Cum deschizi un cont de plăți pentru comerțul on-line, este tema videograficului realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat de IDIS Viitorul în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID. 

Cum protejezi banii de pe cardul bancar (Cum să utilizăm cardul de plată în siguranță), este tema videograficulului, care a fost realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat de IDIS Viitorul în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.

Adesea, când începem să câștigăm bani, începem, automat, să ne și gândim la ce ne rezervă viitorul. De cele mai multe ori, ne vom seta ținte economice mai mult sau mai puțin clare, pe care vom dori să le atingem. Urmăriți videograficul pentru a vedea cum să economisiți sau să investiți banii. Videograficul a fost realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat de IDIS Viitorul în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.

IDIS Viitorul vă prezintă cele mai importante aspecte de care trebuie sa ţineţi cont înainte de semnarea unui contract de credit şi câteva sfaturi generale atât pentru cei care doresc să acceseze un împrumut cât si pentru cei care au deja un credit în derulare. Urmăriţi videograficul pentru afla mai multe detalii, care a fost realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.

Ce este inflaţia, ce o generează şi cum putem evita efectele nefaste ale ei. Acestea dar şi alte curiozităţi le puteţi aflaţi din videograficul cu acelaşi generic, care a fost realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.

Politica monetară reprezintă un ansamblu de acțiuni prin care autoritățile monetare (banca centrală, trezoreria etc.) influențează asupra cantității de monedă în circulație, nivelul ratelor dobânzii, cursurile de schimb valutar și alți indicatori economico-monetari în vederea realizării obiectivelor generale ale politicii economice (de stimulare a activității economice, ocupare a forței de muncă, stabilitate a prețurilor etc.). Mai multe informaţii puteţi afla din videograficul "De ce se iau deciziile de politică monetară".

Videograficul a fost realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.

Care este rolul Bâncii Naţionale a Moldovei şi de ce este importantă. Următiţi videograficul realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID

IDIS Viitorul dă startul campaniei de educație financiară în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.

Prin intermediul campaniei vor fi puse la dispoziţia populației sfaturi practice pentru toţi cei care doresc să-şi dezvolte cunoştinţele, atitudinea şi comportamentul financiar.

Liubomir Chiriac, directorul IDIS Viitorul a spus că educația financiară este o soluţie validată de practica europeană şi internaţională pentru impulsionarea creşterii gradului de educaţie financiară. De asemenea, urmăreşte creşterea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi financiare ale cetăţenilor, ajutându-i să gestioneze riscurile asociate accesării, cu mai mare uşurinţă, a unor servicii financiare tot mai complexe şi să beneficieze, într-o măsură cât mai mare, de avantajele oferite de acestea, inclusiv prin consolidarea situaţiei şi perspectivelor lor financiare”.

În cadrul campaniei de educație financiară, care va dura până la 31 mai, vor fi lansate mai multe produse. Este vorba de videografice, ghiduri video, podcasturi etc. Totodată, economiștii IDIS Viitorul și ai Băncii Naționale a Moldovei vor participa în cadrul mai multor emisiuni tv unde vor explica finanțarea afacerii la condiții avantajoase și operațiunile online cu cardul, dar și alte teme de interes a populației.

Tematicile abordate de produsele din cadrul campanei de educație financiară vizează gestionarea eficientă a banilor, care asigură un viitor prosper mâine, șapte pași pentru dezvoltarea unei afaceri, informează-te înainte să obții un credit și gândește-te la ziua de mâine – economisește.

Fiți cu ochii pe pagina web www.viitorul.org și de facebook a IDIS Viitorul pentru a fi la curent cu cele mai bune analize ale experților și produse din cadrul campaniei de educație financiară.

IDIS „Viitorul”, pentru a determina volumul real al transferurilor de peste hotare, a comandat în luna martie, Casei de sondaje CBS-AXA, realizarea la nivel național a unui sondaj. Care sunt rezultatele acestuia, aflați din  acest comunicat:

Fiecare a patra familie din Republica Moldova declară că primește, cu anumită regularitate, bani de peste hotare

În cadrul sondajului, respondenții au fost rugați să spună dacă au rude peste hotare, dacă primesc bani de la ei și dacă da, prin ce metode. Astfel, 68% dintre respondenți, sau 2/3 dintre familiile din Republica Moldova, declară că au rude peste hotare. 34,3%, sau 1/3 dintre ei, au declarat că primesc, cu anumită regularitate, bani de peste hotare de la rude. Astfel, se poate spune că 23,4%, sau fiecare a patra familie din Republica Moldova, cu anumită regularitate, primește bani de la rudele aflate peste hotare.

Remitențele reale în 2020 au fost de cel puțin 1,870 milioane USD

Din sondaj a reieșit faptul că transferurile oficiale, reflectate de către Banca Națională a Moldovei, reprezintă mai puțin de 80% din totalul transferurilor efectuate de către moldoveni rudelor lor. Potrivit sondajului, moldovenii utilizează patru modalități de transfer al banilor de peste hotare: 1) transferuri oficiale sau bancare, prin care primesc 80% din bani; 2) prin intermediul șoferilor de microbuze - ajung 9,6% din bani; 3) pe cardurile bancare emise în străinătate –5,9%; 4) prin intermediul rudelor și cunoștințelor, care se întorc acasă - 4,9%.

Din analiza dată, se poate deduce faptul că volumul transferurilor în 2020 a fost de cel puțin 1,870 milioane USD, cea ce este cu 380 milioane USD mai mult decât transferurile oficiale de 1,487 milioane USD. Anul trecut, șoferii de microbuze au adus în Republica Moldova cel puțin 180 milioane USD, bani care nu sunt reflectați în datele oficiale privind transferurile. Prin intermediul cardurilor emise în străinătate, moldovenii au primit de peste hotare circa 110 milioane USD, iar prin intermediul rudelor și cunoștințelor - peste 90 milioane USD. 

Cardurile bancare emise în străinătate, o nouă formă de transfer al banilor

Despre șoferii de microbuze, rude și prieteni, care aduc bani în Republica Moldova, se știe de demult. Relativ nou este utilizarea cardurilor bancare emise în străinătate ca mijloc de transmitere al banilor. Moldovenii din străinătate deschid în țara lor de reședință un card bancar, pe care apoi îl transmit rudelor din Republica Moldova. Când vor să transmită bani acasă, ei pun bani pe contul cardului bancar emis în străinătate, iar cei din Republica Moldova utilizează acest card după necesitate.

În statistica Băncii Naționale aceste tranzacții sunt reflectate ca tranzacții cu carduri emise în străinătate și se presupune că sunt tranzacții efectuate de către străini. Dintre toți respondenții, care au afirmat că primesc bani de peste hotare, 5,9% dintre ei au spus că primesc banii prin intermediul cardurilor bancare emise în străinătate. Conform sondajului, cei care dețin carduri bancare emise în străinătate primesc în mediu de 7-8 ori pe an bani. Peste 40% dintre cei care utilizează cardul bancar emis în străinătate afirmă că primesc lunar bani pe card.

Două treimi dintre respondenți au afirmat că primesc câte 200-300 euro la fiecare transfer pe card. Nimeni nu a afirmat că primește mai mult de 500 de euro la un transfer. Conform calculelor, suma medie a unui transfer pe cardul bancar este de 280 de euro.

Peste 60% dintre respondenți spun că scot banii de pe card pentru diverse cheltuieli, cea ce înseamnă peste 70 mln dolari anual. Circa 30% dintre respondenți afirmă că utilizează cardul străin pentru achitare cu el la magazin și 8,4% îl utilizează pentru achitările online.

Concluzie: Cardul bancar intră tot mai activ în viața moldovenilor, inclusiv din direcții din care nici nu ne așteptam. Rudele de peste hotare, tot mai activ utilizează cardul bancar ca modalitate de a trimite banii acasă.

Facilitățile fiscale ar trebui examinate în calitate de cheltuieli bugetare pentru domeniul de care țin, iar în acest an, 2021, este necesar de revizuit oportunitatea acestor cheltuieli bugetare sub formă de facilități. O recomandare de politică „Facilitățile Fiscale în Republica Moldova și impactul lor asupra Bugetului Public național” a fost realizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”.

Astfel, IDIS „Viitorul” propune un Proiect de lege privind îmbunătățirea reglementării facilităților fiscale. În nota informativă a proiectului se spune că de la obținerea independenței, pe parcursul anilor autoritățile Republicii Moldova au oferit un șir de facilități fiscale diverselor grupuri sociale, entităților economice sau anumitor activități economice. Pentru estimarea impactului bugetar al facilităților fiscale s-a operat cu Rapoartele Curții de Conturi și ale Consiliului Concurenței. Însă, s-a lucrat doar în baza unui singur raport complex al Curții de Conturi privind facilitățile fiscale, care a fost disponibil

În baza acestuia s-a putut constata că ratările anuale de venituri de pe urma facilităților fiscale variază de la 50-60% din veniturile Bugetului de Stat, cea ce pentru anul 2020 reprezintă nu mai puțin de 25 miliarde lei. În perioada 2010-2020, încasările Bugetului de Stat din impozite și taxe vor constitui 286 de miliarde de lei, iar suma facilităților pentru această perioadă este estimată la 170 de miliarde de lei sau aproximativ 60% din veniturile bugetare.

Proiectul de lege propus are ca scop creșterea transparenței bugetare și a cheltuirii banului public. Ori, orice facilitate fiscală, prin esența sa economică reprezintă un cost fiscal pentru Bugetul de Stat, cost care nici odată nu a fost evaluat și auditat de Curtea de Conturi. Proiectul de lege definește facilitățile fiscale drept costuri fiscale care trebuie tratate ca orice alt cost bugetar. Astfel, se propune ca la Legea Anuală a Bugetului de Stat să fie inclusă o anexă, care să cuprindă lista tuturor facilităților fiscale, anul adoptării acestora, costurile pentru anul în curs și costurile cumulative de la data aplicării fiecărei facilități.

Totodată, Curtea de Conturi va prezenta anual în Parlament, odată cu Raportul privind Executarea Bugetului de Stat și un Raport privind auditul facilităților fiscale și vamale. Deoarece facilitățile fiscale comportă toate elementele unei subvenții din bugetul de stat, Inspecția financiară va avea dreptul și obligația să verifice entitățile economice beneficiare de facilități fiscale în vederea utilizării corecte a banului public provenit din facilitatea acordată.

Autorii inițiativei legislative susțin că toate aceste măsuri vor crește gradul de transparență în utilizarea banului public, vor permite evaluarea corectă a impactului fiecărei facilități fiscale și vor permite decidenților politici să revizuiască oportunitatea facilităților fiscale existente. Admițând că anual vor fi reevaluate doar 10% din facilitățile fiscale oferite, aceasta ar însemna decizii politice de realocare anuală a 2,5 miliarde de lei. Altfel spus, factorul politic va decide dacă menținem o facilitate, oferim una nouă, ori anulăm facilitatea, iar pe banii economisiți dezvoltăm programe de finanțare de interes public.

Potrivit autorilor, considerăm facilitățile fiscale drept un instrument important în depășirea perioadelor de criză,  dar problema de bază a Republicii Moldova este lipsa transparenței și monitorizării impactului acestor facilități. „Nu pledăm pentru anularea facilităților fiscale. Multe facilități au asigurat dezvoltarea armonioasă a unor sectoare importante din economie, iar altele au ajutat mediul de afaceri în perioadă de criză, însă avem foarte multe facilități care au o durată de viață mai mare de 25 de ani și nimeni până în prezent nu a examinat oportunitatea menținerii lor și nu a măsurat care a fost impactul pozitiv al aplicării lor”, se spune în nota informativă a proiectului.

Potrivit proiectului, în Republica Moldova cadrul legal lipsește definitiv și de aceea se propune ca primă etapă să fie crearea unui cadrul legal în scopul transparentizării facilităților fiscale. Este de asemenea necesar să fie cunoscută lista actualizată a tuturor facilităților fiscale, conținând informații precum data aprobării, costurile anuale și totale ale fiecărei facilități fiscale în parte, precum și care este impactul pozitiv al acestor facilități.

În scopul transparentizării procesului, se propune ca facilitățile fiscale să devină parte integrantă a Bugetului de Stat, sub forma de anexă la buget cu denumirea “Costuri Fiscale”. Totodată, practica din 2020 a demonstrat că în perioadă de criză Guvernul aplică trei mecanisme de facilități fiscale, dintre care doar unul este instituit pentru o perioadă nedeterminată. Recomandarea este ca orice facilitate fiscală să fie oferită pe o durată de timp determinată, de 1,3,5,10 ani, iar pentru cazurile excepționale și mai mult, cu posibilitatea de prelungire a acestui termen în situația în care asemenea prelungire ar fi oportună din punct de vedere economic.

Proiectul „Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare” este sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.

Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.

Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.