Anul 2024 va putea fi caracterizat  printr-o explozie a creditelor de consum. În total, în cele trei trimestre ale anului curent, moldovenii au luat credite de circa 10 mlrd/lei. Până la sfârșitul anului, se vor lua credite de cel puțin 14 mlrd/lei. „În prezent, moldovenii se creditează de trei ori mai mult, ca volum de bani, față de acum doi ani. Oamenii își recapătă încrederea în sistemul bancar, după criza prețurilor din 2022 și 2023. Rada dobânzilor scade, iar oamenii încep a uita că au fost prețuri atât de mari”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 1 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând numărul creditelor de consum oferite persoanelor fizice de către bănci, Veaceslav Ioniță a spus că în 2015 s-au acordat 45,4 mii de credite. În 2017 – 66 de mii de credite; 2019 – 91,4 mii; 2020 – 75,1 mii; 2021 – 132,2 mii; 2022 – 85,9 mii; 2023 – 123,3 mii; 2024, primele trei trimestre – 149,4 mii. „Doar în trimestrul III din acest an s-au luat 59 de mii de credite, în trimestrul II – 50,5 mii, iar în trimestrul I – 39,5 mii. Recordul precedent când s-au accesat cele mai multe credite, circa 40 de mii de credite, a fost în trimestrul II din 2021”, a spus Veaceslav Ioniță.

Repartizând pe luni creditele de consum luate de la bănci de către persoanele fizice, în baza datelor din ultimii 15 ani, expertul a constatat că moldovenii merg la bănci după credite preponderent în lunile calde ale anului: iunie – 9,6%, iulie – 9,9%; august – 9,4%, septembrie – 9%, dar și în decembrie – 8,9%.

Despre creditele noi de consum, economistul a declarat că în 2015 au totalizat 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei). În 2019 – 6,2 mlrd/lei; 2020 – 5,6 mlrd/lei; 2021 – 9,7 mlrd/lei; 2022 – 6,8 mlrd/lei; 2023 – 9,5 mlrd/lei; 2024, trimestrul I – 2,6 mlrd/lei, trimestrul II – 3,4 mlrd/lei, iar în trimestrul III – 4 mlrd/lei. „În total, în cele trei trimestre ale anului curent, moldovenii au luat credite de circa 10 mlrd/lei. Până la sfârșitul anului se vor lua credite de cel puțin 14 mlrd/lei. În prezent, moldovenii se creditează de trei ori mai mult, ca volum de bani, față de acum doi ani. Oamenii își recapătă încrederea în sistemul bancar, după criza prețurilor din 2022 și 2023. Rada dobânzilor scade și oamenii încep a uita că au fost prețuri atât de mari. Anul 2024 va fi o explozie a creditelor de consum”, a declarat economistul.

Cu referire la ponderea creditelor de consum în totalul cheltuielilor populației, analistul economic, fără a ține cont de cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi, a menționat că în 2015, circa 5,9% din cheltuielile oamenilor erau acoperite din împrumuturi. În 2017 – 9,4%; 2019 – 12,1%; 2020 – 11,6%; 2021 – 18,3%; 2022 – 10,4%; 2023 – 12,9%; iar în trimestrul III din 2024, în valoare anuală, 14,7% din cheltuielile populației sunt acoperite din credite.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, mărimea medie a unui credit de consum în 2015 a fost de 50,9 mii/lei. În 2017 – 57,8 mii/lei; 2019 – 68,1 mii/lei; 2020 – 74,4%; 2022 – 77,9 mii/lei; 2023 – circa 77 mii/lei; iar în trimestrul III din 2024, în valoare anuală, mărimea medie a unui credit a fost de 67 mii/lei.

Expertul, analizând presiunea creditelor de consum asupra bugetelor familiilor, a afirmat că în 2015 erau necesare circa 13,6 salarii lunare pentru ca o familie să întoarcă un credit de consum. În 2017 – 12,7 salarii lunare; în 2019 – 11,3; 2021 – 9,6; 2023 – 6,7; iar în trimestrul III din 2024, în valoare anuală – 5,7 salarii lunare pentru a acoperi un credit de consum. „În prezent salariul crește, valoarea creditelor rămâne practic aceeași. În prezent, de peste două ori este mai mică presiunea pe familii față de 2015. Veniturile sunt mai accesibile și le permite să acopere creditele. Creditele cresc deși încă dobânda este mai mare față de ceea ce a fost în 2021”, a afirmat expertul.

Referindu-se la dobânda medie ponderată la credite de consum în lei, economistul a spus că în 2015 a fost de 5,5%. În 2017 – 9,9%. 2019 – 7,7%. 2021, trimestrul III – 4,6%, iar în trimestrul IV deja 9,2%. 2022, trimestrul IV – 16%. 2023, trimestrul I – 16,4%, iar în trimestrul IV deja 12,3%. 2024, trimestrul III – 10,5%. „Cred că până la sfârșitul anului dobânda va scădea sub 10%”, susține economistul.

Vorbind de soldul creditelor de consum din bănci, analistul economic a declarat că în 2000 a fost de 100 mln/lei. În 2005 – 800 mln/lei. 2010 – 2,1 mlrd/lei. 2015 – 3,1 mlrd/lei. 2020 – 7,5 mlrd/lei. 2021 – 10,5 mlrd/lei. 2022 – 10 mlrd/lei. 2023 – 11,2 mlrd/lei, iar în 2024, trimestrul III – 13,9 mlrd/lei. „Până la sfârșitul anului, datoria moldovenilor față de bănci va ajunge 15 mlrd/lei”, a estimat analistul economic.

Astfel, gradul de îndatorare al populației cu credite de consum, raportat la PIB, dacă în 2000 a fost de 0,4%; în 2005 – 1,8%; 2010 – 2,5%; 2015 – 2,1%; 2020 – 3,7%; 2021, trimestrul III – 4,4%; 2022 – 3,7%; 2023 – 3,7%, în 2024, trimestrul III a ajuns 4,4%. „În trimestrul IV, cel mai probabil se va ajunge la 4,5%. Recordul istoric va fi atins în trimestrul IV. Luând în calcul și celelalte tipuri de credite, imobiliare, pentru afaceri, de la companiile de microfinanțare, pe care le iau moldovenii, cel mai probabil gradul de îndatorare al moldovenilor va fi de 14%”, crede expertul.

Cu referire la structura creditelor de consum, după termen, Veaceslav Ioniță a mai afirmat că până la un an reprezintă 3%; de la 1 an la 2 ani – 7%; de la 2 la 5 ani – 86,9%; iar peste 5 ani – 3,1%. „Analizând situația din 2020 și până în prezent, se observă o scădere a creditelor luate pe un termen de până la un an, de la 4,7% în primul trimestru din 2020, la 3% în trimestrul III din 2024. Ponderea creditelor de consum de la 1 la 2 ani a scăzut de la 10,6% în trimestrul I din 2020 la 7% în trimestrul III din 2024. Creditele luate pe o perioadă de peste 5 ani au scăzut de la 6,6% în primul trimestru din 2020 la 3,1% în trimestrul III al anului curent”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

În opinia sa, după o constrângere din cauza politici monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), când a fost descurajat consumul, inclusiv prin creditare, și încurajate economiile, în prezent se atestă o revenire a fenomenului creditării. „Dobânzile scad, iar moldovenii accesează tot mai multe credite. Moldovenii utilizează creditele de consum ca un mecanism de finanțare a necesităților casnice”, a conchis economistul.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În prezent, în Republica Moldova se înregistrează o creștere, atât nominală, cât și reală, a salariilor, ținând cont de faptul că inflația în acest an va fi una redusă. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 6 septembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în ultimii 50 de ani, veniturile reale ale moldovenilor au crescut anual cu 1,0%. Până la obținerea independenței, în 1991, veniturile reale au crescut în mediu cu 0,5% anual. După 1991 au crescut cu 2,3% anual.

Despre salariul mediu lunar în Republica Moldova, brut, expertul a spus că este unul în creștere. Dacă în 2015 salariul mediu lunar brut, a fost de 4538 de lei, în 2020 a ajuns la 7943 de lei, în 2023 – la 13401 lei, iar în 2024, trimestrul doi – la 14069 de lei. „Acum avem un ecou al inflației. 2022 și 2023 au fost doi ani de creștere a prețurilor. Și salariile au crescut, dar creșterea a fost negativă. Din acest motiv, agenții economici au fost și sunt forțați să majoreze salariile, deoarece oamenii sunt nemulțumiți. Încă avem o presiune post inflaționistă, chiar dacă în prezent nu mai avem inflație. Există o presiune de salarii. Agenții economici sunt forțați de circumstanțe să majoreze salariile. În prezent, este o creștere, atât nominală, cât și reală a salariilor, deoarece inflația în acest an este una redusă”, a spus expertul.

Analizând salariul mediu brut față de salariul mediu net, expertul a spus că se înregistrează diferențe. Dacă în 2015, salariul mediu net a fost de 3752 de lei, cel brut a fost de 4538 de lei. În 2020, salariul mediu net a fost de 6617 lei, cel brut – 7943 de lei. În 2023, salariul mediu net – 10500 lei, salariu mediu brut – 12355 de lei. În 2024 anticipăm că salariul mediu net va ajunge la 12050 lei, salariu mediu brut – 14300 lei.

Vorbind despre persoanele cu venituri mai mari de un milion de lei pe an, Veaceslav Ioniță a declarat că a crescut rapid numărul acestor persoane. Dacă în 2016 au fost 1549 de persoane, în 2020 sa ajuns la 2962 de persoane și care contribuiau cu 12,2% din totalul impozitelor la stat din veniturile lor. În 2023, aceștia au ajuns la 6416 persoane, care deja plăteau 16,8% din totalul  impozitelor la stat din venitul lor salarial. „Contribuția lor la plata impozitului pe venit, este de 60 ori mai mult decât ceilalți angajați. Astăzi avem un milion și 500 de mii de persoane care își declară veniturile. A crescut puternic acest număr. Iar numărul celor milionari din acest număr este extrem de mic și ei achită circa 17din toate impozitele pe venit acumulate de stat”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Cu privire la creșterea reală a salariului mediu pe economie, economistul a menționat că în 2015 a fost minus 2,3%; în 2016 – +7,5%; 2017 – +4,2%; 2018 – +11,2%; 2019 – +7,4%; 2020 – +9,4%; 2021 – minus 0,8%; 2022 – minus 10,7%; 2023 – +13,5%; 2024, prognozat – +10,7%. „În 2024, moldovenii, la capitolul venituri, trebuie să simtă că o duc mai bine decât acum câțiva ani”, a menționat economistul.

Referitor la creșterea reală a salariilor, media anuală, a afirmat că în perioada 1960/1964 a fost de +1%; 1965/1969 – +3,6%; 1970/1974 – +1,4%; 1975/1979 – +0,7%; 1980/1984 – +0,4%; 1985/1989 – minus 1,4%; 1990/1994 – minus 24,7%; 1995/1999 – minus 0,5%; 2000/2004 – +13,4%; 2005/2009 – +8,4%; 2010/2014 – +2,2%; 2015/2019 – +6%; 2020/2024 – +2,2%. „În ultimii 50 de ani, veniturile reale ale populației au crescut anual cu 1,0%. Până la obținerea independenței în 1991, veniturile reale au crescut în mediu cu 0,5% anual. După 1991 au crescut cu 2,3% anual. Veniturile reale ale populației după independență au crescut mai rapid decât până la independență”, a afirmat economistul.

Privind înclinația spre economii a moldovenilor, analistul economic a declarat că în 2001, creșterea economiilor nete, în bănci, raportată la salariu, a fost de 16,1%; în 2002 – de 9,9%; 2004 – 14,4%; 2006 – 7,6%; 2008 – 12,2%; 2009 – 4%; 2010 – 13,9%; 2011 – 5,9%; 2012 – 17,7%; 2014 – 6%; 2015 – minus 0,4%; 2016 – 4,2%; 2017 – minus 1%; 2018 – minus 4,4%; 2019 – +0,3%; 2020 – +5,1%; 2021 – minus 4,5%; 2022 – +1,8%; 2023 – +5,8%; 2024, trimestrul doi – minus 1,1%. „Din 2000 și până în 2014 înclinația spre economii a fost ridicată. După criza bancară din 2014, mediul de afaceri nu prea a fost finanțat. Mai mult populația. Astfel, înclinația spre economii a scăzut puternic. Moldovenii, au cheltuit banii pe care i-au câștigat, dar au luat bani și de la bănci, mai mult decât au câștigat. Și în prezent, înclinația spre economii este negativă. Se cheltuie mai mult decât se câștigă”, a declarat analistul economic.

Potrivit expertul, în Republica Moldova este scumpă forța de muncă având în vedere ceea ce produce țara. Dacă costul forței de muncă sub formă de remunerare oficială, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), în 1991 a fost de 34%; în 2000 a ajuns la 19,5%; în 2010 – la 27%; 2020 – 37,5%; 2023 – 36,7%; 2024 – 38,5%. „Anterior se spunea că la noi forța de muncă este foarte ieftină, însă forța de muncă din Republica Moldova este dintre cele mai scumpe din Europa. Nu după salariu, dar raportat la PIB. La cât și la ce produce Republica Moldova, moldovenii sunt foarte scumpi. În Republica Moldova, costul forței de muncă, atât din remunerarea oficială, cât și din cea neoficială, este de 60% din PIB. Raportat la cea ce producem, costul forței de muncă din Moldova este aproape de două ori mai scumpă decât în România. Totuși, în prezent, chiar dacă înregistrăm o creștere de salarii, productivitatea muncii crește mai rapid și în consecință, înregistrăm o ușoară scădere a costului forței de muncă raportat la PIB. Noi trebuie să ne creștem productivitatea, care să genereze salarii. La noi, de asemenea, crește ponderea forței de muncă angajată oficial. Lent, economia tenebră trece în economia albă. Din 2017 domină veniturile oficiale”, spune expertul.

Veaceslav Ioniță, analizând salariul mediu brut din Republica Moldova pe extreme de remunerare, a constatat că în 2010 a fost de 760 de lei salariul mediu brut obținut de cei mai prost plătiți angajați și de 7260 de lei a fost salariul mediu brut obținut de cei mai bine plătiți 10% dintre salariați. În 2015: 1400 de lei a fost salariul celor mai prost plătiți salariați și 11600 de lei – salariul celor mai bine plătiți 10% dintre salariați. 2020: 2740 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai prost plătiți și de 21300 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai bine plătiți 10% dintre salariați; 2024, prognozat: 5180 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai prost plătiți și de 35090 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai bine plătiți 10% dintre salariați. „O diferență de 7 ori”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Cu referire la salariul mediu brut, economistul a menționat că în 2000 a fost de 35,3 euro/lunar; în 2005 – 84 euro/lunar; 2010 – 181 euro/lunar; 2015 – 217 euro/lunar; 2020 – 402 euro/lunar; 2023 – 622 euro/lunar; iar în 2024 este prognozat să fie 740 euro/lunar.

Despre salariul mediul lunar, economistul a afirmat că în 2005 a fost de 1319 lei pe malul drept al Nistrului și de 1575 în regiunea separatistă transnistreană. 2010: 2972 pe malul drept și 3377 pe malul stâng; 2015: 4538 pe malul drept, 6674 pe malul stâng; 2023: 6726 pe malul stâng, 12355 pe malul drept, 2024 este prognozat să fie 6937 pe malul stâng și 14300 pe malul drept. „În dreapta Nistrului, în acest an, salariul va fi de două ori mai mare decât în stânga Nistrului”, a afirmat economistul.

„Anul 2023 a fost un an de recuperare. Anul 2024 este un an de creștere salarială. În ultimii patru ani, veniturile reale ale populației au crescut cu circa 2,3%. După independență, veniturile reale ale populației au crescut mai rapid decât până la independență. Calculat în euro, veniturile moldovenilor, în prezent, sunt de 3,5 ori mai mici decât în zona euro, față de acum 20 de ani, când veniturile au fost de 35 de ori mai mici decât cele din zona euro. Este bine pentru angajați, dar pentru angajatori este o presiune. Forța de muncă în Republica Moldova, raportat la ceea ce produce țara, este una dintre cele mai scumpe din Europa”, a conchis analistul economic.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Creditele de consum contractate de către persoanele fizice de la băncile comerciale au bătut toate recordurile, atât ca volum, cât și ca număr. „Moldovenii s-au aventurat enorm în luarea de credite de consum”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 16 august, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Vorbind de numărul de credite de consum oferite de către bănci persoanelor fizice, Veaceslav Ioniță a enunțat că în 2015 moldovenii au accesat 45,4 mii de credite; în 2019 – 91,4 mii; în 2020 – 75,1 mii; 2021 – 132,2 mii; 2022 – 85,8 mii; 2023 – 123,3 mii; iar în prima jumătate a anului curent – 90,4 mii. Din 2015, și până în prezent, au fost acordate persoanelor fizice în total 162,7 mii de credite de consum de către băncile comerciale.

„În prima jumătate a acestui an, moldovenii au contractat 50,9 mii de credite de consum pentru a procura careva bunuri. Este vorba de 5% din familiile din Republica Moldova. Este cu 25% mai mult decât recordul precedent înregistrat în trimestrul doi din 2021. Atunci moldovenii au luat 40 de mii de credite. 39,5 mii de credite au accesat în trimestrul trei din 2021. În trimestrul doi din acest an, în valoare anuală, am ajuns la 162,7 mii de credite luate de către moldoveni de la bănci. Relaxat vom ajunge la 180 de mii de credite luate până la sfârșitul anului”; a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, volumul de bani creditat pentru consum a depășit și el un record. În 2015, volumul creditelor de consum a fost, în valoare anuală, de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei). În 2019 a crescut la 6,2 mlrd/lei; 2020 – 5,6 mlrd/lei; 2021 – la 9,7 mlrd/lei; 2022 – 6,8 mlrd/lei; 2023 -  10,5 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 11,5 mlrd/lei credite de consum. „În lunile aprilie, mai și iunie, din acest an, moldovenii au luat de la bănci credite de consum de 3,4 mlrd/lei. Este cea mai mare sumă luată vreodată. Anterior au fost două recorduri de acest gen, în trimestrele trei din 2021 și 2023, când s-au luat credite de consum de circa 2,9 mlrd/lei. Ritmul este unul în creștere. Am putea finaliza anul cu 13 mlrd/lei credite de consum luate de la bănci”, potrivit expertului.

Analizând situația din ultimii 15 ani, economistul a aflat și în ce perioadă moldovenii i-au cele mai multe credite de consum de la bănci. Astfel, cele mai multe credite sunt accesate în perioada caldă a anului. Este vorba de lunile iunie (9,7%), iulie (9,6%), august (9,4%) și septembrie (8,7%), dar și în decembrie (8,9%). Despre mărimea medie a unui credit de consum, economistul a spus că în 2015 erau de 50,9 mii de lei; în 2020 – 74,4 mii/lei; 2023, trimestrul trei a ajuns chiar 80,6 mii/lei, iar în 2024, trimestrul doi a coborât la 66,6 mii/lei. „Credite de consum se i-au nu doar pentru procurarea de bunuri care necesită un efort financiar mai mare. Odată cu scăderea ratei dobânzilor, odată cu majorarea accesibilității creditelor, odată cu sporirea culturii de a consuma în baza creditelor, moldovenii i-au credite de consum nu doar când procură obiecte scumpe, dar și când procură obiecte de valoare mai mică”, a spus economistul.

Analistul economic mai spune că în prezent presiunea creditelor de consum asupra bugetelor familiilor este de două ori mai mică față de 2015. În 2015 era nevoie ca familia să aibă 13,6 salarii medii lunare pentru a întoarce un credit; în 2020 – 11,2 salarii medii lunare; 2022 – 8,8;  2023 – 6,7; 2024, trimestrul doi – 5,9 salarii medii lunare. Descriind dobânda medie ponderată la creditele de consum acordate în lei, analistul economic a afirmat că în 2015 aceasta era de 15,5%; a coborât la 4,6% în trimestrul trei din 2021, a urcat la 16,4% în trimestrul unu din 2023 și a coborât la 11% în trimestrul doi din 2024. „La noi banii încep a se ieftini. După ce Banca Națională a descurajat în 2023 împrumuturile și a încurajat economiile, acum începe a încuraja împrumuturile și a descuraja economiile. Vedem o accelerare a creditelor de consum”, a afirmat analistul economic.

Cu referire la soldul creditelor de consum în bănci, Veaceslav Ioniță a menționat că în anul 2000 era de 100 de milioane de lei; în 2010 – de 2,1 miliarde de lei (mlrd/lei); 2015 – 3,1 mlrd/lei; 2020 – 7,5 mlrd/lei; 2022, trimestrul doi – 10,8 mlrd/lei; 2023, trimestrul unu – 9,8 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 12,6 mlrd/lei. Referitor la gradul de îndatorare al populației, ca rezultat al accesării creditelor de consum, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2000 era de 0,4%; în 2005 – de 1,8%; 2010 – 2,5%; 2015 – 2,1%; 2020 – 3,7%; 2021, trimestrele trei și patru – 4,4%; 2023, trimestrul unu – 3,5%; 2024, trimestrul doi – 4,1%.

Expertul, după ce a analizat ponderea creditelor de consum în totalul creditelor bancare, a afirmat că expunerea băncilor în prezent este una pozitivă. În 2000, ponderea creditelor de consum în totalul creditelor bancare a fost de 3,6%; 2002 – 2,7%; 2007 – 14,4%; 2012 – 5,8%; 2019 – 16,9%; 2021 – 18,6%; 2022  -16,2%; 2024, trimestrul doi – 18,1%. „De regulă bunurile pe care le procură moldovenii pe baza creditelor de consum sunt de import. Băncile, fiecare al cincilea leu pe care îl oferă drept credit, este pentru procurarea unui bun de import și care nu aduce beneficii economiei naționale”, constată expertul.

Potrivit economistului, creditele de consum, raportate la veniturile oficiale anuale din salarii și prestații sociale, sunt în creștere. În 2000 reprezentau 1,7%; în 2005 – 5,5%; 2010 – 6,9%; 2015 – 6,4%; 2021 – 11,1%; 2023 – 8,5%; 2024, trimestrul doi – 9,4%.

„Moldovenii tot mai bine știu ce înseamnă creditele de consum, inclusiv pentru bunuri de valoare mică. Băncile comerciale au un surplus enorm de lichidități și sunt în căutare de soluții. Cetățenii moldoveni, până în 2015, nu au fost văzuți, de către bănci, ca o soluție pentru lichiditățile lor și să-i crediteze. Din moment ce moldovenii au început să dispună de venituri mai mari, băncile îi privesc deja ca niște clienți reali. Acum avem o relaxare a politicii monetare, care avantajează cetățenii. În prezent, asistăm la un start al accelerării. Vom avea recorduri peste recorduri”, a conchis analistul economic.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Un studiu, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, analizează detaliat procesul de edificare a sistemului de transportare, tranzitare și distribuire a gazului natural în Uniunea Europeană (UE) și Republica Moldova. Analiza, efectuată de către expertul stagiar al IDIS „Viitorul”, Silviu Plopa,  reprezintă o continuare a investigațiilor desfășurate de către experții IDIS privind sectorul gazelor din perspectiva securității energetice a Republicii Moldova. 

Studiul este structurat pe 10 capitole. Este vorba de: 1) consumul de gaze naturale în UE; 2) ponderea gazului rusesc în Europa; 3) coridoarele de aprovizionare ale statelor membre UE și ponderea reală a Federației Ruse; 4) importurile de gaze naturale ale UE; 5) piața gazelor naturale lichefiate; 6) stocarea gazelor naturale; 7) producerea de gaze naturale în UE; 8) tranzitul prin Ucraina; 9) situația din Republica Moldova; și 10) concluzii și recomandări.

Potrivit studiului, diversificarea surselor de achiziție a gazelor naturale este  un aspect important pentru asigurarea securității energetice și pentru reducerea dependenței de gazele naturale dintr-o singură țară. Atât UE cât și Republica Moldova au făcut eforturi semnificative în acest sens, diversificându-și sursele de aprovizionare cu gaze naturale, reducând, astfel, dependența de gazul natural din Federația Rusă. Prin aceste acțiuni, atât UE cât și Republica Moldova își întăresc securitatea energetică și își sporesc capacitatea de a gestiona eventualele perturbări sau riscuri în aprovizionarea cu energie. „Este important ca aceste eforturi să continue și să fie consolidate în viitor, asigurând o diversificare cât mai amplă a surselor de energie”, concluzionează expertul stagiar.

Silviu Plopa recomandă autorităților moldovenești, pentru consolidarea în continuare a securității energetice: creșterea furnizărilor de gaze naturale lichefiate atât din Grecia, cât și din Turcia, dar prin negocierea barierelor politice actuale de reglementare, care fac ca cele patru terminale existente în Turcia să rămână inaccesibile; semnarea unui contract de furnizare al gazelor naturale între Republica Moldova și Azerbaidjan, care ar putea facilita utilizarea unei alte conducte transbalcanice pentru transportul gazului. Prin intermediul conductei Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline și a interconectorului Grecia-Bulgaria, este posibil ca gazul din Azerbaidjan să fie livrat către Chișinău, tranzitând Bulgaria și România;. La fel, să pună accent pe dezvoltarea infrastructurii pentru stocarea energiei regenerabile, ceea ce va determina diversifica mixului energetic, reducând dependența de gazele naturale și vulnerabilitatea populației la fluctuațiile de preț. Investițiile în tehnologii de stocare, ar permite utilizarea surplusului de energie din surse regenerabile în perioadele de vârf sau când producția este scăzută.

De asemenea, tânărul expert mai recomandă crearea unei burse de gaze naturale în Republica Moldova. Aceasta va permite consumatorilor să-și aleagă furnizorii, stimulând competiția și reducând prețurile. Totodată, va contribui la crearea unei piețe transparente, diminuând disputele și asigurând prețuri echitabile pentru toți consumatorii, mari și mici prin faptul că vor putea negocia condiții mai favorabile pentru ei înșiși, cum se întâmplă în România. Este vorba și de liberalizarea pieței gazelor naturale în Republica Moldova, prin introducerea unui număr mai mare de furnizori, care ar duce la o scădere a prețurilor. Prin creșterea numărului de furnizori, Moldovagaz nu ar mai procura gaz la prețuri mai scumpe decât pe piață de la compania Energocom, așa cum se întâmplă în prezent. Acest lucru va determina stabilirea unui tarif mai echitabil pentru consumatori. De asemenea, consumatorii mari eligibili ar avea oportunitatea de a încheia direct contracte cu furnizori selectați, la tarife competitive, reducând astfel dependența lor de tarifele stabilite de Moldovagaz.

Se mai recomandă intensificarea colaborării cu Ministerul Finanțelor pentru a asigura finanțarea și implementarea eficientă a investițiilor și programelor destinate sporirii eficienței energetice, pentru a putea realiza o creștere semnificativă a eficienței energetice și o reducere a consumului de gaze naturale; acordarea priorității energiei regenerabile și eficienței energetice ca bază pentru tranziția energetică curată și ecologică a țării, în conformitate cu obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050.

„Invadarea în februarie 2022,  a Ucrainei de către Federația Rusă, și folosirea energiei drept instrument de presiune și șantaj, au făcut ca diversificarea aprovizionării cu energie să devină o necesitate vitală pentru țările UE. Diversificarea, după cum susțin experții, este un proces îndelungat și costisitor, care necesită investiții în infrastructură, în mod special construirea de noi conducte și terminale de gaz natural lichefiat. Reducerea dependenței de combustibilii fosili rusești este o necesitate stringentă”, menționează Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, în prefața studiului.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

„În prezent, asistăm la o înviorare a creditării de către sectorul bancar. Însă, dacă în cazul populației vorbim de o înviorare calitativă, în cazul agenților economici – creditarea este una negativă. Acest lucru nu a fost înregistrat vreodată în vreo țară din Europa. Aceasta arată că situația din economie rămâne una complicată”, a declarat vineri, 26 iulie, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creditarea economiei de către sectorul bancar în anul 2000 a fost la nivelul de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei); în 2005 a ajuns la 9,5 mlrd/lei; 2010 – 25,5 mlrd/lei; 2014, anul jafului bancar – 48 mlrd/lei; anul 2017, după furtul miliardului – 33,5 mlrd/lei; 2020 – 46,5 mlrd/lei; 2023 – 63,9 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 69,6 mlrd/lei. „Volumul creditelor oferite de către bănci economiei naționale se apropie de 70 mlrd/lei. În creștere, doar în acest an, cu 5,7 mlrd/lei. În jumătate de an a crescut cu 2,3 ori față de anul trecut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre creșterea medie lunară a creditelor oferite de către sectorul bancar, expertul a spus că în 2010 media lunară a fost de 214 milioane de lei (mln/lei); 2013 – 600 mln/lei. În anii 2014, 2015, 2016 și 2017 media lunară era în descreștere continuă. Din 2018 a reînceput să crească și a ajus la 165 mln/lei; în 2021 – la 892 mln/lei; în 2023 a scăzut la 198 mln/lei; iar în 2024, trimestrul doi a ajuns la 953 mln/lei, media lunară.

„În 2021, persoanele fizice dominau puternic, iar persoanele juridice erau mai slabe. Până în 2013, 90% din tot portofoliul de credite era reprezentat de către persoanele juridice. Persoanele fizice aveau împrumuturi neesențiale. După jaful bancar din 2014, creditarea persoanelor juridice a încetinit, reducându-se ani la rând. Băncile practic și-au menținut activitatea datorită persoanelor fizice. Anul trecut, persoanele juridice, practic, portofoliul lor de credite nu a crescut deloc. Acum avem o înviorare a creditării persoanelor fizice. În acest an, înregistrăm o creștere a portofoliului de credite cu 449 mln/lei lunar pentru persoanele juridice și 504 mln/lei lunar a persoanelor fizice, în prima jumătate de an din 2024. Sub această creștere se ascund niște procese nu tocmai bune pentru economie”, a spus expertul.

Economistul susține că în 2010 portofoloul de credite era de de 14,5 mlrd/lei au fost credite acordate în lei și de 11 mlrd/lei au fost creditele acordate în valută străină. În 2014 (octombrie, perioada furdului mancar): 28,3 mlrd-credite acordate în lei și 19,7 mlrd/lei-credite acordate în valută străină; 2016: 19,4 mlrd/lei-credite în lei și 15,4 mlrd/lei-credite în valută străină; 2020: 31,7 mlrd/lei-credite în lei și 13,9 mlrd/lei-credite în valută străină; 2024, trimestrul doi: 53,6 mlrd/lei-credite în lei și 16 mlrd/lei-credite în valută străină.

„Până în 2012/2013 creditarea economiei în Republica Moldova era cam la același nivel. 55% erau creditele în lei, restul în valută. După 2014, practic, creditarea în valută a rămas la 13-14 mlrd/lei, iat tot ce a crescut au fost creditele acordate în lei. A fost criza din 2020 care a încetinit procesul de creditare, orientând tendințele oamenilor spre economii. Puțin a crescut creditarea în valută. Însă, acum creditarea în valută revine la nivelul care a fost anterior. Astăzi se înregistrează 77% din credite care sunt acordate în lei. Cel mai înalt nivel din istorie. Creditarea în valută străină înregistrează o scădere semnificativă. Toată creșterea se datorează exclusiv creșterii portofoliului de credite în lei”, a declarat economistul.

Analizând creditele bancare acordate raportate la Produsul Intern Brut (PIB), analistul economic a afirmat că în 2000 a reprezentat 12%; 2008 – 32,1%; 2010 – 29,6%; 2014 (octombrie) – 36%; 2018 – 18,4%; 2021 – 23,3%; 2023 – 20,5%; 2024, trimestrul doi – 21,3%. „Din 2014 a fost schimbată metodologia de calculare. Calculând după metodologia veche, procesul de creditare de 21,3% din PIB, care este înregistrat în prezent, este cel mai mic din ultimii 25 de ani. Înăsprirea politicii monetare după 2014 a dus la o încetinire a procesului de creditare. Acum avem o ușoară înviorare, dar până la revenirea la nivelul din 2014 este nevoie de încă mulți ani. Nu cred că vom reuși să recuperăm nivelul de atunci nici până în 2030”, estimează analistul economic.

Cu referire la depozitele și creditele în sistemul bancar, expertul a menționat că în 2005: depozite s-au făcut de 11, 3 mlrd/lei, iar credite s-au acordat de 9,5 mlrd/lei. Astfel, surplusul de lichidități a fost de 1,8 mlrd/lei. În 2010: depozite – 28,7 mlrd/lei, credite – 25,3 mlrd/lei, iar surplusul de lichidități – 3,2 mlrd/lei. În 2013: depozite – 51,9 mlrd/lei, credite – 42,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 9,7 mlrd/lei; 2015: depozite – 50,2 mlrd/lei, credite – 38,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 12 mlrd/lei; 2020: depozite – 79,6 mlrd/lei, credite – 45,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 34 mlrd/lei; 2023: depozite – 113,9 mlrd/lei, credite – 63,0 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi: depozite – 120,5 mlrd/lei, credite – 69,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50,8 mlrd/lei.

„Până în 2013, băncile acumulau depozite de la populație și ofereau credite agenților economici. Volumul de credite era egal cu volumul depozitelor. După 2014, depozitele au înregistrat o creștere rapidă. Au crescut și creditele oferite, însă mai lent decât depozitele. Oamenii au adus mai rapid depozite la bănci, decât au accesat credite. Respectiv, avem un surplus, fără precedent în istoria țării, de lichidități în sistemul bancar. 50,8 mlrd/lei. 40% din toți bani sunt bani pentru care nu există capacitate de utilizare”, a menționat expertul.

Vorbind despre repartizarea portofoliului de credite din sistemul bancar, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2010, 90% dintre credite erau accesate de către persoane juridice, iar 10% -  credite accesate de către populație; 2015: 84,2% - credite accesate de către persoane juridice, 15,8% - de către populație; 2020: 64,4% - credite accesate de către persoane juridice, 35,6% - de către populație; 2024, trimestrul doi: 59,3% - credite accesate de către persoane juridice, 40,7% - de către populație. „Mulți ani a dominat creditarea persoanelor juridice. Acum asistăm la o înviorare a creditării persoanelor fizice. Creditarea persoanelor juridice este într-o continuă scădere. Avem o accelerare a procesului de creditare, mai mult din contul persoanelor fizice”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, economiile nete, în bănci, ale persoanelor fizice (suma tuturor depozitelor la bancă, minus creditele luate de la bănci în anul 2000 au fost de 800 mln/lei; în 2010 – 15,6 mlrd/lei; 2020 – 34,5 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 42,3 mlrd/lei. „Acestea au crescut stabil până în 2017. Datorită programului Prima Casă și înviorarea procesului de creditare, persoanele fizice au accesat mai multe credite de cât au depozitat bani în bănci. A fost o creștere a economiilor nete negativă. Oamenii și-au redus economiile, consumând mai mult. În 2022 au crescut economiile nete deoarece Banca Națională a înăsprit politica monetară. În acest an, oamenii continuă să-și crească economiile, însă i-au foarte activ și credite. Astfel, economiile nete s-au plafonat. Mulți fac depozite în bănci, dar la fel de mulți oameni i-au credite. Practic economiile nete ale populației nu cresc”, a constatat expertul.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că gradul de îndatorare al gospodăriilor casnice, raportat la PIB, în anul 2000 a fost de 0,9%; în 2005 – 2,3%; 2007 – 9,6%; 2010 – 4,5%; 2015 – 6,3%; 2020 – 10%; 2021 – 13,1%; 2013 – 11,5%; 2024, trimestrul doi – 12,2%. „În anul 2000 populația practic nu avea datorii față de bănci, s-au erau nesemnificative. Politica monetară înăsprită în 2021 a afectat procesul, dar după relaxarea ei în 2023 avem o înviorare. Totuși, rata de îndatorare a populației este de 5 ori mai mică față de cea din UE. În regiune, rata de îndatorare a populației este de 12-15%”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Despre creditarea netă a mediului de afaceri de către sistemul bancar (creditele accesate de către agenții economici minus depozitele), economistul a declarat că în anul 2000 a fost de 1,1 mlrd/lei; în 2005 – 4,1 mlrd/lei; 2010 – 12,4 mlrd/lei; 2012 – 18,8 mlrd/lei; 2015 – 11,2 mlrd/lei; 2020 – 0,5 mlrd/lei; 2021 – a fost înregistrată o rată de creditare negativă a mediului de afaceri, de minus 0,7 mlrd/lei. În 2022 s-a îmbunătățit situația și s-a ajuns la 2,4 mlrd/lei. În 2023 și 2024 s-a înregistrat o prăbușire a tot ce înseamnă creditarea businessului minus 8,2 mlrd/lei în 2023 și minus 8,5 mlrd/lei în trimestrul doi din 2024.

„Agenții economici au depus mai mulți bani în bănci decât au luat credite. Agenții economici nu că nu i-au credite pentru dezvoltarea afacerilor, dar și banii pe care îi au, preferă să-i țină în bănci și nu-i investesc. În 2023 agenții economici practic nu s-au creditat. În acest an, în jumătate de an, și-au crescut brusc portofoliul de împrumut, însă situația nu s-a ameliorat. Această situație arată starea dramatică din economia noastră. Dacă în toată lumea populația duce banii în bancă, iar agenții economici i-au credite pentru investiții, la noi este o situație inversă. Agenții economici duc banii în bancă, iar populația accesează credite de consum al produselor de import. Creditele cresc, dar mai lent decât depozitele. În trimestrul doi din acest an, persoanele juridice a însumat 49,8 mlrd/lei depozite și 41,3 mlrd/lei credite”, a declarat economistul.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Comerțul Republicii Moldova, deja al doilea an, stagnează. Exporturile moldovenești în 2023 au înregistrat scădere, iar datele din primul trimestru al acestui an arată că sunt în continuă scădere. Puternic au scăzut exporturile de bunuri, iar în ultima jumătate de an stagnează și exportul de servicii. Despre aceasta a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 12 iulie, 2024, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exportul Republicii Moldova de bunuri și servicii în anul 2000 a fost de 0,64 de miliarde de dolari (mlrd/dolari), dintre care 0,47 mlrd/dolari a reprezentat exportul de bunuri, iar 0,16 mlrd/dolari a totalizat exportul de servicii. În 2010 a ajuns la 2,22 mlrd/dolari, dintre care: 1,54 mlrd/dolari-exportul de bunuri, iar 0,68 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2019 – 4,32 mlrd/dolari: 2,78 mlrd/dolari-exportul de bunuri, iar 1,54 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2020 – 3,76 mlrd/dolari: 2,49 mlrd/dolari-exportul de bunuri; 1,28 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2023 – 6,49 mlrd/dolari: 4,05 mlrd/dolari-exportul de bunuri, iar 2,44 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 6,31 mlrd/dolari: 3,90 mlrd/dolari-exportul de bunuri; iar 2,41 mlrd/dolari-exportul de servicii.

„În 2023 a fost înregistrată scădere, iar datele din primul trimestru al acestui an arată că sunt în scădere continuă exporturile moldovenești. Destul de puternic scad exporturile de bunuri. În ultima jumătate de an se înregistrează o stagnare a exportului de servicii. Exporturile Republicii Moldova în prezent stagnează din cauza că în 2023 a fost înregistrată o scădere destul de pronunțată a exportului de bunuri, dar a fost înregistrată o ușoară creștere a exportului de servicii în prima jumătate a anului și o ușoară stagnare în a doua jumătate a anului trecut”, a spus Veaceslav Ioniță. 

Vorbind despre exportul Republicii Moldova de servicii, expertul a declarat că în 2010 acesta a totalizat 700 de milioane de dolari (mln/dolari). În anii 2013 și 2014 câte 1,1 mlrd/dolari; 2015 – 1 mlrd/dolari; 2019 – 1,5 mlrd/dolari; 2020 – 1,3 mlrd/dolari; 2021 – 1,6 mlrd/dolari; 2022 – 2,3 mlrd/dolari; 2023 – 2,44 mlrd/dolari; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 2,41 mlrd/dolari.  „Până în trimestrul III din 2023, a fost o creștere continuă spectaculoasă, a exportului de servicii. Din trimestrul III, 2023, acestea înregistrează o ușoară stagnare”, a declarat expertul. 

Cu referire la exportul Republicii Moldova de servicii IT, expertul a declarat că în 1995 acesta a fost de 0,1 milioane de dolari (mln/dolari); în 2000 – 0,4 mln/dolari; 2005 – 2,7 mln/dolari; 2010 – 22 mln/dolari; 2015 – 59 mln/dolari; 2020 – 258,5 mln/dolari; 2022 – 468,6 mln/dolari; iar în 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 599,3 mln/dolari. „Fenomenul Republicii Moldova este exportul de servicii IT. Dacă în 2010 acest tip de export practic nu exista, a crescut încet până în 2015, iar după 2017 a înregistrat o creștere puternică. Adevărata creștere a exportului de servicii IT a început după ce s-au oferit facilități fiscale și s-au deschis parcurile IT. Creșterea spectaculoasă a fost până în 2023. Din trimestrul III din 2023, înregistrează o ușoară stagnare”, a mai declarat expertul.

Despre exportul Republicii Moldova de servicii de transport de pasageri și de mărfuri, economistul a afirmat că în 2010 acesta a totalizat 260 de milioane de dolari (mlndolari), dintre care 164 mln/dolari-exportul de mărfuri, iar 59 mil/dolari-exportul de pasajeri; 2015 – 322 mil/dolari: 201 mil/dolari-exportul de mărfuri, iar 81 mil/dolari-exportul de pasageri; 2018 – 434 mil/dolari. În 2020 ele s-au prăbușit până la  250 mil/dolari. Iar în  prezent au atins maxima istorică, înregistrând în 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 530 mil/dolari: 291 mil/dolari-exportul de mărfuri, iar 123 mil/dolari-exportul de pasageri.

„Mult timp ramura transportului de pasageri a fost cea mai mare ramură în structura exportului Republicii Moldova. După 2015 a fost depășită de IT. Pandemia a prăbușit dramatic ramura transportului. A fost înviorată ulterior, cât de cât, pe fundalul războiului dus de către Federația Rusă în Ucraina, care a generat cel puțin 100 mln/dolari exporturi. A fost înregistrată o creștere. În prezent este într-o ușoară creștere, dar creșterea a încetinit deoarece Ucraina caută și alte soluții decât cele pe care le poate oferi Republica Moldova și asta are un impact negativ asupra exporturilor noastre de servicii de transport”, a afirmat economistul.

Analizând exportul de servicii de transport aerian, analistul economic a menționat că în 2010 acesta a totalizat 76 de milioane de dolari (mln/dolari); în 2014 – 131 mln/dolari; 2015 – 100 mln/dolari; 2018 – 180 mln/dolari; 2021, primul trimestru, în valoare anuală – 53 mln/dolari; 2023, trimestru trei, în valoare anuală – 189 mln/dolari; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 190 mln/dolari.

Referitor la exportul de servicii educaționale, analistul economic a menționat că în 2010 au fost de 18,7 milioane  de dolari (mln/dolari); în 2015 – 30,2 mln/dolari; 2018 – 52,6 mln/dolari; 2020 – 46,7 mln/dolari; 2022 – 83,3 mln/dolari, maxima istorică, iar în valoare anuală în prezent avem – 79,9 mln/dolari. „În 2022 a fost înregistrată cea mai puternică creștere, au fost mulți studenți străini, inclusiv din Ucraina. Republica Moldova are un potențial enorm privind exportul de servicii educaționale, trebuie doar eforturi de depus pentru a îmbunătăți situația și a crește acest indicator”, a spus analistul economic.

Cu privire la exportul de servicii de prelucrare a materiei prime, Veaceslav Ioniță a spus că acesta în 2010 a însumat 106 milioane de dolari (mln/dolari); în  2015 – 140 mln/dolari; 2019 – 266 mln/dolari; 2020 – 231 mln/dolari; 2023 – 248 mln/dolari; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 238 mln/dolari. „Mulți ani, economia Republicii Moldova, fabricile mari, au supraviețuit deoarece erau specializate pe oferire de servicii, dar nu pe producție. Companiile străine, deținătoare de materie primă, încheiau contracte cu companii moldovenești, pentru prelucrarea materiei prime. Avem și aici o ușoară scădere. Cred că atunci când Guvernul a venit cu inițiativa de a introduce garanții bancare la importul temporar al materiei prime a lovit puternic această ramură. Sper să fie anulată această inițiativă și nu amânată pe cinci ani cum este acum”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că volumul comerțului extern al Republicii Moldova cu bunuri a fost în 1995 de 1,6 miliarde de dolari (mlrd/dolari), dintre care: 0,7 mlrd/dolari-exporturi, iar 0,8 mlrd/dolari-importuri; în 2008 – 6,5 mlrd/dolari, dintre care: 1,6 mlrd/dolari-exporturi, iar 4,9 mlrd/dolari-importuri; 2013 – 7,9 mlrd/dolari: 2,4 mlrd/dolari-exporturi, iar 5,5 mlrd/dolari-importuri; 2019 – 8,6 mlrd/dolari: 2,8 mlrd/dolari-exporturi, iar 5,8 mlrd/dolari-importuri; 2022 – 13,6 mlrd/dolari: 4,3 mlrd/dolari-exporturi, iar 9,2 mlrd/dolari-importuri; 2023 – 12,7 mlrd/dolari: 4 mlrd/dolari-exporturi, iar 8,7 mlrd/dolari-importuri; 2024, trimestrul întâi, în valoare anuală – 12,4 mlrd/dolari: 3,9 mlrd/dolari-exporturi, iar 8,5 mlrd/dolari-importuri. „Această scădere este determinată pe de o parte de scăderea cu 400 mln/dolari a exporturilor, care este un lucru rău și, pe de altă parte, de scăderea importurilor, care este bine că au scăzut. Nu au scăzut volumele, dar au scăzut prețurile de import”, susține expertul.

Analizând exportul Republicii Moldova de bunuri, economistul a menționat că în 2010 a totalizat 1,54 de miliarde de dolari (mlrd/dolari), dintre care; 0,73 mlrd/dolari-exporturi UE, 0,62 mlrd/dolari-exporturi CSI, iar 0,19 mlrd/dolari-exporturi în alte țări; în 2015 – 1,97 mlrd/dolari, dintre care; 1,22 mlrd/dolari-exporturi UE, 0,49 mlrd/dolari-exporturi CSI, iar 0,26 mlrd/dolari-exporturi în alte țări; 2020 – 2,49 mlrd/dolari, dintre care; 1,66 mlrd/dolari-UE, 0,31 mlrd/dolari-CSI, 0,07 mlrd/dolari-Ucraina, iar 0,45 mlrd/dolari-în alte țări; 2022 – 4,34 mlrd/dolari: 2,54 mlrd/dolari-UE, 0,32 mlrd/dolari-CSI, 0,72 mlrd/dolari-Ucraina; 0,75 mlrd/dolari-alte țări; 2023 – 4,05 mlrd/dolari: 2,65 mlrd/dolari-UE, 0,30 mlrd/dolari-CSI, 0,60 mlrd/dolari-Ucraina, iar 0,05-alte țări; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 3,90 mlrd/dolari: 2,59 mlrd/dolari-UE, 0,23 mlrd/dolari-CSI, 0,47 mlrd/dolari-Ucraina, iar 0, 62-alte țări.

„În 2022 a fost înregistrat un volum mare de export către Ucraina și a fost legat strict de războiul dus de către Federația Rusă. De bază a fost exportul de produse petroliere. Acum exporturile moldovenești au scăzut cu 440 mln/dolari. Aproape corespunde cu scăderea exporturilor către Ucraina. De fapt, noi nu am avut o creștere atât de mare a exporturilor. A fost o creștere virtuală pe fundalul războiului din țara vecină. Acum avem o scădere virtuală. Exporturile Republicii Moldova de bunuri au crescut până în trimestrul întâi din 2023, după avem o stagnare”, a menționat economistul.

Vorbind despre exporturile nete de bunuri (fără reexporturi), analistul economic a afirmat că în 2000 circa 0,5 miliarde de dolari (mlrd/dolari) au fost exporturi, dintre care 0,3 mlrd/dolari-exporturi nete, iar 0,2 mlrd/dolari-reexporturi. În 2010 – 1,5 mlrd/dolari exporturile totale, dintre care: 0,9 mlrd/dolari-exporturi nete, 2020 – 2,5 mlrd/dolari exporturile totale: 1,9 mlrd/dolari-exporturi nete, 2022 – 4,3 mlrd/dolari exporturile totale: 3 mlrd/dolari-exporturi nete, iar 1,3 mlrd/dolari-reexporturi; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 3,9 mlrd/dolari exporturile totale: 2,9 mlrd/dolari-exporturi nete, iar 1 mlrd/dolari-reexporturi.

„Eu sunt pentru reexporturi. Sunt o ramură importantă a economiei, care permite să câștigăm un volum de bani, prin faptul că cumpărăm din anumite țări bunuri și le exportăm în alte țări. O parte din aceste reexporturi sunt integrate în economia noastră. O altă parte, sunt efectul războiului dus de către Federația Rusă în Ucrainei. Dacă scoatem efectul războiului din țara vecină, constatăm că exporturile moldovenești formal creșteau, dar în realitate scădeau. Din 2022 au început a scădea, dar situația din Ucraina a impulsionat un pic și s-a creat impresia că exporturile noastre cresc”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul 2021 a fost foarte bun din punct de vedere al producției agricole. A fost înregistrată o creștere spectaculoasă a exportului de producție agricolă, în special cerealiere. Din păcate anul 2022 nu a fost cel mai bun și Republica Moldova a avut practic exporturile la nivelul anului 2021, după care au scăzut, dar formal erau un pic mai mari datorită efectului războiului. 2023 a fost un an cu exporturi excepționale, datorită exportului de fructe. În timp ce totul scădea, fructele au determinat creșterea , ceea ce a permis o ușoară creștere. Acum totul este într-o stagnare de circa un an, iar scăderea care se înregistrează este că Republica Moldova a pierdut posibilitatea de a importa din Ucraina, dar și a exporta către Ucraina.

Economistul afirmă că cel mai bun exemplu care descrie situația clară sunt produsele petroliere. Republica Moldova niciodată nu a fost un exportator de produse petroliere. În 2015 era la nivel formal de 10 milioane de dolari (mln/dolari). Odată cu începerea războiului Federației Ruse în Ucraina, petrolul a devenit cel mai mare capitol de export al Republicii Moldova. În trimestrul trei din 2023 a ajuns la 680 de milioane de dolari, în valoare anuală. Ulterior, Ucraina a găsit și alte soluții, iar Republica Moldova nu a mai exportat atât de mult petrol în țara vecină. În primul trimestru din 2024, exportul produselor petroliere din Republica Moldova către Ucraina, în valoare anuală, a fost de 307 milioane de dolari. Astfel, a fost pierdut de către Republica Moldova reexportul de produse petroliere.

„Am avut anumite avantaje economice atunci când am vrut să ajutăm Ucraina, dar noi nu am reușit să demonstrăm că le suntem parteneri, o soluție puternică de sprijin și din acest motiv am pierdut reexporturile către Ucraina. Avem o scădere a reexporturilor de bunuri. Avem un an de stagnare la capitolul creșterea exporturilor de bunuri. La capitolul servicii, care au ajuns 40% din exporturile moldovenești, am înregistrat creștere până anul trecut, acum avem o ușoară stagnare. Serviciile sunt cea mai mare oportunitate pentru Republica Moldova și Republica Moldova are un grad de competitivitate foarte bun la acest capito”, a conchis analistul economic.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

După doi ani de cădere, 2021 și 2022, anul 2023 a fost un an de recuperare a salariului mediu pe economie în Republica Moldova. În 2024, veniturile reale ale moldovenilor vor crește semnificativ, iar bunăstarea cetățenilor va fi de două ori mai bună față de 1991, anul obținerii independenței. Totodată, în 2024, salariile angajaților de pe malul drept al Nistrului vor fi mai mari de două ori decât salariile celor din regiunea separatistă transnistreană. Sunt declarații ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, exprimate vineri, 12 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Salariul mediu brut versus salariul mediu net în Republica Moldova (malul drept al Nistrului). Potrivit expertului, în 2010, salariul mediu brut în partea dreaptă a Nistrului a fost de 2972 de lei, iar cel net – de 2485 de lei. În 2015 salariul brut a ajuns – 4538 de lei, iar salariul net – 3752 de lei. În 2020, salariul brut – 7943 de lei, iar salariul net – 6617 lei. În 2023, cel brut a fost de 12355 de lei, iar cel net – de 10500 lei. Pentru 2024 este estimat un salariu brut de 14500 lei, iar cel net – 12350 de lei.

Salariul mediu în Republica Moldova pe extreme de remunerare (10% reprezintă între 60 și 65 de mii de oameni). În 2010, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau un salariu de 760 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 7260 de lei. O diferență de 6500 de lei. În 2015, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau – 1400 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 11600 de lei. O diferență de 10200 de lei. În 2020, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau 2740 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 21300 lei. O diferență de 18650 de lei. În 2023, 10% cei mai prost plătiți  salariați aveau – 4430 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 28910 lei. O diferență de 24480 de lei. În 2024, este estimat că 10% cei mai prost plătiți salariați vor avea un salariu de 5180 de lei, iar 10% cei mai bine plătiți – 35090 de lei. O diferență de 29910 lei.

Creșterea reală a salariului mediu pe economie. Veaceslav Ioniță spune că din 1995 și până în 2023, au fost doar două creșteri reale a salariului mediu pe economie de peste 20%: 24,5% în 2001; și 21,8% în 2002. Creșteri de 10-15% au avut loc în 1996; 2000; 2003; 2004; 2006; 2008; 2018, 2023, dar și în 2024 va fi. În restul anilor, creșterea salariilor a fost sub 10%. Totodată, din 1995 și până în 2023, au fost două descreșteri semnificative ale salariului: -15,4% în 1999; și -10,7% în 2022. -5% s-a înregistrat în 2011. „În 2023, creșterea reală a salariilor a fost una dintre cele mai bune din ultimii 15 ani, de 13,5%. Însă, nu a fost simțită de către populație, deoarece a venit după o descreștere semnificativă din 2022. În 2024 este estimată să fie de 12,2%”, a spus Veaceslav Ioniță.

Salariul mediu lunar din Republica Moldova (la valoarea leului din 2024). Economistul declară că în 1960, salariul mediu lunar din Republica Moldova a fost de 5600 lei. A crescut la 8276 de lei în 1970, la 9537 de lei în 1980. În 1982 a ajuns la cel mai înalt nivel – 9791 de lei, ca scadă până la 6835 de lei în 1881 și la 1320 de lei în 1993. Ulterior, a crescut treptat, până la 2393 de lei în 1995; la 5383 de lei în 2005, la 8072 de lei în 2010; la 12843 de lei în 2020. A scăzut la 11383 de lei în 2022 și a crescut la 12918 lei în 2023. În 2024, estimativ va ajunge 14500 lei.

Creșterea bunăstării populației. Potrivit economistului, în perioada 1951/1955 bunăstarea moldovenilor a crescut în mediu cu 3,1% anual; între 1956/1960 – cu 2,7%; între 1961/1965 – cu 2,8%; 1966/1970 – cu 4,5%; 1971/1975 – cu 1,8%; 1976/1980 – cu 1,1%; 1981/1985 – cu 0,3%. Între 1986/1990 veniturile moldovenilor au scăzut cu 0,9%; iar 1991/1995 –cu 23,7%. În această perioadă a avut loc cea mai mare prăbușire a veniturilor populației. Din 1996 a început din nouă să crească bunăstarea cetățenilor. Între 1996/2000 creșterea a fost de 2%; iar între 2001/2005 – de 15,3%. Începând cu anii 2000 moldovenii au început a pleca masiv peste hotare și deja trimiteau bani acasă. Astfel, că între 2006/2010 veniturile cetățenilor au crescut cu 8,4%; între 2011/2015 – cu 1,7%; între 2016/2020 – cu 7,9%; iar 2021/2024 – cu 3,1%, din cauza crizei mondiale, pe fundalul pandemiei de COVID-19.

Veniturile salariale, după puterea de cumpărare, față de 1991. Analistul economic afirmă că în 1993, față de 1991, la doi ani de la obținerea independenței, veniturile moldovenilor au scăzut aproape de 5 ori. Oamenii aveau venituri mai mici cu 80,7%. Către 1997 – cu 58%; către 1998 – cu 65,8%; către 2001 – 51,5%; iar în 2007 – cu 4,4%. Abia în 2008 veniturile s-au recuperat, depășit pe cele din 1991 cu 9,1%, în 2010 – cu 18,1%, în 2011 – cu 12,2%, în 2012 – cu 19,9%; 2014 – cu 31,5%; 2020 – cu 87,9%; 2022 – cu 66,5%, 2023 – cu 89%, iar veniturile pe care le vor avea în 2024 le vor depăși pe cel din 1991 estimativ cu 112,1%. „În 2024, pentru prima dată, veniturile reale ale populației vor fi de peste două ori mai mari față de cele din 1991. Salariile pe care le vor avea moldovenii în acest an le vor permite să facă cumpărături de două ori mai multe față de 1991”, a afirmat analistul economic.

Salariul mediu brut în Republica Moldova (euro). Potrivit analistului economic, în 2000 salariul mediu brut era de 35,5 euro; în 2005 – de 84 de euro; 2010 – 181 de euro, 2015 – 217 euro, 2020 – 402 euro, 2021 – 429 de euro, 2022 – 525 de euro, 2023 – 622 de euro, iar 2024 – estimativ va fi de 740 de euro. „Partea bună este că moldovenii primesc salariile în lei, iar leul este unul puternic. Anumite bunuri, precum cele de lungă durată: apartamente sau automobile, sunt procurate în euro. În euro, salariile au crescut de două ori, apartamentele au crescut ceva în preț, iar automobilele practic deloc. În prezent, efortul oamenilor de a cumpăra un bun a scăzut de două ori față de 2020. Partea proastă este pentru cei care primesc bani, remitențe, în euro, care s-a depreciat enorm”, a spus analistul economic.

Salariul mediul lunar în Republica Moldova (malul drept al Nistrului și regiunea separatistă transnistreană). Expertul menționează că în regiunea separatistă transnistreană, în ultimii ani, inflația este mai mare decât în dreapta Nistrului. Puterea de cumpărare a salariul de acolo este cu mult mai catastrofală decât în dreapta Nistrului și practic nu este creștere salarială. Însă, dispun de câteva produse de primă necesitate: energie electrică și gaz, care nu sunt la preț de piață, ceea ce permite ca puterea de cumpărare oferită de către salariile de acolo să fie mai mare, dar nu cu mult.

Astfel, până în 2010/2011, salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau aproape egale. După 2011, în dreapta Nistrului au început salariile să crească, iar în stânga Nistrului, și mai mult. În 2015 salariul din dreapta Nistrului era mai mic cu 30% față de cele din regiunea separatistă transnistreană. Către 2016, rezervele valutare în stânga Nistrului s-au epuizat, iar salariile lor s-au prăbușit. În 2024, salariul din regiunea separatistă transnistreană va fi de circa 7500 de lei, iar pe malul drept al Nistrului – de 14500 de lei. „În zece ani, de la un salariu mai mic cu 30% față de stânga Nistrului, pentru prima dată, salariul din dreapta Nistrului va fi de două ori mai mare. În doi ani, malul drept al Nistrului ar putea deveni un punct de atracție pentru muncitorii din stânga Nistrului. Salariul mediu în Chișinău este cu 20% mai mare decât cel de la nivel național și ar depăși 17 mii de lei. Salariile din satele din stânga Nistrului este cu 20% mai mic față de media din stânga Nistrului și ar fi puțin peste 6 mii de lei”, a menționat expertul.

Veniturile populației. Veaceslav Ioniță a mai menționat că în 2000 veniturile moldovenilor au fost de 8,2 miliarde de lei. În 2005 – de 33,8 miliarde de lei; 2010 – 74 de miliarde de lei; 2015 – 104 miliarde de lei, 2020 – 153 de miliarde de lei; 2021 – 176 de miliarde de lei; 2022 – 201 miliarde de lei; 2023 – 216 miliarde de lei; iar 2024, estimativ  vor fi de 238 de miliarde de lei. Totodată, în această perioadă, în anii 2009 și 2014, au scăzut veniturile populației cu 5,6% și respectiv 2,7%.

Veniturile oficiale și neoficiale ale populației. Economistul mai declară că în 2010, moldovenii au avut venituri de 74 de miliarde de lei, dintre care: 31 de miliarde de lei au fost venituri oficiale, iar 34 de miliarde de lei au fost venituri din economia neobservată (remitențe, activități agricole, alte activități neimpozabile). În 2015, din totalul de 104 miliarde de lei venituri: 48 de miliarde de lei au fost venituri oficiale, iar 56 de miliarde de lei – venituri din economia neobservată. În 2020, din cele 153 de miliarde de lei: 84 de miliarde de lei au fost venturi oficiale, iar 69 de miliarde de lei – venituri din economia neobservată. În 2024, din cele 238 de miliarde de lei venituri, 151 de miliarde de lei vor fi venituri oficiale, iar 87 de miliarde de lei, venituri din economia neobservată. „Până în 2017, veniturile din economia neobservată au fost mai mari decât veniturile oficiale. Din 2019, în Republica Moldova, veniturile populației cresc exclusiv din contul veniturilor oficiale. Practic, ponderea economiei neobservate, la capitolul venituri, s-a redus simțitor începând cu 2017”, a conchis economistul.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Pe piața metalelor feroase și neferoase se petrec lucruri nu dintre cele mai bune. Alertele cu referire la colectarea deșeurilor de metal, enunțate în luna septembrie, anul trecut, sunt actuale. „Se încearcă a monopoliza, din nou, și tot mai accentual, piața metalelor”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 5 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Asociaţia patronală din domeniul colectării, reciclării şi exportului metalelor feroase și neferoase „METAL” și Privesc. Eu.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, circa 150 de mii de tone de metal, ceea ce reprezintă circa 50% din metalul care se colectează anual în mod tradițional în Republica Moldova, nu au fost colectate anul trecut și există riscul să nu fie colectate nici în acest an. Totodată, circa 1500 de persoane, care sunt angajate în cadrul companiilor specializate, riscă să rămână fără locuri de muncă, deoarece companiile riscă să falimenteze. Există riscul să fie compromise veniturile a circa 85 de mii de persoane cu venituri mici, care erau antrenate în colectarea metalelor. De asemenea, riscă să fie compromis parcursul european al Republicii Moldova, deoarece nu mai este vorba de economie de piață, libera concurență și neingerința statului în activitățile economice. „Avem un risc sporit de monopolizare. Piața a fost din totdeauna atractivă pentru monopoliști. Atât timp cât a fost monopol, cetățenii, care se ocupau de colectarea matalelor, primeau bani mai puțini, deoarece mergea mai mult la monopolist”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul declară că deșeurile solide colectate în Republica Moldova au fost în 2015 de 2,834 de milioane de tone, dintre care: 1,949 de milioane de tone de către populație și 885 de mii de tone de către instituții și organizații. În 2017 – 3,096 de milioane de tone, dintre care:  2,105 milioane de către populație și 991 de mii de tone de către instituții și organizații. În 2020 – 3,336 de milioane: 2,218 milioane de către populație și 1,119 milioane de către instituții și organizații. În 2021 – 3,311 milioane: 2,189 milioane de către populație și 1,123 milioane de către instituții și organizații. „Deși s-a impus taxă atunci când cumpărăm ceva din plastic, iar banii, circa 250 de milioane de lei, ar trebui direcționați ca oamenii să recicleze plasticul, din 100 de mii de tone de deșeuri din plastic produse anual, doar 3% sunt reciclate. Astăzi, în Republica Moldova, practic unica ramură care reușește bine să colecteze un tip de deșeuri sunt din domeniul metalului, iar statul ar trebui să vadă cum poate sprijini această ramură, dar nu să facă mai rău dacă este”, a declarat expertul.

Economistul susține că în ultimii 15 ani a crescut bunăstarea oamenilor, s-au deschis hotarele, iar moldovenii au importat masiv mașini, dintre cele mai vechi. Astfel, dacă în anul 2000 erau pe teritoriul Republicii Moldova 25 de mii de mașini fantomă, neutilizabile, în 2015 numărul acestora a ajuns la 185 de mii, iar în 2020 – 237 de mii. În luna martie, 2024, este estimat că pe teritoriul Republicii Moldova erau 270 de mii de mașini fantomă, nefuncționale. Astfel, este de vorba de zeci de tone de fier care așteaptă să fie reciclat. Dar, mai sunt și alte tipuri de obiecte din metal importate, care sunt acum doar fier, și pe acest aspect companiile din domeniu lucrau.

Analistul economic afirmă că piața deșeurilor de metale din Republica Moldova în 2015 a fost de 62,1 milioane de dolari. În 2018 a ajuns la 91,8 milioane de dolari. A scăzut la 81,8 milioane de dolari în 2020 și a crescut la 142,5 milioane de dolari în 2021. A scăzut la 53,4 milioane de dolari în 2023, în special legat de conjunctura internațională. În 2024 este estimat să crească la 61,5 milioane de dolari. „Estimăm conjunctura internațională că va fi mai bună. Important este ca și autoritățile statului să acționeze corect în acest domeniu, deoarece cea mai mare parte a banilor merg către populație. Oamenii care lucrează în acest domeniu sunt dintre cei 40% cu cele mai mici venituri”, a afirmat analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că veniturile obținute de către populație din colectarea deșeurilor de metal, în 2015 au fost de 458 de milioane de lei. În 2020 – de 679 de milioane de lei. Cele mai mari au fost în 2021 – de circa 1,356 de miliarde de dolari. În 2022 au scăzut la 766 de milioane de lei, iar în 2023 – la 401 milioane de lei. În 2024 – veniturile sunt estimate să crească la 480 de milioane de lei.

Vorbind despre ponderea veniturilor obținute de la colectarea deșeurilor de metal în totalul veniturilor familiilor antrenate în strângerea de metal, expertul a mai spus că în 2015 a fost de 28%. În 2018 – ponderea a fost de 22,2%. În 2020 – 26,9%; 2021 – 45,5%; 2022 – 22,1%; 2023 – 10,1%; 2024 – estimat 10,7%. „După anul 2021, anul de aur pentru cei antrenați în colectarea deșeurilor, a venit anul 2023, ca cel mai greu pentru aceste persoane. Practic veniturile lor s-au prăbușit. În acest an, situația rămâne practic la fel de nefavorabilă”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că în 2016, prețul mediu de achiziție al metalului de la populație a fost de 95 de dolari pentru o tonă, iar prețul mediu de vânzare al metalului de piața regională – de 217 dolari pentru o tonă. În 2018: 128 de dolari pentru o tonă prețul de achiziție de la populație, iar 315 dolari pentru o tonă – prețul de vânzare pe piața regională. În 2021, prețul de achiziție de la populație a ajuns la 320 de dolari pentru o tonă, iar vânzarea pe piața regională se făcea cu 425 de dolari pentru o tonă. În 2023, prețul de achiziție de la populație a scăzut la 212 dolari pentru o tonă, iar cel de vânzare pe piața regională – la 346 de dolari pentru o tonă. În 2024, estimativ, prețul de achiziție de la populație este de 225 de dolari pentru o tonă, iar cel de vânzare pe piața regională – de 350 de dolari pentru o tonă.

„Cât a fost monopolul, moldovenii au primit doar jumătate din veniturile cuvenite din colectarea metalului. Perioada de aur, fără monopol, au fost anii 2020-2022, când au primit 75% din prețul metalului colectat. În acest an, 2024, va fi circa 65-70%. Introducerea monopolului, așa cum este estimat, va lipsi cetățenii de cel puțin 20% din aceste venituri. În condițiile unui monopol, cetățenii primesc cu peste 20% mai puțin din colectarea metalelor”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Prezent la emisiune, Serghei Lungu, președintele Asociaţiei patronale din domeniul colectării, reciclării şi exportului metalelor feroase și neferoase „METAL”, a spus că sunt patru probleme care necesită a fi rezolvate și a făcut apel la autorități să se implice pentru a veni în susținerea oamenilor cu venituri modeste, care colectează metale.

„La începutul anului 2024 au fost introdusă taxa de 7% din suma tuturor vânzărilor și din suma tuturor serviciilor pentru companiile care dețin licență și vând spre reciclare deșeuri de metale feroase și neferoase. Acest lucru crează disproporționalități enorme pe piață și face imposibilă existența mai multor companii din domeniu și nu-i face competitivi. Nu toate companiile au capacitățile de a exporta deșeuri de metale. Uneori aceste 7% se dublează, se triplează. În următorul an am putea vedea cum foarte multe companii mai mici o să dispară de pe piața colectării deșeurilor de metale”, a atenționat Serghei Lungu.

Potrivit președintelui Asociaţiei patronale din domeniul colectării, reciclării şi exportului metalelor feroase și neferoase „METAL”, a doua problemă cu care se confruntă companiile din domeniu este TVA -ul la deșeuri. „Știm că resturile de metale feroase și neferoase sunt bunuri scoase din uz. Atunci când au ieșit de la producător, pentru ele s-a achitat TVA. Acum, când au devenit deșeuri, se dublează și iese dublu TVA”, a declarat Serghei Lungu.

A treia problemă enunțată este faptul că reprezentanții companiilor feroase și neferoase sunt hărțuiți de către băncile din Republica Moldova, cu închiderea conturilor fără nici un fel de explicații, iar dacă se adresează altor bănci, nu se deschid alte conturi noi, ceea ce face imposibil ca la sfârșitul lunii să fie plătite toate taxele pe care le au față de bugetul de stat. „Mai nou, statul vrea să introducă acest monopol fiscal, în domeniul colectării deșeurilor de metale feroase și neferoase, ceea ce nu este în concordanță cu normele europene, dar și cu impact negativ asupra acestei industrii”, a conchis Serghei Lungu.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că atunci când, pentru prima dată, s-a introdus în relația dintre persoanele fizice și persoanele juridice, ca persoana juridică în numele persoanei fizice să plătească cota lui de impozit pe venit, era o situație. Acum ceea ce este nu este un impozit în favoarea persoanelor fizice. Expertul crede că s-a făcut o greșeală, atunci când s-a introdus un nou sistem de impozitare în Republica Moldova, care este rupt de sistemul fiscal moldovenesc.

„Sperăm foarte mult că această eroare legislativă va fi corectată în cel mai scurt timp. Atunci când se colectează metal, compania care colectează metalul poate și trebuie să plătească în numele persoanelor fizice impozitul aferent veniturilor persoanelor fizice. Dar ceea ce este în prezent, nu mai nu aceasta este. Avem practic un nou sistem de impozitare și la fiecare etapă de tranzacționare se aplică 7% ceea ce este un absurd. Deșeurile nu sunt bunuri. Când au fost bunuri, pentru ele s-a plătit TVA. De aceea aplicarea TVA la gunoi nu este nicăieri în nici o țară. Este important ca Banca Națională a Moldovei să stabilească niște proceduri foarte clare, să fie protejați cetățenii de oricare posibilă situație negativă, dar trebuie asigurată și buna desfășurare a activităților economice. Monopolul este monopol, iar toți cei care pledează pentru monopol, tot ce vor să facă să lipsească populația care colectează metalul de cel puțin 20% din bani”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova continuă să aibă unul dintre cele mai înalte tarife la gazele naturale în rândul țărilor din Europa de est. În ultimii doi ani, Republica Moldova a plătit, față de anii precedenți, cu 20 de miliarde de lei mai mult la procurarea gazelor naturale, determinate de conjunctura internațională nefavorabilă, dar și de modul în care s-a gestionat criza gazelor. De 125 de milioane de dolari este diferența dintre prețul de achiziție, de pe piață, al Energocom și al Moldovei-Gaz de la Energocom. Sunt cifre anunțate, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 29 martie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, până în 2021, Republica Moldova, anual, procura gaz de circa 4,7 – 6,7 miliarde de lei. În 2022 a cumpărat de 15,3 miliarde de lei, iar în 2023 – estimativ de 14,3. În ultimii doi ani, spune Veaceslav Ioniță, Republica Moldova ar fi plătit cu 20 de miliarde de lei mai mult la procurarea gazului, bani pe care autoritățile statului i-au pus pe seama contextului internațional nefavorabil, când la nivel global s-a scumpit gazul și a fost criză energetică. Însă, Veaceslav Ioniță se întreabă dacă toată această sumă poate fi din cauza contextului internațional sau există riscul ca o parte din aceștia bani să fi fost risipiți din cauza managementului defectuos, dacă nu și rău intenționat. „Acești bani sunt din bugetele familiilor noastre, din bugetul de stat, care puteau merge către alte investiții. O parte din acești bani au venit de la partenerii de dezvoltare. Dacă se va demonstra că Republica Moldova nu cheltuit banii cu bună credință, avem o problemă foarte mare”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în 2000, prețul mediu european de procurare al gazelor naturale a fost de 123 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar al Republicii Moldova de 78 de dolari. Până în 2005, Republica Moldova, pe fundalul relațiilor de prietenie cu Federația Rusă, a plătit un tarif mai mic decât media europeană. În 2005, când Republica Moldova a anunțat că își dorește să se integreze în Uniunea Europeană, Federația Rusă a decis că Republica Moldova va plăti din 2010 prețul european la procurarea gazelor. În 2010, prețul mediu european de procurare al gazelor rusești a fost de 289  de dolari, iar al Republicii Moldova – de  250 de dolari.

Potrivit expertului, până în 2020, prețul mediu de procurare al gazelor naturale în Europa și Republica Moldova a fost aproape la nivelul prețului mediu european. În 2021, media europeană de procurare a gazelor a fost de 586  dolari pentru o mie de metri cubi, iar a Republicii Moldova – de 312 dolari. În 2022, media europeană a atins 1448 de dolari, iar prețul plătit de Republica Moldova a fost de 828 de dolari. În 2023, media europeană a scăzut la 504 dolari, iar Republica Moldova a procurat gaze cu 797 de dolari.  Estimativ, pentru primul trimestru din 2024, media europeană este de 300 de dolari, iar prețul plătit de către Republica Moldova este de 595 de dolari.

„Din 2010 și până în 2020, Republica Moldova a plătit pentru gazele naturale procurate aproape de prețul european. Din 2021 a început să plătească mai mult. Și europenii au avut această situație din cauza contextului regional. Însă, în 2024 prețul plătit de către Republica Moldova este aproape dublu față de media europeană. În Europa continuă să scadă, scade și în Republica Moldova, dar nu la fel ca în Europa. De ce? Tot ni se spune că am avut volume pe care a trebuit să le consumăm, dar nu este un argument potrivit”, a declarat expertul.

Economistul menționează că în Republica Moldova sunt două prețuri la procurarea gazelor naturale. Prețul de import/achiziție pe care îl face Energocom, și prețul de achiziție pe care îl face Moldova Gaz și care este inclus în tarif. Din ianuarie 2023 și până în februarie 2024, prețul de achiziție al gazului de către Moldova Gaz de la Energocon ar fi fost mai mare decât media europeană, deși Energocom a procurat gazul aproape la prețul mediu european. De exemplu, în luna iunie, 2023, prețul mediu european de procurare al gazelor a fost de 366 de dolari pentru o mie de metri cubi. Energocom a cumpărat cu 391 de dolari și la vândut Moldovei Gaz cu 568 de dolari. O atare situație a fost atestată până în luna octombrie, 2023.

Totodată, Energocom, în perioada iunie-octombrie, 2023, a procurat 600 de milioane de metri cubi de gaze naturale, cu 240 de milioane de dolari. Ceea ce este straniu, este prețul plătit de către Moldova-Gaz către Energocom, de  365 de milioane de dolari la procurarea celor 600 de milioane de metri cubi. O  diferență de 125 de milioane de dolari. „Ceea ce trebuie să investigheze procurorii este ce firme au vândut gaz în 2023 și care au fost firmele care au vândut în 2022. Câte firme au participat în 2022 la licitație și câte în 2023. Din cele care au participat în 2023, câte au câștigat concursul”, a spus economistul.

Analistul economic a amintit că Republica Moldova a avut situație excepțională până în decembrie 2023 și se întreabă cât de legitimă este decizia de la sfârșitul lunii decembrie, 2023, prin care Moldova Gaz a fost obligată ca până în aprilie, 2024, să procure gaz la prețul de 550 de euro pentru o mie de metri cubi, indiferent care este prețul pe piața internațională, când nu mai este situație excepțională și nici comisia nu mai există. Din ianuarie 2023, și până în februarie 2024, dacă se aplica prețul mediu european, prețul de achiziție al Energocom, Republica Moldova ar fi economisit 272 de milioane de dolari.

Datele analizate de către economist arată că în 2015 moldovenii au consumat 1,007 milioane de metri cubi; 2016 – 1,037; 2027 – 1,034; 2018 – 1,130; 2019 – 1,058; 2020 – 1,127; 2021 – 1,206; 2022 – 869; 2023 – 575. Din trimestru IV, 2023, se înregistrează o creștere a consumului gazelor naturale. În valoare anuală, în trimestru I, 2024, consumul gazelor naturale a fost de 796 de milioane de metri cubi.

Potrivit analistului economic, argumentul invocat de către autorități pentru a explica situația este „cine a știut care va fi consumul de gaze în 2022, 2023 și cine a știut că va scădea”. Analistul economic susține că autoritățile au știut din timp că va scădea consumul de gaze și au acționat ca să fie scăzut. Au știut că în sezonul rece 328,5 milioane de metri cubi de gaze naturale (38%) sunt consumate de către populație; 303,3 (35%) – sectorul energetic; 190,3 (22%) –agenții economici; iar 41 de milioane (5%) – instituțiile bugetare. Pentru sezonul de încălzire 2022/2023 autoritățile au știut că sectorul energetic nu va consuma gaze și va trece la păcură. Au știut că se va procura energie electrică din stânga Nistrului și nu se va utiliza gaz. Au trebuit să știe că agenții economici, fiind constrânși de prețurile mari la gazele naturale, vor reduce consumul, inclusiv prin trecerea la surse alternative. Și populația avea să fie într-o astfel de situație. Totuși, în luna noiembrie, 2023, populația și-a redus brusc consumul de gaze.

Potrivit analizei, în sezonul de încălzire 2022/2023 față de 2021/2022, sectorul energetic a avut o contribuție la reducerea consumului de gaze naturale de 176,98 milioane de metri cubi (43%); din partea populației – 120,07 (29%); agenții economici – 102,45 (25%); instituțiile bugetare – 9,71 (5%). „Aproape jumătate sunt autoritățile statului care au știut că va fi redus consumul de gaze. De aceea, argumentul că nu s-a știut că se va reduce consumul, este unul neserior”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul afirmă că Republica Moldova, din nefericire, continuă să aibă unul dintre cele mai înalte tarife la gazele naturale din estul Europei. Potrivit datelor Household Energy Price Index for Europe (februarie 2024): Republica Moldova a achitat în februarie curent un tarif mediu de 17,20 de lei pentru un cub de gaze naturale; iar din 24 februarie – 14,46 de lei; Bulgaria – 16,42 de lei; Polonia – 15,50 de lei; România – 12,66 de lei; Slovacia – 12,58 de lei; Croația – 9,41; Serbia – 9,37; Ungaria – 5,43; iar Ucraina – 3,96.

Vorbind despre accesibilitatea gazelor naturale pentru populație, în sezonul de încălzire, de pe un salariu mediu net al economiei, expertul a menționat că 1990/1991 moldovenii puteau procura 1430 de metri cubi de gaze naturale; în 1999/2000 – 298; 2005/2006 – 783; 2010/2011 – 492; 2020/2021 – 1521; 2021/2022 – 686; 2022/2023 – 345; 2023/2024 – 635. Iar dacă am fi fost aplicat tarif corect, mediu european, bazat pe prețul de achiziție, moldovenii ar fi procurat astăzi, de pe un salariu mediu, nu mai puțin de 900 de metri cubi.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Ramura strugurilor de masă a devenit numărul unu în totalul exportului de fructe moldovenești, pe fundalul scăderii exportului producției agricole. Dintre toate ramurile producției agricole, este ramura care a avut, în ultimii doi ani, cea mai mai creștere și are un potențial enorm de export. Totodată, permite obținerea celor mai mari venituri de pe un hectar de pământ prelucrat și un număr mai mare de angajați antrenați. Sunt concluzii ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expuse vineri, 22 martie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în Republica Moldova, producția de struguri a atins în 2023 nivelul de 1,63 de miliarde de lei, față de 1,15 miliarde de lei în 2022. Ponderea, în exportul producției agricole de regn vegetal, a fost de 4,8% în 2020 și a ajuns 7% în 2023. Ponderea, în exportul fructelor comestibile: 11,9% a fost în 2020 și a ajuns 24,9% în 2023.

Vorbind despre exportul de fructe din 2023, expertul a spus că strugurii au totalizat 66,3 milioane de dolari; merele – 62,8 milioane de dolari; prunele – 40,8; nucile – 40,5; cireșele – 24,4; caisele – 2,9; iar piersicii – 1,3. În 2022: merele au totalizat 91 de milioane de dolari; nucile – 50,2; strugurii – 42,8; prunele – 15,1; cireșele – 12,9; caisele – 4; iar piersicii – 1,8. „În condițiile în care la noi exporturile au scăzut, exportul producției agricole a scăzut, exportul produselor din regnul vegetal a scăzut, creșterea exportului de struguri de masă este extraordinară”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2000 erau antrenați în lucrări agricole 770,4 mii de persoane, dintre care 585,5 mii pe cont propriu, restul 184,9 mii – salariați. În 2010 a scăzut numărul acestora la 314,7 mii, dintre care 256,6 mii lucrau pe cont propriu, iar 58,1 mii erau salariați. În 2020 a scăzut și mai mult, până la 175,9 mii, dintre care 141,7 mii – pe cont propriu, restul 34,2 mii – salariați. În 2023, estimativ, au fost antrenați în lucrări agricole 178 de mii, dintre care 144 de mii pe cont propriu, iar 34 de mii – salariați.

„Scăderea este determinată de trei factori de bază, unul pozitiv și doi negativi. În primul rând, asistăm la o creștere a productivității muncii în agricultură, cea ce a determinat o scădere considerabilă a necesarului de forță de muncă. Dar, mai avem și doi factori negativi: a scăzut volumul producției agricole și am trecut puternic la creșterea de grăunțoase, care nu asigură nici venituri, nici antrenarea forței de muncă. Astăzi, în Republica Moldova, la 100 de hectare de teren agricol lucrează 9 persoane. Pentru comparație, la 100 de hectare de teren agricol cu struguri de masă este nevoie de 40 de oameni, plus 20 în industria adiacentă”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Referitor la veniturile obținute la hectar, economistul a afirmat că de pe un hectar cu: struguri de masă și mere se obțin puțin peste 8 mii de dolari; sâmburoasele aduc venituri de puțin peste 4 mii de dolari; nucile – 1,8 mii de dolari; floarea soarelui  - 944 de dolari; rapița – 911 dolari; porumbul – 904 dolari; soia – 734 de dolari; grâul – 654 de dolari; orzul – 529 de dolari. Însă, la plantațiile moderne de viță de vie, cu tehnologie intensivă în 2023 s-a obținut între 25-45 mii USD/ha.

Potrivit expertului, producția strugurilor de masă în 2000 a fost estimată la 213 milioane de lei, în 2003 la 313; 2011 – 438; 2018 – 900; 2022 – 1,1 miliarde de lei; 2023 – 1,6 miliarde de lei.

Exportul strugurilor de masă în totalul producției de struguri, spune Veaceslav Ioniță, în perioada 2001/2005 a fost de 9,8%; 2006/2010 – 47,2%; 2011/2015 – 46,8%; 2016/2020 – 54,8%; 2021/2023 – 64,2%. Astfel, 2/3 din toți strugurii de masă produși în Republica Moldova, au mers către export.

Totodată, a menționat analistul economic, exportul strugurilor de masă în perioada 2001/2005 a adus venituri de 2,3 milioane de dolari anual; între 2006/2010 – de 9,9; 2011/2015 – 17,2; 2016/2020 – 28,2; 2021 – 36,1; 2022 – 42,8; iar în 2023 – 66,3.

Cu referire la prețul mediu de export al strugurilor de masă, a menționat că între 2001/2005 a fost de 0,26 dolari per kilogram; 2006/2010 – 0,36; 2011/2015 – 0,44; 2016/2020 – 0,51; 2021 – 0,62; 2022 – 0,69; iar în 2023 – 0,95 de dolari pentru un kilogram. „Dacă la celelalte produse suntem necompetitivi, ceea ce exportă Republica Moldova are o creștere a prețurilor mai lentă decât ceea ce importă, trebuie să exporte mai mult ca să procure aceeași cantitate de bunuri, în ceea ce privește strugurii de masă, stăm foarte bine”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai spus că în 2010 strugurii de masă din Republica Moldova erau exportați în 7 țări; în 2015 deja în 18 țări; 2019 – 28 de țări, 2020 (an pandemic) – 22 de țări;  2021 – 23 de țări; 2022 – 26 de țări, iar în 2023 – 36 de țări. „În 2015, strugurii de masă din Republica Moldova ajungeau în trei țări în proporție de 91%, în 2018 – în proporție de 86%, în 2020 – în proporție 85,2%, în 2021 – 78,2%, 2022 – 64%, 2023 – 67,1%. Avem o adevărată diversificare a pieței de export pentru strugurii de masă din Republica Moldova”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Făcând un top 10 țări unde se exportă strugurii de masă moldovenești, în ultimii doi ani, a declarat că România este pe primul loc cu 30%; Rusia – 24,2%; Polonia – 9,8%; Belarus – 8,5%; Kazahstan – 6,3%; Ucraina – 5,9%; Letonia – 2,8%; Olanda – 2,1%; Mongolia – 1,9%; Kârgâzstan – 1,3%; Alte 30 de țări – 7,4%.

Expertul susține că strugurii de masă din Republica Moldova au fost exportați mai scump în Olanda (3,3% din exportul strugurilor de masă) cu 1,47 de dolari pentru un kilogram; Germania (1,2% din exportul strugurilor de masă) – 1,46 de dolari; Polonia (11,7% din exportul strugurilor de masă) – 1,26 de dolari; Belarus (6,5% din exportul strugurilor de masă) – 1,12 dolari; Mongolia (1,4% din exportul strugurilor de masă) – 1,03 dolari; România (30,8% din exportul strugurilor de masă) – 1,01 dolari; Kazahstan (3,9% din exportul strugurilor de masă) – 1,01 dolari; Lituania (2,8% din exportul strugurilor de masă) – 0,99 de dolari; Prețul mediu de export a fost 0,95 de dolari; Rusia (24,5% din exportul strugurilor de masă) – 0,90 de dolari; Restul 26 de țări (8,6% din exportul strugurilor de masă) – 0,76 de dolari; Ucraina (5,3% din exportul strugurilor de masă) – 0,48 de dolari.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .