SUA este una dintre puținele piețe unde relațiile comerciale ale Republicii Moldova au crescut în ultimii doi ani datorită exporturilor. „În relațiile comerciale dintre SUA și Republica Moldova s-au întâmplat anumite fenomene, care merită atenție, pe fundalul subiectului privind tarifele impuse Republicii Moldova de către noul președinte al SUA, Donald Trump”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 18 aprilie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, exporturile Republicii Moldova în SUA în 2015 au totalizat 22 mil/USD. În 2016 – 17 mil/USD; 2018 – 21,8 mil/USD; 2019 – 24,3 mil/USD; 2021 – 31,7 mil/USD; 2022 – 51,5 mil/USD; 2023 – 61,6 mil/USD; iar în 2024 – 90,2 mil/USD. „Doi ani la rând, 2023 și 2024, exporturile moldovenești în alte țări în general scad, însă către SUA au fost în creștere. Exact când a început a crește comerțul nostru cu SUA, ne sunt impuse noi tarife”, spune expertul.

Veaceslav Ioniță susține că sunt doar șase state unde în acești doi ani exporturile moldovenești au fost în creștere. Este vorba de Cehia unde exporturile în 2023/2024 au crescut cu 113,7 mil/USD (+109,2%), SUA – +38,7 mil/USD (+75,2%), Grecia – +33,4 mil/USD (+100,9%), Polonia – +31,1 mil/USD (+25,4%), Georgia – +10,9 mil/USD (+62,1%) și Lituania – +3 mil/USD (+18%). „În aceste șase țări exporturile noastre au crescut cu 231 mil/USD (+67%). În cazul Cehiei este export de produse procesate a materiei prime, care nu este de origine moldovenească, pentru industria automotive. În cazul SUA este export de produse moldovenești autohtone. În restul țărilor, unde Republica Moldova realizează exporturi, acestea au scăzut cu 1 mild/USD (-27%)”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analizând exporturile Republicii Moldova în SUA din totalul exporturilor, economistul a declarat că în 1995 acestea au reprezentat 1,1%. În 1997 – 5,5%; 1998 – 2,9%; 2002 – 5,4%; 2009 – 1%; 2014 – 1,4%; 2017 – 0,8%; 2021 – 1%; 2023 – 1,5%, iar în 2024 – 2,5%. „A fost o explozie a exporturilor către SUA în 2024. Dar mai avem de exportat până a ajunge la nivelul din anii 1997. Potențialul nostru este mare, sperăm că aceste noi tarife nu ne for afecta, dacă Guvernul va identifica agenții economici care au reușit să facă aceste exporturi în SUA pentru a-i susține să continue exporturile”, declară economistul.

Vorbind despre comerțul extern dintre Republica Moldova și SUA, analistul economic a afirmat că în 2001 acestea au totalizat 53 mil/USD, dintre care 25 mil/USD-export, iar 28 mil/USD-import. În 2002 au fost de 83 mil/USD, inclusiv 35 mil/USD-export, iar 48 mil/USD-import. 2003 – 69 mil/USD: 34 mil/USD-export, iar 35 mil/USD-import. 2005 – 78 mil/USD: 37 mil/USD-export, iar 41 mil/USD-import. 2006 – 52 mil/USD: 16 mil/USD-export, iar 36 mil/USD-import. 2008 – 100 mil/USD: 15 mil/USD-export, iar 93 mil/USD-import. 2009 – 57 mil/USD: 12 mil/USD-export, iar 45 mil/USD-import. 2012 – 109 mil/USD: 3 mil/USD-export, iar 79 mil/USD-import. 2016 – 70 mil/USD: 17 mil/USD-export, iar 53 mil/USD-import. 2019 – 98 mil/USD: 24 mil/USD-export, iar 74 mil/USD-import. 2020 – 94 mil/USD: 26 mil/USD-export, iar 68 mil/USD-import. 2021 – 139 mil/USD: 32 mil/USD-export, iar 107 mil/USD-import. 2022 – 185 mil/USD: 51 mil/USD-export, iar 134 mil/USD-import. 2024 – 225 mil/USD: 90 mil/USD-export, iar 135 mil/USD-import.

„Comerțul a fost stabil până în 2010, până la 100 mil/USD. Cele mai multe erau importuri, circa 75%, exporturile erau relativ 25%. Se importa de trei ori mai mult decât se exporta. După 2010 am avut o creștere și mai mare a importurilor. În ultimii doi ani, piața SUA are câteva semnificații pentru Republica Moldova: 1) este una dintre piețele de export unde ponderea produselor moldovenești a crescut, în timp ce către alte state, unde Republica Moldova realizează exporturi, au scăzut; 2) este una dintre puține cazuri când balanța comercială se îmbunătățește. În ultimii doi ani, comerțul Republicii Moldova cu SUA a crescut exclusiv datorită exporturilor. La importuri stăm pe loc. SUA este una dintre puținele piețe unde relațiile comerciale cresc datorită exporturilor din Republica Moldova și nu importurilor din SUA”, a afirmat analistul economic.

Despre gradul de acoperire al importurilor din SUA cu exporturile din Republica Moldova, expertul a menționat că în 2001 acest grad a fost de 89,3%. În 2002 – 72,7%; 2004 – 145,3%; 2008 – 16,2%; 2015 – 43,4%; 2017 – 26,8%; 2020 – 37,5%; 2021 – 29,5%; 2022 – 38,3%; iar în 2024 – 66,7%. „La noi, la fiecare 100 USD importați, 70 USD sunt exportați. A fost îmbunătățită balanța comercială cu SUA de două ori. A fost un singur an când Republica Moldova a exportat mai mult de către SUA decât a importat, în rest s-a importat de 3-4 ori mai mult. Datorită creșterii bruște a exporturilor din ultimii doi ani, Republica Moldova și-a îmbunătățit semnificativ balanța comercială cu SUA”, a menționat expertul.

Cu referire la structura exporturilor Republicii Moldova în SUA, Veaceslav Ioniță susține că în 2015, s-au exportat băuturi de 12,8 mil/USD, preparate din legume – de 0,4 mil/USD, articole din plastic – de 3 mil/USD, iar alte bunuri – de 5,8 mil/USD. 2019: băuturi – 6,8 mil/USD, preparate din legume – 0,6 mil/USD, articole din plastic – 7,2 mil/USD, alte bunuri – 9,8 mil/USD. 2021: băuturi – 7,9 mil/USD, preparate din legume – 8,3 mil/USD, articole din plastic – 5,8 mil/USD, alte bunuri – 9,7 mil/USD. 2023: băuturi – 11,3 mil/USD, preparate din legume – 26 mil/USD, articole din plastic – 10,9 mil/USD, alte bunuri – 13,6 mil/USD. 2024: băuturi – 52,2 mil/USD, preparate din legume – 13,7 mil/USD, articole din plastic – 8,1 mil/USD, alte bunuri – 16,3 mil/USD.

Analizând exportul de băuturi alcoolice în SUA, Veaceslav Ioniță a spus că în 2001 a totalizat 0,2 mil/USD. În 2005 – 0,8 mil/USD; 2010 – 2,6 mil/USD; 2014 – 14,5 mil/USD; 2019 – 6,8 mil/USD; 2021 – 7,9 mil/USD; 2022 – 7,5 mil/USD; 2023 – 11,3 mil/USD; iar în 2024 – 52,2 mil/USD. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exporturile de băuturi alcoolice moldovenești pe piața SUA, în perioada anilor 2001/2005 a deținut o cotă de 0,3%. Între 2006/2010 – 1%. 2011/2015 – 6%. 2016/2020 – 4,3%. 2021 – 3,4%; 2022 – 3,3%; 2023 – 4,9%; iar în 2024 – 19,2%. „În ultimii trei ani, creșterea exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești se datorează creșterii exporturilor spre SUA, care a devenit una dintre principalele piețe de desfacere pentru băuturile alcoolice din Republica Moldova. În 2024, circa 20% din toată producția alcoolică exportată de către Republica Moldova a fost în SUA. Recordul precedent din 2014/2015  a fost de 7,5-8,0%”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că în 2023 și 2024, Republica Moldova a reușit să exporte, în cantități semnificative, vermut, vin combinat cu ierburi, iar 99% din tot exportul de vermut a fost îndreptat către SUA. Exportul de vermut din Republica Moldova dacă în 2010 a totalizat 0,6 mil/USD; în 2015 – 0,5 mil/USD; 2020 – 0,4 mil/USD; 2022 – 1,5 mil/USD; 2023 – 4,1 mil/USD; în 2024 a ajuns la  43,8 mil/USD.

Potrivit expertului, anterior acest produs, deși se fabrica, era exportat în volume mici. Însă, în 2024, Republica Moldova a devenit al șaselea cel mai mare exportator de vermut din lume, deținând o cotă de 5,6%. Pe primele cinci poziții au fost: Italia – 37,5%; Franța – 17,8%; Spania – 12,4%; Letonia – 6,3%; Germania – 6,2%; SUA – 2,3%; Țările de Jos – 1,8%; Africa de Sud – 1,6%; Chile – 1,4%; restul 60 de țări care produc vermut – 7,1%. Republica Moldova, pe piața globală a exporturilor de vermut, dacă în 2020 a deținut o cotă de 0,1%; în 2021 – 0,2%; 2021 – 0,2%; 2023 – 0,5%; în 2024 a ajuns 5,6%. „Dintre vermuturile importate în SUA, fiecare a cincea sticlă este din Republica Moldova”, spune expertul.

Analistul economic susține că pentru Republica Moldova piața SUA este de doar 2,5%, dar prezintă un potențial enorm. „Republica Moldova, a reușit în ultimii doi ani, în contextul în care exporturile în alte state au scăzut, să-și creastă ponderea exporturilor în SUA. În contextul în care în Republica Moldova balanța comercială este negativă cu toate țările, cu SUA a fost îmbunătățită balanța comercială. Exporturile moldovenești de băuturi alcoolice în creștere din ultimii doi ani se datorează exclusiv SUA. Tot ce au de făcut autoritățile Republicii Moldova este să afle cine sunt exportatorii care au reușit să exporte masiv pe piața SUA, să le ofere sprijin și să întreprindă măsuri ca rezultatele pozitive privind exporturile în SUA să fie înregistrate în continuare”, a conchis analistul economic.

Prezentarea PDF

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie revăzut și extins și după iunie 2025. Republica Moldova trebuie să implementeze un program de subvenționare a accizei la motorină. Este o necesitate urgentă actualizarea Legii Apelor, dar și intervenția Guvernului către UE în vederea liberalizării permanente a exporturilor de fructe în stare proaspătă. Sunt câteva dintre propunerile mediului de afaceri din Republica Moldova pentru politica bugetar fiscală și vamală pentru 2026 expuse recent la o ședință a Agendei Naționale de Business și enumerate vineri, 4 aprilie, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul” în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, din 2009 și până în 2014 a existat un mecanism prin care se restituia TVA-ul agricultorilor. După o pauză de câțiva ani, în perioada recentelor crize, Guvernul a instituit un nou mecanism prin care restituie TVA-ul agricultorilor, doar că acesta expiră în iunie curent. „Agricultorii doresc ca acest mecanism să existe și după iunie 2025, dar să fie revăzut, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei care au fost acceptați au avut beneficii”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că acciza care este plătită la consumul produselor petroliere, cel puțin 80% este direcționată pentru reparația drumurilor. Însă, agricultorii, care dispun de o combină cu activitate în câmp și nu utilizează drumurile, sunt nevoiți și ei să plătească aceste accize, ceea ce le cauzează creșteri ale costurilor de producție și cer să fie instituit un mecanism de restituire a acestui tip de accize.

Economistul spune că Republica Moldova trebuie să aibă o strategie de irigare până în 2030, care să prevadă și alocarea de resurse financiare. Agricultorii speră că sprijinul anunțat să vină din partea UE va fi direcționat către agricultură, ramură care în prezent asigură aproape jumătate din exportul Republicii Moldova, iar un sistem de irigare performant ar permite exploatarea la maximum a potențialului economic. „Din cei 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se consumă doar 0,3% - 0,4% și din această cauză Republica Moldova suferă din cauza secetelor”, a spus expertul.

Analistul economic a mai spus că atunci când a fost semnat Acordul de Asociere cu UE, Republica Moldova a obținut câteva poziții tarifare privilegiate, care expiră pe 25 iunie curent. „Ar fi bine ca Guvernul de urgență să reînceapă discuțiile cu UE pentru a prelungi perioada. Există riscul ca 3 mii de antreprenori din sectorul de fructe să sufere din cauza că piața europeană se închide ca urmare a expirării termenului, mai ales că în ultimii doi ani exporturile moldovenești sunt în scădere, iar exporturile de fructe au fost în creștere”, a spus analistul economic.

Veaceslav Ioniță a atenționat că Republica Moldova din exportator de zahăr riscă să se transforme în importatori. „Republica Moldova este unica țară care nu oferă subvenții producătorilor de zahăr. Cel puțin în perioade de crize trebuie să fie introduse măsuri de susținere a ramurii. Atunci când sunt crize, Guvernul trebuie să permită să importe zahăr doar producătorii de zahăr. Astăzi producătorii locali nu sunt protejați în fața dumpingului extern. Este nevoie de măsuri, similare celor din UE, pentru a asigura o concurență echitabilă între zahărul local și cel din import. Omorârea producției locale și permiterea importurilor va duce la ceea că activitatea economică din țară va scădea de 3-4 ori, iar veniturile bugetului public național de până la cinci ori”, a avertizat Veaceslav Ioniță.

Expertul a amintit că anul trecut a atenționat opinia publică că în Republica Moldova, din cauza unor reglementări neinspirate, a fost înregistrată o creștere a contrabandei cu țigări, ceea ce a însemnat venituri mai mici la bugetul de stat și riscuri de sănătate pentru minori, care consumă produse din tutun de pe piața neagră, nereglementată. „Producătorii cer ca Guvernul să vină cu acțiuni pentru a contracara piața neagră. În prezent avem o accelerare a încasărilor la buget din TVA, ceea ce arată că a scăzut contrabanda, comerțul ilicit, lucru care trebuie amplificat. Pentru a contracara piața neagră producătorii cer amânarea implementării interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit până la aderarea la UE; introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină; reglementarea clară a pungilor cu nicotină pentru protejarea minorilor și a consumatorilor; stabilirea unui calendar fiscal predictibil pe trei ani pentru toate produsele din tutun și nicotină și întărirea controlului și a aplicării legii în domeniul produselor din tutun și nicotină”, a declarat expertul.

Economistul menționează că reprezentanții culturilor medicinale și aromatice solicită crearea unui Program Național pentru sectorul plantelor medicinale și aromatice, cu sprijin financiar și tehnic pentru micii producători. La fel, simplificarea regimului fiscal, prin eliminarea blocajelor vamale și a dublului control; promovarea produselor date pe piețele externe, prin susținerea participării la târguri și dezvoltarea unui brand de țară pentru sectorul dat.

Totodată, reprezentanții companiilor de taxi solicită o reglementare mai riguroasă a acestei piețe, deoarece se estimează că peste 30% din mașinile de taxi activează în zona gri, generând concurență neloială. De asemenea, solicită ca Banca Națională, companiile de asigurări și companiile de taxi să identifice soluții de tranzit la piața liberalizată a asigurărilor și nu bruscă cum s-a întâmplat acum.

Drumarii au pledat pentru alocarea a 80% din plata accizelor pentru fondul rutier și ajustarea accizelor la motorină cu crearea unui mecanism de restituire agricultorilor. În opinia lor, subfinanțarea infrastructurii rutiere și alocarea a doar 40-50% din sumele necesare pentru întreținerea drumurilor a dus la creșterea drumurilor aflate într-o stare proastă și foarte proastă, care au trecut de 50%.

Expeditorii au cerut separarea clară între operatorul de cale ferată și expeditorii privați, pentru a preveni conflictul de interese; crearea unei autorități de reglementare independente pentru transporturi și logistică.

Agenda Națională de Business (ANB) a fost creată la inițiativa IDIS „Viitorul”, prin intermediul căreia, mediul de afaceri din Republica Moldova își promovează și își apără interesele, printr-un dialog civilizat cu organele statului. Totodată, ANB este un partener al statului în lupta sa cu corupția și eliminarea barierelor inutile în domeniul afacerilor. ANB a fost lansată în decembrie 2007.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Ultima înăsprire a politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a afectat cel mai mult activitatea Guvernului, care a fost nevoit să se crediteze mai scump. Asupra creditelor de consum și asupra creditele ipotecare nu a influențat semnificativ. „Ca volum, creditele ipotecare au scăzut, dar a fost din cauza prețurilor majorate la apartamente. Creditele de consum s-au accesat fără vreun impediment. Cred că faza critică a crizei a fost trecută. Revenim la normalitate. Aceasta înseamnă accelerarea tuturor proceselor de creditare”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 28 martie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând rata de bază a BNM, Veaceslav Ioniță a spus că cea mai mică a fost înregistrată în 2020 – 2,7%, iar în august 2022 a fost a doua cea mai mare din istoria țării – 21,5%. În primăvara anului 2024 a fost de 3,6%, iar în primele trei luni ale anului curent este de 6,5% și nu ar fi una semnificativă. Despre inflația anuală, a spus că în decembrie 2023 a fost de 4,2%; decembrie 2024 – 6,9%; ianuarie 2025 – 9,1%; iar în februarie 2025 – 8,6%. „Accelerarea inflației în decembrie anul trecut a impus BNM să întreprindă anumite acțiuni. Însă, datorită unui suport din partea Uniunii Europene, care a fost introdus în tarifele la căldură, gaz și energie electrică, în februarie am avut o diminuare a inflației. Practic valurile inflaționiste au trecut. În două-trei luni cred că va scădea și rata de bază, dacă starea de lucruri vă rămâne stabilă”, susține Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, modificarea dobânzilor principalelor instrumente monetare a dus la ceea că în februarie 2025, față de decembrie 2024, rata de bază a crescut cu 80,6%, valorile mobiliare de stat până la un an s-au majorat cu 29,4%; depozitele în lei ale persoanelor fizice au crescut cu 24,7%; creditele pentru afaceri ale persoanelor fizice s-au majorat cu 13,7%; creditele persoane juridice – cu 1,2%; creditele de consum – cu 0,4%; iar creditele ipotecare au scăzut cu 0,1%. „BNM, scumpind banii, urmărește: 1) să crească dobânzile la depozite ca oamenii să ducă banii la bancă, nu să ia credite de consum și 2) să crească dobânzile la credite, în special la cele de consum, ca populația să facă economii. La depozite, obiectivul BNM a fost atins. Acestea s-au scumpit și a afectat în sens pozitiv cetățenii, care nu s-au creditat la bănci, dar au dus banii la bancă. Creditele de consum nu au fost afectate de politica BNM, iar creditele ipotecare chiar s-au ieftinit”, a spus expertul.

Politica înăsprită a BNM, afirmă economistul a afectat și dobânda medie la depozitele în lei pentru persoanele fizice, care s-a scumpit cel mai mult. Dacă în 2021, trimestrul patru, a fost de 4,4%, în 2022, trimestrul patru, a ajuns la 15%, în 2023, trimestrul patru, a scăzut la 4,3%, în 2024, trimestrul patru, 3,6%, iar în februarie 2024 a crescut la 4,4%. De asemenea, a avut o influență și asupra depozitelor noi ale persoane fizice. Dacă în 2021 acestea au totalizat 7,2 mild/lei; în 2022 – 10,8 mild/lei, 2023 – 11,4 mild/lei; 2024 – 15,5 mild/lei, în ianuarie 2025 – 3,2 mild/lei, iar în februarie 2025 – 3,5 mild/lei. „Pentru primele luni ale anului este foarte mult. Așa ceva nu a fost niciodată. Chiar avem în ultimele trei luni o activizare a moldovenilor de a face depozite”, afirmă economistul.

Vorbind despre creditarea netă a persoanelor fizice de la bănci sau volumul depozitelor bancare din partea cetățenilor minus volumul creditelor bancare ale cetățenilor, analistul economic a menționat că înclinația spre economii a moldovenilor este problematică, iar politica de înăsprire a BNM nu prea influențează. În perioada anilor 2021/2022 moldovenii s-au aventurat în accesarea creditelor de consum. Au  luat mai multe credite, decât au făcut depozite. Când au urmat crizele energetice, iar BNM  a înăsprit politica monetară, moldovenii au luat mai puține credite și au depus mai mulți bani în bănci. Chiar dacă au crescut depozitele în ultimele trei luni, economiile nete sunt la nivel de 41,8 mild/lei. „Înăsprirea politicii monetare și scumpirea depozitelor a motivat moldovenii să facă depozite, dar nu ia demotivat în a lua credite de consum”, a menționat analistul economic.

Veaceslav Ioniță a analizat și dobânda medie a creditelor de consum în lei. Dacă aceasta în 2015 a fost de 15,5%, în 2020 – 7,5%; 2021, trimestrul trei – 4,6%; 2023, trimestrul unu – 16,4%; 2024, trimestrul patru – 10,4%; iar în februarie 2025 a fost – 10,6%. Înăsprirea politicii monetare practic nu a scumpit creditele de consum, iar ca rezultat numărul lor s-a majorat, susține Veaceslav Ioniță. Dacă în 2015, numărul creditelor de consum oferite de către bănci persoanelor fizice a fost de 45,4 mii; în 2019 – 91,4 mii; 2020, trimestrul patru – 75,1 mii; 2022, trimestrul unu – 134,5 mii; 2023, trimestrul unu – 80,6 mii; 2024, trimestrul patru – 208,6 mii; în februarie 2025 a ajuns la 221 mii. Moldovenii s-au adaptat circumstanțelor de pe piață și se creditează, deoarece presiunea nu este mare”, a spus Veaceslav Ioniță.

Cu referire la numărul creditelor acordate anual de către bănci persoanelor fizice, expertul a menționat că în 2020 a fost de 25,1 mii; în 2021 – 44,1 mii; 2022 – 28,6 mii; 2023 – 41,1 mii; 2024 – 69,6 mii. „Dacă în primul trimestru din 2024 s-au acordat 13,2 mii de credite, în 2025, în primele două luni s-au acordat deja 18 mii. Cele mai multe credite s-au luat în trimestrele trei și patru din 2024, când s-au luat câte 19,7 mii de credite”, a menționat expertul.

Credite noi de consum, dacă în 2015 s-au acordat de 2,3 mild/lei; în 2019 – de 6,2 mild/lei; 2020 – 5,6 mild/lei; 2021 – 9,7 mild/lei; 2022 – 6,9 mild/lei; 2023 – 9,5 mild/lei; 2024 – 13,6 mild/lei; în 2025, primele două luni, s-au dat de 3,5 mild/lei. Astfel, gradul de îndatorare al populației cu credite de consum, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), a crescut. Dacă în 2000 a fost de 0,4%; în 2005 – 1,8%; 2010 – 2,5%; 2015 – 2,1%; 2020 – 3,7%; 2021 – 4,4%; 2022 – 3,6%; 2023 – 3,7%; 2024 – 4,6%, în 2025, luna februarie a fost 4,7%. „Cel mai mare nivel înregistrat vreodată. Asupra creditelor de consum înăsprirea BNM nu a influențat”, susține economistul.

Cu referire la rata medie a dobânzii la creditele imobiliare noi pentru persoanele fizice, expertul a declarat că a avut o mică influență înăsprirea politicii monetare de către BNM. Dacă în 2008 rata dobânzii la creditele imobiliare noi pentru persoanele fizice a fost 16,6%; în 2014 – 9,7%; 2015 – 13,1%; 2021 – 6,7%; sfârșitul anului 2022/începutul anului 2023 – 12,8%; decembrie 2024 – 6,9%; în februarie 2025 a ajuns la 7%. Astfel, dacă media lunară a creditelor imobiliare noi acordate persoanelor fizice în 2008 au fost de 2,8 mil/EURO; 2009 – 0,6 mil/EURO; 2014 – 4,2 mil/EURO; 2016 - 2 mil/EURO; 2019 – 13,7 mil/EURO; 2020 – 11,9 mil/EURO; 2021 – 24,9 mil/EURO; 2022 – 6,5 mil/EURO; 2023 – 21 mil/EURO; 2024 – 54,6 mil/EURO; în februarie 2025 a fost de 48,7 mil/EURO. „Avem o încetinire nesemnificativă a creditării din cauza creșterii prețurilor la imobile”, a spus expertul.

Potrivit analistului economic, dacă în 2015 numărul creditelor ipotecare contractate de la băncia fost de 1,3 mii; în 2019 – 6,2 mii; 2020 – 5,7 mii; 2021 – 7,6 mii; 2022 – 3,8 mii; 2023 – 4,1 mii; în 2024 a ajuns la 7,5 mii. „Până în februarie 2025, s-au acordat în total deja 8 mii. În trimestrul unu din 2024 s-au luat 1,4 mii de credite, trimestrul doi – 1,6 mii, trimestrul trei – 2 mii, trimestrul patru – 2,4 mii, iar în primele două luni din 2025 – 2,2 mii. Cred că în următoarele luni vom avea o încetinire, poate chiar și o scădere”, anticipează analistul economic.

Despre volumul creditelor ipotecare noi contractate de la bănci, Veaceslav Ioniță a mai menționat că în 2015 volumul a fost de 0,5 mild/lei; în 2019 – 3,2 mild/lei; 2020 – 2,8 mild/lei; 2021 – 5,1 mild/lei; 2022 – 2,9 mild/lei; 2023 – 3,3 mild/lei; 2024 – 8,1 mild/lei; iar în februarie 2025 a ajuns 9,2 mild/lei.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova stă bine în ceea ce privește exportul de servicii, iar la capitolul exportul de bunuri, deja de doi ani, are o scădere continuă. 50% din creșterea exporturilor din ultimii zece ani în Republica Moldova a fost generată de către sectorul agricol, 30% – de industria de automotive, iar 20% de restul economiei. Despre aceasta a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 14 martie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând volumul comerțului extern cu bunuri al Republicii Moldova, expertul a spus că în 1995 acesta a totalizat 1,6 mlrd/USD, în 1997 a fost de 2 mlrd/USD; 1999 – 1 mlrd/USD; 2005 – 3,4 mlrd/USD; 2008 – 6,5 mlrd/USD; 2013 – 7,9 mlrd/USD; 2019 – 8,6 mlrd/USD; 2022 – 13,5 mlrd/USD; iar în 2024 a coborât la 12,6 mlrd/USD.  „Cel mai mare nivel avut vreodată a fost în 2022, de 13,5 mlrd/USD, dintre care 9,2 mlrd/USD au fost importuri, iar 4,3 mlrd/USD – exporturi. Au fost maximele istorice atât la capitolul importuri, cât și la exporturi. De atunci exporturile noastre au scăzut”, a spus expertul.

Despre exporturile Republicii Moldova, a declarat că în 2020 au fost de 2,49 mil/USD, dintre care 1,91 mil/USD exportul net, fără reexporturi, iar 0,58 mil/USD – reexporturi. 2022 – 4,34 mil/USD: 2,97 mil/USD exportul net, fără reexporturi, iar 1,37 mil/USD – reexporturi. 2024 – 3,56 mil/USD: 2,71 mil/USD exportul net, fără reexporturi, iar 0,58 mil/USD – reexporturi. „În 2022, reexporturile au crescut pe fundalul războiului dus de către Federația Rusă contra Ucrainei. Dacă scoatem reexporturile, exporturile noastre scad. Este o percepție falsă că au crescut exporturile în 2022. În prezent, pierdem această piață din Ucraina și avem o ușoară scădere a exporturilor. Ele au crescut în 2022 datorită producției agricole fără precedent din 2021”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exporturile fără precedent din 2022 se datorează reexporturilor în Ucraina, pe fundalul războiului, dar și exporturilor fără precedent ale produselor agricole, generate de roada anului 2021. De asemenea, a menționat că scăderea exporturilor Republicii Moldova are loc din contul produselor petroliere, a uleiului vegetal, dar și a cerealelor și a semințelor oleaginoase.

Exportul de produse petroliere în 2015 a totalizat 10 mil/USD; în 2018 – 18,4 mil/USD; 2021 – 15,3 mil/USD; 2022 – 561 mil/USD; 2023 – 397 mil/USD; iar în 2024 – 136 mil/USD. „Până la războiul din țara vecină, Republica Moldova exporta produse petroliere de o sumă nu prea semnificativă. Războiul ne-a transformat în mari exportatori de produse petroliere, care devenise produsul numărul unu de export. În prezent, sunt în scădere și vor scădea, deoarece nu este ceva al nostru”, a spus Veaceslav Ioniță.

Exportul de ulei vegetal în 2015 a totalizat 71,9 mil/USD; în 2017 – 53,6 mil/USD; 2020 – 103,4 mil/USD; 2022 – 375,9 mil/USD; 2023 – 248,2 mil/USD; iar în 2024 – 120,8 mil/USD. Exportul de cereale și semințe oleaginoase în 2015 a fost de 292 mil/USD; 2019 – 494 mil/USD; 2021 – 626 mil/USD; 2022 – 802 mil/USD; 2023 – 680 mil/USD; 2024 – 655 mil/USD.

Analizând exporturile Republicii Moldova, fără produsele petroliere, economistul a afirmat că în 2020 acestea au totalizat 2,5 mlrd/USD; în 2022 – 3,8 mlrd/USD; 2024 – 3,4 mlrd/USD. „Exporturile moldovenești au crescut în 2021 datorită producției agricole foarte bune. În 2022, din cauza că nu a fost un an agricol foarte bun, real exporturile noastre scădeau, dar formal creșteau pe fundalului exportului de produse petroliere către Ucraina. Acum este o scădere a exporturilor, deoarece în Ucraina nu mai avem reexporturi, dar și din cauza situației nefavorabile din agricultură”, a afirmat economistul.

Exportul Republicii Moldova către Ucraina în 2015 a totalizat 46 mil/USD, în 2020 – 69 mil/USD; 2022 – 720 mil/USD; 2023 – 595 mil/USD; iar în 2024 a coborât la 329 mil/USD. „Se înregistrează o tendință negativă de scădere, care cel mai probabil va continua și în 2025. Ne pierdem capacitatea noastră de reexport în această țară”, a afirmat economistul.

Veaceslav Ioniță a menționat că deși exportul de mașini, aparate și echipamente electrice în ultimele două trimestre înregistrează o ușoară tendință de descreștere, totuși a avut creșteri semnificative în ultimii ani. Această ramură în 2015 a avut export de 296 mil/USD; în 2019 – de 622 mil/USD; 2021 – 573 mil/USD; 2023 – 725 mil/USD; iar în 2024 – 697 mil/USD.

Potrivit analistului economic, în aproape toate țările au scăzut exporturile moldovenești, cu excepția Cehiei și a SUA.

Exporturile Republicii Moldovei în Cehia dacă în 2015 au fost de 28 mil/USD, în 2020 au ajuns la 80 mil/USD, în 2022 – la 104 mil/USD, iar în 2024 la 218 mil/USD. Republica Moldova a exportat în Cehia, în baza datelor pentru 2023, materia primă pentru automotive de circa 79,9%; produse alimentare – 7,6%; produse vegetale – 4,2%; mobilă și produse din lemn – 4,1%; articole din plastic – 1,1%; alte bunuri – 3,2%.

Exporturile Republicii Moldova în SUA în 2015 au fost de 22 mil/USD, în 2020 au crescut la 26 mil/USD, în 2022 – la 51 mil/USD, iar în 2024 au ajuns la 90 mil/USD. Către SUA, în baza datelor din 2023, s-a exportat: produse alimentare – 64,3%, dintre care băuturi alcoolice – 20%; materiale și articole din plastic – 17,5%; produse ale industriei chimice – 6,5%; textile – 4,7%; mobilă și articole din lemn – 2,8%; alte bunuri – 4,2%.

Expertul a făcut un top al țărilor unde Republica Moldova a avut creșteri ale exporturilor în ultimii 10 ani. Este vorba de România, unde exporturile au crescut cu 725 mil/USD, cea ce a generat 60% din creșterea totală a exporturilor; Ucraina – 220 mil/USD (18,1%); Cehia – 188 mil/USD (15,5%); Turcia – 108 mil/USD (8,9%); Polonia – 89 mil/USD (7,3%); Bulgaria – 75 mil/USD; SUA – 58 mil/USD; Grecia – 40 mil/USD; Germania – 33 mil/USD; Țările de Jos – 31 mil/USD. În același timp, au scăzut exporturile moldovenești către Belarus – minus 56 mil/USD (-4,6%); Marea Britanie – minus 79 mil/USD (-6,5%) și Federația Rusă – minus 306 mil/USD, cea ce a generat o contribuție de minus 25,2%.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Exportul de servicii al Republicii Moldova ocupă aproape jumătate din totalul exporturilor moldovenești și este în continuă creștere. „Exportul de servicii este o ramură din ce în ce mai mare a economiei moldovenești”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 7 februarie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Vorbind despre exportul de servicii, expertul a spus că acesta în 2000 a totalizat 200 mii/USD; în 2010 – 700 mii/USD; 2015 – 1 mild/USD; 2019 – 1,5 mild/USD; 2020 – 1,3 mild/USD; 2022 – 2,2 mild/USD; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 2,6 mild/USD. „Exportul de servicii în Republica Moldova a crescut rapid până în 2019. În anul pandemic, 2020, a înregistrat scădere din cauza serviciilor de transport, care s-au prăbușit. În 2021 și 2022 a fost o înregistrată o recuperare rapidă datorită revenirii ramurii de transport, dar au crescut destul de puternic și serviciile în domeniul IT. În 2023, exporturile de servicii au stagnat la nivelul de 2,4 mild/USD. În 2024, trimestrele II și III, a fost înregistrată o înviorare promițătoare. În trimestrul III a fost cel mai mare volum de exporturi din toată istoria Republicii Moldova. Datele pentru sfârșitul anului 2024 cred că vor arăta 2,7 mild/USD”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova, de la o economie bazată pe exportul de bunuri, trece la o economie bazată pe exportul de servicii. În 2024, estimativ s-au exportat produse și servicii de 6,3 mild/USD, dintre care 2,7 mild/USD-servicii, iar de 3,6 mild/USD-bunuri. Balanața comercială la servicii a fost negativă până în 2010, apoi datorită creștereii exponențaile a exporturilor de Servicii IT, banața comercială este pozitivă. În 2024 estimăm că exporturile de servicii au depășit importurile de servicii cu peste 950 milioane USD. Datele pentru trimestrul III, 2024, în valoare anuală, arată că Republica Moldova a exportat servicii de 2,6 mild/USD, dar a importat servicii de 1,6 mild/USD”, a spus Veaceslav Ioniță.

Cu referire la exportul de bunuri și servicii, economistul a declarat că în 2000 acesta a totalizat 640 mil/USD, dintre care 470 mil/USD-exportul de bunuri, iar 170 mil/USD-exportul de servicii. În 2010 a fost de 2,2 mild/USD, inclusiv 1,5 mild/USD-exportul de bunuri, iar 700 mil/USD-exportul de servicii. 2019 – 4,3 mild/USD: 2,7 mild/USD-exportul de bunuri, iar 1,5 mild/USD-exportul de servicii. 2020 – 3,8 mild/USD: 2,5 mild/USD-export de bunuri, iar 1,3 mild/USD-export de servicii. 2022 – 6,5 mild/USD: 4,3 mild/USD-exportul de bunuri, iar 2,2 mild/USD-exportul de servicii. 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 6,2 mild/USD: 3,6 mild/USD-exportul de bunuri, iar 2,6 mild/USD-exportul de servicii.

„Recordul absolut al exporturilor moldovenești a fost în 2022. În 2024, scăderea nu este foarte mare, comparativ cu 2022, însă, starea de lucruri arată că, la noi, exportul de bunuri, în aproape doi ani, a scăzut cu 684 mil/USD. Ceea ce ne-a salvat și nu avem o cădere dramatică a exportului este creșterea exporturilor de servicii cu 390 mil/USD. Comerțul nostru extern este, în prezent, salvat de sectorul de servicii, care diminuează impactul negativ cauzat de exportul de bunuri, care a scăzut foarte puternic. Exportul de bunuri scade, exportul de servicii crește”, a declarat economistul.

Analistul economic a menționat că în 1995 ponderea serviciilor în totalul exporturilor moldovenești era de 16,2%; în 2000 – 25,9%; 2010 – 30,6%; 2020 – 33,9%; 2023 – 37,6%; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 43,5%. „Datele pentru sfârșitul anului 2024 vor arăta că serviciile au constituit aproape 44% din toate exporturile moldovenești. Exporturile noastre de servicii se apropie de jumătate din nivelul exporturilor. Dacă se va menține această dinamică, în 2-3 ani exportul de servicii va fi mai mare decât exportul de bunuri”, a menționat analistul economic.

Veaceslav Ioniță a făcut un top al serviciilor exportate de către Moldova. Servicii IT deține o pondere de 24,5%; transportul – 21,2%; serviciile pentru afaceri – 10,6%; serviciile de prelucrare a materiei prime – 9,4%; serviciile educaționale – 3,4%; serviciile de sănătate – 2,3%; bunurile și serviciile administrației publice – 2,3%; serviciile de telecomunicații – 1,4%; construcțiile în străinătate – 0,9%; serviciile culturale și de agrement – 0,8%; iar alte servicii exportate – 23,9%.

Despre exportul de servicii IT, expertul a afirmat că în 1995 acesta a totalizat 100 mii/USD; în 2000 – 400 mii/USD; 2010 – 22 mil/USD; 2020 – 258,5 mil/USD; 2023 – 580,4 mil/USD; iar în 2024, trimestrul III – 640,1 mild/USD. Despre exportul de servicii pentru afaceri (BSS), a specificat că în 2010 a totalizat 62 mil/USD; în 2014 – 101 mil/USD, 2015 – 87 mil/USD; 2019 – 160 mil/USD; 2020 – 126 mil/USD; 2023 – 246 mil/USD, iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 278 mil/USD. „Aceste sectoare au avut o atenție deosebită din partea statului. Au fost implementate politici corecte care au adus doar beneficii. Aici este un singur impediment, nu sunt tineri care să lucreze”, a afirmat expertul.

Analizând exportul de servicii IT și BSS, economistul a precizat că în 2010 acesta a fost de 96 mil/USD; în 2014 – de 172 mil/USD; 2015 – 157 mil/USD; 2020 – 396 mil/USD; 2023 – 836 mil/USD; iar 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 919 mil/USD. „În 2024 a fost o creștere de zece ori față de 2010. Nu mai sunt alte segmente în Republica Moldova cu o astfel de creștere”, a precizat economistul.

Cu referire la exportul de servicii transport, economistul a spus că în 1995 a fost estimat la 55 mil/USD; în 2000 – 83 mil/USD; 2008 – 357 mil/USD; 2010 – 260 mil/USD; 2013 – 423 mil/USD; 2015 – 322 mil/USD; 2018 – 434 mil/USD; 2020 – 250 mil/USD; 2023 – 540 mil/USD; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 556 mil/USD. „Pandemia din 2020 a prăbușit dramatic această ramură. S-a recuperat rapid datorită creșterii transportului de mărfuri pe fundalul războiului dus de către Federația Rusă contra Ucrainei. În prezent, este în scădere transportul de mărfuri. Ceea ce salvează această ramură este creșterea exportului de servicii pentru pasageri și a serviciilor auxiliare”, a spus economistul.

Despre exportul de servicii de transport aerian, analistul economic a afirmat că în 2010 acesta a totalizat 76 mil/USD; în 2014 – 131 mil/USD; 2015 – 100 mil/USD; 2018 – 180 mil/USD; 2020 – 67 mil/USD; 2023 – 182 mil/USD; 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 220 mil/USD.

Despre exportul de servicii de prelucrare a materiei prime aflate în proprietatea terților, a menționat că în 2010 a fost de 106 mil/USD; în 2014 – 166 mil/USD; 2015 – 140 mil/USD; 2019 – 266 mil/USD; 2023 – 248 mil/USD; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 245 mil/USD. „Este o ramură subestimată în Republica Moldova. Acum este o recuperare, dar mai mult această ramură stagnează decât se dezvoltă. De cinci ani ramura stagnează și bate pasul pe loc”, a menționat expertul.

Vorbind despre exportul de servicii educaționale, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2010 a totalizat 18,7 mil/USD; în 2013 – 34,8 mil/USD; 2015 – 30,2%; 2018 – 52,6%; 2020 – 46,7%; 2022 – 83,3 mil/USD; 2023 – 81,5%; 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 89,1 mil/USD. „Studenții străini care sunt în Republica Moldova aduc anual cel puțin 200-300 mil/USD. Ponderea lor a crescut de la 1,3% în 2010 la 9,2% în 2023”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Cu referire la exportul serviciilor de sănătate, economistul a spus că în 2010 a fost de 10,5 mil/USD; în 2014 – 17,3 mil/USD; 2015 – 14,9 mil/USD; 2019 – 27,4%; 2020 – 25,1%; 2023 – 53 mil/USD; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 61,4 mil/USD. „Aproape de trei ori mai mult decât în 2020. În timp ce multe sectoare stagnează, acestea cresc foarte frumos”, susține expertul.

Potrivit analistului economic, Republica Moldova, lent, dar clar, trece de la o economie bazată pe exporturi de bunuri la o economie bazată pe exporturi de servicii. Celelalte ramuri economice, în special producerea de bunuri, stagnează sau se află într-o stare proastă. Ceea ce crește este exportul de produse agricole și produse din industria alimentară, care țin de prelucrarea producției agricole, dar și exportul de servicii, care pe anumite segmente, cum ar fi prelucrarea materiei prime, înregistrează o stagnare de cinci ani, iar pe alte segmente este o creștere substanțială.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Ușoara accelerare a ratei inflației începută în luna decembrie 2024 va continua și în primele luni ale anului 2025. Această a determinat Banca Națională a Moldovei (BNM) să majoreze rata dobânzilor, ceea ce influențează asupra creditelor de consum și a celor ipotecare. Mai slab, sau chiar deloc, nu influențează creditele pentru afaceri, care au înregistrat o creștere ca număr. „Această majorare a ratei va duce la o ușoară scumpire a creditelor. Însă, moldovenii deja au acceptat majorarea prețurilor din ultima perioadă și aceasta va influența slab asupra deciziei cetățenilor de a lua credite. Acest fapt ar putea forța BNM, cel puțin încă de câteva ori, să majoreze rata de bază pentru a descuraja creditele de consum”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 31 ianuarie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în 2021, luna ianuarie, rata inflației anuale în Republica Moldova a fost de 0,2%. Ultima dată acest fapt a fost înregistrat în 1970. Timp de 50 de ani, Republica Moldova nu a mai înregistrat o inflație atât de scăzută. La sfârșitul lui 2021, luna decembrie, rata inflației anuale a ajuns la 13,9%. În octombrie 2022 – 34,6%, iar în decembrie, același an – 30,2%. Către decembrie, 2023, a scăzut la 4,2%. În luna mai, 2024, a ajuns la 3,3%, iar în decembrie, același an – 6,9%. „Scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor. Înseamnă că prețurile cresc mai încet. La sfârșitul anului trecut am avut o accelerare a inflației, aproape de 7%, cu tendință de creștere în următoarele luni spre 10%”, spune expertul.

Despre rata de bază a BNM, Veaceslav Ioniță a amintit că 2015 aceasta a fost de 19,5%; în 2018 – 6,5%; 2020 (noiembrie) – 2,7%; 2021 (decembrie) – 6,5%; 2022 (august) – 21,5%; 2023 (noiembrie) – 4,8%; 2024 (mai) – 3,6%; iar în 2025 (ianuarie) – 5,6%. „Creșterea inflației a determinat BNM să i-a măsuri pentru a scumpi banii și a descuraja creditarea populației. După criza din 2000 a fost o rată de bază de 27,0%. După 2000 și până în 2015, când a fost o nouă criză generată de jaful bancar, rata de bază a fost mai mică de 19,5%, care a fost în 2015. Până în 2015, rata de bază a fost relativ stabilă. Criza energetică din 2021/2022 a generat din nou o majorare a ratei de bază. Apoi a urmat o stabilizare. Acum este 5,6%. Avem o ușoară accelerare. Cred că BNM va mai interveni și va mai ridica rata de bază. Scopul BNM este scumpirea creditelor, pentru a descuraja consumul”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analistul economic susține că atunci când se majorează rata de bază, creditele ipotecare sunt în creștere, dar mai lentă, iar creditele de consum se scumpesc, însă nu atât de mult. „Cel mai puternic efect al majorării ratei de bază este asupra dobânzilor la creditele de consum. Acest instrument al BNM, chiar dacă are o influență slabă asupra inflației, are o influență puternică asupra prețului la creditele de consum și prima ce face – descurajează creditele de consum”, afirmă analistul economic.

Potrivit economistului, în 2024, trimestrul I, creditele noi oferite de către bănci economiei naționale au totalizat 4,4 mild/lei media lunară, dintre care 1,3 mild/lei-credite noi pentru persoane fizice, iar 3,1 mild/lei-credite noi pentru persoanele juridice. Trimestrul II, 2024 – 5,2 mild/lei media lunară: 1,7 mild/lei-credite noi pentru persoane fizice, iar 3,5 mild/lei-credite noi pentru persoane juridice. Trimestrul III – 6 mild/lei media lunară: 2 mild/lei-credite noi pentru persoane fizice, iar 4 mild/lei-credite noi pentru persoane juridice. Trimestrul IV – 7,1 mild/lei media lunară: 2,3 mild/lei-credite noi pentru persoane fizice, iar 4,8 mild/lei-credite noi pentru persoanele juridice.

„Anii anteriori, lunar, băncile dădeau maximum lunar 4 mild/lei. 3,5 mild/lei-credite noi pentru persoane juridice și 1,5 mild/lei-credite noi pentru persoanele fizice. În trimestrul IV din 2024 s-a ajuns la maxima istorică. Când BNM a început politica sa de înăsprire a politicii monetare, creditele care se dădeau persoanelor juridice ajungeau la 2,7 mild/lei, iar pentru persoanele fizice – la 1,5 mild/lei. Când a crescut rata de bază, creditele pentru persoanele fizice au scăzut de 2,5 ori, iar pentru persoanele juridice, au crescut cu peste 35%. BNM, data trecută, când a înăsprit politica monetară, s-a ridicat rata de bază și a afectat persoanele fizice. Persoanele juridice au luat mai multe credite, decât atunci când rata dobânzii era mică. Înăsprirea rate de bază de către BNM vizează persoanele fizice, pentru a le descuraja să acceseze credite, iar persoanele juridice își cresc portofoliul de credite”, a afirmat economistul.

Expertul a mai specificat că în 2000, creditele noi, raportate la PIB, au reprezentat 17,8%; în 2007 – 48,4%; 2009 – 23,2%; 2014 – 38,5%; 2017 – 13,4%; 2021 – 18,3%; 2023 – 16,8%; iar în 2024 – 21,2%. „Din 2014, după jaful bancar, chiar dacă se oferă multe credite, raportat la PIB, sunt la un nivel scăzut. Din 2014, în ceea ce privește persoanele juridice scade, iar în ceea ce privește persoanele fizice, din 2018 se înregistrează creșteri”, a spus expertul.

Astfel, numărul creditelor noi luate de către persoanele fizice de la bănci, în 2015 a fost de 49,5 mii, dintre care 45,4 mii-credite de consum; 2,9 mii-credite pentru afaceri, iar 1,3 mii-credite imobiliare. 2019 – 99,1 mii: 91,4 mii-credite de consum, 6,2 mii-credite imobiliare, iar 1,5 mii-credite pentru afaceri. 2021 – 142,2 mii: 132,2 mii-credite de consum, 7,6 mii-credite imobiliare, iar 2,3 mii-credite pentru afaceri. 2024 – 218,7 mii: 208,6 mii-credite de consum, în valoare de 13,6 mild/lei, 7,5 mii-credite imobiliare, în valoare de 8,1 mild/lei, iar 2,6 mii-credite pentru afaceri. „Rata dobânzii, chiar dacă anul trecut a rămas ridicată, a fost accesat cel mai mare număr de credite de către persoanele fizice de la bănci din istoria țării. Oamenii au acceptat creșterea prețurilor. Această dobândă, care este relativ ridicată, nu i-a descurajat. Din contra, au luat credite mai multe. Politica monetară a BNM va determina scumpirea creditelor, dar va avea un impact destul de slab asupra numărului de credite”, a specificat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, au dominat în toți anii creditele pentru consum, urmate de cele imobiliare și pentru afaceri. Creșterea cea mai mare este evidentă, în prezent, în cazul creditelor imobiliare. De 2,8 ori mai mult în 2024 față de 2023. În 2022, chiar dacă rata de bază a BNM a crescut, au scăzut creditele ipotecare, creditele pentru consum, dar nu și creditele pentru afaceri. „Creditele de consum acordate persoanelor fizice au înregistrat recordul absolut în 2024. Peste 200 de mii de credite. Trimestrial s-au luat câte 60 de mii de credite de consum. Practic dublu față de 2023.  Dacă trendul va fi păstrat în 2025, numărul creditelor de consum ar putea crește la circa 250 de mii, chiar dacă BNM încearcă să descurajeze luarea de credite. Ca număr este mare, ca volum este mai mic”, susține expertul.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În prezent, din ce în ce mai mult se achită cu cardul. Cel mai probabil, în 2026, în Republica Moldova, mai mult de jumătate din tranzacțiile cu cardul vor fi achitările cu cardul. „Foarte rapid moldovenii au transformat cardul într-un mijloc de bază al cheltuielilor. Putem spune că aproape 1/3 din toate cheltuielile populației sunt făcute utilizând cardul”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 13 decembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând piața cardurilor bancare, Veaceslav Ioniță a apus că în 2000 rulajul anual a fost de 2 mil/lei. În 2007, rulajul anual a crescut la 4,7 mild/lei. În 2010 – la 17 mild/lei; 2015 – 39,6 mild/lei; 2020 – 83,8 mild/lei; 2022 – 144,1 mild/lei; iar în 2024, trimestrul III, rulajul anual a ajuns la 189,9 mild/lei. „Până în 2015, la noi cardurile bancare practic erau utilizate nesemnificativ. Totul a început după 2015, când a apărut obligativitatea transferării salariilor pe carduri” a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, în 2015, piața cardurilor bancare a avut o creșterea anuală de 7,2 mild/lei, dintre care: 5,6 mild/lei-retragere numerar, iar 1,6 mild/lei-plăți cu cardul. În 2019, creșterea anuală a fost de 12,9 mild/lei, dintre care: 7,3 mild/lei-retragere numerar, iar 5,6 mild/lei-plăți cu cardul. 2020, an de pandemie – creșterea anuală a pieței cardurilor a fost de 5,8 mild/lei, dintre care: 2 mild/lei-retragere numerar, iar 3,8 mild/lei-plăți cu cardul. 2022 – creștere anuală de 33,7 mild/lei: 16,3-retragere numerar, iar 17,4 mild/lei-plăți cu cardul. 2023 – creștere anuală de 25,4 mild/lei: 8,7 mild/lei-retragere numerar, iar 16,7 mild/lei-plăți cu cardul. 2024, trimestru trei – creștere anuală de 20,4 mild/lei: 5,1 mild/lei-retragere numerar, iar 15,3 mild/lei-plăți cu cardul.

„În prezent, a încetinit creșterea pieței cardurilor deoarece practic 70% din veniturile moldovenilor sunt direcționate deja pe carduri. Creșterea pieței cardurilor va fi mai lentă și de acum încolo. Retragerea în numerar practic nu crește, iar achitarea cu cardul este în creștere”, a spus expertul.

Cu referire la utilizarea cardurilor de către moldoveni în Republica Moldova, economistul susține că 2000, doar 0,7% erau plățile cu cardul, iar 99,3%-retragerile de numerar. În 2005: 1,4% au fost plățile cu cardul, iar 98,6%-retragerile în numerar. 2010: 2,9%-plățile cu cardul, iar 97,1%-retragerile de numerar. 2015: 6,4%-plățile cu cardul, iar 93,6%-retragerile în numerar. 2020: 23,4%-plățile cu cardul, iar 76,6%-retragerile în numerar. 2024, trimestrul trei: 38,1%-plățile cu cardul, iar 61,9%-retragerile de numerar.

„Din 2016/2017, veniturile pe carduri au depășit veniturile în numerar. În prezent, din ce în ce mai mult folosim cardurile ca mijloc de plată. Până acum era considerat mai mult un mijloc de venit și retragere de numerar. Cel mai probabil, în 2026, în Republica Moldova mai mult de jumătate din toate tranzacțiile cu cardul vor fi achitările cu cardul. Foarte rapid am transformat cardul într-un mijloc de bază al cheltuielilor. Astăzi, putem spune că aproape 1/3 din toate cheltuielile populației sunt făcute deja cu cardul”, susține economistul.

Despre plățile cu cardul bancar, analistul economic afirmă că 2015 acestea au fost de 6 mild/lei, dintre care 3,4 mild/lei-plățile cu cardul, 2,3 mild/lei-comerțul online, iar 0,3 mild/lei-bankingul online. În 2020 – 24,4 mild/lei: 15,2 mild/lei-plățile cu cardul, 5,6 mild/lei-comerțul online, iar 3,6 mild/lei- bankingul online. 2022 – 53,7 mild/lei: 34,1 mild/lei-plățile cu cardul, 10,2 mild/lei-comerțul online, iar 9,4 mild/lei-bankingul online. 2024, trimestrul trei – 85,9 mild/lei: 55,8 mild/lei-plățile cu cardul, 16,1 mild/lei-bankingul online, iar 14 mild/lei-comerțul online. „O creștere de 15 ori în zece ani. Foarte rapid, că este comod, a început să fie utilizat bankingul pentru achitarea online a facturilor. Comerțul online, la fel, crește destul de rapid”, a afirmat analistul economic.

Referitor la piața plăților online, expertul a menționat că în 2015 a totalizat 2,7 mild/lei, dintre care 1,6 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, 0,8 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova, iar 0,3 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară. În 2020 a ajuns la 20,6 mild/lei, dintre care: 11,8 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară, 6,6 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, iar 2,2 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova. 2024, trimestrul trei – 30 mild/lei: 19,2 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară, 8,8 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, iar 2 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova.

Potrivit expertului,  piața online, cu achitarea online, în 2016 a fost de 1,8 mild/lei, dintre care 1 mild/lei-plăți efectuate de către străini, iar 0,8 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni. 2020 – 5,8 mild/lei: 5 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni, iar 0,8 mild/lei-plăți efectuate de către străini. 2024, trimestrul trei – 21,2 mild/lei: 19,2 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni, iar 2 mild/lei-plăți efectuate de către străini. „Achitările online au crescut brusc după 2020. Pandemia a învățat moldovenii să facă achitările online”, a declarat expertul.

Despre plățile online ale moldovenilor, după destinația lor, Veaceslav Ioniță a specificat că în 2015 au fost de 1,9 mild/lei, dintre care: 1,6 mild/lei pentru bunuri și servicii peste hotare, 0,2 mild/lei pentru bunuri și servicii în țară, iar 0,1 mild/lei pentru banking în țară. În 2020 – 9 mild/lei: 4 mild/lei-bunuri și servicii peste hotare, 3,6 mild/lei-banking în țară, iar 1,4 mild/lei-bunuri și servicii în țară. 2024, trimestrul trei – 28 mild/lei: 16,1 mild/lei-banking în țară, 8,8 mild/lei-bunuri și servicii peste hotare, iar 3,1 mild/lei-bunuri și servicii în țară.

Despre tranzacțiile online cu cardul bancar, economistul a spus că în 2015 acestea au totalizat 1,5 mild/lei, dintre care 1,4 mild/lei-procurări peste hotare, iar 0,1 mild/lei-procurări în țară. În  2020 – 4,8 mild/lei: 3,6 mild/lei-procurări peste hotare, iar 1,2 mild/lei-procurări în țară. 2024, trimestrul trei – 10,3 mild/lei: 7,6 mild/lei-procurări peste hotare, iar 2,7 mild/lei-procurări în țară. „Doi ani în urmă am realizat o cercetare, unde am întrebat moldovenii dacă fac comerț online în țară? Circa 80% au menționat că plătesc atunci când curierul aduce marfa și achită fie cu cardul, dar asta este deja plata la terminal, fie în numerar, iar comanda s-a făcut online. În prezent, admit că această cifră s-a modificat, dar oricum comerțul în țară este cred că la nivel de 10 mild/lei”, a spus economistul.

Veaceslav Ioniță spune că atunci când vorbim despre piața online este vorba și de  colete internaționale primite prin poștă. Astfel, în 2016 moldovenii au primit 38,3 mii de colete; în 2018 au recepționat 90,3 mii; în 2020 – 228,9 mii; 2022 – 381,6 mii; iar în 2023 – 802,7 mii de colete.

„În 2024 cred că se va depăși cifra de un milion de colete. În ultimii ani, pe piața din Republica Moldova a venit un operator străin care prestează servicii poștale, care și-a crescut piața, de la 3% în primul an de intrare, la circa 25% în acest an. În doi-trei ani ar putea întrece, ca volum, operatorul național de servicii poștale. La acest operator, achitările se fac la livrarea mărfii. Piața de comenzi online de peste hotare este de 7,6 mild/lei și este o cifră oficială, pe care o putem monitoriza. Mai greu monitorizăm volumul achitărilor făcute la livrare. Acesta a crescut enorm în ultima perioadă, se vede foarte clar după numărul de colete. Noi încă nu avem un indicator care să ne permită să calculăm. Putem estima că la noi piața online este de circa 20-25 mild/lei, dintre care aproape 10 mild/lei este comerțul online în țară, iar peste 10 mild/lei-comerțul online peste hotare. În ultimii trei ani avem o explozie a coletelor. Pentru 2023 avem și datele privind pachetele mici – 6,1 milioane de pachete mici, plus 802,7 mii de colete. Aproape 7 milioane de pachete mici și colete primite într-un singur an”, a declarat Veaceslav Ioniță.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Datoria Guvernului Republicii Moldova a crescut semnificativ, dar situația nu este critică. Datoria publică este una modestă, raportată la Produsul Intern Brut (PIB). Problema Guvernului nu este datoria publică pe care o are, dar incapacitatea sa de a atrage granturi pentru a acoperi necesitățile bugetare și mizează pe împrumuturi. „Drama nu este faptul că ne împrumutăm, dar faptul că a fost substituit granturile cu împrumuturile”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 6 decembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, după ce a analizat proiectului bugetului de stat pentru 2025.

Analizând datoria publică a Republicii Moldova (datoria de stat a Guvernului, care este aproape 97% din toată suma, datoriile Băncii Naționale a Moldovei, întreprinderilor de stat și ale autorităților publice locale), Veaceslav Ioniță a spus că în 2017 a fost de 58,5 miliarde de lei (mild/lei), dintre care 34,2 mild/lei a reprezentat datoria externă, iar 24,3 mild/lei-datoria internă. În 2019 a crescut la 57,6 mild/lei, dintre care 33 mild/lei-datoria externă, iar 24,6 mild/lei-datoria internă. 2021 – 81,8 mild/lei: 47 mild/lei-datoria externă, iar 34,8 mild/lei-datoria internă. 2023 – 108 mild/lei: 66,5 mild/lei-datoria externă, iar 41,5 mild/lei-datoria internă. 2024, estimativ – 127,8 mild/lei: 81,8 mild/lei-datoria externă, iar 46 mild/lei-datoria internă. 2025, prognizat – 140,4 mild/lei: 85,4 mild/lei-datoria externă, iar 55 mild/lei-datoria internă.

Cu referire la datoria de stat (doar datoria Guvernului Republicii Moldova), a declarat că în 2017 a fost de 51,7 mild/lei, dintre care 29,1 mild/lei-datoria externă, iar 22,6 mild/lei-datoria internă. În 2019 a ajuns la 52,5 mild/lei, dintre care 29,3 mild/lei-datoria externă, iar 23,5 mild/lei-datoria internă. 2021 – 77,8 mild/lei: 44,5 mild/lei-datoria externă, iar 33,2 mild/lei-datoria internă. 2023 – 104 mild/lei: 64,3 mild/lei-datoria externă, iar 39,7 mild/lei-datoria internă. 2024, prognozat – 124,2 mild/lei: 79,9 mild/lei-datoria externă, iar 44,3 mild/lei-datoria internă. 2025, estimat – 136,4 mild/lei: 83,3 mild/lei-datoria externă, iar 53,1 mild/lei-datoria internă.

„Din 2020, din cauza pandemiei, din cauza crizei gazelor, a crizei prețurilor, a crizei resurselor energetice, datoria de stat a crescut. De la 51,7 mild/lei în 2017 la 136,4 mild/lei în 2025. Este o creștere impresionantă. În acest an, bugetul de stat, din nou, nu va fi executat așa cum se întâmplă din 2015. Anual, Guvernul taie până la 3-4 mild/lei. Din 2015, și până în prezent, Guvernul nu a cheltuit față de ceea ce a planificat peste 30 mild/lei. Și în acest an, nu va reuși să se împrumute așa cum a estimat, iar în realitate datoria de stat va fi mai mică”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, ca să se știe dacă este sau nu mare datoria de stat a Republiici Moldova se analizează doi indicatori. Primul este datoria raportată la PIB. Astfel, în 1995, datoria de stat raportată la PIB a fost de 37,6%. În 1998 – 82,8%. 2004 – 37,3%. 2008 – 18,5%. 2009 – 27,6%. 2013 – 19,7%. 2016 – 31,6%. 2019 – 25%. 2023 – 34,6%. 2024, estimat – 38,7%. 2025, prognozat – 39,2%. „Jaful bancar din 2014 ne-a impus să ne asumăm niște datorii ceea ce a determinat creșterea datoriei de stat. Crizele din 2020/2021/2022 și 2023 a dus la ceea ce Guvernul Republicii Moldova s-a împrumutat intensiv. Într-o perioadă de cinci ani, Guvernul s-a împrumutat cu 70 mild/lei. De la 51,7 mild/lei la 124,2 mild/lei. Este o creștere spectaculoasă. Însă, raportată la PIB, nu este atât de mare, este una modestă. Este cea mai mare din ultimii 20 de ani, dar este cu mult mai mică decât a fost în perioada 1995/2005”, a spus expertul.

Cel de-al doilea factor, afirmă economistul, este analiza datoriei de stat a altor state. Astfel, datele din 2023 arată că Sudan a avut o datorie guvernamentală de 252,2% raportaă la PIB. Japonia – 205,6%; Grecia – 184,5%; Italia – 131,7%; Ucraina – 84,4%; România – 49,2%; Republica Moldova – 33,7%;  Bulgaria – 30,9%; Estonia – 20%; Kosovo – 17,5%; Elveția – 14,7%; Norvegia – 13,8%; Turkmenistan – 4,7%; Kuweit – 3,2%. „Republica Moldova intră în primele 30 de țări cu cea mai mică datorie de stat, raportată la PIB. Chiar dacă șocurile economice pe care le-am avut, unul după altul, a dus la ceea că a crescut datoria de stat de 2,4 ori, totuși datoria este una acceptabilă. În multe state, datoria de stat de circa 70% din PIB este ceva obișnuit”, a afirmat economistul.

Privind încasările bugetului de stat din granturi și împrumuturi, analistul economic a menționat că în 2010 acestea au totalizat 4,2 mild/lei, dintre care: granturi – 1,9 mild/lei, împrumuturi interne – 0,2 mild/lei, iar împrumuturi externe – 2,1 mild/lei. În 2014 au fost de 6,2 mild/lei, dintre care: granturi – 4 mild/lei, împrumuturi interne – 0,8 mild/lei, iar împrumuturi externe – 1,4 mild/lei. 2020 – 10,9 mild/lei: granturi – 0,6 mild/lei, împrumuturi interne – 5,6 mild/lei, iar împrumuturi externe – 4,7 mild/lei; 2023 – 20,1 mild/lei: granturi – 5,3 mild/lei, împrumuturi interne – 6,2 mild/lei, iar împrumuturi externe – 8,6 mild/lei. 2024, prognozat – 19,6 mild/lei: granturi – 2,5 mild/lei, împrumuturi interne – 4,6 mild/lei, iar împrumuturi externe – 12,5 mild/lei. 2025, estimat – 11,4 mild/lei: granturi – 1,3 mild/lei, împrumuturi interne – 8,1 mild/lei, iar împrumuturi externe – 2 mild/lei.

„În perioada 2010/2014, cel mai mult veniturile au crescut din contul  granturilor, iar, în prezent, crește din contul împrumuturilor externe. Anul viitor vom avea o situație unică în istoria țării, împrumuturile interne vor domina”, a menționat analistul economic.

Economistul a mai declarat că în perioada 2005/2009 bugetul de stat a fost format din granturi și împrumuturi în proporție de 7,29 mild/lei, dintre care din granturi – 4 mild/lei, din împrumuturi externe – 1,9 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 1,5 mild/lei. În 2010/2014 – 19,33 mild/lei: din granturi – 11,3 mild/lei, din împrumuturi externe – 5,8 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 2,3 mild/lei. 2015/2019 – 18,25 mild/lei: din granturi – 6,3 mild/lei, din împrumuturi externe – 8,7 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 3,3 mild/lei. 2020/2024 – 83,18 mild/lei: din granturi – 16,1 mild/lei, din împrumuturi externe – 44,67 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 22,5 mild/lei.

Raportate la PIB, granturi primite de către bugetul de stat, afirmă Veaceslav Ioniță, în 2000 a reprezentat 1,7%; în 2003 – 0,3%; 2005 – 1,2%; 2006 – 0,7%; 2007 – 1,8%; 2008 – 1,7%; 2010 – 2,2%; 2012 – 1,5%; 2014 – 3%; 2018 – 0,2%; 2019 – 0,8%; 2020 – 0,3%; 2021 – 1%; 2022 – 1,7%; 2023 – 1,8%; 2024, estimat – 0,8%; iar în 2025, prognozat – 0,4%. „Dacă nu vin granturi, se i-au împrumuturi. Cea mai bună situație cu referire la granturi a fost în 2014. Estimez că anul acesta granturile vor fi 0,8% din PIB. De patru ori mai puțin decât ar trebui să fie. În 2022/2023 am primit bani pentru criza energetică. Pentru alți bani nu a existat capacitate din partea statului să fie aduși. Anul viitor, se estimează 0,4% granturi la buget raportat la PIB. Este situație similară cu izolarea noastră din 2018/2020. Dacă granturile sunt mai puțin de 1,5% din PIB este o rușine națională”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Despre dependența bugetului de stat de granturi și împrumuturi, expertul a menționat că în 2010 dependența a fost de 25%; în 2011 – 11,1%; 2012 – 15,4%; 2013 – 13,8%; 2014 – 21,5%; 2015 – 14,8%; 2016 – 18,1%; 2017 – 12,6%; 2018 – 3,4%; 2019 – 5%; 2020 – 22%; 2021 – 26,8%; 2022 – 25,4%; 2023 – 25%; 2024, prognozat – 23,8%; 2025, estimat – 13,4%. „Republica Moldova, în toți acești ani, veniturile pe care le-a avut au fost mai mici decât cheltuielile necesare. În anii 2018 și 2019, cheltuielile erau acoperite aproape în totalitate din veniturile bugetare. În 2021, aproape 27% din cheltuielile bugetului de stat au fost acoperite din granturi și împrumuturi. Practic, fiecare al patru-lea leu nu avea acoperire internă și doar prin împrumuturi și granturi s-a reușit. În anii 2013/2014 bugetul de stat era dependent de finanțarea din afara bugetului, însă această finanțare, în cea mai mare parte, era acoperită din granturi și mai puțin din împrumuturi. În 2024, bugetul de stat are o neacoperire de 23,8%, iar Guvernul anticipează că 21% va fi acoperit din împrumuturi și doar 3% din granturi. Anul viitor doar 1,5% din granturi sau de 10 ori mai puțin decât în 2014”, a conchis expertul.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova pentru a se apropia de Uniunea Europeană (UE) trebuie să ajusteze salariul minim pe economie. Acesta trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu pe economie. Lucru care va face Republica Moldova să fie comparabilă cu țările vecine, o va apropia de stardele europene de securitate salarială, iar efortul financiar este unul pe care real și-l poate asuma. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 15 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând salariul minim pe economie, Veaceslav Ioniță a spus că în 2010 acesta a fost de 1 100 lei/lunar. În 2015 – 1 900 lei/lunar. 2020 – 2 775 lei/lunar, iar în 2024 – 5 000 lei/lunar. „Până în 2010, salariul minim era rupt de realitate. Era mai mult formal, decât real. Până în 2021, unele categorii de salariați, printre care și bugetarii, nu au simțit nici o bunăstare, deoarece salariul minim, deși creștea treptat, nu le-asigura minimum necesar. După 2022, prin politica de ajustare la standardele europene a salariul minim pe economie, Republicii Moldova și-a îmbunătățit protecția socială a salariaților”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre salariul mediu pe economie, expertul a declarat că în 2010 acesta a fost de 2 972 lei/lunar. În 2015 – 4 538 lei/lunar. 2020 – 7 943 lei/lunar, iar în 2024 este prognozat să ajungă la 14 300 lei/lunar. Pentru 2025 este estimat – 16 300 lei/lunar, pentru 2026 – 18 800 lei/lunar, iar pentru 2027 – 21 500 lei/lunar.

Potrivit economistului, creșterea reală a salariului mediu pe economie în 2010 a fost de 0,1%. În 2011 – minus 5%. În 2012 – + 6,9%, 2013 – + 3,1%, 2014 – + 6,3%; iar în 2015 minus 2,3%. Apoi, a avut din nou tendințe pozitive, de + 7,6% în 2016; 2017 – +4,2%; 2018 – +11,2%; 2019 – +7,3%; 2020 – +9,4%; iar în 2021 și 2022 – minus 0,8% și respectiv minus 10,7%. A urmat 2023 cu o creștere de 13,5%; iar în 2024 este prognozată o creștere reală a salariului mediu pe economie de +12,2%. „Practic în fiecare an creșterea salarială a avut tendințe pozitive, cu excepția a câtorva ani, când au avut loc crize economice”, a spus economistul.

Referindu-se la creșterea bunăstării populației, expertul a menționat că media anuală între 2011/2015 a fost de 1,7%. Între 2016/2020 – de 7,9%. 2021/2024 – 3,1%. Luând anul obținerii independenței, 1991, an de referință, expertul a mai menționat că în 2008, față de 1999, veniturile salariale, după puterea de cumpărare, au fost mai mari cu 9,1%; în 2015 – cu 28,5%; 2020 – cu 87,9%; iar în 2024 sunt mai mari de 2,1 ori. „Abia în 2008, salariul minim în Republica Moldova, după puterea de cumpărare, a depășit nivelul anului 1991. Au trebuit 17 ani ca să ne întoarcem acolo unde am fost. Anul acesta, pentru prima dată, salariul mediu pe economie, va depăși de două ori puterea lui reală de cumpărare față de 1991. Astăzi, moldovenii, care au salarii, au un salariu real, după puterea de cumpărare, de două ori mai mare decât a fost în 1991”, a menționat expertul.

Analistul economic afirmă că în 2010, salariul minim pe economie a fost de 1 100 lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți angajați – de 760 de lei/lunar. În 2015, salariul minim pe economie a fost de 1 900 lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți muncitori – 1 320 de lei/lunar. În 2020, salariul minim pe economie a fost de 2 775 de lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți oameni – 2 630 de lei/lunar. În 2024, salariul minim pe economie este estimat la 5 000 de lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți moldoveni este de 5 107 lei/lunar. „Din 2022, salariul celor mai prost plătiți 10% dintre angajații din Republica Moldova este mai mare decât salariul minim pe economie. Când vorbim de salariul minim pe economie, vorbim de 10% dintre angajații din Republica Moldova care sunt cei mai vulnerabili. Noi când spunem că trebuie să majorăm salariul minim pe economie se are în vedere circa 60 de mii de oameni care se află în zona de risc, care au un salariu mediu de puțin peste 5 000 de lei”, a afirmat analistul economic.

Analizând raportul dintre salariul minim pe economie și salariul mediu pe economie, Veaceslav Ioniță a spus că în 2010 raportul a fost de 34,3%. În 2015 – 40,5%; în 2021 – 31,4%; 2023 – 32,8%; iar 2024, estimativ este de 35%. „Până în 2010, salariul minim era între 8% și 20% din salariul mediu. Chiar dacă până în 2021, salariul minim era mai mare, el nu a protejat toți cetățenii de sărăcie, deaorece bugetarii nu se bucurau de garantarea salariuli minim. Din 2022, avem salariul minim de circa 35% din salariul mediu. Trebuie să atingem un raport de cel puțin 50%”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analizând salariul minim în țările UE în 2024, expertul a constatat că în Luxemburg este de 2 571 euro/lunar; în Belgia – 1955 euro/lunar; Olanda – 1934 euro/lunar; Irlanda – 1 775 euro/lunar; Franța – 1709 euro/lunar; Croația – 700 euro/lunar; Letonia – 620 euro/lunar; România – 605 euro/lunar; Ungaria – 579 euro/lunar; Bulgaria – 477 euro/lunar; în Albania, țară care, la fel, ca Republica Moldova, apiră să devină membră UE – 360 euro/lunar; iar în Republica Moldova – 260 euro/lunar.

Potrivit economistului, în țările cu nivel înalt de protecție, precum Franța, Croația, Bulgaria, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Spania, Belgia, Grecia, România, raportul dintre salariul minim și salariul mediu este între 50%-57%. În țările cu nivel mediu de protecție, precum Cehia, Irlanda, Cipru, Olanda, Slovacia, Lituania, Estonia, Ungaria, Germania – 40%-50%. În țările cu nivel scăzut de protecție, ca Polonia, Malta, Letonia – 38%-40%. Republica Moldova – 35%. „Atunci când vorbim de protecția salariaților, trebuie să ținem cont de faptul că, chiar dacă într-o țară, salariul mediu este mic, statul garantează că cei mai vulnerabili salariați nu vor avea un salariu mai mic de 50% din salariul mediu. O țară își protejează salariații atunci când cei mai vulnerabili muncitori primesc un salariu mai mare de 50% din salariul mediu”, potrivit economistului.

Analistul economic susține că Republica Moldova are în față 6-7 ani pentru a aduce salariul minim pe economie la 50% din salariul mediu pe economie. Ajustarea, în creștere, trebuie să se facă treptat, în prima perioadă cu 3 p.p. anual, iar în faza finală cu 2 p.p. pe an. În opinia sa, pentru protecția celor cu venituri mici va fi necesar de implementat un mecanism suplimentar, care va prevedea că majorarea salariului minim nu trebuie să fie mai mică decât rata inflației din anul precedent. Totodată, Guvernul va implementa politici de stimulare fiscală, pentru sectoarele vulnerabile din punct de vedere al remunerării muncii, acolo unde salariul mediu este cu cel puțin 30% mai mic decât salariul mediu pe economie.

Vorbind despre anumite standarde de ajustare a salariului minim din Republica Moldova, în conformitate cu practicile UE și obiectivele programului Moldova 2030, expertul a menționat că în 2020, salariul minim a fost de 2 775 lei/lunar, iar raportul dintre salariul minim și salariul mediu – 34,9%. În 2022: salariul minim – 2 935 lei/lunar, iar raportul dintre salariul minim și salariul mediu – 33,5%. În 2024, prognozat este un salariul minim de 5 000 lei/lunar, iar raportul dintre salariul minim și salariul mediu – 35%. Pentru anul 2025 este necesar să stabilim un salariu minim pe economie de 6 200 lei/lunar, cea ce va reprezenta 38% din salariul mediu prognozat pentru anul viitor. În 2026, este estimat un salariu minim de 7 700 lei/lunar, iar raportul dintre salariul minim și salariul mediu – 41%; 2027, prognozat un salariu minim de 9 350 lei/lunar, iar raportul dintre salariul minim și salariul mediu – 43,5%.

Potrivit expertului, în 2025, estimatin, fondul de remunerare a muncii va fi de 122,5 mild/lei, iar necesitățile suplimentare pentru ajustarea salariului minim la standardele UE vor fi de 290 mil/lei. În 2026, estimativ, fondul de remunerare a muncii – 141,3 mild/lei, iar necesitățile suplimentare – 750 mil/lei. 2027, prognozat: fondul de remunerare a muncii – 161,6 mild/lei, iar necesitățile suplimentare – 1,27 mild/lei. „Sumele necesare vor fi minime comparativ cu impactul mare asupra acestei categorii de salariați vulnerabili, protejați de salariul minim, care sunt circa 10% dintre toți salariații moldoveni. Tot ce trebuie să facă sindicatele, patronatele și Guvernul, este să-și anume responsabilitatea ca în 2030 să ajungem la un salariu minim pe economie de 50% din salariul mediu pe economie. Efortul financiar care trebuie depus pentru întreaga țară este mai mic față de impactul mare pe care îl va avea pentru acești oameni”, a spus expertul.

Prezentarea PDF

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova este, probabil, una dintre puținele țări unde cei care muncesc peste hotare au o contribuție mare la Produsul Intern Brut (PIB). Numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor care lucrează oficial în țară. Timp de 15 ani, transferurile de peste hotare au fost mai mari decât salariale plătite acasă. Timp de 10 ani, banii trimiși acasă de către moldovenii care au muncit peste hotare au fost mai mari decât exporturile moldovenești.

„Astăzi, 15%-22% din toți banii pe care ajung în Bugetul Public Național (BPN) sunt banii veniți de peste hotare. Sunt cel puțin 25 de ani de când moldovenii pleacă la muncă peste hotare și trimit bani acasă. Mulți s-au revoltat de ce diaspora votează. Ei trebuie să știe că diaspora este un prieten fidel al economiei Republicii Moldova”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 8 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând volumul transferurilor nete de valută în favoarea persoanelor fizice, expertul a constatat că în 2000 acesta a fost de 153 de milioane de dolari (mln/dolari), în 2008 – 1,66 miliarde de dolari (mlrd/dolari); 2009 – 1,18 mlrd/dolari; 2014 – 1,61 mlrd/dolari; 2015 – 1,12 mlrd/dolari; 2016 – 1,07 mlrd/dolari; 2017 – 1,20 mlrd/dolari; 2019 – 1,22 mlrd/dolari; 2020 – 1,48 mlrd/dolari; 2022 – 1,74 mlrd/dolari; 2023 – 1,62 mlrd/dolari; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 1,60 mlrd/dolari.

„Suntem într-o scădere, însă acest lucru nu vorbește despre volumul de bani pe care moldovenii de peste hotare îi trimit acasă. Acesta reflectă doar starea înregistrată de către actualele sisteme de transfer de bani prin care moldovenii trimit bani acasă. Însă, nu toți cei plecați transferă bani. Ei când vin acasă, vin cu banii în buzunar sau transmit prin intermediul prietenilor, rudelor etc.. Alți bani sunt transferați pe carduri, care sunt străine, dar utilizate aici. Sunt mai multe mecanisme prin care banii moldovenilor care muncesc peste hotare ajung în țară. Aceste transferuri oficiale doar descriu faptul că niște bani ajung în țară pe unele căi oficiale. Dar sunt și alte căi, la fel legale, prin care banii intră în țară. De ex. un cetățean poate să vină legal cu 10 mii de euro în buzunar”, a declarat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, vânzările nete de valută din partea persoanelor fizice vorbesc despre faptul că moldovenii au adus bani în țară și pe alte căi decât cele oficiale. În 2000, moldovenii au vândut 258 mln/dolari; în 2008 – 2,39 de miliarde de dolari (mlrd/dolari); 2009 – 1,69 mlrd/dolari; 2013 – 2,93 mlrd/dolari; 2014 – 2,04 mlrd/dolari; 2015 – 1,56 mlrd/dolari; 2016 – 1,89 mlrd/dolari; 2017 – 1,98 mlrd/dolari; 2018 – 2,08 mlrd/dolari; 2019 –2,06 mlrd/dolari; 2020 – 2,24 mlrd/dolari; 2022 – 2,47 mlrd/dolari; 2023 – 2,85 mlrd/dolari; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 3,10 mlrd/dolari.

„Există o diferență de 1 mlrd și jumătate de dolari dintre transferurile oficiale efectuate de către persoanele fizice și vânzările oficiale de valută ale persoanelor fizice. Acest indicator este mai aproape de realitate. El descrie valuta pe care o vând moldovenii. Un moldovean ca să vândă valută, el trebuie să o primească de undeva. În fiecare an, avem o sumă de bani, în valută, cu mult mai mare decât anul precedent”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că sunt cinci factori care reflectă situația transferurilor de peste hotare. Primii doi dintre aceștia influențează în scădere indicatorul de transferuri ale cetățenilor, iar ceilalți trei – în creștere:

1. Valuta adusă în Republica Moldova de către refugiații ucraineni. „În 2023 și 2024 avem o creștere bruscă a valutei. Oficial banii în valută scad, dar neoficial cresc. Aici este fenomenul refugiaților  din Ucraina, care aduc valută în Moldova. Estimările mele arată că acești oameni cheltuie în prezent în Republica Moldova 500 mln/dolari anual. Noi nu-i vedem în transferuri ale persoanelor fizice, deoarece sunt aduși în numerar în țară. Circa 1 mlrd/dolari, aduși în 2023 și 2024 de către ucraineni trebuie să scoatem din circuit deoarece nu sunt ai diasporei moldovenești, dar ai ucrainenilor care îi cheltuie la noi”, a spus economistul.
2. Exporturile nedeclarate ale producției agricole și introducerea valutei în țară ca persoană fizică. „Multă producție agricolă pleacă din Republica Moldova în anumite țări la o valoare mai mică, iar banii din aceste exporturi sunt aduși în țară de către persoane fizice, fie transfer, fie personal. Aceștia bani îi găsim pe piața valutară, dar ei sunt rezultatul unei activități desfășurată în Republica Moldova, dar nu al celor care muncesc peste hotare. Însă, această sumă nu este foarte mare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
3. Procurările de automobile de peste hotare. „Din 2000 și până în prezent, timp de 25 de ani, în Republica Moldova s-au importat 606,2 mii de mașini. Doar în ultimii cinci  ani – 189,7 mii. O parte dintre ele, circa 15% au fost importate noi, prin transferuri bancare și plăți oficiale. Restul, de cel puțin 3 mlrd și jumătate de dolari, moldovenii i-au pus în buzunar ca persoane fizice, i-au scos din țară, au procurat mașină peste hotare și au revenit acasă”, potrivit expertului.
4. Odihna peste hotare a moldovenilor. „În perioada 2000/2004, circa 249 de mii de moldovenii s-au odihnit undeva peste hotare, cumpărând pachete turistice de la agenții de turism. Între 2010/2014 – 738 de mii. Între 2020/2024 – 1 milion și 400 de mii de moldoveni. Doar în acest an, peste 400 de mii vor merge la odihnă peste hotare, prin intermediul unei agenții de turism. La ei se mai adaugă, un milion, care vor merge doar în 2024 la odihnă sau vizită peste hotare pe cont propriu. Acești oameni, care merg pe cont propriu, minimum cheltuie 100 de dolari de persoană. Și prin această metodă banii sunt scoși din țară, după ce cineva ia adus în țară”, afirmă expertul.
5. Procurări de bunuri peste hotare de către persoane fizice și introducerea lor fără declarația vamală, inclusiv în limita legii. „Pe lângă faptul că moldovenii cumpără mașini și scot bani din țară, pe lângă faptul că ei merg la odihnă și, la fel, scot bani din țară, moldovenii mai fac procurări de buni, deseori de valoare mică, peste hotare, și așa tot scot banii din țară și îi aduc înapoi în bunuri”, explică economistul

Analizând transferurile totale ale diasporei, analistul economic afirmă că din 2000 și până în 2024 acestea au totalizat 53 mlrd/dolari, dintre care 15,1 mlrd/dolari în ultimii cinci ani.

Cu referire la fluxurile valutare intrate în Republica Moldova, în ultimii 25 ani, de la moldovenii plecați peste hotare, analistul economic a menționat că intrările oficiale de valută în favoarea persoanelor fizice, au fost de 28,4 mlrd/dolari; vânzările oficiale de valută ale persoanelor fizice – 44,6 mlrd/dolari. Astfel, se constată o diferență de 16,2 mlrd/dolari. „Suplimentar la toate sumele menționate mai sus, moldovenii au scos din țară cel puțin  8 mlrd/dolari pentru procurarea de mașini, alte bunuri mici procurate, dar și pentru odihnă. Ca să scoți acești bani, trebuia ca cineva să-i aducă în țară. Astfel dacă ținem cont de toți factorii de mai sus, intrările totale de valută (vânzările oficiale + scoaterea netă din țară a valutei de către persoanele fizice) sunt totalizate la 53 mlrd/dolari. Însă, 1 mlrd/dolari acum 20-25 ani avea altă valoare. Pentru a înțelege valoarea reală a banilor trimiși acasă de către moldoveni, suma de bani, transferată în ultimii 25 ani, valorează astăzi 123,6 mlrd/dolari”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Făcând o corelație între transferuri de peste hotare și veniturile salariale în Republica Moldova, economistul a spus că în 2008 transferurile de peste hotare au fost de 29,8 mlrd/lei, iar veniturile salariale ale moldovenilor de acasă – 19,2 mlrd/lei. În 2013: transferurile de peste hotare – 44,3 mlrd/lei, iar veniturile salariale de acasă – 27,4 mlrd/lei. 2018: transferurile de peste hotare – 46,1 mlrd/lei, veniturile salariale – 42,3 mlrd/lei. În 2024, trimestrul III, în valoare anuală: transferurile de peste hotare – 107,5 mlrd/lei, iar veniturile salariale – 66,1 mlrd lei. „Din 2004 și până în 2017, inclusiv, transferurile de peste hotare au fost mai mari decât salariile plătite în Republica Moldova”, a constatat expertul.

Efectuând o corelație între transferurile diasporei și exporturile moldovenești, analistul economic a concluzionat că în 2000, transferurile au fost de 300 mln/dolari, iar exporturile – 500 mln/dolari. În 2005: transferurile – 1,2 mlrd/dolari, exporturile – 1,1 mlrd/dolari; 2008: transferurile – 2,9 mlrd/dolari, exporturile – 1,6 mlrd/dolari; 2013: transferurile – 3,5 mlrd/dolari, exporturile – 2,4 mlrd/dolari; 2019; transferurile – 2,5 mlrd/dolari, exporturile – 2,8 mlrd/dolari; 2022: exporturile – 4,3 mlrd/dolari; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală: transferurile – 3,4 mlrd/dolari, exporturile – 3,7 mlrd/dolari. „În perioada 2005-2014, remitențele au fost mai mari decât exporturile Republicii Moldova”, a spus expertul.

Astfel, spune Veaceslav Ioniță, contribuția diasporei la BPN, în 2000/2004 a fost de 15,5% sau 6,1 mlrd/lei din veniturile BPN erau formate din veniturile obținute de la cheltuielile făcute de către oamenii care au primit bani de peste hotare. În 2005/2009 – 22,5% sau 23,3 mlrd/lei; 2010/2014 – 22,1% sau 37,6 mlrd/lei; 2015/2019 – 16,6% sau 43,8 mlrd/lei; 2020/2024 – 13,4% sau 58,7 mlrd/lei. „Deși a scăzut, în prezent, 1 din 7 lei, care sunt astăzi alocați din BPN, sunt de la  diasporă, care au ajuns în buget sub formă de impozite”, susține Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre transferurile de peste hotare, raportate la PIB, economistul susține că astăzi sunt de două ori mai puține decât ceea ce a fost cândva, cu 20%. Însă, cumulativ, din 2000 și până în prezent, diaspora a transferat aproape 7 PIB-uri ale Republicii Moldova. La valoarea anului 2024 – 123,6 mlrd/dolari”, a conchis expertul.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Prezentarea PDF.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .