După criza bancară din anul 2014, băncile s-au pomenit în fața unei cereri anemice pentru împrumuturi. Pe de o parte, depozitele au început să crească, iar pe de alta, volumul creditelor acordate a coborât sub nivelul de dinaintea crizei. În prezent, soldul total al împrumuturilor se cifrează la circa 32 miliarde de lei față de 48 miliarde de lei cât era înainte de 2014, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul Victor Ursu.
Reducerea creditării a avut loc pe fundalul regulilor mai stricte impuse de către Banca Națională a Moldovei, dar și ca urmare reglementărilor Basel III, care prevăd o diversificare mai largă a portofoliului de clienți și o gestionare calitativă a riscurilor.
”Astfel, după reducerea creditării, băncile s-au pomenit cu un volum mare de lichidități (majorarea soldului depozitelor) pe care nu aveau unde să le direcționeze. În context, acestea au început să se orienteze spre persoanele fizice, care de altfel sunt și cei mai buni platinici cu o rată a neperformantelor care depășește 3%. Și anume prin impulsionarea acordării creditelor de consum, dar și a celor imobiliare prin intermediul Programului ”Prima Casă”. De exemplu, unele bănci acordă credite de consum de până la 100 mii de lei fără garanții. Iar pentru împrumuturile imobiliare sunt acceptate și persoanele care muncesc în străinătate. Condiția este să aibă un contract de muncă și un venit lunar care depășește 900 de euro”, susține Victor Ursu.
Ca urmare a impulsionării acordării împrumuturilor de consum și a celor imobiliare persoanelor fizice la sfârșitul anului 2018, soldul creditelor acordate va fi unul pozitiv. Trendul va continua și anul viitor, deoarece autoritățile au anunțat deja continuarea Programului ”Prima Casă”, dar și pe fundalul stabilizării ratelor de dobândă. În luna noiembrie, rata medie a creditelor acordate persoanelor fizice a constituit 7,74%, iar persoanelor juridice – 9,03%.
Pentru anul 2018, estimările arată un avans de peste 25% a împrumuturilor acordate. Or, ca urmare a creșterii împrumuturilor printre riscurile potențiale se numără totuși creșterea nivelului de îndatorare al familiilor cu venituri mici, unde restituirea creditelor prezintă o anumita dificultate. Cele mai multe probleme apar la creditele de consum în cazul în care clientul își pierde locul de muncă sau se îmbolnăvește. Datoriile cresc cel mai mult în rândul clienților cu venituri mari. Ba mai mult, restituirea creditelor poate deveni o problemă dacă prețul apartamentelor va crește asta pe fundalul majorării împrumuturilor imobiliare acordate prin intermediul programului ”Prima Casă”.
Sursele de finanțare a creditelor bancare rămân a fi depozitele atrase de la persoanele fizice și juridice. Acestea reprezintă circa 50% din totalul pasivelor. Însă problema esențială rămâne maturitatea scurtă a depozitelor. Majoritatea dintre ele sunt constituite pentru șase și 12 luni.
În concluzie, Victor Ursu susține că persoanele fizice s-au dovedit a fi cele care au salvat băncile de la criza acordării împrumuturilor în care au intrat după anul 2014. Pe termen mediu, deocamdată aceasta este miza bancherilor.
Emisiunea este realizată în parteneriat cu Europa Liberă.
MTender, noul sistem de achiziții electronice contribuie la eficientizarea cheltuielilor bugetare, reducerea poverii administrative, creșterea încrederii agenților economici în sistemul de achiziții și accesul deschis la date. Însă acesta nu va rezolva nicidecum toate problemele și carențele sistemului de achiziții, inclusiv acordurile anticoncurențiale, conflictele de interese și corupția, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Sistemul deschide noi oportunități pentru sectorul privat, încurajând agenții economici să intre pe piața achizițiilor, să aibă mai multă încredere într-un proces corect de achiziție, fapt ce sporește concurența și eficiența. Acum, agenții economici pot participa simultan la mai multe achiziții fără a fi nevoiți să investească efort, timp și resurse pentru deplasarea la autoritatea publică. Excluderea contactului fizic dintre autorități publice și mediul de afaceri reduce semnificativ riscurile existente anterior precum cele de corupție, înțelegeri și acorduri ilegale, divulgarea informațiilor confidențiale, favorizarea unei anumite companii.
Potrivit Dianei Enachi, de la lansare prin sistemul MTender au fost înregistrate peste 2 mii de licitații electronice, peste 14 mii de licitații electronice publicate, peste 6 mii de contracte semnate prin intermediul sistemului și înregistrate la Trezorerie. Totodată, circa 1000 de autorități publice procură bunuri, servicii și lucrări prin intermediul MTender, circa 2400 agenți economici participă activ la procedurile de achiziție și economii de 18,8 milioane de lei pe achizitorii publici și comerciali.
Implementarea achizițiilor electronice a fost o acțiune asumată de autoritățile responsabile în Strategia de dezvoltare a sistemului a sistemului de achiziții publice pentru anii 2016-2020. Obiectivul fiind implementarea unui sistem cuprinzător de achiziții electronice în conformitate cu principiile de sursă deschisă, date deschise și standardele privind contractarea deschisă. Sistemul este dezvoltat după principiul ”toți văd totul”, adică indiferent de faptul că ești participant direct la procesul de achiziție, monitor sau cetățean. Doritorii pot vedea cât de corect și eficient cheltuie banii publici primăria sa, poți vedea toată informația disponibilă, începând cu planificarea și până la contractare și chiar facturare.
În concluzie, Diana Enachi a menționat necesitatea asigurării de către Ministerul Finanțelor a funcționării depline și dezvoltării continue a sistemului MTender, inclusiv prin ajustarea continuă a cadrului legal și normativ-secundar la funcționalitățile sistemului. Agenției Achiziții Publice i se recomandă implicarea activă, informarea autorităților și elaborarea unor instrucțiuni detaliate care să asigure interpretarea uniformă a legislației în vigoare. Iar autorităților cu atribuții de monitorizare, control, audit, precum și cele de soluționare a contestațiilor să utilizeze datele din sistem în realizarea funcțiilor ce le revin.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
La 27 de ani de la destrămarea URSS, majoritatea moldovenilor regretă prăbușirea Imperiului roşu, un sentiment puternic întreţinut la Chișinău. Barometrul Opiniei Publice arată că 40% dintre moldoveni sunt nostalgici după URSS. În cazul unui referendum, respondenții ar vota pentru refacerea Imperiului roșu. Explicația rezidă în prețurile mici la alimente, utilități și protecția socială, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul economist, Vlad Bercu.
După anii 1990 s-a evidențiat o diferență foarte mare între cei bogați și cei săraci. Situația legată de lipsuri şi sărăcie macină persoanele înaintate în vârstă. Totodată, o imagine idealizată a epocii sovietice serveşte drept comparaţie pentru a critica situaţia actuală.
”Nostalgia este alimentată de prăbușirea unui sistem social. Totodată, după 1990 a apărut fenomenul salariului în plic care grație unor eforturi ale autorităților încă nu a fost redus. Fenomenul continuă să domine și prezent în economia Republicii Moldova, susține Vlad Bercu.
Datele statistice arată că în trimestrul trei 2018, 9.8% dintre angajați au primit salariile în plic față de 8,8% în 2017. Explicația e că se luptă cu salariul în plic, instituțiile care iau mită chiar și salarii în plic sau plățile care se fac în plic pentru unii funcționari.
Potrivit lui Vlad Bercu, o altă dezamăgire este legată de pensionare. După destrămarea URSS, cetățeanul a fost lăsat singur în fața problemelor existente. Statul nu a intervenit ca urmare a pierderii actelor de contabilitate de la întreprinderile, care s-au ruinat, iar instanțele de judecată nu le-au făcut dreptate.
”Oamenii „duc dorul“ cel mai mult modului în care le erau asigurate locurile de muncă, ordinii din ţară şi asistenţei medicale.”, a mai spus Vlad Bercu.
În concluzie, jurnalistul economist a menționat că pentru diminuarea nostalgiei sovietice, statul ar trebui să adopte niște politici sociale mai radicale care să determine cetățenii să rămână acasă, dar nu să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
La 30 noiembrie 2018 a expirat mandatul actualului Parlament, de legislatura a XX-a. Acesta va exercita mandatul până la prima ședință a noului legislativ. După 30 noiembrie, atribuțiile Parlamentului s-au redus considerabil, legislativul fiind lipsit de competențele de a adopta legi organice și opera modificări la Constituție, a opinat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
Actualul legislativ a trecut prin mutații politice spectaculoase, funcționalitatea lui cunoscând trei etape de bază. Prima etapă este anul 2015 când activitatea legislativului s-a caracterizat printr-o instabilitate politică, care a afectat întregul proces politic și s-a resimțit pe fundalul „furtului miliardului. A fost un an al căderilor de guvern, a guvernelor scurte sau interimare. Au fost două guverne instituite”. Este vorba de Guvernul minoritar (PLDM-PDM) a lui Chiril Gaburici (februarie-iunie) și cel al lui Valeriu Streleț (iulie-octombrie).
Odată cu căderea Guvernului Streleț, ca urmare a arestării liderului PLDM, Vlad Filat, s-a intrat în cea de a doua perioada, cea de tranziție de la formula Alianței pentru Integrare Europeană la guvernarea solitară a PDM. De fapt, tranziția s-a făcut pe fundalul unor părăsiri masive de fracțiuni parlamentare (traseism politic) când două formațiuni politice, practic, au fost decimate în reprezentativitatea lor în legislativ. Este vorba despre șapte deputați de la PLDM și 14 de la PCRM care au susținut guvernul condus de PDM. Cele două formațiuni au pierdut foarte mult din influența politică în Parlament, rolul lor reducându-se la o opoziție care se opune sistemului politic instituit de guvernare, dar cu posibilități limitate de acțiune.
„Anul 2016 a fost unul al stabilizării politice. Guvernarea condusă de PDM, împreună a PL, a reușit să stabilizeze situația politică din Republica Moldova și să restabilească parțial încrederea partenerilor de dezvoltare. Asta pentru că Republica Moldova a semnat un acord cu FMI la sfârșitul anului 2016. Totodată, au fost adopte un șir de legi care au atenuat din efectele „furtului miliardului”, restricționând posibilitățile de delapidare a sistemului financiar-bancar moldovenesc”, susține Ion Tăbârță. Însă, odată cu semnarea acordului cu FMI, legislativul a încercat la sfârșitul anului 2016 „să strecoare pe sub masă” un pachet de legi controversat care se refereau la liberalizarea de capital și stimularea fiscală, însă a renunțat ca urmare a reacției promite a societății civile și a partenerilor de dezvoltare.
Potrivit analistului, la începutul anului 2017 s-a intrat în cel de al treilea ciclu al actualului legislativ. În 2017, guvernarea în mod solitar a fost asumată de către PDM. Formațiunea și-a majorat numărul de deputați în Parlament de la 19 la peste 40. Totodată, și-a înlăturat un „vechi camarad” de la guvernare – PL. Iar după schimbarea de către PDM, împreună cu PSRM, a sistemului electoral s-a început deteriorarea continuă a relațiilor Chișinăului cu UE, traiectoria politică aleasă de către guvernare provocând discuții privind evoluția democratică a Republicii Moldova.
„În anii 2017-2018, Parlamentul a luat o serie de decizi cu caracter politic contestate în societate. În mod special, este vorba de schimbarea sistemului electoral în ciuda opiniei contrare a Comisiei de la Veneția. O altă reformă este cea a administrației publice centrale, când numărul ministerelor a fost redus de la 16 la 9, fără deocamdată să fie clare consecințele acestei reforme”, a spus Ion Tăbârță.
O altă serie de decizii controversate se referă la cele cu caracter economic. În 2017-2018 a fost adoptate proiecte de legi care nu vin să aducă lumină în elucidarea delapidărilor din sistemul financiar-bancar și nu vin să lupte cu eradicarea corupției mari, ba din contra, pot duce la perpetuarea acestor fenomene. Aici ne putem referi la acordarea cetățeniei prin investiții, dar și la amendamentele fiscal-bugetare (amnistia fiscală și schimbarea politicii de impozitare).
„Pe ultima sută de metri”, actualul Parlament a mai adoptat o serie de legi menite să facă cât mai comode instituțiile statului în favoarea actualei guvernări. Este vorba de organizarea referendumului în ziua alegerilor și inițiativa legislativă ca prima ședință a viitorului Parlament să fie condusă de actualul președinte al legislativului și nu de decanul de vârstă, cum era până în prezent.
În concluzie, Ion Tăbârță a precizat că actualul Parlament a acumulat mai multe „bile negre” decât „albe”. O problemă majoră este că și-a redus din reprezentativitate ca urmare a traseismului politic, care a denaturat votul popular din 30 noiembrie 2014. Actualul Parlament a schimbat regulile jocului întregului proces politic cu scopul de „a-și netezi terenul” pentru a se menține la putere și după următoarele alegeri parlamentare. Încă o problemă este că actualul Parlament a votat o serie de legi politice contestate și economice netransparente, care provoacă multe semne de întrebare. Legile au înrăutățit relațiile cu partenerii de dezvoltare și pun la îndoială viitoarea traiectorie politică democratică a Republicii Moldova. Va fi o traiectorie democratică sau dimpotrivă s-a intrat în faza involuției democratice a țării? Următorul legislativ, în funcție de culoarea politică a guvernării, fie va trebuie să facă o anumită regulă în mai multe decizii votate de actualul Parlament, fie va continua traiectoria actualilor aleși ai poporului.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova are nevoie de investiții pentru o creștere economică calitativă, însă plasatorii de capital ezită sau ocolesc Republica Moldova. Principalele motive care îi sperie este mărimea pieței interne, instabilitatea politică și lipsa forței de muncă bine pregătite, constată directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
În prezent sunt vizibile mai multe măsuri de remediere a situației din partea companiilor, dar și a decidenților. La sfârșitul anului 2017 pe piața din Republica Moldova s-a înregistrat o situație mai bună față de anii precedenți. Stocul investițiilor directe a început să crească, înregistrând 3,324 mil. USD. Au început să vină investitori de talie mai mare în unele centre raionale. Ca exemplu, în Comrat, Edineț, Strășeni, Orhei. E o situație puțin atipică pentru Moldova, dar normală pentru toate statele din jur. De fapt, acest lucru are efect multiplicator, care va genera noi investiții și va capta atenția unor noi investitori asupra centrelor raionale și va schimba economia locală. Pe de altă parte, în topul plasatorilor externi de capital, sunt semnalate schimbări pozitive-statele cu cele mai mari investiții în economia Moldovei, Olanda, Spania, Franța, Cipru, România și Rusia își consolidează pozițiile, majorând soldul ISD în economia țării noastre.
Potrivit lui Chivriga, domeniile agriculturii au înregistrat 1,6% investiții directe din total, transportul și depozitarea - 1,5%, sănătate - 0,4% și învățământului - 0,08%. Aceste domenii au nevoie stringentă de investiții, dar pentru care plasatorii de capital nu se înghesuie. În același timp sunt domenii atractive care fac din ochi investitorilor: sectorul financiar și asigurări, utilitățile (aprovizionarea cu gaze și energie electrică și termică, apă caldă), informații și comunicații, industria de prelucrare, comerțului cu ridicata și cu amănuntul.
Decidenții trebuie să ia în calcul, care ar putea să fie pârghiile de atragere a capitalului străin în Republica Moldova, deoarece acesta generează experiență, locuri de muncă, creșterea numărului întreprinderilor competitive și a produselor și serviciilor de calitate.
Referindu-se la piață, directorul de programe susține că piața Republicii Moldova este una mică și este privită cu mai puțin interes de către plasatorii de capital, însă există alte atuuri. Este vorba de deschiderea pe care o are țara, dar și cadrul general de reglementare și regulator care este propice pentru tranziția spre alte piețe.
”Investitorii străini nu privesc bogățiile pe care nu le are Republica Moldova, ci eficiența și activitatea instituțiilor de stat și a agențiilor. Aici e vizibilă o schimbare pozitivă, parțial datorată reformelor guvernamentale și cea regulatorie. Cea din urmă a contribuit la eliminarea unui număr mare de acte permisive și acte guvernamentale, care mai mult încurcau activitatea operatorilor economici în anumite domenii. Pe de altă parte, un aspect forte îl constituie acordurile internaționale semnate de către Republica Moldova-Acordul de Asociere cu UE (DCFTA), acordurile de liber schimb semnate cu statele CEFTA, CSI, dar și cele bilaterale semnate cu un număr semnificativ de state privind promovarea și protejarea investițiilor, evitarea dublei impuneri și comerțul liber”, a opinat Chivriga.
În concluzie, Viorel Chivriga a spus că dacă acum câţiva ani, forţa de muncă ieftină era unul din puținele atuuri care îi atrăgeau pe plasatorii de capital în Republica Moldova, acum investitorii se confruntă cu lipsa forţei de muncă calificate. Anume aici, e nevoie de intervenții și reforme din partea instituțiilor de stat.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Deși autoritățile Republicii Moldova se laudă de câte ori au ocazia că economia țării este pe un trend ascendent, acest lucru se întâmplă doar la nivel de declarații. Pe termen mediu aceasta va înregistra indicatori modești, care îi vor permite doar să se mențină pe lina de plutire fără să înregistreze o creștere calitativă, potrivit opiniei exprimate de către jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Datele Ministerului Finanțelor arată că PIB-ul va avea un avans de doar 4% în 2019. Or, o asemenea creștere economică pe termen mediu nu e altceva decât perpetuarea situației actuale și accentuarea migrației. Pe termen mediu se va atesta o depreciere moderată a monedei naționale se prognozează pentru anii 2019-2021. Astfel, pentru intervalul expus, cursul mediu de schimb al leului față de dolarul SUA va fluctua între 17,2 lei până la 18,5 lei.
Inflația se prognozează la nivel 4,9% în anul 2019 și 5,0% în anii 2020-2021. Investițiile în activele materiale pe termen lung se preconizează a fi în creștere medie anuală de 3,3% în anul 2019 și a câte 4,0% în următorii doi ani.
Victor Ursu susține că exporturile vor crește în anul 2019 cu circa 13,1%, cu circa +6,2% în anul 2020 și +6,0% în 2021. Principalii factori care vor contribui la creșterea volumelor exportate continuă a fi: restabilirea cererii externe, redresarea ofertei interne a producției agricole, consolidarea competitivității bunurilor exportate prin creșteri calitative, determinarea efectuării investițiilor în fonduri fixe noi și îmbunătățirea bazei tehnologic.
La capitolul importuri sunt prognozate în creștere pentru anii 2019-2021 cu respectiv câte 9,4%, 5,5% și 5,1%. Creșterea volumului importului va fi condiționată de restabilirea cererii interne, preponderent pentru materia primă destinată proceselor tehnologice și obținerea produselor pentru consum final și export.
Potrivit lui Victor Ursu, ca urmare a dificultăților din economie, care se răsfrâng asupra populației acest lucru favorizează migrația, care a devenit în timp ”ciuma” care consumă Republica Moldova. Dacă la sfârşitul anilor ’80, Republica Moldova avea o populaţie de aproximativ 4,5 milioane de oameni, în 2018, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică de la Chişinău, în ţară trăiesc puţin peste 3,5 milioane de persoane. Totodată, Republica Moldova este ţara cu cea mai mare rată de scădere a populaţiei.
Statisticile arată că în prezent peste o șesime din populaţie are vârsta de peste 60 de ani. Demografii se arată alarmați de situația creată și spun că fenomenul de îmbătrânire va lua amploare în anii următori. Conform datelor ONU, către anul 2050 peste o treime din populația Moldovei va depăşi vârsta de 60 de ani.
În concluzie, Victor Ursu susține că în prezent se observă o distanțare tot mai abruptă dintre guvernare și populație, care se confruntă cu probleme cronice – lipsa locurilor de muncă bine plătite, servicii de proastă calitate și lipsa perspectivei de viitor.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Este o premieră pentru Republica Moldova când Guvernul publică bugetul pentru anul viitor până la electorală. De fiecare dată se vota după alegeri. La capitolul venituri ale BPN acestea vor crește cu 5,5 miliarde de lei sau cu 9%, similar cu 2018, însă este cu mult mai puțin decât în 2017. De fapt anii 2017 și 2018 sunt anii de recuperare după criza din 2015 și 2016. Creșterea din 2017 s-a datorat în mare parte vămii, iar în 2018 organului fiscal. În 2017 pentru prima dată am avut venituri mai mari decât au fost planificate cu 2,6 miliarde de lei. Exact același lucru se va întâmpla și în 2018. Or, în prezent Guvernul caută noi surse de venit prin îmbunătățirea administrării fiscale, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Pentru anul viitor aceste 5,5 miliarde de lei nu vor fi o problemă să fie acumulate, dar nu e corect să comparăm cu anul 2018 deoarece întreprinderile de stat Cadastru și Registru s-au transformat în instituții publice și veniturile lor vin direct la buget, iar dacă le excludem atunci majorarea va fi de 4,7 miliarde de lei, care este mai puțin față de 2017.
”Un element pe care trebuie să-l menționăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de 2 miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuția la 18+5% de la 23+5%. Aceasta va duce la faptul că bugetul asigurărilor sociale va primi cu 1,2 miliarde de lei mai puțin. O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice cota căruia a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puțin față de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, BPN pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităților publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, a explicat Ioniță.
Cel mai important este că Guvernul planifică 20% din cheltuielile bugetului să le acopere din împrumuturi și granturi. Pentru anul viitor autoritățile planifică 9 miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă sunt împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei față de 5,6 miliarde lei în 2018. Estimările au fost reduse deoarece Guvernul în 2018, pentru prima dată nu va reuși să acumuleze nici jumătate din suma prognozată. ”Dacă nu se va reuși restabilirea relațiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat și cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape 2 miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei, dar noi la IDIS Viitorul am anticipat încă în luna mai că în varianta ideală vor fi acumulați 900 milioane de lei. Însă în primele 9 luni sau acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul din 15 ani. În lipsa finanțărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne.”, susține Ioniță.
Pentru 2019 anticipăm dificultăți de atragere a 3 miliarde de lei sub formă de granturi și împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca și-n 2018 de împrumuturi interne majorate și colectări suplimentare de impozite și taxe. Contextul este unu favorabil. Explicația este că sistemul bancar se confruntă cu o criză fără precedent, un exces de lichidități care nu a mai fost – 27 miliarde de lei (depozite în lei și valută – 61 miliarde de lei, iar credite 34 miliarde de lei) dintre care 14 miliarde sunt sub formă de lei. Din acest motiv, excesul de lichiditate creează probleme pentru sistemul financiar și BNM a sterilizat 14 miliarde de lei pentru care vom plăti 500 milioane de lei dobândă. În acest context, pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deși suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Și în premieră, pentru anul viitor au fost incluși în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) și Belarus (100 milioane de lei).
În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță e de părere că acoperirea necesităților cheltuielilor bugetului se rezumă la reducerea împrumuturilor și granturilor externe, parteneri noi – China Belarus și majorarea creditelor interne.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Întreprinderile de stat sunt punctul nevralgic al autorităților publice locale. În mare parte activitatea acestora este ferită de ochii lumi. Se atestă un nivel scăzut de deschidere al autorităților vizavi de rezultatele activității întreprinderilor municipale şi societăţilor comerciale cu pachet majoritar deţinute de unitatea administrativ – teritorială, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Sunt 6 administrații locale și 2 administrații raionale care publică pe web toate rapoartele de activitate ale întreprinderilor municipale, care includ și analizele financiare anuale ale acestora.
Expertul constată dificultăți ale autorităților publice locale și la administrarea patrimoniului public. Pe parcursul a trei ani se evidențiază o regresie în administrarea patrimoniului public. ”Autoritățile publice locale și raionale trebuie să depună efort pentru a publica pe pagina web anunțurile privind desfășurarea licitațiilor de vânzare / locațiune / arendă a bunurilor din proprietatea unităţii administrativ-teritoriale și rezultatele acestor licitații publice”, susține Viorel Pîrvan.
”În pofida dificultăților cu care se confruntă administrațiile publice locale (lipsa personalului, salarii mici, lipsa resurselor financiare, lipsa unei autonomii locale reale si a descentralizării), pe parcursul celor trei ani de monitorizare remarcăm evoluția acestora în ce privește deschiderea către cetățeni. A crescut media generală de transparență cu 4,95 puncte procentuale pentru administrațiile publice locale de nivelul I și 7,34 puncte procentuale pentru administrațiile publice locale de nivelul II”, este de părere Viorel Pîrvan.
Pe categorii, expertul susține că în ceea ce privește accesul la informație, administrațiile publice locale și raionale au început să utilizeze tot mai mult paginile web pentru a aduce la cunoștință cetățenilor informațiile de interes public.
Monitorizarea din 2016 arată că toate anunțurile despre desfăşurarea şedinţelor publice au fost comunicate pe portalul web de către 16 localități și 1 raion, iar în 2018 - 28 de administrații locale și 14 administrații raionale utilizează pagina web pentru a publica aceste anunțuri.
În concluzie, Viorel Pîrvan afirmă că la capitolul procesul decizional a crescut numărul localităților care au înregistrat video/audio ședințele consiliului local și raional, pe care le-au stocat în arhiva web (site-ul localității și/sau pe portalul youtube.com). În anul 2016 au fost identificate 6 localități și 1 raion care au publicat pe pagina web aceste înregistrări video/audio, iar în 2018 sunt 20 de localități și 3 raioane. Cele mai bune exemple în acest sens remarcăm orașul Ialoveni, municipiul Strășeni și raionul Fălești.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Oamenii de afaceri de la Căușeni, care au participat la masa rotundă - 6 noiembrie - afirmă că fisc-ul în loc să-i prevină că au datorii, în cazul în care le au, așteaptă să se acumuleze penalitățile și peste câțiva ani comunică că sunt creanțe și e nevoie de achitat sume foarte mari de bani. Corupția favorizează activitatea economică ilegală și stopează activitatea economică legală ”activezi ilegal, fără nici un document, achiți 500 lei amendă, dacă activezi legal, cu toate actele în regulă, dar comiți o mică abatere, achiți amendă de 5000 lei – este mai convenabil să activezi ilegal.
Businessul a adus un exemplu, deși obligația înregistrării obligatorie ca plătitor TVA pentru un agent economic survine când acesta a efectuat livrări impozabile de mărfuri/servicii care depășesc pragul de 1,2 milioane lei, Serviciul Fiscal de Stat obligă într-un mod abuziv să te înregistrezi și până la atingerea acestui prag. ”Soluția este ghișeul unic pentru diminuarea riscurilor de corupție, deoarece se reduce contactul direct cu funcționarul public”.
Referindu-se la domeniul transporturilor, oamenii de faceri au menționat că Agenția Națională Transport Auto comite mai multe abuzuri în privința agenților economici transportatori. Plus la aceasta, aplică amenzi disproporționate companiilor din transport pentru încălcări minore, care nu cauzează nici un prejudiciu.
Totodată, businessul spune că o soluție pentru soluționarea neînțelegerilor cu instituțiile statului ar fi instanțele de judecată, însă oamenii de afaceri nu au încredere în justiția din Republica Moldova ”9 ani durează procesul de judecată, mai bine plăteam 3000 de lei mita decât să mergi în instanța de judecată, să achiți 20000 lei serviciile pentru asistența juridică și să nu obții nici un rezultat în final”.
În concluzie, cei prezenți la masa rotundă a punctat că organele de control trebuie să-și schimbe abordarea de la inspecții și control la informare și prevenire. Exemplul poate servi Curtea de Conturi care în rezultatul depistării unor neconformități la entitățile verificate, aduce la cunoștința publicului ce măsuri trebuie să realizeze toate entitățile din țară pentru a evita astfel de neconformități.
Masa rotundă a fost organizată de către IDIS „Viitorul”, în cadrul Agendei Naționale de Business (ANB), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie și cu sprijinul CIPE (Center for International Private Enterprise).
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
La începutul lunii noiembrie au avut loc primele audieri a Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de implicare în politica internă a Republicii Moldova a fundației „Open Dialog”. Comisia a constatat că din primele informații recepționate există unul sau mai multe ONG-uri care au desfășurat activități care nu pot fi conforme cu legislația autohtonă și ar putea reprezenta imixtiune în politica internă a Republicii Moldova. Totodată, comisia susține că activitatea unor ONG-uri conține elemente care se referă la finanțări ilegale ale unor organizații politice și ale unor politicieni. Scopul Comisiei este să stabilească dacă există legături dintre unele ONG-uri și anumiți candidați electorali prin limitarea activității subiecților electorali sau chiar excluderea lor din cursa electorală, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” expertul în politică, Ion Tăbârță.
Contextul în care a apărut această comisie privind elucidarea cazului „Open Dialog” vizează de fapt subiectele sensibile, care există în Republica Moldova. Este vorba de finanțarea partidelor politice și modul de activitate a ONG-urilor și relația lor cu autoritățile statului. În campania mediatică lansată de mass media apropiată guvernării s-a insistat asupra faptului că Andrei Năstase, liderul PPDA și Maia Sandu, lidera PAS au participat la o conferință sponsorizată de această organizație. Totodată, Kozlovska i-a apărat drepturile lui Veaceslav Platon după extrădarea acestuia în Republica Moldova. S-a vorbit că această fundație ar fi fost finanțată de anumiți oligarhi din spațiul ex sovietic și chiar că ar avea legături cu serviciile secrete rusești. Desigur nu s-a intrat în detalii, că de fapt acțiunile respectivei fundații, cu participarea politicienilor vizați și a unor reprezentanți ai societății civile, se referă la organizarea unei conferințe la Parlamentul European. Ba mai mult, în urma campaniei a fost creată această Comisie parlamentară care urmează să vină cu anume constatări privind imixtiunea ONG-urilor din exterior în viața politică internă a Republicii Moldova. La propunerea partidelor din opoziție ca activitatea acestei comisii să fie legată de subiectul finanțării partidelor din Republica Moldova s-a primit refuz din partea guvernării.
„Abordând subiectul finanțării partidelor politice, atunci acesta nici pe de parte nu a fost rezolvat. Din anul 2015 s-a introdus finanțarea de la bugetul de stat. S-a considerat că acest lucru va soluționa problema, însă nu s-a întâmplat. Mai multe studii și rapoarte realizate de către societatea civilă arată că există probleme la plafoane și la sursele de finanțare a partidelor politice. Un studiu recent realizat de Promo-LEX a constat mai multe probleme: CEC-ul tratează selectiv partidele politice, cheltuieli neraportate, funcționarea fundațiilor pe lângă partidele politice. Este vorba de PDM, PSRM și Partidul „Șor” care nu-și raportează toate cheltuielile, în mod special, cele legate de activitatea fundațiilor care funcționează pe lângă respectivele partidele politice. Activitatea acestor fundații sunt o modalitate indirectă de a promova anumite acțiuni cu caracter politic, dar care nu sunt incluse în rapoartele partidelor. De asemenea, Promo-LEX admite o posibilă simulare a cotizațiilor și donațiilor în rapoartele realizate de către partidul de guvernământ, adevărații donatori ne fiind raportați. Raportorii estimează că trecerea la sistemul electoral mixt, actualele probleme existente în finanțarea partidelor politice vor persista într-o formă și mai profundă în campania electorală”, susține Ion Tăbârță.
Pe lângă subiectul finanțării partidelor politice este și cel al activității ONG-urilor. Referindu-ne la comunicatul Comisiei parlamentare referitor la ONG-urile care s-ar implica în viața politică a Republici Moldova, ne aducem aminte de anul 2016 când a avut loc inițiativa de a modifica legea privind activitatea societății civile. Atunci, s-a creat un grup de lucru care timp de un an a venit cu propuneri, proiectul fiind expertizat și de experți străini. Însă pe ultima sută de metri Ministerul Justiției, cel care a susținut inițiativa proiectului de lege, a venit cu completări, care se refereau la posibile imixtiuni din exterior a anumitor organizații a societății civile în viața politică din Republica Moldova. Prin introducerea acestor amendamente a fost distorsionat proiectul de lege și elaborat un cadru legislativ restrictiv la activitatea ONG-urilor în comparație cu legea care exista până atunci. În mod special se referea la anumite organizații ale societății civile care au tangență în activitatea lor cu subiectele publice de ordin politic. Aceste ONG-uri urmau a fi verificate mai minuțios, existând posibilitatea stopării finanțării din exterior a activității lor. Prin aceasta, guvernarea a încercat să restricționeze activitatea anumitor organizații care nu sunt loiale guvernării. În cele din urmă Ministerul Justiției a dat înapoi, iar soarta proiectului „a rămas în aer”. Făcând conexiunii cu cazul „Open Dialog” vedem că există anumite similitudini în ceea ce s-a dorit a se introduce prin acele amendamente la legea cu privire la fundații, referitoare la activitatea organizațiilor societății civile, și constatările preliminare făcute de către Comisia parlamentară privind acest caz.
În concluzie, expertul în politică, Ion Tăbârță e de părere că activitatea comisiei parlamentare privind elucidarea cazului Open Dialog se referă la subiectul finanțării ONG-urilor din exterior, încercându-se de a se stabili o legătură dintre unele ONG-ui și anumite partide politice extraparlamentare, cu șanse reale de a accede în Parlament. Dacă anterior s-a încercat nereușit restricționarea activității ONG-urilor prin acele amendamente la lege privind fundațiile societății civile, acum anumite constatări ale Comisiei parlamentare de anchetă privind finanțarea din exterior pot servi drept motiv de decizii pentru anumite instituții ale statului de a restricționa activitatea în campania electorală a unor subiecți electorali – începând de a le pune anumite piedici în a desfășura campania electorală și chiar până de ai scoate din cursa electorală.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
