Leul moldovenesc a cunoscut o evoluție contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât față de dolarul SUA, cât și față de moneda unică europeană cu aproape 6%, constată în cadrul emisiunii ”15 minute e realism economic”, economistul Ion Tornea.
După ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naționale, după deprecierile similare din anii 2014-2015, determinate de frauda bancară, dar și după cea din anul 2009, determinată de criza economică-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluții? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, așa cum în aceiași perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluția raportului dolar SUA/Euro pe piețele internaționale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% față de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendință de apreciere a leului (cu mai mult de 2% față de EUR și 1% față de USD).
Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naționale față de USD și EUR au o natură fundamentală și țin de evoluțiile cererii și ofertei interne de valută, amplificate și de criza politică de după alegerile parlamentare. Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuații majore și de durată ale cursului de schimb, așa cum ponderea operațiunilor cu caracter speculativ pe piața valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozități și așteptări negative în rândul vânzătorilor și cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluțiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influențează cursul sunt intrările de valută din exporturi și din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranți. Exporturile moldovenești au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu cca. 8%, în timp ce importurile – aproape dublu (16%). În același timp, ritmul lunar de creștere al exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creștere al importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanței comerciale a țării a crescut de la cca. 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.
Al doilea element major al ofertei de valută - transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent, sau cu peste 34 milioane USD. Ca și în cazul balanței comerciale, cea mai mare involuție s-a produs către sfârșitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiții, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenților economici - cu aproape 83 milioane USD (peste 49%). În aceiași lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit mai puțin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel și în lunile ianuarie și februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenților economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%.
În concluzie, Ion Tornea susține că aprecierea ușoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal, scăderii cererii de valută, precum și factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuși, aprecierea curentă ține preponderent de factorii sezonieri. În același timp, evoluția de durată a cursului va depinde de factorii fundamentali. Până la sfârșitul anului, cel mai probabil, piața valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar și de creșterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului față de principalele valute străine, cu o ușoară tendință de depreciere. Această cădere nu fa fi însă una abruptă, ci treptată, așa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de cca. 18,5-18,7 lei/1 USD și 20,8-21 lei/1 EUR.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Reprezentanți ai societății civile din toată țara și-au dat întâlnire pe 5 iulie pentru a afla cum să se implice în procesul bugetar la seminarul de instruire „Transparența bugetară și participarea civică în procesul bugetar”. Evenimentul, găzduit de IDIS „Viitorul” a fost organizat în cadrul proiectului „Bugete fără secrete“, realizat în parteneriat cu Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC), în cadrul Programului de Transparență Bugetară în Republica Moldova, implementat cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
„Transparența bugetară este importantă pentru a cunoaște care este bugetul la nivel de comunitate și cum pot fi accesate informațiile cu caracter public, și totodată este esențială pentru responsabilizarea autorităților publice. Iar atunci când vorbim despre participarea civică în procesul bugetar, aceasta participare efectivă poate avea loc atunci când există un mediu favorabil societății civile și există abordarea individuală”, a declarat directorul executiv, Liubomir Chiriac.
Astfel, seminarul de instruire a avut scopul de a crește nivelul de conștientizare publică cu privire la transparența procesului bugetar din Republica Moldova și consolidarea participării civice în procesul bugetar. În acest context, experții Viorel Pârvan și Diana Enachi de la IDIS „Viitorul” le-au explicat activiștilor civici și membrilor societății civile în ce mod pot participa în procesul bugetar și care sunt modalitățile de implicare și consultare publică. Totodată, cei prezenți au aflat cât de importantă este transparența bugetară din bunele practici expuse de experți.
„Pe de parte, cetățenii devin activi atunci când autoritățile publice creează toate condițiile pentru participarea publicului la toate etapele procesului bugetar. Pe de altă parte însă, societatea civilă trebuie să utilizeze eficient aceste instrumente de implicare și să participe constructiv în dialog cu decidenții”, a menționat Diana Enachi. Potrivit ei, elaborarea şi executarea bugetului trebuie să se facă în condiţii de transparenţă maximă. Transparența contribuie la prevenirea corupției, asigurarea serviciilor publice mai calitative, eficientizare banilor publici și transparența în activitatea autorităților publice.
Iar juristul Viorel Pârvan le-a explicat celor prezenți de ce este important să se implice în procesul decizional și le-a prezentat totodată o serie de bune practici naționale și internaționale de asigurare a transparenței bugetare. „Republica Moldova dispune de cadrul legal general pentru asigurarea transparenței decizionale, însă acesta nu reglementează expres și clar procesul de consultări publice la etapele de planificare și elaborare a bugetelor locale. Anume aici implicarea și participarea civică este cea mai eficientă și poate stabili prioritățile pentru cheltuielile bugetare la nivel local”, susține Viorel Pârvan.
La rândul lor, participanții la seminarul de instruire și-au expus părerea cu privire la nivelul de transparență din comunitate și au apreciat drept foarte utile cunoștințele acumulate în cadrul instruirii, având în același timp o discuție constructivă cu experții de la IDIS „Viitorul”.
„Deși ultimele cercetări arată că transparența în cadrul administrației publice locale crește, institutul nostru constată că această transparență este mai mult formală. Dacă se solicită ca un anumit document să fie publicat pe site, da, el se publică, dar nu este accesibil de găsit pentru un simplu cetățean. Și același lucru pot spune și despre consultările publice, care sunt desfășurate mai mult pentru bifarea lor pe agenda autorităților”, este de părere Alexandru Crigan, președintele Asociației Obștești „Localinvest" din raionul Râșcani.
În opinia participanților, instruirea a fost interesantă și utilă: „Mi-a fost curios să aflu ce înseamnă transparența bugetară, cum mă pot implica și ce pot face pentru comunitatea mea”, a spus Doina Dragomir, locuitoare a municipiului Chișinău. Iar Natalia Slepuhin de la „Primăria Mea" a menționat: „Monitorizăm activitatea administrației publice locale din municipiul Chișinău și mi-a fost interesant să aflăm cum are loc procesul participativ la nivel național, deoarece în Chișinău participarea nu este pe deplin asigurată”.
„Am venit să aflu dacă și cum poate fi reanimată transparența în cadrul administrațieii publice locale” – Constantin Nunu de la Institutul de Dezvoltare Urbană
„În procesul de lucru am mereu nevoie de informații pentru a reflecta corect starea bugetului din municipiul Orhei. Iar această instruire m-a ajutat mult să înțeleg despre cum se elaborează, cum se cheltuiesc finanțele publice, la ce etapă a procesului bugetar trebuie implicată societatea civilă și în ce mod să facă asta”, a spus Tatiana Djamlov, jurnalistă la Radio Orhei.
Potrivit clasamentului Open Budget Index 2017, Republica Moldova se situează pe locul 33 din 115 țări, înregistrând un scor de 58 de puncte din 100 posibile. În ceea ce privește nivelul de participare al cetățenilor, Republica Moldova înregistrează un scor de șapte din 100 puncte posibile. Acest indice măsoară transparența bugetară și accesul publicului la informația bugetară.
……………..
Evenimentul a avut în cadrul proiectului „Bugete fără secrete!“. Proiectul este realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul Programului de Transparență Bugetară în Republica Moldova, implementat de Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC) cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID)
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă. Pentru mai multe detalii despre noi accesați.
Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) creează parteneriate pentru promovarea unor societăți reziliente și democratice odată cu sporirea securității și prosperității acestora. Având la bază un parteneriat de succes de peste 20 de ani cu cetățenii Republicii Moldova, USAID oferă asistență la consolidarea guvernanței democratice și creșterii economice a țării. Începând cu 1992, poporul american a investit peste 1 miliard de dolari SUA în Republica Moldova prin intermediul programelor de asistență ale guvernului american.
Misiunea FSVC este de a contribui la crearea unor sectoare financiare robuste care să sprijine economii de piață sănătoase în țari în curs de dezvoltare și emergente. Ca entitate non-profit, bazată pe parteneriat public-privat, FSVC desfășoară, la cererea beneficiarilor, misiuni practice de asistență tehnică și instruire prin intermediul unor profesioniști de top specializați în servicii financiare, care activează ca voluntari neremunerați, ori în cazuri specifice, drept consultanți dedicați, pentru a asigura oferirea unei asistențe obiective și la cele mai înalte standarde.
Din martie 2019, deciziile emise și publicate pe pagina ANSC nu mai conțin numele celor trei consilieri, care au participat la examinarea și soluționarea contestației. Acest lucru poate duce la practici neuniforme și nocive pentru achiziții publice, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Există deja mai multe exemple de soluții neunitare ale ANSC. Contestația depusă în cadrul procedurii achiziției de autobuze de către Parcul Urban de Autobuze din Chișinău a fost restituită fără examinare de către ANSC pe motiv că face excepție de la Legea achizițiilor publice. Aceasta în condițiile în care la soluționarea unei contestații anterioare, într-o procedură a aceleiași autorități contractante și cu același obiect, ANSC a decis exact contrariul, adică a examinat contestația și a decis anularea procedurii de achiziție publică. Alte cazuri de soluții neunitare vizează utilizare DUAE. Într-una dintre deciziile sale ANSC susține că dacă operatorul economic depune DUAE, acesta nu este obligat să depună toate documentele de calificare, iar in cazul unei alte decizii susține că dacă operatorul economic depune toate documentele de calificare nu mai este obligat să depună și DUAE, fapt ce contravine Legii achizițiilor publice, care prevede clar că DUAE constă într-o declaraţie pe proprie răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de alte autorități. Si, totodată, documentele ofertei constituie – propunerea tehnică, propunerea financiară, DUAE și garanția pentru ofertă, după caz. Argumentul invocat de ANSC este unul fragil, susținând faptul că decizia de eliminare a numelui și prenumelui membrilor completelor și semnăturile acestora din decizii cu argumentul depersonalizării datelor cu caracter personal ale consilierilor de soluționare a contestației. Astfel, nu doar că este contrar principiilor de transparență, dar și monitorizarea coerenței deciziilor ANSC devine mult mai dificilă.
Mai mult, legislația prevede că ANSC va organiza ședințe deschise de soluționare a contestațiilor, la care poate participa orice persoană interesată. Din aceasta rezultă că orice persoană care va participă la o ședință de examinare a contestației implicit va cunoaște numele consilierilor completului de soluționare a contestației care iau o decizie în acest sens.
Economista susține că prin urmare, nu poate fi acceptată situația în care persoane cu funcții de demnitate publică, care își asumă pe deplina responsabilitate în fața cetățenilor pentru deciziile pe care le iau, își ascund numele, astfel demonstrând nerespectarea principiilor care stau la baza acestei funcții: responsabilitatea, legalitatea, transparența.
În concluzie, Diana Enachi susține că este necesar ca ANSC să renunțe la practica de secretizare a numelor membrilor completelor de soluționare a contestațiilor, și să asigure publicarea deciziilor care să conțină numele consilierilor care au participat la luarea deciziei, dar și publicarea, pe pagina web a ANSC, a Ordinului Directorului General al ANSC privind componența completelor de soluționare a contestațiilor.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Cum caracterizați situația actuală a fondului locativ din municipiul Chișinău?
Blocurile locative și teritoriul adiacent sunt astăzi într-o stare deplorabilă. În primul rând, asociațiile nu au bani. Mie îmi este strașnic ce o să se întâmple cu acele blocuri care vor trece de la gestiunea municipală în asociații de condominiu. Nu există bani pentru reparații, nici pentru acoperișuri, nici pentru uși sau țevile care trebuie schimbate.
Ce capacități și atribuții au astăzi asociațiile de proprietari din capitală?
Asociațiile nu au posibilități să efectueze lucrări și ar fi bine ca să existe externalizarea anumitor servicii ca pe noi să ne ajute pe sector. Nimeni nu ne ajută în calitate de administratori de asociații de proprietari. Uneori merg la preturi și nu au nici un jurist cu care să mă consult. Dacă să vorbim că majoritatea administratorilor de blocuri locative sunt pensionari, ei sunt buni, sunt activiști, dar nu cunosc multe chestii. Pe mine permanent mă telefonează colegii ca să se consulte, deoarece ei nu știu cum să facă. Nimeni nu îi adună, nimeni nu le spune. Iar preturile ar trebui să facă acest lucru, și ca în alte state, ar trebui să existe primării a sectoarelor. Actualmente, preturile de sector nu sunt independente, nu au împuterniciri suficiente și nu pot să ajute. Primăria oferă ajutor doar blocurilor municipale și e discriminare. Să ne dea măcar niște materiale și să efectuăm lucrările cu forțele proprii.
Cu ce probleme se confruntă asociațiile de proprietari în opinia Dvs.?
Probleme sunt multe. Consumatorii vor tarife mai mici, iar administratorii au nevoie de resurse pentru întreținerea blocului. Una din probleme sunt datoriile pentru energia termică. Aceste datorii se formează artificial și ele sunt cu termen expirat, istorice. Asociația noastră deja de trei ani se judecă cu „Termoelectrica” și instanța îi dă dreptate lor. Se susține statul și nu cetățenii, care rămân pătimași. Cum pot acum să rezolv această situație când știu că există oameni care niciodată nu își vor putea achita datoriile, de unde să găsească acești bani, dar nu are nici de mâncare? Legiuitorul de multe ori nu se uită la asta. Până în 2016 legea permitea ca pentru căldura din sezonul de încălzire cetățeanul putea achita până la 1 august, adică 40 % în timpul iernii și restul, pe parcurs, iar acest lucru nu înseamnă datorie. Și din 2016 această lege s-a schimbat, iar pe noi „Termoelectrica” ne spune că avem datorii pentru anii 2014-2016. Noi avem diferite reguli de joc și posibilități diferite. E destul de complicat.
La noi în asociație sunt 21-23 de oameni care primesc compensații pentru încălzire și apă. Și în fiecare an sau odată la câțiva ani primăria schimbă regulamentul și i-am rugat să nu poarte acești oameni pensionari în fiecare an ca să depună cererea. Și așa-i de fericiți acești locatari când primesc această compensație.
Ce așteptări au locatarii de la asociațiile de proprietari și cum se implică ei la gestiunea comună a blocului în care locuiesc?
Consumatorul a devenit leneș și pasiv. Altă problemă este că multe persoane sunt plecate peste hotare și își dau apartamentul în locațiune și acestor chiriași nu le pasă. Acest lucru creează dezastru în blocuri. Ar trebui să existe poate niște campanii de informare care să-i educe pe locatari. A rămas încă mentalitatea post-sovietică, potrivit căreia ceilalți îți sunt obligați. Locatarul e proprietar al apartamentului său și eu, în calitate de administrator de bloc răspund de consumul comun și de toate rețelele și ceea ce este în apartament și relația cu vecinii este treaba locatarului. Locatarii au nevoie și de educație juridică.
Ce acțiuni considerați că ar trebui realizate pentru o gestiune mai bună a blocurilor locative din Chișinău?
Trebuie să fie oferite atât drepturi asociațiilor de proprietari, de a influența și consumatorii, dar și furnizori, ca să existe un parteneriat. Ne-am dori ca asociațiile de proprietari să aibă și anume drepturi, obligații și pârghii. Contractele între furnizor și consumator trebuie să fie diferite pentru persoanele fizice, pentru juridice și pentru asociații, dar ele sunt standarde. Trebuie prevăzute toate condițiile și să existe niște formulări care să explice ce înseamnă consumator, cine este furnizor, ce este energia electrică și cea termică, ca atunci când se ajunge în instanță să nu se interpreteze diferit. Eu susțin ideea ca preturilor de sector să ne ofere mai multe drepturi, pentru că multe lucruri s-au centralizat. La noi trebuie ca legea să fie în capul mesei. Atunci când aceste aspecte vor fi prevăzute în legea condominiului va fi mai simplu. Respectiv, așteptăm noua lege a condominiului, pentru că nu suntem de acord cu noua lege.
De asemenea, cu fiecare locatar trebuie să fie contract separat și să fie prevăzute toate momentele. Trebuie să fie oferite drepturi fiecărui locatar ca el singur să-și gestioneze serviciile. Este foarte greu să aduni multe date și sunt multe persoane care nu vin după facturi și nici nu le achită câte un an. Și unde să-i găsești, cu cine să faci contract dacă unii sunt plecați peste hotare? Înainte am vrut să facem adunare și nici 30 % din locatari nu vin și deja avem împuterniciți și nici ei măcar nu vin.
Oricum, trebuie de lucrat indiferent de orice situație, dar legiuitorul, statul, trebuie să creeze niște condiții.
Pentru conformitate, Ana-Maria Veverița
Piața financiară (băncile și sectorul de microfinanțare) din Republica Moldova trece printr-o perioadă zbuciumată. Băncile au cunoscut o cădere continuă după jaful bancar din anul 2014 și acest lucru a durat până în 2017, iar sectorul de microfinanțare a cunoscut o ascensiune, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Volumul total al creditelor acordate potrivit estimărilor la sfârșitul lunii mai va fi de 46 miliare de lei o sumă record după criza bancară. Cel mai mare volum de credite oferite de sectorul financiar a fost atins în anul 2014, când ele au constituit 50,5 miliarde de lei (exceptând creditele dubioase).
”Deși Republica Moldova înregistrează o creștere a volumului de credite, totuși raportat la PIB acest indicator este foarte mic și reprezintă doar 22,5%. Cel mai ridicat indicator a fost în anul 2014 când ponderea creditelor raportate la PIB au atins cota de 40%. Nivelul redus creditelor raportat la PIB o constituie incapacitatea economiei de a asimila banii. Astfel, este pusă o presiune fără precedent pe sistemul bancar și se manifestă prin volumul depozitelor raportat la credite. În prezent surplusul de bani este de 28,3 miliarde de lei. Până în anul 2014 raportul credite depozite era similar or, după jaful bancar volumul depozitelor l-a depășit pe cel al creditelor. În rezultat BNM este nevoită să sterilizeze 42,5% din banii băncilor” a spus Ioniță.
Potrivit economistului, băncile au început să recupereze piața de la sectorul de microfinanțare. Pe toată perioada începând cu anul 2014 volumul de credite oferit de bănci a scăzut continuu în timp ce cele oferite de sectorul de nebnacar a crescut. Dacă la sfârșitul anul anului 2013 soldul creditelor era 42,2 miliarde de lei atunci în 2017 el a ajuns la 33,5 miliarde de lei. Cât privește împrumuturile oferite de sectorul nebancar, dacă în 2013 împrumuturile acordate însumau 3,4 miliarde de lei atunci la sfârșitul anului 2018 cifra a ajuns la 9,1 miliarde de lei. Pe toată această perioadă companiile de microfinanțare au reușit să dea la o parte băncile. Explicația este că băncile erau concentrate pe companii, iar companiile de microfinanțare s-au reorientat către persoanele fizice. În prezent asistăm la recucerirea persoanelor fizice de către bănci. Vom ajunge foarte curând când fiecare al doilea leu dat va fi acordat persoanelor fizice.
Ca urmare a concentrării băncilor și companiilor de microfinanțre pe persoanele fizice apare indicatorul de îndatorare, care este la un nivel destul de jos comparativ cu statele din regiune. În primele cinci luni, persoanele fizice s-au împrumutat cu 1,5 miliarde de lei și au ajuns la o cotă de 19 miliarde de lei, iar la sfârșitul anului va fi înregistrat un record de cel puțin 21 miliarde de lei de două ori mai mult față de acum trei.
În concluzie, Ioniță spune că piața financiară a Republicii Moldova își revine. Volumul de credite se va apropia de maxima istorică, iar creșterea este bazată în cea mai mare parte pe persoanele fizice, cota cărora pentru prima dată a depășit nivelul de 40% în volumul total al împrumuturilor. Totodată, volumul redus de credite raportat la PIB arată că sistemul financiar nu-și poate realiza funcțiile de finanțare a economiei și acest lucru este determinat atât de economia fragilă, cât și guvernanța slabă din bănci. Acest lucru se vede prin surplusul de lichidități – 28,3 miliarde de lei. BNM trebuie să continue reformele în sistemul bancar și să ajute băncile să-și reformateze guvernarea și procedeele de acordare a creditelor pentru a reduce din volumul mare al depozitelor față de credite.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Întreprinderile Mici și Mijlocii cu o pondere de 97% din totalul al afacerilor din Republica Moldova sunt constrânse de controalele fiscale excesive, neîncrederea în justiției și corupția endemică. Problemele în calea businessului, dar și soluțiile sunt la nivel local, dar și central – Parlament, Guvern, alte autorități publice, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Lipsa continuităţii, previzibilităţii şi stabilităţii politicilor fiscale. Legislaţia şi normele fiscale sunt în permanenţă obiectul interpretării de către organele cu funcţii de reglementare în domeniile respective, iar aplicarea acestora în practică este neuniformă şi impredictibilă.
În domeniul justiției persistă neîncrederea ca urmare corupției din instanţele de judecată. Cazurile de privare de dreptul de proprietate, cu concursul instanţelor de judecată, la care societatea moldovenească a fost martoră pe parcursul ultimilor ani, se pare că au înrădăcinat pentru o perioadă îndelungată sentimentul că în Republica Moldova legea nu funcționează și nimeni nu se poate simți protejat.
”Un procentaj foarte mare al oamenilor de afaceri sunt de părere că în Republica Moldova nu există instituţii judecătorești eficiente, care ar ajuta la rezolvarea disputelor comerciale și că acestea nu aplică legile obiectiv şi nediscriminatoriu”, a spus Viorel Pîrvan.
Agenții economici percep controalele ca având drept unic scop sancționarea lor, iar prin frecvența și modul de desfășurare, controalele creează obstacole în activitatea acestora. ”Organele de control și inspectorii comit devieri de la principiile fundamentale ale controlului, sunt comise abuzuri și încălcate drepturile agentului economic”.
”Majoritatea absolută dintre oamenii de afaceri consideră că există practici monopoliste și de concurență neloială. Este adus ca exemplu Serviciul Fiscal de Stat, care utilizează controalele asupra unui agent economic ca instrumente de presiune și ajutor în favoarea unei companii concurente. Tot aici notăm și achizițiile publice câștigate după interese. Printre amendamentele propuse la legislaţia privind protecţia concurenţei, pentru îmbunătăţirea acesteia e necesar separarea politicului de business, inclusiv prin depolitizarea instituţiilor de reglementare din domeniu”, a precizat Pîrvan.
Trei dintre cele mai importante detalii pentru soluționarea problemei businessului pe care la propune Viorel Pîrvan sunt îmbunătățirea dialogului public - privat, în mod special în cadrul unor consilii economice create pe lângă președintele raionului/primar, consiliul raional/orășenesc, dar și sistemului actual orientat spre sancțiuni pe un sistem al controlului de stat orientat spre prevenirea săvârșirii încălcărilor.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Ești femeie și ai o afacere de succes cu care te mândrești sau ai reușit să aduci schimbarea în comunitate prin exemplul și implicarea ta de lider? Atunci te invităm să participi la concursul național „Istorii de succes la feminin”. Concursul se desfășoară în cadrul proiectului „Dezvoltare regională prin implicare egală”, realizat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova.
Scopul concursului este acela de a identifica, promova și aprecierea istoriilor de succes ale femeilor realizate în domeniul economic și cel social, pentru a face vizibile reușitele femeilor din toate regiunile Republicii Moldova prin asigurarea drepturilor și oportunităților egale pentru fiecare. Astfel, inițiativa va face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale femeilor, va stimula motivația de a produce inovații și schimbări în comunitate și le va oferi femeilor participante, recunoașterea publică a succeselor pe plan economic și social.
Concursul presupune trei etape și anume descrierea istoriei de succes cu ajutorul unui formular de participare la una din secțiunile 1. Antreprenoriat feminin; 2. Liderism comunitar; evaluarea istoriilor de succes depuse, desemnarea și premierea celor mai bune practici realizate de femei în domeniul economic și cel social.
Pentru a participa la concurs, participantele vor îndeplini următoarele condiții:
• să aibă vârsta de cel puțin 18 ani și să fie cetățean al Republici Moldova
• să activeze în una din regiunile de dezvoltare ale țării (Nord, Centru, Sud și UTA Găgăuzia)
• să susțină activ principiile de egalitate de gen și de respectare a drepturilor omului
• să contribuie la creșterea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă, implicarea femeilor în activități social-economice, împuternicirea alte femei din comunitate și facilitarea accesului lor la resursele și serviciile sociale din regiunile țării
• (aplicabil pentru secțiunea 1. Antreprenoriat feminin) să gestioneze o întreprindere (inclusiv socială) creată de o femeie, care își desfășoară activitate de cel puțin un an
• (aplicabil pentru secțiunea 1. Liderism comunitar) să desfășoare activități sociale, educative și culturale, precum și inițiative civice, care promovează și recunosc liderismul și contribuția femeilor în comunitate
Istoriile de succes depuse vor fi jurizate de către Comisia de Evaluare și apreciate după următoarele criterii: inițiativă, inovație, eficiență, relevanță, parteneriat, gestionarea eficientă a resurselor, impact și durabilitate. Vezi aici Grila de evaluare.
Astfel, femeile antreprenoare și lidere din regiunile de dezvoltare ale Moldovei vor transmite Formularul de participare (RO) sau (RU) completat (însoțit după caz cu fotografii reprezentative în format editabil) pe concursidis@gmail.com cu mențiunea „Istorii de succes la feminin”. Formularul poate fi completat și online pe adresa http://bit.do/eUVWg.
DATA LIMITĂ pentru transmiterea formularului de participare la concursul „Istorii de succes la feminin” este 15 IULIE 2019.
Cele mai bune istorii de succes ale femeilor vor deveni subiectul unei antologii distribuite la nivel național și vor fi recunoscute public în cadrul unei Ceremonii Naționale de Premiere.
Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
……………..
Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.
Deși Republica Moldova înregistrează anula creșteri economice aceasta nu este suficientă pentru a asigurarea bunăstării populației și creșterea locurilor de muncă. În strategia Moldova 2020 aspirațiile autorităților a fost de 6%, însă cifra nu a fost atinsă. Situația s-a agravat și a speriat potențialii investitori care urmau să vină, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Victor Ursu.
Autoritățile se confruntă cu provocarea de a relansa creșterea economică și de a accelera procesul de creare a locurilor noi de muncă. Locurile de muncă prezintă o provocare pentru că lucrătorii tineri, productivi părăsesc țara la o rată neobișnuit de rapidă în căutarea muncii și succesului în alte părți. În ultimele două decenii Moldova a pierdut deja din populația sa și, cu tendințele curente, va pierde o cincime din populație până în 2050. O parte dintre cei care au plecat la muncă în străinătate au generat un flux de remitențe, bani care au mers în consum și doar o mică parte în dezvoltarea afacerilor.
Victor Ursu, care citează informațiile Băncii Mondiale susține că încetinirea creșterii economice constă în decelerarea creșterii productivității totale a factorilor – modul în care companiile și economia per ansamblu combină forța de muncă și capitalul în vederea utilizării lor mai eficiente. Investigarea tendințelor în domeniul productivității din perspectiva ofertei relevă faptul că, deși forța de muncă migrează din agricultură spre activități cu o productivitate mai înaltă, creșterea productivității în cadrul sectoarelor este redusă, iar productivitatea la nivel de companie asociată de regulă cu inovații nu se ameliorează.
O problemă constatată de Victor Ursu este prezența excesivă a statului în economie. Statul gestionează sectoare importante din economia țării a căror productivitate este mai joasă față de cea a companiilor private. De aceea, autoritățile ar trebuie să se concentreze pe diminuarea rolului statului în economie și cu încurajarea dezvoltării companiilor private. Totodată, este nevoie și de reformarea învățământului, care se pliază foarte puțin cu oferta din piață în condițiile în care companiile private se plâng că specialiștii pregătiți de instituțiile de învățământ sunt puțin solicitați pe piața muncii.
În concluzie, Victor Ursu a spus că Republica Moldova rămâne vulnerabilă în fața șocurilor externe. Grupurile de interese trag sforile în domeniile cheie din business, iar corupția endemică va eroda și mai mult economia țării, iar discrepanța dintre cei săraci și cei bogați se va adânci și va crește și mia mult migrația.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Ambasada Lituaniei în Republica Moldova lansează inițiativa de promovare a istoriilor de succes ale femeilor în domeniul economic și social la nivel național „Dezvoltare regională prin implicare egală”. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.
„Implicarea femeilor în viața economică și socială a comunităților este vitală pentru o dezvoltare regională armonioasă, unde fiecare persoană are drepturi și oportunități egale. Iar practica internațională demonstrează că societățile în care femeile se implică activ în viața social-economică, prin dezvoltarea de afaceri, crearea locurilor noi de muncă sau prin diverse inițiative sociale, sunt societăți prospere și sustenabile din punct de vedere economic”, menționează Diana Enachi, managerul proiectului.
Proiectul constă în identificarea, promovarea și aprecierea istoriilor de succes ale femeilor realizate în domeniul economic și cel social, pentru a face vizbile reușitele femeilor din toate regiunile Republicii Moldova prin asigurarea drepturilor și oportunităților egale pentru fiecare. Proiectul, care are formatul unui concurs, va face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale femeilor, va stimula motivația de a produce inovații și schimbări în comunitate și le va oferi femeilor participante, recunoașterea publică a succeselor pe plan economic și social.
În acest sens, în cadrul proiectului va fi lansat concursul „Istorii de succes la feminin”, la care vor putea participa acele femei antreprenoare cu o experiență de cel puțin un an sau femeile lidere la nivel local care au reușit să aducă schimbarea în comunitate prin exemplul și implicarea lor. Ulterior, cele mai bune istorii de succes vor deveni subiectul unei publicații și vor fi premiate în cadrul unei gale de premiere.
De asemenea, sunt prevăzute zile ale ușilor deschise, postere ce promovează poveștile de succes ale femeilor în mediul online, și alte acțiuni menite să contribuie la asigurarea unei participări autentice și egale a femeilor în dezvoltarea regională a țării.
Proiectul „Dezvoltare regională prin implicare egală” urmează a fi realizat până în luna octombrie 2019, timp în care cele două instituții partenere își vor consolida eforturile pentru a crește gradul de conștientizare privin rolul activ al femeii în regiunile Republicii Moldova.
Potrivit statisticilor, în 2017, din numărul total al oamenilor de afaceri din Moldova, 72.5% erau bărbați, iar 27.5% - femei.
Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
……………..
Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Dezvoltarea turismului în ultimii ani a devenit unul dintre sectoarele prioritare ale economiei naționale, iar mai multe evenimente care au avut loc în anii 2018-2019 a făcut mai vizibilă Republica Moldova ca atracție turistică. Însă prețurile mari la servicii și diversitatea redusă a pachetelor turistice îndepărtează potențialii vizitatori de Republica Moldova, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul Vlad Bercu.
Republica Moldova se face remarcată prin varietatea potenţialului turistic natural şi antropic, natura splendidă și prin obiectivele sale turistice impresionante printre care este Orheiul Vechi - un complex monahal rupestru, care datează de mai bine de 2000 de ani, capitala – orașul Chișinău, cu bulevardele sale verzi și vinăriile subterane. Aceasta este concluzia experților Organizației Internaționale a Turismului. O instituție a cărei aprecieri contează, potrivit experților Organizației Mondiale a Turismului citați de Vlad Bercu.
Vlad Bercu e de părere că deși există un patrimoniu turistic variat principalele bariere în dezvoltarea ramurii în Republica Moldova este starea de degradare a patrimoniului, care îl face neatractiv, dar și calitatea pachetelor turistice nu este pe măsura așteptărilor străinilor. Se pierde foarte mult la capitolul promovare, care este deseori anemică, dar și costurile sunt comparabile cu alte destinații, care au o ofertă mult mai bună.
Problema dezvoltării pieței turismului nu este simplă, mai ales când ești o țară mică, care a trecut prin mai multe crize în ultimii ani. O analiză amplă a verigilor slabe a pieței turismului, dar și perspectivele acesteia se regăsesc în Strategia de dezvoltare a turismului până în anul 2020. Odată implementată lucrurile se vor schimba. Mai există și preferințele turiștilor pe care nu le schimbi peste noapte. Ceea ce este clar este să le arăți că într-adevăr suntem o țară atractivă.
Ultimele date statistice arată că cei mai mulți cetățeni străini, care au traversat frontiera de stat, au fost înregistrați din România (58,2%), Ucraina (24,7%), Federația Rusă (7,4%), Bulgaria (1,8%), Italia (1,1%), Germania și Israel (cîte 0,7%), Turcia și Statele Unite ale Americii (cîte 0,6%), Belarus (0,5%), Polonia și Portugalia (cîte 0,4%), Franța și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (cîte 0,3%), Canada (0,2%), Grecia, Irlanda și Olanda (cîte 0,1%).
În concluzie, Vlad Bercu a spus că este necesară elaborarea unor statistici privind consumul turistic, adică costul serviciilor de care au beneficiat vizitatorii.
Chiar cu probleme pe care le are, turismul din Republica Moldova rămâne un domeniu cu potențial mare, dar care pe departe nu este valorificat.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
