De la obținerea independenței Republica Moldova a acordat un șir de facilități fiscale. Acestea sunt de fapt niște cheltuieli fiscale pe care statul le acordă unor oameni, companii sau entități economice. Dacă în anul 2011 acestea constituiau jumătate din veniturile bugetului de stat, în prezent ponderea acestora este 60%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Nu a fost făcut nici un studiu cu excepția anului 2016 când Curtea de Conturi a dorit să afle care sunt acele facilități fiscale și cine la primește. În prezent sunt peste 105. Ele sunt niște cheltuieli fiscale pe care statul le oferă anumitor oameni. De exemplu, cei care-și construiesc casă la țară achită TVA de 20% prin achiziția materialelor de construcție, cei de la oraș care își cumpără apartament nu o fac. Nimeni dintre cei care au cumpărat un apartament de 40 mii euro nu știu că statul le-a oferit o facilitate fiscală de 8000 de euro. A doua facilitate – 8% la zahăr. Este acesta un produs de primă necesitate, din contra medicii spun că avem o problemă – consumăm de două ori mai mult zahăr față de normă. Pentru facilitatea respectivă statul cheltuie 100-120 mil. de lei/anual. În anul 2011 facilitățile fiscale constituiau aproximativ jumătate din veniturile bugetului de stat. În 2015 - 62% din buget. În zece ani cât statul a oferit facilități fiscale pierderile au însumat 145 miliarde de lei.
”Nu cerem anularea facilităților fiscale. Cerem ca la votarea bugetului să existe o anexă în care să fie arătată lista. În anul 2019 acestea vor constitui 23 miliarde de lei cu o pondere de 60% din veniturile bugetului de stat. În zece ani veniturile la Bugetul Public Național au fost de 275 miliarde de lei, iar cheltuie – 296 miliarde. Apare o gaură de 21 miliarde de lei care a fost acoperită din granturi, vinderea proprietăților de stat, iar facilitățile fiscale au fost de șapte ori mai mari față de banii necesari pentru acoperirea deficitului bugetar”, constată Ioniță.
Potrivit economistului, facilitățile fiscale sunt egale cu suma bugetului asigurărilor sociale. Republica Moldova trebuie asumat să vină să voteze bugetul. Anul viitor va fi votat un buget de stat 50 miliarde de lei și Ministerul Finanțelor trebuie să vină să spună că cheltuielile sunt de 75 miliarde de lei dintre care 50 miliarde sunt la vedere, iar 25 de miliarde de lei nu se știe cine le primește.
”Când va fi cunoscută lista integrală a facilităților fiscale se va trece la al doilea pas, de exemplu nu vor fi date reduceri de TVA, dar se vor fi oferite subvenții agricultorilor. În fiecare an autoritățile trebuie să decidă avem sau nu nevoie de cele peste 100 de facilități. Al doilea element, obligațiunile guvernamentale trebuie să fie incluse în lege într-un un articol unde este descris fiecare obligațiune a guvernului, care în orice moment poate deveni obligațiune financiară. De exemplu, care sunt riscurile Programului Prima Casă ca în viitor se poate transforma în datorie de stat. În același timp, Guvernul poate suporta și anumite consecințe juridice. Anularea unei legi poate duce la un litigiu pe viitor și poate avea anumite consecințe financiare. Atunci când deputații votează o lege care poate avea consecințe juridice, deputatul se va gândi deoarece va trebui să vină cu amendamente în care va spune că o dată cu votarea legii vom pierde 20-30 milioane de lei”, a concluzionat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Datele statistice privind numărul revizuit al populației, prezentate de Biroul Național de Statistică, denotă, de fapt, falimentul politicilor sociale, economice și demografice promovate de autorități de la obținerea independenței Republicii Moldova. În același timp, statisticile arată tabloul real al celor care locuiesc în Republica Moldova sau celor care migrează peste hotare. Ultimele date arată că reședință obișnuită la 1 ianuarie 2018 aveau 2,680 mil peroane sau cu 198 mii mai puțin față de 2014. Reducerea populației este explicată prin migrația masivă, scăderea natalități și îmbătrânirea populației, constată în carul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Vlad Bercu.
Și tendința de creștere a migrației, scăderii a numărului de nașteri va crește. Dacă în 2014 au emigrat 24 mii persoane în 2018 cifra s-a dublat. Plecarea a avut loc tocmai în perioada în care vechiul Guvern lansa programul Prima Casă, drumuri bune și da mai mulți bani la naștere. Cifrele publicate de BNS confirmă datele vehiculate anterior în presă că zilnic din țară pleacă peste 100 de persoane, că putem vorbi nu numai despre migrația de muncă, dar și reunirea familiei. Dacă ne referim la 2018 ester vorba de 130 de moldoveni zilnic emigrați în străinătate. În patru au plecat un număr de persoane comparabilă cu populația a șapte orașe, comparabile la număr cu Orheiul. Au plecat, în fond, tinerii, de vârstă reproductivă.
”În același timp, a fost în continuă scădere natalitatea. Deși după gradul de fertilitate – 1,8 indicatorul arătăm bine în Europa, însă cifra este sub nivelul reproducerii populației. Pe de altă parte, dacă în 2014 o sută de persoane plătitoare de impozit întrețineau 54 de vârstnici sau copii, în 2018 numărul lor a crescut la 63. În aceste condiții autoritățile ar trebui să revadă întreg sistemul de asigurări sociale, care în cel mai scurt timp nu va mai putea face față cheltuielilor”, susține Vlad Bercu. Îmbătrânirea populației este caracteristic tuturor țărilor din Europa însă în Republica Moldova ritmul este cu mult mai rapid.
Potrivit lui Vlad Bercu, care citează FMI, îmbătrânirea și reducerea rapidă a populației va afecta economia din Europa Centrală și de Est, inclusiv Moldova. Îmbătrânirea va duce și la creșterea deficitului de cadre, pe care angajatorii din Republica Moldova deja îl resimt.
Ce ar trebuie să urmeze după publicarea datelor revizuite? Vor trebui „corectate” toate programele și strategiile elaborate. Sute și mii de indicatori statistici vor fi revizuiți. O spune chiar directorul BNS Vitalie Valcov. De exemplu PIB-ul pe cap de locuitor, care ne va plasa în altă categorie pe plan regional și mondial. Republica Moldova va arăta mai bine. „Însă cifra nu va crește nivelul de trai și nici salariile nu vor fi mai mari. Comparativ cu alte țări, Republica Moldova va rămâne în continuare cea mai săracă țară din Europa”, susține Vlad Bercu.
Revizuirea numărului populației cu reședință obișnuită va duce și la revizuirea numărului de alegători de către CEC? Excludem din sistemul electoral moldovenii care lucrează peste hotare, cum a propus un lider de partid. Ar fi o prostie. Majoritatea țărilor acceptă participarea propriilor cetățeni la procesul electoral chiar dacă se află într-o țară străină.
În concluzie, Vlad Bercu a spus că cetățenii pleacă pentru că nu consideră Republica Moldova un stat în care pot să locuiască. Calitatea vieții nu înseamnă doar pensii și salarii, ci și calitatea serviciilor, drumurilor, sănătății și învățământului, alte lucruri care vizează cetățeanul. În Polonia se observă un fenomen interesant. Au început să revină acasă din Marea Britanie polonezii în vârstă de până la 30 de ani din ani. Mai mulți tineri spun că nu Brexitul i-a determinat să revină acasă, ci faptul că Polonia este într-o ”perioadă de aur”. Or, perioada de aur pentru Republica Moldova este încă departe.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Investițiile în eficiența energetică pentru blocurile rezidențiale, modernizarea sistemului de termoficare și contractarea individuală a energiei termice sunt câteva dintre soluțiile pentru consumatorii vulnerabili din municipiul Chișinău, propuse de asociațiile de locatari și experții energetici. Discuțiile au fost purtate în cadrul mesei rotunde „Provocările actuale ale consumatorilor vulnerabili de energie din Chișinău, pe agenda asociațiilor de proprietari. Capacități și soluții investiționale”, organizată pe 10 iulie de IDIS „Viitorul”.
Evenimentul a avut scopul de a aduce în discuție rolul asociațiilor de proprietari în oferirea soluțiilor pentru consumatorii din municipiul Chișinău și provocările relației dintre locatari și furnizorii de utilități.
„În cazul municipiului Chișinău nu există problema unui cetățean care are datorii și nu își poate achita factura pentru energie. Există de fapt o problemă a tuturor și trebuie împreună să găsim o soluție. Rezolvând problemele consumatorilor ne ajutăm pe noi și pe întreaga societate”, a subliniat moderatorul discuției, Veaceslav Ioniță.
Sectorul rezidențial este cel mai mare consumator de energie, fiind responsabil pentru circa 45% din consumul final de energie în Moldova, blocurile locative cu multe etaje însumând aproape 160 milioane m.p. sau 60% din fondul locativ. În același timp, fondului locativ rezidențial îi revine 98% din totalul datoriilor față de furnizorul de căldură. „1900 de locatari din cele patru blocuri locative care le administrez nu au apă caldă și achită mult pentru consumul energiei electrice. Cel mai mult bate la buzunar plata pentru consumul agentului termic: acum achităm 1 022 lei pentru o gigacalorie, de 5 ori mai mult decât în 2008. O soluție ar fi distribuția energiei termice pe orizontală, dar totuși, modernizarea sistemului de termoficare fără implicarea statului va dura o veșnicie”, povestește Magda Ivasiuc, președintele CCL 169 din sectorul Botanica.
„Nu am apă caldă de 20 de ani și mă spăl din căldare, iar sănătatea îmi este distrusă din această cauză. Iar pensia lunară de 866 lei nu îmi poate acoperi costurile enorme pentru facturile la energie”, povestește Valentina, locatară din sectorul Botanica.
La rândul său, expertul în energetică Victor Parlicov susține că este de părere că politicile actuale promovează ineficiența energetică, iar soluțiile ar fi altele. „Problema cu eficiența energetică în blocuri este fundamentală. Municipalitatea oferă compensații de 40% pentru oamenii care consumă energia ce ar putea fi economisită. Noi de fapt subsidăm pierderea de energie. Din punctul de vedere a politicilor, este vorba de o risipă. Subsidarea trebuie să se facă la eficiența energetică și nu la consumul de energie, provocând în așa fel o risipă de energie. Iar soluții și investiții pentru eficiența energetică sunt și pot fi finanțate. Problema la acest capitol există însă la nivel de sistem și poate fi rezolvată doar la nivel de sistem”.
„Potrivit rectificărilor de anul trecut în legea cu privire la eficiența energetică, în tarife va fi introdusă schema de obligații financiare. Acest lucru presupune că furnizorii de servicii energetice vor colecta bani suplimentar de la consumatori și îi vor transfera la Agenția pentru Eficiență Energetică pentru realizarea programelor de eficiență energetică, fapt ce va pune presiune pe tarife. Acestă schemă însă nu a fost reflectată în metodologiile ANRE și pe de o parte este introdusă o componentă nouă de costuri, iar pe de altă parte, oferim susbdisii fiscale la consumul de energie pentru anumiți consumatori mari”, a mai adăugat Victor Parlicov
În același timp, expertul în energetică, Sergiu Ungureanu propune contractarea directă: „Consumatorul nu cunoaște care este consumul pentru energie termică, deoarece nu are contor și nu poate verifica. De acceea, trecerea la sistemul individual de contractare, contorizare, taxare și reglare este cea mai potrivită soluție pentru consumatori. Soluții tehnice există și ele trebuie discutate cu asociațiile de loctari, cu furnizorii, cu cei care gestionează rețelele inginerești și cu municipalitatea”.
Sărăcia energetică este o problemă complexă, iar tariful unic stimulează consumuri excesive de energie electrică pentru consumatorii casnici din spusele lui Nicolae Mogoreanu, președintele Asociației Consumatorilor de Energie. El arfirmă că tariful unic provoacă apariţia fenomenului de subvenţionare, ceea ce contravine Cartei Europene a Energiei și sugerează soluții pentru consumatorii vulnerabili: „Este necesară balansarea economică a tarifelor la energie electrică și cea termică, deoarece toată republica plătește pentru confortul locuitorilor din municipiile Chișinău și Bălți. Iar pentru consumatorii vulnerabili propun următoarea soluție: pentru cei care consumă mai puțin de 30 KWh de energie pe lună, tariful să fie micșorat de două ori”, consideră Nicolae Mogoreanu.
Potrivit Eurostat, ponderea costurilor energiei electrice în veniturile gospodărilor casnice din Republica Moldova este de 3,4%, cu mult mai mare decât în alte țări, iar această situație este similară și sectorului gazelor naturale (7%) și al energiei termice (11,4%).
Potrivit proiectelor supuse consultărilor publice, Gas Natural Fenosa Furnizare Energie Electrică solicită aplicarea, de la 1 august, a unui tarif de 194,40 bani/kWh, față de 180,25 bani/kWh cât solicita în martie. Astfel, dacă ANRE va aproba majorările, consumatorii casnici ar putea plăti, din august, câte 1 leu şi 94 de bani pentru un kWh, în loc de 1 leu şi 79 de bani, cât plătesc în prezent, ceea ce înseamnă cu 15 bani mai mult.
************
Evenimentul a avut loc în cadrul inițiativei „Suport pentru consumatorii vulnerabili de energie” este implementată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul financiar al fundației britanice World Jewish Relief. Inițiativa are scopul de a consolida asociațiile de proprietari pentru a deveni o voce puternică pentru consumatorii vulnerabili de energie în procesul de elaborare a politicilor.
Pentru detalii, contactaţi, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Peste 50 de tineri din toate colțurile Republicii Moldova au avut parte pe 11 iulie de o lecție deschisă oferită de IDIS „Viitorul” despre transparența bugetului public și importanța participării civice în procesul bugetar la Școala de vară „Cetățenia activă”. Evenimentul, desfășurat în contextul programului național „Costești - Capitalei Tineretului 2019“, este parte a proiectului „Bugete fără secrete“, realizat în parteneriat cu Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC), în cadrul Programului de Transparență Bugetară în Republica Moldova, implementat cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Astfel, experții de la IDIS „Viitorul” le-au explicat tinerilor ce înseamnă bugetul public național, care sunt etapele procesului decizional și modalitățile de implicare a tinerilor în procesul bugetar. Participanții au aflat care este contribuția lor în luarea deciziilor, despre cum se formează bugetul și în ce manieră să comunice cu autoritățile publice locale.
Pentru a înțelege ce înseamnă bugetul public și de ce banii publici sunt banii cetățenilor, tinerii au avut șansa de a comunica cu economistul Veaceslav Ioniță, care le-a relatat o serie de exemple practice. „Banii publici sunt banii noștri și e de datoria noastră să cunoaștem ce se întâmplă cu ei și să monitorizăm cum bugetul se formează și se execută. Iar voi, ca tineri, trebuie să decideți pentru ce activități autoritățile publice investesc banii care vă vizează”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
„Pentru sporirea implicării mai active a tinerilor în procesul bugetar este necesar, în primul rând, ca ei să conștientizeze importanța deciziilor bugetare și impactul direct asupra vieții lor; sunt necesare programe de informare și instruire a tinerilor și, nu în utimul rând, utilizarea intrumentelor moderne de consultare publică”, a menționat Diana Enachi. În opinia ei, tinerii sunt puțin implicați în procesul bugetar la nivel local, căci informația privind elaborarea, aprobarea și executarea bugetelor care este pusă la dispoziția publicului de către autorități are un format dificil și complex. Iar în acest context, elaborarea şi executarea bugetului trebuie să se facă în condiţii de transparenţă maximă, și într-o modalitate accesibilă pentru cetățeni.
Iar juristul Viorel Pârvan le-a prezentat tinerilor etapele procesului de asigurare a transparenței și le-a explicat de ce este important ca orice autoritate locală să informeze, consulte și să încurajeze participarea cetățenilor în procesul de luarea a deciziilor. „Calitatea vieții și confortul nostru este în directă dependență de deciziile planificării și executării bugetului. Și din acest motiv, fiecare cetățean, inclusiv și tinerii, care sunt o parte activă a societății, trebuie să aibă acces la informația privind procesul bugetar pentru a putea participa la stabilirea veniturilor și cheltuielilor”, susține Viorel Pârvan.
Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), tinerii reprezintă 32% din populația Republicii Moldova şi totodată forţa motrice în procesul de dezvoltare a țării. Este vorba de 1 149,6 mii persoane cu vârsta de 14-35 ani din totalul de 3547,5 mii cetățeni la 1 ianuarie 2018. Deși nivelul de implicare al tinerilor în procesul de guvernare este cel mai redus, anume tinerii au cel mai mare potenţial în comparaţie cu celelalte grupe de vârstă din societate.
Tinerii prezenți la discuția publică au spus că evenimentul li s-a părut foarte util și interesant. În mod special, ei au apreciat informațiile despre buget, despre cât este de important să se implice în procesul bugetar și ce trebuie să aibă în vedere când doresc să vină cu propuneri în fața autorităților publice locale.
„Mi-a plăcut mult atitudinea deschisă a vorbitorilor și modul de prezentare a informației, care a fost una clară pentru tinerii din sală. Împreună cu colegii mei de la Consiliul raional al tinerilor din Ocnița am participat în procesul decizional alături de ceilalți cetățeni, am asistat la mai multe ședințe al Consiliului raional și chiar am venit cu o serie de proiecte pentru tineri care au fost incluse pe planul bugetar pe domeniul de tineret”, povestește Carolina Juraveli de la Consiliul raional al tinerilor din Ocnița.
Iar pentru Veaceslav Craciun, un tânăr din orașul Dubăsari, evenimentul a fost unul inedit: „La acest eveniment am auzit foarte multe lucruri noi despre care nu știam înainte. Mi-a plăcut mult cum domnul Ioniță a explicat ce înseamnă bugetul public”. În același context, Jasmin Moldovanu, elevă din satul Sociteni a menționat : „Instrumentele de participare a tinerilor în procesul bugetar și structura bugetului public mi s-au părut cele mai utile și interesante subiecte abordate. Experții s-au descurcat de minunte și prezentările lor au fost foarte explicite pentru tineri”.
„Sunt încântată că am avut ocazia să particip la acest seminar. Mi s-a părut foarte util, foarte educativ și sper ca pe viitor să mai am parte de astfel de experiențe”, a adăugat și Nicoleta Ciobanu, membră a Consiliului raional al tinerilor din Glodeni.
……………..
Evenimentul a avut în cadrul proiectului „Bugete fără secrete!“. Proiectul este realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul Programului de Transparență Bugetară în Republica Moldova, implementat de Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC) cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) creează parteneriate pentru promovarea unor societăți reziliente și democratice odată cu sporirea securității și prosperității acestora. Având la bază un parteneriat de succes de peste 20 de ani cu cetățenii Republicii Moldova, USAID oferă asistență la consolidarea guvernanței democratice și creșterii economice a țării. Începând cu 1992, poporul american a investit peste 1 miliard de dolari SUA în Republica Moldova prin intermediul programelor de asistență ale guvernului american.
Misiunea FSVC este de a contribui la crearea unor sectoare financiare robuste care să sprijine economii de piață sănătoase în țari în curs de dezvoltare și emergente. Ca entitate non-profit, bazată pe parteneriat public-privat, FSVC desfășoară, la cererea beneficiarilor, misiuni practice de asistență tehnică și instruire prin intermediul unor profesioniști de top specializați în servicii financiare, care activează ca voluntari neremunerați, ori în cazuri specifice, drept consultanți dedicați, pentru a asigura oferirea unei asistențe obiective și la cele mai înalte standarde.
Leul moldovenesc a cunoscut o evoluție contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât față de dolarul SUA, cât și față de moneda unică europeană cu aproape 6%, constată în cadrul emisiunii ”15 minute e realism economic”, economistul Ion Tornea.
După ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naționale, după deprecierile similare din anii 2014-2015, determinate de frauda bancară, dar și după cea din anul 2009, determinată de criza economică-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluții? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, așa cum în aceiași perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluția raportului dolar SUA/Euro pe piețele internaționale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% față de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendință de apreciere a leului (cu mai mult de 2% față de EUR și 1% față de USD).
Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naționale față de USD și EUR au o natură fundamentală și țin de evoluțiile cererii și ofertei interne de valută, amplificate și de criza politică de după alegerile parlamentare. Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuații majore și de durată ale cursului de schimb, așa cum ponderea operațiunilor cu caracter speculativ pe piața valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozități și așteptări negative în rândul vânzătorilor și cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluțiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influențează cursul sunt intrările de valută din exporturi și din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranți. Exporturile moldovenești au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu cca. 8%, în timp ce importurile – aproape dublu (16%). În același timp, ritmul lunar de creștere al exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creștere al importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanței comerciale a țării a crescut de la cca. 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.
Al doilea element major al ofertei de valută - transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent, sau cu peste 34 milioane USD. Ca și în cazul balanței comerciale, cea mai mare involuție s-a produs către sfârșitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiții, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenților economici - cu aproape 83 milioane USD (peste 49%). În aceiași lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit mai puțin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel și în lunile ianuarie și februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenților economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%.
În concluzie, Ion Tornea susține că aprecierea ușoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal, scăderii cererii de valută, precum și factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuși, aprecierea curentă ține preponderent de factorii sezonieri. În același timp, evoluția de durată a cursului va depinde de factorii fundamentali. Până la sfârșitul anului, cel mai probabil, piața valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar și de creșterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului față de principalele valute străine, cu o ușoară tendință de depreciere. Această cădere nu fa fi însă una abruptă, ci treptată, așa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de cca. 18,5-18,7 lei/1 USD și 20,8-21 lei/1 EUR.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Reprezentanți ai societății civile din toată țara și-au dat întâlnire pe 5 iulie pentru a afla cum să se implice în procesul bugetar la seminarul de instruire „Transparența bugetară și participarea civică în procesul bugetar”. Evenimentul, găzduit de IDIS „Viitorul” a fost organizat în cadrul proiectului „Bugete fără secrete“, realizat în parteneriat cu Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC), în cadrul Programului de Transparență Bugetară în Republica Moldova, implementat cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
„Transparența bugetară este importantă pentru a cunoaște care este bugetul la nivel de comunitate și cum pot fi accesate informațiile cu caracter public, și totodată este esențială pentru responsabilizarea autorităților publice. Iar atunci când vorbim despre participarea civică în procesul bugetar, aceasta participare efectivă poate avea loc atunci când există un mediu favorabil societății civile și există abordarea individuală”, a declarat directorul executiv, Liubomir Chiriac.
Astfel, seminarul de instruire a avut scopul de a crește nivelul de conștientizare publică cu privire la transparența procesului bugetar din Republica Moldova și consolidarea participării civice în procesul bugetar. În acest context, experții Viorel Pârvan și Diana Enachi de la IDIS „Viitorul” le-au explicat activiștilor civici și membrilor societății civile în ce mod pot participa în procesul bugetar și care sunt modalitățile de implicare și consultare publică. Totodată, cei prezenți au aflat cât de importantă este transparența bugetară din bunele practici expuse de experți.
„Pe de parte, cetățenii devin activi atunci când autoritățile publice creează toate condițiile pentru participarea publicului la toate etapele procesului bugetar. Pe de altă parte însă, societatea civilă trebuie să utilizeze eficient aceste instrumente de implicare și să participe constructiv în dialog cu decidenții”, a menționat Diana Enachi. Potrivit ei, elaborarea şi executarea bugetului trebuie să se facă în condiţii de transparenţă maximă. Transparența contribuie la prevenirea corupției, asigurarea serviciilor publice mai calitative, eficientizare banilor publici și transparența în activitatea autorităților publice.
Iar juristul Viorel Pârvan le-a explicat celor prezenți de ce este important să se implice în procesul decizional și le-a prezentat totodată o serie de bune practici naționale și internaționale de asigurare a transparenței bugetare. „Republica Moldova dispune de cadrul legal general pentru asigurarea transparenței decizionale, însă acesta nu reglementează expres și clar procesul de consultări publice la etapele de planificare și elaborare a bugetelor locale. Anume aici implicarea și participarea civică este cea mai eficientă și poate stabili prioritățile pentru cheltuielile bugetare la nivel local”, susține Viorel Pârvan.
La rândul lor, participanții la seminarul de instruire și-au expus părerea cu privire la nivelul de transparență din comunitate și au apreciat drept foarte utile cunoștințele acumulate în cadrul instruirii, având în același timp o discuție constructivă cu experții de la IDIS „Viitorul”.
„Deși ultimele cercetări arată că transparența în cadrul administrației publice locale crește, institutul nostru constată că această transparență este mai mult formală. Dacă se solicită ca un anumit document să fie publicat pe site, da, el se publică, dar nu este accesibil de găsit pentru un simplu cetățean. Și același lucru pot spune și despre consultările publice, care sunt desfășurate mai mult pentru bifarea lor pe agenda autorităților”, este de părere Alexandru Crigan, președintele Asociației Obștești „Localinvest" din raionul Râșcani.
În opinia participanților, instruirea a fost interesantă și utilă: „Mi-a fost curios să aflu ce înseamnă transparența bugetară, cum mă pot implica și ce pot face pentru comunitatea mea”, a spus Doina Dragomir, locuitoare a municipiului Chișinău. Iar Natalia Slepuhin de la „Primăria Mea" a menționat: „Monitorizăm activitatea administrației publice locale din municipiul Chișinău și mi-a fost interesant să aflăm cum are loc procesul participativ la nivel național, deoarece în Chișinău participarea nu este pe deplin asigurată”.
„Am venit să aflu dacă și cum poate fi reanimată transparența în cadrul administrațieii publice locale” – Constantin Nunu de la Institutul de Dezvoltare Urbană
„În procesul de lucru am mereu nevoie de informații pentru a reflecta corect starea bugetului din municipiul Orhei. Iar această instruire m-a ajutat mult să înțeleg despre cum se elaborează, cum se cheltuiesc finanțele publice, la ce etapă a procesului bugetar trebuie implicată societatea civilă și în ce mod să facă asta”, a spus Tatiana Djamlov, jurnalistă la Radio Orhei.
Potrivit clasamentului Open Budget Index 2017, Republica Moldova se situează pe locul 33 din 115 țări, înregistrând un scor de 58 de puncte din 100 posibile. În ceea ce privește nivelul de participare al cetățenilor, Republica Moldova înregistrează un scor de șapte din 100 puncte posibile. Acest indice măsoară transparența bugetară și accesul publicului la informația bugetară.
……………..
Evenimentul a avut în cadrul proiectului „Bugete fără secrete!“. Proiectul este realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul Programului de Transparență Bugetară în Republica Moldova, implementat de Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC) cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID)
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă. Pentru mai multe detalii despre noi accesați.
Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) creează parteneriate pentru promovarea unor societăți reziliente și democratice odată cu sporirea securității și prosperității acestora. Având la bază un parteneriat de succes de peste 20 de ani cu cetățenii Republicii Moldova, USAID oferă asistență la consolidarea guvernanței democratice și creșterii economice a țării. Începând cu 1992, poporul american a investit peste 1 miliard de dolari SUA în Republica Moldova prin intermediul programelor de asistență ale guvernului american.
Misiunea FSVC este de a contribui la crearea unor sectoare financiare robuste care să sprijine economii de piață sănătoase în țari în curs de dezvoltare și emergente. Ca entitate non-profit, bazată pe parteneriat public-privat, FSVC desfășoară, la cererea beneficiarilor, misiuni practice de asistență tehnică și instruire prin intermediul unor profesioniști de top specializați în servicii financiare, care activează ca voluntari neremunerați, ori în cazuri specifice, drept consultanți dedicați, pentru a asigura oferirea unei asistențe obiective și la cele mai înalte standarde.
Din martie 2019, deciziile emise și publicate pe pagina ANSC nu mai conțin numele celor trei consilieri, care au participat la examinarea și soluționarea contestației. Acest lucru poate duce la practici neuniforme și nocive pentru achiziții publice, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Există deja mai multe exemple de soluții neunitare ale ANSC. Contestația depusă în cadrul procedurii achiziției de autobuze de către Parcul Urban de Autobuze din Chișinău a fost restituită fără examinare de către ANSC pe motiv că face excepție de la Legea achizițiilor publice. Aceasta în condițiile în care la soluționarea unei contestații anterioare, într-o procedură a aceleiași autorități contractante și cu același obiect, ANSC a decis exact contrariul, adică a examinat contestația și a decis anularea procedurii de achiziție publică. Alte cazuri de soluții neunitare vizează utilizare DUAE. Într-una dintre deciziile sale ANSC susține că dacă operatorul economic depune DUAE, acesta nu este obligat să depună toate documentele de calificare, iar in cazul unei alte decizii susține că dacă operatorul economic depune toate documentele de calificare nu mai este obligat să depună și DUAE, fapt ce contravine Legii achizițiilor publice, care prevede clar că DUAE constă într-o declaraţie pe proprie răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de alte autorități. Si, totodată, documentele ofertei constituie – propunerea tehnică, propunerea financiară, DUAE și garanția pentru ofertă, după caz. Argumentul invocat de ANSC este unul fragil, susținând faptul că decizia de eliminare a numelui și prenumelui membrilor completelor și semnăturile acestora din decizii cu argumentul depersonalizării datelor cu caracter personal ale consilierilor de soluționare a contestației. Astfel, nu doar că este contrar principiilor de transparență, dar și monitorizarea coerenței deciziilor ANSC devine mult mai dificilă.
Mai mult, legislația prevede că ANSC va organiza ședințe deschise de soluționare a contestațiilor, la care poate participa orice persoană interesată. Din aceasta rezultă că orice persoană care va participă la o ședință de examinare a contestației implicit va cunoaște numele consilierilor completului de soluționare a contestației care iau o decizie în acest sens.
Economista susține că prin urmare, nu poate fi acceptată situația în care persoane cu funcții de demnitate publică, care își asumă pe deplina responsabilitate în fața cetățenilor pentru deciziile pe care le iau, își ascund numele, astfel demonstrând nerespectarea principiilor care stau la baza acestei funcții: responsabilitatea, legalitatea, transparența.
În concluzie, Diana Enachi susține că este necesar ca ANSC să renunțe la practica de secretizare a numelor membrilor completelor de soluționare a contestațiilor, și să asigure publicarea deciziilor care să conțină numele consilierilor care au participat la luarea deciziei, dar și publicarea, pe pagina web a ANSC, a Ordinului Directorului General al ANSC privind componența completelor de soluționare a contestațiilor.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Cum caracterizați situația actuală a fondului locativ din municipiul Chișinău?
Blocurile locative și teritoriul adiacent sunt astăzi într-o stare deplorabilă. În primul rând, asociațiile nu au bani. Mie îmi este strașnic ce o să se întâmple cu acele blocuri care vor trece de la gestiunea municipală în asociații de condominiu. Nu există bani pentru reparații, nici pentru acoperișuri, nici pentru uși sau țevile care trebuie schimbate.
Ce capacități și atribuții au astăzi asociațiile de proprietari din capitală?
Asociațiile nu au posibilități să efectueze lucrări și ar fi bine ca să existe externalizarea anumitor servicii ca pe noi să ne ajute pe sector. Nimeni nu ne ajută în calitate de administratori de asociații de proprietari. Uneori merg la preturi și nu au nici un jurist cu care să mă consult. Dacă să vorbim că majoritatea administratorilor de blocuri locative sunt pensionari, ei sunt buni, sunt activiști, dar nu cunosc multe chestii. Pe mine permanent mă telefonează colegii ca să se consulte, deoarece ei nu știu cum să facă. Nimeni nu îi adună, nimeni nu le spune. Iar preturile ar trebui să facă acest lucru, și ca în alte state, ar trebui să existe primării a sectoarelor. Actualmente, preturile de sector nu sunt independente, nu au împuterniciri suficiente și nu pot să ajute. Primăria oferă ajutor doar blocurilor municipale și e discriminare. Să ne dea măcar niște materiale și să efectuăm lucrările cu forțele proprii.
Cu ce probleme se confruntă asociațiile de proprietari în opinia Dvs.?
Probleme sunt multe. Consumatorii vor tarife mai mici, iar administratorii au nevoie de resurse pentru întreținerea blocului. Una din probleme sunt datoriile pentru energia termică. Aceste datorii se formează artificial și ele sunt cu termen expirat, istorice. Asociația noastră deja de trei ani se judecă cu „Termoelectrica” și instanța îi dă dreptate lor. Se susține statul și nu cetățenii, care rămân pătimași. Cum pot acum să rezolv această situație când știu că există oameni care niciodată nu își vor putea achita datoriile, de unde să găsească acești bani, dar nu are nici de mâncare? Legiuitorul de multe ori nu se uită la asta. Până în 2016 legea permitea ca pentru căldura din sezonul de încălzire cetățeanul putea achita până la 1 august, adică 40 % în timpul iernii și restul, pe parcurs, iar acest lucru nu înseamnă datorie. Și din 2016 această lege s-a schimbat, iar pe noi „Termoelectrica” ne spune că avem datorii pentru anii 2014-2016. Noi avem diferite reguli de joc și posibilități diferite. E destul de complicat.
La noi în asociație sunt 21-23 de oameni care primesc compensații pentru încălzire și apă. Și în fiecare an sau odată la câțiva ani primăria schimbă regulamentul și i-am rugat să nu poarte acești oameni pensionari în fiecare an ca să depună cererea. Și așa-i de fericiți acești locatari când primesc această compensație.
Ce așteptări au locatarii de la asociațiile de proprietari și cum se implică ei la gestiunea comună a blocului în care locuiesc?
Consumatorul a devenit leneș și pasiv. Altă problemă este că multe persoane sunt plecate peste hotare și își dau apartamentul în locațiune și acestor chiriași nu le pasă. Acest lucru creează dezastru în blocuri. Ar trebui să existe poate niște campanii de informare care să-i educe pe locatari. A rămas încă mentalitatea post-sovietică, potrivit căreia ceilalți îți sunt obligați. Locatarul e proprietar al apartamentului său și eu, în calitate de administrator de bloc răspund de consumul comun și de toate rețelele și ceea ce este în apartament și relația cu vecinii este treaba locatarului. Locatarii au nevoie și de educație juridică.
Ce acțiuni considerați că ar trebui realizate pentru o gestiune mai bună a blocurilor locative din Chișinău?
Trebuie să fie oferite atât drepturi asociațiilor de proprietari, de a influența și consumatorii, dar și furnizori, ca să existe un parteneriat. Ne-am dori ca asociațiile de proprietari să aibă și anume drepturi, obligații și pârghii. Contractele între furnizor și consumator trebuie să fie diferite pentru persoanele fizice, pentru juridice și pentru asociații, dar ele sunt standarde. Trebuie prevăzute toate condițiile și să existe niște formulări care să explice ce înseamnă consumator, cine este furnizor, ce este energia electrică și cea termică, ca atunci când se ajunge în instanță să nu se interpreteze diferit. Eu susțin ideea ca preturilor de sector să ne ofere mai multe drepturi, pentru că multe lucruri s-au centralizat. La noi trebuie ca legea să fie în capul mesei. Atunci când aceste aspecte vor fi prevăzute în legea condominiului va fi mai simplu. Respectiv, așteptăm noua lege a condominiului, pentru că nu suntem de acord cu noua lege.
De asemenea, cu fiecare locatar trebuie să fie contract separat și să fie prevăzute toate momentele. Trebuie să fie oferite drepturi fiecărui locatar ca el singur să-și gestioneze serviciile. Este foarte greu să aduni multe date și sunt multe persoane care nu vin după facturi și nici nu le achită câte un an. Și unde să-i găsești, cu cine să faci contract dacă unii sunt plecați peste hotare? Înainte am vrut să facem adunare și nici 30 % din locatari nu vin și deja avem împuterniciți și nici ei măcar nu vin.
Oricum, trebuie de lucrat indiferent de orice situație, dar legiuitorul, statul, trebuie să creeze niște condiții.
Pentru conformitate, Ana-Maria Veverița
Piața financiară (băncile și sectorul de microfinanțare) din Republica Moldova trece printr-o perioadă zbuciumată. Băncile au cunoscut o cădere continuă după jaful bancar din anul 2014 și acest lucru a durat până în 2017, iar sectorul de microfinanțare a cunoscut o ascensiune, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Volumul total al creditelor acordate potrivit estimărilor la sfârșitul lunii mai va fi de 46 miliare de lei o sumă record după criza bancară. Cel mai mare volum de credite oferite de sectorul financiar a fost atins în anul 2014, când ele au constituit 50,5 miliarde de lei (exceptând creditele dubioase).
”Deși Republica Moldova înregistrează o creștere a volumului de credite, totuși raportat la PIB acest indicator este foarte mic și reprezintă doar 22,5%. Cel mai ridicat indicator a fost în anul 2014 când ponderea creditelor raportate la PIB au atins cota de 40%. Nivelul redus creditelor raportat la PIB o constituie incapacitatea economiei de a asimila banii. Astfel, este pusă o presiune fără precedent pe sistemul bancar și se manifestă prin volumul depozitelor raportat la credite. În prezent surplusul de bani este de 28,3 miliarde de lei. Până în anul 2014 raportul credite depozite era similar or, după jaful bancar volumul depozitelor l-a depășit pe cel al creditelor. În rezultat BNM este nevoită să sterilizeze 42,5% din banii băncilor” a spus Ioniță.
Potrivit economistului, băncile au început să recupereze piața de la sectorul de microfinanțare. Pe toată perioada începând cu anul 2014 volumul de credite oferit de bănci a scăzut continuu în timp ce cele oferite de sectorul de nebnacar a crescut. Dacă la sfârșitul anul anului 2013 soldul creditelor era 42,2 miliarde de lei atunci în 2017 el a ajuns la 33,5 miliarde de lei. Cât privește împrumuturile oferite de sectorul nebancar, dacă în 2013 împrumuturile acordate însumau 3,4 miliarde de lei atunci la sfârșitul anului 2018 cifra a ajuns la 9,1 miliarde de lei. Pe toată această perioadă companiile de microfinanțare au reușit să dea la o parte băncile. Explicația este că băncile erau concentrate pe companii, iar companiile de microfinanțare s-au reorientat către persoanele fizice. În prezent asistăm la recucerirea persoanelor fizice de către bănci. Vom ajunge foarte curând când fiecare al doilea leu dat va fi acordat persoanelor fizice.
Ca urmare a concentrării băncilor și companiilor de microfinanțre pe persoanele fizice apare indicatorul de îndatorare, care este la un nivel destul de jos comparativ cu statele din regiune. În primele cinci luni, persoanele fizice s-au împrumutat cu 1,5 miliarde de lei și au ajuns la o cotă de 19 miliarde de lei, iar la sfârșitul anului va fi înregistrat un record de cel puțin 21 miliarde de lei de două ori mai mult față de acum trei.
În concluzie, Ioniță spune că piața financiară a Republicii Moldova își revine. Volumul de credite se va apropia de maxima istorică, iar creșterea este bazată în cea mai mare parte pe persoanele fizice, cota cărora pentru prima dată a depășit nivelul de 40% în volumul total al împrumuturilor. Totodată, volumul redus de credite raportat la PIB arată că sistemul financiar nu-și poate realiza funcțiile de finanțare a economiei și acest lucru este determinat atât de economia fragilă, cât și guvernanța slabă din bănci. Acest lucru se vede prin surplusul de lichidități – 28,3 miliarde de lei. BNM trebuie să continue reformele în sistemul bancar și să ajute băncile să-și reformateze guvernarea și procedeele de acordare a creditelor pentru a reduce din volumul mare al depozitelor față de credite.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Întreprinderile Mici și Mijlocii cu o pondere de 97% din totalul al afacerilor din Republica Moldova sunt constrânse de controalele fiscale excesive, neîncrederea în justiției și corupția endemică. Problemele în calea businessului, dar și soluțiile sunt la nivel local, dar și central – Parlament, Guvern, alte autorități publice, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Lipsa continuităţii, previzibilităţii şi stabilităţii politicilor fiscale. Legislaţia şi normele fiscale sunt în permanenţă obiectul interpretării de către organele cu funcţii de reglementare în domeniile respective, iar aplicarea acestora în practică este neuniformă şi impredictibilă.
În domeniul justiției persistă neîncrederea ca urmare corupției din instanţele de judecată. Cazurile de privare de dreptul de proprietate, cu concursul instanţelor de judecată, la care societatea moldovenească a fost martoră pe parcursul ultimilor ani, se pare că au înrădăcinat pentru o perioadă îndelungată sentimentul că în Republica Moldova legea nu funcționează și nimeni nu se poate simți protejat.
”Un procentaj foarte mare al oamenilor de afaceri sunt de părere că în Republica Moldova nu există instituţii judecătorești eficiente, care ar ajuta la rezolvarea disputelor comerciale și că acestea nu aplică legile obiectiv şi nediscriminatoriu”, a spus Viorel Pîrvan.
Agenții economici percep controalele ca având drept unic scop sancționarea lor, iar prin frecvența și modul de desfășurare, controalele creează obstacole în activitatea acestora. ”Organele de control și inspectorii comit devieri de la principiile fundamentale ale controlului, sunt comise abuzuri și încălcate drepturile agentului economic”.
”Majoritatea absolută dintre oamenii de afaceri consideră că există practici monopoliste și de concurență neloială. Este adus ca exemplu Serviciul Fiscal de Stat, care utilizează controalele asupra unui agent economic ca instrumente de presiune și ajutor în favoarea unei companii concurente. Tot aici notăm și achizițiile publice câștigate după interese. Printre amendamentele propuse la legislaţia privind protecţia concurenţei, pentru îmbunătăţirea acesteia e necesar separarea politicului de business, inclusiv prin depolitizarea instituţiilor de reglementare din domeniu”, a precizat Pîrvan.
Trei dintre cele mai importante detalii pentru soluționarea problemei businessului pe care la propune Viorel Pîrvan sunt îmbunătățirea dialogului public - privat, în mod special în cadrul unor consilii economice create pe lângă președintele raionului/primar, consiliul raional/orășenesc, dar și sistemului actual orientat spre sancțiuni pe un sistem al controlului de stat orientat spre prevenirea săvârșirii încălcărilor.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
