Recent, românii din toată lumea au sărbătorit Ziua Națională a României. Pentru Republica Moldova, România a făcut mai mult decât un frate sau o soră. România este prima țară, care a recunoscut independența Moldovei și care a deschis prima ambasadă la Chișinău. România a învățat zeci de mii de moldoveni în liceele și universitățile românești, a renovat și a modernizat peste 900 de grădinițe din Republica Moldova, a susținut dotarea tehnică a instituțiilor școlare cu autobuse destinate transportului școlar pentru toate regiunile țării, a susținut proiectele de ordin economic, social, cultural pregătite de sute, poate de mii de entități din Moldova și România, care au fost realizate în țara noastră, precizează în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

În opinia lui Viorel Chivriga, un ajutor necuantificabil din partea României acordat Moldovei, a fost acordat în 2015-2017, și respectiv, în 2013, când Republica Moldova a cunoscut ce reprezintă un război comercial cu cea mai mare țară din lume. România a fost colacul de salvare a Moldovei.

Pe parcursul ultimelor două decenii, relațiile economice dintre Republica Moldova și România s-au dezvoltat ascendent. Volumul schimburilor comerciale a crescut, iar în prezent, România a devenit cea mai importantă piață de desfacere pentru Republica Moldova, devansând toate statele din CSI luate împreună. România este statul care a acordat ajutor permanent Republicii Moldova. Pe partea economică s-au creat conexiuni foarte utile ambelor părți. Dintre 11 mii de întreprinderi cu capital străin peste 1700 de companii sunt cu capital românesc. Ele sunt locomotivele exporturilor moldovenești pe piața Uniunii Europene. În ceea ce privește comerțul, în 2018, acesta a însumat 1,6 miliarde USD, fiind cu mult mai mare comparativ cu alți parteneri comerciali. Totodată, România este prima și în topul statele de unde Republica Moldova importă mărfuri. „E nevoie de atras atenția la sectoarele economiei naționale unde companiile din ambele state ar putea să coopereze, ca în aceste sectoare economice să fie înregistrate rezultate remarcabile. România are experiență în industrie, comerț internațional, consultanță în afaceri și turism. E o experiență care ar ajuta enorm companiile din Republica Moldova. Ba mai mult, e de neprețuit experiența României de accesare a fondurilor europene și de asimilare a resurselor”, a spus Chivriga.

Spre deosebire de relațiile comerciale, relațiile investiționale între cele două țâri sunt mult mai slabe. În pofida tendințelor generale pozitive, potențialul relațiilor economice între cele două ţări nu este pe deplin explorat, constată Chivriga.

Totodată, Directorul de programe atrage atenția asupra oportunităților ratate de către Republica Moldova în condițiile în care România ne-ar putut fi ajuta mult. Este vorba de interconectarea rețelelor electrice dintre ambele state și nefinalizarea tronsonului Iași-Ungheni, care trebuia să fie adus la Chișinău. Deși acest lucru nu rezolvă în totalitate problemele legate de securitatea energetică Republicii Moldova, acesta ar ajuta țara în unele situații de criză dar și de curmare a elementelor de șantaj utilizate de unele state ”prietene”. ”România este un actor important la nivel regional, care asimilează experiență economică și politică, și este o țară care are un cuvânt greu de spus. Este o țară care oferă siguranță, dar și materializează unele așteptări privind dezvoltarea relațiilor noastre”, a precizat Chivriga.

Directorul de programe a concluzionat, că suportul și experiența României sunt importante pentru Republica Moldova. Mai ales că avem foarte multe localități înfrățite aflate pe ambele maluri ale Prutului, iar de pe partea dreaptă vin resurse financiare, experiență, idei, expertiză, și elan de a ajuta la modernizarea localităților Republicii Moldova. Românii trebuie să se ajute, să coopereze și creeze istorii de succes împreună, a finalizat Viorel Chivriga.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Creșterea puternică a creditelor bancare destinate procurării imobilelor și pentru consum este un factor pozitiv, iar pe da altă parte ar putea duce la supra-îndatorarea populației și la o criză a împrumuturilor. Totodată, creditele nebancare vor atinge 10 miliarde de lei în anul 2019, a opinat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, comentatorul Vlad Bercu, care îl citează pe economistul Veaceslav Ioniță.

Creditele de consum au crescut, în ultimii zece ani, de 5 ori iar cele pentru imobil de 26 de ori. Pe da altă parte, companiile de recuperare a datoriilor semnalează că în ultimii doi ani restanțele la credite au crescut de șase ori. Și asta în condițiile în care băncile promovează o politică prudentă în raport cu creditarea persoanelor fizice și juridice. Iar companiile de microcreditare în ultimi ani au fost puse într-un cadru legal mai prudent.

Piața creditelor nebancare a crescut în cinci ani de 2,6 ori de la 3,9 miliarde de lei până la 10,2 miliarde de lei. Piața împrumuturilor acordate de companiile de microfinanțare a crescut de trei ori. Potrivit lui Ioniță, în 2014 companiile nebancare dețineau 7% din cota de piață, iar în 2019 trimestrul trei acestea au ajuns să aibă 21%. Companiile de microcreditare au profitat de criza bancară și au ademenit persoanele fizice cu împrumuturi.

Referindu-se la piața bancară, Vlad Bercu constată o creștere exponențială a împrumuturilor pentru imobil și de consum. În 2009 creditele de consum constituiau 1 miliard de lei, iar în 2019 acestea însumează deja 5 miliarde de lei. Un salt impresionant se atestă și la împrumuturile pentru imobile. Acum zece ani suma creditelor noi acordate de bănci era de 104 milioane de lei, iar în doar în 9 luni ale 2019 suma a depășit 2,6 miliarde de lei. După anul 2009 până la criza bancară creditele pentru imobil au avut o creștere relativ puternică pe fundalul reducerii dobânzilor. Însă criza din 2014 a lovit puternic în acest segment de creditare, pe care l-a redus la jumătate. În următorii ani soldul respectivelor împrumuturi s-a majorat încet. Dar în ultimii doi ani a înregistrat un salt impresionant pe fundalul lansării Programului Prima Casă, iar dobânzile au scăzut sub 10% și au ajuns la un minim record de 6%. Însă în 2019 ca urmare a majorării inflației dobânda a ajuns la 8%.

”Majorarea soldului creditelor a dus și la creșterea datoriilor. În anul 2019 sumele restante la credite de consum au crescut cu 75%. Când vorbim de majorarea datoriilor avem în vedere, în primul rând, persoanele fizice, nevoiașe, care iau credite foarte mici. Or, respectivii clienți de cele mai multe ori se confruntă cu probleme din lipsa cunoștințelor financiare. Statul a luat deja câteva măsuri. Este vorba de obligarea creditorilor să arate rata efectivă a creditului. De fapt, băncile sunt excesiv de reglementate în acest sens iar contractarea unui împrumut de la bancă comportă un risc mai mic față de companiile de microcreditare. Iar pentru evitarea împovărării de datorii a persoanelor fizice, specialiștii recomandă inclusiv limitarea penalităților. De cele mai multe ori penalitățile depășesc cu mult suma totală a creditului”, a menționat Vlad Bercu.

Recent CNPF a propus un proiect de lege în care se regăsește și limitarea sumei penalităților. În proiect se vorbește și de rata dobânzii rezonabilă. Dar Vlad Bercu spune că poate ar fi cazul să fie instituită prin lege insolvabilitatea persoanei fizice, care ar stopa creșterea penalităților și amenzilor. Iar plățile respectivei persoane ar fi gestionate de către administratorii de insolvabilitatea externi pentru depășirea situației.

Jurnalistul a concluzionat că o importanță mare o are și instruirea financiară a persoanelor fizice sau consultările de către companiile de microcreditare ca persoana să poată lua o decizie în cunoștință de cauză, dar nu să se pomenească în imposibilitatea rambursării creditului. Totodată, ar trebui să fie aprobate niște legi care ar proteja clienții mici ai băncilor și a companiilor de microcreditare de pericolul de a intra în incapacitate de plată.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Potrivit datelor estimative, avuția totală a moldovenilor se ridică la aproape 40 miliarde USD dintre care aproape 65% o constituie imobilele. Iar peste 50% din avuția imobiliară a moldovenilor este concentrată în Chișinău, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul Victor Ursu.

Totodată, depozitele bancare, constituie 3,7 miliarde USD, apoi urmează terenurile agricole cu 3,4 miliarde USD și finalizează lista avuțiilor capitalul acționar, care constituie doar 1,6 miliarde USD. În profil teritorial, avuția unui locuitor al or. Chișinău depășește 34 mii USD cea ce este de aproape 5 ori mai mult decât a locuitorilor din afara Chișinăului, care dețin o avuție medie de circa 7,2 mii USD.

Avuția globală este estimată la 217 trilioane USD dintre care imobilele constituie 162 trilioane USD, imobilele comerciale – 29 trilioane USD și terenurile agricole – 26 trilioane USD, potrivit datelor raportului www.savills.asia.

Avuția moldovenilor ca și avuția restului populației de pe glob este bazată în primul rând pe locuințe apoi pe alte construcții nelocuibile. ”Investiția în bunuri imobile rămâne actuală în întreaga lume, nu doar în Republica Moldova. De regulă, acest lucru este legat de necesitatea omului de a-și asigura o anumită stabilitate. Cel care a câștigat banii muncind din greu și nu are de gând să înființeze vreun business, nu va investi banii săi într-o afacere străină, ci în ceva sesizabil și stabil, adică în imobile. Astăzi nu dispunem de o alternativă, nu există alte oportunități. La noi nu activează burse de fonduri, nu există posibilitatea de a procura acțiuni ca să câștigi pe această cale. Cetățenii noștri preferă să achiziționeze ceva palpabil, ce poate fi arătat ulterior și altora”, a explicat Victor Ursu.

Referindu-se la depozitele bancare, jurnalistul a spus că deși plasamentele bancare sunt o parte din avuția moldovenilor acestea nu sunt un instrument care oferă bonificații similare cum sunt investițiile în imobile. În prezent rata medie la depozitele la termen este de 5,01% în timp ce câștigul din darea în chirie a unui imobil este dublu.

Terenurile agricole și investițiile în capitalul acționar sunt  la coada clasamentului. Cela mai mari prețuri ale terenurilor agricole sunt cele din jurul Chișinăului, care pot deveni terenuri de construcție. Este cel mai râvnit trofeu de vânătoare al speculatorilor imobiliari. Totodată, capitalul acționar se bucură de cel mai mic nivel al investițiilor din partea moldovenilor. Motivul este piața de capital cu oportunități reduse, dar și lipsa siguranței ca urmare a atacurilor de preluare a acțiunilor companiilor și băncilor, car au avut loc acum câțiva ani.

Victor Ursu a concluzionat că, deocamdată investiția în imobil rămâne cea mai sigură pentru moldoveni în lipsa instrumentelor alternative de plasare a banilor și a nesiguranței care domină Republica Moldova.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

În octombrie 2014 volumul de credite oferit economiei s-a ridicat la 51,6 miliarde de lei, iar anul acesta vom depăși această cifră. După criza din 2014 am avut o cădere continuă a creditării timp de trei ani, iar minimul a fost în februarie 2018 – 39 miliarde de lei. Însă în prezent am atins nivelul de 49,5 miliarde de lei. Aparent putem spune că situația s-a redresat. Dar lucrurile stau puțin mai complicat. În valoare reală s-a recuperat doar 4% din volumul creditării de dinaintea crizei. În 2014 cei care dominau piața creditelor erau băncile – 93%, iar companiile de microfinanțare aveau o pondere de circa 7%. În prezent, băncile dețin 80% din cota de piață, iar companiile de microcreditare – 20%. În același timp, avem o amortizare a căderii creditării legată de faptul că prăbușirea băncilor a permis companiilor nebancare să se dezvolte, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.  

Referindu-ne la beneficiarii creditelor, până în 2014, 90% din împrumuturi erau oferite businessului și 10% populației. Or, practic cum s-a prăbușit creditarea persoanelor juridice așa și a rămas, iar recuperarea s-a produs din contul persoanelor fizice ponderea cărora e peste 40% din soldul total al împrumuturilor și a depășit 21 miliarde de lei față de acum trei ani când erau 10 miliarde de lei. În prezent, îndatorarea populației este la circa 10% din PIB. Recuperarea sectorului financiar după criză s-a făcut din contul companiilor nebancare și a persoanelor fizice. Nu există o recuperarea a împrumuturilor corporate, ceea ce denotă situația proastă din economie.

”Cel mai mare nivel de creditare a economiei a fost înregistrat în octombrie 2014 când volumul împrumuturilor a avut o pondere de 35,7% din PIB. Căderea în trei ani a fost de 1,7 ori, iar într-un an și jumătate a fost recuperat doar 4% din această cădere. Dacă volumul de credite ar fi comparabil cu cel de până la criza bancară atunci în loc de 49 miliarde de lei cât este în prezent soldul creditelor ar trebui să ajungă la 77 miliarde de lei. Astfel, cei 28 miliarde de lei lipsă sunt bani care nu au intrat în economie, care nu sunt investiți”, a explicat economistul.

În valori absolute prăbușirea în sectorul bancar a fost de la 48 miliarde lei la 32 miliarde de lei în februarie 2018. Creditarea persoanelor juridice a fost de minus 18 miliarde de lei, dar datorită majorării creditării persoanelor fizice cu 2 miliarde de lei a fost înregistrată o cădere de 16 miliarde de lei. Practic persoanele fizice au amortizat prăbușirea și au salvat băncile. După aceasta timp de un an și jumătate până în prezent avem o creștere de până la 39,6 miliarde de lei în sectorul bancar. Nominal s-ar putea spune că recuperarea a fost la jumătate din căderea de după criză, dar din punct de vedere valoric sectorul bancar a recuperat doar 4% din cădere. Dacă situația actuală se va menține atunci recuperarea ar putea avea loc în cel puțin cinci ani.

La creditarea persoanelor juridice a fost înregistrată o cădere de 18 miliarde de lei de la 41,5 miliarde de lei până la 24,5 miliarde de lei. Iar într-un an și jumătate s-a recuperat doar 2 miliarde de lei în valori nominale. Valoric însă recuperarea a fost de doar 1%.

Potrivit lui Ioniță, în prezent este înregistrată o creștere exponențială privind creditarea persoanelor fizice. Împrumuturile sunt direcționate pentru procurarea imobilului și consum. Dacă acum 7-8 ani soldul creditelor pentru imobil era de 3 miliarde de lei, în ultimii doi ani soldul creditelor s-a ridicat la aproape 7 miliarde de lei. Referindu-ne la creditele de consum, dacă în toată lumea creditele de consum contribuie la creșterea economică, în Republica Moldova acestea au provocat majorarea importurilor și adâncirea deficitului balanței comerciale. Acest lucru a însemnat majorarea cererii de valută ce a dus la deprecierea monedei naționale și în consecință la majorarea prețurilor și sărăcirea populației.

Un impact al crizei bancare este că a crescut discrepanța dintre depozitele din bănci și creditele oferite. Până în 2014 raportul era egal, dar după ne confruntăm cu un fenomen neplăcut. Băncile continuă să acumuleze depozite fără să acorde credite. În prezent, volumul total al depozitelor este de 66 miliarde de lei și doar 39,6 miliarde de lei credite acordate. 26,4 miliarde de lei sunt bani în plus pe care BNM este nevoită să-i sterilizeze și pentru care plătește anual 600-700 milioane de lei.

”Explicația privind majorarea depozitelor în defavoarea creditelor este calitatea plasamentelor bancare. În ultimii patru ani majorarea depozitelor s-a realizat din contul depozitelor la vedere fără dobândă. Astfel dacă volumul total al depozitelor persoanelor fizice a crescut de la 35 miliarde de lei la 42 miliarde de lei, volumul depozitelor la termen  au rămas la același nivel de acum 5 ani - 28 miliarde de lei cât a fost și până la criză. Astfel, fiecare al treilea leu pe care moldovenii îl lasă în bănci este fără dobândă sau cu o dobândă nesemnificativă. Cetățenii oferă pe gratis băncilor 13,5 miliarde de lei. Acești bani nu pot fi folosiți de către bănci pentru creditarea economiei și creează perturbații în sistemul financiar”, a precizat Ioniță.

Ioniță a concluzionat că problemele din sistemul bancar de acum cinci ani au reformatat spațiul de creditare. Aceasta a fost o oportunitate pentru dezvoltarea companiilor de microfinanțare, însă au creat probleme cu dobânzile exagerate. Iar cetățenii sunt nevoiți în unele cazuri să achite câte 400-500%  anual. Criza bancara a redus drastic din creditarea businessului, iar colacul de salvare au fost persoanele fizice. Totodată, criza bancară a înjumătățit creditele în valoare reală, iar într-un an și jumătate băncile au reușit să recupereze doar 4%.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Un sistem electronic de achiziţii publice reprezintă unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru sporirea transparenţei şi a eficienţei procesului de achiziţie publică. Prin implementarea unui nou sistem electronic de achiziții publice care funcționează după principiul ”toți văd totul”, Republica Moldova a realizat un progres important în sensul alinierii sistemului național de achiziții la cele mai bune practici europene. Deși, sistemul electronic de achiziții MTender a contribuit semnificativ la sporirerea transparenței achizițiilor dar și concurenței și motivarea agenților economici să intre pe piața achizițiilor. Totuși, încă persistă o serie de carențe tehnice și neconcordanțe cu cadrul legislativ care generează dificultăți, atât pentru autoritățile publice, cât și pentru operatorii  economici, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.

Potrivit ei, datele actuale din sistemul MTender arată  că avem 2,893 de autorități publice care desfășoară achiziții electronic, față de circa 330 care utilizau vechiul sistem electronic. De asemenea, a crescut cu circa 45% și numărul agenților economici care participă la achizițiile publice. Actualmente, în sistem sunt circa 3000 de proceduri active, aflate la diferite etape ale procesului de achiziție, iar economiile la bugetele publice se ridică a circa 480 milioane lei, calculat ca diferență dintre valoarea estimată a achizițiilor și valoarea contractului atribuit.

În sistemul MTender, pe parcursul anilor 2018-2019, au fost operate o serie de ajustări pentru desfășurarea achizițiilor cât mai eficient, și pentru participarea mai activă a operatorilor economici. Cele mai principale se referă la introducerea tuturor criteriilor de atribuire conform legii achizițiilor, oferind posibilitatea autorităților să utilizeze criterii de calitate. Cu toate acestea, constatăm că acest lucru nu se întâmplă decât foarte rar, iar autoritățile din comoditate încă utilizează preponderent, inclusiv la servicii și lucrări criteriul „cel mai mic preț”. De asemenea, o noutate pozitivă este posibilitatea încărcării în sistem a documentelor suplimentare după atribuirea contractului care se referă la clarificări, acte aferente DUAE, oferind astfel accesul plenar la informația privind calificarea celui care a câștigat contractul de achiziție. O altă funcționalitate tehnică se referă la posibilitatea autorității contractante de a reveni la decizia de atribuire a unui contract de achiziție, extrem de necesară în eventualitatea unei contestații depusă la ANSC care poate decide, spre exemplu, reevaluarea ofertelor, soluționând problema anulării frecvente  a achizițiilor pe acest motiv. De asemenea, o schimbare extrem de binevenită pentru toți actorii, dar și pentru societatea civilă și public, este introducerea componentei de contestații în sistem.

Economista susține că unele carențe continuă să persiste și să genereze constrângeri pentru operatorii economici, care sunt descurajați să participe la procedurile de achiziție publică dar și pentru autorități care trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a desfășura o achiziție. Imposibilitatea generării automate a anunțurilor, a documentelor parte a documentației de atribuire, a deciziei de atribuire, a dării de seamă necesită efort suplimentar din partea autorităților. Necorespunderea unor termene minime stabilite de lege pentru depunerea ofertelor, imposibilitatea modificării unor date după publicarea procedurii în cazul unei contestații pe documentația de atribuire, neasigurarea notificării ofertanților privind oferta depusă și lipsa unor funcționalități care să permită desfășurarea achizițiilor centralizate, cum ar fi spre exemplu achizițiile în sănătate. Din acest motiv, print-o hotărâre de guvern, Centrul de achiziții publice centralizate în sănătate a fost absolvit de obligativitatea desfășurării achizițiilor pin sistemul electronic, afectând transparența acestora și accesul cetățenilor la datele privind achizițiile din medicină.

Diana Enachi a concluzionat că o problemă o constituie și terminologia utilizată în sistemul electronic (portalul guvernamental, platformele electronice) nu este corelată, este diferită de la o platformă la alta și nu corespunde cu prevederile legii. Aceasta creează constrângeri în special pentru agenții economici care vor să intre pe piața achizițiilor dar și specialiștii in achiziții din autoritățile publice în utilizarea facilă a sistemului electronic.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu IDIS Viitorul.

După semnarea Acordului de Asociere în anul 2014, exporturile Republicii Moldova au cunoscut un avans considerabil, dar și o reorientare spre vest. Or, în prezent, livrările de mărfuri și produse s-au redus, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Asistăm la primele semnale negative din comerțul extern. Avem o creștere modestă a exporturilor în opt luni ale anului 2019, de doar 2%. Și acel motor care a funcționat câțiva ani și care a arătat rezultate bune în comerțul extern nu mai funcționează ireproșabil.

”Se observă o tendință descendentă în ceea ce privește ponderea exporturilor pe direcția Est, Vest. Astfel, în UE ponderea a scăzut de la 69% la 65% și cu 5% în Est. Totodată, observăm că Turcia devine al 5-lea partener comercial, după România, Italia, Germania și Federația Rusă. Pe de altă parte se atestă evoluții negative pe anumite poziții tarifare care aveau o pondere mare la exporturi. Este vorba de băuturile alcoolice, textile, zahăr și mierea de albine”, susține Chivriga.

Tendința din comerțul exterior poate fi explicată prin reducerea reexporturilor, dar și prin creșterea exporturilor locale. Baza pentru îmbunătățirea comerțului internațional șchiopătează. Elanul pe care l-au avut cei de la guvernare dar și agenții economici e în descreștere. Acordului de Liber Schimb a trecut pe planul secund în agenda guvernanților. De fapt, acum era momentul de a renegocia unele prevederi ale documentului, însă acest lucru a fost omis. În același timp, este inexplicabilă situația pe interior: lipsa dialogului cu investitorii, cu agenții economici care produc și exportă. Instituțiile statului pierd controlul asupra domeniilor cheie care împing exporturile și care facilitează investițiile. Eșecul se datorează faptului că avem și o imagine șifonată a statului când vorbim de investitori.

”Republica are potențial, dar e nevoie de pași rapizi și concreți pentru a asigura locul agenților economici în jocul concurențial și aici trebuie să apară parteneriatul între business și stat. E necesar de  reguli clare dintre cele două părți. Pe de altă parte, statul are menirea de a proteja investitorii și exportatorii”, a mai spus Chivriga.

Potrivit directorului de programe, pentru impulsionarea exporturilor e necesar de a fi evaluate domeniile prioritare pentru comerțul internațional. Trebuie să știm clar domeniile unde există potențial de extindere, de dezvoltare a operatorilor economici. Ba mai mult, e necesară o politică amplă de finanțare a proiectelor de ordin economic, de formare a resursele umane și reeducare a funcționarilor de stat.

Chivriga a concluzionat că deși Republica Moldova are o strategie de promovare a exporturilor și atragere a investițiilor, acesta nu a generat rezultatele scontate. Țara are nevoie de un document care să identifice pașii pe care trebuie să-i urmeze instituțiile statului și comunitatea de afaceri. Totodată, trebuie să existe rapoarte ale instituțiilor statului, ca oamenii de afaceri să cunoască cu ce se ocupă Serviciul Vamal, Ministerul economiei, Ministerul de Finanțe și Fiscul.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

12 600 de lei este salariul pentru care moldovenii ar rămâne în țară să muncească. Asta în timp ce acum doi ani salariul cerut de moldoveni era cu 2 700 de lei m ai mic. Acesta este de fapt și pragul sărăciei în Republica Moldova. Or, în condițiile în care câștigul salarial mediu constituie 6900 lei majoritatea populației angajată din Republica Moldova este la limita subzistenței, susține în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Victor Ursu.

Un indicator că populația e la limita sărăciei este că aproape jumătate din venituri moldovenii le cheltuie pe mâncare – 43%, 18% pentru întreținerea locuinței și aproape 11% pentru îmbrăcăminte.

Limita subzistenței moldovenilor este confirmată și de sursa venitorilor. Aproape 44% din venituri provin din salarii, iar o sursă importantă rămân remitențele a căror pondere e de aproape 15%. Acest lucru arată că  dacă cetăţenii nu ar fi beneficiat de venituri de peste hotare, rata sărăciei absolute la nivel naţional ar fi fost de 30.2%, faţă de cea înregistrată de 12.7%. Totodată, la sate s-ar fi constatat un nivel al sărăciei de 40%, comparativ cu rata existentă de 18.8%, iar la oraşe nivelul sărăciei ar fi fost de 17.2%, comparativ cu nivelul actual de 4.6%. Astfel, bunăstarea cetățenilor din Republica Moldova este dependentă în mare măsură de transferurile emigranților de peste hotare.

Datele Biroului Național de Statistică relev că cetăţenii din mediul urban dispun de venituri de 1.5 ori mai mari decît locuitorii din sate. Veniturile populaţiei din mediul urban sînt în medie cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Totodată, populaţia din mediul urban dispune de venituri preponderent din salarii (54%) şi prestaţii sociale (19%), iar pentru populaţia din mediul rural veniturile salariale constituie doar 28.3%, ceea ce vorbeşte despre lipsa locurilor de muncă în localităţile rurale şi despre salariile mici plătite. Celelalte venituri sunt formate din prestaţii sociale (21%), transferuri de peste hotare (23%) şi activităţi individuale agricole (17.8%).

Reducerea sărăciei constituie una dintre priorităţile-cheie ale Guvernului Republicii Moldova. Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” îşi propune, pînă în anul 2020 să scoată din sărăcie cel puţin 149 mii cetăţeni sau peste 20% din cei aflaţi în sărăcie extremă. Progresul în reducerea sărăciei este generat de implementarea consecventă, eficientă şi coordonată a politicilor economice şi sociale, capabile să genereze locuri de muncă suficiente şi să asigure un grad înalt de incluziune socială a tuturor membrilor societăţii, un accent deosebit fiind pus pe dezvoltarea programelor de susţinere socială a populaţiei şi de ocupare a forţei de muncă, precum şi pe măsurile în domeniul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi modernizării agriculturii.

Sărăcia continuă să afecteze categoriile tradiţional vulnerabile ale populaţiei: familiile care depind de activităţile agricole, persoanele în etate, persoanele fără studii şi aptitudini profesionale, gospodăriile numeroase şi cele formate din mai mulţi copii. Totuşi, cea mai vulnerabilă categorie a populaţiei s-au dovedit a fi familiile cu 3 și mai mulți copii, înregistrînd o rată a sărăciei de 34.6%. Nivelul sărăciei la categoria respectivă depăşeşte de 3 ori media pe ţară, iar în comparație cu anul precedent situația nu s-a îmbunătățit. Sistemul de protecţie socială nu este destul de eficient în protejarea copiilor de sărăcie.

Victor Ursu a concluzionat că  Republica Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa. Iar în cazul în care autoritățile nu vor lua măsurile de rigoare pentru impulsionarea creșterii economice bazată pe producție nu pe consum stimulat cea mai mare parte a populație va continua să fie limita subzistenței, iar acest lucru va stimula și mai mult migrația.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Este unicul logoped din raionul Sîngerei, iar printre beneficiarii sunt copii cu autism, sindromul Down, copii cu tulburări auditive, adolescenți și adulți aflați în situații de criză, de la 2 la 63 de ani. Este vorba de Aliona Ivanenco, tânăra care deschis acum cinci ani Cabinetul particular de consiliere psihologică și logopedie în orașul Sîngerei. Aniversarea cabinetului din 4 octombrie a coincis și cu Ziua Ușilor Deschise, desfășurată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Ambasada Lituaniei în Republica Moldova.

„Institutul nostru a decis prin inițiativa «Dezvoltare locală prin implicare egală», să promoveze istoriile de succes ale femeilor din Republica Moldova,să încurajăm și să arătăm că femeile au potențial și să-și dezvolte ideile și extindă afacerile. Avem foarte multe lucruri frumoase și femeile ar trebui să învețe unele de la altele și să aibă curaj și perseverență. Ne bucurăm că am putut să o cunoaștem pe Aliona Ivanenco și istoria ei de succes”, a subliniat Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”.

„Aliona Ivanenco activează de cinci ani în cadrul Incubatorului de afaceri și este un exemplu demn de urmat, deoarece demonstrează prin munca sa, prin încrederea în sine, insistență și străduință că se poate. Atunci când îți dorești, poți face ce vrei și cred că e cel mai bun exemplu pentru expresia «Omul sfințește locul». Istoria familiei Ivanenco este o istorie de succes a raionului și îi doresc să urce cu pași siguri mai departe”, îndeamnă Ludmila Prociuc, administratoarea Incubatorului de afaceri din orașul Sîngerei.

Iar Vitalie Tabarcea, șeful secției Administrație publică de la Consiliul raional Sîngerei este de următoarea părere: „Familia Ivanenco face un lucru nobil și atunci când un copil are o dicție frumoasă, el se face remarcat. Sunt sigur că părinții sunt mulțumiți de rezultatele obținute de copiii lor cu ajutorul consilierii la cabinetul de logopedie. Sper mult ca cabinetul logopedic Alionei Ivanenco să devină un centru regional pentru zona de Nord a țării”.

Istoria de succes a Alionei Ivanenco, fondatoarea cabinetului de logopedie începe în 2014 și urmărește să contribuie la integrarea socială și sprijin acordat comunității prin servicii de consiliere psihologică și logopedie copiilor și adulților aflați în dificultate. Scopul serviciului este de a oferi suport prin sfaturi concrete și materiale de lucru, în depășirea tulburărilor de vorbire tuturor copiilor, pentru ca acestea să fie tratate în copilărie și să nu se transforme în deprinderi greșite. Astfel, în decursul celor cinci ani de activitate, Cabinetul de consiliere psihologică și logopedie a oferit peste 8 000 de ședințe de logopedie și consiliere în cei cinci ani de activitate..

„Tot acest succes a fost clădit pe multe pietre și impedimente, eșecuri și greutăți. Dra lucrurile au evoluat frumos. Este vorba de o istorie de viață a familiei noastre. Când eram clasa 12 am decis să devin psiholog și după moartea tatălui meu, am dezvoltat o empatie față de semenii mei. Atunci am decis că trebuie să fac o schimbare și când am descoperit psihologia mi-am dat seama că este domeniul meu. Peste ani, am înțeles că a fost cea mai bună decizie și cel mai bun gând care a devenit realitate. Când am decis să deschid un cabinet de logopedie oamenii se uitau straniu la mine. Astăzi ne concentrăm să creștem o generație sănătoasă, o generație care să poată facă față tehnologiei noi și am câte 10-12 ședințe zilnic cu beneficiari din toată țara și chiar din România. Pe viitor îmi doresc să deschid un centru ca cât mai mulți copii să aibă acces la servicii logopedice și eu vreau să se vorbească despre investiția pe care o facem pentru educația copiilor din țara noastră și să intrăm în casele fiecărei familii”, spune psihologul-cliniacian și logopedul Aliona Ivanenco.

Pe parcursul Zilei Ușilor Deschise, participanții la eveniment și-au exprimat aprecierea față de munca depusă de Aliona Ivanenco și au aflat despre experiența și pașii unei istorii de succes în domeniul antreprenoriatului feminin.

„O felicit pe Aliona deoarece, pe lângă vocația, a găsit și o misiune în viață pentru că fiecare dintre noi trebuie să ofere omenirii ceva în plus. E un specialist extraordinar. Am văzut o persoană pe care soțul a adus-o după un atac cerebral la Aliona și am fost surprinsă să o văd peste jumătate de an urcând singură treptele. Asta a fost ceva emoțional și pentru astfel de lucruri merită să-ți trăiești viața. Felicitări pentru calea care a ales-o și știu sigur că nu aici se va opri perioada ei de realizare”, spune Tatiana Gherciu, părinte care a beneficiat de serviciile centrului de logopedie ale Alionei Ivanenco.

„De la doi ani umblăm după tratamente și după atâtea încercări, am fost sfătuit-o de soacra mea să mergem la Aliona. Chiar de suntem de la Bălți, copilul face de două, trei ori pe săptămână ore de logopedie. Suntem foarte recunoscători Alionei. Ea iubește lucrul, iubește viața și permanent este înțelegătoare, un specialist care simte copilul și nu este un șablon”, este de părere Diana, mămica unui copil cu autism care beneficiază de serviciile Cabinetului de logopedie și consiliere psihologică din orașul Sîngerei.

Iar Lidia Bîrsanu, rezidentă la Incubatorul de afaceri din Sîngerei povestește: „De când o cunosc pe Aliona privesc copiii cu nevoi speciale cu alți ochii, ca fiind ca copiii mei și îmi dau seama câtă muncă depune pentru ei. Aliona a adus un aport important în ceea ce am și eu astăzi”.

Pentru părinții care se confruntă cu dificultăți de pronunție la copii, dar și pentru specialiști, Aliona Ivanenco a creat platforma www.logopediemoldova.com; platformă ce oferă soluții concrete de depășire a tulburărilor de vorbire, dar și modele de materiale de lucru. În parteneriat cu soțul său, Ivanenco Veaceslav, au lansat o tipografie, în cadrul căreia elaborează și tipăresc materiale educative pentru copiii cu tulburări de vorbire și copiii cu autism, înregistrând marca comercială „Kartolino-Art”. Compania are contracte cu școli, grădinițe, centre educaționale, pentru care elaborează la cerere materialele pentru copiii cu tulburări de vorbire și copiii cu autism. În mai 2019, familia Ivanenco, prin intermediul programului „Femei în Afaceri”, a lansat aplicația educativă mobile Kartolino, prin intermediul căreia și-au propus să contribuie la îmbunătățirea pronunției și la dezvoltarea proceselor cognitive la copii. În anul 2017, „Kartolino-Art” a fost apreciat cu premiul pentru responsabilitate socială din partea ODIMM.

Proiectul „Dezvoltare regională prin implicare egală” urmează a fi realizat până în luna octombrie 2019, timp în care cele două instituții partenere își vor consolida eforturile pentru a crește gradul de conștientizare privind rolul activ al femeii în regiunile Republicii Moldova.

Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

……………..

Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Protecția mediului apare ca o problemă importantă când iese în evidență calitatea vieții. Unul din exemple este stația de epurare din municipiul Chișinău care creează foarte multe incomodități  pentru locuitorii Chișinăului. Pe timpul URSS-ului marile întreprinderi de producere stație de pretratare a apei reziduale. Situația s-a schimbat după anul 90 când respectivele întreprinderi au fost privatizate și pe primul plan au fost puse creșterea veniturilor prin eficientizarea costurilor. Iar apele reziduale sunt deversate direct în râul Bâc, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca.

Republica Moldova are adoptate foarte multe strategii, legi și hotărâri ale Guvernului prin care acordă o atenție deosebită protecției mediului. Un exemplu este hotărârea de Guvern 950 din 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisaruri de apă pentru localităţile urbane şi rurale. Acest act normativ conține mai multe prevederi pe care agenții economici trebuie să le îndeplinească protecția mediului pentru  însă acest lucru nu se întâmplă. Cauza este neglijarea protecției mediului în favoarea activității economice. De regulă, agenții economici care au încălcat normele de deversare a apelor uzate nu sunt penalizați pentru a nu le afecta veniturile. În multe cazuri, Iar Inspectoratul pentru Mediului nu a aplicat sancțiuni agenților economici din cauza implicării politicului.

”Construcția stațiilor de preepurare costă foarte mulți bani. Implementarea dispozițiilor acestui act normativ necesită timp dar și resurse financiare importante. Astfel, elaborarea programului tehnic și de investiții pentru punerea în aplicare a cerințelor privind tratarea apelor urbane reziduale urmează a fi pus în aplicare termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a AA. Există un șir de probleme care împiedică implementarea actului normativ. O problemă foarte mare este că nu reglementat mecanismul de calculare a plăților pentru Concentrațiile maxim admisibile MA și un mecanism pentru prejudiciu adus sistemelor de canalizare”, susține Berbeca.

Legislația stabilește și obligă fiecare agent economic care are activitate de producție să aibă stație de preepurare. Este vorba în special de cei din domeniul vinicol, lactatelor, mezelurilor. Problema cea mai  mare a reprezentanților din domeniul apei și sanitației este că nu au mecanisme de a verifica felul în care agenții economici respectă cadrul legal privind deversările de apă în sistemul de canalizare. Totodată, aceste ape reziduale dăunează și stației de epurare din Chișinău care funcționează în baza unui mecanism de tratare biologică a apei, care nu poate face față ca urmare a concentrației mari de poluanți.

Berbeca a concluzionat că statul are câteva soluții, fie acordă subvenții agenților pentru epurarea apelor reziduale sau decide să nu facă nimic. Pe de altă parte statul ar putea obliga agenții economici să construiască infrastructura necesară pentru a reduce din efectele activității economice asupra calității vieții oamenilor. Însă acestea costuri sunt foarte mari și, drept urmare, preferă să neglijeze problema. În același timp, stația de epurare din Chișinău este foarte veche și necesită investiții foarte mari pentru a face față problemelor cu care se confruntă orașul. Dar acest fapt, pe lângă reconstrucția stației de epurare trebuie să fie completat de un proces prin care marile întreprinderi economice să construiască propriile stații de pre-epurare. 

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Europa Liberă.

Acum ceva vreme inflația în Republica Moldova era mai sus de 10% anual. Or, obiectivul BNM a fost să reducă inflația la o cifră. După care să o aducă la parametrii de 5%. Mai mulți ani consecutiv acest obiectiv a fost atins. Însă am avut criza din anul 2014, deprecierea din anii următori a monedei naționale care a dus la creșterea prețurilor. Anul trecut inflația a fost de doar 2,2%. Anul acest asistăm la o accelerare a prețurilor, iar acest lucru va continua. În cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a spus că intervenția abuzivă a politicului în economie, deprecierea monedei naționale și monopolurile din piață duc la scumpiri.

Impactul scumpirilor asupra cetățenilor este puternic în condițiile în care mai mult de jumătate din venituri sunt direcționate pentru produsele alimentare. BNS creează un coș mediu de consum în baza căruia stabilește creșterea prețurilor. Însă populația săracă are alt coș de consum față de cei cu vinituri ridicate. La fel putem spune și pe categorii de cetățeni: pensionari versus tineri. De exemplu, în luna august comparativ cu perioada similară de anul trecut creșterea prețurilor a fost de 5,5% însă senzația scumpirilor a produselor a fost mult mai mare. Dacă luăm creșterea prețurilor per general creșterea a fost de 5,5%. Însă, dacă ne axăm strict pe produsele alimentare avem o creștere de peste 8%. Produsele alimentare se scumpesc an de an și acest lucru are un impact direct asupra celor mai sărace pături ale populației. ”Senzația mai mare de scumpire a produselor alimentare este că în structura coșului de consum predomină produsele alimentare. În ultimii cinci ani prețurile au crescut cu 39%, iar produsele alimentare cu 50%. Pentru comparație, pensia s-a majorat tot cu 50%. Altfel spus majorarea pensiei comparativ cu inflația în valoare reală nu a crescut deloc. Această creștere a prețurilor la produsele alimentare a însemnat de fapt însărăcirea populației.

Cel mai clar s-a văzut în 2016 și 2017 când prețurile au crescut mai rapid față de salarii și pensii”, a precizat Ioniță. Accelerarea majorii prețurilor și actualul sistem de indexare a pensiilor sunt incompatibile. De exemplu în 2019 indexarea va fi de puțin peste 5%, iar scumpirea produselor alimentare va fi de 8%. Altfel spus, pensionarii își vor permite să procure mai puține produse față de anul trecut. Potrivit lui Ioniță, prețurile în Republica Moldova cresc ca urmare a consumului neacoperit cu producere. Într-un an și jumătate de când a început ascensiunea împrumuturilor contractate de persoanele fizice, banii au fost direcționați în consum. S-a mai întâmplat un lucru, Guvernul a redus povara fiscală pentru angajați, aparent e bine, dar într-o economie bolnavă cum este cea a Republicii Moldova lucrul acesta are efect neplăcut. Drept rezultat cetățenii au primit suplimentar 2 miliarde de lei. Astfel, avem 4-5 miliarde de lei credite consum la care se mai adaugă 2 miliarde de pe urma majorării veniturilor care la fel au fost băgați în consum. În cazul în care cei 2 miliarde de lei erau colectați sub formă de impozite Guvernul trebuia să repare drumuri, școli, dar așa s-a dezis de investițiile capitale. Într-o economie sănătoasă majorarea consumului generează creștere economică. Or, în economia Republicii Moldova efectul a fost invers, creșterea consumului a dus la majorarea importurilor. În ultimul an acestea a avut o creștere de 450 de milioane USD, iar exporturile au fost pe zero. Altfel spus, consumul fără producție a dus la majorarea cererii de valută, care a trebuit să fie luată din rezervele BNM. În plus, a fost depreciată moneda națională, care contribuit cu jumătate valoarea majorării prețurilor. Încă un element care a dus la creșterea prețurilor este intervenția abuzivă a politicului în viața economică.

Economia Republicii Moldova este slabă și monopolizată. De exemplu gazul, lumina, apa le procurăm în baza prețurilor reglementate. Dacă ar exista o economie funcțională niște agenții independente atunci poate prețurile s-ar forma în funcție de realitatea economică. Avem însă o intervenție abuzivă a politicului și în ajun de alegeri prețurile nu sunt majorate chiar dacă este necesar. În prezent, asistăm la parada creșterii prețurilor și acest lucru s-a început cu scumpirea energiei electrice după care vor urma și celelalte utilități. Dar asta este pe de o parte. Pe de alta avem monopolurile o parte sunt declarate, dar avem multe nedeclarate. Pentru nimeni nu este un secret că pe foarte multe piețe avem unul sau doi jucători ca urmare a pieței slabe a Republicii Moldova. Monopoliștii sunt constrânși de guvern în ajun de alegeri să nu majoreze prețurile, în schimb au frâu liber după alegeri și majorează, deseori peste limita necesară. În concluzie, economistul a spus că consumul, care este factor de creștere economică în alte țări în Moldova este o durere de cap, deoarece provoacă creșterea importurilor, deprecierea valutei naționale, creșterea prețurilor și însărăceirea populației.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.