Potrivit sondajului realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul în luna iulie 2018 - People Watch: Calitatea vieții și migrația în acest an - 12% din moldoveni declară că s-au întors acasă din străinătate și nu intenționează să plece înapoi în viitorul apropiat.
Acest indicator este similar cu cel din 2017, însă au avut loc schimbări importante pe diverse grupe de vârstă. Astfel a scăzut numărul celor reveniți acasă și deciși să nu plece în viitorul apropiat din grupa de vârstă 18-44 de ani. Însă a crescut de două ori numărul celor deciși să rămână acasă, după ce au revenit de la munca de peste hotare, din grupa de vârstă 45-59 ani.
Este prematur să vorbim despre începutul fenomenul de reîntoarcerii acasă, însă cu certitudine este nevoie de un studiu aprofundat, care să răspundă la întrebările: cine sunt cei care au revenit, intenția lor de a rămâne acasă este temporară, sau definitivă, care este motivul revenirii, ce intenționează să facă în Republica Moldova. Exemplul altor țări arată că persoanele revenite acasă sunt forța motrice a dezvoltării Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
Răspunsul la aceste întrebări va ajuta autoritățile în formularea politicilor de încurajare și reintegrare a persoanelor care au decis să revină acasă. Iar exemplul RePatriot din România este un exemplu clasic că reîntoarcerea și reintegrarea economică prin Antreprenoriat al migranților poate fi realizată și prin inițiative private, pe care autoritățile au toate mecanismele de a le încuraja apariția și dezvoltare lor.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Parlamentul a adoptat trei legi referitor la politica bugetar-fiscală și amnistia de capital. Pachetul a fost mult comentat în societatea moldovenească și a provocat o serie de îngrijorării din partea partenerilor de dezvoltare. „S-a așteptat ca pachetul de legi să fie respins de președintele Igor Dodon, însă el dimpotrivă a promovat pachetul de legi și a venit cu o serie de comentarii pro, de susținere, a acestor legi” constată, politologul, Ion Tăbârță în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.
Un pachet similar de legi fost adoptat în anul 2007, pe timpul guvernării comuniste, despre care se vorbea atunci că vă determina o stimulare economică și va deschide noi locuri de muncă. Ulterior, s-a recunoscut că pachetul de legi nu a avut efectul scontat, ba dimpotrivă, nu este exclus că în spatele pachetului de legi a stat un grup restrâns de interese. O parte din experți leagă „laundromatul” cu acel pachet de legi adoptat în 2007, al cărui început a fost așa-numita „notă Reidman” referitoare la „banii nomazi” din anul 2005. În documentul elaborat de fostul consilier economic al președintelui Voronin se vorbește despre banii care nu au o proveniență clară și circulă prin bănci. După 2009, pachetul de legi care a făcut posibil „laundromatul” a fost aprobat la necesitățile și interesele grupurilor economice din subteranul politicii moldovenești.
„În anul 2014, pe lângă „laundromat”, a avut loc și devalizarea sistemului bancar cu circa un miliard de USD. Acești bani stau conservați undeva și-și așteaptă destinația. În anul 2016 guvernul Filip a reușit să stabilizeze situația economică din țară și a reușit să încheie un acord cu FMI. Însă imediat după semnarea acordului la începutul lui decembrie 2016 a apărut un pachet de legi similar celui din 2007 și care se aseamănă cu pachetului adoptat recent de parlamentul Republici Moldova. La acea vreme, pachetul a fost respins ca urmare a reacției prompte a societății civile și a atitudinii negative față de legi din partea partenerilor de dezvoltare. De fapt, reieșind din mai multe estimări, acel pachet de legi urma să transforme Republica Moldova într-o spălătorie regională, totodată zădărnicind investigația Krol și descurajând mediul de afaceri”, susține Ion Tăbârță.
Acest pachet de legi, în conexiune cu legea acordării cetățeniei pentru investiții, în opinia multora, reîntregește tabloul prin care Republica Moldova riscă să se transforme într-o spălătorie regională de „bani murdari”, iar miliardul furat să fie legalizat în țară de aceleași persoane care l-au furat. Președintele Dodon, în loc să stopeze, a adoptat cele trei legi și a completat în spațiul public argumentele guvernării în adoptarea pachetului de legi referitor la politica bugetar-fiscală și amnistia de capital. Generalizate, argumentele președintelui susțin voalat acțiunile guvernare ambalate, evident, într-un manifest antioccidental.
În concluzie, Ion Tăbârță spune că urmările pachetului de legi cu privire la politica bugetar-fiscală și amnistia de capital sunt incerte pentru Republica Moldova. Deocamdată, adoptarea celor trei legi a dus la deteriorarea relațiilor Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare. Or, normalizarea acestor relații va impune anularea pachetului de legi, soarta lui fiind dependentă de viitoarea configurație a puterii. O noua guvernare proeuropeană la cârma Republicii Moldova, pentru ași normaliza relațiile sale cu partenerii de dezvoltare, va fi nevoită să renunțe la aceste legi.
După alegerile din februarie 2019, o guvernare dintre forțele proeuropene, cum a fost începând cu anul 2009, pare imposibilă pentru că actuala opoziție proeuropeană din Republica Moldova este intransigentă cu partidul de guvernare. Cel mai probabil, deși la moment nimeni nu vorbește de acest lucru, se prefigurează o guvernare de centru-stânga dintre PDM și PSRM, echilibrată geopolitic. Este prematur să vorbim despre anumite scenarii post-electorale, datele prolemei fiind mult mai complexe decât par la „prima vedere”, însă pachetul de legi poate fi „o piatră de temelie” care poate contribui la formarea viitoarei coaliții de guvernare în Republica Moldova.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Deși se întreprind măsuri pentru eficientizarea procedurii achizițiilor publice, problemele pe care le semnalează businessul sunt corupția, furturile, fraudele și interesele meschine. Achizițiile publice sunt percepute drept utilizarea banilor publici incorect, ineficient și netransparent, costată expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Tenderele câștigate conform criteriului cel mai mic preț nu asigură totdeauna achiziționarea celor mai calitative bunuri, servicii și lucrări. Or, în multe cazuri responsabilii de achiziții nu posedă cunoștințe necesare pentru a răspunde la întrebări sau pentru a oferi informații suplimentare operatorilor economici.
”Sistemul de achiziții publice din Republica Moldova este unul birocratic, deoarece pentru pregătirea ofertelor operatorii economici trebuie să prezinte un șir de certificate, multe dintre care operatorii economici nu le consideră importante/esențiale, iar pentru a le obține este nevoie de timp. Legislația existentă este relativ bună, problemele apar mai mult la implementarea prevederilor ce țin de achizițiile publice.”, susține Viorel Pârvan, care citează datele sondajului realizat de IDIS Viitorul. ”Indexul percepției achizițiilor publice”.
În ceea ce privește contestațiile, agenții economici nu le depun în cazul în care au conlucrat anterior cu autoritatea contractantă. Operatorii economici nu doresc să-și înrăutățească relațiile cu autoritatea, având în perspectivă planuri de colaborare. Totodată, operatorii economici presupun că vor întâlni reticențe din partea autorităților contractante ulterior când vor încerca să participe la alte proceduri de achiziție.
Pentru îmbunătățirea sistemului achizițiilor publice, mediul de afaceri recomandă: atragerea la răspundere penală a tuturor factorilor de decizie implicați în fraudarea achizițiilor publice, cu aplicarea confiscării extinse a averii, creșterea nivelului de competență, pregătire și calificare a funcționarilor publici și tuturor părților implicate în procesul de achiziție, prin oferirea de training-uri, workshop-uri, ridicarea salariilor funcționarilor publici pentru a preveni și reduce corupția și nu în ultimul rîndrevizuirea criteriilor de atribuire, prin substituirea criteriului ”cel mai mic preț” cu criteriul ”calitate / preț”.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Pe data de 9 august IDIS „Viitorul” a prezentat în cadrul proiectului "Promovarea dezvoltării locale durabile prin utilizarea transparentă a banilor publici" , finanțat de Policy Association for an Open Society (PASOS), sub-grant oferit în cadrul proiectului “Partners in Empowerment” finanțat de Comisia Europeană primul raport de monitorizare a primăriei orașului Rezina.
În debutul evenimentului, coordonatoarea proiectului, Carolina Ungureanu a spus că: „prin intermediul proiectului se vrea consolidarea rolului de watchdog al societății civile, asigurând o mai mare transparență a achizițiilor. De asemenea, sunt asistate autoritățile guvernamentale, autoritățile de reglementare în achiziții publice și autoritățile contractante să respecte principiile de bună guvernare (transparență, eficiență, eficacitate, legalitate, etică și integritate), în scopul de a îmbunătăți sistemul de achiziții publice și, prin urmare, calitatea investițiilor publice.
Dl. Valeriu Rusu, monitorul regional, a analizat planul de achiziții pentru anul 2018 a Primăriei Rezina și două achiziții desfășurate în 2018. Este vorba de: ”Lucrări de reparație a străzii Pirogov și a căilor de acces la grădinița Nr.2” și efectuarea ”Lucrărilor de reparație a străzii Tinereții din or. Rezina”.
Astfel, conform Planului de achiziții, Primăria orașului Rezina a planificat pentru anul 2018 achiziții în valoare de circa 11,5 milioane lei (44 de proceduri de achiziții). În mare parte, acestea sunt achiziții de valoare mică și cererea ofertelor de prețuri (COP) și 2 licitații publice. Adițional, pe parcursul anului 2018 au fost operate 3 modificări (în valoare de 681.000 lei) și 2 rectificări la planul anual de achiziții în legătură cu rectificarea bugetului orașului, toate fiind disponibile pe pagina web a autorității locale.
În procesul de monitorizarea a celor 2 achiziții publice lansate și desfășurate de către Primăria orașului Rezina, au fost analizate în detaliu toate documentele aferente achiziției. Deși au fost constatate unele încălcări precum termenului de execuție a lucrărilor și nerespectarea cerințelor tehnice la executarea lucrărilor, în procesul de achiziție au fost respectate prevederile legale și principiile de transparență și concurență.
Urmare a constatărilor făcute, se recomandă autorității locale să asigure transparența la toate etapele procesului de achiziție, dar, în mod special la etapa de executare a contractelor, la care au fost constatate abateri. Este necesar ca autoritatea locală să asigure un nivel înalt de pregătire a persoanelor responsabile de desfășurarea achizițiilor, atât specialiștii, cât si membrii grupului de lucru pentru achiziții din cadrul primăriei. De asemenea, se recomandă asigurarea monitorizării mai eficiente din partea autorității a lucrărilor realizate și aplicare a penalităților agenților economici pentru abateri de la prevederile contractuale și/sau executarea neconformă a unor lucrări.
”În urma monitorizării s-a constat că achiziţiile monitorizate se înscriu în priorităţile de dezvoltare ale orașului Rezina și au fost incluse în Planul de achiziții pentru anul 2018. Anunțurile de participare au fost publicate, atât în BAP, cât și pe pagina web a autorității locale”, a menționat directorul Habitat Rezina, Valeriu Rusu, care a monitorizat procedurile achizițiilor publice.
Pentru a vedea raportul de monitorizare a orașului Rezina vă rugăm să accesați aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Chișinăul este principalul pol economic al țării, care ocupă 1,5% din teritoriul țării, cu o pătrime din totalul populației Republicii Moldova și cu două treimi din numărul de întreprinderi. Însă se întreprind puține măsuri pentru prosperarea afacerilor din capitală și înființarea altora. Recent, Consiliul municipal Chișinău a aprobat decizia nr. 5/31 din 24 iulie, care prevede crearea Comisiilor mixte ale aleșilor locali între municipiul Chișinău și orașele înfrățite, crearea Consiliului Economic pe lîngă Primăria municipiului Chișinău, organizarea Forumului investițional în municipiul Chișinău. Crearea și funcționarea Consiliului Economic pe lângă Primăria municipiului Chișinău în calitate de organ consultativ va facilita dialogul între reprezentanții comunității de afaceri și formatorii de politici în vederea dezvoltării unui climat socioeconomic favorabil și unui mediu de afaceri non discriminatoriu, transparent și favorabil investițiilor în municipalitate, a explicat consilierul municipal, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Potrivit lui Chivriga, activitatea economică din Chișinău este umbrită în mare parte de deciziile politice și frânează dezvoltarea capitalei. Aici sunt cei mai puțini șomeri comparativ cu localitățile din țară, dar și cei mai mulți angajați. Or, noul consiliul va fi instituția care va crea claritate pentru mediul de afaceri.
Consiliul Economic va facilita sporirea încrederii businessului față de autoritățile municipale și transparentizarea relațiilor business−autoritățile și instituțiile municipale. Printre cele mai importante responsabilități ale consiliul vor fi: oferirea de expertiză din partea mediului de afaceri în elaborarea politicilor publice din domeniile economic, bugetar-fiscal, al comerțului, monitorizarea și evaluarea impactului implementării politicilor publice vizate și contribuirea sectorului privat la procesul de elaborare a deciziilor publice din domeniile economic, bugetar-fiscal, al comerțului și atragerea investițiilor.
La fel, în municipiul Chișinău în premieră va fi organizat Forumul investițional Chișinău. Forumul investițional Chișinău poate deveni una din cărțile de vizită ale municipalității și Republicii Moldova. Forumul investițional Chișinău va avea obiectivul să intensifice fluxurile investiționale în municipiul Chișinău, prin atragerea atenției investitorilor străini asupra economiei capitalei țării, cu potențial de dezvoltare; prin identificarea și promovarea proiectelor investiționale de perspectivă; prin facilitarea dialogului între investitori și companiile locale; focusarea atenției investitorilor spre unele sectoare concrete ale economiei locale și naționale, prin promovarea imaginii municipiului Chișinău și a Republicii Moldova.
Totodată, decizia consiliului municipal prevede crearea comisiilor mixte ale aleșilor locali între municipiul Chișinău și orașele înfrățite. Crearea comisiilor mixte a aleșilor locali între municipiul Chișinău și orașele înfrățite este necesară pentru a identifica oportunitățile de cooperare între municipalități și stabilirea unor acțiuni comune concrete, care vor fi materializate prin transfer de experiență, expertiză, know-how, suport financiar și crearea de parteneriate în domeniul economic și social între autorități publice și private. În prezent, municipiul Chișinău întreține relații de parteneriat și cooperare cu 15 orașe din 12 state, printre care România, SUA, Franța, Germania, Italia, Israel, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Turcia și Grecia. În concluzie, directorul de programe a spus că deși Chișinăul este înfrățit cu 15 localități, obținerea beneficiilor este ignorată. S-ar putea obține parteneriate de afaceri, înființarea companiilor mixte, atragerea tehnologiilor și finanțărilor.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 117.48 mil. USD mai mult cu 8.5 la sută comparativ cu iunie 2017, dar și numărul moldovenilor care intenționează să emigreze este tot mai mare. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către jurnalistul, Victor Ursu.
Datele BNM arată că potrivit proveniența geografice a transferurilor a rămas neschimbată - 39.7 la sută din UE, 30.5 la sută – CSI și din restul lumii - o pondere de 29.8 la sută. Cele mai multe transferuri au fost făcute în dolari -45,9 la sută urmate de dolari - 45.6 la sută și în ruble rusești – 8.5 la sută
”Nu se știe exact câți muncitori calificați, cum ar fi medici, profesori, ingineri și alții, au părăsit Republica Moldova; dar ceea ce se știe este că țara noastră se confruntă de mult cu o problemă de “scurgere a creierilor”, susține Victor Ursu.
S-a observat că femeile aleg să muncească în Italia, iar bărbații către țările CSI. Această diviziune de gen și de țară de destinație este legată de sectoarele economiei unde sunt angajați muncitorii moldoveni: bărbații în sectorul construcțiilor (din Rusia, Ucraina, dar și Portugalia), femeile în sectorul casnic și de îngrijire a persoanelor (Italia). Mulți basarabeni care lucrează în Grecia și Cipru sunt angrenați în munci agricole.
Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor și o țară total dependentă de investițiile străine, cu o excesivă dependență de sectorul agricol și agro-alimentar, extrem de sensibil la factorii climatici. Or, fără investiții consistente Republica Moldova riscă să rămână cu o populație îmbătrânită în lipsa locurilor de muncă, a salariilor decente și a condițiilor de tari adecvate.
Migrația moldovenilor va continuu, din simplul motiv că în străinătate vor câștiga cel puțin de trei ori mai mult decât în țară. Datele statistice arată că migranții moldoveni se îndreaptă în Italia - 46,9%, urmată de Federația Rusă - 22,6%, Portugalia - 9,2%, Spania - 7,8%, Germania (5,4%), Republica Cehă (4,5%) și Grecia (2,1%)
Ultimul sondaj realizat de IDIS Viitorul arată o tendință de creștere a intenției de emigrare în străinătate. Astfel, fiecare al 4-lea moldovean apt de muncă intenționează să plece peste hotare.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Cea mai mare parte a tinerilor din Republica Moldova aleg să părăsească țara. Acest lucru este confirmat și de datele statistice care arată că generaţia tinerilor este în descreştere continuă. Este vorba de tinerii de vârsta 15-19 ani, ponderea cărora în numărul total al tinerilor s-a micşorat în cinci ani, de la 31,8% în 2009 la 26,0% în anul 2014. Sunt datele oficiale la care face referire în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul, Vlad Bercu.
Cel puțin 3 - 4 mii de tineri pleacă la studii peste hotare, mulți dintre care nu mai revin acasă. Potrivit estimărilor neoficiale bazate pe bursele oferite de țările-gazdă învață peste hotare 135,5 mii de tineri. La 1 ianuarie 2017 ponderea populaţiei sub vârsta aptă de muncă era de 17,0 la sută, potrivit BNS.
Tinerii care aleg să părăsească Republica Moldova caută un loc de muncă mai bine plătit sau plecă pentru studii, în timp ce alţii sunt sătui de felul în care funcţionează instituţiile statului. Dacă nu le merge bine, după ce pleacă, mulţi nu se întorc acasă, ci se mută într-o ţară mai bogată, conform analizelor sociologilor. Un studiu sociologic, realizat de compania Magenta Consulting, arată că atunci când iau decizia de a se angaja, tinerii, în majoritatea cazurilor, se așteptă la un salariu de 5000 de lei, deși sunt conștienți că oferta angajatorului va fi nu mai mare de 4000 de lei. Același studiu constată că absolvenții facultăților nu ar accepta salarii mai mici decât 5000 de lei, în realitatea salariile oferite sunt mult mai mici în cazul tinerilor.
”Doar unul din cinci tineri și-au găsit un loc de muncă imediat după finalizarea studiilor, mai bine de o pătrime au renunţat la primul loc de muncă în primul an de angajare din cauza salariilor mici, iar 17,7% din tineri au plecat la muncă peste hotarele ţării. Pentru comparație, tinerii europeni se confruntă cu un şir de provocări: precum şomajul, accesul limitat la educaţie sau formare, sărăcia, nivelul scăzut de participare şi de reprezentare a tinerilor în procesul democratic, precum şi cu diferite probleme de sănătate”, a explicat Vlad Bercu.
Șomajul este principala cauză care alungă tinerii din țară. Astfel, patru din zece șomeri sunt tineri, astfel analiza ponderii tinerilor în rândul tuturor şomerilor confirmă vulnerabilitatea acestora la angajare. Datele mai arată că în privinţa raportului de acoperire cu medici Republica Moldova a ajuns la cel mai critic nivel din ultimii 20 de ani - 29,0 la 10.000 populaţie, iar raportul nu a mai fost aşa de mic din anul 1997. În statele europene, acoperirea este de cel puţin 33,0 la 10.000 de oameni.
De ce ar trebui să ne deranjeze plecare tinerilor, mai ales la studii? Pentru că mulți dintre ei nu revin în țară. Și asta în timp ce, de exemplu, avem 2000 locuri vacante pentru medici. Totodată există o Asociație a medicilor moldoveni din Portugalia. Sute de medici din Republica Moldova muncesc în România. O situație deplorabilă în ceea ce privește asigurarea cu cadre avem în educație.
Potrivit Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020, printre cele mai stringente probleme care îi vizează în mod direct pe tineri sunt: gradul scăzut de participare şi indiferenţa tinerilor; situația economică precară; accesul limitat la educație și instruire și instabilitatea politică. Și dacă tinerii pleacă, înseamnă că aceste probleme rămân nerezolvate. Mulți din cei care pleacă cred că Moldova nu are viitor.
În concluzie, jurnalistul Vlad Bercu a spus că situația demografică din Republica Moldova este catastrofală. Copii se nasc tot mai puțini, iar către anul 2050 o treime din populația Moldovei o vor constitui bătrânii. Or, în perioada următoare declinul demografic va fi greu de oprit.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Recent, Guvernul a operat noi modificări la legea achizițiilor publice în conformitate cu angajamentele pe care le are Republica Moldova față de Uniunea Europeană odată cu ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova si UE. Amendamentele, însă nu sunt ocolite de riscurile de corupție. Este opinia exprimată de economista IDIS Viitorul, Diana Enachi în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”. Noile modificări la cadrul legislativ în domeniul achizițiilor au fost abordate în cadrul unei mese rotunde organizate de IDIS „Viitorul” care a avut drept scop prezentarea noilor prevederi din lege, dar si a poziției actorilor din sistemul achizițiilor autorităților publice centrale și locale, reprezentanților comunității de afaceri și ai societății civile. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului «Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislație», finanțat de UE prin intermediul Programului de consolidare a rolului societății civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar, și co-finanțat de UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii.
Printre cele mai importante modificări sunt: 1.Introducerea noilor criterii de atribuire, urmând sa fie: prețul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut, cel mai bun raport – calitate – preț, cel mai bun raport calitate-cost. 2.Posibilitatea majorării valorii contractului de achiziții până la 15%, cu publicarea prealabila obligatorie a anunțului în Buletinul Achizițiilor Publice. 3.Trecerea la comunicarea prin mijloace electronice între autoritatea contractantă și operatorul economic. 4. Certificarea specialiștilor în domeniul achizițiilor.
Diana Enachi susține că transparența este primordială în achiziții publice. Asigurarea transparenței la orice etapă de achiziție previne corupția în domeniul achizițiilor publice. Unul dintre aspectele vulnerabile identificate în procesul organizării și desfășurării procedurilor de achiziții publice este lipsa transparenței la toate etapele procesului de achiziție. Toate anunțurile, dosarul și contractele de achiziție trebuie sa fie documente publice. Potrivit ei, o vulnerabilitate creata odată cu amendamentele propuse ține de eliminarea funcției de control și monitorizare de către Agenția Achiziții Publice a modului în care autoritățile respectă procedurile de achiziții publice și de atribuire a contractelor.. Aceasta nu doar va spori riscurile de corupție, abuzurile și ilegalitățile dar, contravine și directivelor europene. Legislația europeană stipulează faptul că “Statele membre se asigură că aplicarea normelor în materie de achiziții publice este monitorizată.”. Prin urmare, recomandăm analiza suplimentară a acestui aspect și instituirea funcției de control și monitorizare a achizițiilor pentru reducerea încălcărilor dar și a problemelor sistemice..
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Datele statistice atestă o serie de inegalități structurale, între populația din mediul rural și urban, care se adâncește în ultimii ani. Decalajele mari de trari se referă în general la indicatori de creștere economica, accesul la servicii și infrastructură, depopularea intensă a localităților, dar și numeroși factori de ordin tehnico-economici, fizico-naturali, de mediu, contribuind la rândul lor la un declin accelerat al standardelor de viață în mediul rural. Demografii vorbesc tot mai mult, iar economiștii atestă apariția unor ”centuri de sărăcie” în diferite regiuni ale RM.
Semnalând tendințele negative și factorii care afectează dezvoltarea locală în cele mai sărace teritorii pe plan național, experții IDIS au lansat astăzi, 11 iulie, o dezbatere publică asupra adoptării unei inițiative legislative cu privire la regimul zonelor defavorizate. În cadrul acestei dezbateri, mai mulți experți ai mediului academic au definit pentru publicul interesat, primari, presă și reprezentanți ai unor agenții guvernamentale conceptul de bază și instrumentarul care poate reprezenta alternative de stimulare economică și socială într-o zonă defavorizată. Experții au menționat că în aceste zone defavorizate economia practic încetează să mai funcționeze, localitățile sunt dependente excesiv de anuite culturi agricole, veniturile populației sunt extrem de reduse, de obicei sub media națională, iar rata șomajului depășește indicatorii medii pe țară. Un indicator suplimentar care indică asupra acutizării problemelor de recuperare economică este că rata de migrație și depopulare a zonei este deosebit de înaltă, tinerii nu se regăsesc în economica locală, iar bugetul local este insuficient chiar și pentru nevoile de bază ale colectivităţilor locale.
Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a declarat în cadrul evenimentului că în prezent, legislația RM nu prevede asemenea termen ”zone defavorizate”, ca și cum nu am ști că ar există aceste cercuri de sărăcie cronică sau centuri de sărăcie sedimentată atât la centru, cât și la sud, dar și la nord. Această subdezvoltare este legată de lipsa de drumuri, lipsa de servicii de primă importanță pentru comunitățile locale, lipsa altor activități economice decât cele agricole, lipsa de subvenții targhetate din partea guvernului central pentru dezvoltarea unor oportunități ale economiilor locale. Această realitate arată nevoia unei politici de intervenție prin instrumente economice, sociale, politice, care să ofere acestor comunități posibilitatea de a folosi mai bine beneficiile civilizației. Trebuie să le dai niște subsidii pentru dezvoltarea unor servicii comunale, să construiești drumuri, astfel încât să repui aceste comunități în dezvoltarea normală.
Experții IDIS lansează inițiativa pentru a orienta actorii politici și reprezentanții guvernului spre o prioritate urgentă de a re-defini politica statului față de spațiul rural, construind politici efective și eficiente în zonele defavorizate. Obiectivele principale pe termen mediu și lung sunt combaterea sărăciei, eliminarea disparităților socio-economice, relansarea economică și dezvoltarea durabilă a spațiului rural în Republica Moldova. Experții IDIS consideră că asistența acordată unor zone defavorizate se va putea acorda pentru anumite perioade specifice de relansare (minimum 3 ani și maximum 10 ani) și de stimulare a dezvoltării economice și sociale cu scopul de a redresa situația acestor zone, grav afectate de disponibilizări, lipsă cronică de stimulte pentru dezvoltare, acces extrem de limitat la infrastructură, atrăgând astfel - noi investiți și oportunități.
Înființarea zonei defavorizate pornește de la înaintarea de primarul sau președintele consiliului raional, în baza deciziei consiliului local, respectiv raional, către Agenția pentru dezvoltare regională a propunerii fundamentată de declarare a zonei defavorizate, fiind sprijinită de actorii locali (societate civilă, business, etc.).
O zonă defavorizată poate fi declarată pe un termen de la 3 la 10 ani, cu posibilitatea de prelungire. Guvernul va indica măsurile fiscale și non-fiscale de susținere a acestor zone și agenților economici care vor activa în aceste teritorii. Pentru implementarea acestor măsuri Guvernul va înființa un Fond Național pentru redresarea social-economică a zonelor defavorizate din spațiul rural. Totodată, Guvernul va elabora o serie de programe speciale pentru zonele defavorizate ”Dezvoltarea afacerilor”, ”Sprijinirea investițiilor” și ”Sprijinirea activităților agricole din mediul rural”. Potrivit proiectului de lege, companiile și întreprinderile, care activează într-o zonă defavorizată pot beneficia de mai mult multe facilități. La fel, agenții economici pot beneficia de subvenții pentru crearea locurilor de muncă. Suplimentar, pot fi acordate granturi pentru tinerii antreprenori și mai multe tipuri de afaceri care sunt deschise în zonele defavorizate.
Autorii proiectului de lege susțin că acest vehicol legislativ este deschis tuturor deputaților din Parlamentul RM cărora le pasă de dezvoltarea spațiului rural și că sunt deschiși pentru a discuta aceste priorități cu toate agențiile pentru dezvoltare regională care au responsabilitatea de a stabili acest obiectiv al zonelor defavorizate ca prioritate urgentă a politicilor Guvernului RM pentru anii următori.
Invalidarea alegerilor primarului din municipiul Chișinău a bulversat societatea moldovenească. Decizia are consecințele politice, economice și administrative, atât pentru Chișinău, cât și pentru întreaga Republică Moldova. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către analistul politic de la IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.
„Chiar și dacă a fost aceasta o încălcare, decizia trebuia să fie una pe măsură, însă fără să dea peste cap întregul proces electoral. Invalidarea rezultatelor alegerilor a generat două proteste de amploare în Chișinău. Mai ales că în istoria Republici Moldova nu există precedente de invalidare a votului popular. Guvernarea încearcă să ne prezinte invalidarea alegerilor drept o decizie a instanțelor de judecată cu argumentul că justiția este independentă, dar fără succes. Deocamdată nu cunoaștem care vor fi consecințele politice de ordin intern”, a spus Tăbârță.
Referindu-se le consecințele externe, analistul politic spune că sunt observate reacțiile dure a partenerilor europeni și ale SUA. De fapt, Republica Moldova deja avea o relație politică deficitară în raport cu partenerii occidentali. În anul 2017, din nou, acțiunile guvernării au dus la înrăutățirea relațiilor ca urmare a aprobării de către Parlament a sistemului de vot mixt, contrar recomandărilor Comisei de la Veneția. Acest lucru a generat condiționalități politice din partea UE pentru acordarea sprijinului financiar.
„Recent, după invalidarea alegrilor din capitală, reacția UE a fost de adoptare a unei rezoluții critice cu privire la Republica Moldova. UE recunoaște anumite merite economice, însă spune clar că nu au fost îndeplinite condiționalitățile politice. În toată istoria Republicii Moldova cu Bruxellesul nu a existat o asemenea criză. Guvernarea susține că rezoluția adoptată de UE a fost luată fiind sub influența partidelor de opoziție. Totuși, guvernarea ar trebui i-a în calcul că decizia a fost luată în mod special ca urmare a deciziilor politice ale puterii de la Chișinău”, a menționat Tăbârță.
Decizia UE de suspendare a finanțării va avea un impact economic asupra Republicii Moldova, deși guvernarea ne asigură că bugetul nu va avea de suferit. Trebuie să înțelegem că asistența financiară din partea UE era destinată pentru finanțarea unor proiecte, care vor stagna pe o perioadă nedeterminată. Chiar dacă guvernarea va face față deciziei UE, situația economică din țară este pe „muchie de cuțit”. Asta reieșind și din faptul că Republica Moldova după anul 2009 s-a bucurat de un suport masiv din partea partenerilor de dezvoltare și a supraviețuit datorită injecțiilor financiare din exterior.
Un alt aspect este cel administrativ. Este cunoscut că fostul primar, Dorin Chirtoacă a lăsat o „moștenire grea” „pe umerii capitalei”. Sunt foarte multe probleme, scheme gri care lovesc în dezvoltarea orașului. Ba mai mult, nimeni nu se aștepta la minuni din partea primarului Andre Năstase, în condițiile în care avea o perioadă scurtă (1 an) și nu avea echipă în Consiliul municipal Chișinău. Dar de la el se aștepta să scoată la suprafață toate schemele gri din primărie conectate la interesele economice.
În concluzie, Ion Tăbârță a spus că invalidarea alegerilor din Chișinău a fost ca o „hârtie de turnesol” a vieții politice din Chișinău și a amplificat relația deficitară cu partenerii de dezvoltare.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
