Care este rolul Bâncii Naţionale a Moldovei şi de ce este importantă. Următiţi videograficul realizat în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID
IDIS Viitorul dă startul campaniei de educație financiară în cadrul proiectului ”Susținerea Băncii Naționale în creșterea gradului de alfabetizare și a incluziunii financiare în Moldova” implementat în cooperare cu Banca Națională a Moldovei și cu susținerea financiară a Guvernului Britanic prin programul UK AID.
Prin intermediul campaniei vor fi puse la dispoziţia populației sfaturi practice pentru toţi cei care doresc să-şi dezvolte cunoştinţele, atitudinea şi comportamentul financiar.
Liubomir Chiriac, directorul IDIS Viitorul a spus că educația financiară este o soluţie validată de practica europeană şi internaţională pentru impulsionarea creşterii gradului de educaţie financiară. De asemenea, urmăreşte creşterea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi financiare ale cetăţenilor, ajutându-i să gestioneze riscurile asociate accesării, cu mai mare uşurinţă, a unor servicii financiare tot mai complexe şi să beneficieze, într-o măsură cât mai mare, de avantajele oferite de acestea, inclusiv prin consolidarea situaţiei şi perspectivelor lor financiare”.
În cadrul campaniei de educație financiară, care va dura până la 31 mai, vor fi lansate mai multe produse. Este vorba de videografice, ghiduri video, podcasturi etc. Totodată, economiștii IDIS Viitorul și ai Băncii Naționale a Moldovei vor participa în cadrul mai multor emisiuni tv unde vor explica finanțarea afacerii la condiții avantajoase și operațiunile online cu cardul, dar și alte teme de interes a populației.
Tematicile abordate de produsele din cadrul campanei de educație financiară vizează gestionarea eficientă a banilor, care asigură un viitor prosper mâine, șapte pași pentru dezvoltarea unei afaceri, informează-te înainte să obții un credit și gândește-te la ziua de mâine – economisește.
Fiți cu ochii pe pagina web www.viitorul.org și de facebook a IDIS Viitorul pentru a fi la curent cu cele mai bune analize ale experților și produse din cadrul campaniei de educație financiară.
IDIS „Viitorul”, pentru a determina volumul real al transferurilor de peste hotare, a comandat în luna martie, Casei de sondaje CBS-AXA, realizarea la nivel național a unui sondaj. Care sunt rezultatele acestuia, aflați din acest comunicat:
Fiecare a patra familie din Republica Moldova declară că primește, cu anumită regularitate, bani de peste hotare
În cadrul sondajului, respondenții au fost rugați să spună dacă au rude peste hotare, dacă primesc bani de la ei și dacă da, prin ce metode. Astfel, 68% dintre respondenți, sau 2/3 dintre familiile din Republica Moldova, declară că au rude peste hotare. 34,3%, sau 1/3 dintre ei, au declarat că primesc, cu anumită regularitate, bani de peste hotare de la rude. Astfel, se poate spune că 23,4%, sau fiecare a patra familie din Republica Moldova, cu anumită regularitate, primește bani de la rudele aflate peste hotare.
Remitențele reale în 2020 au fost de cel puțin 1,870 milioane USD
Din sondaj a reieșit faptul că transferurile oficiale, reflectate de către Banca Națională a Moldovei, reprezintă mai puțin de 80% din totalul transferurilor efectuate de către moldoveni rudelor lor. Potrivit sondajului, moldovenii utilizează patru modalități de transfer al banilor de peste hotare: 1) transferuri oficiale sau bancare, prin care primesc 80% din bani; 2) prin intermediul șoferilor de microbuze - ajung 9,6% din bani; 3) pe cardurile bancare emise în străinătate –5,9%; 4) prin intermediul rudelor și cunoștințelor, care se întorc acasă - 4,9%.
Din analiza dată, se poate deduce faptul că volumul transferurilor în 2020 a fost de cel puțin 1,870 milioane USD, cea ce este cu 380 milioane USD mai mult decât transferurile oficiale de 1,487 milioane USD. Anul trecut, șoferii de microbuze au adus în Republica Moldova cel puțin 180 milioane USD, bani care nu sunt reflectați în datele oficiale privind transferurile. Prin intermediul cardurilor emise în străinătate, moldovenii au primit de peste hotare circa 110 milioane USD, iar prin intermediul rudelor și cunoștințelor - peste 90 milioane USD.
Cardurile bancare emise în străinătate, o nouă formă de transfer al banilor
Despre șoferii de microbuze, rude și prieteni, care aduc bani în Republica Moldova, se știe de demult. Relativ nou este utilizarea cardurilor bancare emise în străinătate ca mijloc de transmitere al banilor. Moldovenii din străinătate deschid în țara lor de reședință un card bancar, pe care apoi îl transmit rudelor din Republica Moldova. Când vor să transmită bani acasă, ei pun bani pe contul cardului bancar emis în străinătate, iar cei din Republica Moldova utilizează acest card după necesitate.
În statistica Băncii Naționale aceste tranzacții sunt reflectate ca tranzacții cu carduri emise în străinătate și se presupune că sunt tranzacții efectuate de către străini. Dintre toți respondenții, care au afirmat că primesc bani de peste hotare, 5,9% dintre ei au spus că primesc banii prin intermediul cardurilor bancare emise în străinătate. Conform sondajului, cei care dețin carduri bancare emise în străinătate primesc în mediu de 7-8 ori pe an bani. Peste 40% dintre cei care utilizează cardul bancar emis în străinătate afirmă că primesc lunar bani pe card.
Două treimi dintre respondenți au afirmat că primesc câte 200-300 euro la fiecare transfer pe card. Nimeni nu a afirmat că primește mai mult de 500 de euro la un transfer. Conform calculelor, suma medie a unui transfer pe cardul bancar este de 280 de euro.
Peste 60% dintre respondenți spun că scot banii de pe card pentru diverse cheltuieli, cea ce înseamnă peste 70 mln dolari anual. Circa 30% dintre respondenți afirmă că utilizează cardul străin pentru achitare cu el la magazin și 8,4% îl utilizează pentru achitările online.
Concluzie: Cardul bancar intră tot mai activ în viața moldovenilor, inclusiv din direcții din care nici nu ne așteptam. Rudele de peste hotare, tot mai activ utilizează cardul bancar ca modalitate de a trimite banii acasă.
Facilitățile fiscale ar trebui examinate în calitate de cheltuieli bugetare pentru domeniul de care țin, iar în acest an, 2021, este necesar de revizuit oportunitatea acestor cheltuieli bugetare sub formă de facilități. O recomandare de politică „Facilitățile Fiscale în Republica Moldova și impactul lor asupra Bugetului Public național” a fost realizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”.
Astfel, IDIS „Viitorul” propune un Proiect de lege privind îmbunătățirea reglementării facilităților fiscale. În nota informativă a proiectului se spune că de la obținerea independenței, pe parcursul anilor autoritățile Republicii Moldova au oferit un șir de facilități fiscale diverselor grupuri sociale, entităților economice sau anumitor activități economice. Pentru estimarea impactului bugetar al facilităților fiscale s-a operat cu Rapoartele Curții de Conturi și ale Consiliului Concurenței. Însă, s-a lucrat doar în baza unui singur raport complex al Curții de Conturi privind facilitățile fiscale, care a fost disponibil
În baza acestuia s-a putut constata că ratările anuale de venituri de pe urma facilităților fiscale variază de la 50-60% din veniturile Bugetului de Stat, cea ce pentru anul 2020 reprezintă nu mai puțin de 25 miliarde lei. În perioada 2010-2020, încasările Bugetului de Stat din impozite și taxe vor constitui 286 de miliarde de lei, iar suma facilităților pentru această perioadă este estimată la 170 de miliarde de lei sau aproximativ 60% din veniturile bugetare.
Proiectul de lege propus are ca scop creșterea transparenței bugetare și a cheltuirii banului public. Ori, orice facilitate fiscală, prin esența sa economică reprezintă un cost fiscal pentru Bugetul de Stat, cost care nici odată nu a fost evaluat și auditat de Curtea de Conturi. Proiectul de lege definește facilitățile fiscale drept costuri fiscale care trebuie tratate ca orice alt cost bugetar. Astfel, se propune ca la Legea Anuală a Bugetului de Stat să fie inclusă o anexă, care să cuprindă lista tuturor facilităților fiscale, anul adoptării acestora, costurile pentru anul în curs și costurile cumulative de la data aplicării fiecărei facilități.
Totodată, Curtea de Conturi va prezenta anual în Parlament, odată cu Raportul privind Executarea Bugetului de Stat și un Raport privind auditul facilităților fiscale și vamale. Deoarece facilitățile fiscale comportă toate elementele unei subvenții din bugetul de stat, Inspecția financiară va avea dreptul și obligația să verifice entitățile economice beneficiare de facilități fiscale în vederea utilizării corecte a banului public provenit din facilitatea acordată.
Autorii inițiativei legislative susțin că toate aceste măsuri vor crește gradul de transparență în utilizarea banului public, vor permite evaluarea corectă a impactului fiecărei facilități fiscale și vor permite decidenților politici să revizuiască oportunitatea facilităților fiscale existente. Admițând că anual vor fi reevaluate doar 10% din facilitățile fiscale oferite, aceasta ar însemna decizii politice de realocare anuală a 2,5 miliarde de lei. Altfel spus, factorul politic va decide dacă menținem o facilitate, oferim una nouă, ori anulăm facilitatea, iar pe banii economisiți dezvoltăm programe de finanțare de interes public.
Potrivit autorilor, considerăm facilitățile fiscale drept un instrument important în depășirea perioadelor de criză, dar problema de bază a Republicii Moldova este lipsa transparenței și monitorizării impactului acestor facilități. „Nu pledăm pentru anularea facilităților fiscale. Multe facilități au asigurat dezvoltarea armonioasă a unor sectoare importante din economie, iar altele au ajutat mediul de afaceri în perioadă de criză, însă avem foarte multe facilități care au o durată de viață mai mare de 25 de ani și nimeni până în prezent nu a examinat oportunitatea menținerii lor și nu a măsurat care a fost impactul pozitiv al aplicării lor”, se spune în nota informativă a proiectului.
Potrivit proiectului, în Republica Moldova cadrul legal lipsește definitiv și de aceea se propune ca primă etapă să fie crearea unui cadrul legal în scopul transparentizării facilităților fiscale. Este de asemenea necesar să fie cunoscută lista actualizată a tuturor facilităților fiscale, conținând informații precum data aprobării, costurile anuale și totale ale fiecărei facilități fiscale în parte, precum și care este impactul pozitiv al acestor facilități.
În scopul transparentizării procesului, se propune ca facilitățile fiscale să devină parte integrantă a Bugetului de Stat, sub forma de anexă la buget cu denumirea “Costuri Fiscale”. Totodată, practica din 2020 a demonstrat că în perioadă de criză Guvernul aplică trei mecanisme de facilități fiscale, dintre care doar unul este instituit pentru o perioadă nedeterminată. Recomandarea este ca orice facilitate fiscală să fie oferită pe o durată de timp determinată, de 1,3,5,10 ani, iar pentru cazurile excepționale și mai mult, cu posibilitatea de prelungire a acestui termen în situația în care asemenea prelungire ar fi oportună din punct de vedere economic.
Proiectul „Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare” este sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.
Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.
Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.
Scandalul din jurul companiei de asigurări „Moldasig”, a scos în prim plan o problemă mai veche și anume haosul care domină pe piața de asigurări din Republica Moldova. Diverse scheme sunt utilizate pentru scoaterea banilor din sistemul de asigurări și cel mai grav este faptul că această dezordine de pe piața de asigurări pune sub pericol securitatea economică a Republicii Moldova.
Când spunem că piața de asigurări din Republica Moldova este moartă, nu avem în vedere o figură de stil, ea la propriu este moartă. Pentru a înțelegea aceasta este suficient să analizezi gradul de penetrare al asigurărilor în Republica Moldova, care se măsoară după volumul primelor anuale plătite, raportate la PIB.
În prezent, piața de asigurări din Republica Moldova este aproape de 8 ori mai mică decât media globală. Prin anii 2005, când piața de asigurări ajunsese la apogeul său de 1,3% din PIB, CNPF la modul serios discuta despre strategii de penetrare a asigurărilor până la 2-3% din PIB. Dar nu a fost să fie. Gradul de penetrare în economie al asigurărilor scade continuu timp de 15 ani și nu se întrezărește nici o zare de lumină în acest proces nefast.
De fapt în Republica Moldova practic nu există persoane sau agenți economici care să se asigure benevol. Toată piața de asigurări supraviețuiește datorită obligațiilor legale sau contractuale ale cetățenilor de a se asigura. Oamenii procură asigurări auto deoarece îi obligă legea, asigurări CASCO deoarece au contracte de leasing și sunt obligați prin contract, iar asigurările de sănătate peste hotare sunt procurate deoarece sunt obligați de cerințele de călătorie.
De fapt sistemul de asigurare din Republica Moldova este privit de către cetățeni nu ca un sistem de protecție contra unor situații nefaste, dar ca un sistem de „impozitare forțată” cu diferența că banii plătiți de noi pleacă nu știm în ce direcție.
Pentru a răspunde la întrebarea: de ce oamenii din Republica Moldova nu vor să se asigure?, este suficient să analizezi câți bani colectează de la noi companiile de asigurări sub formă de prime de asigurare, câți bani ne întorc înapoi sub formă de despăgubiri și câți bani rămân la ei.
În 20 de ani de activitate, companiile de asigurări au colectat de la noi 18,6 miliarde de lei, dar au întors sub formă de compensare a daunelor 6,8 miliarde de lei. Restul 11,8 miliarde de lei au rămas la companii, iar cea mai mare parte dintre acești bani au dispărut în direcții necunoscute. Rata despăgubirilor în Republica Moldova este sub 37%, cea ce este de peste două ori mai puțin decât în România, care și ea la rândul ei nu este un etalon pe piața de asigurări. Deci putem afirma cu certitudine că noi am fost estorcați de minimum 7 miliarde lei într-un mod nejustificat, fără ca CNPF să întreprindă ceva. Iar acest lucru nu are loc de acum un an, doi, dar se întâmplă în fiecare an, iar eu am prezentat datele doar pentru ultimii 20 de ani.
Doar în ultimii 5 ani, companiile de asigurări au colectat de la noi 7,4 miliarde de lei, dar au întors înapoi sub formă de daune plătite 2,8 miliarde lei. Restul sumei de 4,6 miliarde de lei a rămas la companiile de asigurări.
Cetățenii noștri nu trebuie să fie mari savanți pentru ca să înțeleagă faptul că piața de asigurări din Republica Moldova nu este pentru a te asigura, dar pentru a estorca bani. Și dacă nu ar fi legea, care să te oblige să le dai bani, nimeni în mod normal nu se va asigura în Republica Moldova.
Agricultura în Republica Moldova, ca și-n alte țări din regiune, este supusă diverselor riscuri, inclusiv climatice. Chiar în acest an, Republica Moldova s-a confruntat cu cea mai mare secetă din ultimii ani. Producătorii agricoli au suferit pierderi enorme. Numai că în alte țări aceste pierderi sunt compensate de către companiile de asigurări, iar în Republica Moldova agricultorii apelează la Guvern pentru compensații și chiar zilele acestea organizează proteste cu tractoare în capitala țării pentru a se face auziți. Guvernul, în perioadă de criză, în loc să aloce banii pentru diverse proiecte prioritare de susținere a populației, este nevoit de circumstanțe să aloce banii pentru agriculturi.
De ce agricultorii în Republica Moldova nu se asigură, iar piața asigurărilor în agricultură în ultimii ani a fost omorâtă definitiv, chiar dacă și acum 5 ani în urmă era o piață foarte mică?
Răspunsul este același. Piața de asigurări în agricultură este o formă de deposedare a agricultorilor de bani și nici într-un caz un sistem de asigurări contra riscurilor climaterice.
Din grafic observați că această piață a cunoscut un ușor avânt în anii 2006-2015, perioadă în care Guvernul acorda până la 80% subvenții pentru primele de asigurări. Dar și așa agricultorii nu doreau să se asigure, deoarece spre exemplu în perioada 2011-2015, agriculturii au plătit 173 milioane de lei prime de asigurări, dar au primit înapoi doar 27,9 milioane de lei, sau 16% din suma achitată. Restul banilor, ca și din celelalte asigurări, au plecat, în cea mai mare parte, într-o direcție necunoscută.
Evident după așa o experiență ”bună” nimeni nu mai dorește să se asigure și toți așteaptă ca Guvernul să le ofere compensații și despăgubiri.
Unde dispar banii din Asigurări?
La această întrebare trebuie să ne răspundă Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție și desigur, în mod special, Serviciul de Informație și Securitate. Cunosc faptul că SIS a realizat mai multe investigații la acest capitol, dar din nefericire pentru noi toți, nici una din ele nu sa soldat cu careva rezultate.
Schemele de scoatere a banilor din asigurări sunt cele clasice: comisioane plătite, contracte preferențiale cu ”prietenii”, credite oferite la ”prieteni”, achiziții la prețuri exagerate și vânzări la prețuri deluzoriii. Cam acestea sunt mecanismele, iar organele competente au sarcina de a ne livra detalii și dosare penale.
Toate aceste aspecte trebuie să devină subiecte de investigație pentru Parlament și două comisii Parlamentare, cu competență în acest domeniu.
Comisia Economie, Buget și Finanțe urmează să investigheze modul cum este reglementată piața de asigurări, cum este executată legea și motivele pentru care rata daunelor în Republica Moldova este de cel puțin 2 ori mai mică decât ar trebuie să fie.
Comisia de Control al Finanțelor publice urmează să investigheze cum au fost utilizați banii publici alocați ca subvenții pentru asigurări. De asemenea, comisia trebuie să stabilească daunele aduse bugetului public și câți bani publici au fost alocați pentru despăgubiri celor afectați de inundație, cutremure, secetă, dezastre tehno-genice, care în mod normal urmau a fi plătiți de companiile de asigurări.
Mult stimată doamnă președinte, piața de asigurări nu este o piața obișnuită și cea ce se întâmplă pe această piață nu este un conflict privat între 2-3 subiecți. Haosul de pe această piață pune în pericol securitatea economică a țării și securitatea cetățenilor.
Republica Moldova este supusă riscurilor de inundații, secetă, cutremure și alte riscuri: fie naturale fie tehno gene. În lumea civilizată aceste riscuri sunt acoperite de către companiile de asigurări. Pentru aceasta ele există. Pentru aceasta statul obligă populația și agenții economici să-și asigure anumite activități. Pentru aceasta statul oferă subvenții la asigurări. Doar că în Republica Moldova toate aceste instrumente nu lucrează și nu lucrează din cauza incompetenței și rea voinței organului abilitat cu supravegherea.
Drept consecință, pagubele inundațiilor din 2008, 2010 au fost achitate din Bugetul de Stat. Consecințele secetei din acest an, dar și din alți ani, sunt achitate din Bugetul de Stat. În timp ce banii din asigurări dispar în direcții necunoscute, Guvernul este nevoit să plătească din bani publici, despăgubiri atribuindu-și o funcție care nu este a lui.
Criza COVID-19 din acest an a arătat că sistemul nostru de sănătate este extrem de vulnerabil, dar cea ce nu sa vorbit este lipsa asigurărilor benevole de sănătate. Dacă în țările civilizate aceste asigurări constituie nu mai puțin de 20% din totalul asigurărilor, la noi în Republica Moldova ele sunt de peste 100 ori mai mici sau putem spune că lipsesc cu desăvârșire. Astfel, în loc să avem asigurări benevole de sănătate, de minimum 2 miliarde de lei, noi avem o sumă rușinoasă de 20 de milioane de lei anual. Sistemul de sănătate, datorită haosului din asigurări, a fost lipsit doar în ultimii 10 ani de minimum 11 miliarde de lei, bani care trebuiau să ajungă în sistemul de sănătate prin intermediul asigurărilor benevole de sănătate. Bani care nu au ajuns din cauza sistemului mort de asigurări din Republica Moldova.
Doamna Președinte, sistemul de asigurări aduce daune directe bugetului public, dar cel mai grav afectează securitatea cetățenilor, agenților economici și a întregului sistem economic național. Datorită lipsei unui sistem de asigurare viabil noi suntem supuși riscurilor într-un mod nejustificat.
Legea și Constituția vă oferă toate instrumentele necesare pentru a interveni într-un subiect de Interes și Securitate Națională. Instrumentul de bază pentru intervenție sunt Consiliul Național de Securitate și rapoartele Serviciului de Informație și Securitate.
Republica Moldova are nevoie de un sistem economic stabil și securizat de riscurile posibile, un sistem care există în țările civilizate și care avem obligația să-l construim la noi.
Această analiză a fost elaborată în cadrul proiectului ”Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.
Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.
Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” anunță concursul privind selectarea a 4 experți naționali în scopul elaborării unui roadmap pentru cinci agenții independente și de reglementare, în cadrul proiectul „Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”, implementat în parteneriat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.
Data lansării: 03.07.2020
Data limită pentru acceptarea înscrierii: 23.07.2020, ora 18.00
Context general
Proiectul „Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare” își propune de a face un roadmap cu evaluarea agențiilor independente de reglementare din Moldova (Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Banca Națională a Moldovei (BNM), Curtea de Conturi (CC), Agenția Națională pentru Protecția Concurenței (ANPC), Asociația Internațională a Transportatorilor Rutieri din Moldova (AITA)) și interacțiunea loc cu Parlamentul dar și evaluarea riscurilor de corupție în două instituții: Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii. A doua componentă va fi axată pe acordarea asistenței din partea societății civile pentru Comisia de control al finanțelor publice în vederea facilitării dialogului cu mediul de afaceri. Obiectivul este de a forma o platforma de consultare în care să se cunoască problemele agenților economici, dar și identificarea soluțiilor și elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. De asemenea în cadrul acestei componente va fi elaborată o analiză cu privire la practicile internaționale de funcționare a ombudsmanului responsabil de mediul de afaceri. Membrii societății civile vor acorda asistență Comisiei de control al finanțelor publice pentru dezvoltarea sectorului public și cel privat.
În vederea atingerii obiectivul specific I. Evaluarea agențiilor independente și de reglementare din Moldova și interacțiunea lor cu Parlamentul (Comisia de control al finanțelor publice) IDIS ”Viitorul” își propune să selecteze 4 experți privind efectuarea următoarelor activități:
1.1. Analiza cadrului legal și normativ-secundar, precum și a directivelor europene în domeniu
1.2. Analiza celor mai recente rapoarte ale societății civile și organizațiilor internaționale
1.3. Monitorizarea paginilor web ale instituțiilor vizate.
1.4. Desfășurarea interviurilor în profunzime.
1.5. Analiza articolelor, investigațiilor din mass-media referitor la instituția respectivă
1.6. Elaborarea Roadmapului in baza analizelor efectuate
In cadrul raportului experții vor răspunde la următoarele întrebări:
Primul capitol al raportului va fi axat pe cadrul conceptual pentru a analiza funcționarea și principalele caracteristici instituționale ale agențiilor independente și de reglementare. Cadrul se va baza pe principii și orientări politice pentru agențiile de reglementare emise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Experții selectați vor utiliza o serie de instrumente eficiente pentru evaluarea activităților agențiilor independente.
Al doilea capitol al raportului va analiza în detaliu măsura în care aceste opt instrumente de independență și responsabilitate sunt reflectate în funcționarea a 5 agenții din Moldova.
Capitolul final va cuprinde informații cu privire la revizuirea capacității parlamentului de a-și intensifica interacțiunea cu agențiile independente și de reglementare din Moldova.
Raportul integral va prezenta o serie de recomandări pentru a optimiza echilibrul dintre independența și responsabilitatea agențiilor.
Raportul va fi pus la dispoziția diferitor instituții (Parlamentul Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii etc.) și vom ține cont de observațiile și recomandărilor lor.
Cine poate aplica?
Experți cu buna cunoaștere a politicilor publice, legislației, actelor normative, in vederea:
Care sunt responsabilitățile experților?
Criterii de selecție a experților:
Experții selectați vor fi contractați în baza unui contract de prestări servicii pentru durata realizării obiectivelor specificate mai sus.
Procedura de aplicare:
CV-ul va fi expediat pe următoarea adresă de e-mail: ungureanu.carolina@gmail.com (cu Titlu: Selectarea experților) sau depus la sediul IDIS „Viitorul”, or. Chișinău, str. Iacob Hâncu 10/1, până pe data de 23 iulie 2020, ora 18.00.
Acest anunț a fost elaborat în cadrul proiectului ”Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul și sprijinit financiar de Fundația Soros Moldova.
Coronacriza generată de COVID-19 complică situația din sistemul achizițiilor publice și agravează problemele vechi. Este vorba de transparența limitată a achizițiilor pentru necesitățile sistemului medical, utilizarea abuzivă a procedurii de negociere fără publicare și lipsa de control în utilizarea resurselor publice, constată în cadrul emisiunii „15 minute e realism economic” economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Între timp, s-au conturat două abordări diferite ale autorităților publice. Cele care proactiv și-au revăzut bugetele, reprioritizand cheltuielile și achizițiile publice. Și celelalte care continuă să facă achiziții de automobile de serviciu, covoare și alte bunuri în pofida situației actuale din sănătate și cea a bugetelor publice.
”Mai mult ca atât, unele autorități sfidează și prevederile legale, profitând de starea de urgență pentru a procura bunuri sau servicii prin aplicarea procedurii de negociere fără publicare pentru achiziții care nu au nicio legătură cu prevenirea sau combaterea infecției de COVID-19. De exemplu, din analiza datelor din MTender, am identificat cel puțin 8 proceduri de achiziție pentru procurarea automobilelor de diferite autorități publice din țară, cu valori cuprinse între 220 mii lei și ajungând până la 400 mii lei”, punctează Diana Enachi.
O altă constatare este discrepanța de preț. În cazul unor autorități serviciile îi costă pe cetățeni circa 700 mii lei, iar în cazul altor autorități locale, costul acestor servicii se ridică la câteva milioane de lei. De exemplu, Primăria mun. Hâncești a atribuit un contract de achiziții în valoare de peste 6,5 milioane de lei pentru servicii de amenajare a teritoriului prin procedura de licitație deschisă. La licitație a participat doar o singură companie, care a și fost desemnată câștigătoare.
Diana Enachi a constat o transparență extrem de limitată a achizițiilor în sistemul medical. Astfel, instituția responsabilă de achizițiile centralizate în sănătate, CAPSC utilizează vechiul sistem de achiziții publice SIA RSAP care este dificil de monitorizat, fiind afectată transparența.. Instituțiile medicale au fost împuternicite să desfășoare individual proceduri de achiziții publice, însă contrar prevderilor, aceastea nu rapoartează toate achizițiile către CAPCS. Metodă de achiziție utilizată frecvent este negocierea fără publicare, care este prevăzută în lege doar pentru cazuri excepționale.
Pentru a soluționa problema transparenței pe timp de pandemie mai multe ONG-uri au dezvoltat o platforma de date deschise privind achizițiile în sănătate – tender.health. Faptul că mai puțin de o treime din instituții medicale au raportat achizițiile desfășurate, denotă iresponsabilitatea instituțiilor și nedorința de a asigura transparența măcar și post-factum.
Diana Enachi a concluzionat că pe timp de pandemie valoarea totală a achizițiilor publice din sănătate se ridică la peste 100 milioane de lei. Totuși, având în vedere numărul mic al instituțiilor care au raportat, valoarea reală a achizițiilor este cu mult mai mare. Datele accesibile pe platforma tender.health au scos în evidență diferențe semnificative de preț, dacă luăm drept exemplu, a celui mai utilizat produs în această perioadă - dezinfectantul – acestea ajung și la 30-40%.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Zilele acestea se împlinește un an de la fuga lui Vladimir Plahotniuc din Republica Moldova. Acum un an, în perioada 8-15 iunie, am avut dualitatea puterii. La acea vreme era stare de incertitudine ce se va întâmpla mai departe. Însă până la urmă acel consens geopolitic între marii parteneri ai Republicii Moldova – SUA, Federația Rusă și UE – l-au determinat pe Plahotniuc să plece. În așa mod regimul lui Plahotniuc a căzut și mulți sperau că Republica Moldova va reveni într-o albie de dezvoltare democratică, în conformitate cu normele și principiile unei democrații moderne de tip european. Acest lucru nu s-a întâmplat. Ba mai mult, situația social-economică s-a înrăutățit, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” expertul în politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
Democrația moldovenească mai are mult până a ajunge la un anumit nivel de dezvoltare. Trebuie să recunoaștem că inițial era foarte multă eforie care nu avea un substrat real. Or, acel consens geopolitic dintre marile puteri a stat la baza coaliției atipice dintre Blocul ACUM și PSRM. Componenta de baza a acelei coaliții a fost PSRM. Un partid care în esența sa nu este un unul democratic și unul care își dorește parcursul european al Republicii Moldova. Acesta este un proiect politic pro rus, susținut și promovat pe intern până atunci de către Vladimir Plahotniuc. Asta deși PDM cu PSRM erau rivali politici, în realitate PSRM era un subordonat politic al PDM. După alegerile parlamentare din iarna anului trecut, negocierile care se purtau erau pentru un Guvern social-democrat sub denumirea de pro Moldova. Până la urmă, acestui scenariu i s-a împotrivit Federația Rusă. Moscova știa foarte bine că atât timp cât Plahotniuc va fi la cârma Republicii Moldova, proiectul politic în frunte cu Igor Dodon nu avea șanse de afirmare ci va fi subordonat democraților. De aceea, în acel joc de șah geopolitic, despre care vorbește Igor Dodon, el a fost un instrument, și dacă a jucat cineva, aceasta a fost Federația Rusă pentru înlăturarea lui Plahotniuc.
„La acea vreme, toți așteptau eliberarea instituțiilor statului. Ba mai mult, am avut și o declarație privind eliberarea instituțiilor din captivitate. Entuziasmul era prea mare. PSRM nu-și dorea un astfel de scenariu, partidul avea propriul joc politic cu indicații geopolitice de la Moscova. Or, în scurt timp după plecarea lui Plahotniuc au început discuțiile din culise dintre PSRM și PDM pentru înlăturarea Guvernului Maiei Sandu. Acel Guvern a avut o prestație foarte bună și a fost apreciat de partenerii de dezvoltare chiar dacă au fost comise anumite greșeli și neglijate anumite aspecte social-economice. În context, acest lucru a stârnit mai multe critici din partea PSRM prin lansarea așa-numitor „torpede” de către Igor Dodon. Executivul a neglijat aceste aspecte și s-a concentrat pe reforma justiției, iar Igor Dodon împreună cu PSRM a fost interesat să preia controlul puterii. Pe acel fundal, Igor Dodon a pregătit în culise schimbarea Guvernului și aștepta momentul prielnic, care a venit imediat după alegerile locale, iar pretextul au fost procesul de numire a Procurorului General. Până la urmă, deputatul socialist, Vasile Bolea a rupt acel acord de coaliție, iar în două zile a fost instaurat un nou Guvern. „A fost botezat” Guvernul personal a lui Igor Dodon, condus de consilierul său în domeniul de finanțe publice, Ion Chicu, care a fost ministru în Guvernul democraților. Deși s-a autointitulat un Guvern tehnocrat, acesta a încercat să prioretizeze acțiunile pentru creșterea ratingului personal a lui Igor Dodon pentru alegerile prezidențiale din toamna acestui an”, a explicat Ion Tăbârță.
COVID-19, potrivit lui Ion Tăbârță, a developat limitele și populismul acestui executiv. Deși s-a încercat captarea democraților în actul de guvernare, lucrurile au mers din rău în mai rău. Pandemia este gestionată dezastruos. Nu s-a adoptat un plan clar de atenuare a impactului economic și social. În plus, acele relaxări lansate după starea de urgență nu s-au făcut după un program clar. Iar acest lucru a dus la faptul că la începutul verii, Republica Moldova a înregistrat cea mai mare rată pe cap de locuitor a îmbolnăvirilor de la începutul pandemiei. În această situație se cere o abordare total nouă, poate chiar un nou Guvern. Însă, deocamdată nu este clar până la capăt care sunt forțele politice din Parlament, cu unele excepții, care sunt capabile să-și asume actul guvernării. Or, dacă sunt aceste forțe politice, nu este clar dacă acest Guvern va fi susținut de întreaga opoziție parlamentară.
Ion Tăbârță a concluzionat că la un an după plecarea lui Vladimir Plahotniuc și de la căderea regimului oligarhic schimbări au avut loc, însă nu conform așteptărilor care erau la acea vreme. Situația social-economică a rămas precară. Ba mai mult, Republica Moldova a fost lovită de pandemie. Populismul în rândul politicienilor a rămas același. Este vorba acțiunile de PR ale lui Igor Dodon cu vizite în teritoriu, care au rămas de pe vremea guvernării democrate. Totodată, nu putem spune că instituțiile statului au fost eliberate din captivitate, dar trebuie să recunoaștem că anumite instituții au scăpat de sub menghina politicienilor. Este vorba de Curtea Constituțională care nu mai este subordonată politic, cu toate tentativele de a pune presiune pe această instituție și a o controla politic de către Dodon. Cea mai importantă concluzie este că orice regim, cât de migălos nu ar fi fost construit el, până la urmă cade. Experiența lui Plahotniuc ne învață că cine nu are veni în locul lui – în prezent avem o guvernare oligarhico-cleptocratică în frunte cu Dodon – această guvernare va cădea. Iar acel aer al libertății care va veni după căderea acestui regim poate crea noi condiții pentru a restarta Republica Moldova, cu noi posibilități pentru a se merge la o altă etapă în dezvoltare.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Criza prin care trece Republica Moldova are un impact major asupra economiei. Or, acest lucru poate fi sesizat pe piața valutară prin vânzările de valută ale persoanelor fizice. În luna martie și aprilie volumul transferurilor a scăzut cu 18 milioane USD la 188 mil. USD. Cea mai mare cădere a fost în aprilie cu 12%. Însă transferurile cetățenilor nu reflectă situația pe piața valutară. Indicatorul cel mai relevant sunt vânzările de valută ale persoanelor fizice, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Cel mai mare volum al transferurilor a fost atins în 2008 – 1,6 miliarde USD după care acestea a fost prăbușirea din 2009 cu recuperare până în 2013 și o cădere ulterioară. Iar din anul 2014 volumul remiterilor s-au stabilizat la 1,2 miliarde USD. În realitate, oamenii aduc banii în țară nu întotdeauna oficial. Ei când revin țară vin cu banii în buzunar. De aceea un indicator mai relevant al pieței valutare sunt vânzările de valută ale persoanelor fizice. Astfel, oameni transferă oficial 1,3 miliarde USD, dar vând 2,1 miliarde USD.
”În perioada martie - aprilie avem o prăbușire a pieței valutare față anul precedent. Persoanele fizice au vândut 350 mil. USD față de 560 mil. USD. Asemenea cădere nu a mai fost înregistrată din 2009. Practic, cetățenii nu a vândut valută în lunile menționate. Explicația este că moldovenii nu au putut aduce valută în țară din cauza carantinei. Astfel, cel mai mic volum de valută vândut a fost înregistrat în aprilie 2020 – 135 milioane USD, cel mai redus volum din ultimii zece ani. Un volum slab al vânzărilor de valută a fost anii 2015, 2016 - ca urmare a crizei bancare – 175 mil. USD”, a menționat Ioniță.
În luna mai, probabil va fi un nivel la fel de mic al vânzărilor de valută. Astfel, putem spune că în trimestrul doi când am intrat în plină criză volumul de valută vândut va fi la nivelul minim din ultimii zece ani.
Un alt element care explică volumul scăzut al vânzărilor de valută este că populația nu a avut consum în lunile martie – aprilie. Aici avem două explicații: nu au lucrat majoritatea unităților de comerț nealimentare, ori aceste bunuri reprezintă peste 40% din cheltuielile populației. A doua explicația este că pe timp de criză populația își schimbă brusc comportamentul. Un detaliu este scăderea de două ori a vânzărilor de automobile noi. Oamenii care au un venit stabil se dezic de acest lucru deoarece suntem în criză și nu le arde a mașini. Asta după ce am avut câțiva procurările de automobile întrecea cu mult media europeană.
În ce privește cererea de valută, economistul IDIS Viitorul opinează, că anul acesta avem 177 mil. USD față de 211 mil. USD anul precedent. Cererea a scăzut ca urmare consumului. De exemplu, doar în două luni populația și-a redus cheltuielile pentru mașini cu 700 mil. de lei.
”Per total, anual deficitul pieței valutare a fost de 195 mil. USD. A existat o perioadă când oferta era mai mare decât cererea, iar acum cererea a scăzut deoarece încetinește economia. Or, deficitul de valută a fost unul din factorii, care a dus la deprecierea leului în luna martie. Menționăm că în acest an BNM a fost nevoită să vândă 180 mil. USD să mențină cursul valutar. Am avut o intervenție a FMI fără precedent fără condiții prin oferirea unui împrumut de 238 mil. USD. Acest lucru a ridicat nivelul rezervelor valutare la cel mai mare nivel – 3.1 miliarde USD. Astfel, BNM are toate instrumentele pentru a menține cursul valutar. Problema este dacă e nevoie să-l menții”, a explicat Ioniță.
Indicele Valutar al Moldovei (IVM 10) arată că leul moldovenesc s-a depreciat puțin, de la începutul anului, față de euro și dolar, însă față de zece valute leul moldovenesc este mai puternic cu aproape 2%. De exemplu, moneda națională față de hrivna ucraineană s-a apreciat cu aproape 9%, iar față de lira turcească leul este mai puternic cu 10%, dar a fost cu 18% mai tare. Acest lucru înseamnă că producția turcească a fost mai ieftină cu 18%. Am luat aceste țări, deoarece sunt principalii furnizori de producție pe piața locală. Iar producătorii locali nu pot face față concurenței locale, deoarece doar cursul valutar face ca producția autohtonă să fie mai scumpă comparativ cu țările vecine.
Veaceslav Ioniță a concluzionat că Republica Moldova intră într-o criză foarte puternică, iar lucrul acesta se vede pe piața valutară și în mod special prin vânzările de valută ale persoanelor fizice, care în două luni de carantină au înregistrat cea mai profundă cădere din istoria Republicii Moldova. Salvarea a venit de la FMI prin banii pe care i-a oferit. Dar menținerea cursului valutar poate fi periculoasă, deoarece distruge producția autohtonă și nu putem concura cu țările vecine.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an, să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani. Și asta deoarece în anul 2020, sectorul viti-vinicol din Republica Moldova intră în a treia criză care se înregistrează în ultimii 15 ani. Conform estimărilor, acestea pot scădea sub 100 de milioane de dolari. Datele sunt prezentate de către experții IDIS Viitorul, într-o notă informativă adresată deputaților din Parlamentul Republicii Moldova, privind măsurile de sprijin care se impun pentru a ajuta vinificatorii moldoveni.
În nota informativă se spune că sectorul viti-vinicol este ramura cea mai dependentă de export. Peste 85% din producția viti-vinicolă este destinată spre export. Pandemia provocată de noul tip de coronavirus (COVID-19) și carantina impusă de majoritatea partenerilor comerciali ai Moldovei, pun în pericol această ramură. Astfel, cel mai probabil, în 2020, exporturile care țin de această ramură, se vor prăbuși iarăși, până la nivelul anului 1998, sub 100 de milioane de dolari.
Potrivit experților IDIS, criza exporturilor va afecta nu doar vinificatorii, dar și agricultorii, fabricile de sticlă, transportatorii și alte ramuri conexe. Industria vinicolă din Republica Moldova este unica ramură unde întreg ciclul de producție este autohton. Toate verigele lanțului valoric, de la producerea butașilor, până la turnarea vinului în sticlă, țin de întreprinderile moldovenești din țară.
Experții mai menționează că primele două crize au afectat Moldova în ceea ce privește desfacerea produselor pe piața din Est. În schimb, companiile au avut posibilitatea să exploareze noi piețe, inclusiv pe cea a UE. Însă, criza actuală va lovi absolut în toate piețele externe. Din aceste considerente, este necesar să fie identificate posibilități de vânzări pe piața internă.
În condițiile create, susțin experții IDIS, Guvernul Moldovei este obligat să întreprindă acțiuni de susținere a sectorului viti-vinicol. Recomandările IDIS Viitorul pentru acest sector includ propuneri de măsuri fiscale, care pot fi implementate. Este vorba de amânări de plată a impozitelor și amânări de plată a accizelor pentru vinul distilat. Alte recomandări țin și de unele măsuri financiare, care pot fi întreprinse. Este vorba de reglementări ale BNM, care ar permite amânări de plată a creditelor bancare; subvenții din partea statului la plata dobânzilor bancare și garantarea de către stat a creditelor bancare pentru micii producători.
Experții IDIS Viitorul susțin că pot fi luate și unele măsuri administrative. Este vorba de obligarea, prin lege, a companiilor petroliere să includă în produsele petroliere o cantitate minimă reglementată de BioEtanol. De asemenea, anual ANRE, împreună cu companiile petroliere și vinificatorii, ar trebui să stabilească prețul de achiziție a BioEtanoului și cantitatea achiziționată trimestrial.
Experții IDIS afirmă că ultima măsură trebuie urgent realizată. Companiile vinicole au surplus de stocuri încă din perioada crizei din 2014-2016. Întreprinderile viti-vinicole nu au lichidități, deoarece nu au reușit să vândă producția vinicolă. Unica soluție de primire a lichidităților este transformarea unei cantități de vin în BioEtanol și comercializarea lui în Republica Moldova. Însă, acest lucru poate fi realizat doar prin obligarea legală a companiilor petroliere să comercializeze BioEtanol prin amestecul lui cu alte produse petroliere.
Potrivit experților, prin această normă legală, Republica Moldova își va onora angajamentele luate față de UE, privind creșterea cotei produselor regenerabile în consumul energetic al țării. Bugetul de stat nu va avea nici o pierdere ca rezultat al implementării acestei măsuri. Costurile vor fi incluse în prețul produselor petroliere. Consumatorii, tot nu vor simți această creștere de preț, deoarece în perioadele crizelor economice prețurile la produsele petroliere scad, iar majorarea neesențială a prețului datorită BioEtanolului nu se va face simțită.
Experții IDIS amintesc faptul că ramura viti-vinicolă este una de bază pentru economia națională, iar în ultimii 15 ani – trece prin a treia criză puternică. Prima și cea mai puternică lovitură a fost din partea Federației Ruse în 2006, când au fost interzise exporturile de vinuri moldovenești. Acestia au constituit în 2005 circa 280 de milioane de dolari. În 2007, din cauza crizei din 2006, au scăzut până la 110 milioane de dolari. Republica Moldova, până în prezent nu a reușit să atingă volumul exporturilor de vinuri din anul 2005.
Experții menționează că încet, dar sigur, exporturile viti-vinicole au început să crească, mizând în mare parte pe piața UE. Astfel, în 2013 acestia au ajuns până la 150 de milioane de dolari. Însă, criza din 2014-2015 a lovit din nou sectorul, care doar își revenea de la lovitura din 2006. După această criză, exporturile de vinuri pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, au coborât sub 100 de milioane de dolari. Ulterior, în 2019, a urmat o recuperare anevoioasă. Exporturile de vinuri lent au crescut, iarăși, până la 140 de milioane de dolari.
Nota informativă a fost expediată în adresa lui Igor Munteanu, Președinte al Comisiei Controlul Finanțelor Publice, a lui Vladimir Golovatiuc, Președinte al Comisiei Economie, Buget și Finanțe și a lui Radu Mudreac, Președinte al Comisiei Agricultură și Industrie Alimentară.
Această notă informativă a fost elaborată în cadrul proiectului ”Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul și sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.
Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.
Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.
