Creditele pentru populație cresc. Este de fapt segmentul spre care s-au reorientat băncile după ce împrumuturile pentru business au fost limitate. La sfârşitul lunii martie, soldul total al creditelor înregistrează o creştere de aproximativ 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut sau cu 4,1 miliarde de lei, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul Victor Ursu.
La sfârșitul lunii martie, soldul portofoliului de credite brut a constituit 44,0 la sută din totalul activelor de 82,9 miliarde lei sau 36,5 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 2,9 la sută (1,0 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul primului trimestru al anului 2019 s-a majorat cu 32,4% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Majorarea acordării împrumuturilor revine în special persoanelor fizice – 70%. Cele mai mari creșteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului și creditele de consum, ca urmare a micșorării pe parcursul perioadei analizate a ratei dobânzii. Datele Băncii Naționale arată că după traiectoria descendentă din primele trei trimestre, spre finele anului 2018, rata anuală a consumului gospodăriilor populației a înregistrat o accelerare semnificativă. În acest fel, ritmul anual de creștere a consumului final al gospodăriilor populației a înregistrat un nivel de 5,5 la suta, fiind cu 3,2 p.p. superior celui din trimestrul III 2018. Dinamica respectiva a consumului populației a fost generată de creșterea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor cu 6,5 la sută și de majorarea cheltuielilor pentru procurarea serviciilor cu 2,2 la sută.
Potrivit lui Victor Ursu, odată cu venirea investitorilor străini în cele mai mari bănci din Republica Moldova, economiştii se aşteaptă la linii de creditare pe termen lung şi la rate mai mici. Și acest lucru deja a și început. BERD a acordat luna trecută câte un credit de 5 milioane de euro Victoriabank și Agroindbank. Împrumutul este acordat pentru finanțarea comerțului Republicii Moldova.
În ceea ce privește depozitele bancare, s-a înregistrat o tendinţă de micşorare a soldului. Acestea s-au micşorat cu 1,7% în perioada de referinţă, constituind 62,4 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 67,5% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 32,3% şi depozitele băncilor – 0,2%). Cel mai mare impact asupra micşorării soldului depozitelor a avut-o descreşterea depozitelor persoanelor juridice cu 1,6 miliarde lei (7,2%), iar soldul depozitelor persoanelor fizice s-a majorat cu 452,3 mil. lei (1,1%).
În concluzie, jurnalistul Victor Ursu a precizat că pentru oferirea creditelor ieftine băncile din Republica Moldova au nevoie de accesarea banilor ieftini din străinătate pentru a putea finanța economia. În prezent creditarea băncilor se face în mare parte din banii atrași de la populație.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
După criza din 2008, piața imobiliară a înregistrat o cădere continuă privind numărul tranzacțiilor. Acest lucru a durat până în 2017. Industria construcțiilor a fost lovită și de criza din 2014, care a redus la maxim investițiile statului și a veniturilor companiilor. Companiile au început să aibă probleme privind rambursarea creditelor. În consecință, aproximativ 30% din împrumuturile contractate erau neperformante (o scădere de la 1,5 miliarde de lei la 600 milioane de lei). Unicul colac de salvare pentru businessul construcțiilor a rămas cetățeanul, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță .
În prezent, pa piața imobiliară avem un fenomene nou. Piața este împărățită în câteva elemente. Apartamentele și casele individuale (de cele mai multe ori ignorată de cumpărători). Piața apartamentelor este concentrată în proporție de 75% în municipiul Chișinău.
Ioniță susține că piața imobiliară este în creștere, iar tendința se va menține în continuare. Dacă în 2018 au fost înregistrate 20 400 apartamente vândute – record pentru Republica Moldova în condițiile în care numărul este cu 5000 mii mai mare comparativ cu ultimii cinci ani. În primul trimestru din 2019 au fost înregistrate 21 000 apartamente vândute în valoare anulă. Acest lucru este impulsionat de creditele ipotecare, numărul cărora a fost 8,500 în valoare anuală din totalul de 21 000 de apartamente vândute.
Potrivit lui, un fenomen nou care nu a mai existat în Republica Moldova este vânzarea caselor individuale. În primul trimestru al anului 2019 volumul caselor vândute a fost de 6 500 în comparativ cu 7 – 8 mii de case pe parcursulu unui an întreg în perioadele precedente. În jumătate din raioane numărul de case individuale vândute în primul trimestru 2019 a fost mai mare decât pe întregul an 2018, iar în câteva raioane vânzările au fost de 7 ori mai mari decât în anii trecuți. Fenomenul este explicat prin faptul că o parte dintre cei care vând casele vin în Chișinău, altă parte sunt moldovenii care s-au stabilit în străinătate și au decis să vândă locuințele și a treia explicație este că o parte dintre cei care au accesat credite imobiliare au decis să-și rezolve problema locuinței în afara Chișinăului.
”Banii care au impulsionat tranzacțiile pe piața imobiliară vin din sistemul bancar. În primul trimestru al anului 2019 volumul creditelor din industria construcțiilor s-a ridicat la 5,2 miliarde lei o creștere de 500 milioane lei, doar într-un singur trimestru, cu cea mai mare pondere a împrumuturilor acordate persoanelor fizice.
Impulsionarea creditelor imobiliare este generată de creșterea veniturilor populației. În primul trimestrul al anului 2019 salariul mediu anual a depășit echivalentul a 4040 euro. Nivelul de 3 000 euro a fost depășit în trimestrul doi din 2017. Creșterea a avut loc pe fundalul aprecierii monedei naționale și creșterii nominale a salariului în lei”, a precizat Ioniță.
Dacă în 2018 valoarea unui apartament de 70 metri pătrați era de 36 750 euro în municipiul Chișinău, atunci în trimestrul unu al anului 2019 valoarea a fost de 36 400 euro. Din punct de vedere al perioadei pentru achiziționarea unui apartament în 2017 era nevoie de 11 ani (11 salarii anuale), în 2018 – 9,4 salarii anuale, iar în 2019 primul trimestru – 9 salarii anuale. În prezent, dobânda bancară este cu mult mai mică față de creșterea nominală a salariului – lucru benefic pentru achiziționarea unui imobil.
În concluzie, economistul a spus că piața imobiliară este în criză și acest lucru este influențat de diminuarea construcțiilor publice. În același timp, piața imobiliară este înviorată de apartamentele vechi. Până în 2010 apartamentele erau achiziționate preponderent de moldovenii care munceau în străinătate și de oamenii foarte bogați. În prezent numărul celor care își pot achiziționa locuințe este mai mare ca urmare a reducerii suprafețelor la media de 60 metri pătrați - de două ori mai mici față de acum 10 ani. Tranzacțiile imobiliare în creștere sunt explicate și prin faptul că multe familii sunt formate din unu sau doi membri. Tinerii care au venituri preferă să locuiască separat de părinți și tinerii care se căsătoresc preferă să locuiască în doi. Astfel, în prezent avem o creștere exponențială a familiilor de unu sau două persoane, care decid să cumpere apartamente cu suprafețe mici.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Anul trecut autoritățile publice au atribuit contracte de achiziție publice în sumă de 10,5 miliarde de lei sau cu 22% mai mult comparativ cu 2017. Ponderea achizițiilor în PIB a rămas similară celei din 2017 – 5,5% (2017 – 5,7%). Comparativ cu practica internațională, acest indicator este de trei ori mai mic. În diferite state europene indicatorul variază între 15-30 %, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Din cel 10,5 miliarde de lei, circa o treime din achiziții (28%) au avut loc prin metoda tradițională - pe hârtie. În același timp, rata de anulare a procedurilor de achiziție publică s-a ridicat la 10%. Un indicator care vorbește despre carențe în pregătirea profesională a specialiștilor din cadrul autorităților, modificările frecvente în legislație, neaplicarea corespunzătoare a legislației, control insuficient și neaplicarea sancțiunilor ca urmare a încălcărilor comise.
Printre principalele încălcări ale autorităților contractante, Diana Enachi a enunțat: nerespectarea termenilor pentru încheierea contractelor (perioada în care operatorii economici pot contesta rezultatele procedurii de achiziție); nerespectarea termenilor de prezentare a dării de seamă la Agenția Achiziții Publice și furnizarea datelor inexacte, contradictorii; necompletarea sau completarea defectuoasă sau discriminatorie a cerințelor obligatorii în anunț sau fișa de date a achiziției; neacordarea unor perioade rezonabile și suficiente pentru pregătirea ofertelor și altele.
Carențele din sistemul achizițiilor publice se reflectă și în contestațiile depuse de operatorii economici. Iar, numărul contestațiilor depuse de către operatorii economici reprezintă un indicator al deficiențelor existente în sistem.
Potrivit Dianei Enachi, care citează datele raportul ANSC, în 2018, au fost depuse peste 700 de contestații în cadrul procedurilor de achiziție publică. Un indicator care merită atenția este rata de respingere a contestațiilor. Respectiv, din cele aproape 600 de decizii ale ANSC, mai mult de jumătate - 53% - au fost respinse. În concluzie, anul trecut, circa 3% dintre procedurile de achiziție publica au fost contestate. Pentru comparație, în Romania acest indicator este de circa 6-7%.
În concluzie, economista a constată în primele luni ale anului curent o creștere semnificativă (cu circa 50%) a numărului contestațiilor. Dacă în primele luni ale lui 2018 au fost înregistrate circa 200 contestații, atunci în 2019 avem deja circa 300 de contestații. Această creștere este determinată, pe de o parte, de sesiunile de informare, ghidurile și informațiile publicate, atât de ANSC cât și de societatea civila pentru ca agenții economici, care astfel au devenit mai informați. Pe de alta parte, indicatorul arată și carențele sistemului or, creșterea numărului contestațiilor nu arată o evoluție pozitivă.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
În ultima perioadă asistăm la o extindere a Zonelor Economice Libere (ZEL) sub aspect cantitativ și calitativ. Deși ca număr ZEL-urile au rămas aceleași, numărul locațiilor s-a extins. Doar anul trecut numărul sub zonelor a crescut cu 15 la 34. Extinderea ZEL-urilor este argumentată de o serie de indicatori. Principalele argumente pentru care investitorii aleg ZEL sunt stabilitatea și previzibilitatea pe termen mediu, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Ion Tornea.
Unul din indicatori care plasează ZEL în frunte sunt investițiile. De la începutul activității valoarea totală a investițiilor a depășit 402 milioane USD. Ritmul de creștere este cu mult mai mare față de cel atestat în economie. În anul 2018 investițiile în ZEL au crescut cu 15% în timp ce în economia națională cu 12%. Ca rezultat ponderea investițiilor ZEL în cadrul investițiilor totale pe economie în 2018 a atins cota de 28%. O cifră impunătoare în comparație cu suprafața totală a zonelor și cu pondera altor indicatori.
Referindu-se la indicatorul cifrei de afaceri a ZEL, Ion Tornea a spus că în 2018 valoarea totală a vânzărilor a depășit 11,5 miliarde lei dintre care peste 10 miliarde de lei a fost producție industrială. Asta constituie peste 19% din producția industrială totală a țării în anul 2018. Față de anul 2017 creșterea a fost de 54%. Totodată, ritmul de creștere a producției industriale a fost cu mult mai mare față de industria din afara ZEL, care a înregistrat o creștere de doar 3,7%.
Pe lângă producția industrială, menirea ZEL este de a stimula exporturile. De exemplu, în 2018 exporturile au constituit 9,3 miliarde de lei, cu 53% mai mult față de anul 2017. În aceiași perioadă, exporturile totale ale țării au crescut doar cu 12%. Iar ponderea în totalul exporturilor țării a ajuns la 21%, față de 13% în 2017.
ZEL au importanță mare din punct de vedere economic și social pentru că angajează din ce în ce mai mulți oameni. Astfel, contribuie la crearea locurilor de muncă și plata impozitelor. Anul trecut numărul angajaților a crescut cu 33% până la 16 mii. O cifră net superioară față de creșterea per total economie. Din punct de vedere al salariului cifrele sunt și ele în favoarea ZEL. Remunerarea medie este cu 11% mai mare față de media sectorului real din economie.
Un argument contra extinderii ZEL este că rezidenții care aleg aceste locații încearcă să se eschiveze de la plata taxelor și impozitelor, dar cifrele arată contrariul. Doar anul trecut rezidenții au virat în bugetul de stat taxe și impozite de peste un miliard de lei, sau de 2,4 ori mai mult decât în 2017.
În concluzie, economistul, Ion Tornea a menționat că cifrele și ritmurile de creștere ale ZEL sunt net superioare față de cele din economia națională. Însă trebuie să conștientizăm că acest fenomen nu poate dura la nesfârșit și nu puteam transforma întreaga țară într-o asemenea platformă. Este important să fie create condiții similare de activitate pe întreg teritoriul țării. Investitorii aleg ZEL-urile ca urmare a stabilității și previziunii pe termen lung și a infrastructurii dezvoltate. Plasatorii de capital când vin în țară vor să fie siguri că regulile de joc nu se vor schimba or, ZEL-urile oferă acest lucru. În prezent Republica Moldova nu se regăsește printre statele care oferă reguli de joc stabile pe termen mediu.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Promovarea bunurilor moldovenești în străinătate ar avea un impact pozitiv asupra imaginii Republicii Moldova, companiilor și a produselor locale. Acest lucru ar aduce la o schimbare calitativă a potențialului de dezvoltare economică a localităților și a comunității de afaceri, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga, care a participat la Congresul European al Autorităților Locale de la Cracovia, Polonia.
”În Polonia dar și în alte state europene se atrage atenția asupra metodelor de promovare a serviciilor, produselor și a localităților. Or, utilitatea este destul de mare pentru că se face o schimbare calitativă în tehnicile de management și marketing. Pentru Republica Moldova avantajul este în promovarea exporturilor și atragerea investițiilor. Avem foarte multe produse calitative, dar sunt puțin cunoscute în lipsa promovării. Cu excepția galeriilor subterane de la Cricova și MiIeștii Mici, Republica Moldova are foarte multe localități care merită a fi scoase din anonimat la fel ca și agenții economici. O modalitate de promovare a localităților și companiilor din Republica Moldova este crearea și promovarea brandurilor locale, înregistrarea mărcilor comerciale, a denumirilor de origine, indicațiilor geografice”, a spus Chivriga.
Directorul de programe a adus un exemplu de succes al grupurilor de acțiune locală de la Ungheni și Ștefan Vodă, care prin cooperare au reușit să aibă rezultate bune. ”Grupurile de acțiune locală create în regiunea Cula, Ungheni (14 primării și 34 de sate) și cel de la Ștefan Vodă (7 primării și 8 sate) au avantaje pe partea ce ține de ocuparea forței de muncă și prestația companiilor. De exemplu, la Ștefan Vodă sunt multe întreprinderi din industria vinicolă, care au reușit să se facă cunoscute pe piața internă și cea externă. Totodată, sunt și întreprinderi mai puțin cunoscute (întreprinderea lui Ion Tulei), care concurează pe piețele din Orientul Mijlociu pe filiera produselor pomicole”.
Sunt zone unde îndeletnicirile locale sunt specifice. De exemplu arta culinară, care e puțin cunoscută în regiune. Dar promovarea eficientă a acestor produse poate oferi o caracteristică identitară a zonelor. O soluție ar fi și cooperarea agenților economici.
În concluzie, potrivit lui Viorel Chivriga, ținta este aducerea satului în vizor. Satul care ușor-ușor se pierde de pe lista priorităților celor de la oraș, și nu numai celor de la oraș, ci de pe lista priorităților cetățenilor Republicii Moldova care pleacă din țară.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Viitorul guvern, indiferent de ce culoare politică va fi, va trebui să aibă un plan „B„.Un plan anticriză. Pare a fi, la prima vedere, deplasată această afirmație, în condițiile în care economia este în creștere, tot mai mult se exportă, dar și intențiile de investițiile s-au înmulțit.
Membrii următorului Guvern, însă se vor confrunta cu două probleme majore, pe intern incertitudinea politică ce a cuprins ţara după alegerile parlamentare care s-ar putea agrava în cazul unor alegeri anticipate și, pe de altă parte, intrarea economiei globale într-un „declin sincronizat”. Și prognozele privind evoluția economiei moldovenești sunt mai pesimiste. Banca Mondială a redus prognoza creșterii PIB-ului Republicii Moldova de la 3,8% la 3,6%, iar FMI – de la 3,7 la 3,5%, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul economic, Vlad Bercu, care citează datele Băncii Mondiale.
Perioada de ascensiune economică înaltă a ajuns la final şi urmează reducerea ritmului de creștere. Ultimul raport al FMI constată că rata anuală de creștere în Republica Moldova în anii 2001-2010 a fost de 5,1 la sută, în ultimii zece ani de 4,6 la sută, iar pentru anii 2019-2021 se anticipează o creștere a PIB-ului de 3,5-3,8 la sută.
Tendințele demografice nefavorabile, productivitatea scăzută și vulnerabilitatea la șocurile externe reprezintă probleme majore pentru creșterea pe termen lung, sunt de părere experții Băncii Mondiale. Ei mai adaugă că, problemele pe termen lung ale creșterii economice în Moldova includ și îmbătrânirea populației, extinderea migrației nete și un model de creștere nesustenabilă, caracterizat de consumul cauzat de remitențe, precum și de productivitatea scăzută.
Viitorul guvern va fi impus, probabil, să facă faţă unor șocuri externe. Până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, urmată de o recesiune la nivel mondial, anticipează economiști americani și europeni. Reducerea „sincronizată” în din Europa, SUA, China și alte țări, prognozată de FMI, va avea un impact direct asupra economiei moldovenești. Reducerea importurilor și investițiilor este primul efect resimțit în cazul unei crize în principalele țări-partenere.
În plus, incertitudinea politică și interesele moștenite subminează agenda de reformă și procesul de investiții. Tărăgănarea formării unei majorități parlamentare și, respectiv, a Guvernului va compromite acordul cu FMI și finanțarea macro-financiară de 100 milioane dc euro din partea UE, agreată încă în iulie 2017, ambele finanțări fiind înghețate în anul trecut. În plus, ar fi compromise termele de realizare a unor acțiuni prevăzute de Acordul de Asociere, mai ales în cazul unor alegeri parlamentare anticipate.
Sunt scenarii care ar putea deveni realitate în cazul perpetuării incertitudinii politice și unei crize economice la nivel mondial. Viitorul Guvern ar trebui să aibă în vedere și un astfel de scenariu, pentru a evita situația din timpul crizei din 2008, când primele semne ale acesteia au fost neglijate, și autoritățile au fost nevoite, eufemistic vorbind, să „stingă incendiul, nu să-l prevină”.
În concluzie, Vlad Bercu a spus că singurul mod de a face faţă unei eventuale crize venite din exterior rămân aceleaşi, reformele structurale şi majorarea veniturilor. Există însă puţine semne evidente că o situaţie similară cu cea din 2008 s-ar putea repeta în viitorul apropiat. Şi totuşi, până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, urmată de o recesiune la nivel mondial, anticipează economistul american Nouriel Roubini, supranumit „Dr. Doom“.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Compensațiile pentru căldură alocate consumatorilor vulnerabili de către autoritățile municipale subvenționează ineficiența energetică, deși cu banii alocați ar putea fi făcute investiții în programe de substituire a plitelor electrice vechi pe plite electrice moderne și în instalarea punctelor termice individuale la blocurile care nu sunt conectate la gaz. Acestea sunt câteva dintre concluziile discuției publice „Sărăcia energetică și consumatorii vulnerabili din municipiul Chișinău, între costuri, compensații și soluții de sustenabilitate”, organizată pe 10 aprilie de IDIS „Viitorul”.
„Sărăcia energetică este o problemă a societății și nu doar o problemă a autorităților publice sau asociațiilor de locatari. Rezolvând problemele consumatorilor vulnerabili îi ajutăm totodată și pe furnizorii de energie. Iar soluțiile pe care le propunem sperăm să devină modificări legislative care să le permită consumatorilor să gestioneze mai bine starea de sărăcie energetică”, a subliniat moderatorul discuției, Veaceslav Ioniță.
Potrivit deciziei Consiliului municipal Chișinău din 27 noiembrie 2018, locuitorii municipiului ale căror apartamente sunt dotate cu plite electrice trebuie să beneficieze de compensații de 25% din costul facturii pentru energie electrică consumată pentru lunile noiembrie și decembrie 2018. Plățile însă nu au fost transferate către beneficiari chiar dacă au fost alocați circa 2 milioane de lei din bugetul municipal. „Responsabilitatea este pasată de la unul la altul, iar pe pagina primăriei există deja un proiect de modificare a deciziei din noiembrie care indică opțiunea de a achita 100 lei pe apartament și nu compensația de 25%, cum era prevăzut inițial. Problema rămâne în aer și nesoluționată”, consideră juristul de la IDIS „Viitorul”, Viorel Pîrvan.
La rândul său, expertul în energetică Victor Parlicov este de părere că compensațiile pentru căldură nu sunt neapărat o rezolvare a problemei pentru sărăcia energetică, iar soluțiile ar fi altele. „Primăria Chișinău oferă compensații subvenționând consumul ineficient de energetică. În acest mod se promovează ineficiența energetică. Sunt acordate compensații pentru oamenii care consumă energia ce ar putea fi economisită. Banii ar trebui să fie investiți pentru diferite programe și nu am mai fi necesare compensațiile lunare”, susține Victor Parlicov. În acest context, expertul propune (re)conectarea consumatorilor la sistemul centralizat cu puncte termice individuale și elaborarea unui program de schimbare a plitelor electrice vechi pe cele noi, eficiente din punct de vedere energetic (similar programului „Rabla” din România pentru automobile).
Un exemplu de eficiență energetică în acest sens este proiectul S.A „Termoelectrica” de modernizare a sistemul de încălzire și preparare a apei calde menajere prin montarea distribuției pe orizontale și instalarea punctului termic individual în subsolul blocului de pe str. Pandurilor 52. Acest lucru a permis reducerea facturii la energia termică cu 40% și la energia electrică de două ori. În luna martie curent, consumul de energie termică pentru încălzirea blocului locativ de pe str. Pandurilor a constituit 5 lei/mp, în timp de în celelalte blocurile din oraș acest cost reprezintă 20 lei.
„Susținem înlocuirea plitelor electrice și reconectarea la sistemul centralizat de apă caldă menajeră. Și suntem gata cu CMC să participăm și să vedem care sunt propunerilor și investițiile necesare în așa mod ca populația să consume apa caldă la prețuri rezonabile și să fie astfel rezolvată problema grupurilor vulnerabile și a celorlalți consumatori. Din punct de vedere termic, putem asigura un serviciu calitativ și accesibil”, susține Victor Puiu, director comercial „Termoelectrica”.
Sărăcia energetică este o problemă complexă și trebuie să devină o prioritate pentru politicile naționale ale Republicii Moldova, în special în cele economice, din spusele Corinei Gaibu: „Eficiența energetică trebuie să fie corelată cu eficiența economică. Investițiile în eficiența energetică se recuperează în aproximativ 10 ani, iar instalarea LED-urilor în locuință poate reduce această perioadă. Totuși, există locatari care nu pot suporta aceste investiții și în acest caz sunt necesare programe municipale sau de stat care să permită apariția blocurilor eficiente energetic și diminuaera energiei energetice”, consideră Corina Gaibu. În același timp, expertul în energetică, Sergiu Ungureanu propune contractarea directă: „Eficiența energetică trebuie asigurată atât de către furnizor, cât și de consumator inclusiv și prin trecerea la sistemul individual de contractare, taxare și reglare. Atunci când consumatorul fără ca să știe primește o factură de o mi de le lei la căldură se simte o oarecare inechitate economică”.
Sectorul rezidențial este cel mai mare consumator de energie, fiind responsabil pentru circa 45% din consumul final de energie în Moldova, blocurile locative cu multe etaje însumând aproape 160 milioane m.p. sau 60% din fondul locativ. În același timp, fondului locativ rezidențial îi revine 98% din totalul datoriilor față de furnizorul de căldură. În aceste condiții, gestionarii fondului locativ propun ca suma din facturi să fie eşalonată pe toată perioada anului. „Suntem în stare de lichidare din cauza furnizorului și a guvernării deoarece locatarii nu au cu ce plăti căldura. Suntem într-un impas atât de mare, deoarece asociația are o datorie de 6 milioane lei, bani pe care nu îi pot cere de la locatarii vulnerabili”, spus administratoarea APLP 51/173, Ala Poltavcenco.
De asemenea, în cadrul evenimentului public a fost prezentat primul portal web dedicat gestionării blocurilor locative din municipiul Chișinău – www.blocuri.viitorul.org. Pagina web conţine informaţii necesare şi utile pentru cetăţeni în privinţa asociaţiilor de proprietari: informaţii necesare şi utile pentru cetăţeni și consumatori în privinţa fondului locativ: legislaţie, analize și istorii de succes, contactele asociaţiile de proprietari din municipiul Chișinău, știri, evenimente, soluții pentru locatari și gestionarii de locuințe etc.
Potrivit Eurostat ponderea costurilor energiei electrice în veniturile gospodărilor casnice din Republica Moldova este de 3,4%, cu mult mai mare decât în alte țări, iar această situație este similară și sectorului gazelor naturale (7%) și al energiei termice (11,4%).
************
Evenimentul a avut loc în cadrul inițiativei „Suport pentru consumatorii vulnerabili de energie” este implementată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul financiar al fundației britanice World Jewish Relief. Inițiativa are scopul de a consolida asociațiile de proprietari pentru a deveni o voce puternică pentru consumatorii vulnerabili de energie în procesul de elaborare a politicilor.
Pentru detalii, contactaţi, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
În 2019 veniturile totale ale moldovenilor se vor cifra la 67 miliarde de lei. Însă o mare parte din venturi moldovenii le încasează din economia neobservată. Or, statul ar fi dorit ca toate încasările să fie din economia observată. Unul din instrumente este plata pe cardul bancar. Or, în 2019 veniturile pe carduri pentru prima dată vor depăși volumul încasărilor cash, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Acum zece ani încasările cetățenilor pe cardurile bancare aveau o pondere de 25%, iar în prezent acestea ajung la 50% din totalul veniturilor încasate de moldoveni. Cea mai mare pondere a plăților oficiale – 80% (îndemnizații sociale, pensii, alocații) se fac pe card.
”În ceea ce privește cheltuirea banilor. Tradiția se menține, moldovenii primesc salariul pe card după care merg la bancomat și-l scot cash. Altfel spus, casierul de la întreprindere s-a mutat la bancomat. Un detaliu important este că în 2018 totalul plăților moldovenilor s-a cifrat la 120 miliarde de lei dintre care cu cardurile bancare au cheltuit 7 miliarde de lei sau 6%. Tendința plăților cu cardul e în creștere, în anul curent cifra va crește, iar în 2020 moldovenii vor achita 20% cu cardul din total plăților” a spus Ioniță.
Până în anul 2010 plățile cu cardul bancar se cifrau la un miliard de lei, iar în 2018 au crescut de 12 ori la 12 miliarde de lei. În 2019, potrivit prognozei, plățile vor ajunge la 17 miliarde de lei. Cel mai interesant este că din 2010 până în 2016 moldovenii achitau cu cardul preponderent în străinătate, dar trecerea plăților, serviciilor pe filiera electronică a favorizat plățile electronice în interiorul țării.
Potrivit economistului, de asemenea au fost încurajați agenții economici să achite salariile pe card și agenții economici - obligați prin lege să asigure cetățeanului serviciul de plată cu cardul. Însă apare o problemă, cei care asigură cu terminale de plată sunt companii – băncile comerciale, iar Guvernul a obligat prin lege agenții economici să procure de la alt agent economic (băncile) un serviciu. Astfel, statul a obligat agenții economici să achite comisioane foarte mari băncilor care prestează serviciul. De aceea, tot statul în condițiile în care cea mai mare parte a banilor sunt cheltuiți pe teritoriul Republicii Moldova, are obligația de a crea un sistem de plăți național pentru diminuarea comisionului plătit de business, dar și să reglementeze relația dintre bănci și comercianți.
În concluzie, Veaceslav Ioniță a spus că în următorii ani plățile cu cardul vor ajunge la 25% din totalul plăților, iar încurajarea achitărilor cu cardul va duce la diminuarea economiei tenebre și a evaziunii fiscale.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Întreprinderile de stat și municipale au fost mereu în afara atenției publice, deși activitatea acestora prezintă mai multe riscuri de corupție din cauza apropierii de guvernare și funcționarii publici. Mișmașurile se fac prin contractele generoase cu statului, iar banii obținuți sunt utilizați în alte scopuri, inclusiv politice. De multe ori companiile de stat au fost catalogate drept „portofelul partidelor”, fiind împărțite de partidele politice după finalizarea alegerilor, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Achizițiile la companiile de stat se fac fără respectarea unor proceduri transparente, nefiind obligate să se supună reglementărilor cadrului legal privind achizițiile publice. Companiile contractează credite de miliarde de lei în condiții neclare și netransparente, formându-se datorii mai mari decât valoarea activelor deținute, cu riscul de a fi deposedate din proprietatea statului sau unităților administrativ teritoriale. Întreprinderile respective ignoră prevederile legislației privind accesul la informație și nu pun la dispoziția cetățenilor informațiile solicitate.
Potrivit lui Viorel Pîrvan, monitorizarea întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova demonstrează un nivel scăzut de transparență și deschidere a informațiilor privind organizarea și activitatea acestora. Deși au fost evaluate cele mai mari și importante întreprinderi din țară, media lor generală de transparență a depășit puțin peste 17% din 100 maxim posibile. În comparație, media generală a întreprinderilor din alte țări, monitorizate în paralel, a depășit 58 de puncte procentuale.
Cele mai transparente întreprinderi monitorizate au obținut mai puțin de 50% din punctajul maxim de 100%, acumulând un scor de 44%, fiind incluse în categoria „C-” (Î.S. „Moldatsa” și Î.S. „Centrul de Telecomunicații Speciale”). Pe ultimele locuri, cu zero puncte acumulate, se află Î.S. de Construcții a Căii Ferate „Confercai”, Î.S. Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală", Î.S. „Direcţia Pentru Exploatarea Imobilului”. Totodată, circa 2/5 din întreprinderile monitorizate au obținut mai puțin de 10% din punctajul maxim.
Achizițiile publice desfășurate de întreprinderi constituie un domeniu lipsit de transparență. Astfel, circa 93% din întreprinderile monitorizate (63 ÎCP) nu publică anunțurile de intenție (planurile de achiziţii publice), 73% nu au publicat pe pagina web anunțurile de participare la achizițiile publice (50 ÎCP) și nici o întreprindere nu a utilizat în anul 2017 platformele electronice pentru procedurile de achiziții. Plus la aceasta, întreprinderile nu aduc la cunoștință rezultatele achizițiilor și nici nu publică contractele de achiziții publice.
În concluzie, expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan a spus că întreprinderile cu capital public demonstrează o anumită deschidere în ce privește indicatorii economici. Analiza comparativă a întreprinderilor din alte țări evidențiază că acestea, în proporție de 94%, publică pe web rapoartele anuale, precum și analiza indicatorilor economico-financiari și evaluarea rezultatelor economico-financiare ale întreprinderii.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
În perioada următoare ar urma să crească prețurile la gaze și energia electrică. Asta după ce Federația Rusă a majorat prețul de livrare a metanului pentru Republica Moldova cu 25% la 237 USD pentru mia de metri cubi. La capitolul energie electrică cereri de majorarea a tarifelor a depus la ANRE, Gas Natural Fenosa, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Victor Ursu.
Prognoza pe termen mediu a inflaţiei are la bază unele ajustări importante de tarife la anumite servicii în a doua parte a anului 2019, ca urmare a preţurilor mai mari pentru resursele energetice, dar şi a unor devieri financiare în anumite sectoare ale economiei autohtone. Având în vedere, că tarifele la unele servicii reglementate produc un impact social considerabil asupra populaţiei, momentul ajustării acestora poate fi fundamentat nu doar de factori economici, dar şi de urmărirea unor obiective sociale. Prin urmare, momentul şi magnitudinea ajustărilor de tarife nu pot fi estimate cu un grad suficient de încredere.
Potrivit datelor BNM, la capitolul incertitudini o constituie recolta din anul 2019 şi, respectiv, preţurile la produsele alimentare pe piaţa internă vor depinde, în cea mai mare măsură, de condiţiile agrometeorologice din anul curent. Deşi condiţiile agrometeorologice din toamna anului precedent şi de la începutul anului curent nu au conturat până în prezent previziuni nefavorabile, pentru recolta din anul 2019, evoluţiile în cadrul sectorului şi, prin urmare, traiectoria preţurilor la produsele alimentare pe piaţa internă continuă să fie marcată de incertitudine. Conform experienţei din ultimii ani, preţurile la fructele şi legumele autohtone sunt în mare măsură afectate de condiţiile meteorologice adverse cum ar fi îngheţuri, secetă, precipitaţii abundente, de costurile asociate recoltării, transportării, depozitării, dar şi vânzării acestora în punctele de comercializare din ţară. În cazul apariţiei unor temperaturi mai scăzute sau a unor precipitaţii mai pronunţate, acest fapt ar rezulta în creşterea peste prognoze a preţurilor la produsele alimentare în următoarele luni.
Ritmul anual de creştere a preţurilor produselor alimentare va spori până la finele anului curent, după care se va diminua pe parcursul anului viitor. Ritmul anual de creştere a preţurilor reglementate va înregistra o majorare, cu excepţia trimestrului IV 2020. Ritmul anual de creştere a preţurilor la combustibili va avea o traiectorie descendentă până la finele anului 2019, după care va spori neesenţial la începutul anului 2020 şi va menţine o traiectorie relativ constantă spre finele orizontului de prognoză. BNM prognozează o inflație medie anuala de 4,9% în 2019 și de 5,0% în anul viitor.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
