Anul 2020 a început cu scumpirea călătorilor interurbane, precedată de majorarea prețurilor la carburanți. Ulterior proprietarii microbuzelor au cerut și ei majorarea costului călătorii până la șase lei. Însă este puțin probabil că vor urma alte creșteri de prețuri și tarife, deși mai mulți experți sunt de părere că urmează un val de scumpiri, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, comentatorul Vlad Bercu.
Deciziile privind tarifele și prețurile într-un an electoral sfidează logica economică normală, dar care au o logică politică de fier, ajutarea forțelor de la guvernare să câștige electoratul. Așa s-a întâmplat în 2018, când ne pregăteam de alegerile parlamentare, a continuat în 2019 când la început de an au avut loc alegeri parlamentare, iar în toamnă – alegeri locale. Așa probabil va fi și în anul 2020 când vom avea alegerii prezidențiale. Socialiștii au declarat deja că nu vor admite majorări de prețuri, ci vor monitoriza modul în care vor fi formate. Șeful statului, Igor Dodon a spus că nu va fi nicio majorare după ce transportatorii au cerut majorarea costului călătoriei în municipiul Chișinău. Într-un final însă plătește consumatorul, care se trezește peste o anumită perioadă de timp cu majorări bruște, care ar putea fi evitate dacă acest lucru s-ar face treptat pentru evitarea șocurilor ulterioare, dar pierde și producătorul sau furnizorul.
”Mult s-a vorbit despre tarifele la gazele naturale că vor fi majorate. Însă conducerea Moldovagaz a infirmat acest lucru. Directorul Moldovagaz a declarat că există pierderi cauzate de inconsecvențele tarifare și necesitatea compensării acestor pierderi. Actualele prețuri au fost aprobate în anul 2018, care prevedeau un preț de achiziție de 178 USD pe mia de metri cubi la un curs de 17,68 lei/USD. În final prețul de import a gazelor în anul 2018 a fost de 217 USD pentru o mie de metri cubi, iar în anul 2019 de 233 USD. Astfel, doar în urma majorării prețului de import, Moldovagaz a generat devierii financiare de peste 1,5 miliarde de lei. Este evident că Moldovagaz nu va cere majorarea tarifului la gaz, acesta va face ajustări pe fundalul reducerii prețului de import a gazului, dar va avea și o altă preocupare urmare a restructurării companiilor de distribuție. Administrația întreprinderii nu este preocupată de tarife cât de restructurare, normă prevăzută de angajamentele Chișinăului față de UE”, a opinat Vlad Bercu.
Cât privește scumpirile la benzină și motorină acestea au fost justificate ca urmare a majorării accizelor cu 10%, dar și a creșterii prețurilor la bursele internaționale. Deși pentru Republica Moldova mai relevant ar fi prețul de import și nu cel de la burse, care prevede livrării peste câteva luni. Petroliștii ar trebui să anunțe ANRE, timp cu trei zile, iar aceasta să dea explicații ca să vedem cât de justificat este prețul majorat. O altă întrebare, de ce nu se micșorează prețul atunci când scad cotațiile?
Pe de altă parte, prețul la călătoriile cu microbuzul nu a fost modificat, potrivit transportatorilor, din 2006 deși ei au cerut de nenumărate ori acest lucru. Evident că majorările nemulțumesc consumatorii, iar tărăgănarea cu mai mult de zece ani ar putea duce la scumpiri bruște. Însă problema microbuzelor ar trebui să fie privită în complexitate prin restructurarea respectivului tip de transport în condițiile în care multe microbuze au un termen de exploatare foarte mare. Microbuzele ar trebui înlocuite cu autobuze, troleibuze. Acest lucru ar degaja și traficul din capitală.
Potrivit comentatorului, este evident că într-un an electoral autoritățile nu vor admite majorări de tarife. Mai ales că șeful statului, Igor Dodon a declarat că la stabilirea prețului la carburanți s-ar putea reveni la mecanismul de până în anul 2018 când ANRE stabilea un preț plafon. Totodată, pe lângă prim-ministru a fost creat un grup de lucru, care va monitoriza majorările de prețuri și argumentarea lor. Deocamdată nu este clar ce vor întreprinde în cazul constatării prețurilor mai mari. S-a declarat doar că statul are mai multe pârghii, cum ar fi Consiliul Concurenței, ANRE și alte instituții.
Unele declarații privind majorarea prețurilor lasă mai multe semne de întrebare. De exemplu, șeful statului declara că: ”unele prețuri nu au argumente economice și acest lucru trebuie clarificat”. Astfel, ori prețurile nu sunt argumentate economic sau acest lucru trebuie clarificat. Inițial trebuie de clarificat și ulterior trebuie făcute declarații că sunt sau nu argumentate economic.
Vlad Bercu a concluzionat că grupul de lucru pe lângă primul-ministru va face lumină în modul de formare a prețurilor. Important este ca, într-un final, să fie informat consumatorul despre analizele făcute. Însă, în unele cazuri, nu este atât de stringentă problema prețurilor, cât problema veniturilor mici ale consumatorilor.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
La finele anului 2019 a apărut știrea că în Republica Moldova vor mai fi construite două aeroporturi. Subiect care a divizat societatea. Sunt din cei care argumentează necesitatea construcției aeroporturilor și sunt din cei care critică. Criticii spun că ideea nu poartă un caracter economic ci mai degrabă unul politic și geopolitic, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
Subiectul aeroporturilor nu este unul nou în Republica Moldova. Cel mai răsunător caz este cel al Aeroportului Internațional Chișinău și anume modul în care a fost acesta concesionat în anul 2013. Responsabil de concesionare a fost ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, reprezentant din partea PDM. Atunci a fost anunțat concursul, însă până la urma nu a fost clar cum s-a întâmplat și ce s-a întâmplat. Într-un final aeroportul a fost concesionat unei companii din Habarovsk, Federația Rusă. Argumentul concesionării a fost modernizarea acestuia în condițiile în care nu mai corespunde standardelor și rigorilor internaționale ale infrastructurii aeroportuare. La acel moment, se anunța intenția de transformare a aeroportului într-un hub internațional, ca o punte de legătură dintre Est și Vest. Însă a acest lucru a rămas la nivelul declarațiilor, ca ulterior să aflăm cu stupoare că aeroportul este gestionat de controversatul politician, Ilan Șor.
”Despre necesitatea reîntoarcerii aeroportului în proprietatea statului s-a vorbit de mai mult timp. Mai multe partide au inițiat proceduri. Ba mai mult, pentru ex-premierul, Valeriu Streleț a fost o prioritate în scurtul său mandat din anul 2015 de a clarifica ce s-a întâmplat cu concesionarea. În 2019 pe timpul Guvernului Maiei Sandu un grup de deputați au organizat o comisie de anchetă, care a constatat că Aeroportul Chișinău a fost concesionat ilicit și trebuie întors în proprietatea statului. În rezultat Maia Sandu a dispus instituirea sechestrului pe activele aeroportului. Pe neașteptate am aflat că proprietar a devenit miliardarul Nathaniel Rothschild, iar la sfârșit de an acesta a declarat că nu mai este interesat de aeroport, iar proprietar a devenit omul de afaceri rus, Andrei Goncharenko. Șeful statului, Igor Dodon deși a declarat de nenumărate ori că aeroportul trebuie reîntors în proprietatea statului nu a întreprins nimic”, a spus Tăbârță.
Un detaliu important în infrastructura aeroportuară a Republicii Moldova este și cel referitor la aeroportul de la Tiraspol. Subiectul redeschiderii acestuia s-a încercat a fi pus pe agenda discuțiilor începând cu anul 2012 de pretinsele autorități din stânga Nistrului. Or, Chișinăul a spus că aeroportul poate fi funcțional doar când regiunea din stânga Nistrului se va reîntoarce în câmpul juridic al Republicii Moldova. Subiectul s-a acutizat pe fundalul războiului din estul Ucrainei (anul 2014) când, până la acea vreme, deplasările oficialilor ruși și a liderilor din regiunea transnistreană se făceau prin aeroportul de la Odesa. Ulterior, după izbucnirea conflictului din Ucraina oficialii ruși și liderii transnistreni trebuiau să vină pe la Chișinău pentru a se deplasa în și din regiunea transnistreană. Or, pentru Moscova este vital subiectul aeroportului în contextul schimbul militarilor din stânga Nistrului. După conflictul din Ucraina, Tiraspolul a rămas izolat de Federația Rusă, de aceea deschiderea aeroportului de la Tiraspol este un subiect actual pentru Moscova.
Potrivit analistului Ion Tăbârță, subiectul dezvoltării infrastructurii aeroportuare regionale din Republica Moldova este promovat insistent, atât de premierul Ion Chicu, cât și președintele Igor Dodon. Cei doi înalți oficiali au anunțat despre deschiderea a două aeroporturi la Ceadîr-Lunga și Bălți, unde deja este o pistă. Ca alternativă la nordul Republicii Moldova mai este și aeroportul de la Mărculești, care în perioada sovietică a fost un unul militar, iar din punct de vedere logistic investițiile ar fi mult mai mici.
Subiectul aeroporturilor este promovat intens de Igor Dodon, dar cu foarte puține informații oferite publicului. Șeful statului a declarat că trebuie spart monopolul Aeroportului Internațional Chișinău și că deschiderea unui aport internațional regional va fi o inițiativă public-privată. Mulți analiști susțin că deschiderea celor două aeroporturi nu se face din rațiuni economice ci mai degrabă politice. Totodată, nu putem spune că Aeroportul Chișinău este folosit la capacitate maximă. Astfel, cât nu există o claritate economică nu puteam vorbi de deschiderea de noi aeroporturi.
Dacă se va insista pe acest subiect, fără studii de fezabilitate economică și transparență maximă a procesului, atunci argumentul de construcție a celor două aeroporturi este mai degrabă unul politic și nu economic, cu conotație geopolitică în interesele Moscovei, nu ale Chișinăului. Atât timp cât Federația Rusă nu are conexiune directă pe uscat și maritim cu regiunea din stânga Nistrului, dar și cu întreg teritoriul Republicii Moldova, unica legătură directă este cea aeriană. În asemenea condiții, dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din Republica Moldova ar fi în interesele politice și geopolitice ale Federației Ruse. Dacă ne uităm pe hartă vedem clar o linie: Tiraspol-Ceadîr-Lunga-Giurgiulești. Subiectul portului de la Giurgiulești la fel a fost pus în discuție de Dodon și Chicu, care au vorbit despre un investitor rus, dar la fel în condiții neclare.
„Dacă actualul Guvern al Republicii Moldova și președintele Igor Dodon vor merge mai departe pentru deschiderea celor două aeroporturi atunci avem nevoie de transparență maximă și studiu de fezabilitate. Iar în cazul parteneriatelor publice-private avem nevoie să știm cine sunt acei investitori. În caz contrar, ne putem pomeni că active strategice ale Republicii Moldova au fost concesionate altui stat, iar dezvoltarea infrastructurii aeroportuare e făcută pentru interesele politice și geopolitice ale altui stat”, a concluzionat analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Fiecare a treia companie de stat din Republica Moldova înregistrează pierderi, iar situația se înrăutățește de la un an la altul. În anul 2018, ponderea întreprinderilor de stat care au fost pe profit s-a redus la 60% de la 62,6%, cifră înregistrată în 2017, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic„ economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Analiza activității economico-financiare arată că, profitul net obținut de companiile de stat s-a redus de aproximativ 10 ori. Dacă, în anul 2017, per ansamblu a fost obținut un profit de 148,9 milioane lei, atunci în 2018, profitul net contabilizat a fost de doar 15,9 milioane lei.
Companiile de stat înregistrează o rentabilitate economică de 0,23%, altfel spus, la fiecare leu investit a fost obținut un profit de 23 de bani. Rentabilitatea financiară a constituit în 2018 - 0,1% sau la fiecare leu capital propriu a fost obținut 10 bani profit net.
În topul companiilor care înregistrează pierderi sunt: Calea Ferată din Moldova – 73,1 milioane lei, Aeroportul Internațional Mărculești – 19,9 milioane lei, Editura Universul – 9,6 milioane lei, și Protecția Solului și Îmbunătățiri funciare – 4,0 milioane lei. La polul opus, cele mai mari profituri le contabilizează Moldelectrica – 28,6 milioane lei , Posta Moldovei – 19,6 milioane lei, Fabrica de sticlă din Chișinău – 12,6 milioane lei și Nodul Hidroenergetic Costești - 12,4 milioane lei.
”Un risc pe termen mediu reprezintă acumularea de pierderi şi de arierate la companiile în care statul este acţionar. În cazul în care acestea nu reuşesc să acopere pierderile financiare, datoriile și, respectiv, să îşi eficientizeze activitatea, Guvernul este obligat să intervină cu resurse publice, ceea ce poate conduce la deteriorarea situaţiei finanţelor publice (creşterea deficitului bugetar). La sfârșitul anului 2018 creanțele companiilor de stat însumau 6 miliarde lei, dintre care 2,4 miliarde acumulate doar în anul 2018, restul fiind datorii pe termen lung”, a opinat Diana Enachi.
În Registrul patrimoniului public ținut de Agenția Proprietății Publice de avem circa 220 companii de sat și 86 societăți comerciale cu capital de stat, dintre care 63 – dețin capital integral sau majoritar de stat.
Economista a concluzionat că deși, per ansamblu, întreprinderile de stat înregistrează o rentabilitate satisfăcătoare, sunt în șir de întreprinderi ale căror active nete sunt mult mai mici față de capitalul social, iar datoriile depășesc activele acestora. Este necesară o analiză a situației economico-financiare a fiecărei companii și oportunitatea menținerii de către stat sau privatizări entităților care nu reușesc să găsească soluții pentru eficientizarea activității economice, să genereze venituri pentru acoperirea datorilor acumulate și să asigure servicii de calitate pentru cetățeni. Este demonstrat că privații au o responsabilitate și un interes mai mare, fapt transpus în eficientă și eficacitate. Or, statul trebuie să păstreze în gestiune doar întrepriderile de importanță strategică, sectoare cu monopoluri naturale.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Anul 2019 a fost marcat de turbulențe politice, decizii surpriză de modificare a ratei de politică monetară, creșterea îndatorării populației, diminuarea turației exporturilor și a remiterilor. Iar pe sfârșit de an Compania Avia Invest, care administrează Aeroportul Internațional Chișinău a cedat controlul către Komaksavia Airport Invest Ltd, controlată de oligarhul rus Andrei Goncharenko, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Victor Ursu.
În rezultatul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, primele organizate în baza unui sistem electoral mixt paralel, au acces 3 partide politice, 1 bloc electoral și 3 candidați independenți: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 35 mandate, Partidul Democrat din Moldova – 30 mandate, Blocul electoral ACUM – 26 mandate, Partidul Șor – 7 mandat. În data de 8 iunie când expira termenul de formare a unei coaliții PSRM și Blocul ACUM au format o coaliție temporară. În aceiași zi a a fost numit Guvernul Sandu. Acesta a primit susținerea partenerilor de dezvoltare și practic într-un timp record a reușit să deblocheze susținerea financiară. Astfel după o perioadă de incertitudine, businessul a răsuflat ușurat că incertitudinea politică s-a sfârșit. Toate bune și frumoase când la 12 noiembrie guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură. Motiv pentru demisia guvernului a servit proiectul legii asumat prin răspundere de către guvern, care i-ar fi permis primului ministru să facă preselecția candidaților pentru funcția de procuror general.
”În vara anului 2019, pe fundalul turbulențelor politice, BNM a înăsprit politica monetară de la 6,5% anual la 7,5% anual. Însă pe 19 decembrie curent BNM relaxează politica monetară. Banca centrală a redus rata de bază cu două puncte procentuale la 5,5% anual și rezervelor obligatorii în 2 etape până la 41%. Decizia reglementatorului trezește anumite semne de întrebare pe fundalul unui buget populist adoptat de majoritatea neformală PSRM și PD în preajma unui an electoral. Or, acest lucru ar favoriza contractarea de la băncile comerciale a împrumuturilor mai ieftine. Relaxarea politicii monetare ar elibera din băncii circa 600-700 milioane de lei, ceea ce ar putea crea presiuni inflaționiste”, susține Victor Ursu.
În același timp, în anul 2019 a fost finalizată procedura de transparentizare a acționariatului băncilor moldovenești. Este vorba de vinderea pachetului de peste 60% investitorului bulgar DOVERIE UNITED-HOLDING AD. Astfel, în prezent, investitorii străinii au ajuns să controleze 90% din sistemul bancar moldovenesc. Totuși, Group Societe Generale a renunțat la instituția financiară din Republica. Deși strategia grupul s-a retras din mai multe țări, asta relevă că Republica Moldova nu este atractivă pentru marii investitori.
Potrivit lui Victor Ursu am asistat la un fenomen neobișnuit în Republica Moldova este vorba de creșterea îndatorării populației. Este vorba în primul rând de sectorul de microfinanțare, care a ajuns să dețină 20% din totalul împrumuturilor acordate. Totodată a fost înregistrat un record pe piața financiară, volumul de credite a depășit nivelul de 50 miliarde lei. Prima dată acest record a fost stabilit acum 5 ani în urmă în octombrie 2014, când pentru o singură lună volumul total al creditelor din economie s-a ridicat la 51,6 miliarde lei. Apoi a urmat cea mai lungă și profundă criză bancară din istoria țării, care a durat 3,5 ani până în februarie 2018, când volumul total al creditelor a scăzut cu 11,6 miliarde lei până la nivelul de 39 miliarde lei.
Un alt eveniment din economia Republicii Moldova a fost că pe parcursul anului 2019 transferurile din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a fost în continua scădere. Statistica transferurilor nete și ajustate sezonier, care este publicată de către Banca Națională a Moldovei, arată o contractare aproape în fiecare lună, cu excepția lunilor aprilie și septembrie, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Cumulativ, în primele zece luni ale 2019 volumul transferurilor nete ajustate sezonier s-a diminuat cu 5% comparativ cu anul precedent.
Totodată, în anul 2019 a fost înregistrată o temperare a turației exporturilor moldovenești. În 10 luni ale anului 2019, volumul total al livrărilor de mărfuri a înregistrat o majorare modestă de doar 3,4%. Și acest lucru se datorează concentrării exporturilor, atât în profil geografic, cât și sub aspectul structurii produselor exportate. Totodată, este vorba și competitivitatea redusă producătorilor autohtoni, fapt ce subminează sustenabilitatea exporturilor per ansamblu.
Evenimentul, de la sfârșitul anului, care a stârnit multe semne de întrebare a fost cedarea de către Avia Invest, care administrează Aeroportul Internațional Chișinău, companiei Komaksavia Airport Invest Ltd,. Beneficiarul acesteia este omul de afaceri și miliardarul rus Andrei Goncharenko. Acesta numit oligarhul din umbră. Schimbarea proprietarului ridică multe semne de întrebare în condițiile în care experții consideră că acest lucru s-a întâmplat cu știrea președintelui Republicii Moldova, deși acesta s-a arătat surprins de schimbare și a declarat că aeroportul trebuie întors în gestiunea statului.
Victor Ursu a concluzionat că anul 2019 a fost marcat mai mult negativ decât pozitiv economia Republicii Moldova. Iar investitorii străini nu s-au înghesuit să vină să-și plaseze capitalul aici din cauza riscurilor de preluare a afacerilor, birocrației, corupției și lipsei previzibilității Republicii Moldova.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
BNM a adoptat o decizie importantă pentru anul 2020 prin reducerea ratei de bază la 5,5 și reducerea rezervelor obligatorii cu 1,5% in trei etape a câte 0,5%. Rata de bază este dobânda la care banca centrală oferă bani băncilor comerciale sau ratele la care sunt atrase depozitele. Oferirea creditelor și atragerea depozitelor este de fapt politica BNM, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veceslav Ioniță.
Pe parcursul a 20 de ani banca centrală a modificat de 82 de ori rata de bază. Au fost perioade în anii 2000-2001 cânt rata era modificată de 10 ori pe an in fiecare lună. Observăm că rata de bază și rata inflație sunt într-o corelație perfectă. Atunci când inflația era mare în anii 1999-2000 și ajungea la 40%, banca centrală plătea foarte scump pentru bani – 32% pentru a descuraja tendința. Când inflația începea să scadă, BNM reducea rata de bază.
Potrivit lui Ioniță, Republica Moldova a avut cea mai mică rată de bază de 3,5% în anul 2013. De fapt, a fost cea mai lungă perioadă de un an și opt luni când rata de politică monetară a rămas neschimbată. În acea perioadă banii erau ieftini, iar ritmul de creștere al creditelor era foarte mare și am ajuns în octombrie 2014 la 48 miliarde de lei. Asta în timp ce în februarie 2018 am ajuns la minimul 32 miliarde de lei după maxima din 2014. Vedem că rata de bază e sincronizată cu inflația. BNM are grijă ca prețul banilor să fie legat de inflația ca nu cumva oferind prea mulți bani în economie să provoace inflație. Or, în 2014 banii ieftini au impulsionat creditarea, dar au redus din calitatea împrumuturilor. Astfel, în 2016 s-a ajuns la situația când 40% din totalul creditelor erau neperformante.
Politica BNM țintește două lucruri. Pe de o parte banii prea ieftini pot provoca inflație. Dacă nu este inflație există riscul ca băncile să se aventureze în acordarea creditelor neverificate și în rezultat s-ar reduce calitatea lor.
”În 2015 rata de bază a atins maxima istorică de 19,5% din anul 2001. Rat a fost majorată în urma jafului bancar, care a avut loc la sfârșitul anului 2014 după ce BNM a fost nevoită să facă infuzie de capital și pentru a stopa inflația a majorat rata de politică monetară”, a opinat Ioniță.
Vârful crizei a fost trecut în anul 2015, iar ulterior rata de bază a început să scadă. Aceasta a ajuns până la nivelul de 6,5% și s-a menținut un an și șapte luni – al doilea record istoric după anul 2013. Însă în anul 2019 BNM a majorat rata la 7,5%. Acest lucru a avut loc pe fundalul la impulsionarea acordării creditelor de consum. În același timp, relaxarea politicii fiscale a crescut consumul ce a generat majorarea importurilor, care la rândul lor au provocat deficitul de valută, care a dus la deprecierea valutei, care într-un final au dus la creșterea prețurilor. Rata de bază a fost de 6,5% până în anul 2019 ca urmare a inflației mici. În acest an inflația va fi de 8% și în condiția în care acesta este în creștere BNM reduce rata de politică monetară. O decizie atipică față de anii precedenți când pe fundalul inflației în ascensiune, BNM scumpea banii.
”Până în anul 2014 volumul creditelor acordate economiei era proporțional cu volumul depozitelor atrase. 40 miliarde de lei au fost atrase depozite și 35 de miliarde de lei au fost acordate credite. După anul 2014 când a fost înăsprită rata de politică monetară și supravegherea bancară, banca centrală practic a strangulat băncile comerciale. Instituțiile financiare au fost obligate să-și facă ordine, ceea ce a redus și portofoliul de credite la 32 miliarde de lei de la 48 de miliarde de lei. Diminuarea a avut loc exclusiv din contul persoanelor juridice. Am ajuns la situația când în luna octombrie a anului curent volumul depozitelor era de 67 miliarde de lei, iar soldul creditelor acordate era de 40 miliarde de lei. Drept consecință bnm este nevoită sa sterilizeze masa monetară, iar rezervele obligatorii sunt la cota maxima de 42,5% din banii atrași sub formă de depozite băncile comerciale sunt obligate să-i păstreze sub formă de depozite la BNM. Astfel, pentru anul viitor reglementatorul și-a propus să reducă și norma rezervelor obligatorii ceea ce va oferi suplimentar băncilor comerciale circa 700 milioane de lei. În prezent acestea au fost reduse cu 1, 5%, pana la 41%”, a precizat economistul .
48 miliarde de lei, maxima istorică a volumului de credite acordate în anul 2014, 32 miliarde de lei – maxima căderii, iar în luna Noiembrie a anului 2019 am ajuns la 40 miliarde de lei recuperându-se 8 miliarde de lei. Însă recuperarea este diferențiată. 6 miliarde de lei sunt credite oferite persoanelor fizice și doar 2 miliarde de lei businessului. Creșterea creditării se face exclusiv din contul persoanelor fizice. Avem un paradox, BNM dă mai mulți bani pentru stimularea creditării, care va genera consumul populaței, ceea ce va duce la inflație. BNM consideră că după trei ani și jumătate (2014-2018) că a venit timpul ca băncile să crediteze economia după ce și-au făcut ordine pe intern.
Miza este că pentru prima dată în istoria Republicii Moldova de 20, BNM acționează invers pentru că în opinia ei că suntem într-un context invers față de cum a fost până acum Republica Moldova.
Economistul a concluzionat că BNM ieftinește banii pentru anul viitor, relaxează politica monetară în speranța că băncile comerciale vor majora creditarea și a businessului și nu doar a persoanelor fizice. Efectul deciziei BNM va fi simțit pe parcursul anului viitor în condițiile în care diminuarea ratei de bază va fi operată pe parcursul următoarelor trei luni. Anumite rezultate vor putea fi contabilizate în ianuarie anul viitor și validat optimismul atipic al băncii centrale, care speră la impulsionarea creditării economiei.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Până acum ceva vreme Republica Moldova era o țară preponderent agrară, însă datele statistice din ultima perioadă contrazic această afirmație. Este vorba de ascensiunea unor sectoare care arată schimbarea tendințelor economice, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul Ion Tornea.
Potrivit lui, asistăm la avansul sectorului construcțiilor care a ajuns la o pondere de 10% din PIB față de 6,5% cât constituia acum opt ani. La fel, s-a majorat și ponderea activităților și serviciilor publice la 17% de la 14%. Acest lucru demonstrează efectul creșterii cheltuielilor statului pentru serviciile publice. A crescut și ponderea industriei cu 1% și activitățile de intermediere financiară plus 1%. O majorare accentuată se înregistrează în domeniul tehnologiilor informaționale – ponderea acestuia în PIB a crescut cu 0,5 p. p.. Alte sectoare care dețineau o pondere însemnată anterior – tranzacțiile imobiliare s-au redus ponderea în PIB cu 3 puncte procentuale. Agricultura pierde și ea teren, ponderea în PIB reducându-se cu un punct procentual. Evoluțiile pot fi catalogate drept pozitive având în vedere creșterea sectoarelor generatoare de capital și valoare adăugată mai mare: construcțiile, industria și TI. Conform datelor statistice TI au crescut de nouă ori, construcțiile în antrepriză de peste două ori, iar producția industrială de aproape două ori în ultimii opt ani.
Referindu-ne la industrie creșterea se datorează mai ales producției mai mari de mașini, aparate și echipamente electrice. Datele statistice confirmă acest lucru și arată egalarea de către acestea a volumului exporturilor de produse vegetale. Exporturile acestei categorii de produse s-au majorat în medie cu peste 15% anual. Dacă aceste tendințe se mențin vom asista în următorii câțiva ani la depășirea de către acestea a volumului exporturilor de produse agricole.
”Creșterea sectorului construcțiilor se datorează, în mare parte, afluxului de remitențe, iar în IT și industrie o mare însemnătate au avut-o facilitățile și stimulentele acordate. Este vorba de regimul fiscal de 7% din cifra de afaceri pentru companiile rezidentele ale parcurilor IT dar și crearea platformelor industriale, în special zone economice libere, unde rezidenții beneficiază de facilități. De asemenea, este vorba și de atragerea unor investitori mari în sectorul industrial în special de producerea echipamentelor electrice. Efectele de stimulare a investițiilor în IT și facilitățile acordate au avut un rol benefic asupra castor sectoare. Însă este adevărat că pentru menținerea și dezvoltarea sectoarelor este nevoie de atragerea investițiilor, dar și crearea condițiilor adecvate pentru extinderea afacerilor companiilor. Este vorba de asigurarea cu infrastructura necesară și asigurarea cu forță de muncă. Sunt două dintre cele mai importante probleme care împiedică dezvoltarea afacerilor”, a menționat Tornea.
În opinia economistului, facilitățile fiscale nu sunt suficiente pentru ca afacerile să avanseze și să se dezvolte. Constrângerile cele mai mari sunt lipsa infrastructurii, dar și neconcordanța sistemului educațional cu cererea companiilor. Astăzi asistăm la o concurență mare pentru investiții. Or, plasatorii de capital care au venit în căutarea unei forțe de muncă ieftine nu mai sunt actuali, pentru că forța de muncă nu este ieftină și suficient de pregătită pentru a face față companiilor. Republica Moldova trebuie să propună alte avantaje pentru investitori. Este vorba de infrastructură și forța de muncă calitativă. Pentru asigurarea creșterii sectoarelor este nevoie de reforma sectorului învățământului și acest lucru presupune nu doar readaptarea curriculei dar și dotarea laboratoarelor instituțiilor vocațional tehnice. Este nevoie de fortificarea platformelor industriale prin înzestrarea acestora cu infrastructura necesară. Ne referim la infrastructura de utilități a Zonelor Economice Libere a Parcurilor Industriale, dar și atragerea investițiilor pentru crearea infrastructurii de producție (spații de depozitare, hale de producție. Multe țări au deja aceste lucruri chiar dacă au o ofertă mai puțin tentantă în privința costurilor. Faptul că pot oferi investitorilor spații de producție reprezintă un avantaj.
Ion Tornea a concluzionat că pentru a face față concurenței din regiune, dar și a dezvolta sectoarele menționate este nevoie să progresăm în privința infrastructurii dar și în privința forței de muncă care devine o problemă stringentă pentru Republica Moldova.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Recent, românii din toată lumea au sărbătorit Ziua Națională a României. Pentru Republica Moldova, România a făcut mai mult decât un frate sau o soră. România este prima țară, care a recunoscut independența Moldovei și care a deschis prima ambasadă la Chișinău. România a învățat zeci de mii de moldoveni în liceele și universitățile românești, a renovat și a modernizat peste 900 de grădinițe din Republica Moldova, a susținut dotarea tehnică a instituțiilor școlare cu autobuse destinate transportului școlar pentru toate regiunile țării, a susținut proiectele de ordin economic, social, cultural pregătite de sute, poate de mii de entități din Moldova și România, care au fost realizate în țara noastră, precizează în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
În opinia lui Viorel Chivriga, un ajutor necuantificabil din partea României acordat Moldovei, a fost acordat în 2015-2017, și respectiv, în 2013, când Republica Moldova a cunoscut ce reprezintă un război comercial cu cea mai mare țară din lume. România a fost colacul de salvare a Moldovei.
Pe parcursul ultimelor două decenii, relațiile economice dintre Republica Moldova și România s-au dezvoltat ascendent. Volumul schimburilor comerciale a crescut, iar în prezent, România a devenit cea mai importantă piață de desfacere pentru Republica Moldova, devansând toate statele din CSI luate împreună. România este statul care a acordat ajutor permanent Republicii Moldova. Pe partea economică s-au creat conexiuni foarte utile ambelor părți. Dintre 11 mii de întreprinderi cu capital străin peste 1700 de companii sunt cu capital românesc. Ele sunt locomotivele exporturilor moldovenești pe piața Uniunii Europene. În ceea ce privește comerțul, în 2018, acesta a însumat 1,6 miliarde USD, fiind cu mult mai mare comparativ cu alți parteneri comerciali. Totodată, România este prima și în topul statele de unde Republica Moldova importă mărfuri. „E nevoie de atras atenția la sectoarele economiei naționale unde companiile din ambele state ar putea să coopereze, ca în aceste sectoare economice să fie înregistrate rezultate remarcabile. România are experiență în industrie, comerț internațional, consultanță în afaceri și turism. E o experiență care ar ajuta enorm companiile din Republica Moldova. Ba mai mult, e de neprețuit experiența României de accesare a fondurilor europene și de asimilare a resurselor”, a spus Chivriga.
Spre deosebire de relațiile comerciale, relațiile investiționale între cele două țâri sunt mult mai slabe. În pofida tendințelor generale pozitive, potențialul relațiilor economice între cele două ţări nu este pe deplin explorat, constată Chivriga.
Totodată, Directorul de programe atrage atenția asupra oportunităților ratate de către Republica Moldova în condițiile în care România ne-ar putut fi ajuta mult. Este vorba de interconectarea rețelelor electrice dintre ambele state și nefinalizarea tronsonului Iași-Ungheni, care trebuia să fie adus la Chișinău. Deși acest lucru nu rezolvă în totalitate problemele legate de securitatea energetică Republicii Moldova, acesta ar ajuta țara în unele situații de criză dar și de curmare a elementelor de șantaj utilizate de unele state ”prietene”. ”România este un actor important la nivel regional, care asimilează experiență economică și politică, și este o țară care are un cuvânt greu de spus. Este o țară care oferă siguranță, dar și materializează unele așteptări privind dezvoltarea relațiilor noastre”, a precizat Chivriga.
Directorul de programe a concluzionat, că suportul și experiența României sunt importante pentru Republica Moldova. Mai ales că avem foarte multe localități înfrățite aflate pe ambele maluri ale Prutului, iar de pe partea dreaptă vin resurse financiare, experiență, idei, expertiză, și elan de a ajuta la modernizarea localităților Republicii Moldova. Românii trebuie să se ajute, să coopereze și creeze istorii de succes împreună, a finalizat Viorel Chivriga.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Creșterea puternică a creditelor bancare destinate procurării imobilelor și pentru consum este un factor pozitiv, iar pe da altă parte ar putea duce la supra-îndatorarea populației și la o criză a împrumuturilor. Totodată, creditele nebancare vor atinge 10 miliarde de lei în anul 2019, a opinat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, comentatorul Vlad Bercu, care îl citează pe economistul Veaceslav Ioniță.
Creditele de consum au crescut, în ultimii zece ani, de 5 ori iar cele pentru imobil de 26 de ori. Pe da altă parte, companiile de recuperare a datoriilor semnalează că în ultimii doi ani restanțele la credite au crescut de șase ori. Și asta în condițiile în care băncile promovează o politică prudentă în raport cu creditarea persoanelor fizice și juridice. Iar companiile de microcreditare în ultimi ani au fost puse într-un cadru legal mai prudent.
Piața creditelor nebancare a crescut în cinci ani de 2,6 ori de la 3,9 miliarde de lei până la 10,2 miliarde de lei. Piața împrumuturilor acordate de companiile de microfinanțare a crescut de trei ori. Potrivit lui Ioniță, în 2014 companiile nebancare dețineau 7% din cota de piață, iar în 2019 trimestrul trei acestea au ajuns să aibă 21%. Companiile de microcreditare au profitat de criza bancară și au ademenit persoanele fizice cu împrumuturi.
Referindu-se la piața bancară, Vlad Bercu constată o creștere exponențială a împrumuturilor pentru imobil și de consum. În 2009 creditele de consum constituiau 1 miliard de lei, iar în 2019 acestea însumează deja 5 miliarde de lei. Un salt impresionant se atestă și la împrumuturile pentru imobile. Acum zece ani suma creditelor noi acordate de bănci era de 104 milioane de lei, iar în doar în 9 luni ale 2019 suma a depășit 2,6 miliarde de lei. După anul 2009 până la criza bancară creditele pentru imobil au avut o creștere relativ puternică pe fundalul reducerii dobânzilor. Însă criza din 2014 a lovit puternic în acest segment de creditare, pe care l-a redus la jumătate. În următorii ani soldul respectivelor împrumuturi s-a majorat încet. Dar în ultimii doi ani a înregistrat un salt impresionant pe fundalul lansării Programului Prima Casă, iar dobânzile au scăzut sub 10% și au ajuns la un minim record de 6%. Însă în 2019 ca urmare a majorării inflației dobânda a ajuns la 8%.
”Majorarea soldului creditelor a dus și la creșterea datoriilor. În anul 2019 sumele restante la credite de consum au crescut cu 75%. Când vorbim de majorarea datoriilor avem în vedere, în primul rând, persoanele fizice, nevoiașe, care iau credite foarte mici. Or, respectivii clienți de cele mai multe ori se confruntă cu probleme din lipsa cunoștințelor financiare. Statul a luat deja câteva măsuri. Este vorba de obligarea creditorilor să arate rata efectivă a creditului. De fapt, băncile sunt excesiv de reglementate în acest sens iar contractarea unui împrumut de la bancă comportă un risc mai mic față de companiile de microcreditare. Iar pentru evitarea împovărării de datorii a persoanelor fizice, specialiștii recomandă inclusiv limitarea penalităților. De cele mai multe ori penalitățile depășesc cu mult suma totală a creditului”, a menționat Vlad Bercu.
Recent CNPF a propus un proiect de lege în care se regăsește și limitarea sumei penalităților. În proiect se vorbește și de rata dobânzii rezonabilă. Dar Vlad Bercu spune că poate ar fi cazul să fie instituită prin lege insolvabilitatea persoanei fizice, care ar stopa creșterea penalităților și amenzilor. Iar plățile respectivei persoane ar fi gestionate de către administratorii de insolvabilitatea externi pentru depășirea situației.
Jurnalistul a concluzionat că o importanță mare o are și instruirea financiară a persoanelor fizice sau consultările de către companiile de microcreditare ca persoana să poată lua o decizie în cunoștință de cauză, dar nu să se pomenească în imposibilitatea rambursării creditului. Totodată, ar trebui să fie aprobate niște legi care ar proteja clienții mici ai băncilor și a companiilor de microcreditare de pericolul de a intra în incapacitate de plată.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Potrivit datelor estimative, avuția totală a moldovenilor se ridică la aproape 40 miliarde USD dintre care aproape 65% o constituie imobilele. Iar peste 50% din avuția imobiliară a moldovenilor este concentrată în Chișinău, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul Victor Ursu.
Totodată, depozitele bancare, constituie 3,7 miliarde USD, apoi urmează terenurile agricole cu 3,4 miliarde USD și finalizează lista avuțiilor capitalul acționar, care constituie doar 1,6 miliarde USD. În profil teritorial, avuția unui locuitor al or. Chișinău depășește 34 mii USD cea ce este de aproape 5 ori mai mult decât a locuitorilor din afara Chișinăului, care dețin o avuție medie de circa 7,2 mii USD.
Avuția globală este estimată la 217 trilioane USD dintre care imobilele constituie 162 trilioane USD, imobilele comerciale – 29 trilioane USD și terenurile agricole – 26 trilioane USD, potrivit datelor raportului www.savills.asia.
Avuția moldovenilor ca și avuția restului populației de pe glob este bazată în primul rând pe locuințe apoi pe alte construcții nelocuibile. ”Investiția în bunuri imobile rămâne actuală în întreaga lume, nu doar în Republica Moldova. De regulă, acest lucru este legat de necesitatea omului de a-și asigura o anumită stabilitate. Cel care a câștigat banii muncind din greu și nu are de gând să înființeze vreun business, nu va investi banii săi într-o afacere străină, ci în ceva sesizabil și stabil, adică în imobile. Astăzi nu dispunem de o alternativă, nu există alte oportunități. La noi nu activează burse de fonduri, nu există posibilitatea de a procura acțiuni ca să câștigi pe această cale. Cetățenii noștri preferă să achiziționeze ceva palpabil, ce poate fi arătat ulterior și altora”, a explicat Victor Ursu.
Referindu-se la depozitele bancare, jurnalistul a spus că deși plasamentele bancare sunt o parte din avuția moldovenilor acestea nu sunt un instrument care oferă bonificații similare cum sunt investițiile în imobile. În prezent rata medie la depozitele la termen este de 5,01% în timp ce câștigul din darea în chirie a unui imobil este dublu.
Terenurile agricole și investițiile în capitalul acționar sunt la coada clasamentului. Cela mai mari prețuri ale terenurilor agricole sunt cele din jurul Chișinăului, care pot deveni terenuri de construcție. Este cel mai râvnit trofeu de vânătoare al speculatorilor imobiliari. Totodată, capitalul acționar se bucură de cel mai mic nivel al investițiilor din partea moldovenilor. Motivul este piața de capital cu oportunități reduse, dar și lipsa siguranței ca urmare a atacurilor de preluare a acțiunilor companiilor și băncilor, car au avut loc acum câțiva ani.
Victor Ursu a concluzionat că, deocamdată investiția în imobil rămâne cea mai sigură pentru moldoveni în lipsa instrumentelor alternative de plasare a banilor și a nesiguranței care domină Republica Moldova.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
În octombrie 2014 volumul de credite oferit economiei s-a ridicat la 51,6 miliarde de lei, iar anul acesta vom depăși această cifră. După criza din 2014 am avut o cădere continuă a creditării timp de trei ani, iar minimul a fost în februarie 2018 – 39 miliarde de lei. Însă în prezent am atins nivelul de 49,5 miliarde de lei. Aparent putem spune că situația s-a redresat. Dar lucrurile stau puțin mai complicat. În valoare reală s-a recuperat doar 4% din volumul creditării de dinaintea crizei. În 2014 cei care dominau piața creditelor erau băncile – 93%, iar companiile de microfinanțare aveau o pondere de circa 7%. În prezent, băncile dețin 80% din cota de piață, iar companiile de microcreditare – 20%. În același timp, avem o amortizare a căderii creditării legată de faptul că prăbușirea băncilor a permis companiilor nebancare să se dezvolte, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Referindu-ne la beneficiarii creditelor, până în 2014, 90% din împrumuturi erau oferite businessului și 10% populației. Or, practic cum s-a prăbușit creditarea persoanelor juridice așa și a rămas, iar recuperarea s-a produs din contul persoanelor fizice ponderea cărora e peste 40% din soldul total al împrumuturilor și a depășit 21 miliarde de lei față de acum trei ani când erau 10 miliarde de lei. În prezent, îndatorarea populației este la circa 10% din PIB. Recuperarea sectorului financiar după criză s-a făcut din contul companiilor nebancare și a persoanelor fizice. Nu există o recuperarea a împrumuturilor corporate, ceea ce denotă situația proastă din economie.
”Cel mai mare nivel de creditare a economiei a fost înregistrat în octombrie 2014 când volumul împrumuturilor a avut o pondere de 35,7% din PIB. Căderea în trei ani a fost de 1,7 ori, iar într-un an și jumătate a fost recuperat doar 4% din această cădere. Dacă volumul de credite ar fi comparabil cu cel de până la criza bancară atunci în loc de 49 miliarde de lei cât este în prezent soldul creditelor ar trebui să ajungă la 77 miliarde de lei. Astfel, cei 28 miliarde de lei lipsă sunt bani care nu au intrat în economie, care nu sunt investiți”, a explicat economistul.
În valori absolute prăbușirea în sectorul bancar a fost de la 48 miliarde lei la 32 miliarde de lei în februarie 2018. Creditarea persoanelor juridice a fost de minus 18 miliarde de lei, dar datorită majorării creditării persoanelor fizice cu 2 miliarde de lei a fost înregistrată o cădere de 16 miliarde de lei. Practic persoanele fizice au amortizat prăbușirea și au salvat băncile. După aceasta timp de un an și jumătate până în prezent avem o creștere de până la 39,6 miliarde de lei în sectorul bancar. Nominal s-ar putea spune că recuperarea a fost la jumătate din căderea de după criză, dar din punct de vedere valoric sectorul bancar a recuperat doar 4% din cădere. Dacă situația actuală se va menține atunci recuperarea ar putea avea loc în cel puțin cinci ani.
La creditarea persoanelor juridice a fost înregistrată o cădere de 18 miliarde de lei de la 41,5 miliarde de lei până la 24,5 miliarde de lei. Iar într-un an și jumătate s-a recuperat doar 2 miliarde de lei în valori nominale. Valoric însă recuperarea a fost de doar 1%.
Potrivit lui Ioniță, în prezent este înregistrată o creștere exponențială privind creditarea persoanelor fizice. Împrumuturile sunt direcționate pentru procurarea imobilului și consum. Dacă acum 7-8 ani soldul creditelor pentru imobil era de 3 miliarde de lei, în ultimii doi ani soldul creditelor s-a ridicat la aproape 7 miliarde de lei. Referindu-ne la creditele de consum, dacă în toată lumea creditele de consum contribuie la creșterea economică, în Republica Moldova acestea au provocat majorarea importurilor și adâncirea deficitului balanței comerciale. Acest lucru a însemnat majorarea cererii de valută ce a dus la deprecierea monedei naționale și în consecință la majorarea prețurilor și sărăcirea populației.
Un impact al crizei bancare este că a crescut discrepanța dintre depozitele din bănci și creditele oferite. Până în 2014 raportul era egal, dar după ne confruntăm cu un fenomen neplăcut. Băncile continuă să acumuleze depozite fără să acorde credite. În prezent, volumul total al depozitelor este de 66 miliarde de lei și doar 39,6 miliarde de lei credite acordate. 26,4 miliarde de lei sunt bani în plus pe care BNM este nevoită să-i sterilizeze și pentru care plătește anual 600-700 milioane de lei.
”Explicația privind majorarea depozitelor în defavoarea creditelor este calitatea plasamentelor bancare. În ultimii patru ani majorarea depozitelor s-a realizat din contul depozitelor la vedere fără dobândă. Astfel dacă volumul total al depozitelor persoanelor fizice a crescut de la 35 miliarde de lei la 42 miliarde de lei, volumul depozitelor la termen au rămas la același nivel de acum 5 ani - 28 miliarde de lei cât a fost și până la criză. Astfel, fiecare al treilea leu pe care moldovenii îl lasă în bănci este fără dobândă sau cu o dobândă nesemnificativă. Cetățenii oferă pe gratis băncilor 13,5 miliarde de lei. Acești bani nu pot fi folosiți de către bănci pentru creditarea economiei și creează perturbații în sistemul financiar”, a precizat Ioniță.
Ioniță a concluzionat că problemele din sistemul bancar de acum cinci ani au reformatat spațiul de creditare. Aceasta a fost o oportunitate pentru dezvoltarea companiilor de microfinanțare, însă au creat probleme cu dobânzile exagerate. Iar cetățenii sunt nevoiți în unele cazuri să achite câte 400-500% anual. Criza bancara a redus drastic din creditarea businessului, iar colacul de salvare au fost persoanele fizice. Totodată, criza bancară a înjumătățit creditele în valoare reală, iar într-un an și jumătate băncile au reușit să recupereze doar 4%.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
