Coronacriza generată de COVID-19 complică situația din sistemul achizițiilor publice și agravează problemele vechi. Este vorba de transparența limitată a achizițiilor pentru necesitățile sistemului medical, utilizarea abuzivă a procedurii de negociere fără publicare și lipsa de control în utilizarea resurselor publice, constată în cadrul emisiunii „15 minute e realism economic” economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Între timp, s-au conturat două abordări diferite ale autorităților publice. Cele care proactiv și-au revăzut bugetele, reprioritizand cheltuielile și achizițiile publice. Și celelalte care continuă să facă achiziții de automobile de serviciu, covoare și alte bunuri în pofida situației actuale din sănătate și cea a bugetelor publice.
”Mai mult ca atât, unele autorități sfidează și prevederile legale, profitând de starea de urgență pentru a procura bunuri sau servicii prin aplicarea procedurii de negociere fără publicare pentru achiziții care nu au nicio legătură cu prevenirea sau combaterea infecției de COVID-19. De exemplu, din analiza datelor din MTender, am identificat cel puțin 8 proceduri de achiziție pentru procurarea automobilelor de diferite autorități publice din țară, cu valori cuprinse între 220 mii lei și ajungând până la 400 mii lei”, punctează Diana Enachi.
O altă constatare este discrepanța de preț. În cazul unor autorități serviciile îi costă pe cetățeni circa 700 mii lei, iar în cazul altor autorități locale, costul acestor servicii se ridică la câteva milioane de lei. De exemplu, Primăria mun. Hâncești a atribuit un contract de achiziții în valoare de peste 6,5 milioane de lei pentru servicii de amenajare a teritoriului prin procedura de licitație deschisă. La licitație a participat doar o singură companie, care a și fost desemnată câștigătoare.
Diana Enachi a constat o transparență extrem de limitată a achizițiilor în sistemul medical. Astfel, instituția responsabilă de achizițiile centralizate în sănătate, CAPSC utilizează vechiul sistem de achiziții publice SIA RSAP care este dificil de monitorizat, fiind afectată transparența.. Instituțiile medicale au fost împuternicite să desfășoare individual proceduri de achiziții publice, însă contrar prevderilor, aceastea nu rapoartează toate achizițiile către CAPCS. Metodă de achiziție utilizată frecvent este negocierea fără publicare, care este prevăzută în lege doar pentru cazuri excepționale.
Pentru a soluționa problema transparenței pe timp de pandemie mai multe ONG-uri au dezvoltat o platforma de date deschise privind achizițiile în sănătate – tender.health. Faptul că mai puțin de o treime din instituții medicale au raportat achizițiile desfășurate, denotă iresponsabilitatea instituțiilor și nedorința de a asigura transparența măcar și post-factum.
Diana Enachi a concluzionat că pe timp de pandemie valoarea totală a achizițiilor publice din sănătate se ridică la peste 100 milioane de lei. Totuși, având în vedere numărul mic al instituțiilor care au raportat, valoarea reală a achizițiilor este cu mult mai mare. Datele accesibile pe platforma tender.health au scos în evidență diferențe semnificative de preț, dacă luăm drept exemplu, a celui mai utilizat produs în această perioadă - dezinfectantul – acestea ajung și la 30-40%.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Zilele acestea se împlinește un an de la fuga lui Vladimir Plahotniuc din Republica Moldova. Acum un an, în perioada 8-15 iunie, am avut dualitatea puterii. La acea vreme era stare de incertitudine ce se va întâmpla mai departe. Însă până la urmă acel consens geopolitic între marii parteneri ai Republicii Moldova – SUA, Federația Rusă și UE – l-au determinat pe Plahotniuc să plece. În așa mod regimul lui Plahotniuc a căzut și mulți sperau că Republica Moldova va reveni într-o albie de dezvoltare democratică, în conformitate cu normele și principiile unei democrații moderne de tip european. Acest lucru nu s-a întâmplat. Ba mai mult, situația social-economică s-a înrăutățit, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” expertul în politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
Democrația moldovenească mai are mult până a ajunge la un anumit nivel de dezvoltare. Trebuie să recunoaștem că inițial era foarte multă eforie care nu avea un substrat real. Or, acel consens geopolitic dintre marile puteri a stat la baza coaliției atipice dintre Blocul ACUM și PSRM. Componenta de baza a acelei coaliții a fost PSRM. Un partid care în esența sa nu este un unul democratic și unul care își dorește parcursul european al Republicii Moldova. Acesta este un proiect politic pro rus, susținut și promovat pe intern până atunci de către Vladimir Plahotniuc. Asta deși PDM cu PSRM erau rivali politici, în realitate PSRM era un subordonat politic al PDM. După alegerile parlamentare din iarna anului trecut, negocierile care se purtau erau pentru un Guvern social-democrat sub denumirea de pro Moldova. Până la urmă, acestui scenariu i s-a împotrivit Federația Rusă. Moscova știa foarte bine că atât timp cât Plahotniuc va fi la cârma Republicii Moldova, proiectul politic în frunte cu Igor Dodon nu avea șanse de afirmare ci va fi subordonat democraților. De aceea, în acel joc de șah geopolitic, despre care vorbește Igor Dodon, el a fost un instrument, și dacă a jucat cineva, aceasta a fost Federația Rusă pentru înlăturarea lui Plahotniuc.
„La acea vreme, toți așteptau eliberarea instituțiilor statului. Ba mai mult, am avut și o declarație privind eliberarea instituțiilor din captivitate. Entuziasmul era prea mare. PSRM nu-și dorea un astfel de scenariu, partidul avea propriul joc politic cu indicații geopolitice de la Moscova. Or, în scurt timp după plecarea lui Plahotniuc au început discuțiile din culise dintre PSRM și PDM pentru înlăturarea Guvernului Maiei Sandu. Acel Guvern a avut o prestație foarte bună și a fost apreciat de partenerii de dezvoltare chiar dacă au fost comise anumite greșeli și neglijate anumite aspecte social-economice. În context, acest lucru a stârnit mai multe critici din partea PSRM prin lansarea așa-numitor „torpede” de către Igor Dodon. Executivul a neglijat aceste aspecte și s-a concentrat pe reforma justiției, iar Igor Dodon împreună cu PSRM a fost interesat să preia controlul puterii. Pe acel fundal, Igor Dodon a pregătit în culise schimbarea Guvernului și aștepta momentul prielnic, care a venit imediat după alegerile locale, iar pretextul au fost procesul de numire a Procurorului General. Până la urmă, deputatul socialist, Vasile Bolea a rupt acel acord de coaliție, iar în două zile a fost instaurat un nou Guvern. „A fost botezat” Guvernul personal a lui Igor Dodon, condus de consilierul său în domeniul de finanțe publice, Ion Chicu, care a fost ministru în Guvernul democraților. Deși s-a autointitulat un Guvern tehnocrat, acesta a încercat să prioretizeze acțiunile pentru creșterea ratingului personal a lui Igor Dodon pentru alegerile prezidențiale din toamna acestui an”, a explicat Ion Tăbârță.
COVID-19, potrivit lui Ion Tăbârță, a developat limitele și populismul acestui executiv. Deși s-a încercat captarea democraților în actul de guvernare, lucrurile au mers din rău în mai rău. Pandemia este gestionată dezastruos. Nu s-a adoptat un plan clar de atenuare a impactului economic și social. În plus, acele relaxări lansate după starea de urgență nu s-au făcut după un program clar. Iar acest lucru a dus la faptul că la începutul verii, Republica Moldova a înregistrat cea mai mare rată pe cap de locuitor a îmbolnăvirilor de la începutul pandemiei. În această situație se cere o abordare total nouă, poate chiar un nou Guvern. Însă, deocamdată nu este clar până la capăt care sunt forțele politice din Parlament, cu unele excepții, care sunt capabile să-și asume actul guvernării. Or, dacă sunt aceste forțe politice, nu este clar dacă acest Guvern va fi susținut de întreaga opoziție parlamentară.
Ion Tăbârță a concluzionat că la un an după plecarea lui Vladimir Plahotniuc și de la căderea regimului oligarhic schimbări au avut loc, însă nu conform așteptărilor care erau la acea vreme. Situația social-economică a rămas precară. Ba mai mult, Republica Moldova a fost lovită de pandemie. Populismul în rândul politicienilor a rămas același. Este vorba acțiunile de PR ale lui Igor Dodon cu vizite în teritoriu, care au rămas de pe vremea guvernării democrate. Totodată, nu putem spune că instituțiile statului au fost eliberate din captivitate, dar trebuie să recunoaștem că anumite instituții au scăpat de sub menghina politicienilor. Este vorba de Curtea Constituțională care nu mai este subordonată politic, cu toate tentativele de a pune presiune pe această instituție și a o controla politic de către Dodon. Cea mai importantă concluzie este că orice regim, cât de migălos nu ar fi fost construit el, până la urmă cade. Experiența lui Plahotniuc ne învață că cine nu are veni în locul lui – în prezent avem o guvernare oligarhico-cleptocratică în frunte cu Dodon – această guvernare va cădea. Iar acel aer al libertății care va veni după căderea acestui regim poate crea noi condiții pentru a restarta Republica Moldova, cu noi posibilități pentru a se merge la o altă etapă în dezvoltare.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Criza prin care trece Republica Moldova are un impact major asupra economiei. Or, acest lucru poate fi sesizat pe piața valutară prin vânzările de valută ale persoanelor fizice. În luna martie și aprilie volumul transferurilor a scăzut cu 18 milioane USD la 188 mil. USD. Cea mai mare cădere a fost în aprilie cu 12%. Însă transferurile cetățenilor nu reflectă situația pe piața valutară. Indicatorul cel mai relevant sunt vânzările de valută ale persoanelor fizice, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Cel mai mare volum al transferurilor a fost atins în 2008 – 1,6 miliarde USD după care acestea a fost prăbușirea din 2009 cu recuperare până în 2013 și o cădere ulterioară. Iar din anul 2014 volumul remiterilor s-au stabilizat la 1,2 miliarde USD. În realitate, oamenii aduc banii în țară nu întotdeauna oficial. Ei când revin țară vin cu banii în buzunar. De aceea un indicator mai relevant al pieței valutare sunt vânzările de valută ale persoanelor fizice. Astfel, oameni transferă oficial 1,3 miliarde USD, dar vând 2,1 miliarde USD.
”În perioada martie - aprilie avem o prăbușire a pieței valutare față anul precedent. Persoanele fizice au vândut 350 mil. USD față de 560 mil. USD. Asemenea cădere nu a mai fost înregistrată din 2009. Practic, cetățenii nu a vândut valută în lunile menționate. Explicația este că moldovenii nu au putut aduce valută în țară din cauza carantinei. Astfel, cel mai mic volum de valută vândut a fost înregistrat în aprilie 2020 – 135 milioane USD, cel mai redus volum din ultimii zece ani. Un volum slab al vânzărilor de valută a fost anii 2015, 2016 - ca urmare a crizei bancare – 175 mil. USD”, a menționat Ioniță.
În luna mai, probabil va fi un nivel la fel de mic al vânzărilor de valută. Astfel, putem spune că în trimestrul doi când am intrat în plină criză volumul de valută vândut va fi la nivelul minim din ultimii zece ani.
Un alt element care explică volumul scăzut al vânzărilor de valută este că populația nu a avut consum în lunile martie – aprilie. Aici avem două explicații: nu au lucrat majoritatea unităților de comerț nealimentare, ori aceste bunuri reprezintă peste 40% din cheltuielile populației. A doua explicația este că pe timp de criză populația își schimbă brusc comportamentul. Un detaliu este scăderea de două ori a vânzărilor de automobile noi. Oamenii care au un venit stabil se dezic de acest lucru deoarece suntem în criză și nu le arde a mașini. Asta după ce am avut câțiva procurările de automobile întrecea cu mult media europeană.
În ce privește cererea de valută, economistul IDIS Viitorul opinează, că anul acesta avem 177 mil. USD față de 211 mil. USD anul precedent. Cererea a scăzut ca urmare consumului. De exemplu, doar în două luni populația și-a redus cheltuielile pentru mașini cu 700 mil. de lei.
”Per total, anual deficitul pieței valutare a fost de 195 mil. USD. A existat o perioadă când oferta era mai mare decât cererea, iar acum cererea a scăzut deoarece încetinește economia. Or, deficitul de valută a fost unul din factorii, care a dus la deprecierea leului în luna martie. Menționăm că în acest an BNM a fost nevoită să vândă 180 mil. USD să mențină cursul valutar. Am avut o intervenție a FMI fără precedent fără condiții prin oferirea unui împrumut de 238 mil. USD. Acest lucru a ridicat nivelul rezervelor valutare la cel mai mare nivel – 3.1 miliarde USD. Astfel, BNM are toate instrumentele pentru a menține cursul valutar. Problema este dacă e nevoie să-l menții”, a explicat Ioniță.
Indicele Valutar al Moldovei (IVM 10) arată că leul moldovenesc s-a depreciat puțin, de la începutul anului, față de euro și dolar, însă față de zece valute leul moldovenesc este mai puternic cu aproape 2%. De exemplu, moneda națională față de hrivna ucraineană s-a apreciat cu aproape 9%, iar față de lira turcească leul este mai puternic cu 10%, dar a fost cu 18% mai tare. Acest lucru înseamnă că producția turcească a fost mai ieftină cu 18%. Am luat aceste țări, deoarece sunt principalii furnizori de producție pe piața locală. Iar producătorii locali nu pot face față concurenței locale, deoarece doar cursul valutar face ca producția autohtonă să fie mai scumpă comparativ cu țările vecine.
Veaceslav Ioniță a concluzionat că Republica Moldova intră într-o criză foarte puternică, iar lucrul acesta se vede pe piața valutară și în mod special prin vânzările de valută ale persoanelor fizice, care în două luni de carantină au înregistrat cea mai profundă cădere din istoria Republicii Moldova. Salvarea a venit de la FMI prin banii pe care i-a oferit. Dar menținerea cursului valutar poate fi periculoasă, deoarece distruge producția autohtonă și nu putem concura cu țările vecine.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an, să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani. Și asta deoarece în anul 2020, sectorul viti-vinicol din Republica Moldova intră în a treia criză care se înregistrează în ultimii 15 ani. Conform estimărilor, acestea pot scădea sub 100 de milioane de dolari. Datele sunt prezentate de către experții IDIS Viitorul, într-o notă informativă adresată deputaților din Parlamentul Republicii Moldova, privind măsurile de sprijin care se impun pentru a ajuta vinificatorii moldoveni.
În nota informativă se spune că sectorul viti-vinicol este ramura cea mai dependentă de export. Peste 85% din producția viti-vinicolă este destinată spre export. Pandemia provocată de noul tip de coronavirus (COVID-19) și carantina impusă de majoritatea partenerilor comerciali ai Moldovei, pun în pericol această ramură. Astfel, cel mai probabil, în 2020, exporturile care țin de această ramură, se vor prăbuși iarăși, până la nivelul anului 1998, sub 100 de milioane de dolari.
Potrivit experților IDIS, criza exporturilor va afecta nu doar vinificatorii, dar și agricultorii, fabricile de sticlă, transportatorii și alte ramuri conexe. Industria vinicolă din Republica Moldova este unica ramură unde întreg ciclul de producție este autohton. Toate verigele lanțului valoric, de la producerea butașilor, până la turnarea vinului în sticlă, țin de întreprinderile moldovenești din țară.
Experții mai menționează că primele două crize au afectat Moldova în ceea ce privește desfacerea produselor pe piața din Est. În schimb, companiile au avut posibilitatea să exploareze noi piețe, inclusiv pe cea a UE. Însă, criza actuală va lovi absolut în toate piețele externe. Din aceste considerente, este necesar să fie identificate posibilități de vânzări pe piața internă.
În condițiile create, susțin experții IDIS, Guvernul Moldovei este obligat să întreprindă acțiuni de susținere a sectorului viti-vinicol. Recomandările IDIS Viitorul pentru acest sector includ propuneri de măsuri fiscale, care pot fi implementate. Este vorba de amânări de plată a impozitelor și amânări de plată a accizelor pentru vinul distilat. Alte recomandări țin și de unele măsuri financiare, care pot fi întreprinse. Este vorba de reglementări ale BNM, care ar permite amânări de plată a creditelor bancare; subvenții din partea statului la plata dobânzilor bancare și garantarea de către stat a creditelor bancare pentru micii producători.
Experții IDIS Viitorul susțin că pot fi luate și unele măsuri administrative. Este vorba de obligarea, prin lege, a companiilor petroliere să includă în produsele petroliere o cantitate minimă reglementată de BioEtanol. De asemenea, anual ANRE, împreună cu companiile petroliere și vinificatorii, ar trebui să stabilească prețul de achiziție a BioEtanoului și cantitatea achiziționată trimestrial.
Experții IDIS afirmă că ultima măsură trebuie urgent realizată. Companiile vinicole au surplus de stocuri încă din perioada crizei din 2014-2016. Întreprinderile viti-vinicole nu au lichidități, deoarece nu au reușit să vândă producția vinicolă. Unica soluție de primire a lichidităților este transformarea unei cantități de vin în BioEtanol și comercializarea lui în Republica Moldova. Însă, acest lucru poate fi realizat doar prin obligarea legală a companiilor petroliere să comercializeze BioEtanol prin amestecul lui cu alte produse petroliere.
Potrivit experților, prin această normă legală, Republica Moldova își va onora angajamentele luate față de UE, privind creșterea cotei produselor regenerabile în consumul energetic al țării. Bugetul de stat nu va avea nici o pierdere ca rezultat al implementării acestei măsuri. Costurile vor fi incluse în prețul produselor petroliere. Consumatorii, tot nu vor simți această creștere de preț, deoarece în perioadele crizelor economice prețurile la produsele petroliere scad, iar majorarea neesențială a prețului datorită BioEtanolului nu se va face simțită.
Experții IDIS amintesc faptul că ramura viti-vinicolă este una de bază pentru economia națională, iar în ultimii 15 ani – trece prin a treia criză puternică. Prima și cea mai puternică lovitură a fost din partea Federației Ruse în 2006, când au fost interzise exporturile de vinuri moldovenești. Acestia au constituit în 2005 circa 280 de milioane de dolari. În 2007, din cauza crizei din 2006, au scăzut până la 110 milioane de dolari. Republica Moldova, până în prezent nu a reușit să atingă volumul exporturilor de vinuri din anul 2005.
Experții menționează că încet, dar sigur, exporturile viti-vinicole au început să crească, mizând în mare parte pe piața UE. Astfel, în 2013 acestia au ajuns până la 150 de milioane de dolari. Însă, criza din 2014-2015 a lovit din nou sectorul, care doar își revenea de la lovitura din 2006. După această criză, exporturile de vinuri pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, au coborât sub 100 de milioane de dolari. Ulterior, în 2019, a urmat o recuperare anevoioasă. Exporturile de vinuri lent au crescut, iarăși, până la 140 de milioane de dolari.
Nota informativă a fost expediată în adresa lui Igor Munteanu, Președinte al Comisiei Controlul Finanțelor Publice, a lui Vladimir Golovatiuc, Președinte al Comisiei Economie, Buget și Finanțe și a lui Radu Mudreac, Președinte al Comisiei Agricultură și Industrie Alimentară.
Această notă informativă a fost elaborată în cadrul proiectului ”Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul și sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.
Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.
Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.
Criza COVID-19 a prins autoritățile Republicii Moldova pe nepregătite. Guvernul pompier încearcă să facă față atât crizei din sistemul medical cât și celei din economie. Pe deasupra se adaugă și un deficit bugetar care se ridică la 20 miliarde de lei. Acest lucru ar putea pune presiune pe plățile sociale ca urmare a încasărilor mai mici la buget, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Victor Ursu.
După rectificarea bugetară din luna aprilie, săptămâna trecută, într-o conferință de presă premierul Chicu declara că deficitul bugetar ar putea ajunge la peste 20 miliarde de lei, echivalentul a un miliard de euro. Și acest lucru se datorează situației dezolante în care s-a pomenit Republica Moldova. Coronacriza a prins pe nepregătite autoritățile Republicii Moldova și a developat carențele cu care se confruntă statul. Este vorba de corupție, instituții fragile și subdezvoltate.
”Or, criza ca urmare stopării activității economice va crește și deficitul bugetar, iar autoritățile se gândesc de unde să ia bani pentru a face față deficitului bugetar. Până în prezent republica Moldova a reușit să obțină doar 235 mil. USD de la FMI. Urmau să mai vină 20 mil. euro din creditul acordat de Federația Rusă, dar acesta a fost declarat neconstituțional ca urmare a mai multor prevederi care făceau vulnerabilă Republica Moldova în fața Moscovei”, susține Victor Ursu.
Premierul s-a arătat optimist că Republica Moldova va obține tranșa a doua din asistența macrofinanciară, acordată prin memorandumul din 2017, în valoare de 30 de milioane de euro. Ion Chicu a precizat că mai rămâneau să fie îndeplinite două condiții, însă Uniunea Europeană a mai înaintat altele opt. Totodată, Guvernul își pune speranța în atragerea eurobondurilor în sumă de 500 mil. euro. Lucru care potrivit experților este puțin probabil, deoarece Republica Moldova valorifică anevoios resursele financiare oferite de ceilalți finanțatori Consiliul Europei, Banca Mondială și EBRD. De asemenea, Executiv speră ca în toamnă să încheie un nou acord de finanțare cu FMI.
Estimările arată o scădere dramatică a PIB-ului Republicii Moldova, iar finanțele publice sunt puse la grea încercare, din cauza diminuării veniturilor fiscale și creșterii cheltuielilor din sistemul de ocrotire a sănătății și cel de asistență socială. Aceste evoluții, precum și diminuarea încrederii, nivelul mai mic al remiterilor și efectele colaterale venite pe canalele financiare globale au cauzat necesități urgente de finanțare a balanței de plăți. Impactul complet al crizei rămâne extrem de incert.
Ultimele date ale Ministerului Finanțelor arată că în patru luni ale anului 2020 față de perioada similară a anului precedent, veniturile la bugetul de stat s-au diminuat cu 580 milioane de lei la 11,4 miliarde de lei. Ponderea cea mai mare în reducerea încasărilor la buget a fost înregistrată în rândul persoanelor juridice cu 345 milioane de lei la 1,7 miliarde de lei.
Victor Ursu a concluzionat că gaura bugetară a Republicii Moldova se va adânci de la o zi la alta dacă autoritățile nu vor găsi soluții urgente pentru a salva economia și a evita dezechilibrele bugetare. De exemplu statele lumii, pentru a salva economi, în contextul crizei Covid-19 au alocat peste 10% din PIB în luna martie, iar în aprilie ajutorul urcă la aproape 16% sectorului economic.
Emisiune este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Anul 2019 a fost unul mai puțin favorabil pentru sistemul achizițiilor publice. Astfel, au fost cheltuiți 8,9 miliarde lei, mai puțin cu 15% față de 2018. Și la capitolul transparență s-au înregistrat carențe, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Economista explică reducerea valorii achizițiilor publice prin neincluderea în statistică a achizițiilor de valoare mică, care, după propriile estimări, ar constitui 35-40% din totalul procurărilor. Acestea sunt bunuri și servicii cu o valoare de până la 200 mii lei și achiziții de lucrări cu o valoare de până la 250 mii lei. Ba mai mult, aceste proceduri de achiziții nu pot fi contestate la ANSC în timp ce mulți operatori economici invocă încălcări frecvente.
”Raportat la PIB ponderea achizițiilor publice este modestă comparativ cu statele din UE unde rata variază între 10-30%. Astfel, în anul 2019 achizițiile publice au constituit 4,66% din PIB. Cel mai înalt indicator a fost înregistrat în anul 2014 – circa 10% din PIB”, a spus Diana Enachi.
În ceea ce privește achizițiile publice anulate, indicatorul s-a dublat în 2019 și a fost de 18,8%. Printre cele mai importante cauze care au dus la suspendarea procurărilor au fost discrepanțele în cadrul legal și funcționalitățile sistemului electronic MTender, dar și majorarea numărului de contestații depuse de operatorii economici. ”În anul 2019, au fost încheiate peste 11 100 contracte și circa 2700 acorduri adiționale. Altfel spus, practic fiecare al 4-lea contract de achiziție este modificat în perioada de executare - o rata destul de înaltă, a precizat economista IDIS Viitorul.
Diana Enachi a concluzionat că la etapa de lansare a procedurii de achiziție, au fost depistate încălcări în cazul a 26% de proceduri, la etapa de atribuire a contractului, încălcări au fost depistate doar în cazul a 4% dintre achiziții. Cu toate acestea, autoritățile nu sunt responsabile în implementarea remediilor aplicate de AAP iar sancțiuni nu exista pentru cei care nu le respecta. Respectiv, doar în cazul a 35% dintre acestea – autoritățile au întreprins toate masurile pentru a remedia încălcările. În cazul a 12% – încălcările au fost parțial înlăturate și în mai mult de jumătate, sau 53% – procedura de achiziție a continuat cu încălcările depistate în procesul de monitorizare.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Creditul rusesc în sumă de 200 mil. euro, care urma să fie acordat Republici Moldova de către Federația Rusă, a bulversat politicul de la Chișinău, divizându-l în tabere diferite. Totodată a provocat multă confuzie în rândul societății. Împrumutul are mai multe aspecte. Este vorba de istoricul acestuia, procedura de semnare și conținutul condițiilor contractului, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, expertul în politică de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
Istoricul acestui împrumut a pornit din în noiembrie anul trecut. După instituirea Guvernului Chicu, noul premier a efectuat prima vizită la Moscova. Iar la întoarcere, președintele Igor Dodon a vorbit pe un ton triumfalist despre acordarea unui credit de 500 mil. USD de către Federația Rusă. Iar premierul Chicu a venit cu detalii despre vizita de la Moscova. El spunea despre disponibilitatea Gazpromului de a reduce prețul la gaz și deschiderea unei linii de creditare pentru dezvoltarea infrastructurii.
„După anunțul făcut de Chișinău, Dmitrii Kozak, unul dintre cei mai importanți politicieni din anturajul lui Putin, declara că Rusia este de acord să acorde împrumutul însă trebuie stabilite condițiile și datele înțelegerii dintre ambele părți. Ulterior, informațiile despre împrumutul rusesc au fost incomplete. Ba mai mult, s-au vehiculat diferite sume: 500, 300 și 200 mil. USD. La un moment dat, mai mulți experți își puneau întrebarea dacă este un împrumut real sau unul ipotetic ca să fie aruncat în spațiul public pentru ai face PR politic lui Igor Dodon. Chiar s-a făcut o paralelă cu anul 2008, atunci când Moscova a promis un credit de 200 mil. USD lui Voronin, dar împrumutul așa și nu a mai ajuns la Chișinău”, a spus Tăbârță.
Cu câteva zile înainte de sărbătoarea de Paști, Igor Dodon a anunțat că acordul de împrumut a fost semnat de Andrei Neguța, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova. Ulterior, președintele țării a postat pe pagina sa de web conținutul documentului. Chiar de la bun început, au aparut foarte multe întrebări pe procedură. La ședința de guvern, la care a fost adoptată hotărârea privind acest credit, noul ministrul de Externe, Oleg Țulea l-a întrebat pe ministrul Finanțelor, Sergiu Pușcuța, dacă nu sunt careva prevederi periculoase. Pușcuța a spus că se știa despre acest credit de ceva vreme, întrebările urmând a fi adresate mai înainte, nu acum. Din discuțiile celor doi miniștri, nu este clar dacă ministrul Țulea știa sau nu despre detaliile împrumutului până la ședința de guvern, deși instituția pe care o conduce trebuia să fie implicată în modul cel mai direct în procedura de negocierea a creditului. De asemenea, la audierile din Comisia parlamentară de profil, ministrul Pușcuța nu a oferit nici un răspuns clar vizavi de cine și modul în care a fost negociat acest credit. Premierul Chicu a fost și el evaziv în declarațiile și întrebările din Parlament referitoare la procedura de negociere a creditului. El a afirmat vag că este un credit pentru oameni.
Ceea ce reiese din aspectele procedurale, potrivit lui Ion Tăbârță, este că nu a fost un credit acordat pe o procedură standard. S-a creat impresia că au fost niște înțelegeri private dintre anumiți politicieni care au stabilit datele tehnice și condițiile pentru acest credit. Nu se știa măcar cine a semnat acordul din partea Moscovei. Ulterior s-a aflat că este vorba de viceministrul de Finanțe rus, Timur Maximov. Un detaliul interesant este că suma creditului nu era inclusă în bugetul Federației Ruse pentru anul 2020. Practic, am avut o procedură învăluită în mister, care a fost votată în Parlamentul de la Chișinău de către majoritatea de guvernare fără ca să fie ascultate argumentele opoziției. Imediat după votul din Parlament, Igor Dodon a și semnat decizia legislativă. Însă acordul de credit a fost contestat la Curtea Constituțională de către grupul Pro Moldova, desprins de la Partidul Democrat, care a sesizat încălcările procedurale de semnare a acestui credit.
În ceea ce privește conținutul documentului, condițiile de creditare sunt, în linii mari, bune. Problema vizează anumite prevederi din document. Prima, este faptul că anumite companii din Federația Rusă nu vor fi defavorizate la participarea în cadrul licitațiilor, deși acest lucru este prevăzut în legislația națională. De aici s-a tras concluzia că preconizatele lucrările de infrastructură, prevăzute în acest credit, vor fi realizate exclusiv de anumite companii din Federația Rusă sau care au conexiuni cu cetățeni ruși.
Doi, este punctul 7.2 care spune că împrumutul va fi acordat doar în cazul în care nu există alte creanțe bancare ale Republicii Moldova, iar dacă anumiți agenții economici cu credite la băncile rusești nu-și vor onora plățile, datoria acestora va fi pusă în cârcă statului. Astfel, s-au început speculații precum că datoria la gaz a regiunii din stânga Nistrului va fi pusă pe spatele Chișinăului, că ne putem „trezi” cu anumite scheme prin care anumiți agenți economici intenționat s-ar credita de la băncile rusești ca ulterior datoria acestora să fie transformată în datorie de stat. Ulterior, deputatul, Dumitru Diacov a propus un amendament ca aceste împrumuturi ale băncilor rusești să fie acordate companiilor autohtone doar cu avizul Parlamentului. Lăsând la o parte speculațiile, acest punct este o prevedere periculoasă pentru Republica Moldova. Ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan, la o întrevedere pe care a avut-o cu președintele Dodon, a spus că Chișinăul poate contracta orice împrumuturi, dar orice asistență ar trebui să fie în concordanță cu protejarea suveranității Republicii Moldova.
Al treilea aspect al împrumuturi rusesc ține de eventualele litigii, dacă ele vor apărea. În document nu este specificată instanța unde cele două parți se vor adresa în caz de judecată. Asupra celor trei prevederi ale documentului, pe lângă aspectele procedurale referitoare la modul de negociere a creditatului, mai mulți deputați din Parlament au sesizat Curtea Constituțională, iar pe 7 mai 2020 instanța a declarat acest împrumut drept neconstituțional.
Expertul în politică, Ion Tăbârță a concluzionat că șeful statului, Igor Dodon a spus că se va începe din nou procedura de negociere cu Federația Rusă pe respectivul împrumut. Moscova a spus că regretă și se arată nedumerită de situația creată. Iar nesemnarea acordului de credit cu siguranță va avea anumite repercusiuni asupra relațiilor bilaterale moldo-ruse, pentru că nu sunt cunoscute cele convenite și promisiunile făcute de Igor Dodon la Moscova. Cu toate acestea, decizia CC de declarare drept neconstituțional a acordului de împrumut a fost una corectă. Documentul a fost întocmit cu încălcare de procedură, iar conținutul lui ascundea potențiale scheme gri, asta pe lângă aspectele lui electorale și substratul geopolitic. Acest credit conținea multe prevederi periculoase pentru Republica Moldova, care ulterior putea da multe pârghii geopolitice Moscovei pentru a controla Republica Moldova.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Situația excepțională în care s-a pomenit Republica Moldova astăzi, legată de pandemia COVID-19, nu modifică prea mult agenda de reforme care exista și până la instituirea stării de urgență, cu excepția faptului că această agendă urmează a fi completată cu măsuri pe termen scurt care să combată efectele negative ale crizei pandemice. Odată cu criza, viața nu s-a oprit, iar economia continuă să funcționeze, deși la turații mult mai mici decât înainte. Respectiv, măsurile de reformă și planurile de impulsionare a economiei avute în vedere, sau adoptate până la epidemie, nu trebuie abandonate, ci din contra, impulsionate, pentru că în situația dată acestea vor contribui la redresarea mai rapidă a economiei, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul, Ion Tornea.
Din anul 2012, OECD, în cooperare cu BERD și Comisia Europeană fac public un raport privind Indicele politicilor economice în domeniul IMM în țările Parteneriatului Estic, inclusiv în R. Moldova. Acest Indice este menit să măsoare eficiența politicilor și a instituțiilor de stat în domeniul IMM, în baza celor 10 principii ale Actului European cu privire la micul business. Ultimul raport, publicat în 2020, arată că în privința majorității absolute a principiilor Moldova a înregistrat un progres față de situația din 2016, ceea ce teoretic ar însemna că eficiența politicilor în privința IMM a crescut. Doar în privința a două principii raportul a constatat un regres. Aceste principii se referă la aplicarea ”Standardelor și normativelor tehnice” și la ”Internaționalizarea IMM”. Regresul în privința aplicării standardelor și normativelor tehnice compatibile cu cele europene este legat în primul rând de posibilitățile reduse ale IMM moldovenești de a asimila și a aplica standardele UE. Deficiențele în privința internaționalizării IMM sunt legate, mai ales, de integrarea slabă a IMM locale în lanțurile valorice internaționale. În particular, raportul pentru 2020 constată că lipsesc eforturile sistematice îndreptate la integrarea eficientă a IMM locale în lanțurile valorice globale (LV).
În acest context, raportul menționează că Agenția de Investiții, restructurată recent, se limitează, în mare parte, la suportul pentru participarea companiilor moldovenești la expozițiile internaționale. În pofida competențelor largi, pe care le are Agenția, din cauza capacităților sale limitate și a lipsei cadrelor, aceasta nu a reușit să-și extindă spectrul de servicii pe care le acordă, prin includerea unor servicii mai avansate de suport pentru IMM care participă în operațiunile de export, așa ca servicii de instruire, de studiere a piețelor și consultanță.
Problema respectivă, potrivit lui Ion Tornea, este una de importanță majoră pentru sporirea competitivității economiei moldovenești. Din cauza că aceasta nu a fost și nu este abordată încă la nivelul necesar, ea a fost inclusă ca una din direcțiile principale de intervenție în proiectul Strategiei naționale de dezvoltare a industriei pentru perioada 2020-2030, aflată încă la stadiul de consultări și aprobări, după aproape 2 ani de la elaborare. Suportul pentru internaționalizarea și integrarea IMM în LV internaționale, inclus în proiectul acestei Strategii, prevede, printre alte măsuri, implementarea unui Program de conectare a furnizorilor locali, marea majoritate a cărora sunt IMM, la corporațiile internaționale investitoare în sectorul automotiv din RM, cu un buget de cca. 26 mil. lei, dar și implementarea unui Program de susținere a afacerilor cu potențial de creștere înalt și internaționalizare a întreprinderilor mici și mijlocii, cu un buget de 30 mil. lei.
La fel, proiectul Strategiei prevede măsuri de suport pentru IMM în adoptarea și utilizarea standardelor de calitate și operaționale, cu un buget de peste 2 mil. lei, măsuri de dinamizare și diversificare a exporturilor, cu o finanțare totală de cca. 97 mil. lei, dar și acțiuni de suport pentru stimularea creării și dezvoltării clusterelor, în valoare totală de cca. 8,5 mil. lei.
Economistul, Ion Tornea a concluzionat că toate aceste măsuri țintesc anume domeniile identificate ca problematice de către raportul OECD din 2020, deși au fost elaborate și își așteaptă aprobarea deja de aproape 2 ani. Cu atât mai mult aceste măsuri rămân valabile acum, deși situația actuală de criză impune completarea acestora cu alte măsuri și mai ample de sprijin, atât ca scop, cât și ca volum de fonduri ce urmează a fi alocate. Pentru aceasta, însă, este nevoie ca păienjenișul birocrației, în care se îneacă astfel de acțiuni, să fie eliminat, și să se conștientizeze faptul că acum, mai mult ca niciodată, este nevoie de acțiuni reale și active de sprijin pentru companii.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pâinea ar putea fi mai scumpă la toamnă, deoarece efectele crizei economice sunt accentuate de secetă și înghețuri. O parte din culturile agricole ar putea fi compromise, iar agricultorii estimează deja pierderile. E un an complicat cu repercusiuni asupra economiei și populației. Previziunile arată prost, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Sunt doi factori de risc, care determină dezvoltarea sectorului agricol și au repercusiuni asupra sectorului vegetal și a comerțului internațional cu produse agroalimentare. E vorba de seceta severă pe care o avem de mai mult de jumătate de an, iar rezervele de apă sunt insuficiente pentru a face față. Al doilea factor de risc sunt înghețurile, care au afectat sâmburoasele și o parte din culturile cerealiere din prima grupă. Dacă seceta se va menține, vor fi afectați producătorii de legume și cereale de grupa a doua. Iar cele mai mari pierderi le vor suporta cei care nu și-au asigurat culturile agricole, cei dotați mai slab și cei care nu au utilizat integral tehnologiile de creștere a culturilor agricole, dar și fermierii care s-au avântat în plantarea culturilor multianuale. E preferabil să nu ne pomenim în situația anilor 2003-2004, când recolta de grâu a constituit puțin peste 100 mii tone.
Potrivit lui Chivriga, vor exista probleme cu majorarea stocurilor cu produse cerealiere, chiar dacă exporturile au fost sistate neoficial. Ba mai mult, e îndoielnică asigurarea securității alimentare în condițiile în care o situație similară este înregistrată în toate statele din regiune, care au interzis exporturile de produse cerealiere. Ce se va întâmpla cu prețurile la pâine?! Cele două fabrici de la Chișinău și Bălți vor încerca să amortizeze prețurile, însă nu vor putea influența deciziile producătorilor mici. Riscurile persistă și la culturile tehnice. Dacă nu vom avea precipitații există riscul de reducere a producției.
Sectorul animalier, care este unul fragil ar putea întâmpina probleme în aprovizionarea cu hrană ca urmare a reducerii producției de cereale. Iar acest lucru va duce la diminuarea a efectivului de animale și păsări. Seceta și criza vor avea impact și asupra sectorul de prelucrare a cerealelor, uleiului, băuturilor alcoolice, producătorilor de miere.
În ceea ce privește exporturile, Viorel Chivriga afirmă că, în lunile martie, aprilie vor fi mai mici comparativ cu lunile ianuarie, februarie. Situația ar putea să se mențină, dar există unele semnale ale partenerilor comerciali de relaxare a măsurilor restrictive. Însă transportatorii vor întâmpina dificultăți la tranzitul și la intrarea în spațiile vamale ale unor state partenere din punct de vedere comercial.
”La capitolul inputuri, companiile din Republica Moldova au ieșit bine din situația creată și au asigurat producătorii agricoli cu fertilizanți, produse de uz fito-sanitar, material semincer și material săditor. O decizie corectă, dar nu eficientă a fost crearea unor centre temporare pentru comercializarea produselor perisabile, însă impactul nu a fost major pentru producători”, a menționat directorul de programe.
Viorel Chivriga a concluzionat că sectorul agrar a fost salvat de pierderile mari, deoarece pandemia a venit în perioada când procesele agricole nu sunt intense, dar în acest răstimp decidenții trebuiau să ia decizii pe termen scurt pentru a proteja sectorul agricol de riscuri. Or, factorii de risc rămân aceiași de la an la an. Este vorba de asigurarea culturilor agricole, animalelor și păsărilor, dotarea tehnică și de digitalizare, care ar eficientiza activitățile agricole. În același timp, autoritățile ar trebui să nu neglijeze migranții care au revenit în țară, dar să fie stimulați în deschiderea unei afaceri și ajutați.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pe lângă problemele sistemului de sănătate, Covid – 19 are și implicații economice. Și acest lucru este valabil pe termen mediu pentru marile economii or, Republica Moldova nu este ocolită de acest lucru. Sectoarele din economie deja se confruntă cu probleme la capitolul vânzărilor și veniturilor. În plus, cei cu credite imobiliare și ipotecare riscă să aibă probleme la rambursarea împrumuturilor, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Victor Ursu.
Datele Agenției Servicii Publice arată că în primul trimestru al anului 2020, vânzările/procurările de apartamente au fost de 7354, cu peste 50% mai mare față de perioada similară a anului recedent. În 12 luni piața imobiliară a atins 31029 de apartamente vândute/cumpărate. În același timp, soldul creditelor imobiliare a constituit 6,5 miliarde de lei în luna februarie. O cifră record pentru Republica Moldova, deoarece până acum câțiva ani cea mai mare parte a apartamentelor erau achiziționate cu bani cash.
”Anul trecut 40% dintre apartamente au fost vândute prin intermediul creditelor ipotecare, iar în primul trimestru al anului 2020 indicatorul a fost de 30%. Astfel, se poate spune că moldovenii au prins gustul creditelor ipotecare. Însă pe timp de criză riscurile sunt foarte mari, iar o parte dintre cei care au împrumuturi ar putea întâmpina dificultăți la rambursare. Acest fapt inevitabil va extinde volumul de credite neperformante (8,1% în prezent) numărul cazurilor de insolvență și portofoliile companiilor de colectare a creanțelor. Ba mai mult, comprimarea cererii interne ar putea determina revizuirea prețurilor la imobile ce va pune și mai multă presiune pe portofoliile băncilor. Or, ca urmare a situației dificile băncile ar putea fi reticente la refinanțarea sau restructurarea împrumuturilor”, este de părere Victor Ursu.
Pentru, a preveni un eventual colaps BNM a recomandat băncilor se abțină de la distribuirea dividendelor către acționari și alte forme de distribuire a capitalului. Banii pot fi utilizați pentru a absorbi eventualele înrăutățiri a calității portofoliului de credit și a sprijini finanțarea mediului de afaceri și a populației. Iar pentru a pune la dispoziție băncilor mai multe lichidități BNM a redus și rata de baza la 3,25% anual, dar și norma rezervelor obligatorii la 34%. Astfel, banca centrală a pus la dispoziția băncilor circa 600 milioane de lei pentru a face față eventualelor riscuri, dar și amenințări.
O parte dintre bănci au amânat plățile la credite până în luna mai pentru a scoate presiunea de pe clienții, deoarece majoritatea companiilor și întreprinderilor și-au închis ușile pe perioada de carantină. Dar cel mai interesant lucru este că cei care și-au luat locuințe prin programul „Prima Casă” Legea și alte acte care vizează acest program protejează la maxim băncile și îngrădește simțitor libertatea oamenilor, iar pe timp de criză statul lasă debitorii să se descurce de unii singuri cu banca. De exemplu, una din bănci și-a fixat marja maximă la creditele ipotecare „Prima Casă”, iar DAE a ajuns să fie - 9,38%. După ce s-a asigurat că va lua mai mulți bani din credite a propus o amânare a plăților drept măsură de ajutor (asta de parcă la vară oamenii vor fi mai bogați decât acum).
Problema cea mai mare este că după ridicarea perioadei de carantină nu înseamnă că cei care au contractat credite vor fi în stare să-și onoreze plățile asta după ce viitorul este incert pentru o parte dintre companiile care activează în Republica Moldova pe fundalul reducerii cererii, dar și a comenzilor.
Un element care ar putea pune presiune pe clienții băncilor este reducerea transferurilor din străinătate cu aproape 50% până la echivalentul a 600 milioane USD. Or, în condițiile în care o parte dintre moldovenii care muncesc în străinătate au împrumuturi ipotecare ar putea întâmpina probleme la rambursarea lor. Și asta deoarece în statele din UE a fost instituită perioadă de carantină până la sfârșitul lunii mai.
Victor Ursu a concluzionat că o parte dintre cei care au credite imobiliare și ipotecare ar putea intra în incapacitate de plată pe fundalul lipsei veniturilor pentru a-și onora plățile la bancă. Drept rezultat băncile ar putea deveni cei mai mari proprietari de imobile. Or, acest lucru ar pune presiune pe bilanțurile instituțiile financiare, dar și pe prețurile la imobile.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
