Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) sunt instituțiile care domină detașat în cea ce privește controalele agenților economici. Încheie clasamentul Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Acestor trei instituții le revine peste 75% din totalul controalelor operate, potrivit concluziilor studiului ”Impactul controalelor asupra activității agenților economici”.

Concluziile acestui studiu se bazează pe interviurile aprofundate realizate cu conducătorii a 35 de companii, din diverse regiuni ale țării, diferite domenii de activitate, diverse forme juridice de organizare și diferite mărimi ale companiilor.

Studiul arată că doar 15% din companii nu au avut controale inopinate în ultimii trei ani. Majoritatea companiilor au avut unu, două controale inopinate în ultimii trei ani. Totodată, circa 20% dintre companii afirmă că au avut mai mult de cinci controale inopinate în ultimii trei ani. În 60% dintre cazuri acest control a durat o singură zi. În 30% dintre cazuri controlul a durat 2-5 zile. În alte 10% de cazuri controlul inopinat a durat 10-20 de zile.

Majoritatea companiilor au declarat că inspectorii nu au solicitat documente care nu țin de competența lor. Totuși, 15% dintre ei au declarat că au avut astfel de solicitări în majoritatea cazurilor fiind vorba de SFS sau ISM.

Aproape 40% dintre companii afirmă că în ultimii 3 ani le-au fost aplicate careva sancțiuni, iar altele 20% că în această perioadă le-au fost aplicate prescripții. Jumătate dintre companii care au primit sancțiuni au spus că este vorba de o singură sancțiune, restul spun că au primit 2-3 sancțiuni.

Pentru soluționarea problemei verificărilor instituțiilor de stat, oamenii de afaceri recomandă: evitarea controalelor inutile, evitarea atitudinii preconcepute, accentul pe prevenție nu pe sancțiune, transparența organelor de control, reducerea presiunii administrative inutile, instruirea continuă a inspectorilor și perfecționarea cadrului legislativ.

Concluziile acestui studiu se bazează pe interviurile aprofundate realizate cu conducătorii a 35 de companii, din diverse regiuni ale țării, diferite domenii de activitate, diverse forme juridice de organizare și diferite mărimi ale companiilor.

Raportul poate fi vizualizat aici.

Publicația a fost realizată cu suportul Centru International Pentru Antreprenoriat  (CIPE).

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Din anul 2013, principiile și procedurile de organizare și efectuare a controlului de stat asupra companiilor au fost unificate într-un singur act legislativ, obligatoriu pentru toate autoritățile / instituțiile publice. Însă oamenii de afaceri notează multiple probleme și abuzuri în procesul de desfășurare a controalelor de stat asupra activității de întreprinzător. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan.

Companiile din Republica Moldova percep controalele cu scopul de sancționare, iar prin frecvența și modul de desfășurare, verificările creează obstacole în activitatea businessului. 45,4% din agenții economici sunt de părere că verificările instituțiilor de stat generează corupția. Numărul oamenilor de afaceri care au avut parte de controale în ultimii 3 ani de zile este foarte mare - aproape 80% din cei intervievați de IDIS ”Viitorul”. Circa 1/3 din aceste companii controlate au spus că în ultimii 3 ani au avut peste 10 controale.

”Cifrele sunt alarmante în contextul în care în perioada 01 aprilie – 30 septembrie 2016 a fost instituit moratoriul asupra controalelor de stat planificate sau inopinate. Au fost admise doar unele verificări, precum cele în situații excepționale, cele din domeniul supravegherii de stat a sănătății publice, domeniul respectării normelor antiincendiare,”, a spus Viorel Pârvan.

Marea majoritate a controalelor au fost controale inopinate. Unele companii au avut mai mult de cinci controale inopinate în ultimii trei ani.

Aceste tipuri de verificări din start sunt considerate cu ”riscuri” pentru mediul de afaceri, întrucât sunt inițiate în rezultatul unei petiții (pot fi chiar și a concurenților de afaceri sau altor persoane neoneste), de multe ori nu sunt argumentate temeinic și nu necesită notificarea în prealabil a agentului economic.

Doar 15% din companii au afirmat că au contestat procesul - verbal de control. Majoritate din oamenii de afaceri afirmă că nu are sens să contești actul emis de organul care a realizat controlul. În cazul în care actul de verificare și constatările sunt neîntemeiate, agentul economic preferă să nu lupte pe căi legale și să demonstreze ilegalitatea actului. El consideră oportun și mai puțin costisitor (bani, timp, personal, moral) să recurgă la mijloace neoficiale de ”soluționare” a cazului.

Pentru soluționarea problemei, Viorel Pârvan recomandă: 1. fortificarea caracterul consultativ și preventiv al controlului, prin elaborarea unei legi potrivit căreia prima vizită de control efectuată de autoritățile publice să fie una informativă. 2. controalele inopinate efectuate de Inspectoratul de Stat al Muncii și Agenția Națională pentru Siguranță Alimentelor trebuie să fie supravegheate cu atenție de către Cancelaria de Stat și în cazul depistării presupuselor abuzuri, ilegalități sau încălcări trebuie să fie sesizate organele abilitate. 3. II. Controlul efectuat de către Serviciul Fiscal de Stat trebuie să fie supus principiilor fundamentale, normelor și cerințelor generale.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Companiile din Republica Moldova joacă un rol important în combaterea corupției, creșterii economice și îmbunătățirii climatului de afaceri. Deși, adesea, businessul este perceput ca participant la corupție, marea majoritate a întreprinderilor sunt în primul rând victimele fenomenului. Este mesajul conferinței, „Rolul businessului în îmbunătățirea guvernării și climatului de investiții”. Evenimentului a fost organizat cu suportul Centru International Pentru Antreprenoriat  (CIPE) și IDIS ”Viitorul” cu susținerea financiară BERD.

La deschiderea evenimentului, Natalia Oțel-Belan, Director Regional Adjunct, Eurasia și Asia de Sud, Centrul Internațional pentru Antreprenoriat Privat (CIPE) a declarat că businessul trebuie să continue să fie un jucător activ în îmbunătățirea situației economice din Republica Moldova. Rolul lui este nu doar să-și mențină afacerea și să o crească, să lupte zi de zi cu toate riscurile cu care se confruntă, ci să și determine schimbările prin acțiunile pe care le întreprinde. Rolul lui este să consolideze această poziție a businessului, să comunice, să creeze acest canal și să determine aceste schimbări.

”Businessul joacă un rol important în dezvoltarea țării, iar în ultima perioadă sunt atestate progrese pentru îmbunătățirea climatului de afaceri. Vorbim aici de venirea Băncii Transilvania în Republica Moldova. Totodată, BERD este cel mai mare investitor din R. Moldova. Banca a început să activeze în ţară după proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991. De atunci, banca a susţinut economia cu investiţii în valoare de 1,2 miliarde de euro prin intermediul a 120 de proiecte în domeniul financiar, agricol, energetic, infrastructură şi producţie. În 2017, investiţiile BERD în Moldova au atins un nivel record de 130 de milioane de euro”, a afirmat Angela Sax, şefa reprezentanţei Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Moldova.

Participanții la eveniment au spus că mediul de afaceri din Republica Moldova trebuie să realizeze că de fapt puterea de decizie le aparține. Această putere este în efort comun. Un întreprinzător singur nu poate să schimbe situația, nu poate să schimbe legislația sau să îmbunătățească mediul de afaceri. Dar dacă oamenii de afaceri își consolidează eforturile pentru a schimba lucrurile, atunci ei pot să obțină mult mai multe rezultate – prin advocacy.

Dumitru Albulesa, administrator AITA susține că oamenii de afaceri din Republica Moldova se confruntă cu foarte multe probleme, iar o parte dintre ei sunt necompetitivi cu businessul din străinătate. „De exemplu costurile pentru transportatorii auto sunt foarte mari. Obținerea autorizației de transport în Republica Moldova costă peste 20 de euro, în timp ce în străinătate – 2 euro. Or, acest lucru generează exodul transportatorilor. Deși autoritățile cunosc problemele oamenilor de afaceri, soluționarea problemelor se face foarte lent sau chiar deloc”.

În concluzie, participanții la conferință au recomandat autorităților să fie mai deschise la doleanțele businessului, iar măsurile pe care le întreprind să răspundă la necesitățile societății în primul rând.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Republica Moldova este o țară veșnic în tranziție cu o economie fragilă, care a înregistrat urcușuri și coborâșuri. În spațiul rural au existat oportunități de afaceri, care ar fi favorizat salturi și mai mari, dar acestea nu sunt sesizate de către populația Republicii Moldova. O soluție este crearea grupurilor de acțiune locală, care prin eforturi comune ale mai multor localități creează oportunități de dezvoltare. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

În localitățile rurale există progrese, dar nu în maniera în care să contribuie la bunăstarea cetățenilor. Climatul de afaceri șchiopătează, iar businessul preferă Chișinăul și localitățile urbane dezvoltate. Or, UE oferă Republicii Moldova experiența sa de creare a grupurilor de acțiune locală, care contribuie la dezvoltarea comunităților prin atragerea finanțărilor și a businessului străin. ”Grupurile de Inițiativă Locală” (GAL 10 – 100 mii persoane), este un model cu succes implementat de statele comunitare”, a spus Viorel Chivriga.

IDIS Viitorul în cadrul unui program împreună cu partenerii estonieni și locali, și cu suportul Ministerului de Externe din Estonia au creat două GAL-uri, unul la Ungheni și altul la Ștefan-Vodă.

”Ambele Grupuri de Acțiune Locală reprezintă vaste teritorii situate în zone deosebit de pitorești, străbătute de importante drumuri naționale, în apropierea unor vămi internaționale cunoscute, care se confruntă însă cu acute probleme legate de subfinanțare a infrastructurii de drumuri și tehnologii învechite de producție agricolă, indicatori social-economici în degradare, numeroase inegalități care stimulează depopularea rapidă a localităților, accesul limitat la servicii, de educație restrânse, investiții insuficiente în educație, competitivitate”, a afirmat directorul de programe.

Cele două GAL își propun să promoveze obiectivul atragerii de resurse publice și private, experiență, expertiză, tehnologii în reanimarea economiei locale, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea unei game mai largi de servicii publice de calitate, promovarea exporturilor locale, valorificarea potențialului și caracteristicilor identitare ale arealelor în serviciul comunităților și a dezvoltării durabile (dezvoltarea turismului rural, recreativ, religios, nostalgic, sportiv, promovarea mărcilor comerciale și a brandurilor locale, meșteșugurilor și obiceiurilor localnice, promovarea regiunilor pe plan național și internațional).

”Experiența constituirii Subregiunii ”Cula” vorbește clar despre necesitatea unor noi instrumente de politici spațiale de revitalizare a zonelor defavorizate sub aspect economic și social – parte din Strategia Națională de Dezvoltare Regională. Subregiunile ”Cula” și “Lunca Nistrului dispun de un potențial excelent de producere și comercializare a produselor agroalimentare ecologice și organice tradiționale, fiind poziționate în apropierea unor piețe de proximitate, magistrale rutiere și de cale ferată centrale esențiale pentru economia națională.”

În concluzie, Viorel Chivriga a menționat că înființarea GAL are drept scop cooperarea comnunităților rurale și conectarea acestora la rețelele naționale și internaționale, iar acest lucru va genera transfer de experiență și know-how.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS „Viitorul”, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 06017396.

Problema schimbărilor climatice este extrem de importantă prin prisma influențelor majore pe care le generează aceste fenomene, iar Republica Moldova nu face excepție. Potrivit ultimelor prognoze temperatura mai ridicată peste medie și lipsa precipitațiilor din luna mai vor reduce recolta din 2018 cu peste 10%. A explicat jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.

În momentul de față, agricultura moldovenească se confrunta cu probleme serioase legate de modificările climatice ce au loc în sensul extinderii aridizării zonelor agricole întinse. Astfel, temperaturile peste medie din perioada curentă și lipsa precipitațiilor vor influența recolta. Serviciul Hidrometeorologic susține că agricultorii vor recolta, în medie, până la 3,1 tone de grâu la hectar față de 3,1 tone recolta din anul precedent.

”În anii în care sunt condiţii meteorologice bune, avem producţii bune, în anii în care nu avem vreme bună, producţiile scad. Ajungem la aceeaşi concluzie, dacă nu este refăcut sistemul de irigaţii, vom avea această problemă în mod ciclic, o dată la câţiva ani”, a spus Victor Ursu.

Ca urmare a reducerii producției agricole prognozată pentru anul curent am putea asista la o creștere a prețurilor. Iar cu producţiile mai mici, fermierii sunt îngrijoraţi că nu îşi vor putea recupera investiţiile făcute. În același timp, o producție agricolă mai mică poate avea afecte și asupra forței de muncă, care cumulează o treime din totalul populației ocupate.

Totodată, ponderea limitată a investiţiilor în agricultură impune o presiune suplimentară asupra competitivităţii pe termen lung a sectorului. Deşi ponderea investiţiilor agricole în totalul investiţiilor a crescut în ultimii ani, această majorare de capital nu este suficientă pentru a opri deprecierea grea a activelor agricole. Măsura-cheie a investiţiilor, ce reprezintă importul de utilaje şi echipamente agricole, a apărut doar în ultimii ani, stimulată de excesul de venituri generate urmare a creşterii preţurilor la producţia agricolă, precum şi de realinierea programelor guvernamentale la subvenţionarea investiţiilor.

În concluzie, Victor Ursu a spus că în prezent, Republica Moldova se reprofilează pe exporturile cu valoare ridicată. Pentru ca agricultura să crească este necesară sprijinirea mediului de macro-politici şi climatul investiţional rural, consecvenţa politicilor agrare pentru sprijinirea dezvoltării pieţelor private, dreptul de proprietate pentru dezvoltarea pieţelor.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Securitatea energetică, este una din principalele provocări ale Republicii Moldova, determinată de: dependența absolută de importuri, dependența de un singur furnizor, nesoluționarea situației cu așa numitele datorii din stânga Nistrului, cadru de reglementare extrem de slab și ezitarea în adoptarea legislației conforme Pachetului Energetic III și multe alte vulnerabilități.

Anume această vulnerabilitate trebuie să ne facă atenți la tot ce se întâmplă în domeniul energetic, chiar dacă uneori se creează impresia că anumite procese au loc ”departe de interesele noastre”. Într-o lume a globalizării nu există procese prea departe de noi, din acest motiv în spațiul public și cel politic subiectul North Stream merită cea mai mare atenție.

Proiectul North Stream, poate amâna din nou decizia Moldovei de a adopta Pachetului Energetic III.

Uniunea Europeană pe parcursul deceniilor și-a dezvoltat un mecanism de securitate energetică, pentru a reduce dependența de furnizorii de resurse energetice, inclusiv gaz. Aceste mecanisme de protecție, prin reglementări clare ale pieței sunt cuprinse în Pachetul Energetic III. Anume existența unor mecanisme de reglementare protejează până acum consumatorii din Europa.

Prin aderarea sa la Tratatul Comunității Energetice în 2010, Moldova sa angajat să adopte Pachetului Energetic III al UE, însă Chișinăul în detrimentul său a solicitat și Comisia Europeană a acceptat să amâne aplicarea tratatului din 2016 până în 2020. Acest face vulnerabilă Republica Moldova enorm față de monopolistul Gazprom, care contrar prevederilor normelor europene este furnizor, operator de magistrale și distribuitor al gazelor naturale.

Odată cu dezvoltarea proiectului North Stream implementarea Pachetului Energetic III în Moldova iarăși poate fi amânat pe o perioadă îndelungată, deoarece proiectul North Stream atentează la mecanismul de reglementare și Federația Rusă are drept scop identificarea diverselor găselnițe juridice și tertipuri, pentru a ocoli și slăbi efectele Pachetului Energetic III. Aici vorbim de ”divizarea” operatorului de magistrală și furnizorul de gaze ambii controlați de Rusia, utilizarea abilă a excepțiilor din Directivele UE.

Scopul acestui exercițiu este identificarea mecanismelor de slăbire a capacităților de reglementare ale UE. Dacă se va reuși cu Uniunea Europeană, atunci întrarea în vigoare a Pachetul Energetic III în Moldova începând cu 2020 devine iluzoriu.

Prin proiectul North Stream UE mută luptă din afara granițelor sale în interiorul său. Construcția de Securitate Energetică a UE se bază pe următoarele paradigme: separarea operatorilor de magistrale de furnizori, reglementarea și accesul liber la magistrale, crearea concurenții între furnizori.Drept rezultat în interiorul UE existau operatori de magistrale care erau strict reglementați de directivele UE și toți aveau acces la magistrale. Iar scopul UE era de a crea competitivitate pe piața furnizorilor de gaze.

Sarcina Rusiei este de a crea competitivitatea nu pe segmentul furnizării de gaze naturale, dar pe cel al operatorilor de magistrale. Astfel, concurența nu este între furnizorii de gaze, din afara UE, dar între operatorii de magistrale din interiorul UE. Această nouă realitate iarăși diminuează din puterea de reglementare a directivelor UE și întărește poziția monopolistului Gazprom. Scopul Gazpromului este de a obține drepturi pe care companiile din UE nu le au și anume să fie: furnizor, operator de magistrale și distribuitor de gaze naturale, ori anume acest lucru ei l-au obținut în Moldova.

Chișinăul are nevoie de sprijinul UE pentru a reuși să depășească presiunea Gazpromului în aprobarea Pachetului Energetci III, care nu permite astfel de situații, dar se pare că deja UE are nevoie de ajutor. Evident, această nouă conjunctură va determina Gazporm să acționeze active pentru menținerea actualului mecanism vicios de reglementare din Moldova pe o perioadă nedeterminată. Iar proiectul North Stream este un semnal pentru autoritățile din Moldova că intrarea în vigoare a normelor europene în domeniul Gazelor naturale în anul 2020 sunt într-un pericol real.

”Succesul” North Stream va impulsiona proiectul South Stream, cea ce deja va lovi direct în securitatea energetică și va diminua tranzitul de gaze prin Republica Moldova. Dacă se va reuși fisura în Strategia de Securitate a UE prin proiectul North Stream, atunci se va accelera proiectul geamăn Soth Stream, care deja va afecta direct și extrem de puternic securitatea energetică a Moldovei. Pe lângă probleme de vulnerabilitate puternică în reglementare, Moldova se va trezi într-o izolare energetică, dictate de faptul că magistralele de livrare a gazelor naturale vor ocoli Moldova.

Evident costurile pentru gazele naturale vor crește, deoarece Moldova nu va mai fi țară de tranzit a gazelor naturale. În prezent Republica Moldova joacă un rol important în tranzitarea gazelor naturale spre Balcani, iar prețul de livrare către consumatori este diminuat parțial, datorită ponderii mari a tranzitului comparativ cu consumul local.

Riscul neaplicării Pachetului Energetic III și diminuarea tranzitului de gaze prin Republica Moldova în viitorul apropiat, sunt primele îngrijorări, care trebuie să alerteze societatea și clasa politică. Iar subiectul livrării gazelor de către Gazprom, ne afectează Chișinăul direct, chiar dacă unele evenimente au loc aparent foarte departe de noi.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană oferă doar beneficii Republicii Moldova, iar în anul 2018 le putem deja contabiliza. După patru ani de la semnare, rezultate vizibile sunt în comerțul internațional. Este vorba de creșterea exporturilor în UE. Federația Rusă, care acum un deceniu era pe prima poziție, acum este devansată de România, Italia și Germania, care sunt în topul statelor unde Republica Moldova își livrează mărfurile și produsele. Aceste trei state europene dețin o pondere de 45,64% din totalul exporturilor Moldovei, în condițiile cînd statele CSI-16,76%, inclusiv Rusia-8,87%. Aceste totaluri, confirmă niște legități economice, prin care barierele în comerțul internațional schimbă traiectorii, și adesea contribuie la o schimbare radicală a comerțului internațional, dar și a sectoarelor din economiile naționale. Exemple sunt agricultura, industria și transporturile a afirmat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga

Acordul de liber schimb este ca un motor, care funcționează cu turații maxime  pentru apropierea Republicii Moldova de UE prin tehnologizarea și modernizarea sectoarelor economiei reale, dar și creșterea performanței și calității diferitelor domenii.

”A sporit numărul companiilor care au ajuns la maturitate și și-au găsit o nișă pe piața UE. Cotele acordate de comunitatea europeană, care anterior nu puteau fi atinse, acum sunt valorificate pe deplin de către companiile moldovenești. Din 2014, Republica Moldova a trecut prin câteva etape de transformare a instituţiilor de stat. A avut loc un transfer enorm de experienţă, expertiză şi alocări de fonduri din partea UE. Sunt oameni, care înţeleg perfect ce înseamnă stabilitate, previzibilitate şi reguli de joc care nu pot fi schimbate peste noapte”, a explicat Chivriga.

La capitolul investiții, DCFTA a schimbat în bine imaginea Republicii Moldova. Astfel, companiile cu nume cunoscute ajung nu doar la Chișinău și Bălți, ele sunt deja la Ungheni, Orhei, Strășeni și Găgăuzia, iar în următorii ani vom asista la o creștere și mai mare a companiile investitoare în Republica Moldova.

Chivriga susține că DCFTA este privit și ca un motor de creștere pentru regiunea din stânga Nistrului unde România a ajuns să dețină cota de 16% din exporturile regiunii față de Federația Rusă, care are o pondere de doar 10%.

În concluzie, directorul de programe a spus că deși businessul apropie Republica Moldova de UE armonizarea legislației este o problemă, deoarece dintr-un produs bun au reușit să se facă un produs mai puțin bun. Sunt schimbări mai puțin pozitive pe partea de statistică, care arată niște date, iar instituțiile statului prezintă alte informații. Sunt și probleme mari în implicarea tuturor părților interesante, ca acest acord să genereze rezultate și performanțe mai mari.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Ana Ghilan la următoarea adresă: ghilan.ana99@gmail.com  sau la numărul de telefon 061036743.

Suma achizițiilor publice a constituit 8,6 miliarde de lei cu 14,6% mai mult în anul 2017 față de anul precedent, dar economista IDIS Viitorul, Diana Enachi a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” că deși se fac mai multe achiziții publice încălcările și neregulile continuă să existe. în cadrul proiectului “Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, finanțat de Uniunea Europeană. 

Printre cele mai frecvente încălcări se numără: nerespectarea termenilor privind încheierea contractelor de achiziție, nerespectarea termenelor minime pentru depunerea ofertelor, nerespectarea termenilor de prezentare a dărilor de seama și completarea defectuoasa/discriminatorie a cerințelor obligatorii din anunțurile de participare și nerespectarea regulilor de publicare.

”Toate ministerele dețin pe pagina web rubrici destinate achizițiilor publice, dar acestea nu conțin informații complete și actualizate. Transparența este asigurată parțial la etapa de planificare. Cu excepția Ministerului afacerilor Externe, toate celelalte și-au publicat Planurile de achiziții pentru anul 2018. La etapa de tender transparența este redusă, astfel nici un minister nu a publicat pe pagina web toate anunțurile de participare la toate procedurile desfășurate în 2018”, a precizat Diana Enachi.

Un alt aspect care vorbește cel puțin indirect despre gradul de deschidere și transparență a ministerelor este și participarea acestora (deocamdată benevolă) la noul sistem de achiziții electronice – MTender. Astfel, un singur minister (Finanțelor) și autoritățile subordonate utilizează platforma MTender care deși este abia la etapa de proiect-pilot pentru achizițiile de mică valoare, aceasta demonstrează transparență și responsabilizare din partea instituțiilor publice.

Economista susține că procurarea individuală de către fiecare subdiviziune sau entitate subordonată dintr-o în calitate de autoritate contractantă, generează costuri sporite și ineficiența cheltuielilor publice. Or, peste 90% din produsele și serviciile achiziționate sunt aceleași. Un alt exemplu elocvent în acest caz este Primăria municipiului Chișinău în cadrul căreia fiecare direcție are statut de autoritate contractantă își organizează independent procedurile de achiziție. Acest lucru generează costuri mari de resurse financiare publice, de personal implicat. Prin achiziționarea separată a acelorași produse nu pot fi atrași furnizori care ar putea propune prețuri mai competitive.

”Autoritățile publice sunt obligate de cadrul legal să asigure transparent la toate etapele procesului de achiziție publică, începând cu planificarea și finalizând cu executarea contractelor și informarea publicului privind livrarea bunurilor, serviciilor sau executarea lucrărilor, a concluzionat Diana Enachi.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Fenomenul salariului în plic va exista întotdeauna, el nu va putea fi complet eradicat. Metode de combatere există, dar niciodată destule ca lumea să renunțe definitiv mai ales într-o societate ca cea moldovenească, unde munca nedeclarată creează mereu iluzia de câştig şi beneficiu, dar consecințele sunt grave. Este opinia exprimată de către jurnalistul Vlad Bercu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.

Ultimele date al BNS arată că 7% din populația ocupată primește salariul în plic, iar în agricultură 42,0%, comerț - 19,3% și industrie - 8,6%. Se întreprind acțiuni la nivel de guvern, fisc, iar sindicatele vorbesc despre fenomen de mai bine de 10 ani, însă salariile achitate în plic rămân la un nivel înalt. Este un flagel care afectează nu doar economia Republicii Moldova, dar și statele dezvoltate din UE. Un sondaj EUobserver arată un nivel de 3% al achitărilor salariilor în plic în UE. Ceea ce îngrijorează este amploarea fenomenului care în Republica Moldova este dublă față de UE. Munca la negru este o boală a economiei unde companiile au un câștig de moment fără să achită contribuțiile sociale (29%).  

Efectele muncii la negru sunt resimțite de stat, privează guvernul de venituri și subminează sistemul de protecție socială, de cetățean atunci când se pensionează, dar și prin faptul că nu sunt projeați socil în lipsa unui contract de muncă, iar angajații nu sunt eligibili pentru accesarea creditelor. Or, cetățenii acceptă munca la negru de cele mai multe ori atunci când nu găsesc un loc de muncă stabil sau vor să obțină un venit în plus pentru ași asigura o viață decentă.

”Autoritățile abordează problema „salariilor în plic” prin prisma sancțiunilor, amenzilor la care au fost supuși agenții economici. Ultimul caz a fost cu o echipă de fotbal a cărei jucători încasau veniturile în plic. O astfel de abordare poate să dea efect imediat și în cazuri singulare, dar nu poate diminua flagelului, în general. Abordarea problemei muncii la negru, în sensul diminuării acesteia, ar trebui să fie schimbată”, a spus Bercu.

În concluzie, Vlad Bercu a spus că statul ar trebui să facă o analiză a problemei și să elaboreze niște politici de încurajare a întreprinderilor pentru a salariza legal angajații. Nu este o soluție reducerea contribuției sociale, dar sunt alte măsuri de încurajare financiară, care ar fi mai eficiente decât pedepsele aplicate. Fenomenul munci la negru nu va fi eradicat, dar problema care se pune este reducerea ponderii „salariului în plic”.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Internaționalizarea IMM-urilor din Republica Moldova este soluția pentru creșterea vânzărilor și accesului pe piețele externe. Din cauza nivelului redus al Investițiilor Străine Directe (ISD), dar și a legăturilor limitate dintre companiile locale (majoritatea IMM) și corporațiile internaționale investitoare în RM, integrarea IMM în lanțurile valorice internaționale este foarte redusă. Este constatarea făcută în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul, Ion Tornea.

Cele mai mari bariere la nivel micro, care  împiedică companiile străine investitoare să facă mai multe achiziții de la firmele locale sunt: nivelul redus de pregătire tehnologică a firmelor locale, calitatea joasă a inputurilor furnizate, capacitățile insuficiente de management a companiilor locale și incapacitatea companiilor locale de a furniza volume mari. La nivel macro, cele mai mari impedimente le reprezintă: sistemul complex și împovărător de impozitare, accesul dificil la finanțare și costurile înalte de conformare cu reglementările în vigoare.

”Efectele curente de propagare a tehnologiilor și practicilor de la ISD asupra companiilor locale în RM sunt destul de modeste și nu contribuie la modernizarea tehnologică și creșterea competitivității IMM locale. Deoarece cei mai importanți investitori sunt parte ai lanțurilor valorice internaționale și importă toate sau cea mai mare partea a inputurilor lor, aceștia au legături limitate cu companiile locale. În mare parte, firmele locale livrează companiilor străine investitoare în RM servicii non-productive, așa ca transportare și alimentație publică, birotică, etc. Cu un așa model de ”parteneriat”, efectele de propagare asupra IMM nu au cum se materializa”, a explicat Ion Tornea.

O soluție identificată de alte țări, cum ar fi n Irlanda, Cehia, Serbia pentru impulsionarea legăturilor dintre companiile străine investitoare și IMM locale este implementarea de programe de internaționalizare a IMM  . Beneficiile sunt mutuale: achizițiile locale pot genera economii semnificative pentru companiile străine, în timp ce înrădăcinarea ISD în economia locală prin stimularea de legături cu aceasta creează stimulente puternice de retenție – companiile străine ce au dezvoltat legături de aprovizionare cu IMM locale sunt mai puțin înclinate să-și re-localizeze investițiile, așa cum deseori costurile de creare a unei noi rețele de furnizori sunt mai mari decât costurile de construcție a unei fabrici noi.

În concluzie, Ion Tornea a spus că suportul eficient pentru IMM trebuie să se bazeze în primul rând pe creșterea capacităților în cadrul IMM, creșterea standardelor furnizorilor locali, încurajarea parteneriatelor dintre IMM locale și corporațiile transnaționale și punerea la dispoziția corporațiilor a informaților referitoare la furnizorii locali din diferite sectoare.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.