După doi ani de cădere, 2021 și 2022, anul 2023 a fost un an de recuperare a salariului mediu pe economie în Republica Moldova. În 2024, veniturile reale ale moldovenilor vor crește semnificativ, iar bunăstarea cetățenilor va fi de două ori mai bună față de 1991, anul obținerii independenței. Totodată, în 2024, salariile angajaților de pe malul drept al Nistrului vor fi mai mari de două ori decât salariile celor din regiunea separatistă transnistreană. Sunt declarații ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, exprimate vineri, 12 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Salariul mediu brut versus salariul mediu net în Republica Moldova (malul drept al Nistrului). Potrivit expertului, în 2010, salariul mediu brut în partea dreaptă a Nistrului a fost de 2972 de lei, iar cel net – de 2485 de lei. În 2015 salariul brut a ajuns – 4538 de lei, iar salariul net – 3752 de lei. În 2020, salariul brut – 7943 de lei, iar salariul net – 6617 lei. În 2023, cel brut a fost de 12355 de lei, iar cel net – de 10500 lei. Pentru 2024 este estimat un salariu brut de 14500 lei, iar cel net – 12350 de lei.

Salariul mediu în Republica Moldova pe extreme de remunerare (10% reprezintă între 60 și 65 de mii de oameni). În 2010, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau un salariu de 760 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 7260 de lei. O diferență de 6500 de lei. În 2015, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau – 1400 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 11600 de lei. O diferență de 10200 de lei. În 2020, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau 2740 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 21300 lei. O diferență de 18650 de lei. În 2023, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau – 4430 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 28910 lei. O diferență de 24480 de lei. În 2024, este estimat că 10% cei mai prost plătiți salariați vor avea un salariu de 5180 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 35090 de lei. O diferență de 29910 lei.

Creșterea reală a salariului mediu pe economie. Veaceslav Ioniță spune că din 1995 și până în 2023, au fost doar două creșteri reale a salariului mediu pe economie de peste 20%: 24,5% în 2001; și 21,8% în 2002. Creșteri de 10-15% au avut loc în 1996; 2000; 2003; 2004; 2006; 2008; 2018, 2023, dar și în 2024 va fi. În restul anilor, creșterea salariilor a fost sub 10%. Totodată, din 1995 și până în 2023, au fost două descreșteri semnificative ale salariului: -15,4% în 1999; și -10,7% în 2022. -5% s-a înregistrat în 2011. „În 2023, creșterea reală a salariilor a fost una dintre cele mai bune din ultimii 15 ani, de 13,5%. Însă, nu a fost simțită de către populație, deoarece a venit după o descreștere semnificativă din 2022. În 2024 este estimată să fie de 12,2%”, a spus Veaceslav Ioniță.

Salariul mediu lunar din Republica Moldova (la valoarea leului din 2024). Economistul declară că în 1960, salariul mediu lunar din Republica Moldova a fost de 5600 lei. A crescut la 8276 de lei în 1970, la 9537 de lei în 1980. În 1982 a ajuns la cel mai înalt nivel – 9791 de lei, ca scadă până la 6835 de lei în 1881 și la 1320 de lei în 1993. Ulterior, a crescut treptat, până la 2393 de lei în 1995; la 5383 de lei în 2005, la 8072 de lei în 2010; la 12843 de lei în 2020. A scăzut la 11383 de lei în 2022 și a crescut la 12918 lei în 2023. În 2024, estimativ va ajunge 14500 lei.

Creșterea bunăstării populației. Potrivit economistului, în perioada 1951/1955 bunăstarea moldovenilor a crescut în mediu cu 3,1% anual; între 1956/1960 – cu 2,7%; între 1961/1965 – cu 2,8%; 1966/1970 – cu 4,5%; 1971/1975 – cu 1,8%; 1976/1980 – cu 1,1%; 1981/1985 – cu 0,3%. Între 1986/1990 veniturile moldovenilor au scăzut cu 0,9%; iar 1991/1995 –cu 23,7%. În această perioadă a avut loc cea mai mare prăbușire a veniturilor populației. Din 1996 a început din nouă să crească bunăstarea cetățenilor. Între 1996/2000 creșterea a fost de 2%; iar între 2001/2005 – de 15,3%. Începând cu anii 2000 moldovenii au început a pleca masiv peste hotare și deja trimiteau bani acasă. Astfel, că între 2006/2010 veniturile cetățenilor au crescut cu 8,4%; între 2011/2015 – cu 1,7%; între 2016/2020 – cu 7,9%; iar 2021/2024 – cu 3,1%, din cauza crizei mondiale, pe fundalul pandemiei de COVID-19.

Veniturile salariale, după puterea de cumpărare, față de 1991. Analistul economic afirmă că în 1993, față de 1991, la doi ani de la obținerea independenței, veniturile moldovenilor au scăzut aproape de 5 ori. Oamenii aveau venituri mai mici cu 80,7%. Către 1997 – cu 58%; către 1998 – cu 65,8%; către 2001 – 51,5%; iar în 2007 – cu 4,4%. Abia în 2008 veniturile s-au recuperat, depășit pe cele din 1991 cu 9,1%, în 2010 – cu 18,1%, în 2011 – cu 12,2%, în 2012 – cu 19,9%; 2014 – cu 31,5%; 2020 – cu 87,9%; 2022 – cu 66,5%, 2023 – cu 89%, iar veniturile pe care le vor avea în 2024 le vor depăși pe cel din 1991 estimativ cu 112,1%. „În 2024, pentru prima dată, veniturile reale ale populației vor fi de peste două ori mai mari față de cele din 1991. Salariile pe care le vor avea moldovenii în acest an le vor permite să facă cumpărături de două ori mai multe față de 1991”, a afirmat analistul economic.

Salariul mediu brut în Republica Moldova (euro). Potrivit analistului economic, în 2000 salariul mediu brut era de 35,5 euro; în 2005 – de 84 de euro; 2010 – 181 de euro, 2015 – 217 euro, 2020 – 402 euro, 2021 – 429 de euro, 2022 – 525 de euro, 2023 – 622 de euro, iar 2024 – estimativ va fi de 740 de euro. „Partea bună este că moldovenii primesc salariile în lei, iar leul este unul puternic. Anumite bunuri, precum cele de lungă durată: apartamente sau automobile, sunt procurate în euro. În euro, salariile au crescut de două ori, apartamentele au crescut ceva în preț, iar automobilele practic deloc. În prezent, efortul oamenilor de a cumpăra un bun a scăzut de două ori față de 2020. Partea proastă este pentru cei care primesc bani, remitențe, în euro, care s-a depreciat enorm”, a spus analistul economic.

Salariul mediul lunar în Republica Moldova (malul drept al Nistrului și regiunea separatistă transnistreană). Expertul menționează că în regiunea separatistă transnistreană, în ultimii ani, inflația este mai mare decât în dreapta Nistrului. Puterea de cumpărare a salariul de acolo este cu mult mai catastrofală decât în dreapta Nistrului și practic nu este creștere salarială. Însă, dispun de câteva produse de primă necesitate: energie electrică și gaz, care nu sunt la preț de piață, ceea ce permite ca puterea de cumpărare oferită de către salariile de acolo să fie mai mare, dar nu cu mult.

Astfel, până în 2010/2011, salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau aproape egale. După 2011, în dreapta Nistrului au început salariile să crească, iar în stânga Nistrului, și mai mult. În 2015 salariul din dreapta Nistrului era mai mic cu 30% față de cele din regiunea separatistă transnistreană. Către 2016, rezervele valutare în stânga Nistrului s-au epuizat, iar salariile lor s-au prăbușit. În 2024, salariul din regiunea separatistă transnistreană va fi de circa 7500 de lei, iar pe malul drept al Nistrului – de 14500 de lei. „În zece ani, de la un salariu mai mic cu 30% față de stânga Nistrului, pentru prima dată, salariul din dreapta Nistrului va fi de două ori mai mare. În doi ani, malul drept al Nistrului ar putea deveni un punct de atracție pentru muncitorii din stânga Nistrului. Salariul mediu în Chișinău este cu 20% mai mare decât cel de la nivel național și ar depăși 17 mii de lei. Salariile din satele din stânga Nistrului este cu 20% mai mic față de media din stânga Nistrului și ar fi puțin peste 6 mii de lei”, a menționat expertul.

Veniturile populației. Veaceslav Ioniță a mai menționat că în 2000 veniturile moldovenilor au fost de 8,2 miliarde de lei. În 2005 – de 33,8 miliarde de lei; 2010 – 74 de miliarde de lei; 2015 – 104 miliarde de lei, 2020 – 153 de miliarde de lei; 2021 – 176 de miliarde de lei; 2022 – 201 miliarde de lei; 2023 – 216 miliarde de lei; iar 2024, estimativ  vor fi de 238 de miliarde de lei. Totodată, în această perioadă, în anii 2009 și 2014, au scăzut veniturile populației cu 5,6% și respectiv 2,7%.

Veniturile oficiale și neoficiale ale populației. Economistul mai declară că în 2010, moldovenii au avut venituri de 74 de miliarde de lei, dintre care: 31 de miliarde de lei au fost venituri oficiale, iar 34 de miliarde de lei au fost venituri din economia neobservată (remitențe, activități agricole, alte activități neimpozabile). În 2015, din totalul de 104 miliarde de lei venituri: 48 de miliarde de lei au fost venituri oficiale, iar 56 de miliarde de lei – venituri din economia neobservată. În 2020, din cele 153 de miliarde de lei: 84 de miliarde de lei au fost venturi oficiale, iar 69 de miliarde de lei – venituri din economia neobservată. În 2024, din cele 238 de miliarde de lei venituri, 151 de miliarde de lei vor fi venituri oficiale, iar 87 de miliarde de lei, venituri din economia neobservată. „Până în 2017, veniturile din economia neobservată au fost mai mari decât veniturile oficiale. Din 2019, în Republica Moldova, veniturile populației cresc exclusiv din contul veniturilor oficiale. Practic, ponderea economiei neobservate, la capitolul venituri, s-a redus simțitor începând cu 2017”, a conchis economistul.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Pe piața metalelor feroase și neferoase se petrec lucruri nu dintre cele mai bune. Alertele cu referire la colectarea deșeurilor de metal, enunțate în luna septembrie, anul trecut, sunt actuale. „Se încearcă a monopoliza, din nou, și tot mai accentual, piața metalelor”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 5 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Asociaţia patronală din domeniul colectării, reciclării şi exportului metalelor feroase și neferoase „METAL” și Privesc. Eu.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, circa 150 de mii de tone de metal, ceea ce reprezintă circa 50% din metalul care se colectează anual în mod tradițional în Republica Moldova, nu au fost colectate anul trecut și există riscul să nu fie colectate nici în acest an. Totodată, circa 1500 de persoane, care sunt angajate în cadrul companiilor specializate, riscă să rămână fără locuri de muncă, deoarece companiile riscă să falimenteze. Există riscul să fie compromise veniturile a circa 85 de mii de persoane cu venituri mici, care erau antrenate în colectarea metalelor. De asemenea, riscă să fie compromis parcursul european al Republicii Moldova, deoarece nu mai este vorba de economie de piață, libera concurență și neingerința statului în activitățile economice. „Avem un risc sporit de monopolizare. Piața a fost din totdeauna atractivă pentru monopoliști. Atât timp cât a fost monopol, cetățenii, care se ocupau de colectarea matalelor, primeau bani mai puțini, deoarece mergea mai mult la monopolist”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul declară că deșeurile solide colectate în Republica Moldova au fost în 2015 de 2,834 de milioane de tone, dintre care: 1,949 de milioane de tone de către populație și 885 de mii de tone de către instituții și organizații. În 2017 – 3,096 de milioane de tone, dintre care:  2,105 milioane de către populație și 991 de mii de tone de către instituții și organizații. În 2020 – 3,336 de milioane: 2,218 milioane de către populație și 1,119 milioane de către instituții și organizații. În 2021 – 3,311 milioane: 2,189 milioane de către populație și 1,123 milioane de către instituții și organizații. „Deși s-a impus taxă atunci când cumpărăm ceva din plastic, iar banii, circa 250 de milioane de lei, ar trebui direcționați ca oamenii să recicleze plasticul, din 100 de mii de tone de deșeuri din plastic produse anual, doar 3% sunt reciclate. Astăzi, în Republica Moldova, practic unica ramură care reușește bine să colecteze un tip de deșeuri sunt din domeniul metalului, iar statul ar trebui să vadă cum poate sprijini această ramură, dar nu să facă mai rău dacă este”, a declarat expertul.

Economistul susține că în ultimii 15 ani a crescut bunăstarea oamenilor, s-au deschis hotarele, iar moldovenii au importat masiv mașini, dintre cele mai vechi. Astfel, dacă în anul 2000 erau pe teritoriul Republicii Moldova 25 de mii de mașini fantomă, neutilizabile, în 2015 numărul acestora a ajuns la 185 de mii, iar în 2020 – 237 de mii. În luna martie, 2024, este estimat că pe teritoriul Republicii Moldova erau 270 de mii de mașini fantomă, nefuncționale. Astfel, este de vorba de zeci de tone de fier care așteaptă să fie reciclat. Dar, mai sunt și alte tipuri de obiecte din metal importate, care sunt acum doar fier, și pe acest aspect companiile din domeniu lucrau.

Analistul economic afirmă că piața deșeurilor de metale din Republica Moldova în 2015 a fost de 62,1 milioane de dolari. În 2018 a ajuns la 91,8 milioane de dolari. A scăzut la 81,8 milioane de dolari în 2020 și a crescut la 142,5 milioane de dolari în 2021. A scăzut la 53,4 milioane de dolari în 2023, în special legat de conjunctura internațională. În 2024 este estimat să crească la 61,5 milioane de dolari. „Estimăm conjunctura internațională că va fi mai bună. Important este ca și autoritățile statului să acționeze corect în acest domeniu, deoarece cea mai mare parte a banilor merg către populație. Oamenii care lucrează în acest domeniu sunt dintre cei 40% cu cele mai mici venituri”, a afirmat analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că veniturile obținute de către populație din colectarea deșeurilor de metal, în 2015 au fost de 458 de milioane de lei. În 2020 – de 679 de milioane de lei. Cele mai mari au fost în 2021 – de circa 1,356 de miliarde de dolari. În 2022 au scăzut la 766 de milioane de lei, iar în 2023 – la 401 milioane de lei. În 2024 – veniturile sunt estimate să crească la 480 de milioane de lei.

Vorbind despre ponderea veniturilor obținute de la colectarea deșeurilor de metal în totalul veniturilor familiilor antrenate în strângerea de metal, expertul a mai spus că în 2015 a fost de 28%. În 2018 – ponderea a fost de 22,2%. În 2020 – 26,9%; 2021 – 45,5%; 2022 – 22,1%; 2023 – 10,1%; 2024 – estimat 10,7%. „După anul 2021, anul de aur pentru cei antrenați în colectarea deșeurilor, a venit anul 2023, ca cel mai greu pentru aceste persoane. Practic veniturile lor s-au prăbușit. În acest an, situația rămâne practic la fel de nefavorabilă”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că în 2016, prețul mediu de achiziție al metalului de la populație a fost de 95 de dolari pentru o tonă, iar prețul mediu de vânzare al metalului de piața regională – de 217 dolari pentru o tonă. În 2018: 128 de dolari pentru o tonă prețul de achiziție de la populație, iar 315 dolari pentru o tonă – prețul de vânzare pe piața regională. În 2021, prețul de achiziție de la populație a ajuns la 320 de dolari pentru o tonă, iar vânzarea pe piața regională se făcea cu 425 de dolari pentru o tonă. În 2023, prețul de achiziție de la populație a scăzut la 212 dolari pentru o tonă, iar cel de vânzare pe piața regională – la 346 de dolari pentru o tonă. În 2024, estimativ, prețul de achiziție de la populație este de 225 de dolari pentru o tonă, iar cel de vânzare pe piața regională – de 350 de dolari pentru o tonă.

„Cât a fost monopolul, moldovenii au primit doar jumătate din veniturile cuvenite din colectarea metalului. Perioada de aur, fără monopol, au fost anii 2020-2022, când au primit 75% din prețul metalului colectat. În acest an, 2024, va fi circa 65-70%. Introducerea monopolului, așa cum este estimat, va lipsi cetățenii de cel puțin 20% din aceste venituri. În condițiile unui monopol, cetățenii primesc cu peste 20% mai puțin din colectarea metalelor”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Prezent la emisiune, Serghei Lungu, președintele Asociaţiei patronale din domeniul colectării, reciclării şi exportului metalelor feroase și neferoase „METAL”, a spus că sunt patru probleme care necesită a fi rezolvate și a făcut apel la autorități să se implice pentru a veni în susținerea oamenilor cu venituri modeste, care colectează metale.

„La începutul anului 2024 au fost introdusă taxa de 7% din suma tuturor vânzărilor și din suma tuturor serviciilor pentru companiile care dețin licență și vând spre reciclare deșeuri de metale feroase și neferoase. Acest lucru crează disproporționalități enorme pe piață și face imposibilă existența mai multor companii din domeniu și nu-i face competitivi. Nu toate companiile au capacitățile de a exporta deșeuri de metale. Uneori aceste 7% se dublează, se triplează. În următorul an am putea vedea cum foarte multe companii mai mici o să dispară de pe piața colectării deșeurilor de metale”, a atenționat Serghei Lungu.

Potrivit președintelui Asociaţiei patronale din domeniul colectării, reciclării şi exportului metalelor feroase și neferoase „METAL”, a doua problemă cu care se confruntă companiile din domeniu este TVA -ul la deșeuri. „Știm că resturile de metale feroase și neferoase sunt bunuri scoase din uz. Atunci când au ieșit de la producător, pentru ele s-a achitat TVA. Acum, când au devenit deșeuri, se dublează și iese dublu TVA”, a declarat Serghei Lungu.

A treia problemă enunțată este faptul că reprezentanții companiilor feroase și neferoase sunt hărțuiți de către băncile din Republica Moldova, cu închiderea conturilor fără nici un fel de explicații, iar dacă se adresează altor bănci, nu se deschid alte conturi noi, ceea ce face imposibil ca la sfârșitul lunii să fie plătite toate taxele pe care le au față de bugetul de stat. „Mai nou, statul vrea să introducă acest monopol fiscal, în domeniul colectării deșeurilor de metale feroase și neferoase, ceea ce nu este în concordanță cu normele europene, dar și cu impact negativ asupra acestei industrii”, a conchis Serghei Lungu.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că atunci când, pentru prima dată, s-a introdus în relația dintre persoanele fizice și persoanele juridice, ca persoana juridică în numele persoanei fizice să plătească cota lui de impozit pe venit, era o situație. Acum ceea ce este nu este un impozit în favoarea persoanelor fizice. Expertul crede că s-a făcut o greșeală, atunci când s-a introdus un nou sistem de impozitare în Republica Moldova, care este rupt de sistemul fiscal moldovenesc.

„Sperăm foarte mult că această eroare legislativă va fi corectată în cel mai scurt timp. Atunci când se colectează metal, compania care colectează metalul poate și trebuie să plătească în numele persoanelor fizice impozitul aferent veniturilor persoanelor fizice. Dar ceea ce este în prezent, nu mai nu aceasta este. Avem practic un nou sistem de impozitare și la fiecare etapă de tranzacționare se aplică 7% ceea ce este un absurd. Deșeurile nu sunt bunuri. Când au fost bunuri, pentru ele s-a plătit TVA. De aceea aplicarea TVA la gunoi nu este nicăieri în nici o țară. Este important ca Banca Națională a Moldovei să stabilească niște proceduri foarte clare, să fie protejați cetățenii de oricare posibilă situație negativă, dar trebuie asigurată și buna desfășurare a activităților economice. Monopolul este monopol, iar toți cei care pledează pentru monopol, tot ce vor să facă să lipsească populația care colectează metalul de cel puțin 20% din bani”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova continuă să aibă unul dintre cele mai înalte tarife la gazele naturale în rândul țărilor din Europa de est. În ultimii doi ani, Republica Moldova a plătit, față de anii precedenți, cu 20 de miliarde de lei mai mult la procurarea gazelor naturale, determinate de conjunctura internațională nefavorabilă, dar și de modul în care s-a gestionat criza gazelor. De 125 de milioane de dolari este diferența dintre prețul de achiziție, de pe piață, al Energocom și al Moldovei-Gaz de la Energocom. Sunt cifre anunțate, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 29 martie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, până în 2021, Republica Moldova, anual, procura gaz de circa 4,7 – 6,7 miliarde de lei. În 2022 a cumpărat de 15,3 miliarde de lei, iar în 2023 – estimativ de 14,3. În ultimii doi ani, spune Veaceslav Ioniță, Republica Moldova ar fi plătit cu 20 de miliarde de lei mai mult la procurarea gazului, bani pe care autoritățile statului i-au pus pe seama contextului internațional nefavorabil, când la nivel global s-a scumpit gazul și a fost criză energetică. Însă, Veaceslav Ioniță se întreabă dacă toată această sumă poate fi din cauza contextului internațional sau există riscul ca o parte din aceștia bani să fi fost risipiți din cauza managementului defectuos, dacă nu și rău intenționat. „Acești bani sunt din bugetele familiilor noastre, din bugetul de stat, care puteau merge către alte investiții. O parte din acești bani au venit de la partenerii de dezvoltare. Dacă se va demonstra că Republica Moldova nu cheltuit banii cu bună credință, avem o problemă foarte mare”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în 2000, prețul mediu european de procurare al gazelor naturale a fost de 123 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar al Republicii Moldova de 78 de dolari. Până în 2005, Republica Moldova, pe fundalul relațiilor de prietenie cu Federația Rusă, a plătit un tarif mai mic decât media europeană. În 2005, când Republica Moldova a anunțat că își dorește să se integreze în Uniunea Europeană, Federația Rusă a decis că Republica Moldova va plăti din 2010 prețul european la procurarea gazelor. În 2010, prețul mediu european de procurare al gazelor rusești a fost de 289  de dolari, iar al Republicii Moldova – de  250 de dolari.

Potrivit expertului, până în 2020, prețul mediu de procurare al gazelor naturale în Europa și Republica Moldova a fost aproape la nivelul prețului mediu european. În 2021, media europeană de procurare a gazelor a fost de 586  dolari pentru o mie de metri cubi, iar a Republicii Moldova – de 312 dolari. În 2022, media europeană a atins 1448 de dolari, iar prețul plătit de Republica Moldova a fost de 828 de dolari. În 2023, media europeană a scăzut la 504 dolari, iar Republica Moldova a procurat gaze cu 797 de dolari.  Estimativ, pentru primul trimestru din 2024, media europeană este de 300 de dolari, iar prețul plătit de către Republica Moldova este de 595 de dolari.

„Din 2010 și până în 2020, Republica Moldova a plătit pentru gazele naturale procurate aproape de prețul european. Din 2021 a început să plătească mai mult. Și europenii au avut această situație din cauza contextului regional. Însă, în 2024 prețul plătit de către Republica Moldova este aproape dublu față de media europeană. În Europa continuă să scadă, scade și în Republica Moldova, dar nu la fel ca în Europa. De ce? Tot ni se spune că am avut volume pe care a trebuit să le consumăm, dar nu este un argument potrivit”, a declarat expertul.

Economistul menționează că în Republica Moldova sunt două prețuri la procurarea gazelor naturale. Prețul de import/achiziție pe care îl face Energocom, și prețul de achiziție pe care îl face Moldova Gaz și care este inclus în tarif. Din ianuarie 2023 și până în februarie 2024, prețul de achiziție al gazului de către Moldova Gaz de la Energocon ar fi fost mai mare decât media europeană, deși Energocom a procurat gazul aproape la prețul mediu european. De exemplu, în luna iunie, 2023, prețul mediu european de procurare al gazelor a fost de 366 de dolari pentru o mie de metri cubi. Energocom a cumpărat cu 391 de dolari și la vândut Moldovei Gaz cu 568 de dolari. O atare situație a fost atestată până în luna octombrie, 2023.

Totodată, Energocom, în perioada iunie-octombrie, 2023, a procurat 600 de milioane de metri cubi de gaze naturale, cu 240 de milioane de dolari. Ceea ce este straniu, este prețul plătit de către Moldova-Gaz către Energocom, de  365 de milioane de dolari la procurarea celor 600 de milioane de metri cubi. O  diferență de 125 de milioane de dolari. „Ceea ce trebuie să investigheze procurorii este ce firme au vândut gaz în 2023 și care au fost firmele care au vândut în 2022. Câte firme au participat în 2022 la licitație și câte în 2023. Din cele care au participat în 2023, câte au câștigat concursul”, a spus economistul.

Analistul economic a amintit că Republica Moldova a avut situație excepțională până în decembrie 2023 și se întreabă cât de legitimă este decizia de la sfârșitul lunii decembrie, 2023, prin care Moldova Gaz a fost obligată ca până în aprilie, 2024, să procure gaz la prețul de 550 de euro pentru o mie de metri cubi, indiferent care este prețul pe piața internațională, când nu mai este situație excepțională și nici comisia nu mai există. Din ianuarie 2023, și până în februarie 2024, dacă se aplica prețul mediu european, prețul de achiziție al Energocom, Republica Moldova ar fi economisit 272 de milioane de dolari.

Datele analizate de către economist arată că în 2015 moldovenii au consumat 1,007 milioane de metri cubi; 2016 – 1,037; 2027 – 1,034; 2018 – 1,130; 2019 – 1,058; 2020 – 1,127; 2021 – 1,206; 2022 – 869; 2023 – 575. Din trimestru IV, 2023, se înregistrează o creștere a consumului gazelor naturale. În valoare anuală, în trimestru I, 2024, consumul gazelor naturale a fost de 796 de milioane de metri cubi.

Potrivit analistului economic, argumentul invocat de către autorități pentru a explica situația este „cine a știut care va fi consumul de gaze în 2022, 2023 și cine a știut că va scădea”. Analistul economic susține că autoritățile au știut din timp că va scădea consumul de gaze și au acționat ca să fie scăzut. Au știut că în sezonul rece 328,5 milioane de metri cubi de gaze naturale (38%) sunt consumate de către populație; 303,3 (35%) – sectorul energetic; 190,3 (22%) –agenții economici; iar 41 de milioane (5%) – instituțiile bugetare. Pentru sezonul de încălzire 2022/2023 autoritățile au știut că sectorul energetic nu va consuma gaze și va trece la păcură. Au știut că se va procura energie electrică din stânga Nistrului și nu se va utiliza gaz. Au trebuit să știe că agenții economici, fiind constrânși de prețurile mari la gazele naturale, vor reduce consumul, inclusiv prin trecerea la surse alternative. Și populația avea să fie într-o astfel de situație. Totuși, în luna noiembrie, 2023, populația și-a redus brusc consumul de gaze.

Potrivit analizei, în sezonul de încălzire 2022/2023 față de 2021/2022, sectorul energetic a avut o contribuție la reducerea consumului de gaze naturale de 176,98 milioane de metri cubi (43%); din partea populației – 120,07 (29%); agenții economici – 102,45 (25%); instituțiile bugetare – 9,71 (5%). „Aproape jumătate sunt autoritățile statului care au știut că va fi redus consumul de gaze. De aceea, argumentul că nu s-a știut că se va reduce consumul, este unul neserior”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul afirmă că Republica Moldova, din nefericire, continuă să aibă unul dintre cele mai înalte tarife la gazele naturale din estul Europei. Potrivit datelor Household Energy Price Index for Europe (februarie 2024): Republica Moldova a achitat în februarie curent un tarif mediu de 17,20 de lei pentru un cub de gaze naturale; iar din 24 februarie – 14,46 de lei; Bulgaria – 16,42 de lei; Polonia – 15,50 de lei; România – 12,66 de lei; Slovacia – 12,58 de lei; Croația – 9,41; Serbia – 9,37; Ungaria – 5,43; iar Ucraina – 3,96.

Vorbind despre accesibilitatea gazelor naturale pentru populație, în sezonul de încălzire, de pe un salariu mediu net al economiei, expertul a menționat că 1990/1991 moldovenii puteau procura 1430 de metri cubi de gaze naturale; în 1999/2000 – 298; 2005/2006 – 783; 2010/2011 – 492; 2020/2021 – 1521; 2021/2022 – 686; 2022/2023 – 345; 2023/2024 – 635. Iar dacă am fi fost aplicat tarif corect, mediu european, bazat pe prețul de achiziție, moldovenii ar fi procurat astăzi, de pe un salariu mediu, nu mai puțin de 900 de metri cubi.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Ramura strugurilor de masă a devenit numărul unu în totalul exportului de fructe moldovenești, pe fundalul scăderii exportului producției agricole. Dintre toate ramurile producției agricole, este ramura care a avut, în ultimii doi ani, cea mai mai creștere și are un potențial enorm de export. Totodată, permite obținerea celor mai mari venituri de pe un hectar de pământ prelucrat și un număr mai mare de angajați antrenați. Sunt concluzii ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expuse vineri, 22 martie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în Republica Moldova, producția de struguri a atins în 2023 nivelul de 1,63 de miliarde de lei, față de 1,15 miliarde de lei în 2022. Ponderea, în exportul producției agricole de regn vegetal, a fost de 4,8% în 2020 și a ajuns 7% în 2023. Ponderea, în exportul fructelor comestibile: 11,9% a fost în 2020 și a ajuns 24,9% în 2023.

Vorbind despre exportul de fructe din 2023, expertul a spus că strugurii au totalizat 66,3 milioane de dolari; merele – 62,8 milioane de dolari; prunele – 40,8; nucile – 40,5; cireșele – 24,4; caisele – 2,9; iar piersicii – 1,3. În 2022: merele au totalizat 91 de milioane de dolari; nucile – 50,2; strugurii – 42,8; prunele – 15,1; cireșele – 12,9; caisele – 4; iar piersicii – 1,8. „În condițiile în care la noi exporturile au scăzut, exportul producției agricole a scăzut, exportul produselor din regnul vegetal a scăzut, creșterea exportului de struguri de masă este extraordinară”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2000 erau antrenați în lucrări agricole 770,4 mii de persoane, dintre care 585,5 mii pe cont propriu, restul 184,9 mii – salariați. În 2010 a scăzut numărul acestora la 314,7 mii, dintre care 256,6 mii lucrau pe cont propriu, iar 58,1 mii erau salariați. În 2020 a scăzut și mai mult, până la 175,9 mii, dintre care 141,7 mii – pe cont propriu, restul 34,2 mii – salariați. În 2023, estimativ, au fost antrenați în lucrări agricole 178 de mii, dintre care 144 de mii pe cont propriu, iar 34 de mii – salariați.

„Scăderea este determinată de trei factori de bază, unul pozitiv și doi negativi. În primul rând, asistăm la o creștere a productivității muncii în agricultură, cea ce a determinat o scădere considerabilă a necesarului de forță de muncă. Dar, mai avem și doi factori negativi: a scăzut volumul producției agricole și am trecut puternic la creșterea de grăunțoase, care nu asigură nici venituri, nici antrenarea forței de muncă. Astăzi, în Republica Moldova, la 100 de hectare de teren agricol lucrează 9 persoane. Pentru comparație, la 100 de hectare de teren agricol cu struguri de masă este nevoie de 40 de oameni, plus 20 în industria adiacentă”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Referitor la veniturile obținute la hectar, economistul a afirmat că de pe un hectar cu: struguri de masă și mere se obțin puțin peste 8 mii de dolari; sâmburoasele aduc venituri de puțin peste 4 mii de dolari; nucile – 1,8 mii de dolari; floarea soarelui  - 944 de dolari; rapița – 911 dolari; porumbul – 904 dolari; soia – 734 de dolari; grâul – 654 de dolari; orzul – 529 de dolari. Însă, la plantațiile moderne de viță de vie, cu tehnologie intensivă în 2023 s-a obținut între 25-45 mii USD/ha.

Potrivit expertului, producția strugurilor de masă în 2000 a fost estimată la 213 milioane de lei, în 2003 la 313; 2011 – 438; 2018 – 900; 2022 – 1,1 miliarde de lei; 2023 – 1,6 miliarde de lei.

Exportul strugurilor de masă în totalul producției de struguri, spune Veaceslav Ioniță, în perioada 2001/2005 a fost de 9,8%; 2006/2010 – 47,2%; 2011/2015 – 46,8%; 2016/2020 – 54,8%; 2021/2023 – 64,2%. Astfel, 2/3 din toți strugurii de masă produși în Republica Moldova, au mers către export.

Totodată, a menționat analistul economic, exportul strugurilor de masă în perioada 2001/2005 a adus venituri de 2,3 milioane de dolari anual; între 2006/2010 – de 9,9; 2011/2015 – 17,2; 2016/2020 – 28,2; 2021 – 36,1; 2022 – 42,8; iar în 2023 – 66,3.

Cu referire la prețul mediu de export al strugurilor de masă, a menționat că între 2001/2005 a fost de 0,26 dolari per kilogram; 2006/2010 – 0,36; 2011/2015 – 0,44; 2016/2020 – 0,51; 2021 – 0,62; 2022 – 0,69; iar în 2023 – 0,95 de dolari pentru un kilogram. „Dacă la celelalte produse suntem necompetitivi, ceea ce exportă Republica Moldova are o creștere a prețurilor mai lentă decât ceea ce importă, trebuie să exporte mai mult ca să procure aceeași cantitate de bunuri, în ceea ce privește strugurii de masă, stăm foarte bine”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai spus că în 2010 strugurii de masă din Republica Moldova erau exportați în 7 țări; în 2015 deja în 18 țări; 2019 – 28 de țări, 2020 (an pandemic) – 22 de țări;  2021 – 23 de țări; 2022 – 26 de țări, iar în 2023 – 36 de țări. „În 2015, strugurii de masă din Republica Moldova ajungeau în trei țări în proporție de 91%, în 2018 – în proporție de 86%, în 2020 – în proporție 85,2%, în 2021 – 78,2%, 2022 – 64%, 2023 – 67,1%. Avem o adevărată diversificare a pieței de export pentru strugurii de masă din Republica Moldova”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Făcând un top 10 țări unde se exportă strugurii de masă moldovenești, în ultimii doi ani, a declarat că România este pe primul loc cu 30%; Rusia – 24,2%; Polonia – 9,8%; Belarus – 8,5%; Kazahstan – 6,3%; Ucraina – 5,9%; Letonia – 2,8%; Olanda – 2,1%; Mongolia – 1,9%; Kârgâzstan – 1,3%; Alte 30 de țări – 7,4%.

Expertul susține că strugurii de masă din Republica Moldova au fost exportați mai scump în Olanda (3,3% din exportul strugurilor de masă) cu 1,47 de dolari pentru un kilogram; Germania (1,2% din exportul strugurilor de masă) – 1,46 de dolari; Polonia (11,7% din exportul strugurilor de masă) – 1,26 de dolari; Belarus (6,5% din exportul strugurilor de masă) – 1,12 dolari; Mongolia (1,4% din exportul strugurilor de masă) – 1,03 dolari; România (30,8% din exportul strugurilor de masă) – 1,01 dolari; Kazahstan (3,9% din exportul strugurilor de masă) – 1,01 dolari; Lituania (2,8% din exportul strugurilor de masă) – 0,99 de dolari; Prețul mediu de export a fost 0,95 de dolari; Rusia (24,5% din exportul strugurilor de masă) – 0,90 de dolari; Restul 26 de țări (8,6% din exportul strugurilor de masă) – 0,76 de dolari; Ucraina (5,3% din exportul strugurilor de masă) – 0,48 de dolari.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova, fără o atenție mai mare pentru industrie, nu va putea asigura valoare înaltă producției industriale. În prezent, agricultura asigură 45% din activitatea industrială a țării. Dacă nu ar fi fost agricultura, sectorul nu ar fi supraviețuit. „Fără o politică clară industrială, peste cinci ani vom avea aceeași situație. Industria noastră, din cauza că s-a prăbușit, a însemnat eliminarea forței de muncă de pe piață și a fost unul dintre factorii care a determinat migrația în masă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 23 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. 

Potrivit expertului, în 2016, creșterea producției industriale în Republica Moldova a fost de 0,9%, iar în 2023 a ajuns la 6,9%. În acești șapte ani, mai mult de 6,9% a fost în 2018 (+8,2%), 2019 (+10,4%), 2021 (+16,9%) și 2022 (+10,9%). În 2023 a fost la nivelul anilor 2017-2018. „În Republica Moldova, din 2015 a crescut foarte timid producția industrială. În special, în ultimii patru ani avem o situație neplăcută. Trei ani a fost în scădere producția industrială și doar un singur an, 2021, a fost an de recuperare, +16,9%. Industria noastră pur și simplu supravețuiește”, a spus expertul. 

Veaceslav Ioniță susține că din 1991 și până în 1999, nivelul producției industriale a scăzut cu 64,2%.  Multe întreprinderi s-au închis și nu au mai funcționa și mulți oameni au rămas fără locuri de muncă. Către 2005, nivelul producției industriale a ajuns la 65,1% din ceea ce era în 1991. Către 2009 a scăzut din nou și a ajuns la 49%. A crescut treptat până la 76,6% în 2019, la 81,1% în 2021 și a scăzut la 74,2% în 2023.  „În ultimii cinci ani, batem pasul pe loc. Republica Moldova timp de 30 de ani nu a aflat încă ce vrea să facă în domeniul industriei”, susține Veaceslav Ioniță. 

Economistul declară că în perioada sovietică, 60% din industria moldovenească era pe malul drept al Nistrului, iar 40% pe malul stâng. Valoarea maximă a producției industriale a fost în 1990. Din 1990 și până în 1999 s-a prăbușit inclusiv producția industrială a regiunii separatiste transnistrene. Către 1999, malul drept al Nistrului avea nivelul de 31,6% din ceea ce avea în 1990, iar malul stâng – 29,3%. În 2023, malul drept s-a recuperat față de 1990 cu 65,5%, iar malul stâng – cu 34%.  

Potrivit economistului, creșterea medie anuală a producției industriale în Republica Moldova, în perioada anilor 1960-1965, a fost de 21,1%. Între 1971-1975 de 9,3%; 1981-1985 de 4,4%. Între 1991 și 1995 a scăzut cu 14,8% și cu 6,8% între 1996 și 2000. Între 2001 și 2005 a crescut cu 12,7%.  Din 2006 și până în 2010 a scăzut cu 3,8%. Din 2011 și până în 2015 a crescut cu 5,3%; 2016-2020 cu 0,8%. Anual, din 2021 și până în 2023 tot +0,8%. „Ritmul de creștere este încet.  Cu acest ritm, să ajungem acolo unde am fost în 1990 ne mai trebuie încă 15-20 de ani”, a declarat economistul. 

Analistul economic afirmă că raportat la Produsul Intern Brut (PIB), volumul producției industriale în 1990 era de 87%. În 2000 a ajuns la 42,7%. Către 2005 a crescut la 46,2%, dar a scăzut la 32,6% în 2010; la 31,5% în 2015; la 29,9% în 2020 și la 26,8% în 2023.

Referitor la numărul salariaților din industrie, Veaceslav Ioniță a menționat că, pe ambele maluri ale Nistrului, în 1970 erau 210 mii de oameni. În 1990 lucrau deja 410 mii. 60% lucrau pe malul drept, alții 40% peste Nistru. Către 1995 a scăzut numărul celor antrenați în industrie la 195 de mii. Către 2000 la 168,1 mii, iar către 2005 a crescut la 172,6 mii. Către 2010 a scăzut la 141,9 mii; către 2020 a ajuns la 131,5 mii; 2023 – 128 de mii de persoane. Scăderea a fost mai pronunțată pentru malul stâng al Nistrului. Numărul celor ocupați în industrie a scăzut de la 75 de mii de oameni în 1990 la 23 de mii în 2023.  

Vorbind despre volumul producției industriale per angajat, expertul a specificat că în 1970 un angajat din industrie producea marfă de 268 de mii de lei la valoarea leului de astăzi. În 1990 de 519 mii de lei. A scăzut la 396 de mii de lei în 2000. A crescut, din nou, la 797 de mii în 2023. „Chiar dacă avem o scădere a producției industriale, dar dacă a scăzut numărul de salariați, a crescut productivitatea muncii. În 30 de ani să ai o modestă creștere a productivității muncii este cam trist”, a opinat expertul. 

Potrivit economistului, cea mai mare pondere a industriei este reprezentat de sectorul alimentar. În 2017 domeniul alimentar reprezenta în industria țării 30,7%, iar în 2022 – 34,6%. Sectorul energetic reprezenta 10,5% în 2017 a scăzut la 10,2% în 2022. Fabricarea băuturilor deținea o pondere de 9,4% în 2017, iar în 2022 a scăzut la 8%. Textile și îmbrăcăminte a scăzut de la 9,1% în 2017 la 7,6% în 2022. Fabricare autovehicule: 2,6% în 2017 – 6,2% în 2022. Produse din cauciuc și mase plastice: 4% în 2017 – 4,1% în 2022. Mobilă: 2,6% în 2017 – 3,1% în 2022. Sticlă și articole din sticlă: 2% în 2017 – 3% în 2022. Industria chimică: 3,2% în 2017 – 2,9% în 2022. Construcții și produse din metal: 2,6% în 2017 – 2,9% în 2022.  

Analistul economic a mai menționat că un angajat al sectorului de produse din minerale nemetalice livrează anual producție de 1,7 milioane de lei. Cel din industria chimică – 1,5 milioane de lei anual; din industria alimentară – 1,4 milioane de lei anual, fabricarea băuturilor – puțin peste 1 milion de lei anual; produse din cauciuc și plastic – 993 de mii de lei; sectorul energetic – 852 de mii de lei; industria textilă – 773 de mii de lei; fabricarea mobilei – 598 de mii de lei; automotive – 487 de mii de lei; textile și îmbrăcăminte – 359 de mii de lei; îmbrăcăminte – 231 de mii de lei anual. Despre cheltuielile privind forța de muncă din totalul încasărilor, a menționat că în 2004 erau de 15,3%. În 2009 a ajuns 18,9%; 2020 – 21%. În 2023 – a scăzut la 20,8%.  

Expertul a făcut și un top zece ramuri industriale cu cea mai mare creștere în ultimii cinci ani. Este vorba de fabricarea uleiului, care are un volum al producției de 8,1 miliarde de lei și a crescut în ultimii cinci ani cu 133,2%. Mașini, utilaje și echipamente, cu un volum al producției de 500 de milioane de lei și a avut în ultimii cinci ani o creștere de 107,4%. Produse de morărit au un volum al producției de 800 de milioane de lei și a crescut în ultimii cinci ani cu 66,7%. Produsele farmaceutice – un volum al producției de 800 de milioane de lei și au crescut în ultimii cinci ani cu 66,5%. Industria metalurgică – un volum al producției de 300 de milioane de lei și a crescut în ultimii cinci ani cu 37,7%. Fabricarea mobilei – un volum al producției de 2,7 miliarde de lei și a crescut în ultimii cinci ani cu 35,7%. Calculatoare, produse electronice și optime – un volum al producției de 400 de milioane de lei și au crescut în ultimii cinci ani cu 28,6%. Prelucrarea cărnii – un volum al producției de 6,6 miliarde de lei și au crescut în ultimii cinci ani cu 25,7%. Produsele din cauciuc și mase plastice – un volum al producției de 3,5 miliarde de lei și au crescut în ultimii cinci ani cu 23,1%. Reparația și întreținerea mașinilor – un volum al producției de 600 de milioane de lei și au crescut în ultimii cinci ani cu 23,1%.  

„Republica Moldova, fără un accent pe industrie, nu va putea asigura valoare adăugată producției. În prezent, agricultura asigură 45% din activitatea industrială a țării, care are cea mai mare productivitate per angajat. Dacă nu ar fi fost agricultura, industria moldovenească nu ar fi supraviețuit. De la sine, industria nu crește. Fără o politică clară industrială, peste cinci ani vom avea aceeași situație. Industria noastră, din păcate, din cauza că s-a prăbușit, a însemnat eliminarea forței de muncă de pe piață și a fost unul dintre factorii care a determinat migrația în masă”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În 2023, s-a atestat o temperare a creșterii prețurilor la apartamente, iar în prezent se înregistrează o ușoară creștere. Din trimestrul III, 2023, la apartamentele noi se simte o înviorare a prețurilor la apartamentele noi, iar la cele vechi este practic o stagnare, cu mici semne de înviorare. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, estimează că în trimestrele II și III din 2024, accesibilitatea creditelor ipotecare va ajunge, din nou, la nivelul anului 2019, ceea ce va stimula piața imobiliară. În cadrul ediției de vineri, 16 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a vorbit despre noile tendințe de pe piața imobiliară.

Dinamica prețurilor la apartamente în municipiul Chișinău. Potrivit expertului, în 1997 a fost o creștere a prețurilor la apartamente de 40,5%. Criza din 1998 a dus la scăderea prețurilor apartamentelor cu 7,4% în 1998; cu 31,2% în 1999; și cu 7,1% în 2000. După 2000, după valul de migrație generat de  criza din 1998, când moldovenii au început să plece masiv peste hotare, prețul a început să crească. În 2001 a fost înregistrată o creștere de 46,6%; în 2005 de 32%. Creșterea a ținut până în 2008, când a ajuns la 29,8%. După criza din 2008 și până în 2018, piața imobiliară din Republica Moldova a cunoscut cea mai lungă perioadă de scădere și stagnare a prețurilor. În 2009, prețurile apartamentelor au scăzut cu 15,3%, în 2013 cu 7,3%, iar în 2017 cu 2%. Prima creștere a fost înregistrată în 2018 de 0,3%. În 2019 a fost de 3%, în 2020 – de 13,7%, în 2021 – de 15,1%, în 2022 – de 14,5%, iar în 2023 – de 3,6%. În 2023 s-a atestat o temperare a creșterii, iar în prezent se înregistrează o creștere.

Evoluția prețurilor la apartamentele noi în municipiul Chișinău. Veaceslav Ioniță susține că în 2010 au scăzut cu 4%, în 2011 au crescut cu 2,5%. Au scăzut din nou, cu 2,8%, în 2012, apoi a urmat o creștere de 0,1% în 2013, scăzând din nou, cu 4,7%, în 2014, cu 2,7% în 2015 și cu 0,4% în 2015. Ulterior au urmat creșteri, ajungând la 24,7% în 2020. A fost creștere și în 2021, dar nu atât de esențială ca în 2020. În 2021, 2022 și până în trimestrul II din 2023 piața s-a dus în jos. Din trimestrul III 2023, se înregistrează o ușoară înviorare. În trimestrul IV din 2023, prețurile la apartamentele noi au crescut cu 4,9%.

Evoluția prețurilor la apartamentele pe piața secundară. Analistul economic susține că în perioada 2008-2010, prețul apartamentelor vechi era mai mare decât al apartamentelor noi. După 2011, a fost înregistrată o scădere a prețurilor la cele vechi. Apartamentele noi aveau creșteri de preț mai rapide, iar cele vechi - mai încetinite. Apartamentele vechi, până  în 2018, au înregistrat o scădere continuă de prețuri, dar mai slabă față de a celor noi. Prețul apartamentelor noi a crescut cu 25%, iar al celor vechi cu maximul 16%. În 2022, piața secundară a fost mai stabilă din punct de vedere al creșterii prețurilor și al ritmului de creștere. Până în trimestrul II din 2023 a fost tendința de scădere a prețurilor. Din trimestrul III, la apartamentele noi se simte înviorare, iar la cele vechi - stagnare, cu mici semne de înviorare.

Prețul mediu de vânzare a unui apartament în municipiul Chișinău. Economistul afirmă că în 1999, un metru pătrat de spațiu locativ în municipiul Chișinău costa 137 de euro. În 2000 a coborât la 131 de euro. În 2005 a crescut la 520 de euro. În 2008 a ajuns la 900 de euro, iar în 2009 a coborât la 734 de euro. Scăderea a continuat până în 2017, ajungând la 548 de euro. Din 2018 a avut un trend de creștere, ajungând la 877 de euro în trimestrul I din 2023. În trimestrele II și III din 2023, prețul mediu de vânzare al unui metru păstrat a constituit 863 și 868 de euro. În trimestrul IV a crescut la 879 de euro.

Veaceslav Ioniță menționează că până în 2010 apartamentele vechi se vindeau mai scump decât apartamentele noi. În 2010, un metru pătrat de locuință de pe piața secundară costau 689 de euro, iar în 2012  - 667. Pe piața primară – 670 de euro costa în 2010 și 687 de euro în 2011. După, a urmat o stagnare a prețului la apartamentele noi până în 2019, când un metru păstrat de apartament a ajuns să coste 649 de euro. Din 2020 a început creșterea, ajungând la 810 euro și la 1110 euro în 2022. În trimestrul IV din 2023, prețul unui apartament nou a ajuns să coste 1153 de euro. În cazul apartamentelor vechi, de la 689 de euro în 2010, s-a ajuns la 537 de euro în 2019 și la 590 de euro în 2020. În 2021 – 660 de euro a ajuns să conte un metru pătrat de spațiu locativ, în 2022 – 735 de euro. În trimestrul IV din 2023 – 766 de euro.

Câți metri pătrați de spațiu locuibil vechi trebuie să vinzi ca să cumperi spațiu nou. În 2010, potrivit expertului, era nevoie să se vândă 97 de metri pătrați de locuință veche pentru a procura 100 de metri pătrați de locuință nouă. În prezent, trebuie să se vândă 150 de metri pătrați sau cu 50% mai mult. Dacă înainte era nevoie de schimbat un apartament vechi și de adăugat încă 20% din sumă pentru a procura aceeași suprafață de apartament, din 2020 trebuie de adăugat deja 50%.

Câți ani trebuie să lucreze un locuitor al Chișinăului ca să-și procure apartament. În 1980 erau necesari 9,3 ani de muncă; în 1990 – 9,8 ani; în 1995 – 39,3 ani; în 2005 – 43 de ani; 2010 – 26 de ani; 2020 – 11,1 ani; 2021 – 12 ani. În trimestrul IV, 2022 – 11,1 ani, iar în trimestrul IV din 2023 – 9,7 ani.

Salariul mediu anual în Republica Moldova. În 1995 acesta era de 291 de euro; în 2000 – de 496 de euro; în 2005 – de 1008 euro; 2010 – 2174 de euro; 2015 – 2606 euro; 2020 – 4828 de euro; 2021 – 5150 de euro; 2022 – 6300 de euro; 2023 – 7527 de euro.

Accesibilitatea creditelor bancare. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în anul 2008, o familie interesată de un apartament de 70 de metri pătrați, accesând un credit ipotecar pentru 20 de ani, cu o contribuție inițială de 30%, unde două persoane muncesc, erau necesare trei salarii lunare ale unui membru al familiei. De trei ori mai mult decât câștigă. În 2018 s-a ajuns la 60%, iar în 2019 – la 53% din veniturile lunare. Jumătate din veniturile lunare ale familiei mergeau pentru întoarcerea creditului ipotecar. În 2020 și 2021, între 60% și 70% din veniturile unei familii mergeau pe creditele ipotecare. În trimestrul III din 2022 a ajuns 100%. Situație dată s-a menținut până în trimestrul I din 2023. Ulterior, a început să scadă, iar în trimestrul IV din 2023 a ajuns 64%. Expertul estimează că în trimestrele II și III din 2024, accesibilitatea creditelor va ajunge, din nou, la 50%.

Creșterea reală a prețurilor la locuințele noi. Veaceslav Ioniță declară că firmele din Republica Moldova vând apartamentele în euro. Salariul este în lei, materialele de construcție sunt, la fel, în lei. Perioada de aur a companiilor de construcție a fost 2001-2006, în special anul 2003. În 2001, prețurile la apartamentele noi au crescut cu 35,1%, în 2003 cu 52,6%, în 2005 cu 20,2%. Din 2007 și până în 2019 deși prețurile sunt în scădere, oricum firmele supraviețuiesc. În 2020 și 2021 creșterea prețurilor a fost de 24,3% și respectiv 19,7%. În 2022 și 2023, firmele de construcție au înregistrat pierderi de 13% și 7,7% față de costurile investite în materiale.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Dacă anul 2024 nu va fi transformat într-un an al investițiilor și al încurajării consumului din partea populației, Republica Moldova nu are nici o șansă să pornească motoarele economiei. Politicile publice, care vor fi promovate în următoarea perioadă, trebuie să țintească încurajarea investițiilor din partea persoanelor juridice și încurajarea consumului din partea populației, inclusiv cel investițional. „Fără acest lucru, din păcate, nu vom putea ieși din gaura în care ne aflăm de mai mulți ani”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 2 februarie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova, în anii 2021, 2022 și 2023 s-a confruntat cu cea mai mare inflație din ultimii 23 de ani, ceea ce a afectat enorm populația. Banca Națională a Moldovei (BNM), pentru a scădea din presiunea inflaționistă, a intervenit prin înăsprirea politicii monetare, lucru care a dus la creșterea ratei de bază, la creșterea ratei dobânzilor creditelor, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice. Fapt care a temperat creditarea. Acum este un proces invers. Politica monetară se relaxează, deoarece este o rată a inflației mai mică, în parametrii acceptați de către populație. „A fost criză, a fost inflație, acum este momentul să fie pornită economia”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că anul 2023 a fost marcat de creșterea dobânzii la creditele destinate persoanelor fizice, care au crescut de la 5,4% în trimestrul III din 2021 la 15,9% în trimestrul I din 2023. A urmat o scădere accentuată în trimestrul II și III din 2023, iar în trimestrul IV s-a oprit la 11,2%. Și pentru persoanele juridice dobânda a crescut, dar mult mai lent. De la 8% în 2020 la 13,6% în a dous jumătate a anului 2022, ajungând la 10,1% către sfârșitul anului 2023. Înăsprirea politicii monetare de către BNM a dus la aceea că procesul de creditare al populației a încetinit mai tare, față de creditarea persoanelor juridice.

Vorbind despre rata medie a dobâznilor la creditele ipotecare noi pentru persoanele fizice, Veaceslav Ioniță a spus că rata minimă a fost în 2021 – 6,7%, când a fost înregistrat și cel mai mare nivel de creditare. A crescut la 12,8% în trimestrele IV din 2022 și I din 2023. În trimestrul IV din 2023 a ajuns la 8,8%.

Referitor la creditele noi oferite de către bănci economiei naționale, exprtul a declarat că până în 2017, lunar, volumul mediu de credite accesat de către persoane fizice și juridice era de circa 2 miliarde de lei. După, a urmat o accelerare. Recordul absolut a fost atins în 2021, trimestrul III, ajungând la 4,3 miliarde de lei. Persoanele fizice a accesat lunar 1,5 miliarde de lei, iar cele juridice – 2,7 miliarde de lei. În trimestrul IV din 2023, s-a ajuns la 4,8 miliarde de lei credite lunare accesate: de către persoane fizice – 1,3 miliarde de lei, iar de către persoane juridice – 3,5 miliarde de lei.

Economistul susșine că în perioada crizei, creditele în valută au dominat față de cele în lei. Acum, creditele în valută sunt la un nivel destul de mic. Creșterea cea mai mare este observată în trimestrul IV din 2023 și este vorba de creșterea creditelor în lei – 2,32 de miliarde de lei. Creditele luate în valută au atins nivelul de 1,23 de miliarde de lei.

Despre volumul creditelor noi contractate de către persoanele juridice, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), economistul a spus că în 2007 a fost de 42,3%, în 2014 - 35,4%. Către 2015, s-a prăbușit la 14,8%. În 2017 a ajuns la 10,4%. Apoi, a urmat o ușoară creștere până la 13,3% în 2022. În 2023 a fost de 12%.

Analistul economic afirmă că persoanelelor fizice le este caracteristic creditele: de consum; ipotecare; și pentru afaceri. Cele pentru consum domină. Cel mai mult moldovenii au accesat astfel de credite, în sumă de 968 de milioane de lei lunar, în trimestrul III din 2023. În trimestrul IV, 2023, au scăzut la 852 de milioane de lei lunar. Creditele ipotecare, cele mai multe au fost accesate în 2021, în sumă de circa 500 de milioane de lei lunar. În timpul crizei din 2022, creditarea ipotecară a scăzut la 128 de milioane de lei, lunar, în trimestrul IV. A crescut treptat până la 405 milioane de lei lunar în trimestrul IV din 2023. Creditele pentru afaceri, cele mai multe au fost accesate în volum de 103 milioane de lei, lunar, în trimestrul I din 2022. În ultimul trimestru al anului trecut au coborât la 73 de milioane de lei lunar.
Vorbind despre surplusul de lichidități din sistemul bancar moldovenesc, expertul a menționat că până în 2012 nu a fost atestată o astfel de problemă. Volumul de credite luate de către persoane fizice și juridice era aproape egal cu volumul depozitelor lor în bănci. Criza bancară din 2014 a dus la ceea că astăzi se înregistrează fenomene fără precedent. A crescut brusc volumul depozitelor în bănci. În 2022, banii persoanelor fizice și juridice din bănci erau de 95 de miliarde lei. În 2023 au ajuns la 113,9 miliarde de lei. Volumul creditelor a crescut de la 61,6 miliarde de lei în 2022 la 63,9 miliarde de lei în 2023. „În consecință, am ajuns să avem un surplus de lichidități în bănci de 50 de miliarde lei. Banii economisiți, în loc să fie investiți în economie, sunt depozitați în bănci”, potrivit expertului.

Cu referire la creditarea netă a persoanelor juridice, fiind vorba de banii accesați în calitate de credite minus bani depuși sub formă de depozite, Veaceslav Ioniță a spus că până în 2021, creditarea netă a fost pozitivă. Băncile au luat bani de la persoane fizice și au oferit credite celor juridice. Însă, în 2021 s-a înregistrat un fenomen fără precedent – creditarea persoanelor juridice a fost negativă. Aceștia au depus în bănci cu 700 de milioane de lei mai mulți decât au luat credite. A fost o ușoară înviorare în 2022, când au accesat credite cu 2,4 miliarde de lei mai mult decât au depus. În 2023 a fost o prăbușire totală. Cu 8,2 miliarde de lei s-au depus mai mult decât s-au accesat credite.

Economistul a mai menționat că creditele persoanelor juridice în 2022 au fost de 38,4 miliarde de lei, în 2023 – de 38,6 miliarde de lei. Depozitele lor au fost în 2022 de 36 miliarde de lei, iar în 2023 – de 46,8 miliarde de lei. „Nu este vorba că sistemul bancar nu creditează persoanele juridice, dar persoanele juridice, nu doar că nu are capacitatea de a absorbi și a lua credite de la bănci, dar este într-o situație atât de complicată, că banii pe care îi au se duc și îi depun în bănci. În 2023 a fost o creditare negativă a persoanelor juridice. Surplusul de bani a crescut cu 17 miliarde lei, de la 33 la 50 de miliarde de lei. Din acești 17 miliarde de lei, aproape 11 miliarde de lei au crescut din contul persoanelor juridice.

Vorbind despre economiile nete ale persoanelor fizice, banii pe care moldovenii îi au în bănci minus creditele pe care ei le-au luat, analistul economic a afirmat că economiile nete ale populației au crescut constant până în 2017, când au ajuns la 32 de miliarde de lei. Acestea au fost negative în 2018 cu 300 de milioane de lei, și în 2019 cu 100 de milioane de lei. Dacă în 2020 economiile nete au fost de plus 2,9 miliarde de dolari, în 2021 au scăzut cu 1,34 de miliarde lei. „A fost anul împrumuturilor istorice. Moldovenii s-au împrumutat fără precedent. Prin înăsprirea politicii monetare a BNM, populația s-a împrumutat mai puțin și a pus mai mulți bani la bancă. În 2023 a fost un record absolut. Volumul de bani depuși la bănci a fost cu 6 miliarde lei mai mare decât creditele luate. Populația în 2023 a făcut cele mai mari economii din istoria țării”, a afirmat analistul economic.

Potrivit expertului, în 2022 depozitele persoanelor fizice au fost de 59 de miliarde de lei, iar în 2023 – de 67,1 miliarde de lei. Creditele au crescut de la 23,3 miliarde de lei în 2022 la 25,3 miliarde de lei în 2023. Moldovenii au pus în bănci 8,1 miliarde de lei, iar credite au accesat de 2,1 miliarde de lei. Oamenii au dus bani în bănci, agenții economici au dus bani în bănci și nimeni nu a luat acești bani drept credite.

Veaceslav Ioniță susține că acum Republica Moldova are nevoie de încurajarea și creșterea consumului din partea populației. Lipsa consumului înseamnă lipsa de TVA, lipsa accizelor, lipsa impozitelor în bugetul de stat, iar țara are nevoie de intensificarea investițiilor. Este anormal ca într-o economie, mediul de afaceri nu doar că nu se creditează, dar el finanțează sectorul bancar. „Dacă anul 2024 nu va fi transformat într-un al al investițiilor și în unul de încurajare a consumului populației, nu avem nici o șansă să pornim motoarele economiei. Politicile publice, care vor fi promovate în următorul timp, trebuie să țină cont de două lucruri: încurajarea investițiilor și încurajarea consumului, inclusiv consumului investițional al populației în obiecte. Fără acest lucru, din pacate, nu vom putea ieși din această gaură în care ne aflăm deja de mai mulți ani. Este anormal să ai un surplus de lichiditate de 50 de miliarde de lei, o creștere de 50% într-un singur an”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Piața valutară din Republica Moldova, în 2023, a fost puternică influențată de oferta de valută, care în mare parte au fost determinată, suplimentar față de ceea ce era până acum, de refugiații și populația ucraineană, care a adus valută în țară. Remitențele și-au pierdut din impactul lor asupra economiei naționale, ajungând anul trecut, la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Volumul de bani care va veni în țară, raportat la PIB, va fi în continuă scădere. Republica Moldov are nevoie de alte surse pentru a permite economiei să avanseze. Sunt declarații ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expuse vineri, 26 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță susține că leul moldovenesc, pe parcursul unui an se apreciază, se depreciază, însă sfârșește și începe anul cam la același nivel. Totuși, în prima săptămână din 2024, a fost cu 6,1% mai puternic față euro și dolar comparativ cu prima săptămână a anului trecut, când a fost cu 2,4% mai slab față de euro și dolar în prima săptămână a anului 2022. În 2000, a fost, în prima săptămână a anului, cu 25,8% era mai slab față de euro și dolar. „Timp de 25 de ani, leul moldovenesc, practic jumătate din această perioadă a început anul mai puternic față de anul precedent și cealaltă jumătate mai slab. Doar trei ori a fost mai mare față de cât este acum – 6,1%. În 2009 s-a apreciat cu 10,7%; în 2011 cu 6,6%; și în 2012 cu 6,4%”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, o diferență este remarcătă în ultimii opt ani. Practic, după 2016, în fiecare an, la început de an, leul moldovenesc a fost mai puternic decât anul precedent. În această perioadă, doar de două ori leul moldovenesc a fost mai slab. În rest, a fost mai puternic. Acum, leul moldovenesc, în mediu, este cu 10% mai puternic față de euro și dolar decât a fost în 2016. În 2016, erau necesari 21 de lei și 44 de bani pentru 1 euro la începutul anului, în 2024 – trebuie 19 lei și 27 de bani. Tot în 2016, erau necesari 19 lei și 86 de bani pentru 1 dolar la începutul anului, în 2024 trebuie 17 lei și 54 de bani.

„În acest an, leul moldovenesc a început anul mai puternic față de 38 de valute. Doar față de trei valute a înregistrat o ușoară scădere. Doar în 2017 a mai fost așa ceva. Atunci a fost puternic față de toate valutele din Europa. Acum, din cele 41 de valute care sunt pe pagina Băncii Naționale a Moldovei (BNM), față 38 de valutae leul moldovenesc a început anul mai puternic. Față de lira turcească cu 42,2%, față de rubla rusească – cu 27,2% și față de rubla belarusă cu 21,7% mai puternic”, a spus expertul.

Economistul afirmă că piața valutară este influențată de cererea de valută din partea agenților economici, de oferta de valută din partea populației și de alte mișcări pe piața valutară, cum ar fi: intervenția BNM, care cumpără/vinde valută, ca rezultat al volumului de valută intrat în țară. În 2023 a fost un record de vânzare de valută din partea populației – de 4,8 miliarde de dolari. Precedentul record a fost anul 2022 – de 4,5 miliarde de dolari, apoi anul 2021 – de 4 miliarde de dolari. Dar, au fost și procurări mari de valută. Anul trecut, 1,9 miliarde de dolari au fos procurările de valută din partea populației. În 2022, de 2 miliarde de dolari, iar în 2021 – de 1,6 miliarde de dolari. Total, vânzările nete de valută au fost în 2023 de 2,9 miliarde de dolari. O singură dată a mai fost așa, în 2013.

„Este a doua oară în istoria Republicii Moldova, când vânzările nete de valută ale populației a fost de 2,9 miliarde de dolari. Comparativ cu 2022, anul trecut, a crescut cu 400 de milioane de dolari vânzarea de valută. Cu excepția anului 2019, în fiecare an au fost înregistrate creștere ale vânzărilor nete de valută din partea populației. În 2023 a fost cea mai mare creștere din ultimii 12 ani. Cu 386 de milioane de dolari au crescut vânzările nete de valută ale populației comparativ cu 2022. Anul trecut, vânzările nete de valută ale populației au crescut până în trimestrul II. După, a înregistrat o stabilizare, iar în trimestrul IV au înregistrat chiar o scădere. În prezent, această tendință, care a fost în 2023, se epuizează și se va înregistra o ușoară scădere de vânzare de valută din partea populației”, a afirmat economistul.

Analistul economic menționează că primul factor care influențează piața valutară sunt remitențele. Însă, din păcate, epoca de aur a remitențelor în Republica Moldova e pe sfârșite. Acestea nu mai joacă rolul care la jucat cândva, nu mai determină creșterea și dezvoltarea țării, iar între timp  nu s-a reușit să se substituie remitențele prin investiții, atragerea de bani și creștere economică locală. În 2022, remitenețele au fost de 1 miliard 749 de milioane de dolari. În 2023 au scăzut la 1 miliard 628 de milioane de dolari. Minus 121 de milioane de dolari. Remetențele, raportate la Produsul Intern Brut (PIB), în 1997 au reprezentat 4,8%. În 1999 - 7,7%. În 2007 au ajuns 27,7% din PIB și au ajuns să fie mai mari decât salariile și exporturile Republicii Moldova. „În 2023, remitențele au reprezentat 9,5% din PIB. Minimum istoric din ultimii 25 de ani. Acestea vor avea o tendință clară de scădere și în 2024. Acest lucru trebuie să preocupe guvernarea. Remitențele nu mai sunt ceea ce au fost și dacă nu vom avea alt factor de stabilitate economică, vom avea o problemă”, a menționat analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, nu remitențele au influențat în totalitate piața valutară în 2023.  Remitențele care vin oficial în țară sunt de 1,5-1,7 miliarde de dolari, iar vânzările nete de valută ale cetățenilor sunt de 2,4-2,5 miliarde de dolari. Și din totdeauna a existat o discrepanță dintre banii pe care moldovenii îi trimit oficial în țară și banii pe care îi vând. În fiecare an este o diferență de vreo 500-700 de milioane de dolari dintre banii care oficial au venit în țară și banii pe care erau moldovenii i-au vândut. În 2023, a fost înregistrat un fenomen care nu a mai fost. Remitențele au scăzut, iar vânzările nete de valută ale populației au crescut. În 2022, moldovenii au primit de peste hotare 1 miliard 749 de milioane de dolari, iar în 2023 – 1 miliard 628 de milioane de dolari. În 2022, moldovenii au vândut 2 miliarde 470 de milioane de dolari, iar în 2023 – 2 miliarde 856 de milioane de lei. Dacă în 2022 diferența a fost de 700 de milioane de dolari, în 2023 – de 1 miliard 228 de milioane de dolari.

„De unde apare această diferență? Eu am o singură explicație și este legată de cetățenii din Ucraina, refugiații, dar și cei care vin pe o perioadă scurtă în Republica Moldova, la odihnă. Eu consider că din această diferență de 500 de milioane de dolari, maximum 100 de milioane de dolari sunt banii moldovenilor economisiți în 2020, 2021 și 2022, dar nu mai puțin de 400 de milioane de dolari sunt banii care au intrat pe piața valutară de la cetățenii ucraineni care au venit în Republica Moldova. Piața valutară în 2023 a fost puternic influențată de oferta mare de valută,  inclusiv din partea cetățenilor ucraineni care au făcut vânzări mari de valută”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai declarat că în 2023, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, au fost înregistrate cele mai mari vânzări de valută și pentru a doua oară în istoria țării a fost înregistrată cea mai mare vânzare netă de valută, pe fundalul scăderii remitențelor. „Unica explicație logică este că, pe lângă remitențe și economiile pe care le au acasă moldovenii, sunt și cetățenii din Ucraina, care au influența piața valutară din Republica Moldova în 2023”, a declarat economistul.

Analistul economic a mai precizat că în prezent este înregistrată o scădere bruscă a cererii de valută din partea agenților economici deoarece s-au ieftinit resursele energetice și nu mai este nevoie de multă valută. Oferta de valută este ridicată și în prezent piața valutară este în echilibru, chiar în plus. Oferta de valută este de 2 miliarde și 817 milioane de dolari, iar cererea – de 2 miliarde și 856 de milioane de dolari.

Potrivit analistului economic, criza din 2020 pe fundalul pandemiei și criza energetică din 2021 și 2022, au lovit piața valutară moldovenească, dar cetățenii nu prea au simțit efectele negative, deoarece BNM a intervenit cu cele mai puternice măsuri care au fost vreodată. Din decembrie 2022 și până în prezent, BNM doar a procurat valută și s-au recuperat 550 de milioane de dolari din cele 750 de milioane de dolari pe care a fost nevoită să le vândă în perioadele de criză. Acum, când este o presiune de apreciere a leului, BNM, ca să nu permită leului să se întărească, cumpără valută. Într-un an și jumătate a cumpărat 550 de milioane dolari și mai are de cumpărat 200 de milioane dolari. În toată istoria Republicii Moldova, BNM a cumpărat de la populație 2 miliarde și 145 de milioane dolari. Doar în 2023 o cumpărat 348 de milioane de dolari. În 2009, 2014, 2015, 2021 și 2022 a vândut valută, iar acum procură înapoi.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, în 2024 există o ușoară posibilitate ca piața valutară să nu fie presată atât de mult de aprecierea leului. BNM nu va fi nevoită să ia decizii de intervenție. „Cred că leul moldovenesc are nevoie de o ușoară depreciere. Nu stă bine Republicii Moldova, cea mai săracă țară din Europa, timp de opt ani, să aibă o valută cu 10% mai puternică. Asta nu arată puterea noastră, dar slăbiciunea noastră. Nu avem riscuri de creștere a prețurilor și trebuie să ne gândim la mediul de afaceri. Un leu puternic este favorabil, pentru ca să avem o inflație mică și populația nu are prețuri mari. În schimb, se omoară economia națională. Cred că riscul unei inflații a dispărut. Trebuie să depunem toate eforturile, inclusiv printr-o slăbire ușoară a leului, ca să permitem ca și mediul de afaceri să se simtă mai confortabil”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Anul 2023 a fost un an de recuperare economică, mult mai lentă decât s-a dorit. Lucrurile nu au mers atât de bine cum ar fi trebuit să meargă. Tot ce se vorbește cu referire la creșterea economică din acest an, se are în vedere recuperare economică. „Creștere este atunci când urci și urci, dar când ai căzut într-o groapă, tot ce faci este să ieși din groapă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 29 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, cel mai probabil, va avea o creștere de 2%, care este una modestă și nu înseamnă practic nimic. PIB din 2020 și până în prezent, a avut fluctuații pe care nu le-a avut niciodată. În 2020 s-a dus în jos cu 8,3%. În 2021 – în sus cu 13,9%. În 2022 – din nou în jos cu 5,9%, iar în 2023 începe din nou să se ridice. Calculat la situația din 1989, astăzi PIB Republicii Moldova este la nivelul de 74,8 % față de cel din 1989. „Suntem una dintre puținele țări din spațiul ex-socialist care încă nu a reușit să recupereze PIB-ul. Mai rău decât în Republica Moldova este în regiunea separatistă transnistreană. Acolo PIB-ul este, în prezent, într-o situație și mai catastrofală. PIB-ul lor este la nivelul de 32,3% din potențialul pe care l-au avut în 1989”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că salariul în acest an este în creștere și nominal și real. Ținând cont de faptul că inflația a scăzut în acest an destul de puternic, cel mai probabil salariul mediu va fi în 2023 de 12450 de lei.  În 2020 a fost o creștere salarială de 9,4%. În 2021 a scăzut cu 0,8%. În 2022 a mers în jos cu 10,7%, iar creșterea de 13,5% din acest an nu este creștere, dar recuperare. Salariul în 2023 va avea aceeași putere de cumpărare ca în anul 2020. În regiunea separatistă transnistreană, salariul va fi în acest an de 7011 lei. „Deși, puterea de cumpărare a banilor lor este mai mare, totuși în stânga Nistrului produsele de larg consum sunt mai scumpe. Și inflația este mai mare. Cât privește alte servicii de bază: energie electrică, gazul, sunt mai ieftine. Dar omul nu trăiește doar cu gaz și energie electrică”, a spus expertul.

Referitor la inflație, economistul susține că Republica Moldova a avut până la 34% anual rata inflației în trimestrul III din 2022. Cel mai mare șoc inflaționist din ultimii 20 de ani. Acest an, cel mai probabil, va fi finalizat cu 5,4% nivelul inflației. În trimestrul trei din acest an a fost chiar și o scădere de prețuri. Ultima scădere de prețuri a fost în trimestrul trei din 2020. În 2021 au crescut prețurile. În 2022 și mai mult. Prețurile au început să crească mai puțin din trimestrul patru din 2022. Continuând, inclusiv, pe parcursul anului 2023 și ajungând la 5,4% în trimestrul patru din acest an. „Prețurile au crescut constat, însă cu un tempou mai lent față de trimestrul patru din 2022. În luna mai, 2023, prețurile au fost mai mari cu 55,8% față de 2020”, susține economistul.

Analizând starea de lucruri din industrie și agricultură, analistul economic declară că în acest an, cel mai probabil, valoarea producției agricole și industriale va fi de 132 de miliarde lei: agricultura - 47 de miliarde de lei, iar industria - 85 de miliarde de lei, sub nivelul anului 2021, când a fost de 137,6 miliarde de lei: 85,3 miliarde de lei producția idustrială și 52,3 miliarde de lei – producția agriculă. „Referitor la agricultură, nu vom ajunge la nivelul anului 2021 deoarece recuperarea din acest an este cu mult mai slabă decât căderea de anul trecut. În agricultură, în acest an, avem o creștere de 27%, după o cădere enormă în 2020, care a fost un an catastrofal pentru agricultură. După 33 de ani de independență, încă nu am ajuns la nivelul anului 1991, când valoarea producției industriale a fost de 105,1 miliarde de lei, iar a celei agricole – de 52,8 miliarde de lei. Încă în următorii ani vom folosi pentru agricultură noțiunea din recuperare și vom vorbi despre creștere economică după ce vom depăși valoarea industriei și agriculturii din 1986/1987”, a declarat analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2018 a fost o creștere a producției agricole de 3%. În 2019 a fost o scădere de 2%. În 2020 s-a prăbușit cu 27,1%. Anul 2021 a fost cel mai bun an din istoria țării pentru producția agricolă, înregistrând o creștere de 58%. În 2022 a fost, din nou, prăbușire, de 29,2%. În acest an se va înregistra o creștere de 27% și va fi la nivelul anului 2018. În 2019, creșterea producției industriale a fost de 2%, scăzând cu 5,5% în 2020. Crescând cu 12,1% în 2021 și scăzând, din nou, cu 5,1% în 2022. În 2023 este estimată o creștere de 5% și va ajunge aproape de nivelul din 2019. „Practic acești ani au fost ani de zbucium. Nu mai știu altă perioadă din istoria țării atât de complicată”, a spus Veaceslav Ioniță.

Referindu-se la ramura construcției, expertul a spus a fost o creștere de 13% în 2015. În 2016 și 2017 s-au înregistrat descreșteri de 8,4% și 9,6%. Abia în 2018 s-a înregistrat o creștere de 6,8%. Către 2019 a urcat la 25,5%, iar în 2020  - plus 11,8%. În 2021 a reușit cea mai mare performanță – plus 33%, ca un an mai târziu să aibă o scădere de 33,3%. „În acest an ramura construcției este în declin cu 20%. În prezent, ramura gâfâie, dar nu moare. În 2023 suntem sub nivelul anului 2015. 2/3 din toată bogăția moldovenilor se află în locuințe. Oamenii trimit acasă remintețe în special să procure locuințe. Dacă nu se va întreprinde nimic se va pierde irecuperabil această ramură”, a spus expertul.

Transportul de pasageri, potrivit economistului, a suferit cel mai mult în 2020. Recordul de pasageri transporați a fost în 1990, de 8,9 miliarde de persoane per kilometru. Ramura s-a prăbușit la 2,4 miliarde de pasageri per kiloemtru în 2000. A crescut treptat la 6,7 miliarde de pasageri per kilometru în 2019, iar în 2020 s-a prăbușit la 2,9 miliarde de pasageri per kilometru. A crescut, din nou, până la 6,3 miliarde de pasageri per kilometru în 2023. Pandemia a fost cel mai mare șoc pentru ramura transporturilor. O scădere de peste două ori. Acum se recuperează rapid, dar nu s-a ajuns la nivelul din 1990.

Analizând situația cu privire la transportul aerian, analistul economic a menționat că până la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană în 2014, în Republica Moldova călători cu transportul aerian nu erau atât de mulți, 655 de mii de pasageri în 2014. În 2016 a ajuns la 1,6 milioane de călători. În 2020, ramura s-a prăbușit la 385 de mii de pasageri. Acum se recuperează. În acest an, numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană este de 1,3 miliarde. Totuși, mai puțini decât până la pandemie, după ce moldovenii s-au dezamăgit în cursele avia moldovenești, care au tot anulat zbăruri.

Cu privire la transportul de mărfuri, menționează expertul, cel mai mult s-a transport în 1985 – 18,9 miliarde de tone de mărfuri per kilometru. Ramura s-a prăbușit drastic către 1995 – la 4,3 miliarde de tone de mărfuri per kilometru. Între 2006 și 2020 volumul mărfurilor transportate per kilometru nu a depășit 7 miliarde de tone. Abia în 2022 a ajuns la 7,9 miliarde de tone de mărfuri per kilometri. În acest an, este în scădere cu 400 de mii de tone, coborând la 7,5 miliarde de tone, din cauza că agricultura și industria nu a ajuns încă nivelul care a fost și nu prea este ce transporta.

Privind exportul de bunuri și servicii, Veaceslav Ioniță, a declarat că în 2015 era la nivel de 2,9 miliarde de dolari. În 2019 a crescut până la 4,3 miliarde de dolari. În 2020, pe fundalul pandemiei, a scăzut la 3,8 miliarde de dolari. În 2021 a crescut la 4,8 miliarde de dolari, iar în acest an va ajunge la 6,9 miliarde de dolari. Dacă din 2015 și până în 2022 a crescut exportul din contul bunurilor, în 2023 situația este inversă. „La bunuri vom avea o scădere de cel puțin 300 de milioane de dolari față de anul trecut când s-au exportat bunuri de 4,3 miliarde de dolari, iar anul acesta va fi de 4 miliarde de dolari. Exportul de servicii înregistrează o creștere, de la 1 miliard de dolari în 2015 la 3 miliarde de dolari în 2023. Despre 2024 putem spune cu certitudine că exportul de servicii (IT și BSS) din Republica din Republica Moldova vor depăși exportul de bunuri”, a declarat Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Bugetul municipiului Chișinău pentru 2024 trebuie să fie un buget al unui consens politic larg, axat pe investiții, acoperite din surse noi de venituri, consideră Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Expertul a spus vineri, 22 decembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că municipiul Chișinău va intra în noul an, cel mai probabil, fără a avea un buget aprobat, iar atât timp cât nu există un proiect de buget, nu au avut loc dezbateri, pot fi gândite noi surse de venituri pentru buget, precum: din gestionarea patrimoniului public municipal; din taxe locale noi, nu cele care deja există și creează tensiune în societate; dar și din împrumuturi externe, care pot fi obținute doar dacă partenerii de dezvoltare vor vedea că în Chișinău lupta politică este pe planul doi, iar interesul față de oraș este principal.

Veaceslav Ioniță crede că municipiul Chișinău încă nu are un buget aprobat deoarece în cadrul Consiliului municipal nu s-a reușit crearea unei coaliții, nu s-a ajuns la un consens mai larg. „Dintre bătălia politică și bătălia pentru oraș, cred că ar trebui să prevaleze bătălia pentru oraș. Sper că primarul general al municipiului Chișinău, împreună cu fracțiunea municipală care îl reprezintă, va crea o coaliție largă, fiindcă bugetul municipiului trebuie să fie unul axat pe dezvoltare, pe investiții”, crede Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, municipiul Chișinău la capitolul investiții este marginalizat de către autoritățile centrale. Practic, toți banii de la nivel central pentru investițiile de la nivel local se duc în localitățile din țară, cu excepția municipiului Chișinău, care realizează investiții din: economii; vânzarea anumitor bunuri; și împrumuturi. „Municipiul Chișinău, cele mai multe venituri, ca și celelalte localități din țară, le are din impozitele pe care statul le repartizează la nivel local. Venituri locale pot fi și din chiria anumitor proprietăți. Taxele locale scad ca pondere și în Chișinău și în restul țării și trebuie să fie identificate noi surse de venituri. O soluție ar fi taxa pentru dezvoltare. Toți cei care construiesc imobile în Chișinău, trebuie să plătească o taxă care va fi utilizată pentru construcția de drumuri și infrastructură pentru aceste imobile: drumuri, apă și canalizare etc..”, potrivit expertului.

Economistul afirmă că patrimoniul municipal poate fi o sursă de venit pentru proiecte investiționale. Un exemplu ar fi taxa de parcaj, care este sub utilizată. La fel și împrumuturile. Municipiul Chișinău și așa practic toate investițiile le face din împrumuturi și trebuie revăzut modul de utilizare a instrumentului dat, ca să nu fie necesar la un moment dat să se plătească prea mult. În prezent 2% din bugetul municipal merg spre plata dobânzilor, sau de 4 ori mai mult decât acum 5 ani, când pentru plata dobânzilor se direcționează doar 0,5% din tot bugetul.

Municipiul trebuie să implementeze practica bugetului participativ, când Primăria anunță programe de granturi pentru inițiative locale, ale grupurilor active de cetățeni. „Cred că municipiul Chișinău trebuie să gândească o practică de cofinanțare a unor inițiative locale, cum ar fi să se anunțe că 100 de proiecte se finanțează până la o anumită sumă, dar nu mai mult de 85 % din costul lui. Să nu fie doar de bani municipali, dar cu participarea cetățenilor”, a afirmat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că cheltuielile bugetului municipal reprezintă, în ultimii cinci ani, 6 și 7% din toate cheltuielile Bugetului Public Național. Municipiul Chișinău, în ultimii ani, aprobă bugetul la capitolul cheltuieli cu 10-12% mai mari decât se execută în realitate. 10-12% din proiectele planificate nu se realizează. Cel mai mult nu se reușește la capitolul împrumuturi. „În 2021 s-au planificat 6,3 miliarde de lei, s-au executat mai puțin de 5,3 miliarde de lei. Din 2017, bugetul nu se execută așa cum se planifică, deoarece nu se reușește atingerea tuturor obiectivelor trasate”, susține Veaceslav Ioniță.

Analistul economic menționează că până în 2020, veniturile municipiului Chișinău au fost mai mari decât cheltuielile. În 2021/2022/2023 – au fost mai mici, iar cheltuielile planificate au fost acoperite din împrumuturi. Anul viitor, probabil va fi nevoie tot de împrumuturi sau de bani din partea guvernului, deoarece estimativ veniturile tot vor fi mai mici, nu mai mult de 7,7 miliarde de lei, în contextul actual.

Potrivit analistului economic, în 2018, ponderea Chișinăului în toate cheltuielile locale au fost de 28%, în 2020 – 28,5%, în 2023 estimativ va fi 25,9%. Dacă referitor la cheltuieli generale este la nivelul de 27-28 %, la capitolul investiții stă cu mult mai slab – 11,5% în acest an, față de 21,2% anul trecut. „Lucrul acesta arată reticența care există între autoritățile centrale și cele locale. Chișinăul este considerat un oraș bogat, iar Guvernul ajută localitățile mici, că Chișinăul se poate descurca și singur, are proprietăți publice pe care le puteți da în chirie, vinde, are posibilitatea să se împrumute, iar în teritoriu nu este așa. Această abordare, în an electoral aceasta, se vede foarte tare”, a spus analistul economic.

Expertul declară că în municipiul Chișinău de obicei investițiile se planificau, dar nu toate se realizau. Nu s-au realizat cele mai multe în 2021, cu toate că în 2020 s-a executat mai mult decât s-a planificat. În 2023 cel mai probabil se va executa cu mult mai mult decât s-a planificat, dar aceasta se datorează planurilor extrem de modeste din ultimii 2 ani. „În acest an, Primăria, știind că nu va primi finanțare de la nivel central, fiind an electoral, știind că va fi greu cu împrumuturile, dobânzile fiind mari, a planificat doar 497 de milioane de lei, dar va investit circa 850 de milioane de lei. Pentru anul viitor, Primăria Chișinău trebuie să își facă un plan investițional de cel puțin 2 miliarde lei: fie din împrumuturi; fie din cooperare cu autorități centrale, fie din gestionarea mai bună a patrimoniului”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță precizează că cea mai mare parte a bugetului municipal este format din impozitele de la stat, dar bugetul local mai are și taxe locale, care în acest an, în toată țara, vor fi estimativ de 735 de milioane de lei. Municipiul Chișinău-350 de milioane de lei, restul țării-385 de milioane de lei. S-a constatat că potențialul economic al Chișinăului este cu mult mai mare. Un agent economic din Chișinau plătește de trei ori mai puține taxe decât cei de la sate, unde nu există activitate, iar primăriile sunt nevoite să taxeze agenții economici. Dacă municipiul Chișinău ar taxa agenții economici la fel cum se face la sate, veniturile din taxele locale în Chișinău ar fi de un miliard de lei și nu de 350 de milioane de lei. Abordare care nu este una constructivă și ar trebui identificate noi surse de venit și nu majorată povara fiscală în baza taxelor existente.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2017, municipiul Chișinău, din taxele locale, acoperea 6,5% din cheltuielile bugetului municipal. În 2022 – 4,6%. Anul acesta – 5,1%, ceea ce a provocat tensiuni și nemulțumiri atât în rândul agenților economici cât și a populației. „Taxele locale, din păcate, pe de o parte nu le colectăm la nivelul care trebuie. Pe de altă parte, orice majorare de taxe creează tensiune. Primăria Chișinău trebuie să coopereze cu autoritățile centrale să fie identificate alte surse de venit. Am dat exemplu taxei pentru dezvoltare, care ar putea aduce anual 100-150 de milioane de lei, care imediat ar crește acest coeficient de la 5,1% la 7%. Taxa pentru dezvoltare este bună nu doar pentru municipiul Chișinău, dar și pentru toată țara”, a declarat Veaceslav Ioniță.

În opinia expertului, patrimoniul proprietate municipală este cel mai neexplorat domeniu. „Când în fața unui oficiu se pune semn că parcare interzisă - este ilegal, este furtul patrimoniului public și puteți chema poliția. Această taxă pentru parcaj este aplicată în prezent în 18 localități, 5 au planificat să o introducă. Municipiul Chișinău nu o aplică. Toată țara va aduna anul acesta 105 mii de lei din această taxă. Suma aceasta, Chișinaul o poate acumula în câteva ore. Dacă parcările publice, locurile de parcare, ar fi date în chirie, suma pe care ar acumula-o Chișinăul, pe an, va fi de 300 de milioane de lei. Ceea ce trebuie să facă Primăria este să încheie contracte de lungă durată cu agenți economici care utilizează locuri publice de parcaj pe gratis. În felul acesta se va face ordine și nu vom mai avea mii de locuri de parcaj luate abuziv din spațiul public și utilizate pe gratis”, a opinat expertul.

Vorbind despre împrumuturile pe care le iau primăriile pentru a acoperi cheltuielile bugetare, economistul a spus că astăzi acestea sunt la nivelul de 85% sunt luate de mun. Chișinău. În trimestrul II din acest an, datoriile primăriilor erau de 1,3 miliarde de lei, dintre care 597 de milioane de lei – împrumuturi externe, iar 736 de milioane – împrumuturi interne. În 2017, împrumuturile externe erau la nivel de 90%, de 359 de milioane de lei, restul 30 de milioane de lei erau împrumuturi interne. În 2022,  deservirea împrumuturilor externe a fost de 2,2% din valoarea lor, iar împrumuturile interne – 10%. În acest an, împrumuturile externe – 7%, iar cele interne – 15,7%. „În cazul primăriilor ar fi de dorit împrumuturi externe să domine. Primăria municipiului Chișinău are o practică nouă - obligațiuni municipale, care sunt împrumuturi de la cetățeni. Eu cred că pentru Chișinău pe primul loc trebuie să fie împrumuturile de la cetățeni, pe locul doi - împrumuturi externe și pe locul trei - împrumuturile interne din alte surse”, a spus expertul.

Despre datoriile acumulat până în prezent de către municipiul Chișinăul, analistul economic a estimat că în 2017 erau de circa 380 de milioane de lei. În 2019 municipalitatea a întors din datoriile vechi și nu a luat împrumuturi noi, ajungând la 316 milioane de lei datoriile vechi. În 2019 a continuat să întoarcă din datoriile vechi și a ajuns la 250 de milioane de lei. În 2020/2021/2022 și 2023 s-a împrumutat, iar în prezent Chișinăul a acumulat 1,4 miliarde de lei datorii. Dacă anterior dominau cele externe, în 2022 au dominat cele interne, în acest an, din nou, se accesează împrumuturi externe.

În acest an, deservirea datoriilor pentru împrumuturile interne și externe, va costa bugetele locale - 170 de milioane de lei, dintre care Chișinăul - 144 de milioane de lei, restul țării - 25 de milioane de lei. Din toate cheltuielile bugetului municipiului Chișinău, în 2019 și 2020, 0,5% erau pentru plata dobânzilor. În acest an, s-a ajuns la 2,1%. Spre comparație, Guvernul în 2020 a plătit 3,4%, în acest an va plăti circa 6,6% din bugetul său pentru dobânzile la împrumuturi. „Împrumuturile pentru municipiul Chișinău sunt instrumentul de bază în investiții și dezvoltarea infrastructurii și nu sunt riscante de a fi accesate, în condiția în care dobânda este mai mică decât creșterea veniturilor bugetare anuale”, a conchis expertul.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .