12 600 de lei este salariul pentru care moldovenii ar rămâne în țară să muncească. Asta în timp ce acum doi ani salariul cerut de moldoveni era cu 2 700 de lei m ai mic. Acesta este de fapt și pragul sărăciei în Republica Moldova. Or, în condițiile în care câștigul salarial mediu constituie 6900 lei majoritatea populației angajată din Republica Moldova este la limita subzistenței, susține în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Victor Ursu.

Un indicator că populația e la limita sărăciei este că aproape jumătate din venituri moldovenii le cheltuie pe mâncare – 43%, 18% pentru întreținerea locuinței și aproape 11% pentru îmbrăcăminte.

Limita subzistenței moldovenilor este confirmată și de sursa venitorilor. Aproape 44% din venituri provin din salarii, iar o sursă importantă rămân remitențele a căror pondere e de aproape 15%. Acest lucru arată că  dacă cetăţenii nu ar fi beneficiat de venituri de peste hotare, rata sărăciei absolute la nivel naţional ar fi fost de 30.2%, faţă de cea înregistrată de 12.7%. Totodată, la sate s-ar fi constatat un nivel al sărăciei de 40%, comparativ cu rata existentă de 18.8%, iar la oraşe nivelul sărăciei ar fi fost de 17.2%, comparativ cu nivelul actual de 4.6%. Astfel, bunăstarea cetățenilor din Republica Moldova este dependentă în mare măsură de transferurile emigranților de peste hotare.

Datele Biroului Național de Statistică relev că cetăţenii din mediul urban dispun de venituri de 1.5 ori mai mari decît locuitorii din sate. Veniturile populaţiei din mediul urban sînt în medie cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Totodată, populaţia din mediul urban dispune de venituri preponderent din salarii (54%) şi prestaţii sociale (19%), iar pentru populaţia din mediul rural veniturile salariale constituie doar 28.3%, ceea ce vorbeşte despre lipsa locurilor de muncă în localităţile rurale şi despre salariile mici plătite. Celelalte venituri sunt formate din prestaţii sociale (21%), transferuri de peste hotare (23%) şi activităţi individuale agricole (17.8%).

Reducerea sărăciei constituie una dintre priorităţile-cheie ale Guvernului Republicii Moldova. Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” îşi propune, pînă în anul 2020 să scoată din sărăcie cel puţin 149 mii cetăţeni sau peste 20% din cei aflaţi în sărăcie extremă. Progresul în reducerea sărăciei este generat de implementarea consecventă, eficientă şi coordonată a politicilor economice şi sociale, capabile să genereze locuri de muncă suficiente şi să asigure un grad înalt de incluziune socială a tuturor membrilor societăţii, un accent deosebit fiind pus pe dezvoltarea programelor de susţinere socială a populaţiei şi de ocupare a forţei de muncă, precum şi pe măsurile în domeniul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi modernizării agriculturii.

Sărăcia continuă să afecteze categoriile tradiţional vulnerabile ale populaţiei: familiile care depind de activităţile agricole, persoanele în etate, persoanele fără studii şi aptitudini profesionale, gospodăriile numeroase şi cele formate din mai mulţi copii. Totuşi, cea mai vulnerabilă categorie a populaţiei s-au dovedit a fi familiile cu 3 și mai mulți copii, înregistrînd o rată a sărăciei de 34.6%. Nivelul sărăciei la categoria respectivă depăşeşte de 3 ori media pe ţară, iar în comparație cu anul precedent situația nu s-a îmbunătățit. Sistemul de protecţie socială nu este destul de eficient în protejarea copiilor de sărăcie.

Victor Ursu a concluzionat că  Republica Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa. Iar în cazul în care autoritățile nu vor lua măsurile de rigoare pentru impulsionarea creșterii economice bazată pe producție nu pe consum stimulat cea mai mare parte a populație va continua să fie limita subzistenței, iar acest lucru va stimula și mai mult migrația.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Este unicul logoped din raionul Sîngerei, iar printre beneficiarii sunt copii cu autism, sindromul Down, copii cu tulburări auditive, adolescenți și adulți aflați în situații de criză, de la 2 la 63 de ani. Este vorba de Aliona Ivanenco, tânăra care deschis acum cinci ani Cabinetul particular de consiliere psihologică și logopedie în orașul Sîngerei. Aniversarea cabinetului din 4 octombrie a coincis și cu Ziua Ușilor Deschise, desfășurată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Ambasada Lituaniei în Republica Moldova.

„Institutul nostru a decis prin inițiativa «Dezvoltare locală prin implicare egală», să promoveze istoriile de succes ale femeilor din Republica Moldova,să încurajăm și să arătăm că femeile au potențial și să-și dezvolte ideile și extindă afacerile. Avem foarte multe lucruri frumoase și femeile ar trebui să învețe unele de la altele și să aibă curaj și perseverență. Ne bucurăm că am putut să o cunoaștem pe Aliona Ivanenco și istoria ei de succes”, a subliniat Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”.

„Aliona Ivanenco activează de cinci ani în cadrul Incubatorului de afaceri și este un exemplu demn de urmat, deoarece demonstrează prin munca sa, prin încrederea în sine, insistență și străduință că se poate. Atunci când îți dorești, poți face ce vrei și cred că e cel mai bun exemplu pentru expresia «Omul sfințește locul». Istoria familiei Ivanenco este o istorie de succes a raionului și îi doresc să urce cu pași siguri mai departe”, îndeamnă Ludmila Prociuc, administratoarea Incubatorului de afaceri din orașul Sîngerei.

Iar Vitalie Tabarcea, șeful secției Administrație publică de la Consiliul raional Sîngerei este de următoarea părere: „Familia Ivanenco face un lucru nobil și atunci când un copil are o dicție frumoasă, el se face remarcat. Sunt sigur că părinții sunt mulțumiți de rezultatele obținute de copiii lor cu ajutorul consilierii la cabinetul de logopedie. Sper mult ca cabinetul logopedic Alionei Ivanenco să devină un centru regional pentru zona de Nord a țării”.

Istoria de succes a Alionei Ivanenco, fondatoarea cabinetului de logopedie începe în 2014 și urmărește să contribuie la integrarea socială și sprijin acordat comunității prin servicii de consiliere psihologică și logopedie copiilor și adulților aflați în dificultate. Scopul serviciului este de a oferi suport prin sfaturi concrete și materiale de lucru, în depășirea tulburărilor de vorbire tuturor copiilor, pentru ca acestea să fie tratate în copilărie și să nu se transforme în deprinderi greșite. Astfel, în decursul celor cinci ani de activitate, Cabinetul de consiliere psihologică și logopedie a oferit peste 8 000 de ședințe de logopedie și consiliere în cei cinci ani de activitate..

„Tot acest succes a fost clădit pe multe pietre și impedimente, eșecuri și greutăți. Dra lucrurile au evoluat frumos. Este vorba de o istorie de viață a familiei noastre. Când eram clasa 12 am decis să devin psiholog și după moartea tatălui meu, am dezvoltat o empatie față de semenii mei. Atunci am decis că trebuie să fac o schimbare și când am descoperit psihologia mi-am dat seama că este domeniul meu. Peste ani, am înțeles că a fost cea mai bună decizie și cel mai bun gând care a devenit realitate. Când am decis să deschid un cabinet de logopedie oamenii se uitau straniu la mine. Astăzi ne concentrăm să creștem o generație sănătoasă, o generație care să poată facă față tehnologiei noi și am câte 10-12 ședințe zilnic cu beneficiari din toată țara și chiar din România. Pe viitor îmi doresc să deschid un centru ca cât mai mulți copii să aibă acces la servicii logopedice și eu vreau să se vorbească despre investiția pe care o facem pentru educația copiilor din țara noastră și să intrăm în casele fiecărei familii”, spune psihologul-cliniacian și logopedul Aliona Ivanenco.

Pe parcursul Zilei Ușilor Deschise, participanții la eveniment și-au exprimat aprecierea față de munca depusă de Aliona Ivanenco și au aflat despre experiența și pașii unei istorii de succes în domeniul antreprenoriatului feminin.

„O felicit pe Aliona deoarece, pe lângă vocația, a găsit și o misiune în viață pentru că fiecare dintre noi trebuie să ofere omenirii ceva în plus. E un specialist extraordinar. Am văzut o persoană pe care soțul a adus-o după un atac cerebral la Aliona și am fost surprinsă să o văd peste jumătate de an urcând singură treptele. Asta a fost ceva emoțional și pentru astfel de lucruri merită să-ți trăiești viața. Felicitări pentru calea care a ales-o și știu sigur că nu aici se va opri perioada ei de realizare”, spune Tatiana Gherciu, părinte care a beneficiat de serviciile centrului de logopedie ale Alionei Ivanenco.

„De la doi ani umblăm după tratamente și după atâtea încercări, am fost sfătuit-o de soacra mea să mergem la Aliona. Chiar de suntem de la Bălți, copilul face de două, trei ori pe săptămână ore de logopedie. Suntem foarte recunoscători Alionei. Ea iubește lucrul, iubește viața și permanent este înțelegătoare, un specialist care simte copilul și nu este un șablon”, este de părere Diana, mămica unui copil cu autism care beneficiază de serviciile Cabinetului de logopedie și consiliere psihologică din orașul Sîngerei.

Iar Lidia Bîrsanu, rezidentă la Incubatorul de afaceri din Sîngerei povestește: „De când o cunosc pe Aliona privesc copiii cu nevoi speciale cu alți ochii, ca fiind ca copiii mei și îmi dau seama câtă muncă depune pentru ei. Aliona a adus un aport important în ceea ce am și eu astăzi”.

Pentru părinții care se confruntă cu dificultăți de pronunție la copii, dar și pentru specialiști, Aliona Ivanenco a creat platforma www.logopediemoldova.com; platformă ce oferă soluții concrete de depășire a tulburărilor de vorbire, dar și modele de materiale de lucru. În parteneriat cu soțul său, Ivanenco Veaceslav, au lansat o tipografie, în cadrul căreia elaborează și tipăresc materiale educative pentru copiii cu tulburări de vorbire și copiii cu autism, înregistrând marca comercială „Kartolino-Art”. Compania are contracte cu școli, grădinițe, centre educaționale, pentru care elaborează la cerere materialele pentru copiii cu tulburări de vorbire și copiii cu autism. În mai 2019, familia Ivanenco, prin intermediul programului „Femei în Afaceri”, a lansat aplicația educativă mobile Kartolino, prin intermediul căreia și-au propus să contribuie la îmbunătățirea pronunției și la dezvoltarea proceselor cognitive la copii. În anul 2017, „Kartolino-Art” a fost apreciat cu premiul pentru responsabilitate socială din partea ODIMM.

Proiectul „Dezvoltare regională prin implicare egală” urmează a fi realizat până în luna octombrie 2019, timp în care cele două instituții partenere își vor consolida eforturile pentru a crește gradul de conștientizare privind rolul activ al femeii în regiunile Republicii Moldova.

Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

……………..

Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Protecția mediului apare ca o problemă importantă când iese în evidență calitatea vieții. Unul din exemple este stația de epurare din municipiul Chișinău care creează foarte multe incomodități  pentru locuitorii Chișinăului. Pe timpul URSS-ului marile întreprinderi de producere stație de pretratare a apei reziduale. Situația s-a schimbat după anul 90 când respectivele întreprinderi au fost privatizate și pe primul plan au fost puse creșterea veniturilor prin eficientizarea costurilor. Iar apele reziduale sunt deversate direct în râul Bâc, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca.

Republica Moldova are adoptate foarte multe strategii, legi și hotărâri ale Guvernului prin care acordă o atenție deosebită protecției mediului. Un exemplu este hotărârea de Guvern 950 din 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisaruri de apă pentru localităţile urbane şi rurale. Acest act normativ conține mai multe prevederi pe care agenții economici trebuie să le îndeplinească protecția mediului pentru  însă acest lucru nu se întâmplă. Cauza este neglijarea protecției mediului în favoarea activității economice. De regulă, agenții economici care au încălcat normele de deversare a apelor uzate nu sunt penalizați pentru a nu le afecta veniturile. În multe cazuri, Iar Inspectoratul pentru Mediului nu a aplicat sancțiuni agenților economici din cauza implicării politicului.

”Construcția stațiilor de preepurare costă foarte mulți bani. Implementarea dispozițiilor acestui act normativ necesită timp dar și resurse financiare importante. Astfel, elaborarea programului tehnic și de investiții pentru punerea în aplicare a cerințelor privind tratarea apelor urbane reziduale urmează a fi pus în aplicare termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a AA. Există un șir de probleme care împiedică implementarea actului normativ. O problemă foarte mare este că nu reglementat mecanismul de calculare a plăților pentru Concentrațiile maxim admisibile MA și un mecanism pentru prejudiciu adus sistemelor de canalizare”, susține Berbeca.

Legislația stabilește și obligă fiecare agent economic care are activitate de producție să aibă stație de preepurare. Este vorba în special de cei din domeniul vinicol, lactatelor, mezelurilor. Problema cea mai  mare a reprezentanților din domeniul apei și sanitației este că nu au mecanisme de a verifica felul în care agenții economici respectă cadrul legal privind deversările de apă în sistemul de canalizare. Totodată, aceste ape reziduale dăunează și stației de epurare din Chișinău care funcționează în baza unui mecanism de tratare biologică a apei, care nu poate face față ca urmare a concentrației mari de poluanți.

Berbeca a concluzionat că statul are câteva soluții, fie acordă subvenții agenților pentru epurarea apelor reziduale sau decide să nu facă nimic. Pe de altă parte statul ar putea obliga agenții economici să construiască infrastructura necesară pentru a reduce din efectele activității economice asupra calității vieții oamenilor. Însă acestea costuri sunt foarte mari și, drept urmare, preferă să neglijeze problema. În același timp, stația de epurare din Chișinău este foarte veche și necesită investiții foarte mari pentru a face față problemelor cu care se confruntă orașul. Dar acest fapt, pe lângă reconstrucția stației de epurare trebuie să fie completat de un proces prin care marile întreprinderi economice să construiască propriile stații de pre-epurare. 

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Europa Liberă.

Acum ceva vreme inflația în Republica Moldova era mai sus de 10% anual. Or, obiectivul BNM a fost să reducă inflația la o cifră. După care să o aducă la parametrii de 5%. Mai mulți ani consecutiv acest obiectiv a fost atins. Însă am avut criza din anul 2014, deprecierea din anii următori a monedei naționale care a dus la creșterea prețurilor. Anul trecut inflația a fost de doar 2,2%. Anul acest asistăm la o accelerare a prețurilor, iar acest lucru va continua. În cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a spus că intervenția abuzivă a politicului în economie, deprecierea monedei naționale și monopolurile din piață duc la scumpiri.

Impactul scumpirilor asupra cetățenilor este puternic în condițiile în care mai mult de jumătate din venituri sunt direcționate pentru produsele alimentare. BNS creează un coș mediu de consum în baza căruia stabilește creșterea prețurilor. Însă populația săracă are alt coș de consum față de cei cu vinituri ridicate. La fel putem spune și pe categorii de cetățeni: pensionari versus tineri. De exemplu, în luna august comparativ cu perioada similară de anul trecut creșterea prețurilor a fost de 5,5% însă senzația scumpirilor a produselor a fost mult mai mare. Dacă luăm creșterea prețurilor per general creșterea a fost de 5,5%. Însă, dacă ne axăm strict pe produsele alimentare avem o creștere de peste 8%. Produsele alimentare se scumpesc an de an și acest lucru are un impact direct asupra celor mai sărace pături ale populației. ”Senzația mai mare de scumpire a produselor alimentare este că în structura coșului de consum predomină produsele alimentare. În ultimii cinci ani prețurile au crescut cu 39%, iar produsele alimentare cu 50%. Pentru comparație, pensia s-a majorat tot cu 50%. Altfel spus majorarea pensiei comparativ cu inflația în valoare reală nu a crescut deloc. Această creștere a prețurilor la produsele alimentare a însemnat de fapt însărăcirea populației.

Cel mai clar s-a văzut în 2016 și 2017 când prețurile au crescut mai rapid față de salarii și pensii”, a precizat Ioniță. Accelerarea majorii prețurilor și actualul sistem de indexare a pensiilor sunt incompatibile. De exemplu în 2019 indexarea va fi de puțin peste 5%, iar scumpirea produselor alimentare va fi de 8%. Altfel spus, pensionarii își vor permite să procure mai puține produse față de anul trecut. Potrivit lui Ioniță, prețurile în Republica Moldova cresc ca urmare a consumului neacoperit cu producere. Într-un an și jumătate de când a început ascensiunea împrumuturilor contractate de persoanele fizice, banii au fost direcționați în consum. S-a mai întâmplat un lucru, Guvernul a redus povara fiscală pentru angajați, aparent e bine, dar într-o economie bolnavă cum este cea a Republicii Moldova lucrul acesta are efect neplăcut. Drept rezultat cetățenii au primit suplimentar 2 miliarde de lei. Astfel, avem 4-5 miliarde de lei credite consum la care se mai adaugă 2 miliarde de pe urma majorării veniturilor care la fel au fost băgați în consum. În cazul în care cei 2 miliarde de lei erau colectați sub formă de impozite Guvernul trebuia să repare drumuri, școli, dar așa s-a dezis de investițiile capitale. Într-o economie sănătoasă majorarea consumului generează creștere economică. Or, în economia Republicii Moldova efectul a fost invers, creșterea consumului a dus la majorarea importurilor. În ultimul an acestea a avut o creștere de 450 de milioane USD, iar exporturile au fost pe zero. Altfel spus, consumul fără producție a dus la majorarea cererii de valută, care a trebuit să fie luată din rezervele BNM. În plus, a fost depreciată moneda națională, care contribuit cu jumătate valoarea majorării prețurilor. Încă un element care a dus la creșterea prețurilor este intervenția abuzivă a politicului în viața economică.

Economia Republicii Moldova este slabă și monopolizată. De exemplu gazul, lumina, apa le procurăm în baza prețurilor reglementate. Dacă ar exista o economie funcțională niște agenții independente atunci poate prețurile s-ar forma în funcție de realitatea economică. Avem însă o intervenție abuzivă a politicului și în ajun de alegeri prețurile nu sunt majorate chiar dacă este necesar. În prezent, asistăm la parada creșterii prețurilor și acest lucru s-a început cu scumpirea energiei electrice după care vor urma și celelalte utilități. Dar asta este pe de o parte. Pe de alta avem monopolurile o parte sunt declarate, dar avem multe nedeclarate. Pentru nimeni nu este un secret că pe foarte multe piețe avem unul sau doi jucători ca urmare a pieței slabe a Republicii Moldova. Monopoliștii sunt constrânși de guvern în ajun de alegeri să nu majoreze prețurile, în schimb au frâu liber după alegeri și majorează, deseori peste limita necesară. În concluzie, economistul a spus că consumul, care este factor de creștere economică în alte țări în Moldova este o durere de cap, deoarece provoacă creșterea importurilor, deprecierea valutei naționale, creșterea prețurilor și însărăceirea populației.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pe 21 septembrie centrul educațional „Tech4kids” și-a deschis larg ușile pentru părinților interesați de un concept educațional inovativ în Republica Moldova, bazat pe experiențe practice, învățare creativă și liberă a copiilor dornici să cunoască lucruri noi. Ziua Ușilor Deschise, desfășurată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Ambasada Lituaniei în Republica Moldova, a descoperit-o pe Daniela Dohotaru-Grițcan, participantă la concursul „Istorii de succes la feminin”, care a reușit să construiască un startup menit să pregătească copiii pentru viitor după conceptul STEM (ştiinţă, tehnologii, inginerie şi matematică).

 „Prin organizarea Zilei Ușilor Deschise ne propunem promovarea celor mai de succes afaceri, proiecte și activități inițiate de femeile din țară. La Tech4kids am avut oportunitatea alături de vizitatori să vedem pe viu cum ideile inovatoare și practicile bune din alte țări prind contur în afaceri de succes în Republica Moldova, contribuind la dezvoltarea socio-economică a comunităților noastre”, a declarat Diana Enachi, manager de proiect la IDIS „Viitorul”.

 „Tech4kids este un proiect de succes pentru că atunci când am inițiat acest proiect m-am gândit în primul rând la copiii mei și la posibilitățile pe care le-aș putea lor oferi deschizând acest centru educațional. Sunt fericită că la un an de zile de la deschiderea acestui centru avem un feedback pozitiv, avem o listă de așteptare și acest lucru denotă că ceea ce facem o facem bine și cu rezultate bune. La centru avem activități sută la sută practice, activități complexe care pun în valoare diferite aptitudini ale copiilor, activități care le dau oportunități copiilor să dezvolte diferite abilități, activități care le arată copiilor prin comparație sau evoluție anumite lucruri”, povestește Daniela Dohotaru-Grițcan, fondatoarea centrului educațional „Tech4kids”. Din spusele ei, specialiștii de la grădiniță au o abordare individuală față de fiecare din cei 21 de copii care frecventează astăzi instituția preșcolară. Capacitatea maximă a grădiniței e de 38-40 de copii.

Istoria de succes a Danielei Dohotaru-Grițcan, fondatoarea Tech4Kids, începe în 2017, având drept scop oferirea unei alternative pentru educarea copiilor de vârstă preșcolară care să înțeleagă în profunzime cum funcționează tehnologia și cum trebuie gestionată astfel încât să stimuleze dezvoltarea și nu crearea dependenței. Programele educaționale sunt create după o metodologie ce îmbină structura clasică a unui plan de lecție cu material didactice și integrarea tehnologiei în cele mai diverse aspecte ale procesului educațional. Orientat către copil, curriculum aplicat la Tech4Kids își propune să revoluționeze modul în care se întâmplă educația preșcolarilor.

Pe parcursul Zilei Ușilor Deschise, părinții au reușit să descopere activitățile și programul educațional al grădiniței în tururi informative, în timp ce în curte micii vizitatori au explorat terenul de joacă din curte amenajat pentru ei și au participat la ateliere creative.

 „Evenimentul a fost unul foarte informativ, mi-a plăcut și cred că în curând fiica mea v-a frecventa această grădiniță. Mi-a plăcut atmosfera aici deoarece e ca acasă, e spațios și sunt activități cu diferite tematici. Fiicei mele deja i-a început să picteze și să se joace la terenul de joacă și cu siguranță că va face multe lucruri interesante aici”, este de părere mama unei fetițe de 2 ani.

Iar tatăl unui băiat de 3 ani jumătate consideră că utilizarea tehnologiilor educaționale și a metodelor inovatoare în educația copiilor este doar binevenită pentru dezvoltarea lor: „In era digitalizării, noi părinții, conștientizăm importanței tehnicii, internetului în viața modernă, în special, în procesul de educare a copiilor. Considerăm că este oportun de-ai familiariza pe picii noști pentru a crește și a se dezvolta în tandem cu noile tendințe”.

„Am aflat informații foarte bune. Am aflat lucrurile care mă interesează în calitate de părinte, deoarece urmează ca fiul meu să frecventeze în curând grădinița. La centrul Tech4kids mi s-au părut condițiile foarte bune, iar doamna Daniela Dohotaru – o femeie bravo și deschisă”, spune entuziasmată mama unui băiețel de un an și trei luni.

Proiectul „Dezvoltare regională prin implicare egală” urmează a fi realizat până în luna octombrie 2019, timp în care cele două instituții partenere își vor consolida eforturile pentru a crește gradul de conștientizare privind rolul activ al femeii în regiunile Republicii Moldova.

Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

……………..

Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Sectorul agricol, care are cea mai mare pondere în PIB-ul Republicii Moldova este afectat pe termen scurt de reducerea suprafețelor de cereale și a culturilor tehnice. Această schimbare în structura culturilor agricole solicită creșterea resurselor umane pentru agricultură. Însă pe de altă parte este înregistrat un salt al suprafețelor culturilor legumicole și bacifere. Acest lucru nu a influențat asupra prețurilor din piață pentru consumatorii locali, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga.

În sectorul animalier se înregistrează un trend descendent al efectivului de animale deja mai mult de un deceniu, ca urmare a diminuării suprafețelor de nutrețuri, pierderii nișelor pe piață și accesului la piețele de desfacere externe. Exporturile de produsele animaliere sunt destul de mici. Avem, doar trei poziții tarifare în oferta de export în UE. Mierea de albini, caviarul și praful de ouă. De exemplu, în anul curent exporturile de miere de albine au scăzut cu peste 50%. E un lucru care arată că Republica Moldova nu este capabilă să valorifice potențialul sub sectorului și negociază la un nivel mediocru cu structurile europene, extinderea ofertei de export.

Chivriga spune că în prezent o bună parte din companiile mari pierd din suprafețele pe care la au în gestiune. Or, acei antreprenori care arendează mai multe terenuri nu investesc în terenurile, pe care le arendează. Investesc doar companiile care au luat terenuri pe un termen mai mare. La momentul actual nu sunt modificări de proporție în schimbarea proprietarilor de terenuri. În prezent avem peste 1,3 milioane de proprietari care gestionează o suprafață de peste 2 milioane de hectare.

În sectorul vegetal, este înregistrată majorarea suprafețele de plantații nucifere, care în prezent se cifrează la peste 13,5 mii de hectare. Și acest lucru se datorează în mare parte sprijinului acordat de stat, tentației de a ieși pe piața externă și interesului sporit al investitorilor din afara țării. De asemenea, are loc o creștere a calității, suprafețelor de vii (100 mi hectare) și livezi (117 mii hectare), multe din ele, fiind de ultimă generație. Agricultorii dau prioritate soiurilor intensive producția cărora este solicitată pe alte piețe.

Referindu-se la performanța în agricultură, directorul de programe a precizat că mai este loc de progres. Acest lucru înseamnă acces pe piețe, investiție în tehnică, tehnologii, experiență și resurse umane. Deși sunt valorificate resurse financiare destul de mari, dar mici comparativ cu statele din UE, în sectorul agricol apar unele unități agricole, care devin mai competitive, mai mature și sunt dotate tehnic, dar derapaje există. Ca exemplu, la capitolul camere frigorifice de stocare și păstrarea producției, doar în raionul Ialoveni sunt 47 de unități dintre care doar ¾ sunt în localitatea Costești. Cel mai trist este că unele localități nu există nicio cameră frigorifică, deși ar avea nevoie stringentă. În raionul Glodeni, este un singur depozit cu capacitatea de 140 de tone.

Sunt schimbări la cultivarea legumelor pe sectoarele protejate. Suntem în situația în care în aproape fiecare localitate există sere sau tuneluri, solarii,  unde se produc legume și material săditor.

În concluzie, Viorel Chivriga spune că pe partea resurselor umane este un semnal prost pentru agricultori când lipsa acestora se va răsfrânge asupra activității acestora. Deja sunt foarte multe localități unde situația este dezolantă. Dar este și factorul calității acestor resurse, atribuit instituțiilor de învățământ. Calitatea pregătirii specialiștilor pentru agricultură a scăzut, iar ministerul de resort trebuie să ia măsuri urgente. În momentul în care tehnica e tot mai performantă este nevoie de specialiști calificați. Totodată, tehnologiile, transferul de experiență nu ajunge în toate satele din Moldova. Sunt regiuni care au rămas în perioada anilor 90. Instituțiile, donatorii și sectorul asociativ ar trebui să intervină și să vină cu anumite măsuri raționale, rapide, eficiente și utile cu rezultate concrete.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat și a inițiat procedura de promovare a proiectului Legii de modificare a unor acte legislative. Modificările propuse sunt o plasă de siguranță”, scopul de bază al căruia constă în minimizarea riscurilor de supra-îndatorare a consumatorilor-persoane fizice și protejarea beneficiarilor de produse de creditare nebancară, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Vlad Bercu.

De ce jucătorii de pe piața de microcreditare au nevoie de o protecție mai mare? În ultimii ani piața financiară nebancară a fost într-o creștere surprinzătoare, pe fondul crizei bancare. Dacă acum piața creditului nebancar a înregistrat o creștere de peste 45 la sută, în anul 2018, iar comparativ cu 2012 s-a majorat de peste patru ori, în prima jumătate a anului 2019 am avut o evoluție și mai impresionantă.  Potrivit datelor CNPF,  în prima jumătate a anului 2019 portofoliul de împrumuturi și leasing financiar a crescut cu două treimi față de perioada similară a anului precedent și a atins aproape 8,5 miliarde lei. Numărul beneficiarilor de credite nebancare a ajuns la aproape 465 mii de persoane, iar valoarea medie a unui împrumut a constituit peste 18 mii lei. 83 la sută din împrumuturi sunt acordate persoanelor fizice, 44,8 la sută sunt destinate consumului și acest indicator este în creștere.

Jurnalistul susține că în aceste condiții există riscul de supracreditare, mai ales în cazul așa-numitei multiple creditări. Persoanele fizice ar putea lua mai multe credite și astfel să se pomenească în imposibilitatea de a le rambursa. Totodată, de exemplu în unele companii dobânda este de 2 la sută pe zi sau 760 la sută pe an, în cazul neplății dobânda e dublă. Și asta se întâmplă în cazul unor credite mici. Atunci când omul vine să ia un credit de 5-10 mii de lei nu se uită atent ce scrie în contract și ulterior se trezește cu „lucruri neplăcute și uneori insuportabile”.

Proiectul, propus spre dezbatere de CNPF, prevede ca organizațiile de creditare nebancară să aibă dreptul să folosească în activitatea sa doar resursele financiare proprii sau împrumutate de la investitori calificați, instituționalizați (bănci, alte societăți financiare nebancare, cum ar fi fondurile de investiții, companiile de asigurări etc.), atât din țară, cât și din străinătate. Se interzice acceptarea de resurse de la persoanele fizice.

Potrivit proiectului de modificări, organizațiile de creditare nebancară sunt obligate să raporteze la birourile istoriilor de credit, înainte de a oferi creditele, în special unei persoane fizice, fapt ce va permite entităților de a se proteja de creditarea multiplă a unor persoane neoneste, a limita astfel gradul de îndatorare. În prezent, există cazuri când o persoană ia trei-patru credite, pe care la un moment dat nu mai este capabil să le ramburseze.

Potrivit lui Vlad Bercu, se mai propune ca pentru împrumuturile care se acordă pe un termen de până la doi ani toate costurile suplimentare, care includ dobânda nominală, comisioanele, penalitățile eventuale, orișicare dobânzi de întârziere care se aplică,  alte plăți suplimentare, nu pot depăși suma inițială care a fost luată de beneficiar. Dacă ia un credit de 1000 de lei, aceasta, în cazul dacă nu-l rambursează la timp, mai poate fi obligat să achite 1000 de3 lei, nu mai mult. Totodată, pentru împrumuturile acordate persoanelor fizice în sumă de până la 50 mii de lei, se propune interzicerea modificării clauzelor contractuale în defavoarea clientului, care presupun o supra-plată față de organizațiile de creditare nebancară.

Proiectul prevede o sancțiune de 5 la sută din veniturile din activitatea organizațională a organizațiilor de creditare nebancară, de la 50 mii până al 500  mii de lei. Un alt aspect, care este introdus, este atribuirea unor competenţe suplimentare către CNPF.

Unii experți afirmă însă că, în fond, clientul, inclusiv a unei organizații de creditare nebancară, este protejat de Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor și Supravegherea Pieței, inclusiv în cazul în care sunt aplicate anumite clauze în contract abuzive și neloiale și de ce ar fi nevoie de măsuri suplimentare. Pe de altă parte, mai spun ei, dacă unele reglementări impuse de BNM băncilor sunt justificate pentru că în joc sunt puți banii persoanelor fizice, în cazul organizațiilor de creditare nebancară riscă cu capitalul său doar fondatorii și investitorii și ei anume ar trebui să fie atenți ce se întâmplă pe piață și cum gestionează afacerea.

În concluzie, Vlad Bercu s spus că o creștere puternică a creditelor de consum se înregistrează și în sectorul bancar, în prima șapte luni ale anului băncile au acordat credite de consum în sumă de circa 3,6 miliarde de lei,  ceea ce reprezintă aproape 58 la sută din totalul creditelor contractate de persoanele fizice în această perioadă. Aceste creșteri a creditului de consum, chiar dacă persoanele fizice sunt poate cele mai disciplinate în calitate de clienți, ar putea provoca o criză, dacă ar fi, vorba vine, „lăsată în voia sorții”, a creditării, ce ar afecta, nu doar instituțiile financiare și populația, dar și economia, în general.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

De aproape un an exporturile stagnează, remitențele sunt în derivă, iar moldovenii care muncesc în străinătate  investesc mai puțin în imobil ca urmare a reîntregirii familiilor. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță atrage atenția în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” că deficitul balanței comerciale s-ar putea adânci, iar acest lucru ar putea duce la deprecierea monedei naționale și inevitabil la sărăcirea și mai tare a populației.

În august anul trecut leul moldovenesc a cunoscut cea ai puternică apreciere față de coșul valutar euro/dolar. După care au urmat deprecieri, aprecieri, iar în ajunul alegerilor BNM a fost nevoită să vândă peste 250 mil. USD ca urmare a cererii de valută. În primăvara anului 2019 a avut loc un șoc valutar când leul moldovenesc s-a depreciat. Aceste lucruri au creat senzația că pe piața valutară se întâmplă ceva. În realitate nu s-a întâmplat nimic a avut loc aprecierea și deprecierea leului mai mult decât rezistă psihicul uman. Într-un an leul s-a depreciat față de ambele valute cu 5,4%, față de dolar cu 7,1%, iar în raport cu euro – 4,3%. Cursul valutar este strict influențat de cererea și oferta de pe piața valutară. Până în luna ianuarie 2019 oferta de valută era mai mare comparativ cu cererea. Acest lucru a și dus la aprecierea monedei naționale. Anul trecut oferta de valută era de 2,7 miliarde USD, iar cererea -1,8 miliarde de lei. În consecință BNM era nevoită să intervină pe piață prin cumpărări de valută și și-a completat rezervele valutare până la 3 miliarde USD. Ulterior cererea de valută a crescut și s-a creat un deficit pe piața valutară de 190 mil. USD. În acest context, majorare a cererii de valută fără o creștere a ofertei din partea cetățenilor creează o presiune pe piața valutară. BNM intervine pe piața, dar nu întotdeauna la timp, de aceea avem și șocurile valutare. Cert este că leul continuă să oscileze în raport cu coșul euro/dolar cu o ușoară depreciere.

”Oferta de valută în prezent este stabilă și este determinată de faptul că remitențele pentru a treia oară în istoria Republicii Moldova  au început să scadă. Transferurile de bani au crescut până în 2008 când au ajuns la 1,6 miliarde USD după care s-au redus la 1,1 miliarde USD ca urmare a crizei din anul 2009. Transferurile de bani s-au restabilit până în anul 2014 după care s-au redus la 1,08 miliarde USD pe fundalul jafului bancar. În următorii ani a avut loc o îmbunătățire, iar în anul 2019 a fost înregistrată scăderea remiterilor de la moldovenii care muncesc în străinătate”, susține Ioniță.

Dacă reducerea transferurilor de bani în anii 2009 și 2014 a fost influențată de criza economică, atunci în anul 2019 fenomenul este caracterizat prin reîntregirea familiilor. Iar cei 300 mil. USD care veneau pentru întreținerea copiilor la facultate în prezent nu mai vin. Dacă statul vrea să îmbunătățească situația pe piața valutară trebuie să se gândească cum poate aduce banii cetățenilor acasă.

În ceea ce privește cererea de valută, economistul spune că în Republica Moldova se întâmplă fenomen straniu. În preajma alegerilor crește brusc cererea de valută. Explicația este că agenții economici sunt îngrijorați de situația politică din țară și își trec economiile în valută. Însă acest lucru nu este atât de important. Un indicator esențial este înrăutățirea balanței comerciale cu 400 mil. USD și acest lucru se întâmplă din cauza exporturilor care stagnează în ultimul an. Republica Moldova a cunoscut o restabilire a exporturilor în 2017-2018. Pe fundalul stagnării exporturilor importurile s-au majorat cu peste 400 mil. USD la 5,8 miliarde USD. Ele au crescut ca urmare a scumpirii resurselor energetice, care au înrăutățit balanța comercială cu 150 mil. USD.

Dacă autoritățile vor să reducă deficitul balanței comerciale, să rezolve problema pe piața valutară și să nu permită deprecierea monedei naționale care duce la sărăcirea populației trebuie să se gândească la diversificarea pieței resurselor energetice. Acest lucru este însă pe termen lung.

Potrivit lui Ioniță, industria automotive și ZEL au salvat exporturile Republicii Moldova. Dacă nu ar fi înregistrat o creștere anuală cu 170 mil. USD atunci anul acesta țara noastră ar fi contabilizat o reducere a livrărilor de mărfuri cu cel puțin 100 mil. USD. Producția agricolă a înregistrat o reducere a exporturilor cu peste 100 mil. USD.

În concluzie, Ioniță a afirmat că pentru reducerea deficitului balanței comerciale și diminuarea presiunii de pe piața valutară,  Republica Moldova trebuie să se focuseze pe ZEL și industria automtive. Pe termen scurt este unica sursă de creștere a exporturilor și a locurilor de muncă. În același timp e nevoie și de demonopolizarea exporturilor. Republica Moldova are un potențial enorm de livrarea a produselor cerealiere care se cifrează la 500 mil. USD, dar care ușor poate fi crescut la un miliard USD. Monopolul a limitat din capacitatea businessului de a-și valorifica la maxim potențialul. Al treilea factor enunțat de Ioniță este atragerea banilor pe piața imobiliară a moldovenilor care muncesc în străinătate. Piața imobiliară – o piață cu perspectivă. În acest an atestăm deja trei recorduri. Vor fi peste 23 mii de apartamente vândute și vom ajunge la 10 mii credite ipotecare și la 7 miliarde de lei credite acordate domeniului construcțiilor. Un fenomen nou în Republica Moldova este că numărul persoanelor care preferă să trăiască în chirie este în creștere și ne apropiem de 15%, iar în câțiva ani vom ajunge la media europeană de 30%. Or, cei care vor să închirieze trebuie să aibă de la cine lua în locațiune. Iar acei cineva trebuie să fie moldovenii care muncesc în străinătate – investitorii în piața imobiliară.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Schimbarea puterii la Chișinău a reanimat speranța moldovenilor că situația economică a țării se va îmbunătăți. Deocamdată, schimbările se lasă așteptate în condițiile în care sunt făcute cu jumătăți de măsură. Or, cei mai mulți moldoveni sun dezamăgiți de corupție, lipsa locurilor de muncă bine plătite și justiția politizată, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, Victor Ursu.

Potrivit celui mai recent sondaj, problemele care îi macină pe moldoveni sunt salariile mice, prețurile ridicare și viitorul copiilor. Pentru a rămâne în țară o treime dintre moldoveni optează pentru un salariu între 10 și 15 mii.

Referindu-ne la salariu, peste o treime dintre moldoveni s-ar mulțumi cu o remunerare 10 000 – 15 000 mii de lei între pentru a rămâne în țară. În același timp,  două treimi dintre moldoveni susțin că angajatorul nu le-a majorat salariul în ultima perioadă. Însă realitatea este alta, aproape 40% primesc un salariu între 3000  și 5000 de lei/lunar, iar 30% sub 3000 de lei și 23% între 5000 și 10000 de lei/lunar.

Pe grupe de vârste sondajul mai arată că tinerii în între 18 și 29 de ani vor o remunerare lunară de 12600 de lei în timp cei cu vârsta între  45-59 de ani optează pentru o remunerare de 10500 de lei.

Cel mai interesant detaliu este că intenția de emigra în următoarele șase luni persistă în rândul tinerilor – 28%. Observăm că este vorba în mare parte de populația economic activă, care nu-și vede viitorul în Republica Moldova. Argumentul este lipsa locurilor de muncă bine plătite, dar și a încrederii în ziua de mâine

Este un semnal de alarmă tras de populație în adresa autorităților, dar și un risc pentru țară ca urmare a intenției migrației care se menține la un nivel înalt. Politicile de guvernare ale autorităților sună frumos pe hârtie, dar de cele mai multe ori sunt implementate cu jumătăți de măsură fără impact pentru ridicarea nivelului de trai al populației. O dovadă că populația Republicii Moldova pleacă masiv din țară o arată și Biroului Național de Statistică potrivit căruia, în prezent populația țării este de 2,6 milioane locuitori. Reducerea populației se datorează migrației crescânde, dar și prin reîntregirea familiilor și nașterea copiilor în străinătate. Efectele ar putea veni în lanț pe fundalul reducerilor banilor trimiși de moldovenii din străinătate. Respectiv acest lucru înseamnă mai puțină valută în țară și o presiune mai mare leul moldovenesc.

Pentru remedierea situației, Republica Moldova are nevoie stringentă de acțiuni concrete care vizează în primul ridicarea nivelului de trai și impulsionarea investițiilor pentru generarea locurilor de muncă.

În concluzie, Victor Ursu susține că Republica Moldova poate face față dinamicii populației, concentrându-se pe calitatea vieții. Experiența din regiune, dar și la nivel global indică faptul că ţările înregistrează succese atunci când investesc în sănătate, în educație și în oportunități de muncă, în special pentru tineri. Rata fertilității poate crește dacă se fac investiții în sănătate și educație și atunci când există legi și programe pentru susținerea familiilor, care permit femeilor și bărbaților să reconcilieze munca cu numărul dorit de copiii.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă

Potențialul femeii în Republica Moldova este unul foarte important pentru societate, dar nu este valorificat la justa valoare. Pentru ca societatea să devină una durabilă și prosperă, femeile au nevoie de suport, încurajare și informare pentru a se implica în egală măsură alături de bărbați în procesul de luare a deciziilor și în rezolvarea problemelor comunitare. Acestea sunt câteva dintre concluziile mesei rotunde „Femeile în dezvoltarea durabilă a comunităților din Republica Moldova”, desfășurată pe 16 august curent de IDIS „Viitorul“.

„Situația femeilor din Republica Moldova este una nefavorabilă pentru o dezvoltare durabilă a societăți, dar există acțiuni care pot fi realizate. Femeile reprezintă un număr mai mare decât bărbații, dar sunt reprezentate mai puțin la nivel legislativ și executiv. Totuși, introducerea cotei duble în Codul Electoral demonstrează că la nivel central se iau în considerare sugestiile care vin din provincie. De asemenea, avem la nivel local foarte multe modele pozitive inițiate de femei care depășesc uneori rezultatele obținute de către bărbați, pe care institutul nostru le promovează”, a subliniat directorul IDIS „Viitorul“, Liubomir Chiriac.

La rândul său, Rasa Ožiūnaitė, Secretar III la Ambasada Republicii Lituania în Republica Moldova declarat: „Nu este un subiect nou că există în societate decalajul între femei și bărbați sau faptul că există acel plafon de sticlă pe care femeile trebuie să-l depășească. Și pentru că totul începe în familie să ne educăm fiii respectând femeile și drepturile lor, să-i educăm să devină parteneri și nu se conducă după expresia că locul femeii este la cratiță”.

Discuțiile mesei rotunde au abordat subiecte ce țin de implicarea femeii în dezvoltarea socio-economică a comunităților din Republica Moldova, politicile locale actuale care susțin implicarea femeilor, precum și soluții la provocările existente. Evenimentul a urmărit sporirea gradului de implicare a femeilor în viața social-economică a comunităților din Republica Moldova prin creșterea gradului de conștientizare a rolului femeii în dezvoltarea locală și regională durabilă a țării.

Astfel, participantele la masa rotundă au vorbit despre oportunitățile, dar și constrângerile femeilor din Moldova și au au propus o serie de recomandări de politici pentru o societate echitabilă.

„Femeile din Moldova sunt femei deștepte, femei ingenioase și cu o creativitate de nedescris. Potențialul femeii în Republica Moldova este foarte important, dar nu este valorificat la justa valoare. Și orice nu s-ar întâmpla în familie, în localitate sau în țară, femeia se implică. De aceea, trebuie să le oferim suport și informare femeilor care vor să se angajeze, să le scoatem din zona de confort, să le îndrumăm să fie active pe toate planurile. Doar atunci vom câștiga noi toți”, este de părere Iulia Costin, Secretar general de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii și președintă a Platformei Naționale a Femeilor din Moldova. Potrivit ei, femeile antreprenoare se confruntă cu frica de eșec, lipsa cunoștințelor privind gestionarea unei afaceri și imposibilitatea contractării de împrumuturi bancare accesibile pentru strat-up-uri. În acest sens, Iulia Costin propune menținerea TVA-ului achitat de agenții economici din domeniul HORECA la nivel de 10%, elaborarea Legii cu privire la business-ul de familie, stimularea startup-rilor lansate de către femei sau valorificarea potențialului feminin prin intermediul programelor de suport existente, prioritate fiind din zonele rurale.

Iar Elena Rațoi, ofițeră de programe la UN Women în Moldova, a subliniat importanța egalității de gen în dezvoltarea comunitară: „Femeile se implică la nivel local la soluționarea problemelor comunitare mai mult ca bărbații. Astfel, conform datelor din Barometrul de gen din 2018, 18% din femei participă la adunări comunitare față de 14% bărbați, iar 6% din femei participă la elaborarea proiectelor comunitare față de 4% bărbați. Femeile mai degrabă participă în proiecte, grupuri de inițiativă sau adunări, pe când bărbații participă în procesul de luare a deciziilor. Ar trebui, după părerea mea să existe o echitate și atât bărbați, cât și femeile să participe atât la luarea deciziilor, cât și la rezolvarea problemelor comunitare”.

„Sondajele arată că electoratul vrea mai multe femei în politică, dar nu le acordă nici încrederea schimbării, nici posibilitatea performanței în funcții de conducere decisive. Asemănările dintre femei și bărbați sunt mult mai importante decât deosebirile, iar viețile bărbaților sunt la fel de mult influențate de discriminare de gen. Astfel, mi-aș dori o solidaritatea feminină, dar nu pentru simplul fapt că suntem femei, ci ținând cont de diversitatea dintre noi, principiile și valorile comune. Promovăm doar femei bine pregătite profesional, competente, gata să se facă auzite și văzute pentru a-și realiza propriul potențial”, susține Larisa Voloh, primarul satului Palanca și președintele Rețelei femeilor CALM.

Iar Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni a adăugat „O societate în care vocea femeilor nu este auzită nu este mai puțin feminină, ci este mai puțin umană. În procesul de administrare pun accent pe egalitatea de gen și promovarea femeii, respectând principiile de transparență”.

La rândul lor, reprezentanții societății civile au subliniat importanța educației și a politicilor locale pentru asigurarea unei egalități de gen care ar contribui la crearea unui societăți echitabile.

„Segregarea se începe din școli și fetele care absolvesc liceul se gândesc cum să găsească o profesie care să o combine cu familia. O soluție ar fi introducerea unui curs opțional pentru a promova imaginea femeii în societatea și a studia istoriile de succes”, sugerează Cristina Cernei, profesoară la Liceul teoretic „Onisifor Ghibu” din Chișinău.

„Când vreți la nivel local să dezvoltați anumite inițiative, implicați și încurajați mamele care se află în concediul de îngrijire a copilului și aceste femei vor să se implice”, spune Elena Nofit, comunicatoare în cadrul Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului.

„Noi suntem foarte interesați de niște politici de stat care ar schimba posibilitățile de repartizare a sarcinilor în familie, cum ar fi oferirea unui număr egal de zile pentru îngrijirea copilului și aprecierea rolului tatălui la îngrijirea copilului, după modelul suedez. Să nu uităm de valoarea familiei și de faptul că drepturile pot fi realizate prin parteneriat”, propune Andrei Eșanu de la federația „Familia”.

Potrivit Biroului Național de Statistică, populația feminină predomină în rândul populației, la 100 femei revenind 93 bărbați. Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 8 ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 77 ani pentru femei şi 69,4 ani în cazul bărbaţilor. Femeile câștigă în medie cu 13,5% mai puțin fată de bărbați (86,5% din salariul mediu al bărbaților). Exprimată în valoare numerică, discrepanța constituie în medie circa 813 lei. Astfel, salariul mediu în anul 2017 a constituit pentru femei 5204 lei și pentru bărbați – 6017 lei.

Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

……………..

Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.