Ești femeie și ai o afacere de succes cu care te mândrești sau ai reușit să aduci schimbarea în comunitate prin exemplul și implicarea ta de lider? Atunci te invităm să participi la concursul național „Istorii de succes la feminin”. Concursul se desfășoară în cadrul proiectului „Dezvoltare regională prin implicare egală”, realizat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova. 

Scopul concursului este acela de a identifica, promova și aprecierea istoriilor de succes ale femeilor realizate în domeniul economic și cel social, pentru a face vizibile reușitele femeilor din toate regiunile Republicii Moldova prin asigurarea drepturilor și oportunităților egale pentru fiecare. Astfel, inițiativa va face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale femeilor, va stimula motivația de a produce inovații și schimbări în comunitate și le va oferi femeilor participante, recunoașterea publică a succeselor pe plan economic și social.

Concursul presupune trei etape și anume descrierea istoriei de succes cu ajutorul unui formular de participare la una din secțiunile 1. Antreprenoriat feminin; 2. Liderism comunitar; evaluarea istoriilor de succes depuse, desemnarea și premierea celor mai bune practici realizate de femei în domeniul economic și cel social. 

Pentru a participa la concurs, participantele vor îndeplini următoarele condiții:

•    să aibă vârsta de cel puțin 18 ani și să fie cetățean al Republici Moldova
•    să activeze în una din regiunile de dezvoltare ale țării (Nord, Centru, Sud și UTA Găgăuzia)
•    să susțină activ principiile de egalitate de gen și de respectare a drepturilor omului 
•    să contribuie la creșterea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă, implicarea femeilor în activități social-economice, împuternicirea alte femei din comunitate și facilitarea accesului lor la resursele și serviciile sociale din regiunile țării
•    (aplicabil pentru secțiunea 1. Antreprenoriat feminin) să gestioneze o întreprindere (inclusiv socială) creată de o femeie, care își desfășoară activitate de cel puțin un an
•    (aplicabil pentru secțiunea 1. Liderism comunitar) să desfășoare activități sociale, educative și culturale, precum și inițiative civice, care promovează și recunosc liderismul și contribuția femeilor în comunitate

Istoriile de succes depuse vor fi jurizate de către Comisia de Evaluare și apreciate după următoarele criterii: inițiativă, inovație, eficiență, relevanță, parteneriat, gestionarea eficientă a resurselor, impact și durabilitate. Vezi aici Grila de evaluare.

Astfel, femeile antreprenoare și lidere din regiunile de dezvoltare ale Moldovei vor transmite Formularul de participare (RO) sau (RU) completat (însoțit după caz cu fotografii reprezentative în format editabil) pe concursidis@gmail.com cu mențiunea „Istorii de succes la feminin”. Formularul poate fi completat și online pe adresa http://bit.do/eUVWg.

DATA LIMITĂ pentru transmiterea formularului de participare la concursul „Istorii de succes la feminin” este 15 IULIE 2019. 

Cele mai bune istorii de succes ale femeilor vor deveni subiectul unei antologii distribuite la nivel național și vor fi recunoscute public în cadrul unei Ceremonii Naționale de Premiere.

Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

……………..

Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.
 

Deși Republica Moldova înregistrează anula creșteri economice aceasta nu este suficientă pentru a asigurarea bunăstării populației și creșterea locurilor de muncă. În strategia Moldova 2020 aspirațiile autorităților a fost de 6%, însă cifra nu a fost atinsă. Situația s-a agravat și a speriat potențialii investitori care urmau să vină, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Victor Ursu.

Autoritățile se confruntă cu provocarea de a relansa creșterea economică și de a accelera procesul de creare a locurilor noi de muncă. Locurile de muncă prezintă o provocare pentru că lucrătorii tineri, productivi părăsesc țara la o rată neobișnuit de rapidă în căutarea muncii și succesului în alte părți. În ultimele două decenii Moldova a pierdut deja din populația sa și, cu tendințele curente, va pierde o cincime din populație până în 2050. O parte dintre cei care au plecat la muncă în străinătate au generat un flux de remitențe, bani care au mers în consum și doar o mică parte în dezvoltarea afacerilor.

Victor Ursu, care citează informațiile Băncii Mondiale susține că încetinirea creșterii economice constă în decelerarea creșterii productivității totale a factorilor – modul în care companiile și economia per ansamblu combină forța de muncă și capitalul în vederea utilizării lor mai eficiente. Investigarea tendințelor în domeniul productivității din perspectiva ofertei relevă faptul că, deși forța de muncă migrează din agricultură spre activități cu o productivitate mai înaltă, creșterea productivității în cadrul sectoarelor este redusă, iar productivitatea la nivel de companie asociată de regulă cu inovații nu se ameliorează.

O problemă constatată de Victor Ursu este prezența excesivă a statului în economie. Statul gestionează sectoare importante din economia țării a căror productivitate este mai joasă față de cea a companiilor private. De aceea, autoritățile ar trebuie să se concentreze pe diminuarea rolului statului în economie și cu încurajarea dezvoltării companiilor private. Totodată, este nevoie și de reformarea învățământului, care se pliază foarte puțin cu oferta din piață în condițiile în care companiile private se plâng că specialiștii pregătiți de instituțiile de învățământ sunt puțin solicitați pe piața muncii.

În concluzie, Victor Ursu a spus că Republica Moldova rămâne vulnerabilă în fața șocurilor externe. Grupurile de interese trag sforile în domeniile cheie din business, iar corupția endemică va eroda și mai mult economia țării, iar discrepanța dintre cei săraci și cei bogați se va adânci și va crește și mia mult migrația.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Ambasada Lituaniei în Republica Moldova lansează inițiativa de promovare a istoriilor de succes ale femeilor în domeniul economic și social la nivel național „Dezvoltare regională prin implicare egală”. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.

„Implicarea femeilor în viața economică și socială a comunităților este vitală pentru o dezvoltare regională armonioasă, unde fiecare persoană are drepturi și oportunități egale. Iar practica internațională demonstrează că societățile în care femeile se implică activ în viața social-economică, prin dezvoltarea de afaceri, crearea locurilor noi de muncă sau prin diverse inițiative sociale, sunt societăți prospere și sustenabile din punct de vedere economic”, menționează Diana Enachi, managerul proiectului. 

Proiectul constă în identificarea, promovarea și aprecierea istoriilor de succes ale femeilor realizate în domeniul economic și cel social, pentru a face vizbile reușitele femeilor din toate regiunile Republicii Moldova prin asigurarea drepturilor și oportunităților egale pentru fiecare. Proiectul, care are formatul unui concurs, va face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale femeilor, va stimula motivația de a produce inovații și schimbări în comunitate și le va oferi femeilor participante, recunoașterea publică a succeselor pe plan economic și social.

În acest sens, în cadrul proiectului va fi lansat concursul „Istorii de succes la feminin”, la care vor putea participa acele femei antreprenoare cu o experiență de cel puțin un an sau femeile lidere la nivel local care au reușit să aducă schimbarea în comunitate prin exemplul și implicarea lor. Ulterior, cele mai bune istorii de succes vor deveni subiectul unei publicații și vor fi premiate în cadrul unei gale de premiere. 

De asemenea, sunt prevăzute zile ale ușilor deschise, postere ce promovează poveștile de succes ale femeilor în mediul online, și alte acțiuni menite să contribuie la asigurarea unei participări autentice și egale a femeilor în dezvoltarea regională a țării. 

Proiectul „Dezvoltare regională prin implicare egală” urmează a fi realizat până în luna octombrie 2019, timp în care cele două instituții partenere își vor consolida eforturile pentru a crește gradul de conștientizare privin rolul activ al femeii în regiunile Republicii Moldova.

Potrivit statisticilor, în 2017, din numărul total al oamenilor de afaceri din Moldova, 72.5% erau bărbați, iar 27.5% - femei.

Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
……………..

Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă. 

Dezvoltarea turismului în ultimii ani a devenit unul dintre sectoarele prioritare ale economiei naționale, iar mai multe evenimente care au avut loc în anii 2018-2019 a făcut mai vizibilă Republica Moldova ca atracție turistică. Însă prețurile mari la servicii și diversitatea redusă a pachetelor turistice îndepărtează potențialii vizitatori de Republica Moldova, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul Vlad Bercu.

Republica Moldova se face remarcată prin varietatea potenţialului turistic natural şi antropic, natura splendidă și prin obiectivele sale turistice impresionante printre care este Orheiul Vechi - un complex monahal rupestru, care datează de mai bine de 2000 de ani, capitala – orașul Chișinău, cu bulevardele sale verzi și  vinăriile subterane. Aceasta este concluzia experților Organizației Internaționale a Turismului. O instituție a cărei aprecieri contează, potrivit experților Organizației Mondiale a Turismului citați de Vlad Bercu.

Vlad Bercu e de părere că deși există un patrimoniu turistic variat principalele bariere în dezvoltarea ramurii în Republica Moldova este starea de degradare a patrimoniului, care îl face neatractiv, dar și calitatea pachetelor turistice nu este pe măsura așteptărilor străinilor. Se pierde foarte mult la capitolul promovare, care este deseori anemică, dar și costurile sunt comparabile cu alte destinații, care au o ofertă mult mai bună.

Problema dezvoltării pieței turismului nu este simplă, mai ales când ești o țară mică, care a trecut prin mai multe crize în ultimii ani. O analiză amplă a verigilor slabe a pieței turismului, dar și perspectivele acesteia se regăsesc în Strategia de dezvoltare a turismului până în anul 2020. Odată implementată lucrurile se vor schimba. Mai există și preferințele turiștilor pe care nu le schimbi peste noapte. Ceea ce este clar este să le arăți că într-adevăr suntem o țară atractivă.

Ultimele date statistice arată că cei mai mulți cetățeni străini, care au traversat frontiera de stat, au fost înregistrați din România (58,2%), Ucraina (24,7%), Federația Rusă (7,4%), Bulgaria (1,8%), Italia (1,1%), Germania și Israel (cîte 0,7%), Turcia și Statele Unite ale Americii (cîte 0,6%), Belarus (0,5%), Polonia și Portugalia (cîte 0,4%), Franța și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (cîte 0,3%), Canada (0,2%), Grecia, Irlanda și Olanda (cîte 0,1%).

În concluzie, Vlad Bercu a spus că este necesară elaborarea unor statistici privind consumul turistic, adică costul serviciilor de care au beneficiat vizitatorii.

Chiar cu probleme pe care le are, turismul din Republica Moldova rămâne un domeniu cu potențial mare, dar care pe departe nu este valorificat.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Transparența bugetară contribuie la sporirea veniturilor la buget. Datorită încrederii cetățenilor că banii publici sunt cheltuiți transparent și eficient, aceștia vor fi motivați să achite taxe și impozite, ceea ce contribuie la reducerea economiei tenebre. Conform portalului de transparență locală – localtransparency.viitorul.org – gradul de transparență al procesului bugetar este, se află la un nivel redus, fiind în mediu de 37,7% din 100%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi. 

La fel, 42% din totalul de 60 de localități evaluate nu au supus consultărilor proiectul de buget și nu au adus la cunoștință publicului proiectul de buget. O altă carență este lipsa transparenței la etapa de rectificare a bugetului. Or, la unele categorii de cheltuieli bugetare, apare o discrepanță semnificativă între valoarea cheltuielilor aprobate și a celor executate, pe parcursul anului bugetar fiind redirecționate anumite cheltuieli de la o categorie la alta fără consultarea cetățenilor.

”Este important să distrugem cercul vicios prin care, pe de o parte, autoritățile susțin că sunt deschise dar cetățenii nu se implică iar, pe de altă parte, cetățenii nu se implică, argumentând că nu ar fi suficient de informați. Respectiv, trebuie ca autoritățile să înțeleagă că ”transparența” nu înseamnă doar publicarea unor informații, ci asigurarea unei informări active, corecte și la timp, astfel cetățenii vor fi motivați să participe în procesul decizional, implicit cel bugetar”, a mai spus Enachi.

Transparența în procesul decizional, implicit cel legat de procesul bugetar este prevăzută în legislația națională. Avem un sir de acte legislative care fac referință la obligațiile autorităților publice în ceea ce privește asigurarea transparenței la toate etapele procesului bugetar. Mai mult, conform Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova și-a asumat mai multe angajamente, inclusiv asigurarea de către autoritățile publice a unui proces decizional eficient, participativ și transparent, precum și sporirea participării societății civile în procesul decizional în special prin stabilirea unui dialog deschis, transparent și permanent între instituțiile publice și societatea civilă, implicit cetățenii.

În concluzie, economista IDIS Viitorul susține că transparența bugetară este un proces complex. Autoritățile și cetățenii trebuie să depună eforturi conjugate pentru ca bugetele sa fie deschise, transparent și participative. Cetățenii se vor implica și vor participa în procesul decizional al bugetelor atunci când autoritățile vor asigura transparență, informare activă, corectă și vor oferi instrumente accesibile  și pe înțelesul fiecărui cetățean. 

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Transparența este o necesitate pentru a spori încrederea cetățenilor în autoritățile publice și a asigura dezvoltarea economică a țării. Iar bugetul pentru activităţile de tineret ar trebui să aibă o pondere mai mare pentru a-i motiva pe tineri de rămâne aici, în țară. Este opinia tinerilor care au participat pe 24 mai la discuția publică „Tinerii pentru bugete transparente: informare și participare în procesul bugetar”. Evenimentul, găzduit de Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), a fost susținut de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și de Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC) în cadrul proiectului „Bugete fără secrete“, implementat cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Astfel, economiștii Veaceslav Ioniță și Diana Enachi de la IDIS „Viitorul” le-au explicat tinerilor ce înseamnă sistemul bugetar, care sunt etapele procesului bugetar și modalitățile de consultare publică utilizate de către autoritățile publice. Ei au aflat despre importanța transparenței bugetare, despre cum se formează bugetul de stat și despre informațiile pe care trebuie să le aibă în vedere atunci când se implică la planificarea și executarea bugetelor. Mai mult de-atât, participanții au avut ocazia să discute cu ex-vicepreședintele Consiliului Național al Tinerilor din Moldova (CNTM), Adrian Băluțel și să înțeleagă modul de alocare și utilizare a resurselor publice în domeniul tineret.

„Transparența bugetară nu este un scop în sine, ci o condiție prealabilă pentru participarea cetățenilor și responsabilizarea autorităților. Iar acest lucru contribuie la sporirea veniturilor publice și la creșterea încrederii față de autorități”, a menționat Diana Enachi. Potrivit ei, elaborarea şi executarea bugetului trebuie să se facă în condiţii de transparenţă maximă. Transparența presupune că cetățenii sunt informați în timp util despre evenimentele-cheie din cadrul ciclului bugetar, au acces la documentele bugetare, și sunt create toate condițiile pentru o participare a publicului la toate etapele procesului.

În același context, Veaceslav Ioniță a exemplificat: „Bugetul public național constituie 64 miliarde lei și împărțind la un milion și jumătate de familii în Moldova, fiecare familie plătește anual 40 mii lei în bugetul public național. Așadar, bugetul public sunt banii voștri. Iar implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor este o expresie a dreptului fiecărui cetăţean”.

Tinerii reprezintă 32% din populația Republicii Moldova şi totodată forţa motrice în procesul de dezvoltare a țării. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS) avem 1 149,6 mii persoane cu vârsta de 14-35 ani din totalul de 3547,5 mii cetățeni la 1 ianuarie 2018. Dintre tineri, 51% sunt bărbați și 49% sunt femei. Tinerii locuiesc preponderent (55,7%) în mediul rural, față de 44,3% în mediul urban. Deși nivelul de implicare al tinerilor în procesul de guvernare este cel mai redus, anume tinerii au cel mai mare potenţial în comparaţie cu celelalte grupe de vârstă din societate.

„Dacă întrebi autoritățile cum vor cheltui banii publici, acestea conștientizează că cetățenii înțeleg ce se întâmplă și așteaptă rezultate din banii planificați. Din 2011, CNTM a început să monitorizeze bugetele publice locale pe segmentul de tineret și modul în care sunt cheltuiți banii publici destinați activităților de tineret. Respectiv, procesul de monitorizare a responsabilizat autoritățile și a motivat mai bine de 18 centre de tineret din Moldova să devină parte a procesului bugetar la nivel local”, povestește Adrian Băluțel, ex-vicepreședintele CNTM. Din spusele lui, deși pe parcursul anilor 2014-2017 se observă o creștere constantă a sumelor bugetate pentru activitățile de tineret, această creștere este una nesemnificativă, iar calcularea investițiilor per tânăr reiterează ideea de subfinanțare a sectorului de tineret la nivel local.

Potrivit studiului de evaluare a bugetelor publice locale: componenta activități de tineret 2017, semmnat de CNTM, în Republica Moldova autoritățile publice locale alocă în mediu pentru tineri 14,95 lei per persoană, această sumă fiind calculată prin împărțirea bugetului total aprobat (17 292,57 mii lei) la numărul total de tineri din țară (1 156 335,00).

Tinerii prezenți la discuția publică au spus că evenimentul li s-a părut foarte util. În mod special, ei au apreciat informațiile despre transparența bugetului, despre cât este de important să se implice în procesul bugetar și ce trebuie să aibă în vedere când doresc să vină cu propuneri de politici pentru tineret în fața autorităților publice locale.

„Transparența este o necesitate pentru a spori încrederea cetățenilor în autoritățile publice și siguranța dezvoltării economice continue a Republicii Moldova. Iar transparența bugetului este un obiectiv important pentru cetățeni, mai ales pentru noi tinerii, deoarece executarea  bugetului prevede și cheltuieli pentru tineri, care au nevoie de susținere din partea statului. Cu siguranță bugetul pentru activităţile de tineret ar trebui să aibă o pondere mai mare pentru a-I motiva pe tineri de rămâne aici, în țară”, este de părere Ioan Negoița, președintele Comitetului Sindical al studenților și masteranzilor ASEM.

La rândul său, Luciana Crîșmari, studentă anul I la Facultatea Finanțe Publice, ASEM afirmă că discuția publică a fost una captivantă: „Am aflat multe lucruri noi la care nici nu atrageam atenția. Mi-a fost interesant să ascult toate calculele facute de Veaceslav Ioniță, deoarece a deschis ochii mai multor tineri despre procesul bugetar”.

Evenimentul a avut în cadrul proiectului „Bugete fără secrete!“. Proiectul este realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul Programului de Transparență Bugetară în Republica Moldova, implementat de Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC) cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

*********************

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă. Pentru mai multe detalii despre noi accesați.

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID)  creează parteneriate pentru promovarea unor societăți reziliente și democratice odată cu sporirea securității și prosperității acestora. Având la bază un parteneriat de succes de peste 20 de ani cu cetățenii Republicii Moldova, USAID oferă asistență la consolidarea guvernanței democratice și creșterii economice a țării. Începând cu 1992, poporul american a investit peste 1 miliard de dolari SUA în Republica Moldova prin intermediul programelor de asistență ale guvernului american.

Misiunea FSVC este de a contribui la crearea unor sectoare financiare robuste care să sprijine economii de piață sănătoase în țari în curs de dezvoltare și emergente. Ca entitate non-profit, bazată pe parteneriat public-privat, FSVC desfășoară, la cererea beneficiarilor, misiuni practice de asistență tehnică și instruire prin intermediul unor profesioniști de top specializați în servicii financiare, care activează ca voluntari neremunerați, ori în cazuri specifice, drept consultanți dedicați, pentru a asigura oferirea unei asistențe obiective și la cele mai înalte standarde. 

Creditele pentru populație cresc. Este de fapt segmentul spre care s-au reorientat băncile după ce împrumuturile pentru business au fost limitate. La sfârşitul lunii martie, soldul total al creditelor înregistrează o creştere de aproximativ 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut sau cu 4,1 miliarde de lei, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul Victor Ursu.

La sfârșitul lunii martie, soldul portofoliului de credite brut a constituit 44,0 la sută din totalul activelor de 82,9 miliarde lei sau 36,5 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 2,9 la sută (1,0 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul primului trimestru al anului 2019  s-a majorat cu 32,4% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Majorarea acordării împrumuturilor revine în special persoanelor fizice – 70%. Cele mai mari creșteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului și creditele de consum, ca urmare a micșorării pe parcursul perioadei analizate a ratei dobânzii. Datele Băncii Naționale arată că după traiectoria descendentă din primele trei trimestre, spre finele anului 2018, rata anuală a consumului gospodăriilor populației a înregistrat o accelerare semnificativă. În acest fel, ritmul anual de creștere a consumului final al gospodăriilor populației a înregistrat un nivel de 5,5 la suta, fiind cu 3,2 p.p. superior celui din trimestrul III 2018. Dinamica respectiva a consumului populației a fost generată de creșterea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor cu 6,5 la sută și de majorarea cheltuielilor pentru procurarea serviciilor cu 2,2 la sută.

Potrivit lui Victor Ursu, odată cu venirea investitorilor străini în cele mai mari bănci din Republica Moldova, economiştii se aşteaptă la linii de creditare pe termen lung şi la rate mai mici. Și acest lucru deja a și început. BERD a acordat luna trecută câte un credit de 5 milioane de euro Victoriabank și Agroindbank. Împrumutul este acordat pentru finanțarea comerțului Republicii Moldova.

În ceea ce privește depozitele bancare, s-a înregistrat o tendinţă de micşorare a soldului. Acestea s-au micşorat cu 1,7% în perioada de referinţă, constituind 62,4 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 67,5% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 32,3% şi depozitele băncilor – 0,2%). Cel mai mare impact asupra micşorării soldului depozitelor a avut-o descreşterea depozitelor persoanelor juridice cu 1,6 miliarde lei (7,2%), iar soldul depozitelor persoanelor fizice s-a majorat cu 452,3 mil. lei (1,1%).

În concluzie, jurnalistul Victor Ursu a precizat că pentru oferirea creditelor ieftine băncile din Republica Moldova au nevoie de accesarea banilor ieftini din străinătate pentru a putea finanța economia. În prezent creditarea băncilor se face în mare parte din banii atrași de la populație.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

După criza din 2008, piața imobiliară a înregistrat o cădere continuă privind numărul tranzacțiilor. Acest lucru a durat până în 2017. Industria construcțiilor a fost lovită și de criza din 2014, care a redus la maxim investițiile statului și a veniturilor companiilor. Companiile au început să aibă probleme privind rambursarea creditelor. În consecință, aproximativ 30% din împrumuturile contractate erau neperformante (o scădere de la 1,5 miliarde de lei la 600 milioane de lei). Unicul colac de salvare pentru businessul construcțiilor a rămas cetățeanul, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță .

În prezent, pa piața imobiliară avem un fenomene nou. Piața este împărățită în câteva elemente. Apartamentele și casele individuale (de cele mai multe ori ignorată de cumpărători). Piața apartamentelor este concentrată în proporție de 75% în municipiul Chișinău.

Ioniță susține că piața imobiliară este în creștere, iar tendința se va menține în continuare. Dacă în 2018 au fost înregistrate 20 400 apartamente vândute – record pentru Republica Moldova în condițiile în care numărul este cu 5000 mii mai mare comparativ cu ultimii cinci ani. În primul trimestru din 2019 au fost înregistrate 21 000 apartamente vândute în valoare anulă. Acest lucru este impulsionat de creditele ipotecare, numărul cărora a fost 8,500 în valoare anuală din totalul de 21 000 de apartamente vândute.

Potrivit lui, un fenomen nou care nu a mai existat în Republica Moldova este vânzarea caselor individuale. În primul trimestru al anului 2019 volumul caselor vândute a fost de 6 500 în comparativ cu 7 – 8 mii de case pe parcursulu unui an întreg în perioadele precedente. În jumătate din raioane numărul de case individuale vândute în primul trimestru 2019 a fost mai mare decât pe întregul an 2018, iar în câteva raioane vânzările au fost de 7 ori mai mari decât în anii trecuți. Fenomenul este explicat prin faptul că o parte dintre cei care vând casele vin în Chișinău, altă parte sunt moldovenii care s-au stabilit în străinătate și au decis să vândă locuințele și a treia explicație este că o parte dintre cei care au accesat credite imobiliare au decis să-și rezolve problema locuinței în afara Chișinăului.

”Banii care au impulsionat tranzacțiile pe piața imobiliară vin din sistemul bancar. În primul trimestru al anului 2019 volumul creditelor din industria construcțiilor s-a ridicat la 5,2 miliarde lei o creștere de 500 milioane lei, doar într-un singur trimestru, cu cea mai mare pondere a împrumuturilor acordate persoanelor fizice.

Impulsionarea creditelor imobiliare este generată de creșterea veniturilor populației. În primul trimestrul al anului 2019 salariul mediu anual a depășit echivalentul a 4040 euro. Nivelul de 3 000 euro a fost depășit în trimestrul doi din 2017. Creșterea a avut loc pe fundalul aprecierii monedei naționale și creșterii nominale a salariului în lei”, a precizat Ioniță.

Dacă în 2018 valoarea unui apartament de 70 metri pătrați era de 36 750 euro în municipiul Chișinău, atunci în trimestrul unu al anului 2019 valoarea a fost de 36 400 euro. Din punct de vedere al perioadei pentru achiziționarea unui apartament în 2017 era nevoie de 11 ani (11 salarii anuale), în 2018 – 9,4 salarii anuale, iar în 2019 primul trimestru – 9 salarii anuale. În prezent, dobânda bancară este cu mult mai mică față de creșterea nominală a salariului – lucru benefic pentru achiziționarea unui imobil.

În concluzie, economistul a spus că piața imobiliară este în criză și acest lucru este influențat de diminuarea construcțiilor publice. În același timp, piața imobiliară este înviorată de apartamentele vechi. Până în 2010 apartamentele erau achiziționate preponderent de moldovenii care munceau în străinătate și de oamenii foarte bogați. În prezent numărul celor care își pot achiziționa locuințe este mai mare ca urmare a reducerii suprafețelor la media de 60 metri pătrați - de două ori mai mici față de acum 10 ani. Tranzacțiile imobiliare în creștere sunt explicate și prin faptul că multe familii sunt formate din unu sau doi membri. Tinerii care au venituri preferă să locuiască separat de părinți și tinerii care se căsătoresc preferă să locuiască în doi. Astfel, în prezent avem o creștere exponențială a familiilor de unu sau două persoane, care decid să cumpere apartamente cu suprafețe mici.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Anul trecut autoritățile publice au atribuit contracte de achiziție publice în sumă de 10,5 miliarde de lei sau cu 22% mai mult comparativ cu 2017. Ponderea achizițiilor în PIB a rămas similară celei din 2017 – 5,5% (2017 – 5,7%). Comparativ cu practica internațională, acest indicator este de trei ori mai mic. În diferite state europene indicatorul variază între 15-30 %, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.

Din cel 10,5 miliarde de lei, circa o treime din achiziții (28%) au avut loc prin metoda tradițională - pe hârtie. În același timp, rata de anulare a procedurilor de achiziție publică s-a ridicat la 10%. Un indicator care vorbește despre carențe în pregătirea profesională a specialiștilor din cadrul autorităților, modificările frecvente în legislație, neaplicarea corespunzătoare a legislației, control insuficient și neaplicarea sancțiunilor ca urmare a încălcărilor comise.

Printre principalele încălcări ale autorităților contractante, Diana Enachi a enunțat: nerespectarea termenilor pentru încheierea contractelor (perioada în care operatorii economici pot contesta rezultatele procedurii de achiziție); nerespectarea termenilor de prezentare a dării de seamă la Agenția Achiziții Publice și furnizarea datelor inexacte, contradictorii; necompletarea sau completarea defectuoasă sau discriminatorie a cerințelor obligatorii în anunț sau fișa de date a achiziției;  neacordarea unor perioade rezonabile și suficiente pentru pregătirea ofertelor și altele.

Carențele din sistemul achizițiilor publice se reflectă și în contestațiile depuse de operatorii economici. Iar, numărul contestațiilor depuse de către operatorii economici reprezintă un indicator al deficiențelor existente în sistem.

Potrivit Dianei Enachi, care citează datele raportul ANSC, în 2018, au fost depuse peste 700 de contestații în cadrul procedurilor de achiziție publică. Un indicator care merită atenția este rata de respingere a contestațiilor.  Respectiv, din cele aproape 600 de decizii ale ANSC, mai mult de jumătate - 53% - au fost respinse. În concluzie, anul trecut, circa 3% dintre procedurile de achiziție publica au fost contestate. Pentru comparație, în Romania acest indicator este de circa 6-7%.

În concluzie, economista a constată în primele luni ale anului curent o creștere semnificativă (cu circa 50%) a numărului contestațiilor. Dacă în primele luni ale lui 2018 au fost înregistrate circa 200 contestații, atunci în 2019 avem deja circa 300 de contestații. Această creștere este determinată, pe de o parte, de sesiunile de informare, ghidurile și informațiile publicate, atât de ANSC cât și de societatea civila pentru ca agenții economici, care astfel au devenit mai informați. Pe de alta parte, indicatorul arată și carențele sistemului or, creșterea numărului contestațiilor nu arată o evoluție pozitivă.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

În ultima perioadă asistăm la o extindere a Zonelor Economice Libere (ZEL) sub aspect cantitativ și calitativ. Deși ca număr ZEL-urile au rămas aceleași, numărul locațiilor s-a extins. Doar anul trecut numărul sub zonelor a crescut cu 15 la 34. Extinderea ZEL-urilor este argumentată de o serie de indicatori. Principalele argumente pentru care investitorii aleg ZEL sunt stabilitatea și previzibilitatea pe termen mediu, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Ion Tornea.

Unul din indicatori care plasează ZEL în frunte sunt investițiile. De la începutul activității valoarea totală a investițiilor a depășit 402 milioane USD. Ritmul de creștere este cu mult mai mare față de cel atestat în economie. În anul 2018 investițiile în ZEL au crescut cu 15% în timp ce în economia națională cu 12%. Ca rezultat ponderea investițiilor ZEL în cadrul investițiilor totale pe economie în 2018 a atins cota de 28%. O cifră impunătoare în comparație cu suprafața totală a zonelor și cu pondera altor indicatori.

Referindu-se la indicatorul cifrei de afaceri a ZEL, Ion Tornea a spus că în 2018 valoarea totală a vânzărilor a depășit 11,5 miliarde lei dintre care peste 10 miliarde de lei a fost producție industrială. Asta constituie peste 19% din producția industrială totală a țării în anul 2018. Față de anul 2017 creșterea a fost de 54%. Totodată, ritmul de creștere a producției industriale a fost cu mult mai mare față de industria din afara ZEL, care a înregistrat o creștere de doar 3,7%.

Pe lângă producția industrială, menirea ZEL este de a stimula exporturile. De exemplu, în 2018 exporturile au constituit 9,3 miliarde de lei, cu 53% mai mult față de anul 2017. În aceiași perioadă, exporturile totale ale țării au crescut doar cu 12%. Iar ponderea în totalul exporturilor țării a ajuns la 21%, față de 13% în 2017.

ZEL au importanță mare din punct de vedere economic și social pentru că angajează din ce în ce mai mulți oameni. Astfel, contribuie la crearea locurilor de muncă și plata impozitelor. Anul trecut numărul angajaților a crescut cu 33% până la 16 mii. O cifră net superioară față de creșterea per total economie. Din punct de vedere al salariului cifrele sunt și ele în favoarea ZEL. Remunerarea medie este cu 11% mai mare față de media sectorului real din economie.

Un argument contra extinderii ZEL este că rezidenții care aleg aceste locații încearcă să se eschiveze de la plata taxelor și impozitelor, dar cifrele arată contrariul. Doar anul trecut rezidenții au virat în bugetul de stat taxe și impozite de peste un miliard de lei, sau de 2,4 ori mai mult decât în 2017.

În concluzie, economistul, Ion Tornea a menționat că cifrele și ritmurile de creștere ale ZEL sunt net superioare față de cele din economia națională. Însă trebuie să conștientizăm că acest fenomen nu poate dura la nesfârșit și nu puteam transforma întreaga țară într-o asemenea platformă. Este important să fie create condiții similare de activitate pe întreg teritoriul țării. Investitorii aleg ZEL-urile ca urmare a stabilității și previziunii pe termen lung și a infrastructurii dezvoltate. Plasatorii de capital când vin în țară vor să fie siguri că regulile de joc nu se vor schimba or, ZEL-urile oferă acest lucru. În prezent Republica Moldova nu se regăsește printre statele care oferă reguli de joc stabile pe termen mediu.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.