În prezent, din ce în ce mai mult se achită cu cardul. Cel mai probabil, în 2026, în Republica Moldova, mai mult de jumătate din tranzacțiile cu cardul vor fi achitările cu cardul. „Foarte rapid moldovenii au transformat cardul într-un mijloc de bază al cheltuielilor. Putem spune că aproape 1/3 din toate cheltuielile populației sunt făcute utilizând cardul”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 13 decembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând piața cardurilor bancare, Veaceslav Ioniță a apus că în 2000 rulajul anual a fost de 2 mil/lei. În 2007, rulajul anual a crescut la 4,7 mild/lei. În 2010 – la 17 mild/lei; 2015 – 39,6 mild/lei; 2020 – 83,8 mild/lei; 2022 – 144,1 mild/lei; iar în 2024, trimestrul III, rulajul anual a ajuns la 189,9 mild/lei. „Până în 2015, la noi cardurile bancare practic erau utilizate nesemnificativ. Totul a început după 2015, când a apărut obligativitatea transferării salariilor pe carduri” a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în 2015, piața cardurilor bancare a avut o creșterea anuală de 7,2 mild/lei, dintre care: 5,6 mild/lei-retragere numerar, iar 1,6 mild/lei-plăți cu cardul. În 2019, creșterea anuală a fost de 12,9 mild/lei, dintre care: 7,3 mild/lei-retragere numerar, iar 5,6 mild/lei-plăți cu cardul. 2020, an de pandemie – creșterea anuală a pieței cardurilor a fost de 5,8 mild/lei, dintre care: 2 mild/lei-retragere numerar, iar 3,8 mild/lei-plăți cu cardul. 2022 – creștere anuală de 33,7 mild/lei: 16,3-retragere numerar, iar 17,4 mild/lei-plăți cu cardul. 2023 – creștere anuală de 25,4 mild/lei: 8,7 mild/lei-retragere numerar, iar 16,7 mild/lei-plăți cu cardul. 2024, trimestru trei – creștere anuală de 20,4 mild/lei: 5,1 mild/lei-retragere numerar, iar 15,3 mild/lei-plăți cu cardul.
„În prezent, a încetinit creșterea pieței cardurilor deoarece practic 70% din veniturile moldovenilor sunt direcționate deja pe carduri. Creșterea pieței cardurilor va fi mai lentă și de acum încolo. Retragerea în numerar practic nu crește, iar achitarea cu cardul este în creștere”, a spus expertul.
Cu referire la utilizarea cardurilor de către moldoveni în Republica Moldova, economistul susține că 2000, doar 0,7% erau plățile cu cardul, iar 99,3%-retragerile de numerar. În 2005: 1,4% au fost plățile cu cardul, iar 98,6%-retragerile în numerar. 2010: 2,9%-plățile cu cardul, iar 97,1%-retragerile de numerar. 2015: 6,4%-plățile cu cardul, iar 93,6%-retragerile în numerar. 2020: 23,4%-plățile cu cardul, iar 76,6%-retragerile în numerar. 2024, trimestrul trei: 38,1%-plățile cu cardul, iar 61,9%-retragerile de numerar.
„Din 2016/2017, veniturile pe carduri au depășit veniturile în numerar. În prezent, din ce în ce mai mult folosim cardurile ca mijloc de plată. Până acum era considerat mai mult un mijloc de venit și retragere de numerar. Cel mai probabil, în 2026, în Republica Moldova mai mult de jumătate din toate tranzacțiile cu cardul vor fi achitările cu cardul. Foarte rapid am transformat cardul într-un mijloc de bază al cheltuielilor. Astăzi, putem spune că aproape 1/3 din toate cheltuielile populației sunt făcute deja cu cardul”, susține economistul.
Despre plățile cu cardul bancar, analistul economic afirmă că 2015 acestea au fost de 6 mild/lei, dintre care 3,4 mild/lei-plățile cu cardul, 2,3 mild/lei-comerțul online, iar 0,3 mild/lei-bankingul online. În 2020 – 24,4 mild/lei: 15,2 mild/lei-plățile cu cardul, 5,6 mild/lei-comerțul online, iar 3,6 mild/lei- bankingul online. 2022 – 53,7 mild/lei: 34,1 mild/lei-plățile cu cardul, 10,2 mild/lei-comerțul online, iar 9,4 mild/lei-bankingul online. 2024, trimestrul trei – 85,9 mild/lei: 55,8 mild/lei-plățile cu cardul, 16,1 mild/lei-bankingul online, iar 14 mild/lei-comerțul online. „O creștere de 15 ori în zece ani. Foarte rapid, că este comod, a început să fie utilizat bankingul pentru achitarea online a facturilor. Comerțul online, la fel, crește destul de rapid”, a afirmat analistul economic.
Referitor la piața plăților online, expertul a menționat că în 2015 a totalizat 2,7 mild/lei, dintre care 1,6 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, 0,8 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova, iar 0,3 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară. În 2020 a ajuns la 20,6 mild/lei, dintre care: 11,8 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară, 6,6 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, iar 2,2 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova. 2024, trimestrul trei – 30 mild/lei: 19,2 mild/lei-plăți ale moldovenilor în țară, 8,8 mild/lei-plăți ale moldovenilor peste hotare, iar 2 mild/lei-plăți ale străinilor în Moldova.
Potrivit expertului, piața online, cu achitarea online, în 2016 a fost de 1,8 mild/lei, dintre care 1 mild/lei-plăți efectuate de către străini, iar 0,8 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni. 2020 – 5,8 mild/lei: 5 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni, iar 0,8 mild/lei-plăți efectuate de către străini. 2024, trimestrul trei – 21,2 mild/lei: 19,2 mild/lei-plăți efectuate de către moldoveni, iar 2 mild/lei-plăți efectuate de către străini. „Achitările online au crescut brusc după 2020. Pandemia a învățat moldovenii să facă achitările online”, a declarat expertul.
Despre plățile online ale moldovenilor, după destinația lor, Veaceslav Ioniță a specificat că în 2015 au fost de 1,9 mild/lei, dintre care: 1,6 mild/lei pentru bunuri și servicii peste hotare, 0,2 mild/lei pentru bunuri și servicii în țară, iar 0,1 mild/lei pentru banking în țară. În 2020 – 9 mild/lei: 4 mild/lei-bunuri și servicii peste hotare, 3,6 mild/lei-banking în țară, iar 1,4 mild/lei-bunuri și servicii în țară. 2024, trimestrul trei – 28 mild/lei: 16,1 mild/lei-banking în țară, 8,8 mild/lei-bunuri și servicii peste hotare, iar 3,1 mild/lei-bunuri și servicii în țară.
Despre tranzacțiile online cu cardul bancar, economistul a spus că în 2015 acestea au totalizat 1,5 mild/lei, dintre care 1,4 mild/lei-procurări peste hotare, iar 0,1 mild/lei-procurări în țară. În 2020 – 4,8 mild/lei: 3,6 mild/lei-procurări peste hotare, iar 1,2 mild/lei-procurări în țară. 2024, trimestrul trei – 10,3 mild/lei: 7,6 mild/lei-procurări peste hotare, iar 2,7 mild/lei-procurări în țară. „Doi ani în urmă am realizat o cercetare, unde am întrebat moldovenii dacă fac comerț online în țară? Circa 80% au menționat că plătesc atunci când curierul aduce marfa și achită fie cu cardul, dar asta este deja plata la terminal, fie în numerar, iar comanda s-a făcut online. În prezent, admit că această cifră s-a modificat, dar oricum comerțul în țară este cred că la nivel de 10 mild/lei”, a spus economistul.
Veaceslav Ioniță spune că atunci când vorbim despre piața online este vorba și de colete internaționale primite prin poștă. Astfel, în 2016 moldovenii au primit 38,3 mii de colete; în 2018 au recepționat 90,3 mii; în 2020 – 228,9 mii; 2022 – 381,6 mii; iar în 2023 – 802,7 mii de colete.
„În 2024 cred că se va depăși cifra de un milion de colete. În ultimii ani, pe piața din Republica Moldova a venit un operator străin care prestează servicii poștale, care și-a crescut piața, de la 3% în primul an de intrare, la circa 25% în acest an. În doi-trei ani ar putea întrece, ca volum, operatorul național de servicii poștale. La acest operator, achitările se fac la livrarea mărfii. Piața de comenzi online de peste hotare este de 7,6 mild/lei și este o cifră oficială, pe care o putem monitoriza. Mai greu monitorizăm volumul achitărilor făcute la livrare. Acesta a crescut enorm în ultima perioadă, se vede foarte clar după numărul de colete. Noi încă nu avem un indicator care să ne permită să calculăm. Putem estima că la noi piața online este de circa 20-25 mild/lei, dintre care aproape 10 mild/lei este comerțul online în țară, iar peste 10 mild/lei-comerțul online peste hotare. În ultimii trei ani avem o explozie a coletelor. Pentru 2023 avem și datele privind pachetele mici – 6,1 milioane de pachete mici, plus 802,7 mii de colete. Aproape 7 milioane de pachete mici și colete primite într-un singur an”, a declarat Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Datoria Guvernului Republicii Moldova a crescut semnificativ, dar situația nu este critică. Datoria publică este una modestă, raportată la Produsul Intern Brut (PIB). Problema Guvernului nu este datoria publică pe care o are, dar incapacitatea sa de a atrage granturi pentru a acoperi necesitățile bugetare și mizează pe împrumuturi. „Drama nu este faptul că ne împrumutăm, dar faptul că a fost substituit granturile cu împrumuturile”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 6 decembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, după ce a analizat proiectului bugetului de stat pentru 2025.
Analizând datoria publică a Republicii Moldova (datoria de stat a Guvernului, care este aproape 97% din toată suma, datoriile Băncii Naționale a Moldovei, întreprinderilor de stat și ale autorităților publice locale), Veaceslav Ioniță a spus că în 2017 a fost de 58,5 miliarde de lei (mild/lei), dintre care 34,2 mild/lei a reprezentat datoria externă, iar 24,3 mild/lei-datoria internă. În 2019 a crescut la 57,6 mild/lei, dintre care 33 mild/lei-datoria externă, iar 24,6 mild/lei-datoria internă. 2021 – 81,8 mild/lei: 47 mild/lei-datoria externă, iar 34,8 mild/lei-datoria internă. 2023 – 108 mild/lei: 66,5 mild/lei-datoria externă, iar 41,5 mild/lei-datoria internă. 2024, estimativ – 127,8 mild/lei: 81,8 mild/lei-datoria externă, iar 46 mild/lei-datoria internă. 2025, prognizat – 140,4 mild/lei: 85,4 mild/lei-datoria externă, iar 55 mild/lei-datoria internă.
Cu referire la datoria de stat (doar datoria Guvernului Republicii Moldova), a declarat că în 2017 a fost de 51,7 mild/lei, dintre care 29,1 mild/lei-datoria externă, iar 22,6 mild/lei-datoria internă. În 2019 a ajuns la 52,5 mild/lei, dintre care 29,3 mild/lei-datoria externă, iar 23,5 mild/lei-datoria internă. 2021 – 77,8 mild/lei: 44,5 mild/lei-datoria externă, iar 33,2 mild/lei-datoria internă. 2023 – 104 mild/lei: 64,3 mild/lei-datoria externă, iar 39,7 mild/lei-datoria internă. 2024, prognozat – 124,2 mild/lei: 79,9 mild/lei-datoria externă, iar 44,3 mild/lei-datoria internă. 2025, estimat – 136,4 mild/lei: 83,3 mild/lei-datoria externă, iar 53,1 mild/lei-datoria internă.
„Din 2020, din cauza pandemiei, din cauza crizei gazelor, a crizei prețurilor, a crizei resurselor energetice, datoria de stat a crescut. De la 51,7 mild/lei în 2017 la 136,4 mild/lei în 2025. Este o creștere impresionantă. În acest an, bugetul de stat, din nou, nu va fi executat așa cum se întâmplă din 2015. Anual, Guvernul taie până la 3-4 mild/lei. Din 2015, și până în prezent, Guvernul nu a cheltuit față de ceea ce a planificat peste 30 mild/lei. Și în acest an, nu va reuși să se împrumute așa cum a estimat, iar în realitate datoria de stat va fi mai mică”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, ca să se știe dacă este sau nu mare datoria de stat a Republiici Moldova se analizează doi indicatori. Primul este datoria raportată la PIB. Astfel, în 1995, datoria de stat raportată la PIB a fost de 37,6%. În 1998 – 82,8%. 2004 – 37,3%. 2008 – 18,5%. 2009 – 27,6%. 2013 – 19,7%. 2016 – 31,6%. 2019 – 25%. 2023 – 34,6%. 2024, estimat – 38,7%. 2025, prognozat – 39,2%. „Jaful bancar din 2014 ne-a impus să ne asumăm niște datorii ceea ce a determinat creșterea datoriei de stat. Crizele din 2020/2021/2022 și 2023 a dus la ceea ce Guvernul Republicii Moldova s-a împrumutat intensiv. Într-o perioadă de cinci ani, Guvernul s-a împrumutat cu 70 mild/lei. De la 51,7 mild/lei la 124,2 mild/lei. Este o creștere spectaculoasă. Însă, raportată la PIB, nu este atât de mare, este una modestă. Este cea mai mare din ultimii 20 de ani, dar este cu mult mai mică decât a fost în perioada 1995/2005”, a spus expertul.
Cel de-al doilea factor, afirmă economistul, este analiza datoriei de stat a altor state. Astfel, datele din 2023 arată că Sudan a avut o datorie guvernamentală de 252,2% raportaă la PIB. Japonia – 205,6%; Grecia – 184,5%; Italia – 131,7%; Ucraina – 84,4%; România – 49,2%; Republica Moldova – 33,7%; Bulgaria – 30,9%; Estonia – 20%; Kosovo – 17,5%; Elveția – 14,7%; Norvegia – 13,8%; Turkmenistan – 4,7%; Kuweit – 3,2%. „Republica Moldova intră în primele 30 de țări cu cea mai mică datorie de stat, raportată la PIB. Chiar dacă șocurile economice pe care le-am avut, unul după altul, a dus la ceea că a crescut datoria de stat de 2,4 ori, totuși datoria este una acceptabilă. În multe state, datoria de stat de circa 70% din PIB este ceva obișnuit”, a afirmat economistul.
Privind încasările bugetului de stat din granturi și împrumuturi, analistul economic a menționat că în 2010 acestea au totalizat 4,2 mild/lei, dintre care: granturi – 1,9 mild/lei, împrumuturi interne – 0,2 mild/lei, iar împrumuturi externe – 2,1 mild/lei. În 2014 au fost de 6,2 mild/lei, dintre care: granturi – 4 mild/lei, împrumuturi interne – 0,8 mild/lei, iar împrumuturi externe – 1,4 mild/lei. 2020 – 10,9 mild/lei: granturi – 0,6 mild/lei, împrumuturi interne – 5,6 mild/lei, iar împrumuturi externe – 4,7 mild/lei; 2023 – 20,1 mild/lei: granturi – 5,3 mild/lei, împrumuturi interne – 6,2 mild/lei, iar împrumuturi externe – 8,6 mild/lei. 2024, prognozat – 19,6 mild/lei: granturi – 2,5 mild/lei, împrumuturi interne – 4,6 mild/lei, iar împrumuturi externe – 12,5 mild/lei. 2025, estimat – 11,4 mild/lei: granturi – 1,3 mild/lei, împrumuturi interne – 8,1 mild/lei, iar împrumuturi externe – 2 mild/lei.
„În perioada 2010/2014, cel mai mult veniturile au crescut din contul granturilor, iar, în prezent, crește din contul împrumuturilor externe. Anul viitor vom avea o situație unică în istoria țării, împrumuturile interne vor domina”, a menționat analistul economic.
Economistul a mai declarat că în perioada 2005/2009 bugetul de stat a fost format din granturi și împrumuturi în proporție de 7,29 mild/lei, dintre care din granturi – 4 mild/lei, din împrumuturi externe – 1,9 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 1,5 mild/lei. În 2010/2014 – 19,33 mild/lei: din granturi – 11,3 mild/lei, din împrumuturi externe – 5,8 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 2,3 mild/lei. 2015/2019 – 18,25 mild/lei: din granturi – 6,3 mild/lei, din împrumuturi externe – 8,7 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 3,3 mild/lei. 2020/2024 – 83,18 mild/lei: din granturi – 16,1 mild/lei, din împrumuturi externe – 44,67 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 22,5 mild/lei.
Raportate la PIB, granturi primite de către bugetul de stat, afirmă Veaceslav Ioniță, în 2000 a reprezentat 1,7%; în 2003 – 0,3%; 2005 – 1,2%; 2006 – 0,7%; 2007 – 1,8%; 2008 – 1,7%; 2010 – 2,2%; 2012 – 1,5%; 2014 – 3%; 2018 – 0,2%; 2019 – 0,8%; 2020 – 0,3%; 2021 – 1%; 2022 – 1,7%; 2023 – 1,8%; 2024, estimat – 0,8%; iar în 2025, prognozat – 0,4%. „Dacă nu vin granturi, se i-au împrumuturi. Cea mai bună situație cu referire la granturi a fost în 2014. Estimez că anul acesta granturile vor fi 0,8% din PIB. De patru ori mai puțin decât ar trebui să fie. În 2022/2023 am primit bani pentru criza energetică. Pentru alți bani nu a existat capacitate din partea statului să fie aduși. Anul viitor, se estimează 0,4% granturi la buget raportat la PIB. Este situație similară cu izolarea noastră din 2018/2020. Dacă granturile sunt mai puțin de 1,5% din PIB este o rușine națională”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Despre dependența bugetului de stat de granturi și împrumuturi, expertul a menționat că în 2010 dependența a fost de 25%; în 2011 – 11,1%; 2012 – 15,4%; 2013 – 13,8%; 2014 – 21,5%; 2015 – 14,8%; 2016 – 18,1%; 2017 – 12,6%; 2018 – 3,4%; 2019 – 5%; 2020 – 22%; 2021 – 26,8%; 2022 – 25,4%; 2023 – 25%; 2024, prognozat – 23,8%; 2025, estimat – 13,4%. „Republica Moldova, în toți acești ani, veniturile pe care le-a avut au fost mai mici decât cheltuielile necesare. În anii 2018 și 2019, cheltuielile erau acoperite aproape în totalitate din veniturile bugetare. În 2021, aproape 27% din cheltuielile bugetului de stat au fost acoperite din granturi și împrumuturi. Practic, fiecare al patru-lea leu nu avea acoperire internă și doar prin împrumuturi și granturi s-a reușit. În anii 2013/2014 bugetul de stat era dependent de finanțarea din afara bugetului, însă această finanțare, în cea mai mare parte, era acoperită din granturi și mai puțin din împrumuturi. În 2024, bugetul de stat are o neacoperire de 23,8%, iar Guvernul anticipează că 21% va fi acoperit din împrumuturi și doar 3% din granturi. Anul viitor doar 1,5% din granturi sau de 10 ori mai puțin decât în 2014”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Republica Moldova pentru a se apropia de Uniunea Europeană (UE) trebuie să ajusteze salariul minim pe economie. Acesta trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu pe economie. Lucru care va face Republica Moldova să fie comparabilă cu țările vecine, o va apropia de stardele europene de securitate salarială, iar efortul financiar este unul pe care real și-l poate asuma. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 15 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând salariul minim pe economie, Veaceslav Ioniță a spus că în 2010 acesta a fost de 1 100 lei/lunar. În 2015 – 1 900 lei/lunar. 2020 – 2 775 lei/lunar, iar în 2024 – 5 000 lei/lunar. „Până în 2010, salariul minim era rupt de realitate. Era mai mult formal, decât real. Până în 2021, unele categorii de salariați, printre care și bugetarii, nu au simțit nici o bunăstare, deoarece salariul minim, deși creștea treptat, nu le-asigura minimum necesar. După 2022, prin politica de ajustare la standardele europene a salariul minim pe economie, Republicii Moldova și-a îmbunătățit protecția socială a salariaților”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre salariul mediu pe economie, expertul a declarat că în 2010 acesta a fost de 2 972 lei/lunar. În 2015 – 4 538 lei/lunar. 2020 – 7 943 lei/lunar, iar în 2024 este prognozat să ajungă la 14 300 lei/lunar. Pentru 2025 este estimat – 16 300 lei/lunar, pentru 2026 – 18 800 lei/lunar, iar pentru 2027 – 21 500 lei/lunar.
Potrivit economistului, creșterea reală a salariului mediu pe economie în 2010 a fost de 0,1%. În 2011 – minus 5%. În 2012 – + 6,9%, 2013 – + 3,1%, 2014 – + 6,3%; iar în 2015 minus 2,3%. Apoi, a avut din nou tendințe pozitive, de + 7,6% în 2016; 2017 – +4,2%; 2018 – +11,2%; 2019 – +7,3%; 2020 – +9,4%; iar în 2021 și 2022 – minus 0,8% și respectiv minus 10,7%. A urmat 2023 cu o creștere de 13,5%; iar în 2024 este prognozată o creștere reală a salariului mediu pe economie de +12,2%. „Practic în fiecare an creșterea salarială a avut tendințe pozitive, cu excepția a câtorva ani, când au avut loc crize economice”, a spus economistul.
Referindu-se la creșterea bunăstării populației, expertul a menționat că media anuală între 2011/2015 a fost de 1,7%. Între 2016/2020 – de 7,9%. 2021/2024 – 3,1%. Luând anul obținerii independenței, 1991, an de referință, expertul a mai menționat că în 2008, față de 1999, veniturile salariale, după puterea de cumpărare, au fost mai mari cu 9,1%; în 2015 – cu 28,5%; 2020 – cu 87,9%; iar în 2024 sunt mai mari de 2,1 ori. „Abia în 2008, salariul minim în Republica Moldova, după puterea de cumpărare, a depășit nivelul anului 1991. Au trebuit 17 ani ca să ne întoarcem acolo unde am fost. Anul acesta, pentru prima dată, salariul mediu pe economie, va depăși de două ori puterea lui reală de cumpărare față de 1991. Astăzi, moldovenii, care au salarii, au un salariu real, după puterea de cumpărare, de două ori mai mare decât a fost în 1991”, a menționat expertul.
Analistul economic afirmă că în 2010, salariul minim pe economie a fost de 1 100 lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți angajați – de 760 de lei/lunar. În 2015, salariul minim pe economie a fost de 1 900 lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți muncitori – 1 320 de lei/lunar. În 2020, salariul minim pe economie a fost de 2 775 de lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți oameni – 2 630 de lei/lunar. În 2024, salariul minim pe economie este estimat la 5 000 de lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți moldoveni este de 5 107 lei/lunar. „Din 2022, salariul celor mai prost plătiți 10% dintre angajații din Republica Moldova este mai mare decât salariul minim pe economie. Când vorbim de salariul minim pe economie, vorbim de 10% dintre angajații din Republica Moldova care sunt cei mai vulnerabili. Noi când spunem că trebuie să majorăm salariul minim pe economie se are în vedere circa 60 de mii de oameni care se află în zona de risc, care au un salariu mediu de puțin peste 5 000 de lei”, a afirmat analistul economic.
Analizând raportul dintre salariul minim pe economie și salariul mediu pe economie, Veaceslav Ioniță a spus că în 2010 raportul a fost de 34,3%. În 2015 – 40,5%; în 2021 – 31,4%; 2023 – 32,8%; iar 2024, estimativ este de 35%. „Până în 2010, salariul minim era între 8% și 20% din salariul mediu. Chiar dacă până în 2021, salariul minim era mai mare, el nu a protejat toți cetățenii de sărăcie, deaorece bugetarii nu se bucurau de garantarea salariuli minim. Din 2022, avem salariul minim de circa 35% din salariul mediu. Trebuie să atingem un raport de cel puțin 50%”, a spus Veaceslav Ioniță.
Analizând salariul minim în țările UE în 2024, expertul a constatat că în Luxemburg este de 2 571 euro/lunar; în Belgia – 1955 euro/lunar; Olanda – 1934 euro/lunar; Irlanda – 1 775 euro/lunar; Franța – 1709 euro/lunar; Croația – 700 euro/lunar; Letonia – 620 euro/lunar; România – 605 euro/lunar; Ungaria – 579 euro/lunar; Bulgaria – 477 euro/lunar; în Albania, țară care, la fel, ca Republica Moldova, apiră să devină membră UE – 360 euro/lunar; iar în Republica Moldova – 260 euro/lunar.
Potrivit economistului, în țările cu nivel înalt de protecție, precum Franța, Croația, Bulgaria, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Spania, Belgia, Grecia, România, raportul dintre salariul minim și salariul mediu este între 50%-57%. În țările cu nivel mediu de protecție, precum Cehia, Irlanda, Cipru, Olanda, Slovacia, Lituania, Estonia, Ungaria, Germania – 40%-50%. În țările cu nivel scăzut de protecție, ca Polonia, Malta, Letonia – 38%-40%. Republica Moldova – 35%. „Atunci când vorbim de protecția salariaților, trebuie să ținem cont de faptul că, chiar dacă într-o țară, salariul mediu este mic, statul garantează că cei mai vulnerabili salariați nu vor avea un salariu mai mic de 50% din salariul mediu. O țară își protejează salariații atunci când cei mai vulnerabili muncitori primesc un salariu mai mare de 50% din salariul mediu”, potrivit economistului.
Analistul economic susține că Republica Moldova are în față 6-7 ani pentru a aduce salariul minim pe economie la 50% din salariul mediu pe economie. Ajustarea, în creștere, trebuie să se facă treptat, în prima perioadă cu 3 p.p. anual, iar în faza finală cu 2 p.p. pe an. În opinia sa, pentru protecția celor cu venituri mici va fi necesar de implementat un mecanism suplimentar, care va prevedea că majorarea salariului minim nu trebuie să fie mai mică decât rata inflației din anul precedent. Totodată, Guvernul va implementa politici de stimulare fiscală, pentru sectoarele vulnerabile din punct de vedere al remunerării muncii, acolo unde salariul mediu este cu cel puțin 30% mai mic decât salariul mediu pe economie.
Vorbind despre anumite standarde de ajustare a salariului minim din Republica Moldova, în conformitate cu practicile UE și obiectivele programului Moldova 2030, expertul a menționat că în 2020, salariul minim a fost de 2 775 lei/lunar, iar raportul dintre salariul minim și salariul mediu – 34,9%. În 2022: salariul minim – 2 935 lei/lunar, iar raportul dintre salariul minim și salariul mediu – 33,5%. În 2024, prognozat este un salariul minim de 5 000 lei/lunar, iar raportul dintre salariul minim și salariul mediu – 35%. Pentru anul 2025 este necesar să stabilim un salariu minim pe economie de 6 200 lei/lunar, cea ce va reprezenta 38% din salariul mediu prognozat pentru anul viitor. În 2026, este estimat un salariu minim de 7 700 lei/lunar, iar raportul dintre salariul minim și salariul mediu – 41%; 2027, prognozat un salariu minim de 9 350 lei/lunar, iar raportul dintre salariul minim și salariul mediu – 43,5%.
Potrivit expertului, în 2025, estimatin, fondul de remunerare a muncii va fi de 122,5 mild/lei, iar necesitățile suplimentare pentru ajustarea salariului minim la standardele UE vor fi de 290 mil/lei. În 2026, estimativ, fondul de remunerare a muncii – 141,3 mild/lei, iar necesitățile suplimentare – 750 mil/lei. 2027, prognozat: fondul de remunerare a muncii – 161,6 mild/lei, iar necesitățile suplimentare – 1,27 mild/lei. „Sumele necesare vor fi minime comparativ cu impactul mare asupra acestei categorii de salariați vulnerabili, protejați de salariul minim, care sunt circa 10% dintre toți salariații moldoveni. Tot ce trebuie să facă sindicatele, patronatele și Guvernul, este să-și anume responsabilitatea ca în 2030 să ajungem la un salariu minim pe economie de 50% din salariul mediu pe economie. Efortul financiar care trebuie depus pentru întreaga țară este mai mic față de impactul mare pe care îl va avea pentru acești oameni”, a spus expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Republica Moldova este, probabil, una dintre puținele țări unde cei care muncesc peste hotare au o contribuție mare la Produsul Intern Brut (PIB). Numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor care lucrează oficial în țară. Timp de 15 ani, transferurile de peste hotare au fost mai mari decât salariale plătite acasă. Timp de 10 ani, banii trimiși acasă de către moldovenii care au muncit peste hotare au fost mai mari decât exporturile moldovenești.
„Astăzi, 15%-22% din toți banii pe care ajung în Bugetul Public Național (BPN) sunt banii veniți de peste hotare. Sunt cel puțin 25 de ani de când moldovenii pleacă la muncă peste hotare și trimit bani acasă. Mulți s-au revoltat de ce diaspora votează. Ei trebuie să știe că diaspora este un prieten fidel al economiei Republicii Moldova”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 8 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând volumul transferurilor nete de valută în favoarea persoanelor fizice, expertul a constatat că în 2000 acesta a fost de 153 de milioane de dolari (mln/dolari), în 2008 – 1,66 miliarde de dolari (mlrd/dolari); 2009 – 1,18 mlrd/dolari; 2014 – 1,61 mlrd/dolari; 2015 – 1,12 mlrd/dolari; 2016 – 1,07 mlrd/dolari; 2017 – 1,20 mlrd/dolari; 2019 – 1,22 mlrd/dolari; 2020 – 1,48 mlrd/dolari; 2022 – 1,74 mlrd/dolari; 2023 – 1,62 mlrd/dolari; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 1,60 mlrd/dolari.
„Suntem într-o scădere, însă acest lucru nu vorbește despre volumul de bani pe care moldovenii de peste hotare îi trimit acasă. Acesta reflectă doar starea înregistrată de către actualele sisteme de transfer de bani prin care moldovenii trimit bani acasă. Însă, nu toți cei plecați transferă bani. Ei când vin acasă, vin cu banii în buzunar sau transmit prin intermediul prietenilor, rudelor etc.. Alți bani sunt transferați pe carduri, care sunt străine, dar utilizate aici. Sunt mai multe mecanisme prin care banii moldovenilor care muncesc peste hotare ajung în țară. Aceste transferuri oficiale doar descriu faptul că niște bani ajung în țară pe unele căi oficiale. Dar sunt și alte căi, la fel legale, prin care banii intră în țară. De ex. un cetățean poate să vină legal cu 10 mii de euro în buzunar”, a declarat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, vânzările nete de valută din partea persoanelor fizice vorbesc despre faptul că moldovenii au adus bani în țară și pe alte căi decât cele oficiale. În 2000, moldovenii au vândut 258 mln/dolari; în 2008 – 2,39 de miliarde de dolari (mlrd/dolari); 2009 – 1,69 mlrd/dolari; 2013 – 2,93 mlrd/dolari; 2014 – 2,04 mlrd/dolari; 2015 – 1,56 mlrd/dolari; 2016 – 1,89 mlrd/dolari; 2017 – 1,98 mlrd/dolari; 2018 – 2,08 mlrd/dolari; 2019 –2,06 mlrd/dolari; 2020 – 2,24 mlrd/dolari; 2022 – 2,47 mlrd/dolari; 2023 – 2,85 mlrd/dolari; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 3,10 mlrd/dolari.
„Există o diferență de 1 mlrd și jumătate de dolari dintre transferurile oficiale efectuate de către persoanele fizice și vânzările oficiale de valută ale persoanelor fizice. Acest indicator este mai aproape de realitate. El descrie valuta pe care o vând moldovenii. Un moldovean ca să vândă valută, el trebuie să o primească de undeva. În fiecare an, avem o sumă de bani, în valută, cu mult mai mare decât anul precedent”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.
Economistul susține că sunt cinci factori care reflectă situația transferurilor de peste hotare. Primii doi dintre aceștia influențează în scădere indicatorul de transferuri ale cetățenilor, iar ceilalți trei – în creștere:
Analizând transferurile totale ale diasporei, analistul economic afirmă că din 2000 și până în 2024 acestea au totalizat 53 mlrd/dolari, dintre care 15,1 mlrd/dolari în ultimii cinci ani.
Cu referire la fluxurile valutare intrate în Republica Moldova, în ultimii 25 ani, de la moldovenii plecați peste hotare, analistul economic a menționat că intrările oficiale de valută în favoarea persoanelor fizice, au fost de 28,4 mlrd/dolari; vânzările oficiale de valută ale persoanelor fizice – 44,6 mlrd/dolari. Astfel, se constată o diferență de 16,2 mlrd/dolari. „Suplimentar la toate sumele menționate mai sus, moldovenii au scos din țară cel puțin 8 mlrd/dolari pentru procurarea de mașini, alte bunuri mici procurate, dar și pentru odihnă. Ca să scoți acești bani, trebuia ca cineva să-i aducă în țară. Astfel dacă ținem cont de toți factorii de mai sus, intrările totale de valută (vânzările oficiale + scoaterea netă din țară a valutei de către persoanele fizice) sunt totalizate la 53 mlrd/dolari. Însă, 1 mlrd/dolari acum 20-25 ani avea altă valoare. Pentru a înțelege valoarea reală a banilor trimiși acasă de către moldoveni, suma de bani, transferată în ultimii 25 ani, valorează astăzi 123,6 mlrd/dolari”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Făcând o corelație între transferuri de peste hotare și veniturile salariale în Republica Moldova, economistul a spus că în 2008 transferurile de peste hotare au fost de 29,8 mlrd/lei, iar veniturile salariale ale moldovenilor de acasă – 19,2 mlrd/lei. În 2013: transferurile de peste hotare – 44,3 mlrd/lei, iar veniturile salariale de acasă – 27,4 mlrd/lei. 2018: transferurile de peste hotare – 46,1 mlrd/lei, veniturile salariale – 42,3 mlrd/lei. În 2024, trimestrul III, în valoare anuală: transferurile de peste hotare – 107,5 mlrd/lei, iar veniturile salariale – 66,1 mlrd lei. „Din 2004 și până în 2017, inclusiv, transferurile de peste hotare au fost mai mari decât salariile plătite în Republica Moldova”, a constatat expertul.
Efectuând o corelație între transferurile diasporei și exporturile moldovenești, analistul economic a concluzionat că în 2000, transferurile au fost de 300 mln/dolari, iar exporturile – 500 mln/dolari. În 2005: transferurile – 1,2 mlrd/dolari, exporturile – 1,1 mlrd/dolari; 2008: transferurile – 2,9 mlrd/dolari, exporturile – 1,6 mlrd/dolari; 2013: transferurile – 3,5 mlrd/dolari, exporturile – 2,4 mlrd/dolari; 2019; transferurile – 2,5 mlrd/dolari, exporturile – 2,8 mlrd/dolari; 2022: exporturile – 4,3 mlrd/dolari; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală: transferurile – 3,4 mlrd/dolari, exporturile – 3,7 mlrd/dolari. „În perioada 2005-2014, remitențele au fost mai mari decât exporturile Republicii Moldova”, a spus expertul.
Astfel, spune Veaceslav Ioniță, contribuția diasporei la BPN, în 2000/2004 a fost de 15,5% sau 6,1 mlrd/lei din veniturile BPN erau formate din veniturile obținute de la cheltuielile făcute de către oamenii care au primit bani de peste hotare. În 2005/2009 – 22,5% sau 23,3 mlrd/lei; 2010/2014 – 22,1% sau 37,6 mlrd/lei; 2015/2019 – 16,6% sau 43,8 mlrd/lei; 2020/2024 – 13,4% sau 58,7 mlrd/lei. „Deși a scăzut, în prezent, 1 din 7 lei, care sunt astăzi alocați din BPN, sunt de la diasporă, care au ajuns în buget sub formă de impozite”, susține Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre transferurile de peste hotare, raportate la PIB, economistul susține că astăzi sunt de două ori mai puține decât ceea ce a fost cândva, cu 20%. Însă, cumulativ, din 2000 și până în prezent, diaspora a transferat aproape 7 PIB-uri ale Republicii Moldova. La valoarea anului 2024 – 123,6 mlrd/dolari”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Anul 2024 va putea fi caracterizat printr-o explozie a creditelor de consum. În total, în cele trei trimestre ale anului curent, moldovenii au luat credite de circa 10 mlrd/lei. Până la sfârșitul anului, se vor lua credite de cel puțin 14 mlrd/lei. „În prezent, moldovenii se creditează de trei ori mai mult, ca volum de bani, față de acum doi ani. Oamenii își recapătă încrederea în sistemul bancar, după criza prețurilor din 2022 și 2023. Rada dobânzilor scade, iar oamenii încep a uita că au fost prețuri atât de mari”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 1 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând numărul creditelor de consum oferite persoanelor fizice de către bănci, Veaceslav Ioniță a spus că în 2015 s-au acordat 45,4 mii de credite. În 2017 – 66 de mii de credite; 2019 – 91,4 mii; 2020 – 75,1 mii; 2021 – 132,2 mii; 2022 – 85,9 mii; 2023 – 123,3 mii; 2024, primele trei trimestre – 149,4 mii. „Doar în trimestrul III din acest an s-au luat 59 de mii de credite, în trimestrul II – 50,5 mii, iar în trimestrul I – 39,5 mii. Recordul precedent când s-au accesat cele mai multe credite, circa 40 de mii de credite, a fost în trimestrul II din 2021”, a spus Veaceslav Ioniță.
Repartizând pe luni creditele de consum luate de la bănci de către persoanele fizice, în baza datelor din ultimii 15 ani, expertul a constatat că moldovenii merg la bănci după credite preponderent în lunile calde ale anului: iunie – 9,6%, iulie – 9,9%; august – 9,4%, septembrie – 9%, dar și în decembrie – 8,9%.
Despre creditele noi de consum, economistul a declarat că în 2015 au totalizat 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei). În 2019 – 6,2 mlrd/lei; 2020 – 5,6 mlrd/lei; 2021 – 9,7 mlrd/lei; 2022 – 6,8 mlrd/lei; 2023 – 9,5 mlrd/lei; 2024, trimestrul I – 2,6 mlrd/lei, trimestrul II – 3,4 mlrd/lei, iar în trimestrul III – 4 mlrd/lei. „În total, în cele trei trimestre ale anului curent, moldovenii au luat credite de circa 10 mlrd/lei. Până la sfârșitul anului se vor lua credite de cel puțin 14 mlrd/lei. În prezent, moldovenii se creditează de trei ori mai mult, ca volum de bani, față de acum doi ani. Oamenii își recapătă încrederea în sistemul bancar, după criza prețurilor din 2022 și 2023. Rada dobânzilor scade și oamenii încep a uita că au fost prețuri atât de mari. Anul 2024 va fi o explozie a creditelor de consum”, a declarat economistul.
Cu referire la ponderea creditelor de consum în totalul cheltuielilor populației, analistul economic, fără a ține cont de cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi, a menționat că în 2015, circa 5,9% din cheltuielile oamenilor erau acoperite din împrumuturi. În 2017 – 9,4%; 2019 – 12,1%; 2020 – 11,6%; 2021 – 18,3%; 2022 – 10,4%; 2023 – 12,9%; iar în trimestrul III din 2024, în valoare anuală, 14,7% din cheltuielile populației sunt acoperite din credite.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, mărimea medie a unui credit de consum în 2015 a fost de 50,9 mii/lei. În 2017 – 57,8 mii/lei; 2019 – 68,1 mii/lei; 2020 – 74,4%; 2022 – 77,9 mii/lei; 2023 – circa 77 mii/lei; iar în trimestrul III din 2024, în valoare anuală, mărimea medie a unui credit a fost de 67 mii/lei.
Expertul, analizând presiunea creditelor de consum asupra bugetelor familiilor, a afirmat că în 2015 erau necesare circa 13,6 salarii lunare pentru ca o familie să întoarcă un credit de consum. În 2017 – 12,7 salarii lunare; în 2019 – 11,3; 2021 – 9,6; 2023 – 6,7; iar în trimestrul III din 2024, în valoare anuală – 5,7 salarii lunare pentru a acoperi un credit de consum. „În prezent salariul crește, valoarea creditelor rămâne practic aceeași. În prezent, de peste două ori este mai mică presiunea pe familii față de 2015. Veniturile sunt mai accesibile și le permite să acopere creditele. Creditele cresc deși încă dobânda este mai mare față de ceea ce a fost în 2021”, a afirmat expertul.
Referindu-se la dobânda medie ponderată la credite de consum în lei, economistul a spus că în 2015 a fost de 5,5%. În 2017 – 9,9%. 2019 – 7,7%. 2021, trimestrul III – 4,6%, iar în trimestrul IV deja 9,2%. 2022, trimestrul IV – 16%. 2023, trimestrul I – 16,4%, iar în trimestrul IV deja 12,3%. 2024, trimestrul III – 10,5%. „Cred că până la sfârșitul anului dobânda va scădea sub 10%”, susține economistul.
Vorbind de soldul creditelor de consum din bănci, analistul economic a declarat că în 2000 a fost de 100 mln/lei. În 2005 – 800 mln/lei. 2010 – 2,1 mlrd/lei. 2015 – 3,1 mlrd/lei. 2020 – 7,5 mlrd/lei. 2021 – 10,5 mlrd/lei. 2022 – 10 mlrd/lei. 2023 – 11,2 mlrd/lei, iar în 2024, trimestrul III – 13,9 mlrd/lei. „Până la sfârșitul anului, datoria moldovenilor față de bănci va ajunge 15 mlrd/lei”, a estimat analistul economic.
Astfel, gradul de îndatorare al populației cu credite de consum, raportat la PIB, dacă în 2000 a fost de 0,4%; în 2005 – 1,8%; 2010 – 2,5%; 2015 – 2,1%; 2020 – 3,7%; 2021, trimestrul III – 4,4%; 2022 – 3,7%; 2023 – 3,7%, în 2024, trimestrul III a ajuns 4,4%. „În trimestrul IV, cel mai probabil se va ajunge la 4,5%. Recordul istoric va fi atins în trimestrul IV. Luând în calcul și celelalte tipuri de credite, imobiliare, pentru afaceri, de la companiile de microfinanțare, pe care le iau moldovenii, cel mai probabil gradul de îndatorare al moldovenilor va fi de 14%”, crede expertul.
Cu referire la structura creditelor de consum, după termen, Veaceslav Ioniță a mai afirmat că până la un an reprezintă 3%; de la 1 an la 2 ani – 7%; de la 2 la 5 ani – 86,9%; iar peste 5 ani – 3,1%. „Analizând situația din 2020 și până în prezent, se observă o scădere a creditelor luate pe un termen de până la un an, de la 4,7% în primul trimestru din 2020, la 3% în trimestrul III din 2024. Ponderea creditelor de consum de la 1 la 2 ani a scăzut de la 10,6% în trimestrul I din 2020 la 7% în trimestrul III din 2024. Creditele luate pe o perioadă de peste 5 ani au scăzut de la 6,6% în primul trimestru din 2020 la 3,1% în trimestrul III al anului curent”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
În opinia sa, după o constrângere din cauza politici monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), când a fost descurajat consumul, inclusiv prin creditare, și încurajate economiile, în prezent se atestă o revenire a fenomenului creditării. „Dobânzile scad, iar moldovenii accesează tot mai multe credite. Moldovenii utilizează creditele de consum ca un mecanism de finanțare a necesităților casnice”, a conchis economistul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În prezent, în Republica Moldova se înregistrează o creștere, atât nominală, cât și reală, a salariilor, ținând cont de faptul că inflația în acest an va fi una redusă. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 6 septembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în ultimii 50 de ani, veniturile reale ale moldovenilor au crescut anual cu 1,0%. Până la obținerea independenței, în 1991, veniturile reale au crescut în mediu cu 0,5% anual. După 1991 au crescut cu 2,3% anual.
Despre salariul mediu lunar în Republica Moldova, brut, expertul a spus că este unul în creștere. Dacă în 2015 salariul mediu lunar brut, a fost de 4538 de lei, în 2020 a ajuns la 7943 de lei, în 2023 – la 13401 lei, iar în 2024, trimestrul doi – la 14069 de lei. „Acum avem un ecou al inflației. 2022 și 2023 au fost doi ani de creștere a prețurilor. Și salariile au crescut, dar creșterea a fost negativă. Din acest motiv, agenții economici au fost și sunt forțați să majoreze salariile, deoarece oamenii sunt nemulțumiți. Încă avem o presiune post inflaționistă, chiar dacă în prezent nu mai avem inflație. Există o presiune de salarii. Agenții economici sunt forțați de circumstanțe să majoreze salariile. În prezent, este o creștere, atât nominală, cât și reală a salariilor, deoarece inflația în acest an este una redusă”, a spus expertul.
Analizând salariul mediu brut față de salariul mediu net, expertul a spus că se înregistrează diferențe. Dacă în 2015, salariul mediu net a fost de 3752 de lei, cel brut a fost de 4538 de lei. În 2020, salariul mediu net a fost de 6617 lei, cel brut – 7943 de lei. În 2023, salariul mediu net – 10500 lei, salariu mediu brut – 12355 de lei. În 2024 anticipăm că salariul mediu net va ajunge la 12050 lei, salariu mediu brut – 14300 lei.
Vorbind despre persoanele cu venituri mai mari de un milion de lei pe an, Veaceslav Ioniță a declarat că a crescut rapid numărul acestor persoane. Dacă în 2016 au fost 1549 de persoane, în 2020 sa ajuns la 2962 de persoane și care contribuiau cu 12,2% din totalul impozitelor la stat din veniturile lor. În 2023, aceștia au ajuns la 6416 persoane, care deja plăteau 16,8% din totalul impozitelor la stat din venitul lor salarial. „Contribuția lor la plata impozitului pe venit, este de 60 ori mai mult decât ceilalți angajați. Astăzi avem un milion și 500 de mii de persoane care își declară veniturile. A crescut puternic acest număr. Iar numărul celor milionari din acest număr este extrem de mic și ei achită circa 17din toate impozitele pe venit acumulate de stat”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Cu privire la creșterea reală a salariului mediu pe economie, economistul a menționat că în 2015 a fost minus 2,3%; în 2016 – +7,5%; 2017 – +4,2%; 2018 – +11,2%; 2019 – +7,4%; 2020 – +9,4%; 2021 – minus 0,8%; 2022 – minus 10,7%; 2023 – +13,5%; 2024, prognozat – +10,7%. „În 2024, moldovenii, la capitolul venituri, trebuie să simtă că o duc mai bine decât acum câțiva ani”, a menționat economistul.
Referitor la creșterea reală a salariilor, media anuală, a afirmat că în perioada 1960/1964 a fost de +1%; 1965/1969 – +3,6%; 1970/1974 – +1,4%; 1975/1979 – +0,7%; 1980/1984 – +0,4%; 1985/1989 – minus 1,4%; 1990/1994 – minus 24,7%; 1995/1999 – minus 0,5%; 2000/2004 – +13,4%; 2005/2009 – +8,4%; 2010/2014 – +2,2%; 2015/2019 – +6%; 2020/2024 – +2,2%. „În ultimii 50 de ani, veniturile reale ale populației au crescut anual cu 1,0%. Până la obținerea independenței în 1991, veniturile reale au crescut în mediu cu 0,5% anual. După 1991 au crescut cu 2,3% anual. Veniturile reale ale populației după independență au crescut mai rapid decât până la independență”, a afirmat economistul.
Privind înclinația spre economii a moldovenilor, analistul economic a declarat că în 2001, creșterea economiilor nete, în bănci, raportată la salariu, a fost de 16,1%; în 2002 – de 9,9%; 2004 – 14,4%; 2006 – 7,6%; 2008 – 12,2%; 2009 – 4%; 2010 – 13,9%; 2011 – 5,9%; 2012 – 17,7%; 2014 – 6%; 2015 – minus 0,4%; 2016 – 4,2%; 2017 – minus 1%; 2018 – minus 4,4%; 2019 – +0,3%; 2020 – +5,1%; 2021 – minus 4,5%; 2022 – +1,8%; 2023 – +5,8%; 2024, trimestrul doi – minus 1,1%. „Din 2000 și până în 2014 înclinația spre economii a fost ridicată. După criza bancară din 2014, mediul de afaceri nu prea a fost finanțat. Mai mult populația. Astfel, înclinația spre economii a scăzut puternic. Moldovenii, au cheltuit banii pe care i-au câștigat, dar au luat bani și de la bănci, mai mult decât au câștigat. Și în prezent, înclinația spre economii este negativă. Se cheltuie mai mult decât se câștigă”, a declarat analistul economic.
Potrivit expertul, în Republica Moldova este scumpă forța de muncă având în vedere ceea ce produce țara. Dacă costul forței de muncă sub formă de remunerare oficială, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), în 1991 a fost de 34%; în 2000 a ajuns la 19,5%; în 2010 – la 27%; 2020 – 37,5%; 2023 – 36,7%; 2024 – 38,5%. „Anterior se spunea că la noi forța de muncă este foarte ieftină, însă forța de muncă din Republica Moldova este dintre cele mai scumpe din Europa. Nu după salariu, dar raportat la PIB. La cât și la ce produce Republica Moldova, moldovenii sunt foarte scumpi. În Republica Moldova, costul forței de muncă, atât din remunerarea oficială, cât și din cea neoficială, este de 60% din PIB. Raportat la cea ce producem, costul forței de muncă din Moldova este aproape de două ori mai scumpă decât în România. Totuși, în prezent, chiar dacă înregistrăm o creștere de salarii, productivitatea muncii crește mai rapid și în consecință, înregistrăm o ușoară scădere a costului forței de muncă raportat la PIB. Noi trebuie să ne creștem productivitatea, care să genereze salarii. La noi, de asemenea, crește ponderea forței de muncă angajată oficial. Lent, economia tenebră trece în economia albă. Din 2017 domină veniturile oficiale”, spune expertul.
Veaceslav Ioniță, analizând salariul mediu brut din Republica Moldova pe extreme de remunerare, a constatat că în 2010 a fost de 760 de lei salariul mediu brut obținut de cei mai prost plătiți angajați și de 7260 de lei a fost salariul mediu brut obținut de cei mai bine plătiți 10% dintre salariați. În 2015: 1400 de lei a fost salariul celor mai prost plătiți salariați și 11600 de lei – salariul celor mai bine plătiți 10% dintre salariați. 2020: 2740 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai prost plătiți și de 21300 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai bine plătiți 10% dintre salariați; 2024, prognozat: 5180 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai prost plătiți și de 35090 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai bine plătiți 10% dintre salariați. „O diferență de 7 ori”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Cu referire la salariul mediu brut, economistul a menționat că în 2000 a fost de 35,3 euro/lunar; în 2005 – 84 euro/lunar; 2010 – 181 euro/lunar; 2015 – 217 euro/lunar; 2020 – 402 euro/lunar; 2023 – 622 euro/lunar; iar în 2024 este prognozat să fie 740 euro/lunar.
Despre salariul mediul lunar, economistul a afirmat că în 2005 a fost de 1319 lei pe malul drept al Nistrului și de 1575 în regiunea separatistă transnistreană. 2010: 2972 pe malul drept și 3377 pe malul stâng; 2015: 4538 pe malul drept, 6674 pe malul stâng; 2023: 6726 pe malul stâng, 12355 pe malul drept, 2024 este prognozat să fie 6937 pe malul stâng și 14300 pe malul drept. „În dreapta Nistrului, în acest an, salariul va fi de două ori mai mare decât în stânga Nistrului”, a afirmat economistul.
„Anul 2023 a fost un an de recuperare. Anul 2024 este un an de creștere salarială. În ultimii patru ani, veniturile reale ale populației au crescut cu circa 2,3%. După independență, veniturile reale ale populației au crescut mai rapid decât până la independență. Calculat în euro, veniturile moldovenilor, în prezent, sunt de 3,5 ori mai mici decât în zona euro, față de acum 20 de ani, când veniturile au fost de 35 de ori mai mici decât cele din zona euro. Este bine pentru angajați, dar pentru angajatori este o presiune. Forța de muncă în Republica Moldova, raportat la ceea ce produce țara, este una dintre cele mai scumpe din Europa”, a conchis analistul economic.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Creditele de consum contractate de către persoanele fizice de la băncile comerciale au bătut toate recordurile, atât ca volum, cât și ca număr. „Moldovenii s-au aventurat enorm în luarea de credite de consum”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 16 august, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Vorbind de numărul de credite de consum oferite de către bănci persoanelor fizice, Veaceslav Ioniță a enunțat că în 2015 moldovenii au accesat 45,4 mii de credite; în 2019 – 91,4 mii; în 2020 – 75,1 mii; 2021 – 132,2 mii; 2022 – 85,8 mii; 2023 – 123,3 mii; iar în prima jumătate a anului curent – 90,4 mii. Din 2015, și până în prezent, au fost acordate persoanelor fizice în total 162,7 mii de credite de consum de către băncile comerciale.
„În prima jumătate a acestui an, moldovenii au contractat 50,9 mii de credite de consum pentru a procura careva bunuri. Este vorba de 5% din familiile din Republica Moldova. Este cu 25% mai mult decât recordul precedent înregistrat în trimestrul doi din 2021. Atunci moldovenii au luat 40 de mii de credite. 39,5 mii de credite au accesat în trimestrul trei din 2021. În trimestrul doi din acest an, în valoare anuală, am ajuns la 162,7 mii de credite luate de către moldoveni de la bănci. Relaxat vom ajunge la 180 de mii de credite luate până la sfârșitul anului”; a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, volumul de bani creditat pentru consum a depășit și el un record. În 2015, volumul creditelor de consum a fost, în valoare anuală, de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei). În 2019 a crescut la 6,2 mlrd/lei; 2020 – 5,6 mlrd/lei; 2021 – la 9,7 mlrd/lei; 2022 – 6,8 mlrd/lei; 2023 - 10,5 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 11,5 mlrd/lei credite de consum. „În lunile aprilie, mai și iunie, din acest an, moldovenii au luat de la bănci credite de consum de 3,4 mlrd/lei. Este cea mai mare sumă luată vreodată. Anterior au fost două recorduri de acest gen, în trimestrele trei din 2021 și 2023, când s-au luat credite de consum de circa 2,9 mlrd/lei. Ritmul este unul în creștere. Am putea finaliza anul cu 13 mlrd/lei credite de consum luate de la bănci”, potrivit expertului.
Analizând situația din ultimii 15 ani, economistul a aflat și în ce perioadă moldovenii i-au cele mai multe credite de consum de la bănci. Astfel, cele mai multe credite sunt accesate în perioada caldă a anului. Este vorba de lunile iunie (9,7%), iulie (9,6%), august (9,4%) și septembrie (8,7%), dar și în decembrie (8,9%). Despre mărimea medie a unui credit de consum, economistul a spus că în 2015 erau de 50,9 mii de lei; în 2020 – 74,4 mii/lei; 2023, trimestrul trei a ajuns chiar 80,6 mii/lei, iar în 2024, trimestrul doi a coborât la 66,6 mii/lei. „Credite de consum se i-au nu doar pentru procurarea de bunuri care necesită un efort financiar mai mare. Odată cu scăderea ratei dobânzilor, odată cu majorarea accesibilității creditelor, odată cu sporirea culturii de a consuma în baza creditelor, moldovenii i-au credite de consum nu doar când procură obiecte scumpe, dar și când procură obiecte de valoare mai mică”, a spus economistul.
Analistul economic mai spune că în prezent presiunea creditelor de consum asupra bugetelor familiilor este de două ori mai mică față de 2015. În 2015 era nevoie ca familia să aibă 13,6 salarii medii lunare pentru a întoarce un credit; în 2020 – 11,2 salarii medii lunare; 2022 – 8,8; 2023 – 6,7; 2024, trimestrul doi – 5,9 salarii medii lunare. Descriind dobânda medie ponderată la creditele de consum acordate în lei, analistul economic a afirmat că în 2015 aceasta era de 15,5%; a coborât la 4,6% în trimestrul trei din 2021, a urcat la 16,4% în trimestrul unu din 2023 și a coborât la 11% în trimestrul doi din 2024. „La noi banii încep a se ieftini. După ce Banca Națională a descurajat în 2023 împrumuturile și a încurajat economiile, acum începe a încuraja împrumuturile și a descuraja economiile. Vedem o accelerare a creditelor de consum”, a afirmat analistul economic.
Cu referire la soldul creditelor de consum în bănci, Veaceslav Ioniță a menționat că în anul 2000 era de 100 de milioane de lei; în 2010 – de 2,1 miliarde de lei (mlrd/lei); 2015 – 3,1 mlrd/lei; 2020 – 7,5 mlrd/lei; 2022, trimestrul doi – 10,8 mlrd/lei; 2023, trimestrul unu – 9,8 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 12,6 mlrd/lei. Referitor la gradul de îndatorare al populației, ca rezultat al accesării creditelor de consum, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2000 era de 0,4%; în 2005 – de 1,8%; 2010 – 2,5%; 2015 – 2,1%; 2020 – 3,7%; 2021, trimestrele trei și patru – 4,4%; 2023, trimestrul unu – 3,5%; 2024, trimestrul doi – 4,1%.
Expertul, după ce a analizat ponderea creditelor de consum în totalul creditelor bancare, a afirmat că expunerea băncilor în prezent este una pozitivă. În 2000, ponderea creditelor de consum în totalul creditelor bancare a fost de 3,6%; 2002 – 2,7%; 2007 – 14,4%; 2012 – 5,8%; 2019 – 16,9%; 2021 – 18,6%; 2022 -16,2%; 2024, trimestrul doi – 18,1%. „De regulă bunurile pe care le procură moldovenii pe baza creditelor de consum sunt de import. Băncile, fiecare al cincilea leu pe care îl oferă drept credit, este pentru procurarea unui bun de import și care nu aduce beneficii economiei naționale”, constată expertul.
Potrivit economistului, creditele de consum, raportate la veniturile oficiale anuale din salarii și prestații sociale, sunt în creștere. În 2000 reprezentau 1,7%; în 2005 – 5,5%; 2010 – 6,9%; 2015 – 6,4%; 2021 – 11,1%; 2023 – 8,5%; 2024, trimestrul doi – 9,4%.
„Moldovenii tot mai bine știu ce înseamnă creditele de consum, inclusiv pentru bunuri de valoare mică. Băncile comerciale au un surplus enorm de lichidități și sunt în căutare de soluții. Cetățenii moldoveni, până în 2015, nu au fost văzuți, de către bănci, ca o soluție pentru lichiditățile lor și să-i crediteze. Din moment ce moldovenii au început să dispună de venituri mai mari, băncile îi privesc deja ca niște clienți reali. Acum avem o relaxare a politicii monetare, care avantajează cetățenii. În prezent, asistăm la un start al accelerării. Vom avea recorduri peste recorduri”, a conchis analistul economic.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Un studiu, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, analizează detaliat procesul de edificare a sistemului de transportare, tranzitare și distribuire a gazului natural în Uniunea Europeană (UE) și Republica Moldova. Analiza, efectuată de către expertul stagiar al IDIS „Viitorul”, Silviu Plopa, reprezintă o continuare a investigațiilor desfășurate de către experții IDIS privind sectorul gazelor din perspectiva securității energetice a Republicii Moldova.
Studiul este structurat pe 10 capitole. Este vorba de: 1) consumul de gaze naturale în UE; 2) ponderea gazului rusesc în Europa; 3) coridoarele de aprovizionare ale statelor membre UE și ponderea reală a Federației Ruse; 4) importurile de gaze naturale ale UE; 5) piața gazelor naturale lichefiate; 6) stocarea gazelor naturale; 7) producerea de gaze naturale în UE; 8) tranzitul prin Ucraina; 9) situația din Republica Moldova; și 10) concluzii și recomandări.
Potrivit studiului, diversificarea surselor de achiziție a gazelor naturale este un aspect important pentru asigurarea securității energetice și pentru reducerea dependenței de gazele naturale dintr-o singură țară. Atât UE cât și Republica Moldova au făcut eforturi semnificative în acest sens, diversificându-și sursele de aprovizionare cu gaze naturale, reducând, astfel, dependența de gazul natural din Federația Rusă. Prin aceste acțiuni, atât UE cât și Republica Moldova își întăresc securitatea energetică și își sporesc capacitatea de a gestiona eventualele perturbări sau riscuri în aprovizionarea cu energie. „Este important ca aceste eforturi să continue și să fie consolidate în viitor, asigurând o diversificare cât mai amplă a surselor de energie”, concluzionează expertul stagiar.
Silviu Plopa recomandă autorităților moldovenești, pentru consolidarea în continuare a securității energetice: creșterea furnizărilor de gaze naturale lichefiate atât din Grecia, cât și din Turcia, dar prin negocierea barierelor politice actuale de reglementare, care fac ca cele patru terminale existente în Turcia să rămână inaccesibile; semnarea unui contract de furnizare al gazelor naturale între Republica Moldova și Azerbaidjan, care ar putea facilita utilizarea unei alte conducte transbalcanice pentru transportul gazului. Prin intermediul conductei Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline și a interconectorului Grecia-Bulgaria, este posibil ca gazul din Azerbaidjan să fie livrat către Chișinău, tranzitând Bulgaria și România;. La fel, să pună accent pe dezvoltarea infrastructurii pentru stocarea energiei regenerabile, ceea ce va determina diversifica mixului energetic, reducând dependența de gazele naturale și vulnerabilitatea populației la fluctuațiile de preț. Investițiile în tehnologii de stocare, ar permite utilizarea surplusului de energie din surse regenerabile în perioadele de vârf sau când producția este scăzută.
De asemenea, tânărul expert mai recomandă crearea unei burse de gaze naturale în Republica Moldova. Aceasta va permite consumatorilor să-și aleagă furnizorii, stimulând competiția și reducând prețurile. Totodată, va contribui la crearea unei piețe transparente, diminuând disputele și asigurând prețuri echitabile pentru toți consumatorii, mari și mici prin faptul că vor putea negocia condiții mai favorabile pentru ei înșiși, cum se întâmplă în România. Este vorba și de liberalizarea pieței gazelor naturale în Republica Moldova, prin introducerea unui număr mai mare de furnizori, care ar duce la o scădere a prețurilor. Prin creșterea numărului de furnizori, Moldovagaz nu ar mai procura gaz la prețuri mai scumpe decât pe piață de la compania Energocom, așa cum se întâmplă în prezent. Acest lucru va determina stabilirea unui tarif mai echitabil pentru consumatori. De asemenea, consumatorii mari eligibili ar avea oportunitatea de a încheia direct contracte cu furnizori selectați, la tarife competitive, reducând astfel dependența lor de tarifele stabilite de Moldovagaz.
Se mai recomandă intensificarea colaborării cu Ministerul Finanțelor pentru a asigura finanțarea și implementarea eficientă a investițiilor și programelor destinate sporirii eficienței energetice, pentru a putea realiza o creștere semnificativă a eficienței energetice și o reducere a consumului de gaze naturale; acordarea priorității energiei regenerabile și eficienței energetice ca bază pentru tranziția energetică curată și ecologică a țării, în conformitate cu obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050.
„Invadarea în februarie 2022, a Ucrainei de către Federația Rusă, și folosirea energiei drept instrument de presiune și șantaj, au făcut ca diversificarea aprovizionării cu energie să devină o necesitate vitală pentru țările UE. Diversificarea, după cum susțin experții, este un proces îndelungat și costisitor, care necesită investiții în infrastructură, în mod special construirea de noi conducte și terminale de gaz natural lichefiat. Reducerea dependenței de combustibilii fosili rusești este o necesitate stringentă”, menționează Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, în prefața studiului.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
„În prezent, asistăm la o înviorare a creditării de către sectorul bancar. Însă, dacă în cazul populației vorbim de o înviorare calitativă, în cazul agenților economici – creditarea este una negativă. Acest lucru nu a fost înregistrat vreodată în vreo țară din Europa. Aceasta arată că situația din economie rămâne una complicată”, a declarat vineri, 26 iulie, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creditarea economiei de către sectorul bancar în anul 2000 a fost la nivelul de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei); în 2005 a ajuns la 9,5 mlrd/lei; 2010 – 25,5 mlrd/lei; 2014, anul jafului bancar – 48 mlrd/lei; anul 2017, după furtul miliardului – 33,5 mlrd/lei; 2020 – 46,5 mlrd/lei; 2023 – 63,9 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 69,6 mlrd/lei. „Volumul creditelor oferite de către bănci economiei naționale se apropie de 70 mlrd/lei. În creștere, doar în acest an, cu 5,7 mlrd/lei. În jumătate de an a crescut cu 2,3 ori față de anul trecut”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre creșterea medie lunară a creditelor oferite de către sectorul bancar, expertul a spus că în 2010 media lunară a fost de 214 milioane de lei (mln/lei); 2013 – 600 mln/lei. În anii 2014, 2015, 2016 și 2017 media lunară era în descreștere continuă. Din 2018 a reînceput să crească și a ajus la 165 mln/lei; în 2021 – la 892 mln/lei; în 2023 a scăzut la 198 mln/lei; iar în 2024, trimestrul doi a ajuns la 953 mln/lei, media lunară.
„În 2021, persoanele fizice dominau puternic, iar persoanele juridice erau mai slabe. Până în 2013, 90% din tot portofoliul de credite era reprezentat de către persoanele juridice. Persoanele fizice aveau împrumuturi neesențiale. După jaful bancar din 2014, creditarea persoanelor juridice a încetinit, reducându-se ani la rând. Băncile practic și-au menținut activitatea datorită persoanelor fizice. Anul trecut, persoanele juridice, practic, portofoliul lor de credite nu a crescut deloc. Acum avem o înviorare a creditării persoanelor fizice. În acest an, înregistrăm o creștere a portofoliului de credite cu 449 mln/lei lunar pentru persoanele juridice și 504 mln/lei lunar a persoanelor fizice, în prima jumătate de an din 2024. Sub această creștere se ascund niște procese nu tocmai bune pentru economie”, a spus expertul.
Economistul susține că în 2010 portofoloul de credite era de de 14,5 mlrd/lei au fost credite acordate în lei și de 11 mlrd/lei au fost creditele acordate în valută străină. În 2014 (octombrie, perioada furdului mancar): 28,3 mlrd-credite acordate în lei și 19,7 mlrd/lei-credite acordate în valută străină; 2016: 19,4 mlrd/lei-credite în lei și 15,4 mlrd/lei-credite în valută străină; 2020: 31,7 mlrd/lei-credite în lei și 13,9 mlrd/lei-credite în valută străină; 2024, trimestrul doi: 53,6 mlrd/lei-credite în lei și 16 mlrd/lei-credite în valută străină.
„Până în 2012/2013 creditarea economiei în Republica Moldova era cam la același nivel. 55% erau creditele în lei, restul în valută. După 2014, practic, creditarea în valută a rămas la 13-14 mlrd/lei, iat tot ce a crescut au fost creditele acordate în lei. A fost criza din 2020 care a încetinit procesul de creditare, orientând tendințele oamenilor spre economii. Puțin a crescut creditarea în valută. Însă, acum creditarea în valută revine la nivelul care a fost anterior. Astăzi se înregistrează 77% din credite care sunt acordate în lei. Cel mai înalt nivel din istorie. Creditarea în valută străină înregistrează o scădere semnificativă. Toată creșterea se datorează exclusiv creșterii portofoliului de credite în lei”, a declarat economistul.
Analizând creditele bancare acordate raportate la Produsul Intern Brut (PIB), analistul economic a afirmat că în 2000 a reprezentat 12%; 2008 – 32,1%; 2010 – 29,6%; 2014 (octombrie) – 36%; 2018 – 18,4%; 2021 – 23,3%; 2023 – 20,5%; 2024, trimestrul doi – 21,3%. „Din 2014 a fost schimbată metodologia de calculare. Calculând după metodologia veche, procesul de creditare de 21,3% din PIB, care este înregistrat în prezent, este cel mai mic din ultimii 25 de ani. Înăsprirea politicii monetare după 2014 a dus la o încetinire a procesului de creditare. Acum avem o ușoară înviorare, dar până la revenirea la nivelul din 2014 este nevoie de încă mulți ani. Nu cred că vom reuși să recuperăm nivelul de atunci nici până în 2030”, estimează analistul economic.
Cu referire la depozitele și creditele în sistemul bancar, expertul a menționat că în 2005: depozite s-au făcut de 11, 3 mlrd/lei, iar credite s-au acordat de 9,5 mlrd/lei. Astfel, surplusul de lichidități a fost de 1,8 mlrd/lei. În 2010: depozite – 28,7 mlrd/lei, credite – 25,3 mlrd/lei, iar surplusul de lichidități – 3,2 mlrd/lei. În 2013: depozite – 51,9 mlrd/lei, credite – 42,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 9,7 mlrd/lei; 2015: depozite – 50,2 mlrd/lei, credite – 38,2 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 12 mlrd/lei; 2020: depozite – 79,6 mlrd/lei, credite – 45,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 34 mlrd/lei; 2023: depozite – 113,9 mlrd/lei, credite – 63,0 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi: depozite – 120,5 mlrd/lei, credite – 69,6 mlrd/lei, surplusul de lichidități – 50,8 mlrd/lei.
„Până în 2013, băncile acumulau depozite de la populație și ofereau credite agenților economici. Volumul de credite era egal cu volumul depozitelor. După 2014, depozitele au înregistrat o creștere rapidă. Au crescut și creditele oferite, însă mai lent decât depozitele. Oamenii au adus mai rapid depozite la bănci, decât au accesat credite. Respectiv, avem un surplus, fără precedent în istoria țării, de lichidități în sistemul bancar. 50,8 mlrd/lei. 40% din toți bani sunt bani pentru care nu există capacitate de utilizare”, a menționat expertul.
Vorbind despre repartizarea portofoliului de credite din sistemul bancar, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2010, 90% dintre credite erau accesate de către persoane juridice, iar 10% - credite accesate de către populație; 2015: 84,2% - credite accesate de către persoane juridice, 15,8% - de către populație; 2020: 64,4% - credite accesate de către persoane juridice, 35,6% - de către populație; 2024, trimestrul doi: 59,3% - credite accesate de către persoane juridice, 40,7% - de către populație. „Mulți ani a dominat creditarea persoanelor juridice. Acum asistăm la o înviorare a creditării persoanelor fizice. Creditarea persoanelor juridice este într-o continuă scădere. Avem o accelerare a procesului de creditare, mai mult din contul persoanelor fizice”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, economiile nete, în bănci, ale persoanelor fizice (suma tuturor depozitelor la bancă, minus creditele luate de la bănci în anul 2000 au fost de 800 mln/lei; în 2010 – 15,6 mlrd/lei; 2020 – 34,5 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 42,3 mlrd/lei. „Acestea au crescut stabil până în 2017. Datorită programului Prima Casă și înviorarea procesului de creditare, persoanele fizice au accesat mai multe credite de cât au depozitat bani în bănci. A fost o creștere a economiilor nete negativă. Oamenii și-au redus economiile, consumând mai mult. În 2022 au crescut economiile nete deoarece Banca Națională a înăsprit politica monetară. În acest an, oamenii continuă să-și crească economiile, însă i-au foarte activ și credite. Astfel, economiile nete s-au plafonat. Mulți fac depozite în bănci, dar la fel de mulți oameni i-au credite. Practic economiile nete ale populației nu cresc”, a constatat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai afirmat că gradul de îndatorare al gospodăriilor casnice, raportat la PIB, în anul 2000 a fost de 0,9%; în 2005 – 2,3%; 2007 – 9,6%; 2010 – 4,5%; 2015 – 6,3%; 2020 – 10%; 2021 – 13,1%; 2013 – 11,5%; 2024, trimestrul doi – 12,2%. „În anul 2000 populația practic nu avea datorii față de bănci, s-au erau nesemnificative. Politica monetară înăsprită în 2021 a afectat procesul, dar după relaxarea ei în 2023 avem o înviorare. Totuși, rata de îndatorare a populației este de 5 ori mai mică față de cea din UE. În regiune, rata de îndatorare a populației este de 12-15%”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Despre creditarea netă a mediului de afaceri de către sistemul bancar (creditele accesate de către agenții economici minus depozitele), economistul a declarat că în anul 2000 a fost de 1,1 mlrd/lei; în 2005 – 4,1 mlrd/lei; 2010 – 12,4 mlrd/lei; 2012 – 18,8 mlrd/lei; 2015 – 11,2 mlrd/lei; 2020 – 0,5 mlrd/lei; 2021 – a fost înregistrată o rată de creditare negativă a mediului de afaceri, de minus 0,7 mlrd/lei. În 2022 s-a îmbunătățit situația și s-a ajuns la 2,4 mlrd/lei. În 2023 și 2024 s-a înregistrat o prăbușire a tot ce înseamnă creditarea businessului minus 8,2 mlrd/lei în 2023 și minus 8,5 mlrd/lei în trimestrul doi din 2024.
„Agenții economici au depus mai mulți bani în bănci decât au luat credite. Agenții economici nu că nu i-au credite pentru dezvoltarea afacerilor, dar și banii pe care îi au, preferă să-i țină în bănci și nu-i investesc. În 2023 agenții economici practic nu s-au creditat. În acest an, în jumătate de an, și-au crescut brusc portofoliul de împrumut, însă situația nu s-a ameliorat. Această situație arată starea dramatică din economia noastră. Dacă în toată lumea populația duce banii în bancă, iar agenții economici i-au credite pentru investiții, la noi este o situație inversă. Agenții economici duc banii în bancă, iar populația accesează credite de consum al produselor de import. Creditele cresc, dar mai lent decât depozitele. În trimestrul doi din acest an, persoanele juridice a însumat 49,8 mlrd/lei depozite și 41,3 mlrd/lei credite”, a declarat economistul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Comerțul Republicii Moldova, deja al doilea an, stagnează. Exporturile moldovenești în 2023 au înregistrat scădere, iar datele din primul trimestru al acestui an arată că sunt în continuă scădere. Puternic au scăzut exporturile de bunuri, iar în ultima jumătate de an stagnează și exportul de servicii. Despre aceasta a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 12 iulie, 2024, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exportul Republicii Moldova de bunuri și servicii în anul 2000 a fost de 0,64 de miliarde de dolari (mlrd/dolari), dintre care 0,47 mlrd/dolari a reprezentat exportul de bunuri, iar 0,16 mlrd/dolari a totalizat exportul de servicii. În 2010 a ajuns la 2,22 mlrd/dolari, dintre care: 1,54 mlrd/dolari-exportul de bunuri, iar 0,68 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2019 – 4,32 mlrd/dolari: 2,78 mlrd/dolari-exportul de bunuri, iar 1,54 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2020 – 3,76 mlrd/dolari: 2,49 mlrd/dolari-exportul de bunuri; 1,28 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2023 – 6,49 mlrd/dolari: 4,05 mlrd/dolari-exportul de bunuri, iar 2,44 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 6,31 mlrd/dolari: 3,90 mlrd/dolari-exportul de bunuri; iar 2,41 mlrd/dolari-exportul de servicii.
„În 2023 a fost înregistrată scădere, iar datele din primul trimestru al acestui an arată că sunt în scădere continuă exporturile moldovenești. Destul de puternic scad exporturile de bunuri. În ultima jumătate de an se înregistrează o stagnare a exportului de servicii. Exporturile Republicii Moldova în prezent stagnează din cauza că în 2023 a fost înregistrată o scădere destul de pronunțată a exportului de bunuri, dar a fost înregistrată o ușoară creștere a exportului de servicii în prima jumătate a anului și o ușoară stagnare în a doua jumătate a anului trecut”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre exportul Republicii Moldova de servicii, expertul a declarat că în 2010 acesta a totalizat 700 de milioane de dolari (mln/dolari). În anii 2013 și 2014 câte 1,1 mlrd/dolari; 2015 – 1 mlrd/dolari; 2019 – 1,5 mlrd/dolari; 2020 – 1,3 mlrd/dolari; 2021 – 1,6 mlrd/dolari; 2022 – 2,3 mlrd/dolari; 2023 – 2,44 mlrd/dolari; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 2,41 mlrd/dolari. „Până în trimestrul III din 2023, a fost o creștere continuă spectaculoasă, a exportului de servicii. Din trimestrul III, 2023, acestea înregistrează o ușoară stagnare”, a declarat expertul.
Cu referire la exportul Republicii Moldova de servicii IT, expertul a declarat că în 1995 acesta a fost de 0,1 milioane de dolari (mln/dolari); în 2000 – 0,4 mln/dolari; 2005 – 2,7 mln/dolari; 2010 – 22 mln/dolari; 2015 – 59 mln/dolari; 2020 – 258,5 mln/dolari; 2022 – 468,6 mln/dolari; iar în 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 599,3 mln/dolari. „Fenomenul Republicii Moldova este exportul de servicii IT. Dacă în 2010 acest tip de export practic nu exista, a crescut încet până în 2015, iar după 2017 a înregistrat o creștere puternică. Adevărata creștere a exportului de servicii IT a început după ce s-au oferit facilități fiscale și s-au deschis parcurile IT. Creșterea spectaculoasă a fost până în 2023. Din trimestrul III din 2023, înregistrează o ușoară stagnare”, a mai declarat expertul.
Despre exportul Republicii Moldova de servicii de transport de pasageri și de mărfuri, economistul a afirmat că în 2010 acesta a totalizat 260 de milioane de dolari (mlndolari), dintre care 164 mln/dolari-exportul de mărfuri, iar 59 mil/dolari-exportul de pasajeri; 2015 – 322 mil/dolari: 201 mil/dolari-exportul de mărfuri, iar 81 mil/dolari-exportul de pasageri; 2018 – 434 mil/dolari. În 2020 ele s-au prăbușit până la 250 mil/dolari. Iar în prezent au atins maxima istorică, înregistrând în 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 530 mil/dolari: 291 mil/dolari-exportul de mărfuri, iar 123 mil/dolari-exportul de pasageri.
„Mult timp ramura transportului de pasageri a fost cea mai mare ramură în structura exportului Republicii Moldova. După 2015 a fost depășită de IT. Pandemia a prăbușit dramatic ramura transportului. A fost înviorată ulterior, cât de cât, pe fundalul războiului dus de către Federația Rusă în Ucraina, care a generat cel puțin 100 mln/dolari exporturi. A fost înregistrată o creștere. În prezent este într-o ușoară creștere, dar creșterea a încetinit deoarece Ucraina caută și alte soluții decât cele pe care le poate oferi Republica Moldova și asta are un impact negativ asupra exporturilor noastre de servicii de transport”, a afirmat economistul.
Analizând exportul de servicii de transport aerian, analistul economic a menționat că în 2010 acesta a totalizat 76 de milioane de dolari (mln/dolari); în 2014 – 131 mln/dolari; 2015 – 100 mln/dolari; 2018 – 180 mln/dolari; 2021, primul trimestru, în valoare anuală – 53 mln/dolari; 2023, trimestru trei, în valoare anuală – 189 mln/dolari; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 190 mln/dolari.
Referitor la exportul de servicii educaționale, analistul economic a menționat că în 2010 au fost de 18,7 milioane de dolari (mln/dolari); în 2015 – 30,2 mln/dolari; 2018 – 52,6 mln/dolari; 2020 – 46,7 mln/dolari; 2022 – 83,3 mln/dolari, maxima istorică, iar în valoare anuală în prezent avem – 79,9 mln/dolari. „În 2022 a fost înregistrată cea mai puternică creștere, au fost mulți studenți străini, inclusiv din Ucraina. Republica Moldova are un potențial enorm privind exportul de servicii educaționale, trebuie doar eforturi de depus pentru a îmbunătăți situația și a crește acest indicator”, a spus analistul economic.
Cu privire la exportul de servicii de prelucrare a materiei prime, Veaceslav Ioniță a spus că acesta în 2010 a însumat 106 milioane de dolari (mln/dolari); în 2015 – 140 mln/dolari; 2019 – 266 mln/dolari; 2020 – 231 mln/dolari; 2023 – 248 mln/dolari; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 238 mln/dolari. „Mulți ani, economia Republicii Moldova, fabricile mari, au supraviețuit deoarece erau specializate pe oferire de servicii, dar nu pe producție. Companiile străine, deținătoare de materie primă, încheiau contracte cu companii moldovenești, pentru prelucrarea materiei prime. Avem și aici o ușoară scădere. Cred că atunci când Guvernul a venit cu inițiativa de a introduce garanții bancare la importul temporar al materiei prime a lovit puternic această ramură. Sper să fie anulată această inițiativă și nu amânată pe cinci ani cum este acum”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că volumul comerțului extern al Republicii Moldova cu bunuri a fost în 1995 de 1,6 miliarde de dolari (mlrd/dolari), dintre care: 0,7 mlrd/dolari-exporturi, iar 0,8 mlrd/dolari-importuri; în 2008 – 6,5 mlrd/dolari, dintre care: 1,6 mlrd/dolari-exporturi, iar 4,9 mlrd/dolari-importuri; 2013 – 7,9 mlrd/dolari: 2,4 mlrd/dolari-exporturi, iar 5,5 mlrd/dolari-importuri; 2019 – 8,6 mlrd/dolari: 2,8 mlrd/dolari-exporturi, iar 5,8 mlrd/dolari-importuri; 2022 – 13,6 mlrd/dolari: 4,3 mlrd/dolari-exporturi, iar 9,2 mlrd/dolari-importuri; 2023 – 12,7 mlrd/dolari: 4 mlrd/dolari-exporturi, iar 8,7 mlrd/dolari-importuri; 2024, trimestrul întâi, în valoare anuală – 12,4 mlrd/dolari: 3,9 mlrd/dolari-exporturi, iar 8,5 mlrd/dolari-importuri. „Această scădere este determinată pe de o parte de scăderea cu 400 mln/dolari a exporturilor, care este un lucru rău și, pe de altă parte, de scăderea importurilor, care este bine că au scăzut. Nu au scăzut volumele, dar au scăzut prețurile de import”, susține expertul.
Analizând exportul Republicii Moldova de bunuri, economistul a menționat că în 2010 a totalizat 1,54 de miliarde de dolari (mlrd/dolari), dintre care; 0,73 mlrd/dolari-exporturi UE, 0,62 mlrd/dolari-exporturi CSI, iar 0,19 mlrd/dolari-exporturi în alte țări; în 2015 – 1,97 mlrd/dolari, dintre care; 1,22 mlrd/dolari-exporturi UE, 0,49 mlrd/dolari-exporturi CSI, iar 0,26 mlrd/dolari-exporturi în alte țări; 2020 – 2,49 mlrd/dolari, dintre care; 1,66 mlrd/dolari-UE, 0,31 mlrd/dolari-CSI, 0,07 mlrd/dolari-Ucraina, iar 0,45 mlrd/dolari-în alte țări; 2022 – 4,34 mlrd/dolari: 2,54 mlrd/dolari-UE, 0,32 mlrd/dolari-CSI, 0,72 mlrd/dolari-Ucraina; 0,75 mlrd/dolari-alte țări; 2023 – 4,05 mlrd/dolari: 2,65 mlrd/dolari-UE, 0,30 mlrd/dolari-CSI, 0,60 mlrd/dolari-Ucraina, iar 0,05-alte țări; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 3,90 mlrd/dolari: 2,59 mlrd/dolari-UE, 0,23 mlrd/dolari-CSI, 0,47 mlrd/dolari-Ucraina, iar 0, 62-alte țări.
„În 2022 a fost înregistrat un volum mare de export către Ucraina și a fost legat strict de războiul dus de către Federația Rusă. De bază a fost exportul de produse petroliere. Acum exporturile moldovenești au scăzut cu 440 mln/dolari. Aproape corespunde cu scăderea exporturilor către Ucraina. De fapt, noi nu am avut o creștere atât de mare a exporturilor. A fost o creștere virtuală pe fundalul războiului din țara vecină. Acum avem o scădere virtuală. Exporturile Republicii Moldova de bunuri au crescut până în trimestrul întâi din 2023, după avem o stagnare”, a menționat economistul.
Vorbind despre exporturile nete de bunuri (fără reexporturi), analistul economic a afirmat că în 2000 circa 0,5 miliarde de dolari (mlrd/dolari) au fost exporturi, dintre care 0,3 mlrd/dolari-exporturi nete, iar 0,2 mlrd/dolari-reexporturi. În 2010 – 1,5 mlrd/dolari exporturile totale, dintre care: 0,9 mlrd/dolari-exporturi nete, 2020 – 2,5 mlrd/dolari exporturile totale: 1,9 mlrd/dolari-exporturi nete, 2022 – 4,3 mlrd/dolari exporturile totale: 3 mlrd/dolari-exporturi nete, iar 1,3 mlrd/dolari-reexporturi; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 3,9 mlrd/dolari exporturile totale: 2,9 mlrd/dolari-exporturi nete, iar 1 mlrd/dolari-reexporturi.
„Eu sunt pentru reexporturi. Sunt o ramură importantă a economiei, care permite să câștigăm un volum de bani, prin faptul că cumpărăm din anumite țări bunuri și le exportăm în alte țări. O parte din aceste reexporturi sunt integrate în economia noastră. O altă parte, sunt efectul războiului dus de către Federația Rusă în Ucrainei. Dacă scoatem efectul războiului din țara vecină, constatăm că exporturile moldovenești formal creșteau, dar în realitate scădeau. Din 2022 au început a scădea, dar situația din Ucraina a impulsionat un pic și s-a creat impresia că exporturile noastre cresc”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul 2021 a fost foarte bun din punct de vedere al producției agricole. A fost înregistrată o creștere spectaculoasă a exportului de producție agricolă, în special cerealiere. Din păcate anul 2022 nu a fost cel mai bun și Republica Moldova a avut practic exporturile la nivelul anului 2021, după care au scăzut, dar formal erau un pic mai mari datorită efectului războiului. 2023 a fost un an cu exporturi excepționale, datorită exportului de fructe. În timp ce totul scădea, fructele au determinat creșterea , ceea ce a permis o ușoară creștere. Acum totul este într-o stagnare de circa un an, iar scăderea care se înregistrează este că Republica Moldova a pierdut posibilitatea de a importa din Ucraina, dar și a exporta către Ucraina.
Economistul afirmă că cel mai bun exemplu care descrie situația clară sunt produsele petroliere. Republica Moldova niciodată nu a fost un exportator de produse petroliere. În 2015 era la nivel formal de 10 milioane de dolari (mln/dolari). Odată cu începerea războiului Federației Ruse în Ucraina, petrolul a devenit cel mai mare capitol de export al Republicii Moldova. În trimestrul trei din 2023 a ajuns la 680 de milioane de dolari, în valoare anuală. Ulterior, Ucraina a găsit și alte soluții, iar Republica Moldova nu a mai exportat atât de mult petrol în țara vecină. În primul trimestru din 2024, exportul produselor petroliere din Republica Moldova către Ucraina, în valoare anuală, a fost de 307 milioane de dolari. Astfel, a fost pierdut de către Republica Moldova reexportul de produse petroliere.
„Am avut anumite avantaje economice atunci când am vrut să ajutăm Ucraina, dar noi nu am reușit să demonstrăm că le suntem parteneri, o soluție puternică de sprijin și din acest motiv am pierdut reexporturile către Ucraina. Avem o scădere a reexporturilor de bunuri. Avem un an de stagnare la capitolul creșterea exporturilor de bunuri. La capitolul servicii, care au ajuns 40% din exporturile moldovenești, am înregistrat creștere până anul trecut, acum avem o ușoară stagnare. Serviciile sunt cea mai mare oportunitate pentru Republica Moldova și Republica Moldova are un grad de competitivitate foarte bun la acest capito”, a conchis analistul economic.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
