Cea mai mare parte a tinerilor din Republica Moldova aleg să părăsească țara. Acest lucru este confirmat și de datele statistice care arată că generaţia tinerilor este în descreştere continuă. Este vorba de tinerii de vârsta 15-19 ani, ponderea cărora în numărul total al tinerilor s-a micşorat în cinci ani, de la 31,8% în 2009 la 26,0% în anul 2014. Sunt datele oficiale la care face referire în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul, Vlad Bercu.
Cel puțin 3 - 4 mii de tineri pleacă la studii peste hotare, mulți dintre care nu mai revin acasă. Potrivit estimărilor neoficiale bazate pe bursele oferite de țările-gazdă învață peste hotare 135,5 mii de tineri. La 1 ianuarie 2017 ponderea populaţiei sub vârsta aptă de muncă era de 17,0 la sută, potrivit BNS.
Tinerii care aleg să părăsească Republica Moldova caută un loc de muncă mai bine plătit sau plecă pentru studii, în timp ce alţii sunt sătui de felul în care funcţionează instituţiile statului. Dacă nu le merge bine, după ce pleacă, mulţi nu se întorc acasă, ci se mută într-o ţară mai bogată, conform analizelor sociologilor. Un studiu sociologic, realizat de compania Magenta Consulting, arată că atunci când iau decizia de a se angaja, tinerii, în majoritatea cazurilor, se așteptă la un salariu de 5000 de lei, deși sunt conștienți că oferta angajatorului va fi nu mai mare de 4000 de lei. Același studiu constată că absolvenții facultăților nu ar accepta salarii mai mici decât 5000 de lei, în realitatea salariile oferite sunt mult mai mici în cazul tinerilor.
”Doar unul din cinci tineri și-au găsit un loc de muncă imediat după finalizarea studiilor, mai bine de o pătrime au renunţat la primul loc de muncă în primul an de angajare din cauza salariilor mici, iar 17,7% din tineri au plecat la muncă peste hotarele ţării. Pentru comparație, tinerii europeni se confruntă cu un şir de provocări: precum şomajul, accesul limitat la educaţie sau formare, sărăcia, nivelul scăzut de participare şi de reprezentare a tinerilor în procesul democratic, precum şi cu diferite probleme de sănătate”, a explicat Vlad Bercu.
Șomajul este principala cauză care alungă tinerii din țară. Astfel, patru din zece șomeri sunt tineri, astfel analiza ponderii tinerilor în rândul tuturor şomerilor confirmă vulnerabilitatea acestora la angajare. Datele mai arată că în privinţa raportului de acoperire cu medici Republica Moldova a ajuns la cel mai critic nivel din ultimii 20 de ani - 29,0 la 10.000 populaţie, iar raportul nu a mai fost aşa de mic din anul 1997. În statele europene, acoperirea este de cel puţin 33,0 la 10.000 de oameni.
De ce ar trebui să ne deranjeze plecare tinerilor, mai ales la studii? Pentru că mulți dintre ei nu revin în țară. Și asta în timp ce, de exemplu, avem 2000 locuri vacante pentru medici. Totodată există o Asociație a medicilor moldoveni din Portugalia. Sute de medici din Republica Moldova muncesc în România. O situație deplorabilă în ceea ce privește asigurarea cu cadre avem în educație.
Potrivit Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020, printre cele mai stringente probleme care îi vizează în mod direct pe tineri sunt: gradul scăzut de participare şi indiferenţa tinerilor; situația economică precară; accesul limitat la educație și instruire și instabilitatea politică. Și dacă tinerii pleacă, înseamnă că aceste probleme rămân nerezolvate. Mulți din cei care pleacă cred că Moldova nu are viitor.
În concluzie, jurnalistul Vlad Bercu a spus că situația demografică din Republica Moldova este catastrofală. Copii se nasc tot mai puțini, iar către anul 2050 o treime din populația Moldovei o vor constitui bătrânii. Or, în perioada următoare declinul demografic va fi greu de oprit.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Recent, Guvernul a operat noi modificări la legea achizițiilor publice în conformitate cu angajamentele pe care le are Republica Moldova față de Uniunea Europeană odată cu ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova si UE. Amendamentele, însă nu sunt ocolite de riscurile de corupție. Este opinia exprimată de economista IDIS Viitorul, Diana Enachi în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”. Noile modificări la cadrul legislativ în domeniul achizițiilor au fost abordate în cadrul unei mese rotunde organizate de IDIS „Viitorul” care a avut drept scop prezentarea noilor prevederi din lege, dar si a poziției actorilor din sistemul achizițiilor autorităților publice centrale și locale, reprezentanților comunității de afaceri și ai societății civile. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului «Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislație», finanțat de UE prin intermediul Programului de consolidare a rolului societății civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar, și co-finanțat de UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii.
Printre cele mai importante modificări sunt: 1.Introducerea noilor criterii de atribuire, urmând sa fie: prețul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut, cel mai bun raport – calitate – preț, cel mai bun raport calitate-cost. 2.Posibilitatea majorării valorii contractului de achiziții până la 15%, cu publicarea prealabila obligatorie a anunțului în Buletinul Achizițiilor Publice. 3.Trecerea la comunicarea prin mijloace electronice între autoritatea contractantă și operatorul economic. 4. Certificarea specialiștilor în domeniul achizițiilor.
Diana Enachi susține că transparența este primordială în achiziții publice. Asigurarea transparenței la orice etapă de achiziție previne corupția în domeniul achizițiilor publice. Unul dintre aspectele vulnerabile identificate în procesul organizării și desfășurării procedurilor de achiziții publice este lipsa transparenței la toate etapele procesului de achiziție. Toate anunțurile, dosarul și contractele de achiziție trebuie sa fie documente publice. Potrivit ei, o vulnerabilitate creata odată cu amendamentele propuse ține de eliminarea funcției de control și monitorizare de către Agenția Achiziții Publice a modului în care autoritățile respectă procedurile de achiziții publice și de atribuire a contractelor.. Aceasta nu doar va spori riscurile de corupție, abuzurile și ilegalitățile dar, contravine și directivelor europene. Legislația europeană stipulează faptul că “Statele membre se asigură că aplicarea normelor în materie de achiziții publice este monitorizată.”. Prin urmare, recomandăm analiza suplimentară a acestui aspect și instituirea funcției de control și monitorizare a achizițiilor pentru reducerea încălcărilor dar și a problemelor sistemice..
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Datele statistice atestă o serie de inegalități structurale, între populația din mediul rural și urban, care se adâncește în ultimii ani. Decalajele mari de trari se referă în general la indicatori de creștere economica, accesul la servicii și infrastructură, depopularea intensă a localităților, dar și numeroși factori de ordin tehnico-economici, fizico-naturali, de mediu, contribuind la rândul lor la un declin accelerat al standardelor de viață în mediul rural. Demografii vorbesc tot mai mult, iar economiștii atestă apariția unor ”centuri de sărăcie” în diferite regiuni ale RM.
Semnalând tendințele negative și factorii care afectează dezvoltarea locală în cele mai sărace teritorii pe plan național, experții IDIS au lansat astăzi, 11 iulie, o dezbatere publică asupra adoptării unei inițiative legislative cu privire la regimul zonelor defavorizate. În cadrul acestei dezbateri, mai mulți experți ai mediului academic au definit pentru publicul interesat, primari, presă și reprezentanți ai unor agenții guvernamentale conceptul de bază și instrumentarul care poate reprezenta alternative de stimulare economică și socială într-o zonă defavorizată. Experții au menționat că în aceste zone defavorizate economia practic încetează să mai funcționeze, localitățile sunt dependente excesiv de anuite culturi agricole, veniturile populației sunt extrem de reduse, de obicei sub media națională, iar rata șomajului depășește indicatorii medii pe țară. Un indicator suplimentar care indică asupra acutizării problemelor de recuperare economică este că rata de migrație și depopulare a zonei este deosebit de înaltă, tinerii nu se regăsesc în economica locală, iar bugetul local este insuficient chiar și pentru nevoile de bază ale colectivităţilor locale.
Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a declarat în cadrul evenimentului că în prezent, legislația RM nu prevede asemenea termen ”zone defavorizate”, ca și cum nu am ști că ar există aceste cercuri de sărăcie cronică sau centuri de sărăcie sedimentată atât la centru, cât și la sud, dar și la nord. Această subdezvoltare este legată de lipsa de drumuri, lipsa de servicii de primă importanță pentru comunitățile locale, lipsa altor activități economice decât cele agricole, lipsa de subvenții targhetate din partea guvernului central pentru dezvoltarea unor oportunități ale economiilor locale. Această realitate arată nevoia unei politici de intervenție prin instrumente economice, sociale, politice, care să ofere acestor comunități posibilitatea de a folosi mai bine beneficiile civilizației. Trebuie să le dai niște subsidii pentru dezvoltarea unor servicii comunale, să construiești drumuri, astfel încât să repui aceste comunități în dezvoltarea normală.
Experții IDIS lansează inițiativa pentru a orienta actorii politici și reprezentanții guvernului spre o prioritate urgentă de a re-defini politica statului față de spațiul rural, construind politici efective și eficiente în zonele defavorizate. Obiectivele principale pe termen mediu și lung sunt combaterea sărăciei, eliminarea disparităților socio-economice, relansarea economică și dezvoltarea durabilă a spațiului rural în Republica Moldova. Experții IDIS consideră că asistența acordată unor zone defavorizate se va putea acorda pentru anumite perioade specifice de relansare (minimum 3 ani și maximum 10 ani) și de stimulare a dezvoltării economice și sociale cu scopul de a redresa situația acestor zone, grav afectate de disponibilizări, lipsă cronică de stimulte pentru dezvoltare, acces extrem de limitat la infrastructură, atrăgând astfel - noi investiți și oportunități.
Înființarea zonei defavorizate pornește de la înaintarea de primarul sau președintele consiliului raional, în baza deciziei consiliului local, respectiv raional, către Agenția pentru dezvoltare regională a propunerii fundamentată de declarare a zonei defavorizate, fiind sprijinită de actorii locali (societate civilă, business, etc.).
O zonă defavorizată poate fi declarată pe un termen de la 3 la 10 ani, cu posibilitatea de prelungire. Guvernul va indica măsurile fiscale și non-fiscale de susținere a acestor zone și agenților economici care vor activa în aceste teritorii. Pentru implementarea acestor măsuri Guvernul va înființa un Fond Național pentru redresarea social-economică a zonelor defavorizate din spațiul rural. Totodată, Guvernul va elabora o serie de programe speciale pentru zonele defavorizate ”Dezvoltarea afacerilor”, ”Sprijinirea investițiilor” și ”Sprijinirea activităților agricole din mediul rural”. Potrivit proiectului de lege, companiile și întreprinderile, care activează într-o zonă defavorizată pot beneficia de mai mult multe facilități. La fel, agenții economici pot beneficia de subvenții pentru crearea locurilor de muncă. Suplimentar, pot fi acordate granturi pentru tinerii antreprenori și mai multe tipuri de afaceri care sunt deschise în zonele defavorizate.
Autorii proiectului de lege susțin că acest vehicol legislativ este deschis tuturor deputaților din Parlamentul RM cărora le pasă de dezvoltarea spațiului rural și că sunt deschiși pentru a discuta aceste priorități cu toate agențiile pentru dezvoltare regională care au responsabilitatea de a stabili acest obiectiv al zonelor defavorizate ca prioritate urgentă a politicilor Guvernului RM pentru anii următori.
Invalidarea alegerilor primarului din municipiul Chișinău a bulversat societatea moldovenească. Decizia are consecințele politice, economice și administrative, atât pentru Chișinău, cât și pentru întreaga Republică Moldova. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către analistul politic de la IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.
„Chiar și dacă a fost aceasta o încălcare, decizia trebuia să fie una pe măsură, însă fără să dea peste cap întregul proces electoral. Invalidarea rezultatelor alegerilor a generat două proteste de amploare în Chișinău. Mai ales că în istoria Republici Moldova nu există precedente de invalidare a votului popular. Guvernarea încearcă să ne prezinte invalidarea alegerilor drept o decizie a instanțelor de judecată cu argumentul că justiția este independentă, dar fără succes. Deocamdată nu cunoaștem care vor fi consecințele politice de ordin intern”, a spus Tăbârță.
Referindu-se le consecințele externe, analistul politic spune că sunt observate reacțiile dure a partenerilor europeni și ale SUA. De fapt, Republica Moldova deja avea o relație politică deficitară în raport cu partenerii occidentali. În anul 2017, din nou, acțiunile guvernării au dus la înrăutățirea relațiilor ca urmare a aprobării de către Parlament a sistemului de vot mixt, contrar recomandărilor Comisei de la Veneția. Acest lucru a generat condiționalități politice din partea UE pentru acordarea sprijinului financiar.
„Recent, după invalidarea alegrilor din capitală, reacția UE a fost de adoptare a unei rezoluții critice cu privire la Republica Moldova. UE recunoaște anumite merite economice, însă spune clar că nu au fost îndeplinite condiționalitățile politice. În toată istoria Republicii Moldova cu Bruxellesul nu a existat o asemenea criză. Guvernarea susține că rezoluția adoptată de UE a fost luată fiind sub influența partidelor de opoziție. Totuși, guvernarea ar trebui i-a în calcul că decizia a fost luată în mod special ca urmare a deciziilor politice ale puterii de la Chișinău”, a menționat Tăbârță.
Decizia UE de suspendare a finanțării va avea un impact economic asupra Republicii Moldova, deși guvernarea ne asigură că bugetul nu va avea de suferit. Trebuie să înțelegem că asistența financiară din partea UE era destinată pentru finanțarea unor proiecte, care vor stagna pe o perioadă nedeterminată. Chiar dacă guvernarea va face față deciziei UE, situația economică din țară este pe „muchie de cuțit”. Asta reieșind și din faptul că Republica Moldova după anul 2009 s-a bucurat de un suport masiv din partea partenerilor de dezvoltare și a supraviețuit datorită injecțiilor financiare din exterior.
Un alt aspect este cel administrativ. Este cunoscut că fostul primar, Dorin Chirtoacă a lăsat o „moștenire grea” „pe umerii capitalei”. Sunt foarte multe probleme, scheme gri care lovesc în dezvoltarea orașului. Ba mai mult, nimeni nu se aștepta la minuni din partea primarului Andre Năstase, în condițiile în care avea o perioadă scurtă (1 an) și nu avea echipă în Consiliul municipal Chișinău. Dar de la el se aștepta să scoată la suprafață toate schemele gri din primărie conectate la interesele economice.
În concluzie, Ion Tăbârță a spus că invalidarea alegerilor din Chișinău a fost ca o „hârtie de turnesol” a vieții politice din Chișinău și a amplificat relația deficitară cu partenerii de dezvoltare.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Mai multe organizații ale societății civile au lansat joi, 5 iulie 2018, inițiativa alinierii Republicii Moldova la standardele de integritate internațională cunoscute sub numele de ”Global Magnitsky Act”, chemând Parlamentul Republicii Moldova să adopte cu caracter prioritar această lege pentru a se alătura statelor care impun sancţiuni coordonate persoanelor implicate în scheme largi de corupție, spălare de bani și încălcări grave ale drepturilor omului comise în aceste țări.
Adoptarea unei legi Magnitsky în Republica Moldova poate avea un impact uriaș, ca urmare a aderării la un mecanism internațional de prevenire și sancționare a crimei organizate. Prin intermediul acestei legi, Republica Moldova poate recupera ani de inerție și blocare birocratică a dosare problematice, stăvilind totodată accesul unor persoane direct implicate în operațiuni de fraudare bancară și spălare a banilor murdari, reiterând interdicții de intrare pe teritoriul suveran al statului RM şi confiscarea proprietăților provenite din bani fraudați, un element crucial în protejarea securității naționale și individuale a cetățenilor Republicii Moldova, a explicat în debutul conferinței directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.
Acest fapt va constitui un pas esențial în vederea introducerii instrumentelor adecvate de sancţionare și lichidării amenințărilor în adresa securității naționale.
Directorul TI-Moldova, Lilia Carașciuc, a spus că ”prin adoptarea modificărilor legislative după modelul "Magnitsky", RM poate impune sancţiuni unor persoane care comit încălcări grave ale drepturilor omului”. Societatea civilă sprijină o asemenea inițiativă și nu există nici un partid politic care ar putea să se opună justificat contra măsurilor anticorupție și de atragere la răspundere a persoanelor care sunt responsabile pentru acţiuni deosebit de grave de corupţie şi încălcări ale drepturilor omului. Parlamentul RM are obligația de a se alinia standardelor internaționale stabilite de Global Magnitsky Act, probând în acest fel intenția și capacitatea de a crea instrumente legislative mai dure contra ilegalităţilor care prezintă pericol pentru securitatea regională şi integritatea instituţiilor democratice.
Global Magnitsky Law poartă numele lui Sergei Magnitsky, un avocat rus care a deconspirat şi a raportat autorităţilor despre oficialii ruși care au fost implicați în fraude fiscale de proporţii, după care a fost arestat în 2008, torturat, închis și omorât în bătaie într-o închisoare din Rusia în 2009”. Prima lege Magnitsky a fost adoptată în 2012 cu votul bipartizan unanim al Congresului SUA și promulgată de către fostul Președinte SUA, B. Obama, cu numele ”Russia and Moldova JV Repeal and Sergei Magnitsky Rule of Law Accountability Act of 2012”. Cu scopul de a spori răspunderea globală pentru integritatea guvernelor naționale, în 2016, Congresul SUA a lansat ”Global Magnitsky Act”, care oferă guvernelor posibilitatea de a impune interdicții de viză și sancțiuni față de persoane care se fac responsabile de comiterea unor abuzuri grave asupra drepturilor omului sau acte de corupție majore.
În prezent, SUA, Canada, Marea Britanie, Estonia, Lituania, Letonia și Republica Dominicană au adoptat legi după modelul ”legii Magnitsky”, alimentând o tendință pe plan global în materie de integritate guvernamentală și sancționare a persoanelor implicate în comiterea de abuzuri.
Printre semnatarii inițiativei alinierii Republicii Moldova la standardele de integritate internațională, ”Global Magnitsky Act” se numără Transparency International Moldova, IDIS Viitorul, Comunitatea WatchDog.MD, Centrul pentru Politici şi Reforme (CPR). Semnatarii îndeamnă să se alinieze în sprijinul aceste inițiative membrii Parlamentului, organizațiile societății civile, partidele politice, reprezentanții mediului academic şi toți cei care își doresc atragerea la răspundere a persoanelor implicate în comiterea unor infracţiuni deosebit de grave de corupţie şi violare a drepturilor omului, care subminează principiile unui stat democratic.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Data lansării: 05.07.2018
Data limită pentru acceptarea înscrierii: 13.07.2017, ora 18.00
Solicitant – Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul" www.viitorul.org
În cadrul proiectului «Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislație», finanțat de UE prin intermediul Programului de consolidare a rolului societății civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar, si co-finanțat de UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii, IDIS organizează un concurs public de selectare a participanților. Anunțul integral poate fi vizualizat aici.
În 2018, Federația Rusă a ajuns pe poziția a patra în topul țărilor după destinația exporturilor din Republica Moldova, după România, Italia și Germania. Acest lucru relevă o schimbare de optică a companiilor moldovenești și deja în primele luni ale anului 2018 peste 25% din totalul exporturilor sunt direcționate spre România. În același timp livrările de mărfuri și produse în țara vecină le devansează pe cele din toate statele din CSI, care reprezintă numai 16% din totalul exporturilor. Și exporturile locale înregistrează schimbări după direcția geografică. Ca exemplu, în 2017, exporturile realizate de către antreprenorii din regiunea din stingă Nistrului au excelat spre România (16,2% din totalul exporturilor locale din regiune) și Ucraina (18,3%), care au devansat Rusia (10,5%). Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic„ de către directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Relațiile comerciale ale Republicii Moldova sunt importante. Or, după ce s-au împlinit patru ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE are loc o schimbare în totalitate a direcțiilor geografice pe partea de exporturi și importuri și schimbul de poziții în rândul partenerilor comerciali de top. În același timp, pe partea importurilor, ponderea statelor europene dețin întâietatea și însumează peste jumătate din totalul intrărilor de mărfuri și produse în Republica Moldova.
Viorel Chivriga a spus că schimbarea de optică a comerțului Republicii Moldova înseamnă alegerea de piețe sigure, reguli de joc stabile, experiență și tehnologii. ”S-a făcut un salt considerabil la preluarea standardelor UE. În timp ce la armonizarea legislației există probleme. Deși unele instituții prezintă rapoarte de activitate bune sunt restanțe, iar calitatea unor acte lasă de dorit. Sunt restanțe și în ceea ce privește raportarea, ceea ce denotă lipsa controlului instituțiilor guvernamentale”.
Directorul de programe a spus că sunt observate progrese și în domeniul industriei, iar pe partea transporturilor are loc o majorare a traficului de mărfuri și pasageri. În agricultură sunt semnalate schimbări privind antreprenoriatul rural, dar și a politicilor statului. Sunt în derulare mai multe programe europene efectul cărora se vede în pregătirea businessului și dezvoltarea rurală.
În concluzie, Viorel Chivriga a menționat că mai multe instituții și companii din Republica Moldova au de câștigat în urma preluării bunelor practici și a experienței UE după implementarea Acordului de Asociere. În prezent sunt în creștere investițiile în zonele economice libere, parcurile industriale, incubatoarele de afaceri și cele focusate pe pregătirea funcționarilor și antreprenorilor din Republica Moldova.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Î.S. Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor, S.A. Metalferos și Î.S. Fintehinform sunt întreprinderile de stat din Moldova cu cea mai bună performanță financiară. La polul opus se situează I.S Air Moldova și S.A Moldovagaz. Aceasta este concluzia experților de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Clasamentul sustenabilității financiare a întreprinderilor de stat, disponibil pe www.companies.viitorul.org, a fost prezentat astăzi, 26 iunie, în cadrul unei conferințe publice.
Pentru calcularea indicatorului de sustenabilitate financiară a fost analizată situația financiară a celor mai mari 50 de întreprinderi de stat din Moldova în perioada 2015 și 2016 cu active și capital social mai mare de un milion de lei. Întreprinderile de stat au fost evaluate în baza a patru criterii: lichiditatea întreprinderii, profitabilitatea, rata de îndatorare și performanța activității.
„Standardele de transparență sunt destul de modeste în cazul întreprinderilor de stat și adeseori procedurile obișnuite prin care întreprinderile private își validează rezultatele lipsesc din circuitul companiilor cu capital majoritar de stat. Mă refer aici la achiziții, luarea deciziilor în funcție de profitabilitatea acțiunilor sau alte proceduri. Astfel, portalul de monitorizare a activității întreprinderilor de stat și discuțiile care le avem ne vor ajuta să identificăm lacunele existente și să stabilim politicile necesare pentru a ridica nivelul de transparență în cazul acestor întreprinderi”, a declarat Igor Munteanu, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
„Obiectivul nostru este să evaluăm sănătatea financiară și transparența întreprinderilor de stat din Moldova pentru că vrem să concureze, să fie mai transparente și să aibă o stabilitate financiară mai mare. Prin competiție sănătoasă aceste întreprinderi vor reuși să-și îmbunătățească activitatea și să ofere servicii și produse de calitate cetățenilor, care au dreptul la informare. Sper ca acest proiect să crească și presiunea publică asupra Guvernului pentru publicarea tuturor informațiilor necesare”, a spus directorul INEKO, Peter Golias, prezent la eveniment.
Astfel, la capitolul stabilitate financiară stau cel mai bine întreprinderile care prestează servicii administrative populației. În timp de Î.S. Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar excelează la capitolul profitabilitate, cu un scor de 9,4 din 10, activitatea S.A. Metalferos se remarcă printr-un nivel înalt al lichidității, cu un punctaj de 9,8 și vânzări de peste 1 miliard de lei, iar Î.S. Fintehinform – cu o rată mică de îndatorare. La coada clasamentului se află companiile care livrează resurse energetice și care administrează infrastructură, ce pot fi declarate în prag de faliment din punctul de vedere al stabilității financiare. Acestea au un scor mai mic de 3.
„Analizând clasamentul întreprinderilor de stat după performanța financiară, observăm că unele au o performanță înaltă nu neapărat pentru că sunt bune, dar pentru că sunt protejate de legislație, iar alte întreprinderi au o performanță mai slabă deoarece sunt dintr-un sector unde reglementarea este foarte proastă. Și atunci cetățeanul va trebui să înțeleagă de ce o întreprindere de stat este în topul celor mai durabile financiar – fie că are un management bun, că există performanță sau avem o legislație vicioasă care o protejează față de concurență. Avem întreprinderi de stat care influențează clasa politică și întreprinderi care se apără cu secretul comercial, dar informația de interes public trebuie oferită tuturor”, consideră expertul în politici economice, Veaceslav Ioniță.
Deși au cele mai mari active și o importanță semnificativă pentru dezvoltarea țării, aceste întreprinderi de stat au cel mai mic scor și o durabilitate financiară slabă. Este vorba în special de Air Moldova, Moldovagaz, Administrația de Stat a Drumurilor sau Calea Ferată. Air Moldova, Termoelectrica și S.A. Reţelele Electrice de Distribuţie Nord Vest sunt și în topul companiilor cu cele mai mari pierderi înregistrate în anul 2016. Prin urmare, principalul operator aerian gestionat de către stat a contabilizat pierderi de 227 milioane de lei în anul 2016 față de un profit de 1,1 milioane de lei profit în 2015. Termoelectrica și-a redus pierderile cu 80% la 72 milioane de lei, iar Reţelele Electrice de Distribuţie Nord Vest și-a crescut pierderile cu peste 15 ori, la 62 milioane de lei.
Întreprinderile cu cele mai mari câștiguri în anul 2016 sunt Moldovagaz – 262 milioane de lei, Moldtelecom - 103 milioane de lei și Metalferos cu un profit de 41,3 milioane de lei. De asemenea, doar 66% din întreprinderile analizate au prezentat pe pagina web situațiile financiare și doar 10% au prezentat raportul de audit, se arată pe www.companies.viitorul.org.
Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, în Moldova activează 1 572 întreprinderi de stat și municipale, și 4 483 societăți pe acțiuni, unde, în mai puțin de 5% din aceste societăți, statul deține o cotă parte. Venitul din vânzări al acestor întreprinderi a reprezentat în anul 2016 aproximativ 20% din vânzările totale ale agenților economici din țară.
……………..
Topul celor mai transparente întreprinderi de stat din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.companies.viitorul.org.
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Republica Moldova”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și are ca scop îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Moldova prin transferul de know-how din proiectele similare implementate cu succes în Slovacia.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844
Prezentările de la conferință pot fi accesate aici: http://viitorul.org/ro/content/transparen%C8%9Ba-%C3%AEntreprinderilor-de-stat
Dacă analizăm evoluția pieții valutare din ultimii 15 ani observăm o sincronizare aproape perfectă a pieții cu ciclurile elecotare. Și anume, înaintea alegerilor cu 2-3 ani are loc acumularea de surplusuri valutare pe piață, cea ce duce la aprecierea valutei, apoi în an electoral, 2009, 2010,2014 apare un deficit brusc de valută condiționat de retragerea masivă a valutei, apoi iarăși începe ciclul de acumulare și așa pe întreagă perioadă din ultimii 15 ani. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
În prezent conturează aceiași tendință când rezervele valutare se acumulează 2-3 ani până la alegeri, iar în anul electoral ele se reduc de fiecare dată cu circa 700 mil USD. Doi ani înainte de alegeri am urmărit procesul de acumulare, iar acum avem toate premizele să spunem că vom asista la reduceri, însă ele vro fi mai mici. Un tablou mai clar se va contura în luna septembrie.
În anul 2009 înainte de alegeri ca urmare a presiunii de a menține cursul valutar BNM a intervenit pe piață cu circa 700 milioane USD. Apoi până în 2013 au loc acumulări de valută, iar în 2014 pierderi de 700 milioane USD (jaful din sistemul bancar). În 2016 și 2017 iarăși avem creștere de valută, iar 2018 an electoral.
”În acest sens vânzările de valută străină din partea cetățenilor vor fi de 2,1 miliarde USD. Totodată, se atestă o crește mai rapidă a cererii de valută pe fundalul majorării importurilor cu 23%, față de creștrea exporturilor cu doar 17%. Iar până la sfârșitul anul vom asista la o cerere mai mare de valută față de ofertă, însă nu se va răsfrânge asupra cursului valutar. Totodată, piața valutară din republica Moldova este sincronizată au alegeri. Chiar dacă necesitatea de valută crește, cursul valutar va fi unul stabil”, a explicat Ioniță.
Oamenii primesc bani din străinătate mai mulți decât încasările din salarii din Republica Moldova. În anul curent moldoveni vor primi din străinătate circa 2,1 miliarde USD. Iar cursul valutar influențează veniturile moldovenilor obținute din remitențe. De asemenea, cursul valutar influențează rata inflației, care în luna mai a constituit 2,8% în valoare anuală, iar principalul factor este aprecierea monedei naționale. Or datorită faptului că leul moldovenesc s-a apreciat cu 20% față de dolarul american, mărfurile importate ar fi trebuit să se ieftinească mai mult. Alt factor care influențează piața valutară sunt exporturile. ”În doi ani avem o creștere puternică a livrărilor de mărfuri și produse în străinătate, iar aprecierea monedei naționale a lovit dur exportatorii. Totuși, o parte din pierderi sunt amortizate prin faptul că o pondere semnificativă a mărfurilor sunt exportate în UE. Anul trecut pierderile dacă ținem cont de cursul valutar față de dolari americani ale exportatorilor s-au ridicat la patru miliarde de lei, iar în 2018 suma o va depăși pe cea de anul trecut”, a precizat Ioniță.
Leul moldovenesc s-a apreciat față de dolarul american în ultimii doi ani cu 20%, însă față de euro cu doar 6,5%. Acest lucru se explică prin faptul leul moldovenesc a fost mai apropiat de euro, deoarece economia RM este conectată la UE, circa 65% din exporturi sunt direcționate în comunitatea europeană. Republica Moldova are economia conectată le euro și remitențele la fel dar cursul valutar rămâne conectat la dolar. Poate este cazul ca BNM să revadă cursul de referință și să-l raporteze la euro atunci nu ar fi așa de mare fluctuația.
Factorul fundamental care au dus la aprecierea leului sunt intrările de valută străină în țară după anul 2013 (exporturile și vânzările nete de valută străină ale cetățenilor). În 2013 intrările nete de valută ale cetățenilor cumulativ cu încasările din exporturi au constituit 5,4 miliarde de lei. În 2015 după frauda bancară vânzările au însumat 3,5 miliarde de lei cu 2 miliarde USD mai puțin. Și acest lucru s-a întâmplat pe fundalul reducerii exporturilor în Rusia și a reducerii remiterilor cetățenilor de la 2,93 miliarde la 1,56 miliarde USD.
În 2018 valuta adusă de exportatori va fi de 2,9 miliarde USD, iar volumul vândut de cetățeni va fi de 2,1 miliarde USD. Cumulativ în 2017 și 2018 cetățeni au vândut circa 700 milioane USD mai mult decât cererea din partea economiei. Or, surplusul de valută a creat presiune pe piața valutară și a apreciat moneda națională. Iar BNM a fot nevoită să intervină pentru procurarea excedentului de valută. Aprecierea leului a dus la pierderi contabile de 4 miliarde de lei ale rezervelor valutare ale BNM. Pierderea este una de ordin contabil, fără efecte reale. Altfel spus la cursul dolarului de 20 de lei, banca centrală la fiecare miliard USD în lei avea rezerve de 20 miliarde de lei, iar în prezent la cursul de 16,5 echivalentul e de 16,5 miliarde de lei. În realitate fiecare miliard din rezerva valutară așa și a rămas un miliard.
În concluzie, Ioniță a spus că cei 700 milioane USD ale populației se regăsesc în depozite și în masa monetară sterilizată de BNM. Dobândă achitată de BNM este de un miliard de lei, anual pentru ca acești bani să nu perturbeze economia. Economia țării este atât de slabă că nu poate asimila nici lei și nici valută străină.
Pentru următoarele luni anticipăm o creștere mai rapidă a cererii de valută față de ofertă, fapt ce va scădea din potențialul de apreciere a leului, iar în toamnă e posibil și o intervenție a BNM pe piața valutară, sub formă de vânzare a valutei pentru a acoperi cererea de valută crescândă. Însă toate aceste mișcări nu vor fi suficient de puternice pentru a determina o schimbare bruscă a cursului valutar.
Vom asista la un curs valutar stabil cu o posibilă ușoară depreciere a leului.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Municipiul Chișinău se poate dezvolta numai într-un mediu participativ, prietenos față de mediul de afaceri și deschis față de conceptele și instrumentele planificării urbane moderne. Cetățenii, antreprenoriatul și administrația aleasă în mod democratic sunt pilonii pe care se întemeiază dezvoltarea locală. Crearea unei platforme pentru dezvoltare strategică are sens în contextul adoptării unei politici de totală deschidere și dialog instituționalizat între toți actorii interesați - autoriăți, investitori, think tankuri, bănci, antreprenori privați, instituții financiare internaționale, presă, companii furnizoare de tehnologie, studenți și membri ai corpului academic.
Despre aceste teme s-a discutat intens în perioada 20-21 iunie în cadrul Conferinței ”SMART CITIES & MARKETPLACES”, desfășurată la Chișinău sub egida Newsweek, cu concursul deplin al IDIS, FNTM și AIR, sprijinită de Programul Green Cities (UNDP), Orange, ZEL Bălți, având drept partener principal BC ”Moldova Agroindbank” SA. Conferința și-a organizat dezbaterile în jurul a 2 piloni: primul - promovarea ecosistemului antreprenorial și a instrumentelor de dezvoltare a businessului, și al doilea – ecosistemul dezvoltării urbane ilustrat printr-o serie de experiențe unicale ale orașelor inteligente (Smart Cities). În debutul conferinței din 20 iunie, directorul IDIS Viitorul Igor Munteanu a vorbit despre importanța creării unor transfere de concepte și instrumente de schimbare accelerată a guvenării locale în Municipiul Chișinău – un fel de ”navă amiral” al guvernării locale din RM, folosind soluții inteligente și sisteme inovatoare puse la dispoziție de experiența orașelelor inteligente (”Smart cities”) din România și alte țări relevante.
Municipiul Chișinău poate da o nouă respirație proiectelor sale de dezvoltare dacă va reuși să se adapteze la conceptele moderne de planificare urbană și post-urbană, creând formate interactive în raport cu actorii societății civile, business, asociații de profesioniști în urbanism, tehnologii digitale și fonduri financiare interesate în proiecte inovatoare. Ca orice sistem complex, Chișinăul are nevoie de un efort continuu de inginerie și planificare urbană. Grație ponderii sale în economia națională și anvergura sa metropolitană, Chișinăul are un rol esențial în adoptarea și aplicarea de inovații urbane. Pe parcursul conferinței SMART CITIES & MARKETPLACES, organizatorii au inițiat cu statut experimental mai multe panele de prezentări și dezbateri a unor proiecte în căutarea finanțării. O participare activă au avut un grup de start-up-uri asociate Comunității Tekwill, dar și alte sectoare (eco-turism, consultanță în business, telecomunicații), care au susținut proiecte deosebit de interesante în domeniul mobilității, economiei, mediului ambiant, guvernării digitale și proiectării de locuințe inteligente.
Dl Ghenadie Cernei, Director Servicii Electronice, șef al Departamentului Canale Alternative al BC“Moldova Agroindbank” SA, a menţionat că sarcina instituției bancare este să contribuie la dezvoltarea afacerilor cu ajutorul tehnologiilor. Eforturile depuse până în prezent de MAIB pentru dezvoltarea şi implementarea soluţiilor tehnologice de ultimă generaţie vor fi şi în continuare consolidate, oferind servicii digitale complexe, ce vor ajuta consumatorii să-şi gestioneze eficient resursele financiare şi timpul.
La rândul său, Directorul General al Wineries Purcari, Dl John Maximciuc, a trecut în revistă evoluția de succes a vinăriei ”Purcari”, evidențiind modul în care aceasta și-a stabilit scopuri de a se lansa pe piețele externe, reușind să obțină o intrare spectaculoasă pe piața de capital din România. Domnia sa a menționat că Purcari a scos la vânzare la bursă 49% din acțiunile sale. ”Listarea Grupului Purcari la bursă înscrie o filă de istorie, fiind prima companie din Moldova care se listează public la Bucureşti. Este o moştenire demnă de un brand iconic, care a încântat iubitorii de vin din 1827 şi care a câştigat prin merit poziţia de lider în România şi Moldova, concomitent cu extinderea prezenţei la nivel global. Rămânem un investitor activ. IPO-ul este o oportunitate pentru Horizon Capital de a monetiza o parte din această investiţie, spre încântarea investitorilor fondului nostru, menţinând în acelaşi timp o participaţie importantă în companie, pentru a profita de creşterea viitoare”.
O prezență activă a fost și Dl Marin Ciobanu, administratorul principal al Zonei Economice Libere (ZEL Bălți) care a menționat experiența sa de succes în atragerea unor investiții substanțiale în domeniul industriei auto. În opinia sa, ”R.Moldova poate fi atractivă și are niște atu-uri care prin foarte bine în condițiile competiției internaționale. Astfel, facilitățile fiscale oferite de stat sunt un argument puternic care determină investitorii să aleagă ZEL pentru investițiile lor, însă acestea nu reprezintă singurul și nici cel mai important instrumente prin care se fac atractive zonele economice libere”.
În cea de a doua zi a conferinței, Marius Bostan, Fondator al Fundației Tinerilor Manageri (FNTM) din Romania, și un neobosit promotor al conceptului de ”orașe inteligente”, a declarat că România este direct interesată de succesele guvernării municipale la Chișinău și că cel mai scurt timp este adoptarea modelului de Smart Cities-România. Mai multe orașe mari din România își manifestă deplina disponibilitate de a contribui la acest schimb de experiență, Conferința SMART CITIES & MARKETPLACES fiind, de fapt, o invitație la cooperare și proiecte comune. Cea mai bună reușită a conferinței ar fi, în opinia sa, ”constituirea unui eveniment multi-anual de orașe inteligente, care să asigure dinamism și teme relevante la care să fie identificate soluții și finanțări pentru implementarea acestora”.
Alexandra Sidorenco, Şef al Direcţiei Parteneriate şi Vânzări Electronice a BC „Moldova Agroindbank” SA, a făcut o prezentare elocventă a câtorva instrumente bancare legate de dezvoltarea serviciilor urbane. „Republica Moldova este cea mai puțin urbanizată țară din Europa, în care 55% din populație locuiește în mediul rural. Dar până în anul 2030, Chișinăul va găzdui 60% din populația urbană totală din țară. Acest lucru va exercita o presiune asupra infrastructurii și a serviciilor orașului. Moldova Agroindbank ţine în vizor toate aceste aspecte şi le ia în considerare la elaborarea unor noi produse şi servicii bancare ajustate la noile circumstanţe, care vor ajuta la depăşirea provocărilor viitoare.”
Andrei Preșcă, Director B2B, Orange Moldova a declarat în cadrul evenimentului că Orange Moldova combină puterea unui operator și expertiza unei companii de servicii digitale specializate pentru a asigura proiectarea, dezvoltarea şi implementarea cu succes a proiectelor Smart Cities. Acesta a prezentat și un proiect de iluminat stradal de la Hâncești, care contribuie la reducerea energiei consumate si scăderea costului de mentenanță, gestiunea automatizata de la distanță și compatibilitatea și adaptabilitatea cu rețelele de iluminat existente.
Arihitectul Andrei Vatamaniuc a prezentat mai multe proiecte de amenajare a orașului Chișinău. El a propus transformarea în stradă pietonală a străzii Veronica Micle, dar și amenajarea infrastructurii pentru bicicliștii. Totodată, Veaceslaav Caburgan, managerul General, CODIFAN și al comunității Tekwill a ținut să precizeze importanța domeniului IT în amenajarea orașului Chișinău cu implicarea tinerilor și a celor care sunt interesați de schimbarea imaginii capitalei.
Conferința SMART Cities & Marketplaces a fost lansată. Peste 200 de entități publice și private și-au manifestat susținerea acestei platforme integrate de promovare a antreprenoriatului activ. Dezvoltarea urbană și consolidarea mediului de afaceri liber și inovator vor fi direcțiile centrale ale viitoarei ediții, care va avea loc în toamnă, într-un format extins, cu sprijinul actorilor relevanți din bănci, asociații de business, camere de comerț, companii private și autorități publice, presă și think tankuri interesate de accelerearea schimbărilor calitative în Republica Moldova. Data la care va avea loc Conferința SMART CITIES & MARKETPLACES – II va fi anunțată în curând pe mai multe surse on-line, inclusiv - https://www.facebook.com/smartcities2018/.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Partener general:
Parteneri:
