Compensațiile pentru căldură alocate consumatorilor vulnerabili de către autoritățile municipale subvenționează ineficiența energetică, deși cu banii alocați ar putea fi făcute investiții în programe de substituire a plitelor electrice vechi pe plite electrice moderne și în instalarea punctelor termice individuale la blocurile care nu sunt conectate la gaz. Acestea sunt câteva dintre concluziile discuției publice „Sărăcia energetică și consumatorii vulnerabili din municipiul Chișinău, între costuri, compensații și soluții de sustenabilitate”, organizată pe 10 aprilie de IDIS „Viitorul”.
„Sărăcia energetică este o problemă a societății și nu doar o problemă a autorităților publice sau asociațiilor de locatari. Rezolvând problemele consumatorilor vulnerabili îi ajutăm totodată și pe furnizorii de energie. Iar soluțiile pe care le propunem sperăm să devină modificări legislative care să le permită consumatorilor să gestioneze mai bine starea de sărăcie energetică”, a subliniat moderatorul discuției, Veaceslav Ioniță.
Potrivit deciziei Consiliului municipal Chișinău din 27 noiembrie 2018, locuitorii municipiului ale căror apartamente sunt dotate cu plite electrice trebuie să beneficieze de compensații de 25% din costul facturii pentru energie electrică consumată pentru lunile noiembrie și decembrie 2018. Plățile însă nu au fost transferate către beneficiari chiar dacă au fost alocați circa 2 milioane de lei din bugetul municipal. „Responsabilitatea este pasată de la unul la altul, iar pe pagina primăriei există deja un proiect de modificare a deciziei din noiembrie care indică opțiunea de a achita 100 lei pe apartament și nu compensația de 25%, cum era prevăzut inițial. Problema rămâne în aer și nesoluționată”, consideră juristul de la IDIS „Viitorul”, Viorel Pîrvan.
La rândul său, expertul în energetică Victor Parlicov este de părere că compensațiile pentru căldură nu sunt neapărat o rezolvare a problemei pentru sărăcia energetică, iar soluțiile ar fi altele. „Primăria Chișinău oferă compensații subvenționând consumul ineficient de energetică. În acest mod se promovează ineficiența energetică. Sunt acordate compensații pentru oamenii care consumă energia ce ar putea fi economisită. Banii ar trebui să fie investiți pentru diferite programe și nu am mai fi necesare compensațiile lunare”, susține Victor Parlicov. În acest context, expertul propune (re)conectarea consumatorilor la sistemul centralizat cu puncte termice individuale și elaborarea unui program de schimbare a plitelor electrice vechi pe cele noi, eficiente din punct de vedere energetic (similar programului „Rabla” din România pentru automobile).
Un exemplu de eficiență energetică în acest sens este proiectul S.A „Termoelectrica” de modernizare a sistemul de încălzire și preparare a apei calde menajere prin montarea distribuției pe orizontale și instalarea punctului termic individual în subsolul blocului de pe str. Pandurilor 52. Acest lucru a permis reducerea facturii la energia termică cu 40% și la energia electrică de două ori. În luna martie curent, consumul de energie termică pentru încălzirea blocului locativ de pe str. Pandurilor a constituit 5 lei/mp, în timp de în celelalte blocurile din oraș acest cost reprezintă 20 lei.
„Susținem înlocuirea plitelor electrice și reconectarea la sistemul centralizat de apă caldă menajeră. Și suntem gata cu CMC să participăm și să vedem care sunt propunerilor și investițiile necesare în așa mod ca populația să consume apa caldă la prețuri rezonabile și să fie astfel rezolvată problema grupurilor vulnerabile și a celorlalți consumatori. Din punct de vedere termic, putem asigura un serviciu calitativ și accesibil”, susține Victor Puiu, director comercial „Termoelectrica”.
Sărăcia energetică este o problemă complexă și trebuie să devină o prioritate pentru politicile naționale ale Republicii Moldova, în special în cele economice, din spusele Corinei Gaibu: „Eficiența energetică trebuie să fie corelată cu eficiența economică. Investițiile în eficiența energetică se recuperează în aproximativ 10 ani, iar instalarea LED-urilor în locuință poate reduce această perioadă. Totuși, există locatari care nu pot suporta aceste investiții și în acest caz sunt necesare programe municipale sau de stat care să permită apariția blocurilor eficiente energetic și diminuaera energiei energetice”, consideră Corina Gaibu. În același timp, expertul în energetică, Sergiu Ungureanu propune contractarea directă: „Eficiența energetică trebuie asigurată atât de către furnizor, cât și de consumator inclusiv și prin trecerea la sistemul individual de contractare, taxare și reglare. Atunci când consumatorul fără ca să știe primește o factură de o mi de le lei la căldură se simte o oarecare inechitate economică”.
Sectorul rezidențial este cel mai mare consumator de energie, fiind responsabil pentru circa 45% din consumul final de energie în Moldova, blocurile locative cu multe etaje însumând aproape 160 milioane m.p. sau 60% din fondul locativ. În același timp, fondului locativ rezidențial îi revine 98% din totalul datoriilor față de furnizorul de căldură. În aceste condiții, gestionarii fondului locativ propun ca suma din facturi să fie eşalonată pe toată perioada anului. „Suntem în stare de lichidare din cauza furnizorului și a guvernării deoarece locatarii nu au cu ce plăti căldura. Suntem într-un impas atât de mare, deoarece asociația are o datorie de 6 milioane lei, bani pe care nu îi pot cere de la locatarii vulnerabili”, spus administratoarea APLP 51/173, Ala Poltavcenco.
De asemenea, în cadrul evenimentului public a fost prezentat primul portal web dedicat gestionării blocurilor locative din municipiul Chișinău – www.blocuri.viitorul.org. Pagina web conţine informaţii necesare şi utile pentru cetăţeni în privinţa asociaţiilor de proprietari: informaţii necesare şi utile pentru cetăţeni și consumatori în privinţa fondului locativ: legislaţie, analize și istorii de succes, contactele asociaţiile de proprietari din municipiul Chișinău, știri, evenimente, soluții pentru locatari și gestionarii de locuințe etc.
Potrivit Eurostat ponderea costurilor energiei electrice în veniturile gospodărilor casnice din Republica Moldova este de 3,4%, cu mult mai mare decât în alte țări, iar această situație este similară și sectorului gazelor naturale (7%) și al energiei termice (11,4%).
************
Evenimentul a avut loc în cadrul inițiativei „Suport pentru consumatorii vulnerabili de energie” este implementată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul financiar al fundației britanice World Jewish Relief. Inițiativa are scopul de a consolida asociațiile de proprietari pentru a deveni o voce puternică pentru consumatorii vulnerabili de energie în procesul de elaborare a politicilor.
Pentru detalii, contactaţi, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
În 2019 veniturile totale ale moldovenilor se vor cifra la 67 miliarde de lei. Însă o mare parte din venturi moldovenii le încasează din economia neobservată. Or, statul ar fi dorit ca toate încasările să fie din economia observată. Unul din instrumente este plata pe cardul bancar. Or, în 2019 veniturile pe carduri pentru prima dată vor depăși volumul încasărilor cash, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Acum zece ani încasările cetățenilor pe cardurile bancare aveau o pondere de 25%, iar în prezent acestea ajung la 50% din totalul veniturilor încasate de moldoveni. Cea mai mare pondere a plăților oficiale – 80% (îndemnizații sociale, pensii, alocații) se fac pe card.
”În ceea ce privește cheltuirea banilor. Tradiția se menține, moldovenii primesc salariul pe card după care merg la bancomat și-l scot cash. Altfel spus, casierul de la întreprindere s-a mutat la bancomat. Un detaliu important este că în 2018 totalul plăților moldovenilor s-a cifrat la 120 miliarde de lei dintre care cu cardurile bancare au cheltuit 7 miliarde de lei sau 6%. Tendința plăților cu cardul e în creștere, în anul curent cifra va crește, iar în 2020 moldovenii vor achita 20% cu cardul din total plăților” a spus Ioniță.
Până în anul 2010 plățile cu cardul bancar se cifrau la un miliard de lei, iar în 2018 au crescut de 12 ori la 12 miliarde de lei. În 2019, potrivit prognozei, plățile vor ajunge la 17 miliarde de lei. Cel mai interesant este că din 2010 până în 2016 moldovenii achitau cu cardul preponderent în străinătate, dar trecerea plăților, serviciilor pe filiera electronică a favorizat plățile electronice în interiorul țării.
Potrivit economistului, de asemenea au fost încurajați agenții economici să achite salariile pe card și agenții economici - obligați prin lege să asigure cetățeanului serviciul de plată cu cardul. Însă apare o problemă, cei care asigură cu terminale de plată sunt companii – băncile comerciale, iar Guvernul a obligat prin lege agenții economici să procure de la alt agent economic (băncile) un serviciu. Astfel, statul a obligat agenții economici să achite comisioane foarte mari băncilor care prestează serviciul. De aceea, tot statul în condițiile în care cea mai mare parte a banilor sunt cheltuiți pe teritoriul Republicii Moldova, are obligația de a crea un sistem de plăți național pentru diminuarea comisionului plătit de business, dar și să reglementeze relația dintre bănci și comercianți.
În concluzie, Veaceslav Ioniță a spus că în următorii ani plățile cu cardul vor ajunge la 25% din totalul plăților, iar încurajarea achitărilor cu cardul va duce la diminuarea economiei tenebre și a evaziunii fiscale.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Întreprinderile de stat și municipale au fost mereu în afara atenției publice, deși activitatea acestora prezintă mai multe riscuri de corupție din cauza apropierii de guvernare și funcționarii publici. Mișmașurile se fac prin contractele generoase cu statului, iar banii obținuți sunt utilizați în alte scopuri, inclusiv politice. De multe ori companiile de stat au fost catalogate drept „portofelul partidelor”, fiind împărțite de partidele politice după finalizarea alegerilor, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Achizițiile la companiile de stat se fac fără respectarea unor proceduri transparente, nefiind obligate să se supună reglementărilor cadrului legal privind achizițiile publice. Companiile contractează credite de miliarde de lei în condiții neclare și netransparente, formându-se datorii mai mari decât valoarea activelor deținute, cu riscul de a fi deposedate din proprietatea statului sau unităților administrativ teritoriale. Întreprinderile respective ignoră prevederile legislației privind accesul la informație și nu pun la dispoziția cetățenilor informațiile solicitate.
Potrivit lui Viorel Pîrvan, monitorizarea întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova demonstrează un nivel scăzut de transparență și deschidere a informațiilor privind organizarea și activitatea acestora. Deși au fost evaluate cele mai mari și importante întreprinderi din țară, media lor generală de transparență a depășit puțin peste 17% din 100 maxim posibile. În comparație, media generală a întreprinderilor din alte țări, monitorizate în paralel, a depășit 58 de puncte procentuale.
Cele mai transparente întreprinderi monitorizate au obținut mai puțin de 50% din punctajul maxim de 100%, acumulând un scor de 44%, fiind incluse în categoria „C-” (Î.S. „Moldatsa” și Î.S. „Centrul de Telecomunicații Speciale”). Pe ultimele locuri, cu zero puncte acumulate, se află Î.S. de Construcții a Căii Ferate „Confercai”, Î.S. Firma Editorial-Poligrafică „Tipografia Centrală", Î.S. „Direcţia Pentru Exploatarea Imobilului”. Totodată, circa 2/5 din întreprinderile monitorizate au obținut mai puțin de 10% din punctajul maxim.
Achizițiile publice desfășurate de întreprinderi constituie un domeniu lipsit de transparență. Astfel, circa 93% din întreprinderile monitorizate (63 ÎCP) nu publică anunțurile de intenție (planurile de achiziţii publice), 73% nu au publicat pe pagina web anunțurile de participare la achizițiile publice (50 ÎCP) și nici o întreprindere nu a utilizat în anul 2017 platformele electronice pentru procedurile de achiziții. Plus la aceasta, întreprinderile nu aduc la cunoștință rezultatele achizițiilor și nici nu publică contractele de achiziții publice.
În concluzie, expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan a spus că întreprinderile cu capital public demonstrează o anumită deschidere în ce privește indicatorii economici. Analiza comparativă a întreprinderilor din alte țări evidențiază că acestea, în proporție de 94%, publică pe web rapoartele anuale, precum și analiza indicatorilor economico-financiari și evaluarea rezultatelor economico-financiare ale întreprinderii.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
În perioada următoare ar urma să crească prețurile la gaze și energia electrică. Asta după ce Federația Rusă a majorat prețul de livrare a metanului pentru Republica Moldova cu 25% la 237 USD pentru mia de metri cubi. La capitolul energie electrică cereri de majorarea a tarifelor a depus la ANRE, Gas Natural Fenosa, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Victor Ursu.
Prognoza pe termen mediu a inflaţiei are la bază unele ajustări importante de tarife la anumite servicii în a doua parte a anului 2019, ca urmare a preţurilor mai mari pentru resursele energetice, dar şi a unor devieri financiare în anumite sectoare ale economiei autohtone. Având în vedere, că tarifele la unele servicii reglementate produc un impact social considerabil asupra populaţiei, momentul ajustării acestora poate fi fundamentat nu doar de factori economici, dar şi de urmărirea unor obiective sociale. Prin urmare, momentul şi magnitudinea ajustărilor de tarife nu pot fi estimate cu un grad suficient de încredere.
Potrivit datelor BNM, la capitolul incertitudini o constituie recolta din anul 2019 şi, respectiv, preţurile la produsele alimentare pe piaţa internă vor depinde, în cea mai mare măsură, de condiţiile agrometeorologice din anul curent. Deşi condiţiile agrometeorologice din toamna anului precedent şi de la începutul anului curent nu au conturat până în prezent previziuni nefavorabile, pentru recolta din anul 2019, evoluţiile în cadrul sectorului şi, prin urmare, traiectoria preţurilor la produsele alimentare pe piaţa internă continuă să fie marcată de incertitudine. Conform experienţei din ultimii ani, preţurile la fructele şi legumele autohtone sunt în mare măsură afectate de condiţiile meteorologice adverse cum ar fi îngheţuri, secetă, precipitaţii abundente, de costurile asociate recoltării, transportării, depozitării, dar şi vânzării acestora în punctele de comercializare din ţară. În cazul apariţiei unor temperaturi mai scăzute sau a unor precipitaţii mai pronunţate, acest fapt ar rezulta în creşterea peste prognoze a preţurilor la produsele alimentare în următoarele luni.
Ritmul anual de creştere a preţurilor produselor alimentare va spori până la finele anului curent, după care se va diminua pe parcursul anului viitor. Ritmul anual de creştere a preţurilor reglementate va înregistra o majorare, cu excepţia trimestrului IV 2020. Ritmul anual de creştere a preţurilor la combustibili va avea o traiectorie descendentă până la finele anului 2019, după care va spori neesenţial la începutul anului 2020 şi va menţine o traiectorie relativ constantă spre finele orizontului de prognoză. BNM prognozează o inflație medie anuala de 4,9% în 2019 și de 5,0% în anul viitor.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Organizarea forumului investițional în Chișinău poate deveni una din cărțile de vizită ale municipalității și Republicii Moldova. Acesta are obiectivul să intensifice fluxurile investiționale prin atragerea atenției plasatorilor de capital către economia locală din municipiul Chișinău, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Evenimentul urmează să intensifice și să valorifice potențialul existent oferit de acordurile semnate de către Primăria Municipiului Chișinău pentru amplificarea fluxurilor investiționale în economia municipiului Chișinău. Este vorba în special de atragerea atenției investitorilor străini și locali asupra economiei Chișinăului ca o destinație sigură, profitabilă și favorabilă investițiilor, facilitarea dialogului și a cooperării între municipalitate, investitori și companiile locale, identificarea și promovarea proiectelor investiționale de perspectivă. De asemenea își propune să capteze atenția investitorilor spre unele sectoare concrete ale economiei locale din municipiul Chișinău, dar și să realizeze transfer de experiență, expertiză, tehnologii, inovații către entitățile din cadrul Primăriei Chișinău și membrii comunității de afacere. Pe de altă parte, forumul va reprezenta un punct de pornire pentru valorificarea potențialului existent, oferit de către numeroasele acorduri internaționale semnate de către municipalitate. Municipiul Chișinău este înfrățit cu 15 capitale și orașe din România, SUA, Franța, Germania, Italia, Israel, Ucraina, Belarus, Suedia, Georgia, Armenia, și Turcia. La fel, primăria municipiului Chișinău a semnat 21 de Acorduri de cooperare, protocoale, memorandumuri cu entități similare din România, Federația Rusă, Marea Britanie, Republica Populară Chineză, Israel, Italia, Kazahstan, Siria, Ucraina, Lituania, Polonia.
Potrivit lui Viorel Chivriga, în cadrul Forumului vor fi organizate sesiuni și paneluri de discuții în materie de arhitectură și urbanistică modernă, cooperarea între întreprinderi și autoritățile locale în dezvoltarea infrastructurii, Smart Cities Go Green-cele mai bune practici din Europa, acțiunile locale pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, infrastructura critică locală - investiții necesare guvernelor locale, întreprinderile municipale ca metodă pentru atingerea obiectivelor administrației publice locale, turismul-ca obiectiv principal pentru progresul economic. The New Chișinău, comerț internațional și investiții. La fel, vor fi organizate sesiuni individualizate business to business, vizite la întreprinderile municipale și prezentări a proiectelor investionale.
Forumul investițional urmează să aibă loc în data de 30-31 mai la Radisson Blu Leogrand Hotel, Chișinău. La lucrările Forumului vor participa circa 500 de invitați, care vor reprezenta municipalitățile înfrățite cu municipiul Chișinău, reprezentanții ambasadelor străine acreditate în Moldova, organismelor financiare internaționale și organizațiilor economice internaționale, comunității de afacere din afara țării și din țară, APL din Chișinău, inclusiv suburbiile, investitorii străini și reprezentanții Diasporei, sectorul asociativ.
În concluzie, directorul de programe a spus că ponderea businessului în Chișinău este de 57,4%, volumul producției industriale - 54,3%, a investițiilor în active materiale pe termen lung - 62%, a vânzărilor cu amănuntul - 71,4%, a numărului de instituții de învățământ superior - 86,2%, a efectivului de salariați - 48,1% din totalul pe țară. Chișinăul este cel mai important pol de creștere economică din țară.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
În anul 2017 au fost acordate ajutoare de stat către 2300 de persoane juridice și fizice care desfășoară activitatea economică – 2 miliarde de lei (1,3% din PIB) față de 6 miliarde (4,2% din PIB) în anul 2016. Reducerea semnificativă a valorii ajutoarelor de stat a fost cauzată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a măsurilor de sprijin în sectorul financiar și reexaminarea schemelor de ajutor sub formă de facilități fiscale, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, Diana Enachi, economista IDIS Viitorul.
Consiliul Concurenței și-a propus reducerea ponderii ajutoarelor de stat în PIB până la 1% către anul 2020, ceea ce ar corespunde cu bunele practici internaționale care recomandă ca ajutorul de stat să nu depășească 1% din PIB. Spre exemplu, în anul 2017, cele 28 state membre ale UE au cheltuit 116 miliarde EUR echivalentul a 0,76% din PIB-ul UE.
În anul 2017 ponderea cea mai mare a ajutoarelor de stat a continuat să fie acordate dezvoltării regionale. Valoarea ajutoarelor de stat pentru ÎMM-uri a crescut de aproape trei ori față de anii precedenți. Circa 68% din ajutorul de stat oferit pentru susținerea ÎMM în anul 2017 a fost acordat sub formă de subvenții și/sau subsidii.
Sectorial, cea mai mare pondere a ajutorului de stat a fost acordat pentru sectorul farmaceutic - 56% din valoarea raportată urmate de transportul feroviar și aerian.
”În topul furnizorilor de ajutoare de stat în anul 2017 au fost AIPA (circa 27%), Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (circa 22%), Serviciul Fiscal de Stat (circa 17%) urmate de Serviciul Vamal (circa 14%), Ministerul Sănătății și Muncii și Protecției Sociale (circa 7%)”, a spus economista Diana Enachi.
E necesară canalizarea resurselor financiare publice de către autoritățile publice sub formă de ajutor de stat (bani publici) către persoanele juridice și fizice trebuie monitorizată pentru asigurarea evitării denaturarea nejustificată a concurenței. Or, în cazul ajutoarelor de stat linia dintre corectarea eșecurilor pieței și denaturarea concurenței este una foarte subțire.”Constatăm cu regret că nu există un mecanism de monitorizare și control al eficienței banilor public acordați sub formă de ajutor de stat pentru a evalua măsura în care situația economică a beneficiarului s-a schimbat. O altă problemă vizează transparența redusă în sector. Deși avem un Registru al Ajutoarelor de Stat și un Portal ajutoarelor de Stat, acestea sunt destinate exclusiv furnizorilor ajutoarelor de stat. Pentru comparație, în România și alte state europene, Registrele ajutoarelor de stat sunt platforme de date deschise și oferă informații precum valoarea și categoria ajutorului de stat, beneficiarii, sectorul de activitate și perioada acordării oricărui utilizator”, a concluzionat Diana Enachi.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Crearea locurilor de muncă bine plătite în Republica Moldova este o problemă, iar dacă ar fi rezolvată ar determina mulți tineri să rămână acasă sau să revină acasă din străinătate. Ea nu ar fi o problemă dacă erau realizate promisiunile din campaniile electorale, de la obținerea independenței, salariu de până la 500 euro pe lună sau crearea a 100-200 mii de locuri de muncă, care dacă le sumăm s-ar cifra la câteva milioane și ar asigura și statele vecin, susține în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Vlad Bercu.
De cele mai multe ori nu s-a revenit la promisiuni și ar fi dificil să estimăm în ce măsură au fost îndeplinite. O simplă aritmetică arată că, de fapt, erau niște promisiuni ireale. Crearea unui loc de muncă ajunge să coste în medie 10-13 mii USD. În cazul în care se promite crearea a 200 mii locuri de muncă timp de patru ani, asta ar însemna investiții de 2-2,6 miliarde USD. Este o cifră ce ține de domeniul fantasticului, mai ales pentru Republica Moldova, care abia atrage anual investiții străine în sumă de 200-400 milioane. S-a investit puțin în crearea noilor locuri de muncă, ca urmare rata de ocupare a scăzut permanent și a ajuns la 40% de la 54,8% în anul 2000. Numărul persoanelor ocupate s-a redus în 14 ani cu 400 mii persoane ajungând la 1,2 milioane În 2017„.
Jurnalistul afirmă că pentru stimularea creării locurilor de muncă în 2018 și majorării salariilor, Guvernul a redus impozitul pe venit pentru persoanele fizice și a redus contribuțiile sociale. În același timp, decizia cu introducerea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar va determina managerii companiilor private să majoreze salariile angajaților. Efectele, însă, se vor resimți peste un an-doi. În anul 2017 a fost lansat programul de subvenții a locurilor de muncă, care urmează însă să-și manifeste efectul asupra ocupări formale. Însă practica inițiativelor similare din anii precedenți au arătat că astfel de programe nu au avut cerere din partea mediului de afaceri și au fost sistate de facto.
O soluție pe care au mizat autoritățile de creare a locurilor de muncă sunt Zonele Economice Libere. Și într-adevăr. ZEL-urile un salariu mai competitiv. Dr potrivit ultimelor date în cele șapte ZEL-uri erau 184 de rezidenți cu un număr de 11 126 de angajați. Un număr mic comparativ cu numărul persoanelor ocupate.
O alt soluție pentru stimularea creării locurilor de muncă este și programul PARE 1+1, care ajută migranții moldoveni să-și investească banii în Republica Moldova, dar care la fel are un impact relativ minim asupra pieței forței de muncă. Numărul întreprinderilor create este de 1240 cu un număr total de angajați de 3200.
În concluzie, Vlad Bercu a spus că ceea ce se impune în condițiile actuale este promovarea unei politici eficiente a statului în problema ocupării forței de muncă, evaluarea impactului diferitor programe naționale de dezvoltare economico-socială și sectoriale asupra pieței forței de muncă, reorientarea sistemului de pregătire profesională spre cerințele pieței forței de muncă. să
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Campaniile electorale din Republica Moldova sunt inedite prin faptul că sunt lansate promisiuni noi pentru electorat, dar politicienii uită să le spună și despre rezultatele înregistrate în precedentul mandat. În actuala campanie este un număr mare de actori, iar programele electorale ale unor partide sunt dea dreptul năstrușnice și rupte de realitate, susține în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Promisiunile electorale ale Partidul Democrat, care este primul în buletinul de vot, reflectă o poziționare a formațiunii pe câteva direcții. Sunt unele propuneri care vor fi îndeplinite, iar altele care produc dureri de cap în prezent, va fi dificil de realizat, cum sunt cele legate de prestația instituțiilor, infrastructura feroviară și modernizarea parcului de vagoane și locomotive. Cei drept, în prezent pentru prima oară în ultimele 3 decenii au fost achiziționate 10 locomotive diesel de producție americană. În ceea ce privește calitatea cadrului de afaceri e posibilă o schimbare de proporții, dar trebuie să vedem care va fi garnitura guvernamentală și dacă partidul va avea suport chiar în interiorul instituțiilor de stat. Extinderea rețelei de centre de excelență și inovație digitală, după modelul Tekwill, aplicarea tehnologiilor IT, sunt promisiuni, care reflectă o abordare pozitivă, care schimbă viziunea pe dimensiunea economică a clasei politice. Ceea ce ține de dezvoltarea rurală se putea face mai mult. Satele moldovenești se confruntă cu o lipsă acută de oameni, elemente de infrastructură, utilități și lipsa pieței de desfacere pentru cei care fac business în localitățile rurale.
”Blocul electoral ACUM are o abordare complet diferită față de celelalte partide. Are un amalgam de propuneri venite din partea sectorului academic. Sunt unele propuneri interesante, dar este greu de înțeles cum sunt livrate aceste promisiuni potențialilor alegători în condițiile în care campania electorală decurge cu ”viteza luminii”. Sunt propuneri legate de partea economică și socială ce vizează, la fel, creșterea salariilor, pensiilor și majorarea volumului investițiilor. Partea pozitivă este legătura economică cu celelalte sectoare, lucru care nu prea este vizibil la celelalte partide. Concluzia este că potrivit blocului electoral, situația din țară poate fi îmbunătățită dacă va fi o altă guvernare, dacă instituțiile statului vor ajunge la un alt nivel și dacă vor fi implementate practicile din statele care au implementat reforme. Pe partea ce ține de intrarea pe piețe sunt unele confuzii cum ar fi reducerea complexității procedurilor vamale la exportul produselor agricole. Lucru care deja este realizat. Pe dimensiunea dezvoltării rurale, promisiunile sunt asemănătoare cu cele lansate de PDM.
Referindu-se la promisiunile PSRM, directorul de programe, Viorel Chivriga e de părere că o mare parte a angajamentelor sunt populiste. Este banală propunerea cu ritmurile de creștere de două ori a PIB-ului, deoarece inițial e necesară o bază sănătoasă de creștere economică. Alte propuneri banale fără explicații este majorarea de șase ori a ritmului de creștere a producției industriale, a investiților anuale de un miliard de euro din Federația Rusă, majorarea de 2 ori a mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural. Sunt o serie de propuneri cum ar fi regândirea direcției parteneriatelor pe care le are Republica Moldova. Țara noastră are deja un cadru de reglementare a comerțului exterior care este de invidiat pentru multe state. Problema e că nu pot fi aplicate aceste oportunități. Avem Acordul de Liber Schimb cu UE, Acordul de liber schimb cu CSI, Acordul CEFTA și o mulțime de acorduri bilaterale. PSRM dacă ar fi fost la guvernare ar fi fost mai atent la lansarea unor inițiative. E nevoie de o viziune care necesită a fi ancorată la realitate.
În concluzie, Viorel Chivriga susține că celelalte partide nu abundă în promisiuni și mai mult se axează pe afirmații și declarații. Excepție face Partidul Șor, care promite înființarea colhozurilor, fără a indica modul în care dorește să realizeze colectivizarea. Lucru imposibil de realizat ținând cont de experiența amară a populației Republicii Moldova.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Anual, fluxurile anuale ilicite de capital în și din Republica Moldova constituie 1,2 miliarde USD, dar pentru unii ani suma este cu 60% mai mari față de estimările făcute. Acești bani alimentează tot ce înseamnă subdezvoltarea țării, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță care face referire la raportul Global Financial Integrity.
Pe parcursul a 20 de ani în și din Republica Moldova au circulat între 15-20 miliarde USD Capital Ilicit. La calcularea sumei fluxurilor ilicite de bani nu s-a luat în calcul traficul de armament, droguri, ființe umane și miliardul furat din sistemul bancar.
Fluxurile ilegale de capital se realizează prin patru scheme.
”Jumătate din suma de 1,2 miliarde USD provine din importurile subevaluate, care reprezintă primul schemă, lucru care permite ca în Republica Moldova să intre 600-700 milioane USD anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani suma se ridică, conform estimărilor noastre la 8-10 miliarde USD. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic, mita pentru funcționarii publici care nu observă anumite tranzacții”, susține Ioniță.
În 2017, aparent Serviciul Vamal a încercat să diminueze fluxurile ilicite de bani (600 milioane USD) prin majorarea valorii în vamă a mărfurilor. Aici trebuie să menționăm că acești bani intrați ilicit în țară au fost investiți în bunuri și proprietăți, deținătorii cărora nu au o justificare legală de proveniență. Estimăm că astfel de proprietăți cu statut dubios de proveniență a banilor se ridică la 5-7 miliarde USD.
A doua schemă constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual prin această schemă sunt scoși din țară 350 – 400 milioane USD. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de ”investiții străine” din paradisurile fiscale. În această schemă participă activi și companiile de stat și în acest caz vorbim nu doar de evaziune fiscală, dar și delapidarea banului public. De regulă în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară. Dacă un bun costă 1 milion USD și este cumpărat de o firmă dintr-un paradis fiscal, în Republica Moldova el poate ajunge să coste și 3 milioane USD. Diferența de bani rămâne pe conturile companii din paradisul fiscal” a explicat economistul.
O a treia schemă prin care ies din țară 170 – 200 milioane USD este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism bani ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane USD și-l vinde unei companii offshore cu 5 milioane, care îl vinde altei companii cu 10 milioane USD, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.
O schemă similară se face prin exporturile la suprapreț prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane USD/anual. De regulă în această schemă sunt utilizate companiile agricole a căror valoare a producției este greu de estimat. De obicei, schema este folosită pentru aducerea capitalului în țară. Marfa la un preț supraexagerat se vinde unei companii offshore, care apoi la preț normal vinde marfa unei cumpărător real. Iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce ”legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărarea banii din offshore. Acești bani pot proveni atât de la ”otkaturi” pentru anumite servicii, cât și de la supraprețurile plătite de întreprinderile de stat pentru anumite mărfuri de import. Tot prin această schemă pot fi introduși aparent legal banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.
În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță susține că banii proveniți din corupție intră nestingherit în țară și sunt folosiți pentru finanțarea partidelor.
În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46 (304 USD pe cap de locuitor) este la același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo. În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18 cu 727 USD pe cap de locuitor, Ucraina pe locul 53 (259 USD pe cap de locuitor), iar România – locul 72 (177 USD pe cap de locuitor).
”Autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul ca riscă să distrugă economia Republicii Moldova. Totodată, este necesar elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale”, a conchis Ioniță.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Programul ”Prima Casă” a fost lansat cu mare fast la sfârșitul lunii martie a anului trecut. Au fost enumerate doar beneficiile și a fost una din cărțile de joc a partidul de guvernământ. Chiar dacă obiectul declarat a fost facilitarea accesului populației la procurarea unui imobil, de fapt principalii beneficiari sunt companiile de construcții. Administratorii unora sunt afiliați politic și pentru a-și vinde apartamentele au intrat în joc deoarece tendinţele din piaţa imobiliară din ultimii ani atestă descreşterea preţurilor la locuinţe. Programul a inversat trendul şi a stopat reducerea prețurilor pentru spaţiului locativ, susține jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
În următorii ani prețurile la imobile ar putea să se mai reducă. Dacă acum zece ani prețul mediu al metrului pătrat era 867 euro în prezent acesta constituie în medie 525 euro metrul pătrat.
Argumentul că autoritățile au vrut mai mult să salveze companiile de construcții decât s-au gândit la achiziția imobililor de către cei fără locuință o arată și datele statistice. Astfel, potrivit ultimelor date publicate de BNS, numărul de locuințe date în folosință în Chișinău în nouă luni ale anului 2018 a fost cu 28,4% mai mic față de perioada similară a anului 2017.
”Prin intermediul programului s-a urmărit dezghețul pieței imobiliare dar și a creditelor ipotecare. Lucru care în mare măsură a reușit. Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale a Moldovei ponderea împrumuturilor imobiliare în lei acordate în luna decembrie a anului trecut a constituit 29% din totalul creditelor de 687,8 milioane de lei acordate persoanelor fizice. Privitor la dezghețul pieței imobiliare, tranzacțiile de vânzare-cumpărare a apartamentelor din Chișinău s-au majorat cu 12% în anul 2018 la 13876, iar contractele de ipotecă au crescut cu 18,8% la 6151”, susține Victor Ursu.
Principalele provocări ale programului ”Prima Casă” sunt prețurile la apartamente care pe fundalul migrației pe termen mediu s-ar putea reduce. De asemenea, salariile nu mai pot creşte, deoarece în sectorul public înregistrăm deficit fiscal, iar companiile private nu mai pot suporta creşteri salariale fără să mai piardă din competitivitate. Majorările de salarii din anul 2019 au fost mai mult electorale, iar acest lucru pe termen scurt este riscant pentru Republica Moldova pe fundalul suspendării finanțărilor externe. Or, finanțarea împrumuturilor s-ar putea dovedi dificilă pentru unele categorii de salariați.
Totodată, sporul natural al Republicii Moldova este unul negativ, iar ponderea populației îmbătrânite constituie 17,7% cu 0,5% mai mult în 2017 comparativ cu anul precedent arată datele BNS. Migrația atinge cote alarmante pe fundalul incertitudinii din țară. Majoritatea celor care pleacă își iau și familiile deși anterior cei care plecau preferau să cumpere imobile în Chișinău cu banii adunați.
Aparent programul prima casă arată foarte bine, însă dobânda în cadrul programului este mai mare decât în afara programului la una din bănci. Potrivit calculatorului de credite la MAIB un împrumut contractat în cadrul programului Prima Casă are DAE de 9,14% față de un împrumut contractat în afara programului DAE 8,92%. MAIB oferă posibilitatea și migranților de a contrata un credit imobiliar cu condiția să aibă un contract de muncă stabil și un salariu nu mai mic de 900 de euro lunar.
În prezent prin intermediul programului ”Prima Casă” au fost garantate 1095 de împrumuturi din totalul 1174 de cereri depuse.
În concluzie, Victor Ursu e afirmă că programul ”Prima Casă” chiar dacă aparent arată bine trage după sine mai multe riscuri. În primul rând că a fost promovată netransparent legea care prevede cesionarea contractelor de împrumut către terțe persoane. În context, cei care au achiziționat apartamente prin intermediul programului s-ar putea pomeni datori unei altei companii și nu băncii de la care a contractat creditul. Problemele ar putea apărea ulterior cu garanțiile acordate de stat.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
