În trimestrul doi din acest an, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, exportul de servicii a depășit exportul de bunuri, chiar dacă acum 30 de ani, exportul de bunuri era de șase ori mai mare decât exportul de servicii, chiar și în istoria mai recentă a țării, exportul de bunuri depășea cu mult exportul de servicii. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 17 octombrie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că la capitolul bunuri, datele din prima jumătate a anului, dar deja și cele din lunile iulie și august, arată o tendință nu prea bună.
Exportul de bunuri, a spus Veaceslav Ioniță, a înregistrat un record în trimestrul doi din 2022, de 1,22 mlrd/USD. După, a fost în scădere continuă. Acum a ajuns la minimum de 790 mld/USD. Exportul de servicii a crescut continuu. Ajungând la maximă istorică de 804 mln/USD. „Pentru prima dată în istoria țării, exportul de servicii a depășit exportul de bunuri cu 14 mln/USD. În valori anuale, bunurile încă domină. Republica Moldova trebuie să devină o țară exportatoare de servicii. Trebuie să fie serviciile pe primul loc. „Ne-am dori ca și bunurile să fie exportate, ca serviciile să depășească bunurile, dar nu din contul faptului că bunurile scad, dar din contul faptului că serviciile cresc”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, exportul de bunuri au scăzut de la 4,34 mlrd/USD în valoare anuală, la 3,38 mlrd/USD. Exportul de servicii a crescut, în valoare anuală, de la 2,70 mlrd/USD la 2,88 mlrd/USD. Dacă în 2022, diferența dintre exportul de bunuri și de servicii era de 2,25 mlrd/USD, astăzi este de 490 mln/USD. „Avem o depășire și o tendință clară de dominare a exportului de servicii față de exportul de bunuri. Exportul de servicii domină puternic. La exportul de bunuri scăderea este de 960 mln/USD. Acest lucru îngrijorează. Exportul din servicii avem o creștere de 655 mln/USD. Scăderea exporturilor este amortizată puternic de exporturile în creștere de servicii”, a declarat expertul.
Economistul mai spune că, în valoare anuală, exportul de servicii a ajuns la 46%, iar cel mai probabil, într-un viitor apropiat, va fi 50%. Față de acum cinci ani, când era aproape 34%, este o creștere semnificativă, iar cu 1995, când era 16%, când servicii nu se exportau, acum aproape jumătate din exporturile moldovenești reprezintă serviciile. Exportul de servicii în 2020, deși a înregistrat scădere comparativ cu 2019, deoarece a fost pandemie, și la capitolul servicii de transport de mărfuri și pasageri a fost înregistrată o scădere enormă, acum este înregistrată o creștere promițătoare. Cel mai probabil, va fi depășit nivelul de 3 mlrd/USD, deși pe anumite poziții, nu este utilizat maximum potențial.
În prima jumătate a anului curent, menționează analistul economic, s-au exportat servicii de 1,43 mlrd/USD. Comparativ cu 2020, practic, este o triplare, iar comparativ cu 2019, o dublare. „Exportul servicii este motorul următorilor ani de dezvoltare ai Republicii Moldova, dacă la exportul de bunuri avem o deficit al balanței comerciale, care a ajuns la un nivel scăzut fără precedent, de peste 6 mlrd/USD. Exportăm puțin dar importăm foarte mult și avem o gaură în comerțul nostru extern cu bunuri de pe 6 mlrd/USD. Sunt multe posibilități de acoperi această gaură, iar una dintre ele este exportul de servicii unde avem balanța comercială pozitivă, a menționat analistul economic.
Expertul mai spune că până în 2010 la noi exportul de servicii avea balanța comercială negativă. Cât se exporta atât și se importa. După 2010 a început să fie îmbunătățit exportul de servicii față de importul de servicii. Este vorba de serviciile IT, cele turistice, educaționale, medicale etc.. Astfel, astăzi balanța comercială este pozitivă, de peste 900 mln/USD. „Practic rezolvăm problema cu importul de bunuri, prin faptul că exportăm mai multe servicii și în felul acesta cumpărăm bunuri. O parte însemnată din acești bani de acoperire a deficitului balanței comerciale, 15-20% din balanța comercială negativă, o acoperim din excedentul de export de servicii”, a mai spus expertul.
Principalele servicii pe care Republica Moldova le exportă sunt: serviciile de turism în cadrul călătoriilor și a transportului de pasageri – de puțin peste 1 mlrd/USD, serviciile IT – de 726 mlrd/USD; de transport – 569 mlrd/USD; pentru afaceri - 267 mlrd/USD; de prelucrare a materiei prime aflate în proprietatea terților - 240 mlrd/USD; de instruire - 111 mlrd/USD; de sănătate - 73 mlrd/USD; construcție - 41 mlrd/USD.
Potențialul neexplorat este în ceea ce privește serviciile de transport. După criza din 2020, când a fost pandemie, a fost înregistrată o creștere frumoasă până în 2024. Acum ramura stagnează. De jumătate de an creșterea este zero. Din 2022 și până în prezent, serviciile de transport de mărfuri scad continuu. Deși exportul de servicii de pasageri înregistrează creștere, aceasta nu acoperă scăderea înregistrată la capitolul serviciile de transportul de mărfuri, care este pronunțată. Serviciile de transport aerian au crescut până în 2024. Acum, ramura are o ușoară creștere, însă transportul de pasageri pe cale aeriană înregistrează chiar o ușoară scădere. În primele două trimestre ale anului s-au înregistrat valori mai mici decât anul trecut. Este o încetinire a creșterii curselor charter, iar cât privește la rutele regulate – este o creștere constantă.
Pentru prima dată în istorie, potrivit expertului, a fost depășit exportul serviciilor de instruire. Dacă anul trecut a fost finalizat cu 95 mln/USD, în acest an, în valoare anuală, creșterea a ajuns la 110 mln/USD. Până la sfârșitul anului se va ajunge la 120 mld/USD. O creștere de peste 20% față de 2024. Totodată, Republica Moldova, după 2020, are o creștere fenomenală, o triplare a exportului de servicii de sănătate. În valoare anuală s-a ajuns la 72,5 mln/USD. Până la sfârșitul anului, cel mai probabil, va depăși 80 mln/USD. Aici este vorba doar de exportul serviciilor de sănătate realizate fără a lua în calcul moldovenii plecați care vin acasă pentru tratamente, și fără a lua în calcul cheltuielile conexe pe care le găsim la exportul de servicii de turism, unde sunt ascunse 100-120 mln/USD, pe care îi cheltuie cei care vin în Republica Moldova.
„Potențialul Republicii Moldova este minimul de 20 de ori mai mare. Republica Moldova poate exporta astăzi servicii de sănătate de 1,5 mlrd/USD, lucru care trebuie să devină o prioritate națională. În general, exportul de servicii trebuie să devină o prioritate națională, dar în special exportul de servicii de transport, construcție, educație, sănătate etc.. Cred că cel mai neexplorat potențial este exportul de servicii de sănătate, care poate fi dublat și chiar triplat în următorii ani”, susține expertul.
Referitor la serviciile de prelucrare a materiei prime, economistul menționează că la noi acest segment a mers bine până în 2019. După, este într-o stagnare deja de șase ani, chiar într-o scădere ușoară în prezent. Nu este acordată atenția care se cuvine acestui sector. Chiar s-au întreprins acțiuni care au defavorizat creșterea exporturilor de servicii de prelucrare a materiei prime. Guvernul, parcă înțelege că această ramură este o prioritate, dar atenție nu se acordă.
Despre exportul de servicii IT și pentru business, care se apropii de 1 mlrd/USD, analistul economic a declarat că exportul de servicii de IT înregistrează o creștere frumoasă, iar cel de servicii pentru business, până în 2022 a avut o stagnare, iar după 2022, când Guvernul i-a oferit aceleași facilități ca și ale sectorului IT, ramura a crescut până la 275 mln/USD în 2024. O creștere de peste 50% în doi ani. Acum, și acest segment stagnează. „Ce s-a întâmplat că acest sector stagnează cu tot cu facilitățile oferite”, s-a întrebat analistul economic.
„Noi creștem destul de bine pe anumite sectoare, iar la transport, sănătate, avem o potențial enorm nevalorificat. Creșterea pe care o avem până în prezent poate fi ușor asigurată și în următorii ani, chiar accelerată, iar Republica Moldova să devină o țară exportatoare de servicii. Avem cetățeni care lucrează în sectorul de servicii, avem cetățeni care lucrează în sectorul de bunuri. Republică Moldova trebuie să-și dezvolte economia secolului XXI, care este economia serviciilor, care la noi merge destul de bine”, a conchis expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Sectorul fructelor uscate din Republica Moldova devine treptat o componentă importantă a economiei naționale, reflectând o transformare strategică de la exportul de fructe proaspete la produse cu valoare adăugată. Creșterea constantă a cererii pe piața globală oferă Moldovei oportunitatea de a-și diversifica exporturile și de a-și consolida poziția economică. Însă, pentru a transforma acest potențial într-un avantaj competitiv durabil, este necesară implicarea autorităților prin politici de sprijin, investiții în tehnologii de uscare și promovarea produselor moldovenești pe piețele externe.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a declarat vineri, 10 octombrie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că acest sector poate deveni un motor de dezvoltare pentru agricultură și industria prelucrătoare, contribuind la crearea de locuri de muncă și la creșterea veniturilor din export. Potrivit datelor prezentate, exportul de fructe uscate al Republicii Moldova a fost în 2015 de 7,6 mln/USD, în 2020 – de 11,1 mld/USD, 2022 – 20,6 mln/USD, iar în 2024 – de 22,7 mld/USD. În primele șase luni ale anului 2025 – 11 mln/USD. „Avem o ușoară încetinire legată de prețurile scăzute pentru acest an, dar și volumele de export sunt mai mici. Însă, este cert faptul că Republica Moldova exportă de două ori mai mult fructe uscate față de acum cinci ani. Practic avem o mini ramură a economiei naționale care se dezvoltă dinamic”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul declară că piața globală a exportului de fructe uscate în 2015 a fost de 2,41 mlrd/USD, iar cota Moldovei pe piața globală a fost de 0,31%. În 2020 piața globală a totalizat 2,49 mlrd/USD, iar cota Moldovei – 0,45%. În 2022 – 2,96 mlrd/USD a atins valoarea pieței globale, iar cota Moldovei a ajuns 0,69%. În 2024, piața globală a atins 3,23 mlrd/USD, iar cota Moldovei – 0,70%. „Practic ne-am dublat cota pe plan internațional față de acum zece ani. Nu este foarte mult, dar este promițător. Piața noastră după 2020 a crescut. A crescut și piața globală, dar a noastră mult mai rapid”, a declarat expertul.
Potrivit datelor analizei, cei mai mari exportatori de fructe uscate din lume sunt Turcia cu o pondere de 15,1%; Chile – 9,3%; China – 9,3%; Thailanda – 9,2%; Germania – 6,6%. Moldova este pe poziția 24 cu o cotă de 0,7%. Ucraina ocupă locul 42 cu o cotă de 0,18%, iar România – poziția 66, cu o cotă de 0,04%. Primele zece țări exportă la nivel mondial circa 70% din toate fructele uscate. „Republica Moldova stă bine la acest capitol comparativ cu țările vecine România și Ucraina. Pentru Republica Moldova este o piață de perspectivă. Cel mai mult Republica Moldova exportă fructele uscate în perioada decembrie-februarie, când nu mai pot fi exportate fructe proaspătă. Acest fapt permite Republicii Moldova să-și echilibreze exporturile pe parcursul anului”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai menționat că exportul de fructe proaspete și uscate în 2015 a totalizat aproape 255 mii/tone, dintre care aproape 228 mii/tone în stare proaspătă, iar 27 mii/tone – uscate și congelate. 2020 – 357 mii/tone, dintre care 321,6 mii/tone – în stare proaspătă, iar 42 mii/tone – uscate și congelate. 2024 – 330,1 mii/tone, dintre care aproape 280 mii/tone în stare proaspătă, iar 50,4 mii/tone – uscate și congelate. „Până în 2024, ponderea exportului de fructe uscate a fost de 7-10% anual, iar în 2024 a ajuns la 15,3%. În 2024 am avut o scădere a volumului de fructe proaspete exportate, însă a fost exportat cel mai mare nivel de fructe uscate. În 2024 am avut una dintre cele mai mici roade din ultimii ani”, a menționat economistul.
Analizând datele pentru ultimii trei ani, analistul economic afirmă că Republica Moldova a exportat fructe uscate în România în proporție de 16,4%; în Germania – 12,1%; Bulgaria – 8,3%; Polonia – 6,8%; Franța – 6,5%; Spania – 6,4%; Rusia – 5,8%; Ucraina – 4,8%; Italia – 4,8%; iar în Kazahstan – 4,6%. Pe de altă parte, România a importat fructe uscate din Republica Moldova la nivel de 17% din volumul de fructe uscate importate în țară. Cele mai multe fructe uscare, aproape 21%, le-a importat din Polonia.
Referitor la exportul de fructe uscate, expertul a spus că în 2015 a totalizat 7,6 mln/USD. De 6,1 mln/USD s-au exportat prune uscate; de 0,1 mln/USD – mere uscate, iar de 1,5 mln/USD – alte fructe uscate. În 2020 s-a ajuns la 11,1 mln/USD. De 8 mln/USD s-au exportat prune uscate, de 1,8 mln/USD - mere uscate, iar de 1,4 mln/USD – alte fructe uscate. 2024 – 22,7 mln/USD: de 16,8 mln/USD – prune uscate, de 4,1 mln/USD - mere uscate, iar de 1,7 mln/USD – alte fructe uscate.
În baza datelor pentru ultimii trei ani, structura de export al fructelor uscate este: 74,9% - prune uscate; 16,7% - mere uscate; iar 8,3% - alte fructe uscate, iar structura exportului de fructe prelucrate este: uscate, congelate și semifabricate. În 2015, exportul de fructe prelucrate a fost de 8,3 mln/USD, dintre care: 7,6 mln/USD-fructe uscate, iar 0,7 mln/USD-fructe semifabricate. 2020 – 11,8 mln/USD, dintre care: 11,1 mln/USD-fructe uscate, 0,7 mln/USD-fructe congelate, iar 0,1 mln/USD-fructe semifabricate. 2024 – 26,5 mln/USD, dintre care: 22,7 mln/USD-fructe uscate, 3,6 mln/USD-fructe congelate, iar 0,3 mln/USD-fructe semifabricate.
În ceea ce privește prețurile, a mai spus Veaceslav Ioniță, piața fructelor uscate se caracterizează prin fluctuații mai mari față de cea a fructelor proaspete. Acest aspect explică, parțial, de ce exportul de fructe proaspete continuă să domine. În anul curent, exporturile de fructe proaspete au atins cel mai mare preț istoric, înregistrând o tendință de creștere constantă. În schimb, prețurile fructelor uscate sunt mult mai variabile. Cel mai ridicat preț de export a fost înregistrat în 2022, când s-a ajuns la 3,2 USD/kg în primele trei luni ale anului. Cel mai scăzut nivel a fost consemnat în ultimul trimestru din 2024, respectiv 1,6 USD/kg. În trimestrul al doilea din 2025, prețul mediu de export s-a situat la 2,5 USD/kg.
„Deși volumele exportate în 2025 nu vor fi foarte mari, nivelul bun al prețurilor lasă să se prevadă că anul va fi încheiat cu un nou record istoric, atât din punct de vedere al valorii totale a exporturilor, cât și al prețului mediu. Un avantaj important al fructelor uscate este că acestea permit extinderea perioadei de export și valorificarea producției pe tot parcursul anului, spre deosebire de fructele proaspete, la care sezonalitatea și stabilitatea prețurilor sunt mai pronunțate”, a conchis expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Cota Uniunii Europene (UE) în exportul prunelor moldovenești a ajuns la 85%. Germania, România și Polonia sunt câteva dintre țările UE care au devenit tradiționale pentru exporturile de prune din Republica Moldova. „Avem o dependență plăcută de UE. Rusia, care a fost cândva piață tradițională, a ajuns una nesemnificativă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 19 septembrie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Expertul a amintit că UE a oferit anterior Republicii Moldova anumite cote preferențiale ca să-și crească exportul de fructe, pe fundalul războiului dus de către Rusia contra Ucrainei. Aceasta a permis țării să-și crească potențialul de export al prunelor în condiția când exportul altor produse a scăzut, să intre în top 10 cei mai mari exportatori de prune din lume, după ce în 2023 am fost chiar pe locul 3. Din păcate, în acest an, 2025, Republica Moldova nu mai are acele cote preferențiale, care au permis anterior exporturi spectaculoase și riscă să aibă regrese la acest capitol.
„70% din toate prunele moldovenești sunt exportate în luna septembrie (33,5%) și octombrie (35,7%). La noi sezonul recoltei prunelor începe când recoltetele din alte țări, din UE inclusiv, se termină. În felul acesta este prleungit consumul de prune în Europa.”, a declarat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în perioada 1996/2000, Republica Moldova avea 26,5 mii/ha de plantații cu prune, iar în 2024 s-au înregistrat 17,1 mii/ha de plantații. Astfel, există un potențial mare de creștere și dezvoltare a acestei ramuri. Deși în 2024 a fost înregistrată și cea mai mică roadă din ultimii zece ani, a fost exportat cel mai mare volum de prune. „Pentru prima dată în istoria țării, în 2024 s-au exportat mai multe prune decât s-a consumat local. În anii 2000 Republica Moldova exporta doar 3% din volumul pronelor recoltate. Practic toate prunele crescute în țară erau destinate consumului local. În 2024 s-au exportat 55% din recolta de prune moldovenești”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că în 2023 Republica Moldova a exportat 70 de mii de tone de prune datorită facilităților oferite de către UE, după ce în 2022 a exportat doar 29 de mii de tone. În 2024, deși erau în vigoare facilitățile, însă roada a fost mică, s-au exportat 52,7 mii de tone, dar la un preț foarte bun. „Atunci când am exportat mai puțin, cum a fost în 2022, și bani au venit mai puțini. Paradoxul a fost în 2024, când volumele de export au scăzut cu 17 mii de tone, dar volumul de bani a crescut cu 10%, de la 41 de milioane de dolari la 44,5 milioane de dolari, atingând maxima istorică”, a afirmat economistul.
Analistul economic a menționat că dacă în 2015 prețul mediu de export al prunelor moldovenești era de 0,24 de dolari/kg, în 2024 a ajuns la 0,84 de dolari/kg. Astfel, în 2024 a fost înregistrată cea mai bună conjunctură internațională. „Suportul pe care l-am primit de la partenerii externi a dus la ceea că Republica Moldova s-a poziționat destul de bine ca producător și exportator de fructe și am avut o creștere spectaculoasă a prețurilor de export, datorită noilor piețe de desfacere, deși am avut roadă mai mică și volume de export mai mici”, a menționat analistul economic.
Expertul a mai spus că în 2020, veniturile agricultorilor din realizarea producției de prune, au totalizat 690 de milioane de lei, iar în 2024 – 1 miliard și 120 de milioane de lei. În mare parte din contul prunelor exportate, deși a fost înregistrată cea mai mică roadă. Dacă în 2015 câștigul din vânzarea prunelor a fost de 16 mii/lei/ha, în 2024 a ajuns la 65,5 mii/lei/ha. Dacă până în 2013 Republica Moldova exporta prune în două-trei țări, din 2014, când Federația Rusă a impus embargou fructelor moldovenești, Moldova și-a diversificat masiv piețele de desfacere. În 2023, a exportat prune în 33 de țări, iar în 2024, din cauza unei recolte mai mici, prunele moldovenești au ajuns în 30 de țări. În 2012, aproape toate prunele moldovenești mergeau către CSI. După 2014 lucrurile s-au inversat. În 2024, în UE au ajuns circa 85% din prunele moldovenești. „UE înseamnă volume de export mai mari, UE înseamnă prețuri mai bune de export și înseamnă o piața mare de desfacere”, a spus expertul.
Țările unde au fost exportate în 2024 prunele moldovenești au fost Germania cu o cotă de 22,3%; România – 18,6%; Polonia – 16,2%; Rusia – 9,5%; Olanda – 6,2%. Restul țărilor sub 4%. Față de 2023, în 2024 cota de export către Germania a crescut, dar și prețul de export, cu 35%. „Clar se vede că Germania este o piață apreciată de către exportatorii moldoveni de prune. România este deja o piață tradițională. Polonia este în creștere în preferințele agricultorilor noștri. Cel mai bun preț a fost în 2024 în Marea Britanie - 1,36 de dolari pentru un kilogram, dar cota de export a fost de doar 2%. Către Germania a fost, la fel, unul dintre cele mai bune prețuri – 1,33 de dolari pentru un kilogram, pentru o cotă de 22,3%.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Scăderea depozitelor persoanelor juridice indică o creștere a încrederii mediului de afaceri și orientarea capitalului către investiții productive, ceea ce poate susține dezvoltarea economică a țării pe termen mediu și lung. „În prima jumătate a anului curent, după o perioadă lungă de timp, depozitele persoanelor juridice din sistemul bancar a început să scadă” a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 1 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în prima jumătate a anului curent, volumul depozitelor din bănci, în valoare anuală, a ajuns la 133,2 mlrd/lei, iar în 2024 a totalizat 129 mlrd/lei. Dacă în 2020, depozitele în bănci au crescut cu 11,3 mlrd/lei, în 2022 – cu 4,9 mlrd/lei, 2024 – +15,2 mlrd/lei, în prima jumătate a anului curent – +4,1 mlrd/lei. „În 2024 s-a temperat lejer fenomenul ducerii banilor la bănci. În 2025 s-a temperat și mai mult. Partea bună este că se temperează corect”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că în perioada anilor 2010/2012, băncile ofereau credite cam de aceeași sumă, însă după criza din 2014 situația s-a schimbat negativ. Băncile au acumulat aproape 114 mlrd/lei drept depozite, iar credite au dat de doar 63,9 mlrd/lei. Surplusul de bani din sistemul bancar a ajuns la maxima istorică de 50 mlrd/lei. În prezent, depozitele cresc, iar creditarea crește cu mult mai rapid. Anul trecut, după o perioadă lungă de timp, surplusul de lichidități a scăzut la 48,3 mlrd/lei. În prima jumătate a anului curent a scăzut la 39,2 mlrd/lei.
În 2023, afirmă economistul, atât cetățenii cât și agenții economici, duceau lunar la bănci 1,5 mlrd/lei. Agenții economici în loc să-și investească banii pe care îi au, să mai ia credite pentru dezvoltarea afacerii, făceau depozite. Acesta a fost un semnal alarmant pentru economia țării. Însă, în prima jumătate a anului 2025, depozitele persoanelor fizice au fost de 768 mlrd/lei lunar, iar a persoanelor juridice au fost lunar mai mici cu 85 mld/lei. „Moldovenii continuă să ducă bani în bănci deoarece nu au opțiuni investiționale. Depozitele persoanelor juridice s-au redus, ceea ce este îmbucurător. În prima jumătate a anului curent, lunar ei au retras câte 85 mln/lei”, a afirmat economistul.
Cu referire la creditarea netă a mediului de afaceri (creditele luate minus depozitele din bănci), analistul economic a menționat că în economia unei țări este pozitivă. Băncile i-au bani de la populație și dă credite oamenilor de afaceri. În istoria Republicii Moldova, în 2021, 2023, 2024 dar și în primele trei luni din 2025, a fost înregistrat un fenomen negativ fără precedent. Oamenii de afaceri nu luau credite pentru a investi în afaceri, dar proprii bani îi făceau depozite. Nu populația ducea banii la bancă ca oamenii de afaceri să se împrumute pentru proiecte investiționale, dar oamenii de afaceri făceau depozite bancare și oamenii de creditau pentru consum. „În trimestrul doi din acest an, pentru prima dată după doi ani și trei luni, avem creditarea netă pozitivă a oamenilor de afaceri. Aceasta arată că situația se îmbunătățește. Oamenii de afaceri se creditează, totodată reducându-și depozitele din bănci. Această temperare a creșterii depozitelor bancare este una pozitivă”, a menționat analistul economic.
Economiile nete ale persoanelor fizice (banii depuși în bănci minus creditele contractate), potrivit expertului, au înregistrat în prima jumătate a anului curent o scădere de 1,6 mlrd/lei. Moldovenii mai mult s-au creditat decât au făcut depozite. „În cazul Republicii Moldova o asemenea situație este pozitivă. Măsurile întreprinse în ultimii ani de către Banca Națională a Moldovei a inhibat economia țării urmare a reducerii creditării populației. În prezent, după acești ani de criză, se înregistrează o accelerare a consumului și cheltuielilor din partea populației”, a declarat expertul.
Economistul este de părere că moldovenii dus banii în bănci deoarece statul nu are instrumente financiare pentru a se folosi de banii oamenilor economisiți. Moldovenii pot să țină banii acasă, în bănci sau să facă investiții în imobile. Însă, Guvernul Republicii Moldova a lansat inițiativa de a oferi oamenilor hârtii de valoare de stat. „Încurajarea mea este să faceți economii în lei moldovenești, să nu țineți banii acasă. Dacă nu sunteți gata să faceți investiții pasive, precum în imobile, cel puțin hârtiile de valoare de stat sunt un instrument mai bun. În 2022 statul dădea pentru hârtie de valoare de stat de doi ani – 20,4%, iar banca pentru dobânzile depozitelor – 7,4%. Băncile luau banii moldovenilor depuși depozite și cumpărau hârtie de valoare de stat pentru a obține venituri”, a menționat economistul.
Raportate la PIB, spune expertul, depozitele au reprezentat în 2013 – 43,4%, în 2019 – 32,5%, 2020 – 39,9%, 2022 – 34,6%, iar în 2024 – 39,9%. În prima jumătate a anului curent a reprezentat 39,8%. În ultimii ani, mai spune expertul, creșterea depozitelor în bănci are loc din contul depunerii în lei moldovenești, care devine din ce în ce mai de încredere în rândul populației. 2/3 sau 65% din toate depozitele sunt efectuate de către moldoveni în lei. Cel mai mare nivel din istorie.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Sectorul de construcții din Republica Moldova se confruntă cu o instabilitate majoră a forței de muncă, caracterizată printr-un grad ridicat de muncă neformală, lipsa dezvoltării profesionale și o fluctuație mare a angajaților, ceea ce subminează calitatea, siguranța și sustenabilitatea pe termen lung a acestui domeniu. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 18 iulie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în primul trimestru din acest an, în valoare anuală, volumul lucrărilor de construcție a fost de aproape 21 de miliarde de lei (mlrd/lei). În municipiul Chișinău, în 2021, valoarea lucrărilor de construcție al locuințelor a fost estimată la 5,6 mlrd/lei, iar valoarea de piață a locuințelor noi construite – la 25,5 mlrd/lei. În 2024, valoarea lucrărilor de construcție al locuințelor a fost estimată la 4,5 mlrd/lei, iar valoarea de piață a locuințelor noi construite – 14,1 mlrd/lei.
„Există o discrepanță mare dintre volumul construcțiilor din municipiul Chișinău și restul teritoriul Republicii Moldova. În ultimii cinci ani, 72,9% sau 3 din 4 lucrări de construcție, ca volum de bani, s-a realizat în municipiul Chișinău. Aici se construiesc cele mai multe locuințe. În ultimii cinci ani, în municipiul Chișinău, volumul construcțiilor pe cap de locuitor a fost estimat la 25,7 mii de lei (mii/lei), urmat de municipiul Strășeni cu 8,3 mii/lei pe cap de locuitor. Investițiile și lucrările de construcție în majoritatea raioanelor țării sunt de 25 de ori mai mici”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că problema cu care se confruntă ramura construcției este faptul că 60% din populația ocupată în acest domeniu activează în sectorul neformal. În 2024, în sector au lucrau 64 de mii de persoane, dintre care 24 800 erau salariate, iar 39 200 au muncit la negru. Totodată, anual, 40% dintre angajații ramurii de construcții sunt noi veniți. Acest fapt vorbește despre faptul că în această ramură nu există creștere profesională, deși cei care vin să lucreze în domeniu, sunt în mare parte tinerii. Dacă în zonele urbane 50% activează oficial și 50% neoficial, în zonele rurale – doar 26,4% sunt angajați oficial., iar restul 73,6% nu sunt asigurați medical și social.
Economistul a declarat că salariul în ramura construcției, până în anii 1990 a fost cu circa 15% mai mare decât media pe economie. După anii 1990 și până în 2005, în unii ani, a fost chiar și cu 50% mai mare. În prezent este cu 15% mai mic. Însă, o bună parte dintre cei care activează în ramura construcției primesc salariul în plic. Salariul real pe care îl primește o persoană angajată oficial este cu 15-20% mai mare decât media pe economie. Partea proastă este că nu tot salariul îl primește oficial. Pe lângă faptul că 60% activează neoficial, dintre acei 40% angajați oficial, 25% din salariu îl primesc neoficial. Ca rezultat, în 2024, din neachitarea asigurărilor sociale, medicale, dar și alte taxe și impozite, de către o parte a angajaților din ramura construcției, ratările bugetului public național din munca neoficială au fost de 4,2 miliarde de lei. În 2023 s-au ratat 3,6 miliarde de lei, iar în 2022 – 3,2 miliarde de lei.
Porivit analistului economic, avuția moldovenilor este în cea mai mare parte în imobile, ceea ce reprezintă sectorul de construcții, iar protecția și garanția privind buna execuție a unui bun imobil ține de ramura construcției, iar sindicatele și patronatele din Republica Moldova își doresc instituirea unei instituții, denumite generic Casa Socială a Constructorului, după modelul României.
„În România, un angajat din ramura construcției, în perioada în care nu lucrează, primește 75% din salariul pe care îl are în perioada când are activitate. Dacă ai contribuția angajatorului, angajatului și a investitorului, este asigurată protecția ramurii. Protejând această ramură, care este motorul unei economii, este protejat fiecare dintre noi. Ramura construcției, unde se înregistrează o fluctuație anuală excesivă a angajaților, unde nu poate fi garantată calitatea unei bune execuții a i construcțiilor, trebuie scoasă din zona neobservată a economiei în zona observată. Cu asemenea tendințe pe care le avem în prezent este imposibil să dezvolți o ramură și să crești profesioniști”, a conchis expertul.
Analiza a fost realizată realizată în parteneriat cu Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții „SINDICONS” din Republica Moldova, Federația Patronatului din Construcții și Producerea Materialelor de Construcții din Republica Moldova și Federația Unită a Muncitorilor din Danemarca 3F.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe:
Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul;
Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Linkedin - https://www.linkedin.com/in/idis-%E2%80%9Eviitorul%E2%80%9D-11ab1620a/;
Telegram - https://t.me/idis93 ;
Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539;
Tiktok - https://www.tiktok.com/@idis.viitorul .
Sutele de mii de unități auto, procurate de-a lungul anilor pentru transportul mărfurilor moldovenești, ar putea deveni o problemă, odată ce autoritățile intenționează să reabiliteze infrastructura căilor ferate. „Calea Ferată fiind lăsată de izbeliște și-a pierdut rolul pe care îl avea în transportul mărfurilor. Între timp au fost procurate multe unități auto pentru transportul mărfurilor. Acum, toți înțeleg că pentru a salva drumurile este nevoie să fie reabilitată Calea Ferată. Ce facem cu sutele de mii de unități auto procurate pentru transportul mărfurilor”, s-a întrebat vineri, 27 iunie, 2025, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova, în prezent, înregistrează o ușoară scădere a serviciilor de transport al mărfurilor, o ușoară creștere a serviciilor de transport al pasagerilor și o creștere promițătoare a serviciilor de transport avia. În opinia sa, exporturile moldovenești în scădere cauzează scăderea serviciilor de transport a mărfurilor. Doar consumul interior al mărfurilor mai menține această ramură. Însă, spune Veaceslav Ioniță, odată cu primele recolte agricole din acest an, exporturile ar urma să se cunoască creșteri, iar transportatorii vor avea o activitate mai intensă.
„Serviciile de transport a mărfurilor în Republica Moldova în 2022, când a început războiul dus de către Federația Rusă contra Ucrainei, a crescut spectaculos față de 2020, când a fost pandemie și secetă și a avut loc o prăbușire a serviciilor de transport. Serviciile de transport a mărfurilor sunt în strânsă legătură cu exporturile moldovenești. Dacă Republica Moldova are exporturi, au și transportatorii activitate. Nu sunt exporturi, transportatorii nu au activitate”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că de mai bine de doi ani scad exporturile de mărfuri moldovenești, dar și serviciile de transport, în special al transportului de mărfuri, deoarece se exportă mai puțin. În primul trimestru din acest an a fost înregistrată o ușoară scădere a indicelului transportului de mărfuri. Acesta a crescut constant începând cu 2010, cu excepția anilor 2014/2015, când Federația Rusă a impus embargou mărfurilor moldovenești, dar și a anului 2020, din cauza secetei agricole. În 2023 a fost înregistrată o ușoară reanimare a ramurii pe fundalul războiului din țara vecină. Însă, această activitate deja nu mai este profitabilă. În 2024 a avut loc o ușoară recuperare după șocurile prețurilor din 2021/2022/2023.
Economistul afirmă că Republica Moldova a schimbat paradigma de transport a mărfurilor. Până în 1990, mărfurile în proporție de 90% erau transportate pe calea ferată. Astăzi, 94% din toate mărfurile moldovenești sunt realizate cu transportul auto. Dacă în 2002, căile ferate transportau 14 mln/tone de mărfuri, în prezent transportă 2,4 mln/tone. Cel mai mic nivel din istoria țării. Dacă în 2005, transportul auto realiza 2,4 mlrd/tone/km în 2024 a ajuns să transporte 7,5 mlrd/tone/km. Transportul feroviar a scăzut de la 3,7 mlrd/tone/km în 2006 la 0,5 mlrd/tone/km în 2024. „Republica Moldova are o rețea de căi ferate bună, însă pe anumite segmente are nevoie de reabilitare ca să fie deblocată activitatea de transport a mărfurilor. Cu transportul auto practic sunt distruse drumurile naționale. Republica Moldova, nemodernizând căile ferate, a permis dezvoltarea exclusivă a transportului auto, și s-a ajuns la supra încărcarea drumurilor și ca rezultat are loc distrugerea lor”, a afirmat economistul.
Analistul economic menționează că odată ce calea ferată nu mai era o soluție pentru transportul de mărfuri, intensiv au fost procurate autovehicule. Dacă în 2005 erau 81,8 mii de autovehicule, în primul trimestru din 2025 s-a ajuns la 225,8 mii/unități, în condițiile în care în primul trimestru din acest an, volumul de mărfuri transportat a scăzut nesemnificativ, iar numărul de unități auto a crescut. Astfel, numărul de mașini utilizate la transportul mărfurilor este mare pentru un volum de mărfuri în scădere.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și
Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Pe malul stâng al Nistrului, salariile și pensiile locuitorilor sunt, în 2025, de aproape două ori mai mici față de salariile și pensiile moldovenilor de pe malul drept al Nistrului. În 2024, în stânga Nistrului salariul a crescut real cu 4%, iar pensiile au fost mai mici față de 2023 cu -0,8%. Declarațiile au fost făcute vineri, 13 iunie, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului declară oficial că sunt în număr de 450 de mii de locuitori, însă, estimările sale personale, arată că, în realitate, ar fi, cel mai probabil, circa 280 de mii de oameni, dintre care 155 de mii s-ar afla peste hotarele țării sau pe teritoriul Republicii Moldova.
Produsul Intern Brut (PIB) în stânga Nistrului, afirmă expertul, din 2021 și până în 2024, nominal, practic nu a crescut. A fost 19,3 mlrd/ruble în 2021 și a ajuns la 20.1 mlrd/ruble în 2024. PIB-ul malului drept a mers mai bine. În 2024, PIB-ul regiunii separatiste a ajuns 30% din valoarea anului 1989, când a fost înregistrată cea mai bună performanță, iar al malului drept –73,4% din nivelul anului 1989. PIB-ul pe malul drept este 92,5 mii/lei pe cap de locuitor, iar pe malul stâng – 49,2 mii/lei per capita. De aproape două ori mai mic.
„În 2024, PIB-ul malului drept a înregistrat o creștere aproape invizibilă, pe malul stâng – o descreștere de -5,4% și continuă să descrească și în 2025. Malul drept, în 14 ani, a avut o creștere anuală medie de +2,6% a PIB. Pe malul stâng creșterea a fost de +0,45%. Un ritm de șase ori mai mic față de ritmul de creștere al malului drept. La ei, relativ, situația este un pic complicată”, a afirmat expertul.
Economistul susține că salariul mediu lunar, în trimestrul unu din acest an, pe malul drept al Nistrului, a fost de 14600 lei, iar pe malul stâng – 7600 lei. Până în 2010, salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau relativ egale. După 2010 a fost o perioadă când în stânga Nistrului salariile au fost mai mari, chiar și cu 50%, față de salariile celor de pe malul drept. Din 2016, când stânga Nistrului a rămas fără rezerve valutare, iar relațiile comerciale s-au complicat în regiune, a început discrepanța salarială. „Pe malul stâng a ajuns, astăzi, de aproape două ori mai mic față de salariul de pe malul drept. Creșterea reală a veniturilor salariale în 2024 pe malul drept a fost de 8%, iar pe malul stâng – 4,1%”, a spus economistul.
Analistul economic mai menționează că și pensiile au fost până în 2010 relativ egale. În 2016, pensiile în regiunea separatistă a ajuns de două ori mai mare decât în dreapta Nistrului, ceea ce a stârnit la acea vreme nedumeriri în societate. Dar, în foarte scurt timp, în regiune lucrurile au început a se înrăutăți. În 2024, pensia medie lunară pe malul stâng a fost 1859 lei, iar în dreapta Nistrului – 3800 lei. De două ori mai mică.
„Creșterea reală a pensiei în 2024, pe malul drept a fost de 4,6%, iar pe malul stâng – în scădere cu -0,8%, deoarece a fost indexată sub rata inflației. Astăzi, un pensionar din stânga Nistrului real este mai sărac decât a fost în 2015 și este puțin mai bogat decât în 2001. Timp de 25 de ani bunăstarea pensionarilor de pe malul stâng aproape nu s-a schimbat”, a menționat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a mai spus că din 2001 și până astăzi, pe malul stâng al Nistrului, creșterea prețurilor la bunuri și servicii a fost de 970%, iar pe malul drept – de 624%. Pe malul stâng, ceea ce se cumpăra în 2001 cu 1 leu, astăzi sunt necesari 9,7 lei. Pe malul drept, ceea ce se cumpăra în 2001 cu 1 leu, astăzi sunt necesari 6 lei. „Deși beneficiază de prețuri mici la unele resurse energetice, având o economie fragilă, prețurile la unele produse au crescut cu mult mai mult în stânga Nistrului, astfel, situația pentru populația de acolo nu este în prezent cea mai bună”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în 2025, moldovenii pot cumpăra bunuri și servicii de pe salariile pe care le au de 4 ori mai multe, iar cei din stânga Nistrului de 2,8 ori, ca și în 2015. „Zece ani în stânga Nistrului veniturile salariale real nu au crescut deloc, chiar dacă nu li s-a scumpit gazul și electricitatea. Nominal a fost o creștere, care a fost umbrită de inflație”, a afirmat expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
După 2015, în Republica Moldova, pomușoarele au devenit o ramură importantă a economiei naționale. În prezent, Republica Moldova avansează rapid la capitolul exportului de pomușoare înghețate, dar și consumul acestora, în rândul moldovenilor, a crescut. „Pomușoarele înghețate ne permit să creștem exporturile de pomușoare, chiar și în afara sezonului, dar și să devenim mai competitivi pe această piață”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 6 iunie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, pomușoarele produse în Republica Moldova sunt: căpșunele – 61,9%; zmeurele – 32%; coacăzele – 4%; cătini – 0,4%; murele – 0,3%; agrișii – 0,2%; alte pomușoare – 1,2%. Astăzi, suprafața terenurilor cultivate cu pomușoare este de 2,5 ori mai mare decât a fost în perioada anilor 1990. Dacă în acea perioadă, pomușoarele erau în proporție de 85% în cadrul gospodăriilor agricole, după prăbușirea sistemului economic sovietic, gospodăriile agricole au dispărut din calitatea de jucători pe piața pomușoarelor, astfel, populația a ajuns să dețină astăzi o cotă de circa 70% din suprafețele cultivate cu pomușoare.
Expertul susține că până în 2015 moldovenii consumau de cinci ori mai puține pomușoare decât în prezent, iar 50% erau de import, în lipsa lor pe piața locală. În ultimii ani, producția locală de pomușoare a crescut de zece ori, iar astăzi, dintre toate tipurile de pomușoare consumate de către moldoveni, 80% sunt producție locală. Restul sunt de import, în special în afara sezonului, și sunt pomușoare care nu pot fi produse în Republica Moldova.
Economistul afirmă că moldovenii în perioada sovietică consumau anual 400 de grame de pomușoare pe cap de locuitor. În 2023 au consumat 9,8 kilograme pe cap de locuitor, iar în 2024, din cauza unui an agricol mai prost – 8,8 kilograme pe cap de locuitor. „În acest an cel mai probabil moldovenii vor depăși consumul de 10,5 kilograme pe cap de locuitor, poate chiar mai mult. Apar și tipuri noi de pomușoare care se produc în Republica Moldova, dar apar și pomușoarele congelate, care dezvoltă ramura și îi oferă o perspectivă de valorificare”, a spus economistul.
Analistul economic menționează că în 2016 piața pomușoarelor din Republica Moldova a fost estimată la 304 milioane de lei, în 2020 a ajuns la 430 de milioane de lei, în 2022 – la 1 miliard 055 de milioane de lei, iar în 2024 – 838 de milioane de lei. Anul trecut, 466 de milioane de lei a fost estimată producția locală vândută local, 260 de milioane de lei – producția de import, 69 de milioane de lei – producția locală exportată, iar 43 de milioane de lei – producția exportată în stare congelată, care capătă extindere din 2020, când a fost exportată în volum de 11 milioane de lei. Exportul pomușoarelor congelate a crescut cu practic 50% potențialul de export al țării.
Referitor la exportul de pomușoare, Veaceslav Ioniță a spus că în 2021 a fost înregistrat cel mai mare volum de export al pomușoarelor, de 4,7 milioane de dolari. În 2024 s-a exportat de 3,9 milioane de dolari. De bază se exportă căpșunele și zmeurele. În baza datelor din ultimii cinci ani, sunt cinci țări de bază unde sunt exportate pomușoarele moldovenești: Rusia – 41,1%; Polonia – 32,6%; România – 18,6%; Belarus – 3,9%; Serbia – 2,6%; alte țări – 1,2%. Polonia și România până în 2020 practic nu erau prezente ca piață de export pentru pomușoarele din Republica Moldova.
Potrivit expertului, ramura pomușoarelor este una relativ nouă pentru economia Republicii Moldova, care se dezvoltă promițător, capătă tendințe de creștere a exportului de pomușoare congelate, iar consumul local al pomușoarelor crește foarte puternic din partea populației. Unica problemă este faptul că sunt doar trei luni de sezon pentru consumul local, iar cetățenii moldoveni încă nu a învățat să congeleze pomușoare. Astfel, consumul în sezonul rece este acoperit din importuri de pomușoare. Țările de unde au fost importate pomușoare în 2024 sunt: Grecia, Spania, Turcia, Ucraina, Peru, Azerbaidjan, Chile, Macedonia de Nord, Serbia, Columbia etc.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În primul trimestru din 2025, în valoarea anuală, activitatea ramurii de transport a înregistrat o ușoară scădere, în special transportul de mărfuri. Activitatea transportului auto a scăzut cu 1,4%, iar a transportului feroviar – cu 2,8%. Pe de altă parte, activitatea transportului avia a avut o creștere de 5,7%. Datele au fost prezentate vineri, 30 mai, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, activitatea transportului auto în Republica Moldova este într-o scădere pronunțată din 2024. În primul trimestru din acest an, față de 2024, în valoarea anuală, activitatea transportului auto de pasageri a crescut cu 0,3%, iar cea a transportului auto de mărfuri a scăzut cu 2,3%. Ramura transportului feroviar are cea mai proastă activitate, cu tendință clară negativă și pe viitor. În primele trei luni ale anului curent, în valoare anuală, față de 2024, transportul feroviar de pasageri a scăzut cu 6,3%, iar transportul feroviar de mărfuri – cu 2,7%.
Unica ramură de transport, declară expertul, care înregistrează creștere, în prezent, este cea avia. Pe fundalul războiului dus de către Federația Rusă pe teritoriul Ucrainei, au crescut semnificativ zborurile charter de pe Aeroportul Internațional Chișinău. „Transportul de pasageri a înregistrat o ușoară creștere. O creștere mai puternică a avut-o transportului avia. Transportul feroviar continuă să scadă, scădere cauzată de reducerea volumului de mărfuri transportat. Aceasta arată o ușoară încetinire a activității economice a ramurii de transport”, a declarat expertul.
Economistul afirmă că în acest an, cel mai probabil în trimestru trei, transportul de pasageri vă depăși volumul record din 2019, care a fost de 6,7 mlrd/pasageri/km. Deja în primul trimestru din acest an, în valoare anuală, s-au transportat 6,5 mlrd/pasageri/km. Transportul de mărfuri, în primul trimestru din acest an, în valoare anuală, a scăzut la nivelul anilor 2016/2017.
În primele trei luni ale anului curent, în valoare anuală, 1,64 mln/pasageri au zburat din Chișinău. Ultima dată, 1,66 mln/pasageri, în valoare anuală, au zburat din Chișinău, în trimestrul unu din 2018. „2025 poate fi considerat anul transportului aerian. În acest an, în această ramură vor fi bătute câteva recorduri, datorită cetățenilor ucraineni, care zboară intens din Chișinău, dar și a faptului că în ultimii ani, a crescut foarte mult cursele charter de vacanță. În 2019 piața transportului avia de pasageri a fost de 193 de milioane de dolari, iar în 2024 a crescut la 278 de milioane de dolari”, a spus expertul.
Potrivit expertului, în prezent, activitatea transportului de mărfuri este una nesustenabilă, a transportului auto – neutră, a transportului feroviar – deplorabilă, iar a transportului avia – bună. „S-a schimbat paradigma de transport a mărfurilor. Dacă anterior, 90% erau transportate pe calea ferată și doar 10% cu transportul auto, în prezent, peste 90% din marfă este realizată cu transportul auto”, a afirmat economistul.
Referitor la transportul de mărfuri pe calea ferată, analistul economic a menționat că recordul a fost atins în 1990 – 46,5 milioane de tone. În trimestrul unu din 2025, în valoare anuală, a ajuns la 2,36 milioane de tone. Veaceslav Ioniță susține că în prezent sunt transportați circa 2,5% din pasagerii care au fost transportați cândva, de 40 de ori mai puțin. La transportul de mărfuri este o scădere de circa 20 de ori.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Avem o îmbunătățire vizibilă a situației referitoare la creditarea agenților economici de către băncile comerciale, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, de vineri, 23 mai, 2025, economistul a anunțat că s-au observat anumiți indicatori pozitivi care descriu o posibilă îmbunătățire a situației din sectorul industrial, pe fundalul scăderii producției industriale, a problemelor din agricultură, dar și a prognozelor tot mai pesimiste legate de Produsul Intern Brut (PIB) în 2025.
Potrivit expertului, creditarea netă a agenților economici (volumul total al creditelor pe care le-au accesat de la bănci, minus depozitele pe care le au la bănci) a fost pozitivă până în 2012. După jaful bancar din 2014, în fiecare an a început să scadă, iar în 2021 a ajuns să fie negativă și tot negativă a rămas, inclusiv până în prezent. „Nu cred că mai există în lume, o altă țară, cu indicatori negativi ai creditării nete. În ultimii trei ani acest indicator este foarte negativ. Sfârșitul anului 2024 și începutul anului 2025 ne arată o îmbunătățire bruscă a situației și cred că în trimestru doi sau trei acest indicator nu va mai fi în minus”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță declară că până în 2015, agenții economici luau credite noi, anual, de circa 20-23 de miliarde de lei. După 2015 a fost o creștere până în 2022, după care a stagnat, iar din a doua jumătate a anului 2024 și până în trimestrul unu din 2025, agenții economici au luat cel mai mare volum de credite din istoria Republicii Moldova, circa 40,1 miliarde de lei. „În valoare anuală s-a ajuns la aproape 50 de miliarde de lei credite noi luate de către mediul de afaceri. În trimestrul doi din 2025 se așteaptă să fie bătut recordul istoric, când 50 de miliarde de lei s-au luat drept credite noi timp de un an. O creștere semnificativă, lucru care arată că lucrurile stau bine”, a spus expertul.
Economistul afirmă că în trimestrul unu din 2025, deși s-au luat mai puțin credite față de aceeași perioadă din 2024, iar rata creditelor rambursate a fost mai mică, volumul creditelor, care a dus la creșterea datoriei agenților economici față de băncile comerciale, a crescut cu 4,1 miliarde de lei, cea mai mare sumă din istoria Republicii Moldova. „Se spune că a lua credite e rău, însă în contextul în care vorbim de credite pentru dezvoltarea economiei, creșterea ratei creditării de către băncile comerciale a agenților economicii este un semnal pozitiv”, a afirmat economistul.
Analistul economic menționează că în 2022 pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, volumul depozitelor a fost mai mare decât volumul creditelor luate. Însă, din acest an depozitele agenților economici din bănci au început să scadă, iar creditele luate – să crească. „Acest lucru în contextul Republicii Moldova este un semnal pozitiv și sper că va fi și de durată. Este despre creștere economică, producție industrială și producție agricolă”, a menționat economistul.
Veaceslav Ioniță mai declară că, în valoare anuală, dobânda bancară, la creditele în lei, în trimestru unu din 2025, a ajuns la 8%, cel mai mic nivel din istoria țării, iar pentru creditele luate în valută străină, dobânda bancară este de 5,9%. „Deja trei trimestre la rând avem cea mai mică dobândă bancară din toate timpurile pentru agenții economici”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Expertul mai susține că este prea matur să se creadă că scăderea ratei la dobânzile bancare este o îmbunătățire a situației economice, dar cel puțin agenții economici au tendința pozitivă de a crede că lucrurile merg spre bine. „De la începutul anului avem o situație fără precedent, când cele mai multe credite care au fost luate, au fost pe un termen mai mare de cinci ani și mai mult de un miliard de lei. a crescut practic dublu această pondere a creditelor pe un termen de peste cinci ani. Avem o înclinație tot mai puternică a agenților economici de a accesa credite în lei. Circa 60% din creditele luate sunt în lei”, a spus analistul economic.
Economistul a mai afirmat că în trimestrul unu dina cest an, pentru prima dată, datoria agenților economici față de bănci a depășit 50 de miliarde de lei. Raportat la PIB, datoria a ajuns în trimestrul unu din acest an – 15,5%, față de 14,4% în 2024 și de 12,8% în 2023. Nivelul din 2023, de 12,8%, afirmă expertul, ar putea fi atins, în cel mai bun caz, către 2030.
Potrivit analistului economic, cel mai mult a crescut soldul creditelor bancare în ultimul an în domeniul ipotecar, consum, comerț, energetică, finanțare nebancară, construcții, prestări servicii etc.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
