Anual, fluxurile anuale ilicite de capital în și din Republica Moldova constituie 1,2 miliarde USD, dar pentru unii ani suma este cu 60% mai mari față de estimările făcute. Acești bani alimentează tot ce înseamnă subdezvoltarea țării, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță care face referire la raportul Global Financial Integrity.

Pe parcursul a 20 de ani în și din Republica Moldova au circulat între 15-20 miliarde USD Capital Ilicit. La calcularea sumei fluxurilor ilicite de bani nu s-a luat în calcul traficul de armament, droguri, ființe umane și miliardul furat din sistemul bancar.

Fluxurile ilegale de capital se realizează prin patru scheme.

”Jumătate din suma de 1,2 miliarde USD provine din importurile subevaluate, care reprezintă primul schemă, lucru care permite ca în Republica Moldova să intre 600-700 milioane USD anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani suma se ridică, conform estimărilor noastre la 8-10 miliarde USD. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic, mita pentru funcționarii publici care nu observă anumite tranzacții”, susține Ioniță.

În 2017, aparent Serviciul Vamal a încercat să diminueze fluxurile ilicite de bani (600 milioane USD) prin majorarea valorii în vamă a mărfurilor. Aici trebuie să menționăm că acești bani intrați ilicit în țară au fost investiți în bunuri și proprietăți, deținătorii cărora nu au o justificare legală de proveniență. Estimăm că astfel de proprietăți cu statut dubios de proveniență a banilor se ridică la 5-7 miliarde USD.

A doua schemă constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual prin această schemă sunt scoși din țară 350 – 400 milioane USD. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de ”investiții străine” din paradisurile fiscale. În această schemă participă activi și companiile de stat și în acest caz vorbim nu doar de evaziune fiscală, dar și delapidarea banului public. De regulă în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară. Dacă un bun costă 1 milion USD și este cumpărat de o firmă dintr-un paradis fiscal,  în Republica Moldova el poate ajunge să coste și 3 milioane USD. Diferența de bani rămâne pe conturile companii din paradisul fiscal” a explicat economistul.

O a treia  schemă prin care ies din țară 170 – 200 milioane USD este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism bani ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane USD și-l vinde unei companii offshore cu 5 milioane, care îl vinde altei companii cu 10 milioane USD, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.

O schemă similară se face prin exporturile la suprapreț prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane USD/anual. De regulă în această schemă sunt utilizate companiile agricole a căror valoare a producției este greu de estimat. De obicei, schema este folosită pentru aducerea capitalului în țară. Marfa la un preț supraexagerat se vinde unei companii offshore, care apoi la preț normal vinde marfa unei cumpărător real. Iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce ”legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărarea banii din offshore. Acești bani pot proveni atât de la ”otkaturi” pentru anumite servicii, cât și de la supraprețurile plătite de întreprinderile de stat pentru anumite mărfuri de import. Tot prin această schemă pot fi introduși aparent legal banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță susține că banii proveniți din corupție intră nestingherit în țară și sunt folosiți pentru finanțarea partidelor.

În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46 (304 USD pe cap de locuitor) este la același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo. În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18 cu 727 USD pe cap de locuitor, Ucraina pe locul 53 (259 USD pe cap de locuitor), iar România – locul 72 (177 USD pe cap de locuitor).

”Autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul ca riscă să distrugă economia Republicii Moldova. Totodată, este necesar elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale”, a conchis Ioniță.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Programul ”Prima Casă” a fost lansat cu mare fast la sfârșitul lunii martie a anului trecut. Au fost enumerate doar beneficiile și a fost una din cărțile de joc a partidul de guvernământ. Chiar dacă obiectul declarat a fost facilitarea accesului populației la procurarea unui imobil, de fapt principalii beneficiari sunt companiile de construcții. Administratorii unora sunt afiliați politic și pentru a-și vinde apartamentele au intrat în joc deoarece tendinţele din piaţa imobiliară din ultimii ani atestă descreşterea preţurilor la locuinţe. Programul a inversat trendul şi a stopat reducerea prețurilor pentru spaţiului locativ, susține jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.

În următorii ani prețurile la imobile ar putea să se mai reducă. Dacă acum zece ani prețul mediu al metrului pătrat era 867 euro în prezent acesta constituie în medie 525 euro metrul pătrat.

Argumentul că autoritățile au vrut mai mult să salveze companiile de construcții decât s-au gândit la achiziția imobililor de către cei fără locuință o arată și datele statistice. Astfel, potrivit ultimelor date publicate de BNS, numărul de locuințe date în folosință în Chișinău în nouă luni ale anului 2018 a fost cu 28,4% mai mic față de perioada similară a anului 2017.

”Prin intermediul programului s-a urmărit dezghețul pieței imobiliare dar și a creditelor ipotecare. Lucru care în mare măsură a reușit. Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale a Moldovei ponderea împrumuturilor imobiliare în lei acordate în luna decembrie a anului trecut a constituit 29% din totalul creditelor de 687,8 milioane de lei acordate persoanelor fizice. Privitor la dezghețul pieței imobiliare, tranzacțiile de vânzare-cumpărare a apartamentelor din Chișinău s-au majorat cu 12% în anul 2018 la 13876, iar contractele de ipotecă au crescut cu 18,8% la 6151”, susține Victor Ursu.

Principalele provocări ale programului ”Prima Casă” sunt prețurile la apartamente care pe fundalul migrației pe termen mediu s-ar putea reduce. De asemenea, salariile nu mai pot creşte, deoarece în sectorul public înregistrăm deficit fiscal, iar companiile private nu mai pot suporta creşteri salariale fără să mai piardă din competitivitate. Majorările de salarii din anul 2019 au fost mai mult electorale, iar acest lucru pe termen scurt este riscant pentru Republica Moldova pe fundalul suspendării finanțărilor externe. Or, finanțarea împrumuturilor s-ar putea dovedi dificilă pentru unele categorii de salariați.

Totodată, sporul natural al Republicii Moldova este unul negativ, iar ponderea populației îmbătrânite constituie 17,7% cu 0,5% mai mult în 2017 comparativ cu anul precedent arată datele BNS. Migrația atinge cote alarmante pe fundalul incertitudinii din țară. Majoritatea celor care pleacă își iau și familiile deși anterior cei care plecau preferau  să cumpere imobile în Chișinău cu banii adunați.

Aparent programul prima casă arată foarte bine, însă dobânda în cadrul programului este mai mare decât în afara programului la una din bănci. Potrivit calculatorului de credite la MAIB un împrumut contractat în cadrul programului Prima Casă are DAE de 9,14% față de un împrumut contractat în afara programului DAE 8,92%. MAIB oferă posibilitatea și migranților de a contrata un credit imobiliar cu condiția să aibă un contract de muncă stabil și un salariu nu mai mic de 900 de euro lunar.

În prezent prin intermediul programului ”Prima Casă” au fost garantate 1095 de împrumuturi din totalul 1174 de cereri depuse.

În concluzie, Victor Ursu e afirmă că programul ”Prima Casă” chiar dacă aparent arată bine trage după sine mai multe riscuri. În primul rând că a fost promovată netransparent legea care prevede cesionarea contractelor de împrumut către terțe persoane. În context, cei care au achiziționat apartamente prin intermediul programului s-ar putea pomeni datori unei altei companii și nu băncii de la care a contractat creditul. Problemele ar putea apărea ulterior cu garanțiile acordate de stat.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Anul 2018 este considerat anul sectorului financiar în condițiile în care cele mai mari procese și fenomene au fost resimțite de bănci și companiile de microfinanțare. Anul trecut a avut loc restabilirea instituțiilor de creditare . Dacă până la criză volumul de credite însuma 44,7 miliarde de lei în 2018, după o cădere de trei ani, avem o creștere și vom ajunge la același nivel din 2014. Lucrul acesta a fost posibil  fără o creștere economică prin substituirea creditelor oferite agenților economic cu creditele acordate persoanelor fizice. De fapt, populația a scos țara din criză prin consum, a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Portofoliul de credite s-e redus constat până în 2017 (de la 35 miliarde în 2014 la 26 miliarde), iar în 2018 s-a atestat o stabilizare. În același timp volumul de credite oferite de către bănci persoanelor fizice s-a dublat și a ajuns la aproape 10 miliarde de lei, iar sectorul nebancar și-a crescut portofoliul de la 3,9 miliarde de lei la 8,3 miliarde de lei. În context, anul trecut a fost înregistrat același volum de credite ca până la criza din anul 2014 însă portofoliul s-a schimbat esențial, ponderea creditelor oferite persoanelor fizice a ajuns la 40% față de 19% cât era în anul 2014. Practic 2 din 5 lei sunt oferiți persoanelor fizice.

”Totodată, persoanele fizice au soluționat o parte din problema excesului de lichiditate sin sectorul bancar. Dacă până la criză volumul depozitelor se cifra la 65 miliarde de lei, atunci după 2014 a ajuns la 54 miliarde de lei. După delapidările din sectorul bancar, încrederea cetățenilor a început să crească, iar în prezent volumul depozitelor depășește 62 miliarde de lei. Însă majorarea volumului plasamentelor nu a fost urmată și de creșterea volumului de credite. Pe de o parte băncile și-ai restabilit încrederea față de cetățeni prin atragerea depozitelor, însă nu și-au dezvoltat capacitatea de a oferi credite. ȘI acest lucru se poate vede pe piața valutară. În anii 2015-2017 oferta de valută din partea cetățenilor a crescut constant apropiindu-se de 2 miliarde USD anual în schimb cererea din partea businessului a fost anemică sub 1,7 miliarde USD, ceea ce a dus a un surplus de valută de 700 milioane USD în ultimii doi ani. Excesul de valută s-a acumulat ca urmare a reducerii consumului populației care a cumpărat masiv valută străină și a depus-o în bănci. În rezultat am avut o apreciere puternică a leului moldovenesc cu 20%, ceea ce a creat probleme exportatorilor, iar banii veniți în sistemul bancar BNM a fost nevoită să-i sterilizeze”, este de părere Ioniță.

În 2018 s-a început un fenomen invers. S-a stopat căderea creditării și a crescut enorm creditarea persoanelor fizice. Oferta de valută din partea persoanelor fizice a rămas constantă la 2 miliarde USD, iar cererea a crescut de la 1,7 miliarde USD la 2 miliarde USD și cel mai probabil în primul trimestru al anului 2019, are loc doar în perioada electorală, cererea de valută va depăși oferta. Cererea pentru valută apare pe fundalul majorării consumului generat de creșterea soldului creditelor de consum și a celor imobiliare la peste 2 miliarde de lei. Impulsionarea creditării a scos din presiunea de BNM de a steriliza 3 miliarde de lei. Prin consumul populației a fost rezolvată și problema pieței valutare, dar și cea a creditării.

În concluzie, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a spus că în anul 2019 vom avea o creștere a portofoliului de credite a sectorului nebancar, care nu a avut niciodată mai mult de 10% din piață. În prezent acesta se apropie de o pondere de 25%. Va continua accentuarea acordării creditelor de consum populației care va reduce din diferența enormă dintre cererea și oferta de valută. Ceea ce înseamnă că leul nu are tendințe de apreciere, dar nici de depreciere. Totodată, în acest an, agricultura, transporturile și construcțiile vor ramurile de creditare. Pe sfârșit de an ponderea portofoliului de credite oferite persoanelor fizice va depăși 40%, iar soldul total al împrumuturilor oferite de sectorul bancar și nebancar va ajunge la circa 50 miliarde de lei.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Republica Moldova este cel mai vulnerabil stat din Parteneriatul Estic sub aspectul dependenței sale energetice. De 27 de ani, Republica Moldova importă 97% din resursele energetice dinafara. În acest sens, experții din Ucraina și Republica Moldova fac apel către autoritățile de la Chișinău și Ucraina să se solidarizeze în proiectul North Stream.

În 2019, Republica Moldova și Ucraina se vor confrunta, în mare parte, cu provocări similare. În primul rând, Gazprom va finaliza construcția gazoductului Turkish Stream, care îi va permite să livreze gaze naturale în Balcani fără a apela la sistemul de gazoducte transbalcanice, care traversează inclusiv Republica Moldova. În al doilea rând, Gazprom planifică să dea în exploatare gazoductul North Stream – 2, care îi va permite să livreze gaze naturale în Europa de Vest, ocolind sistemul de gazoducte din Ucraina și potențial Belarus. În al treilea rând, va expira contractul de tranzit al gazelor naturale dintre Gazprom și Naftogaz. În al patrulea rând, va expira contractul de furnizare a gazelor naturale dintre Gazprom și Moldovagaz. Efectele acestor 4 factori se vor accentua datorită alegerilor cruciale care au loc în 2019 în ambele state – parlamentare în RM și prezidențiale în Ucraina.

Ca urmare a vulnerabilității energetice a Republicii Moldova, experții locali și din Ucraina fac apel la Responsabilizarea și Solidaritatea a autorităților moldovenești pe subiectul energetic.

Responsabilitatea față de cetățenii Republicii Moldova, care trebuie să includă:

1.Crearea unor căi alternative de asigurarea cu gaze naturale a Republicii Moldova, prin dezvoltarea interconexiunilor cu România

2.Valorificarea interconectorului Iași-Ungheni presupune investiții suplimentare de peste 250 milioane dolari SUA, sursele de acoperire nefiind identificate până în prezent

3.Implicarea în procesul de Organizare a reversului pe sistemul de gazoducte transbalcanice, care va deveni o sursă alternativă de livrare a gazelor către Moldova

4.Întreprinderea măsurilor active privind decuplarea furnizării gazelor în regiunea transnistreană și decuplarea de contractul de furnizare a gazelor pe malul drept și de Moldovagaz, unde Guvernul Republicii Moldova deține pachetul de blocaj

5.Să fie identificate și excluse orice mecanisme și scheme de finanțare a regimului separatist cu banii consumatorilor de energie din Republica Moldova

APELUL integral poate fi vizualizat aici.

Pentru detalii, vă rugăm să contactați Coordonatorul Relații Publice al IDIS ”Viitorul”, Victor Ursu la numărul de telefon 069017396 sau la adresa de e-mail ursu.victoor@gmail.com.

Republica Moldova este cel mai vulnerabil stat din Parteneriatul Estic sub aspectul dependenței sale energetice. De 27 de ani, Republica Moldova importă 97% din resursele energetice dinafara frontierelor sale, ca urmare a lipsei de resurse interne și izolării infrastructurilor sale critice de rețele alternative. Energia și electricitatea reprezintă 1/3 din totalul importurilor sale nete, iar Federația Rusă continuă și astăzi să reprezinte principalul furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici. Circa 40% din curentul electric este generat de gazele importate din Federația Rusă. Circa 75% din electricitatea consumată în Republica Moldova este importată de la centrala Cuciurgan. Spre deosebire de vecinii săi, Republica Moldova a rămas dominată de un model în care Gazprom exploatează poziția sa de monopolist, fără a fi echilibrat de alternative viabile economic, indiferent de culoarea guvernelor de la Chișinău. Situația Republicii Moldova este asimetrică și datorită faptului că negocierile cu Gazprom sunt superficiale, netransparente și asimetrice, datorită faptului că rolul de țară de tranzit nu este (pentru Rusia) la fel de important ca și în cazul Ucrainei sau Belarus. Din păcate, alternativele promise de UE și România au rămas nerealizate până acum, cu șanse potențiale să se materializeze într-un viitor nedefinit.

Apeul integral poate fi descărcat aici.

Aleșii locali deseori sunt acuzați de încălcarea legislației de către organele de urmărire penală fără însă ca cele din urmă să cunoască suficient specificul de organizare și funcționare a autorităților administrației publice locale, atribuțiile specifice celor 2 autorități publice locale (primarul / președintele raionului și consiliul local / raional), raporturile dintre aceste autorități, legislația care reglementează activitatea și competențele autorităților administrației publice locale, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.

Este o presiune enormă pentru reprezentanții administrațiilor publice locale când se invocă în învinuire un prejudiciu în proporții mari (chiar și milioane de lei), cu calificarea acțiunilor în forma agravantă „urmări grave”, cu solicitarea aplicării pedepsei cu închisoarea pe un termen mare în contextul în care instanțele de judecată achită în final făptuitorii pe motiv că lipsește infracțiunea, componența de infracțiune, fe încetează procesul penal pe motiv că faptele constituie contravenții.

”Nu totdeauna este clar, inclusiv pentru instanțele de judecată, cum organul de urmărire penală evaluează daunele invocate în învinuire, în special daunele cauzate interesului public. În rezultatul monitorizării au fost identificate interpretări și estimări subiective, apreciate ca nefondate chiar și de către instanțele de judecată. În calitate de exemple notăm 8 cazuri în care organele de urmărire penală, pentru a argumenta cauzarea unei daune, a invocat „discreditarea imaginii autorităților publice locale”, nefiind clar cum a fost stabilit acest fapt și evaluată dauna respectivă”, susține Viorel Pîrvan.

De multe ori în învinuirile aduse doar se argumentează încălcarea legilor, dar nu sunt indicate și evaluate prejudiciile care ar trebui să rezulte din acțiunile reprezentanților administrațiilor publice locale. Cauzarea prejudiciului este o condiție obligatorie pentru calificarea infracțiunilor din Codul penal și survenirea răspunderii penale. În mai multe soluții ale instanțelor de judecată este menționat expres că nu este suficient ca un ales local să acționeze contrar procedurilor legale, dacă nu există daune cauzate, el nu poate f tras la răspundere penală.

Potrivit lui Viorel Pîrvan, calificarea infracțiunilor în privința reprezentanților administrațiilor publice locale comportă de multe ori un caracter subiectiv și neuniform. Cei împotriva cărora sunt îndreptate aceste acțiuni se află într-o situație de insecuritate juridică, fiind implicați în procese judiciare complicate, stresante, care necesită eforturi mari și cu final incert.

În concluzie, expertul IDIS Viitorul instruirea continuă a aleșilor locali și funcționarilor publici în domeniile în care cel mai des se comit încălcări și care cel mai servesc temei pentru intentarea cauzelor penale. De asemenea, este necesar acordarea suportului juridic necesar reprezentanților administrațiilor publice locale din partea Cancelariei de Stat și oficiilor sale teritoriale în domeniile cu risc sporit de pornire a cauzelor penale.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

După criza bancară din anul 2014, băncile s-au pomenit în fața unei cereri anemice pentru împrumuturi. Pe de o parte, depozitele au început să crească, iar pe de alta, volumul creditelor acordate a coborât sub nivelul de dinaintea crizei. În prezent, soldul total al împrumuturilor se cifrează la circa 32 miliarde de lei față de 48 miliarde de lei cât era înainte de 2014, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul Victor Ursu.

Reducerea creditării a avut loc pe fundalul regulilor mai stricte impuse de către Banca Națională a Moldovei, dar și ca urmare reglementărilor Basel III, care prevăd o diversificare mai largă a portofoliului de clienți și o gestionare calitativă a riscurilor.

”Astfel, după reducerea creditării, băncile s-au pomenit cu un volum mare de lichidități (majorarea soldului depozitelor) pe care nu aveau unde să le direcționeze. În context, acestea au început să se orienteze spre persoanele fizice, care de altfel sunt și cei mai buni platinici cu o rată a neperformantelor care depășește 3%. Și anume prin impulsionarea acordării creditelor de consum, dar și a celor imobiliare prin intermediul Programului ”Prima Casă”. De exemplu, unele bănci acordă credite de consum de până la 100 mii de lei fără garanții. Iar pentru împrumuturile imobiliare sunt acceptate și persoanele care muncesc în străinătate. Condiția este să aibă un contract de muncă și un venit lunar care depășește 900 de euro”, susține Victor Ursu.

Ca urmare a impulsionării acordării împrumuturilor de consum și a celor imobiliare persoanelor fizice la sfârșitul anului 2018, soldul creditelor acordate va fi unul pozitiv. Trendul va continua și anul viitor, deoarece autoritățile au anunțat deja continuarea Programului ”Prima Casă”, dar și pe fundalul stabilizării ratelor de dobândă. În luna noiembrie, rata medie a creditelor acordate persoanelor fizice a constituit 7,74%, iar persoanelor juridice – 9,03%.

Pentru anul 2018, estimările arată un avans de peste 25% a împrumuturilor acordate. Or, ca urmare a creșterii împrumuturilor printre riscurile potențiale se numără totuși creșterea nivelului de îndatorare al familiilor cu venituri mici, unde restituirea creditelor prezintă o anumita dificultate. Cele mai multe probleme apar la creditele de consum în cazul în care clientul își pierde locul de muncă sau se îmbolnăvește. Datoriile cresc cel mai mult în rândul clienților cu venituri mari. Ba mai mult, restituirea creditelor poate deveni o problemă dacă prețul apartamentelor va crește asta pe fundalul majorării împrumuturilor imobiliare acordate prin intermediul programului ”Prima Casă”.

Sursele de finanțare a creditelor bancare rămân a fi depozitele atrase de la persoanele fizice și juridice. Acestea reprezintă circa 50% din totalul pasivelor. Însă problema esențială rămâne maturitatea scurtă a depozitelor. Majoritatea dintre ele sunt constituite pentru șase și 12 luni.

În concluzie, Victor Ursu susține că persoanele fizice s-au dovedit a fi cele care au salvat băncile de la criza acordării împrumuturilor în care au intrat după anul 2014. Pe termen mediu, deocamdată aceasta este miza bancherilor.

Emisiunea este realizată în parteneriat cu Europa Liberă.

MTender, noul sistem de achiziții electronice contribuie la eficientizarea cheltuielilor bugetare, reducerea poverii administrative, creșterea încrederii agenților economici în sistemul de achiziții și accesul deschis la date. Însă acesta nu va rezolva nicidecum toate problemele și carențele sistemului de achiziții, inclusiv acordurile anticoncurențiale, conflictele de interese și corupția, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.

Sistemul deschide noi oportunități pentru sectorul privat, încurajând agenții economici să intre pe piața achizițiilor, să aibă mai multă încredere într-un proces corect de achiziție, fapt ce sporește concurența și eficiența. Acum, agenții economici pot participa simultan la mai multe achiziții fără a fi nevoiți să investească efort, timp și resurse pentru deplasarea la autoritatea publică. Excluderea contactului fizic dintre autorități publice și mediul de afaceri reduce semnificativ riscurile existente anterior precum cele de corupție, înțelegeri și acorduri ilegale, divulgarea informațiilor confidențiale, favorizarea unei anumite companii.

Potrivit Dianei Enachi, de la lansare prin sistemul MTender au fost înregistrate peste 2 mii de licitații electronice, peste 14 mii de licitații electronice publicate, peste 6 mii de contracte semnate prin intermediul sistemului și înregistrate la Trezorerie. Totodată, circa 1000 de autorități publice procură bunuri, servicii și lucrări prin intermediul MTender, circa 2400 agenți economici participă activ la procedurile de achiziție și economii de 18,8 milioane de lei pe achizitorii publici și comerciali.

Implementarea achizițiilor electronice a fost o acțiune asumată de autoritățile responsabile în Strategia de dezvoltare a sistemului a sistemului de achiziții publice pentru anii 2016-2020. Obiectivul fiind implementarea unui sistem cuprinzător de achiziții electronice în conformitate cu principiile de sursă deschisă, date deschise și standardele privind contractarea deschisă. Sistemul este dezvoltat după principiul ”toți văd totul”, adică indiferent de faptul că ești participant direct la procesul de achiziție, monitor sau cetățean. Doritorii pot vedea cât de corect și eficient cheltuie banii publici primăria sa, poți vedea toată informația disponibilă, începând cu planificarea și până la contractare și chiar facturare.

În concluzie, Diana Enachi a menționat necesitatea asigurării de către Ministerul Finanțelor a funcționării depline și dezvoltării continue a sistemului MTender, inclusiv prin ajustarea continuă a cadrului legal și normativ-secundar la funcționalitățile sistemului. Agenției Achiziții Publice i se recomandă implicarea activă, informarea autorităților și elaborarea unor instrucțiuni detaliate care să asigure interpretarea uniformă a legislației în vigoare. Iar autorităților cu atribuții de monitorizare, control, audit, precum și cele de soluționare a contestațiilor să utilizeze datele din sistem în realizarea funcțiilor ce le revin.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

La 27 de ani de la destrămarea URSS, majoritatea moldovenilor regretă prăbușirea Imperiului roşu, un sentiment puternic întreţinut la Chișinău. Barometrul Opiniei Publice arată că 40% dintre moldoveni sunt nostalgici după URSS. În cazul unui referendum, respondenții ar vota pentru refacerea Imperiului roșu. Explicația rezidă în prețurile mici la alimente, utilități și protecția socială, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul economist, Vlad Bercu.

După anii 1990 s-a evidențiat o diferență foarte mare între cei bogați și cei săraci. Situația legată de lipsuri şi sărăcie macină persoanele înaintate în vârstă. Totodată, o imagine idealizată a epocii sovietice serveşte drept comparaţie pentru a critica situaţia actuală.

”Nostalgia este alimentată de prăbușirea unui sistem social. Totodată, după 1990 a apărut fenomenul salariului în plic care grație unor eforturi ale autorităților încă nu a fost redus. Fenomenul continuă să domine și prezent în economia Republicii Moldova, susține Vlad Bercu.

Datele statistice arată că în trimestrul trei 2018, 9.8% dintre angajați au primit salariile în plic față de 8,8% în 2017. Explicația e că se luptă cu salariul în plic, instituțiile care iau mită chiar și salarii în plic sau plățile care se fac în plic pentru unii funcționari.

Potrivit lui Vlad Bercu, o altă dezamăgire este legată de pensionare. După destrămarea URSS, cetățeanul a fost lăsat singur în fața problemelor existente. Statul nu a intervenit ca urmare a pierderii actelor de contabilitate de la întreprinderile, care s-au ruinat, iar instanțele de judecată nu le-au făcut dreptate.

”Oamenii „duc dorul“ cel mai mult modului în care le erau asigurate locurile de muncă, ordinii din ţară şi asistenţei medicale.”, a mai spus Vlad Bercu.

În concluzie, jurnalistul economist a menționat că pentru diminuarea nostalgiei sovietice, statul ar trebui să adopte niște politici sociale mai radicale care să determine cetățenii să rămână acasă, dar nu să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

La 30 noiembrie 2018 a expirat mandatul actualului Parlament, de legislatura a XX-a. Acesta va exercita mandatul până la prima ședință a noului legislativ. După 30 noiembrie, atribuțiile Parlamentului s-au redus considerabil, legislativul fiind lipsit de competențele de a adopta legi organice și opera modificări la Constituție, a opinat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Actualul legislativ a trecut prin mutații politice spectaculoase, funcționalitatea lui cunoscând trei etape de bază. Prima etapă este anul 2015 când activitatea legislativului s-a caracterizat printr-o instabilitate politică, care a afectat întregul proces politic și s-a resimțit pe fundalul „furtului miliardului. A fost un an al căderilor de guvern, a guvernelor scurte sau interimare. Au fost două guverne instituite”. Este vorba de Guvernul minoritar (PLDM-PDM) a lui Chiril Gaburici (februarie-iunie) și cel al lui Valeriu Streleț (iulie-octombrie).

Odată cu căderea Guvernului Streleț, ca urmare a arestării liderului PLDM, Vlad Filat, s-a intrat în cea de a doua perioada, cea de tranziție de la formula Alianței pentru Integrare Europeană la guvernarea solitară a PDM. De fapt, tranziția s-a făcut pe fundalul unor părăsiri masive de fracțiuni parlamentare (traseism politic) când două formațiuni politice, practic, au fost decimate în reprezentativitatea lor în legislativ. Este vorba despre șapte deputați de la PLDM și 14 de la PCRM care au susținut guvernul condus de PDM. Cele două formațiuni au pierdut foarte mult din influența politică în Parlament, rolul lor reducându-se la o opoziție care se opune sistemului politic instituit de guvernare, dar cu posibilități limitate de acțiune.

„Anul 2016 a fost unul al stabilizării politice. Guvernarea condusă de PDM, împreună a PL, a reușit să stabilizeze situația politică din Republica Moldova și să restabilească parțial încrederea partenerilor de dezvoltare. Asta pentru că Republica Moldova a semnat un acord cu FMI la sfârșitul anului 2016. Totodată, au fost adopte un șir de legi care au atenuat din efectele „furtului miliardului”, restricționând posibilitățile de delapidare a sistemului financiar-bancar moldovenesc”, susține Ion Tăbârță. Însă, odată cu semnarea acordului cu FMI, legislativul a încercat la sfârșitul anului 2016 „să strecoare pe sub masă” un pachet de legi controversat care se refereau la liberalizarea de capital și stimularea fiscală, însă a renunțat ca urmare a reacției promite a societății civile și a partenerilor de dezvoltare.

Potrivit analistului, la începutul anului 2017 s-a intrat în cel de al treilea ciclu al actualului legislativ. În 2017, guvernarea în mod solitar a fost asumată de către PDM. Formațiunea și-a majorat numărul de deputați în Parlament de la 19 la peste 40. Totodată, și-a înlăturat un „vechi camarad” de la guvernare – PL. Iar după schimbarea de către PDM, împreună cu PSRM, a sistemului electoral s-a început deteriorarea continuă a relațiilor Chișinăului cu UE, traiectoria politică aleasă de către guvernare provocând discuții privind evoluția democratică a Republicii Moldova.

„În anii 2017-2018, Parlamentul a luat o serie de decizi cu caracter politic contestate în societate. În mod special, este vorba de schimbarea sistemului electoral în ciuda opiniei contrare a Comisiei de la Veneția. O altă reformă este cea a administrației publice centrale, când numărul ministerelor a fost redus de la 16 la 9, fără deocamdată să fie clare consecințele acestei reforme”, a spus Ion Tăbârță.

O altă serie de decizii controversate se referă la cele cu caracter economic. În 2017-2018 a fost adoptate proiecte de legi care nu vin să aducă lumină în elucidarea delapidărilor din sistemul financiar-bancar și nu vin să lupte cu eradicarea corupției mari, ba din contra, pot duce la perpetuarea acestor fenomene. Aici ne putem referi la acordarea cetățeniei prin investiții, dar și la amendamentele fiscal-bugetare (amnistia fiscală și schimbarea politicii de impozitare).

„Pe ultima sută de metri”, actualul Parlament a mai adoptat o serie de legi menite să facă cât mai comode instituțiile statului în favoarea actualei guvernări. Este vorba de organizarea referendumului în ziua alegerilor și inițiativa legislativă ca prima ședință a viitorului Parlament să fie condusă de actualul președinte al legislativului și nu de decanul de vârstă, cum era până în prezent.

În concluzie, Ion Tăbârță a precizat că actualul Parlament  a acumulat mai multe „bile negre” decât „albe”. O problemă majoră este că și-a redus din reprezentativitate ca urmare a traseismului politic, care a denaturat votul popular din 30 noiembrie 2014. Actualul Parlament a schimbat regulile jocului întregului proces politic cu scopul de „a-și netezi terenul” pentru a se menține la putere și după următoarele alegeri parlamentare. Încă o problemă este că actualul Parlament a votat o serie de legi politice contestate și economice netransparente, care provoacă multe semne de întrebare. Legile au înrăutățit relațiile cu partenerii de dezvoltare și pun la îndoială viitoarea traiectorie politică democratică a Republicii Moldova. Va fi o traiectorie democratică sau dimpotrivă s-a intrat în faza involuției democratice a țării? Următorul legislativ, în funcție de culoarea politică a guvernării, fie va trebuie să facă o anumită regulă în mai multe decizii votate de actualul Parlament, fie va continua traiectoria actualilor aleși ai poporului.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.