dolari, în valoare anuală, în trimestrul III din 2022, iar acum stau pe loc, fără nici o schimbare. În realitate, consideră Veaceslav Ioniță, exporturile moldovenești au scăzut. Un miliard de dolari din export este unul virtual, apărut pe fundalul războiului din Ucraina. A fost o creștere a exporturilor de produse petrolire către Ucraina. „Trebuie să ne îngrijoreze, deoarece este un trend descendent al exporturilor și în cea mai mare parte scade datorită producției agricole în scădere. Plouă – a vem producție agricolă pentru a exporta, nu plouă – nu avem producție agricolă pentru a exporta”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai declarat că volumul comerțului extern al Republicii Moldova cu producția agricolă până în 2020 a fost puțin peste 1,9 miliarde de dolari. Exporturile erau de 1,2 miliarde de dolari, iar importurile – de 846 de milioane de lei. Către 2022, volumul comerțului extern a ajuns la aproape 3,2 miliarde de dolari, dintre care exporturile puțin peste 1,9 miliarde de dolari, iar importurile puțin peste 1,2 miliarde de dolari. În acest an, în primele trei luni, volumul comerțului extern este estimat la aproape 3,1 miliarde de dolari, fiind în scădere exporturile, ajungând la puțin peste 1,7 miliarde de dolari, iar importurile au crescut până la puțin peste 1,3 miliarde de dolari.

„Importăm multă producție agricolă, dar spre deosebire de al bunuri, unde avem balanță comercială negativă, la producția agricolă Republica Moldova mereu a exportat mai mult decât a importat. În perioada 2001-2005, la noi producția agricolă era exportată de 2,4 ori mai mult decât importată. După, a urmat o înrăutățire a situației până în 2010, când exporturile aproape sau egalat cu importurile. Agricultura în acea perioada nu a putut face față creșterii bruște a puterii de cumpărare a cetățenilor. Drept consecință creștrea bruscă a cosnumului a fost acoperit cu bunuri de import. Ne-am revenit în perioada 2011-2020 când, anual, exporturile creșteau mai rapid decât importurile, și am ajuns în 2016/2020 să avem de 1,5 ori mai multe exporturi, datorită investițiilor în agricultură”, a declarat expertul.

În opinia economistului, perioada 2010/2020 poate fi caracterizată prin faptul că a început să fie acordată atenție agriculturii, care în prezent acoperă 40%-45% din toate exporturile moldovenești. „În 2001, producția agricolă era practic 2/3 din toate exporturile noastre. Anul trecut, a fost 44,5%, anul acesta, în primul trimestru, a fost de 40,7%. Suntem vulnerabili din cauza faptului că în exportul producție agricole domină materia primă de origine vegetală sensibilă la condițiile climaterice și nu produse finite”, spune economistul.

Analistul economic a mai precizat că exportul de producție agricolă a crescut până în al doilea trimestru din 2022 datorită anului 2021 când roada agricolă, dar și prețurile, au fost bune. Din trimestrul IV din 2022 s-a exportat cu 382 de milioane de dolari mai puțin față de perioada precedentă din cauza anului agricol secetos. Astfel, exporturile vor scădea cu cel puțin cu 100 de milioane și vom avea în jur de 500 dee milioane de dolari scăderea exporturilor în valoare anuală.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exporturile în 2022 au fost de 1,9 miliarde de dolari, față de 1,4 miliarde de dolari în 2021. Exportul de produse din regnul animal și vegetal a fost de 1,09 miliarde de dolari în 2022, față de 907 milioane de dolari în 2021. Produsele agricole prelucrate au fost exportate în 2022 în valoare de 839 de milioane de lei, față de 529 de milioane de lei în 2021.

„În prezent, asistăm la o scădere a producției agricole, dar producția agricolă prelucrată nu scade. Tot ce scade este exportul de materie primă. Suntem vulnerabili atât timp cât exportăm materie primă. Materia primă din sectorul zootehnic nu este afectată de criză. Tot ce afectează importurile și exporturile noastre sunt condițiile meteo nefavorabile. Totodată, atât timp cât vom fi dependenți, la capitolul export, de grăunțoasele și semințoasele, atât timp vom fi vulnerabili. La producția agricolă prelucrată nu avem scădere, nici la cea animalieră nu avem scădere. Unica ce scade este producția agricolă vegetală, materia primă vegetală”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre topul celor zece produse pe care Republica Moldova le exportă, economistul a spus că este vorba de: ceriale și semințe – 39,6%; fructe și legume – 16,5%; băuturi alcoolice – 16,1%, grăsimi și uleiuri – 11,4%. „Patru poziții reprezintă circa 90% din exportul moldovenesc de produse agricole. Avem două vulnerabilități: exportăm materie primă; 2) exportăm materie primă foarte sensibilă la condițiile climaterice”, a spus economistul.

Referitor la topul celor zece produse agricole și alimentare importate de către Republica Moldova, a declarat că media pentru ultimii cinci ani este: fructe și legume – 14,6%; ceriale și semințe – 11%; produse alimentare diverse – 8,6%; lactate, ouă, miere – 8,5%; băuturi alcoolice – 7,1%.

Despe topul celor 20 de țări unde Republica Moldova exportă produse agricole și alimentare, a declarat că: România deține o cotă de 18,5%; Federația Rusă – 12,1%; Turcia – 11.4%; Italia – 6,8%; Elveția – 5,6%; Belarus – 5,4%. Â

„După semnarea Acordului de liber schimb cu UE, Federația Rusă a impus Republicii Moldova embargou ascuns. Atunci am pierdut cea mai mare piață de export pe care o aveam, iar țara care a preluat șocul crizei de atunci a fost România. În prezent, Rusia înregistrează o tendință clară de descreștere. Cinci țări în proporție de 55% primesc produsele noastre pe piața lor”, a conchis economistul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Salariul minim pe economie în Republica Moldova începe a-i proteja pe salariații care ani la rând au fost cel mai prost plătiți, care aveau un venit sub salariul mediu pe economie datorită majorărilor salariilor minime care au loc în ultimii ani, chiar fiind ani de criză. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 9 iunie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în Republica Moldova, până în 2019, salariul minim pe economie nu prea avea legătură cu realitatea economică. Era mai mult nominal, însă acum devine mai realist.

Potrivit expertului, în 2023 salariul minim pe economie în Republica Moldova este de 4000 de lei, față de 3500 în 2022 și față de 2935 în 2021. În 2010 era 1100 de lei, dar 10% din salariați primeau atunci circa  600 de lei, sub nivelul salariului minim pe economie, lucru care s-a menținut mulți ani. Salariul minim pe economie, din 2010 și până în 2015 era de circa 38% față de salariul mediu,  în 2016 a urcat la 42%, iar în prezent este 32%. „Avem în Republica Moldova peste 600 de mii de salariați cu normă deplină. În 2018 salariul minim era 2600 de lei, iar salariul mediu, primit de către 10% cel mai prost plătiți angajați, circa 60 de mii de persoane, era de 1967 de lei. Până în 2020 salariul minim era mai mare decât salariul mediu al celor mai prost plătiți 10% salariați. Situația s-a îmbunătățit în 2019/2020 când diferența dintre salariul minim și salariul mediu a ajuns nesemnificativă. În acest an, 2023, salariul minim este de 4000 de lei, iar salariul mediu al circa 10% cel mai prost plătiți angajați va depăși 4400 de lei. Cu 10% mai mult decât salariul minim”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță susține că, deși din 2018 și până în prezent, salariul minim în Republica Moldova a crescut semnificativ, totuși, în primul trimestru din 2023, Republica Moldova, din păcate, asigură și plătește cel mai mic salariu minim pe economie din Europa. În prezent, acesta este de 205 euro, de la 132 de euro în 2018, în timp ce în Bulgaria este de 399 de euro, în România de 606 euro, iar Germania de 1987 de euro. „La noi salariul minim în 2023 înseamnă altceva. Dacă în 2018, jumătate dintre cei afectați, care aveau un salariu mic, fiind vorba de bugetari, care nu erau protejați de salariul minim, acum în 2023 toți sunt protejați”, susține Veaceslav Ioniță.

Economistul declară că prognoza sa optimistă este că în următorii cinci ani decalajul dintre Republica Moldova și Bulgaria, țara europeană care are cel mai mic salariu minim, se va reduce. Dacă acum este de două ori, va ajunge la 1,5 ori. „Republica Moldova, fiind o țară foarte săracă, poate și trebuie să se angajeze într-un proces de creștere mai accelerată a salariului minim, astfel încât să sjungem la un minimum cât de cât acceptabil în UE”, a declarat economistul.

Analistul economic estimează că în 2023 salariul mediu pe economie va ajunge la 12450 de lei, în creștere cu aproape două mii de lei față de 2022, având în vedere că anii 2021 și 2022 au fost doi ani de criză, salariul real a scăzut în 2021 a scăzut cu 0,8% salariile, iar în 2022 cu 10,8%. „În 2023 salariul real, după puterea sa de cumpărare, în Republica Moldova va crește cu 7,5%, dar nu va ajunge încă la nivelul anului 2020. Din 1995, în ultimii 25 de ani, am avut șase scăderi de salarii, după puterea de cumpărare: în 1998/1999-cea mai puternică scădere reală a salariului de -19,1%, și în 2021/2022 – de -11,6%. Chiar dacă în 2023 vom avea o creștere de 7,5% nu vom reuși să recumperăm căderea din 2021/22. Cel mai probabil nivelul anului 2020 îl vom atinge în 2024”, a estimat analistul economic.

Despre salariile din regiunea separatistă transnistreană, expertul a spus că deși puterea reală de cumpărare a rublei transnistrene este mai mare decât a leului moldovenesc, totuși salariile peste Nistru sunt mai mici. Autoritățile autoproclamate de la Tiraspol mențin artificial din 2016 cursul valutar, ceea ce permite să nu crească prețurile în zonă securizată. Povara cursului valutar cade pe agenții economici. La produsele cheie, social sensibile, se mențin prețuri artificiale deoarece plătesc mult mai puțin pentru gaz și energie electrică. „Din 2010 au menținut artificial cursul valutar. Rubla lor sa întărit până în 2016, iar salariul în stânga Nistrului era mai mare decât al celor din dreapta râului. În 2016, la ei a avut loc deprecierea valutei și scăderea salariului, care a ajuns nominal mai mic decât salariul din dreapta Nistrului. În 2023, diferența dintre salariul malului drept al Nistrului față de cel din stânga Nistrului va fi de circa 70%. Dacă pe malul drept va fi de 12450 de lei, peste Nistru, calculat în lei moldovenești, va depăși puțin 7 mii de lei”, a conchis expertul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În primul trimestru din 2023, plățile efectuate de către moldoveni cu cardul au ajuns la 53 de miliarde de lei. Cu 16,7 miliarde de lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, când plățile efectuate cu cardul au ajuns la 36,3 miliarde de lei. „După pandemie, în Republica Moldova, plățile cu cardul și comerțul online au cunoscut cea mai rapidă creștere”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 2 iunie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în Republica Moldova piața cardurilor bancare este despre: 1) cardurile bancare moldovenești utilizate în interiorul țării; 2) cardurile bancare moldovenești utilizate peste hotare; și 3) cardurile bancare străine utlizate în Republica Moldova. Astfel, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), combinate cu datele sondajelor efectuate de către IDIS „Viitorul”, în primul trimestru din 2023 moldovenii au făcut tranzacții cu cardurile bancare în sumă de 150,3 miliarde de lei: cu cardul bancar moldovenesc în țară – de 116,4 miliarde de lei; cu cardul bancar moldovenesc peste hotare – de 13,3 miliarde de lei; cu cardul bancar străin în țară – de 20,5 miliarde de lei.

„În prezent, piața cardurilor bancare crește aproape exclusiv din contul plăților cu cardul. Retragerea din numerar nu mai crește, din contra bate în retragere. Nu m-aș mira dacă în acest an vom avea, pentru prima dată din 1997 de când au apărut primele carduri bancare, o scădere a volumului de bani retrași la bancomate. Moldovenii migrează activ de la retragerea și achitarea în numerar către achitarea cu cardul”, a declarat expertul.

Vorbind despre achitările cu cardul bancare moldovenilor, Veaceslav Ioniță a sous că volumul acestora a ajuns în primul trimestru din anul curent la 53 de miliarde de lei: 37,8 miliarde de lei – plăți efectuate cu cardurile moldovenești în Republica Moldova; 12, 5 miliarde de lei – plăți efectuate cu cardurile moldovenești peste hotare; și 2,7 miliarde de lei – plăți efectuate cu cardurile străine în Republica Moldova.

„Până în 2016 practic plățile efectuate cu cardul în Republica Moldova erau mai mici decât plățile efectuate cu cardul în străinătate. În prezent, 3 din 4 lei pe care moldovenii îi cheltuie cu cardul îi cheltuie în Republica Moldova și 25% peste hotare. În Republica Moldova, în prezent, domină achitările un numerar, atunci când se face o comandă online. În Republica Moldova, cele mai mari plăți care se fac, în prezent, se fac pentru achitarea facturilor și impozitelor”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul afirmă că în Republica Moldova crește vertiginos comerțul online. În 2020 a ajuns la 17 miliarde de lei, iar în prezent este estimat la 38,8 miliarde de lei, față de 34,8 miliarde de lei în trimestrul patru din 2022. În trimestrul unu din 2023 a fost de 10,8 miliarde de lei, față de 6,8 miliarde de lei în primul trimestru din 2022 și față de 5,6 miliarde de lei în 2021. „Comerțul online din Republica Moldova este cea mai dinamică și cea mai rapidă piață care crește în prezent. Din cele 38,8 miliarde de lei: 16,9 miliarde de lei sunt plățile în țară în numerar sau cu cardul bancar; 11,4 miliarde de lei sunt plățile efectuate de către moldoveni în țară; 7,9 miliarde de lei sunt plățile efectuate de către moldoveni cu cardurile moldovenești peste hotare; iar 2,7 miliarde de lei sunt plățile cu cardurile străine în Republica Moldova”, a afirmat economistul.

Despre piața online cu achitarea online, analistul economic a menționat că în primul trimestru din 2023  a fost de 14 miliarde de lei, față de 12,6 miliarde de lei în 2022 și față de 8,6 miliarde de lei în 2021. Din cele 14 miliarde de lei: 11,4 miliarde de lei au fost plățile efectuate de către moldoveni, iar 2,7 miliarde de lei – plățile efectuate de către străini.

„În primul trimestru al anului curent, moldovenii au procurat online din țară bunuri în sumă de 22,7 miliarde de lei, față de 20,1 miliarde de lei în 2022 și față de 13,5 miliarde de lei în 2021. Din cele 22,7 miliarde de lei: 16,9 miliarde de lei au fost plata în numerar la cu cardul la livrare, iar 5,8 miliarde de lei au fost achitările online”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai declarat că volumul plăților online, media anuală, efectuat de către moldoveni în trimestrul unu din anul curent a ajuns la 19,3 miliarde de lei, față de 17,6 miliarde de lei în 2022 și față de 12,8 miliarde de lei în 2021. Din cele 19,3 miliarde de lei: 8,2 miliarde de lei reprezintă achitarea serviciilor, abonamentelor, impozitelor și taxelor; 7,9 miliarde de lei – procurarea bunurilor și serviciilor de peste hotare; 3,1 miliarde de lei  - plata pentru bunuri și servicii procurate din țară. „Riscul de a pierde banii de pe card este cu mult mai mic decât riscul pe care al avem în a pierde alte proprietăți. A pierde banii din portmoneu este mai riscant decât a-i ține pe card”, a conchis expertul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În următoarele luni, Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua să relaxeze politica monetară, lucru care va tempera înclinația spre economii a populației. Oamenii vor prefera să facă investiții decât să-i țină în bănci, dacă rata dobânzilor va scădea la depozite. În prezent, procesul de creditare al populației rămâne slab și ține de faptul că dobânda este ridicată. „A doua jumătate a anului va fi caracterizată prin reducerea înclinației spre economii la banci și spre o creștere a procesului de creditare din bănci a populației”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 26 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în Republica Moldova, piața financiară poate fi împărțită în două grupe: depozitele pe care persoanele fizice și juridice le duc la bănci; și creditele pe care persoanele fizice și juridice le i-au de la bănci și de la instituții nebancare. Totodată, a spus că în 2022, Republica Moldova era în al treilea an de criză, după criza pandemică, predomina criza resurselor energetice și a prețurilor. De asemenea, a avut cea mai mare inflație din ultimii 22 de ani. Banca Națională a Moldovei (BNM), de la cea mai mică rată a dobânzilor, sub 3%, de la cea mai relaxantă politică monetară, timp de un an a majorat de zece ori rata de bază, înăsprind politica monetară. „În prezent, asistăm la  o scădere rapidă a ratei inflației. În lunile de vară vom avea chiar o scădere de prețuri, care va accelera scăderea ratei inflației, ceea ce va duce la relaxarea politicii monetare. Acest fapt încă nu se vede pe piața financiară, dar intuim că se va observa în următoarele luni. Situația rămâne încă a fi complicată, dar sunt semnale clare că lucrurile se pot îmbunătăți”, a declarat expertul.

Despre surplusul de lichidități (diferența dintre volumul de bani depus în bănci și volumul de credite luat din bănci), Veaceslav Ioniță a spus că în luna aprilie curent, pentru prima dată, depozitele din sistemul bancar au depășit pragul de 100 miliarde de lei, ajungând la 101,4 miliarde de lei. Referitor la credite, situația rămâne complicată. S-au oferit 61,3 miliarde de lei sub formă de credite, în descreștere față de sfârșitul anului trecut. „Avem un record istoric de 40,2 miliarde de lei surplusul de lichidități. Doar în patru luni ale anului curent, surplusul de lichidități în sistemul bancar a crescut cu 7 miliarde de lei, care au fost aduși sub formă de depozite de către persoanele fizice și juridice. Economia moldovenească are nevoie de bani, dar noi avem acest surplus de lichidități. Aici nu este problema atât a sistemului bancar, cât a celui economic. Economia noastră este ca una în reanimare, care nu poate volumul acesta de lichidități să-l absoarbă”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că economiile nete ale populației (volumul depozitelor în bănci, minus creditele de la bănci) au crescut până în 2021 până la 28,5 miliarde de lei. Moldovenii aveau cu 28,5 miliarde de lei mai mult în bănci decât luase credite. În perioada 2021-2022 a avut loc o scădere puternică a economiilor nete ale populației, cauzate de creșterea fără precedent a creditelor contractate de către populație. Moldovenii au accesat cel mai mare volum de credite. Volumul depozitelor creștea, dar volumul creditării și mai mult și mai rapid, astfel economiile nete ale populației au scăzut cu 10 miliarde de lei. În aprilie curent, economiile nete ale populației a crescut din nou până la 28,6 miliarde de lei, cu 10 miliarde de lei mai mult față de acum un an. Tot în prezent, se constată că depozitele au crescut și ele, doar că stau neatinse în bănci, populația nu ia credite.

„Acum avem o creștere a economiilor nete, însă acest lucru din păcate nu oferă motive de bucurie: populația nu se creditează și economia se află într-o stare proastă; iar banii care stau în bănci nu pot fi folosiți. Faptul că oamenii economisesc banii, ar trebuie să fie ceva pozitiv, doar că acești bani rămân neutilizați în bănci, cea ce face acest fenomen mai degrabă unul negativ. Volumul depozitelor în bănci a crescut constant, iar volumul creditelor luate de la bănci acum are o tendință de scădere deja de un an. În luna aprilie, comparativ cu trimestrul doi din anul trecut, volumul creditelor din sistemul bancar a scăzut cu peste un miliard de lei. Depozitele au crescut cu 8,7 miliarde de lei. Acum asistăm la o creștere a economiilor nete, deoarece depozitele populației în bănci au crescut cu mult mai repede decât creșteau creditele oferite”, a declarat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că dacă anul trecut, lunar, moldovenii aduceau câte 260 de milioane de lei în banci drept depozite, anul acesta, în doar patru luni, au depus lunar câte 640 de milioane de lei. „Moldovenii se tem să investească. Cei care au bani au trei soluții: țin banii acasă, cumpără imobile sau duc banii la bancă. Acum oamenii mai țin banii acasă, dar nu atât de mult. Referitor la imobile, până ce ezită încă să facă astfel de achiziții. Unica lor soluție este să ducă banii la bancă, unde sunt deja 2,6 miliarde de lei depuși în primele patru luni ale anului curent”, a afirmat analistul economic.

Vorbind despre gradul de îndatorare al populației, expertul a menționat că acesta a fost maximum în 2021 - 13,1% din Produsul Intern Brut (PIB). Acum este de 11,7%. „Gradul de îndatorare în Europa este de 55%-60% din PIB. La noi e de 5 ori mai mic decât media europeană. Media regională este de 15%-20% din PIB. Avem un grad de împrumut destul de slab și în ultimul an asistăm la reducerea lui”, a menționat expertul.

În opinia expertului, în următoarele luni volumul depozitelor în bănci se va tempera. Moldovenii nu vor duce atât de mult banii în bănci și se va relua procesul de creditare al populației, lucru care se vede dacă ne uităm la rata dobânzilor la credite comparativ cu cele la depozite. „Rata dobânzilor la credite, în medie, la persoanele fizice era aproape de două ori mai mare decât dobânda la depozite. În luna noiembrie, 2022, a fost o situație mai rar întâlnită la noi în economie. Banca dădea mai mulți bani pentru depozite decât pentru creditul mediu pe care îl oferea. 15,3% se dădea pentru depozit și 15,2% pentru credite. După ce BNM a început relaxarea politicii monetare și după ce avem un surplus mare de bani, băncile comerciale au început brusc să scadă rata dobânzilor la depozite și am ajuns la 9,3% și cred ca va cotninua să scadă, lucru care va descuraja depozitele. Cât privește creditele, ele scad, dar nu atât de puternic. Suntem la 15,1%, față de 16,5% maximum. Cred că în următoarele luni, dacă nu scad dobânzile creditelor sub 10%, relansarea procesului de creditare, în special ipotecar, va fi dificil. Dobânzile mai mari de 10% la ipotecă sunt mari și nu se merită să te bagi în așa ceva”, a opinat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creditarea netă a agenților economici (volumul creditelor luat, minus depozitele pe care le țin în bănci), recordul a fost în 2012. Diferența dintre creditele luate și depozite era de aproape 19 miliarde de lei. După jaful bancar, situația s-a agravat și creditarea netă a ajuns în 2020 la doar 0,5 miliarde de lei. La sfârșitul anului 2021 s-a ajuns la o situație fără precedent. Volumul depozitelor în bănci ale agenților economici era mai mare decăt volumul creditelor accesate de ei. „În acest an, în aprilie, avem recordul absolut. Volumul de creditare netă al agenților economici este de minus 1,5 miliarde de lei. Agenții economici nu doar că nu i-au credite de la bănci, ei banii lor preferă sa-i mențină în bănci. Acest lucru se întâmplă deoarece situația economică este una destul de proastă. Creditarea netă a agenților economici rămâne a fi cel mai îngrijorător indicator, care reflectă situația precară din economie și ne dorința agenților economici de a investi”, susține Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai afirmat că până în 2021 moldovenii luau mult mai multe credite, decât întorceau. Însă, în 2022 și 2023, volumul de credite întoarse a fost mai mare decât volumul creditelor contractate. La fel, a spus că în Republica Moldova întotdeauna volumul de credite era mai mare decât volumul depozitelor. Au fost doar doi ani excepții 2021 - 2023. Raportat de PIB, în 2013 volumul de credite era de 31%, acum - 13,5%. Nivelul cel mai jos. „În prezent, economia noastră se finanțează la nivelul anului 2001, 2002, dar atunci depozitele nu erau foarte mari. Agenții eocnomici se împrumutau de la bănci, dar banii lor tot îi investeau. În prezent, agenții economici nu se creditează din bănci, iar banii pe care îi au din contra îi țin la bancă”, a afirmat economistul.

Analistul economic mai susține că până în 2020 volumul creditelor noi, lunar contractat, era la nivel de 2,7 miliarde de lei. În 2021 a crescut până la 4,3 miliarde de lei. Cea mai mare parte din contul populației. Acum avem o scădere și tot din contul populației. Dacă populația în 2021, într-un trimestru, a luat 4,5 miliarde de lei lunar credite noi, în ultimul trimestru din 2022 suma a scăzut până la 1,8 miliarde lei, iar ân prezent avem o ușoară creștere până la 2,4 miliarde lei. În trimestrul trei din 2021, populația a luat cele mai multe credite de consum, urmate de cele pentru imobile și pentru afaceri. La sfârșitul anului 2022 s-au acordat, lunar, credite de 668 de milioane de lei. Pentru consum au mers 455 de milioane de lei, imobile - 128 de milioane de lei, pentru afacer- 75 de milioane de lei, față de 50  de milioane de lei în 2021. În prezent, toate tipurile de credite sunt în creștere, însă cel mai mult au crescut cele pentru afaceri, ajungând la cea mai mare sumă din istorie – 125 de milioane de lei.

Economistul crede că în următoarele luni, BNM va continua să relaxeze politica monetară, lucru care va tempera înclinația spre economii a populației. Oamenii vor prefera să facă investiții decât să-i țină în bănci, dacă rata dobânzilor va scădea la depozite. Referitor la credite, până ce procesul de creditare al populației rămâne slab și ține de faptul că dobânda este ridicată. 15% este prea mare. La creditele ipotecare este circa 12%, însă trebuie să scadă sub 10%. „Cred că se va întâmpla în următoarele luni, deoarece a început un proces rapid de reducere. Anticipăm în următoarele luni o reluare puternică a procesului de creditare ipotecară. A doua jumătate a anului va fi caracterizată prin reducerea înclinației spre economii la banci și spre o creștere a procesului de creditare din bănci a populației”, a spus economistul.

Referitor la agenții economici, analistul economic menționează că situația este mai complicată. Procesul de creditare la bănci mai mult sau mai puțin merge bine. Asistăm la un ritm de creștere al creditării egenților economici cu mult mai mare decât al populației. Problema agenților economici este că ei preferă să-și țină banii proprii în bănci și să nu facă investiții. Ei nu investesc banii lor în propriile afaceri”, a conchis analistul economic.  

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Piața imobiliară din Republica Moldova, în 2022, a trecut printr-o criză care a fost cea mai puternică din ultimii 30 de ani. În prezent, se mișcă în direcție pozitivă, se dezvoltă prin extindere, și prin aceasta se va face marcată în următorii ani. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 12 mai, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” unde a vorbit despre cinci tendințe fundamentale, care vor marca piața imobiliară din Republica Moldova în următorii ani.

Expertul a spus că în Republica Moldova recordul absolut al construcțiilor a fost atins în 2021, când s-au construit aproape 900 de mii de metri pătrați de spațiu locativ, dintre care peste 680 de mii de metri pătrați în municipiul Chișinău. Astfel, 75% din volumul construcțiilor este în municipiul Chișinău, sau 90% din valoarea acestora.

În 2022, potrivit lui Veaceslav Ioniță, a fost înregistrată cea mai mare scădere a construcției locuințelor de la independență încoace. S-au construit puțin peste 338 de mii de metri pătrați. „În 2022, toți factorii negativi care pot exista într-o economie și-au făcut prezența. Prețul imobilelor, după ce timp de 10 ani au scăzut constant, au început brusc să crească începând cu 2019/2020, ceea ce a speriat oamenii. Războiul din Ucraina, din nou a creat panică în rândul cetățenilor. Inflația ridicată a determinat oamenii să nu mai acceseze la bănci credite imobiliare, după ce veniturile lor reale au scăzut pe fundalul creșterii tuturor prețurilor. Aceeași inflație ridicată a dus la înăsprinrea de către Banca Națională a Moldovei a politicii monetare, iar ca rezultat creditele s-au scumpit, a spus expertul.

Economistul declară că dacă în 2021 volumul creditelor imobiliare creștea lunar cu 295,6 milioane de lei, în 2022 a crescut cu doar 72,1 milioane de lei. În primele trei luni ale acestui an - cu 51,7 milioane de lei lunar. „Acum avem o scădere a inflației, se ieftinesc banii și cred că procesul de creditare va fi animat în a doua jumătate a anului curent”, crede economistul.

Analistul economic afirmă că în timp ce prețurile la imobile sunt de ceva timp pe pauză, pe fundalul inflației mari, cheltuielile companiilor de construcții au crescut cu circa 40%. Astfel, volumul lucrărilor de construcție a scăzut, iar lucrări noi nu au fost lansate. Însă, afirmă analistul economic, pe piața imobiliară tot ce s-a putut întâmplat mai rău a avut loc în 2022. Acum, începe reanimarea sectorului. Banii se ieftinesc, volumul de creditare se va relua, moldovenii care au dorit să procure imobil în 2022 o vor face în 2023, iar în a doua jumătate a anului curent ramura construcției se va înviora.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că avuția oamenilor, atât pe plan global, cât și în Republica Moldova, este concentrată în locuințe. Pe plan global toată avuția omenirii este estimată la 463,5 trilioane de dolari, iar 2/3 din această avuție este concentrată în imobile. La fel, este și în Republica Moldova. Avuția moldovenilor este estimată de 41,9 miliarde de dolari, față de 36,3 miliarde de dolari în 2020. Este vorba de deținerea drepturilor de proprietate asupra: locuințelor, spațiilor comerciale, terenurilor agricole, depozitelor nete, capitalui acționar etc. Ca și în restul lumii, 2/3 din avuția și economiile moldovenilor este concentrată în locuințe. Locuințele au fost sunt și vor fi principalul obiect investițional al cetățenilor. „Aceste 41,9 miliarde de dolari – toată avuția moldovenilor, repartizați la populația trecută de 18 ani, reiese că fiecare deține proprietăți de 14,5 mii de dolari. Media globală este de 87,5 mii de dolari. Cea europeană – de 180,3 mii de dolari.

Expertul a mai declarat că prețul imobilelor și accesibilitatea acestora au ajuns în prezent la cel mai bun nivel. Creșterea bruscă a prețurilor locuințelor din 2019/2020 a fost de fapt o recuperare, după 10 ani de scădere a prețurilor, iar în prezent ele doar au ajuns la nivelul anului 2008 când un metru pătrat de spațiu locativ era de circa 900 de euro. Doar în 2022 s-a ajuns la nivelul din 2008 al unui metru pătrat de spațiu locativ, după ce mulți ani a variat între 500 și 700 de euro. „Chiar și acum, prețul unei locuințe în orașul Chișinău este mai mic decât a fost în trimestru IV din 2008.  Atunci valoarea banilor și salariile erau altele față de ceea ce avem astăzi”, susține expertul.

Economistul mai susține că pentru un apartament de 70 de metri pătrați, în perioada sovietică era nevoie să lucrezi 10 ani. În anul 2005 - 52 de ani. În 2010 – 31 de ani, în 2015 – 22 de ani și jumătate, în 2020 – 12 ani și jumătate, iar în 2022 – 13 ani și câteva luni. „În prezent, un apartament în municipiul Chișinău este de patru ori mai accesibil decât a fost acum 15 ani”, susține economistul.

Lipsa unor soluții investiționale, mai spune economistul, a determinat cetățenii să plaseze în primele trei luni ale anului o sumă de 1,7 miliarde lei în bănci. Însă, această este o soluție temporară. Pe termen lung, oamenii înțeleg că investițiile în imobile sunt principala soluție de acumulare a avuției. „Anticipăm, o revenire activă a cetățenilor și investitorilor pe piața imobiliară în următoarele luni, piață, care chiar și-n apogeul său din 2021 a fost la doar jumătate din potențialul său de  dezvoltare”, afirmă economistul.

Următorii ani, menționează expertul, vor fi marcați de schimbarea paradigmei de dezvoltare a construcțiilor în municipiul Chișinău. Orașul se va dezvolta prin extindere și prin crearea de noi cartiere rezidențiale cu toată infrastructura necesară. Perioada construcțiilor sălbatice, prin construcția haotică pe fiecare petic de pământ devine istorie. Pe de o parte, autoritățile au devenit mai responsabile, iar dar pe de altă parte, crește și cultura de consum a populației, care nu se mai prinde la „apartamente ieftine”.

În opinia analistul economic, tot ce a avut prost orașul Chișinău a fost strategia greșită de dezvoltare. Cel mai mult s-a construit în perioada 1980-1990. Câte opt mii de apartamente în fiecare an. Din 2011 și pînă în 2020 s-a construit câte patru mii de apartamente anual. În 2021 și 2022 s-a construit câte cinci mii de apartamente anual. De două ori mai puțin decât în anii 1980-1990, deși s-a creat impresia că s-a construit mult, de fapt orașul a fost mutilat. „În loc să fie dezvoltat orașul, prin extinderea lui, fiind construite cartiere noi, s-a parazitat pe infrastructura existentă. Dezvoltatorii, dorind să facă economii din contul infrastructurii deja existente, în loc să ridice construcții creând totodată și rețele noi de infrastructură, au înghesuit 42 de mii de apartamente pe suprafața care avea deja rețele dezvoltate. Abia acum se dezvoltă orașul prin extindere. Orașul trebuie să se extindă și prin construcția de grădinițe, școli, magazine, drumuri etc”, a opinat analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în mediu, locuitorii municipiului Chișinău, din 2010 au investit 3,7 miliarde de euro în locuințe, ignorând faptul că nu au infrastructură publică în preajma blocului, nu au teren de joacă pentru copii, nu au grădiniță, școli, căi de acces etc. Astfel, orașul a fost mutilat și a ajuns să fie insuportabil de locuit în Chișinău. Investițiile în locuințe, fără investiții în infrastructura publică, au sufocat orașul și au redus din calitatea vieții urbane.

Noua paradigmă de dezvoltare urbană, declară Veaceslav Ioniță, trebuie să fie axată pe o armonie între investițiile în locuințe și în infrastructura adiacentă. Atât autoritățile, cât și consumatorii, trebuie să impună dezvoltatorilor o politică social responsabilă de dezvoltare a orașului prin extindere și creare de noi facilități urbani. „Economisirea la investiții în infrastructura urbană și parazitarea pe infrastructura existentă ne-a costat prea scump. Calitatea vieții urbane a fost afectată enorm, iar următorii ani, trebuie să fie marcați prin schimbarea paradigmei de dezvotlare a proiectelor imobiliare. Orice proiect privat, trebuie să fie urmat și de investiții în infrastructura publică”, a conchis expertul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova trebuie, și este obligată, să intre în competiția globală și în ceea ce privește exportul de servicii, nu doar în ceea ce privește exportul de bunuri. Atunci când se vorbește despre comerțul extern, nu ar fi corect să nu se vorbească și despre exportul de servicii. El reprezintă 1/3 din toate exporturile moldovenești. Este unicul sector unde exportul și balanța comercială este pozitivă. El asigură țării intrările de valută necesare pentru a acoperi deficitul de balanță comercială de la importul de mărfuri. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 28 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul susține că sectorul serviciilor reprezintă economia secoului 21. Înregistrează cea mai rapidă creștere sectorul servicilor IT și BSS (sectorul serviciilor pentru business: proiectări, arhitectură, cercetări, contabilitate, relații cu clienții, sondaje, etc., în cazul cărora nu există legătura teritorială. De ex. poți fi în Republica Moldova și să oferi servicii de cercetare, contabilitate, companiilor din Germania). În 2022, volumul total al exporturilor de servicii IT și BSS a ajuns la 669 de milioane de dolari, creștere în mare parte bazată pe creșterea exporturilor serviciilor IT, care în 2022 au fost de 480 de milioane de dolari. Serviciile BSS exportate, pentru 2022, sunt estimate la 189 de milioane de dolari.

„Aceste ramuri în 2022 a ajuns ramurile de bază de export ale Republicii Moldova. Pentru 2023 anticipăm o creștere de până la 825 de milioane de dolari, dintre care 620 de milioane de dolari serviciile IT, iar 205 milioane de dolari – serviciile BSS. În opinia mea, statul ar trebui să se întâlnească cu cei din ramură, să discute ce ar trebui de făcut, ca să câștige competiția. În 2021 și 2022, jumătate din tot ce s-a investit, și investițiile care au fost atrase la nivel global, au fost în aceste două sectoare. Este o luptă enormă pe plan global. Fiecare țară luptă pentru a atrage companii. Republica Moldova nu trebuie să rateze această luptă. În prezent, economia globală se mișcă spre servicii”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță declară că serviciile sunt în prezent motorul economiei globale. În 2022, exporturile moldovenești au însumat 6,6 miliarde de dolari, în creștere cu 1,8 miliarde față de 2021 și dublu față de recordurile precedente stabilite în 2011 și 2021, când creșterea a fost de un miliard USD. Din acești 6,6 miliarde de dolari, 4,3 au fost exportul de bunuri, iar 2,3 – exportul de servicii. „Dacă acum 20 de ani serviciile erau 25% în exportul Republicii Moldova, acum au ajuns 35%. În 2022 ar fi ajuns 40%, dar în exporturile moldovenești de bunuri sunt prezente multe bunuri ucrainești. Astfel, din cele 4,3 miliarde de dolari exportul de bunuri, circa 800 de milioane sunt bunuri ucrainești. Dacă le scoatem, vedem că exporturile noastre de bunuri sunt la nivel de circa 3,5 miliarde de dolari. În cazul dat observăm că ramura serviciilor are o pondere mult mai mare”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul a afirmat că Republica Moldova are o balanță comercială negativă. Se exportă mai puțin decât se importă. În 2022, importul de bunuri a fost de peste 9 miliarde de dolari, fiind acoperit deficitul din balanța pozitivă cu servicii. Până în 2010 și în domeniul serviciilor era o balanță negativă. Se importa mai multe servicii decât se exporta. Din 2010 situația s-a schimbat. Cel mai mult s-a schimbat în 2022, când balanța a devenit pozitivă de 900 de milioane de dolari. „Noi am exportat servicii de 2,3 miliarde de dolari, dar am importat de 1,4 miliarde de dolari. Acești 900 de milioane de dolari ne-au permis să achităm importul de gaze, de produse petroliere, produse alimentare etc.. Cei care lucrează în ramura serviciilor ne salvează balanța comercială”,  a afirmat economistul.

Analistul economic menționează că la cele 6,6 miliarde de dolari pe care le-a avut Republica Moldova anul trecut din exporturi, serviciile IT și BSS au contribuit cu 669 de milioane de dolari. Mașinile și echipamentele – cu 596 de milioane de dolari. Combustibilul – 592 de milioane de dolari. Serviciile de transport – 501 milioane de dolari. „Ramura serviciilor IT și BSS a devenit cea mai mare ramură de export a Republicii Moldova. Anul 2022 este anul când serviciile de IT și BSS, care zece ani în urmă nu existau practic, au ajuns cea mai mare ramură de export”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai declarat că serviciile IT a asigurat și creșterea salariilor în Republica Moldova. În 2022, salariul în sectorul IT a ajuns la 37414 lei, crescând cu peste 20%, pe când în alte domenii au crescut cu până la 15%. „Oamenii din domeniul IT foarte ușor pot pleca peste hotare, iar acest fapt a dus la aceea că aici salariul a crescut mai rapid. Dacă în 2013 diferența de salarizare dintre sectorul IT și media națională era de 2,1 ori, în 2022 s-a ajuns de 3,6 ori. Salariul în sectorul BSS este mai mare decât media națională, dar mai mic decât în sectorul IT. Spre deosebire de sectorul BSS, autoritățile au atras o atenție sporită sectorului IT. Au oferit facilități fiscale, au creat parcuri IT, lucru care a permis ca acest sector să se dezvolte rapid, inclusiv creșterea salarială. Sectorul BSS nu s-a bucurat de atenție din partea autorităților, chiar dacă este similar cu sectorul IT”, a declarat expertul.

Economistul susține că în 2022, pentru prima dată salariul brut în domeniul IT a trecut de două mii de dolari, iar în sectorul BSS a ajuns la 670 de dolari. În aceste sectoare lucrează în prezent 35 de mii de persoane. „Republica Moldova trebuie și este obligată să intre în competiția globală nu doar în ceea ce privește exportul de bunuri, dar și în ceea ce privește exportul de servicii. Atunci când vorbim despre comerțul extern nu ar fi corect să nu vorbim despre exportul de servicii. El reprezintă 1/3 din toate exporturile moldovenești. Este unicul sector unde exportul și balanța comercială este pozitivă. El ne asigură intrările de valută necesare pentru a acoperi deficitul de balanță comercială de la importul de mărfuri. Ramura BSS și IT a devenit ramura de bază a economiei naționale. În această competiție globală, unde în prezent au intrat toate țările, și care se luptă pentru a acapara sectorul de servicii, este important ca Republica Moldova să nu piardă această competiție. Foarte ușor poate cetățeanul Republicii Moldova să lucreze aici acasă, pentru o companie din exterior. Unul dintre puținele sectoare unde poți oferi servicii în exteriorul țării fără a fi necesar ca forța de muncă să plece din țară”, a conchis economistul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Starea critică a crizei din Republica Moldova a fost depășită. Anul 2022 va rămâne în istoria țării ca un an neplăcut. În prezent, piața valutară înregistrează o presiune pozitivă. Există o ofertă de valută din ce în ce mai mare și o cerere din ce în ce mai scăzută. Banca Națională a Moldovei (BNM) urmărește ca leul moldovenesc, care începând cu luna februarie curent are o tendință de apreciere, să nu se întărească prea tare. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 21 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, leul moldovenesc tradițional se apreciază puternic în timpul sărbătorilor de iarnă; de Paști; și în luna august. În prezent, cererea de valută din partea agenților economici este în scădere, ca rezultat al ieftinirii rezurselor energetice, care sunt importate. Pe de altă parte, oferta de valută din partea populației este în creștere. Totodată, s-a înregistrat o intrare puternică de valută din exterior, sub formă de granturi și împrumuturi, pe care le primește Guvernul. Astfel, starea critică a crizei din Republica Moldova a fost depășită. „Anul 2022 va rămâne în istorie că un an neplăcut. Cel puțin pe piața valutară intrăm într-o zonă de stabilitate. BNM urmărește în prezent ca leul să nu se întărească prea tare”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că situația dată este favorabilă agricultorilor, care sunt influențați de cursul valutar. Dacă anii anteriori, chiar la începutul anului leul moldovenesc se deprecia, agricultorii erau nevoiți să facă procurări de fertilizanți și produse petroliere la tarife mari, iar toamna, când leul moldovenesc se aprecia, erau nevoiți să-și vândă produsele agricole la prețuri mici. „Pentru prima dată, ceea ce se întâmplă acum pe piața valutară corespunde cu ceea ce au nevoie agricultorii. Un leul mai puternic în primăvară este ceea ce-și doresc agricultorii. Dacă la toamnă leul va fi mai slab agricultorii vor fi cei mai fericiți în acest an. Leul puternic din primăvară face ca investițiile făcute în primăvară, în procurarea de fertilizanți și produse petroliere, care sunt de import, să fie răsplătite”, a spus expertul.

Economistul afirmă că leul moldovenesc, de la începutul anului, s-a apreciat față de toate valutele. Doar față de coroana cehă a avut o mică depreciere. În luna aprilie este și mai puternic față de toate valutele de bază cu care Republica Moldova are relații comerciale. Cel mai mult s-a apreciat față de rubla rusă cu 17%. Față de dolar s-a apreciat cu 6,3%, iar față de euro - cu 2,7%. „În prezent asistăm la o scădere a cererii de valută și o creștere a ofertei. În valoare anuală, cererea de valută este la 2,8 miliarde de dolari, în scădere cu circa 200 de miloane de dolari, iar oferta este de 2,6 miliarde de dolari, în creștere cu peste 100 de milioane de dolari. 2021/2022 a fost o situație în care cererea a fost mult mai mare decât oferta, în prezent se ajunge la un echilibru”, a afirmat economistul.

Analistul economic a amintit că în Republica Moldova situația a început a se înrăutăți în octombrie/noiembrie 2021. A început criza energetică și brust a crescut cererea de valută și era necesitatea de a face importuri masive de valută. Apoi a urmat lunile februarie/martie 2022, când pe lângă cererea mare de valută legată de criza energetică a apărut și cererea de valută de la cetățeni și o scădere a ofertei de valută în contextul războiului din Ucraina. „În martie/aprilie 2022 am ajuns la o diferență dintre cerera și oferta de valută de peste un miliar de dolari. Cea mai mare diferență pe care Republica Moldova a înregistrat-o vreodată”, a amintit analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că în prezent se înregistrează o creștere continuă a ofertei de valută și o scădere continuă a cererii de valută, lucru care duce la aprecierea leului moldovenesc. Vânzarea de valută din partea persoanelor fizice este de 4,6 miliarde de dolari. Este recordul istoric pentru ultimele 12 luni. Întotdeauna vânzările de valută din partea persoanelor fizice au fost mult mai mici. „Acum avem o creștere semnificativă. După ce a început războiul din Ucraina, procurările de valută făcute de către persoanele fizice acum se întorc pe piața valutară. Procurările de valută din partea persoanelor fizice au ajuns la 2 miliarde de dolari în 2022. A fost recordul absolut. Am putea asista în viitorul apropiat la o scădere continuă a procurărilor de valută. Ca rezultat, oferta netă de valută din partea persoanelor fizice, a ajuns la 2,6 miliarde de dolari. Avem o ofertă netă destul de puternică de valută. În valoare anuală, în prezent oferta netă de valută”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Expertul declară că în prezent pe piața valutară au fost depășite situațiile de criză, șocuri, legate de criza energetică și de războiul din Ucraina. BNM din noiembrie 2021 și până în martie 2022 a vândut pe piață 750 de milioane de dolari, pentru a nu permite ca anumite fenomene negative să se întâmple pe piața valutară. Tot atunci a fost înregistrată și o diferență mare dintre cerere și oferta de valută. În 2022, doar în noiembrie a intervenit pe piața valutară, iar în prezent sunt deja patru luni când cumpără valută de pe piață, pe când tradițional în perioada de iarnă vindea valută că era deficit. „BNM procură valută de patru luni pentru a nu permite leului moldovenesc să se aprecieze și mai tare. În prezent, piața valutară are o tendință clară de apreciere. Avem o situație stabilă”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță a mai spus că resursele energetice cel mai mult au afectat piața valutară în 2021 și 2022. Dacă în 2020 importul resurselor energetice a costat 589 de milioane de dolari, în 2022, al doilea an de criză, estimativ s-a ajuns la 1,7 miliarde de dolari. Estimările au fost de 2,4 miliarde de dolari pentru 2022. Însă, moldovenii au avut un consum mic de gaz, față de anii cu preț favorabil la gaz. „Chiar dacă în trimestrul I din 2023 am avut cea mai mare plată pentru gaz din istorie, de 300 de miloane de dolari, suma este de două ori mai mică decât ar fi trebuit să plătim dacă consumam gaz cum era tradițional”, a spus Veaceslav Ioniță.

La fel, a declarat expertul, a influențat și schimbarea structurii de consum al energiei electrice. Republica Moldova nu mai importă energie electrică, dar o cumpără cu lei moldovenești de la Cuciurgan. „Ieftinirea produselor petroliere, ieftinirea energiei electrice, consumul redus al gazelor, au dus la ceea că la noi presiunea pe piața valutară a scăzut. Acești 700 de milioane de dolari, pe care nu i-am cheltuit, a permis să fie scăzută presiunea pe piața valutară și nu a fost nevoită BNM să intervină cu bani, din contra a cumpărat. Raportat la PIB, șocul energetic nu a fost atât de grav cum a fost anticipat. Se anticipa să fie de circa 16%, dar a fost de circa 12%.”, a declarat expertul.

Economistul estimează că în 2023 importul de resurse energetice va fi de maximum 1 miliard de dolari. În prezent, avem o presiune pozitivă pe piața valutară, o ofertă de valută din ce în ce mai mare și o cerere din ce în ce mai scăzută. În acest sens, cel mai probabil BNM va face în continuare intervenții și nu va permite leului moldovenesc să se aprecieze. Totodată, în următoarele luni se va diminua rata inflației. Lucru care va permite BNM să relaxele politica monetară, să reducă rezervele obligatorii, fapt ce va încuraja împrumuturile bancare. Băncile vor începe să crediteze mai activ economia, inclusiv în valută, iar leul moldovenesc va avea o tendință stabilă, cu o inclinație spre depreciere. „În prezent, avem o problemă reală legată de exporturile moldovenești. Dacă excludem factorul ucrainean, suntem într-o scădere a exporturilor. Pentru a încuraja exporturile în perioada următoare va trebui să asigurăm o ușoară deprecere a leului moldovenesc, lucru care va însemna un efort din partea BNN, de intervenție mai puternică pe piața valutară”, a conchis economistul.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .