Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană oferă doar beneficii Republicii Moldova, iar în anul 2018 le putem deja contabiliza. După patru ani de la semnare, rezultate vizibile sunt în comerțul internațional. Este vorba de creșterea exporturilor în UE. Federația Rusă, care acum un deceniu era pe prima poziție, acum este devansată de România, Italia și Germania, care sunt în topul statelor unde Republica Moldova își livrează mărfurile și produsele. Aceste trei state europene dețin o pondere de 45,64% din totalul exporturilor Moldovei, în condițiile cînd statele CSI-16,76%, inclusiv Rusia-8,87%. Aceste totaluri, confirmă niște legități economice, prin care barierele în comerțul internațional schimbă traiectorii, și adesea contribuie la o schimbare radicală a comerțului internațional, dar și a sectoarelor din economiile naționale. Exemple sunt agricultura, industria și transporturile a afirmat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga
Acordul de liber schimb este ca un motor, care funcționează cu turații maxime pentru apropierea Republicii Moldova de UE prin tehnologizarea și modernizarea sectoarelor economiei reale, dar și creșterea performanței și calității diferitelor domenii.
”A sporit numărul companiilor care au ajuns la maturitate și și-au găsit o nișă pe piața UE. Cotele acordate de comunitatea europeană, care anterior nu puteau fi atinse, acum sunt valorificate pe deplin de către companiile moldovenești. Din 2014, Republica Moldova a trecut prin câteva etape de transformare a instituţiilor de stat. A avut loc un transfer enorm de experienţă, expertiză şi alocări de fonduri din partea UE. Sunt oameni, care înţeleg perfect ce înseamnă stabilitate, previzibilitate şi reguli de joc care nu pot fi schimbate peste noapte”, a explicat Chivriga.
La capitolul investiții, DCFTA a schimbat în bine imaginea Republicii Moldova. Astfel, companiile cu nume cunoscute ajung nu doar la Chișinău și Bălți, ele sunt deja la Ungheni, Orhei, Strășeni și Găgăuzia, iar în următorii ani vom asista la o creștere și mai mare a companiile investitoare în Republica Moldova.
Chivriga susține că DCFTA este privit și ca un motor de creștere pentru regiunea din stânga Nistrului unde România a ajuns să dețină cota de 16% din exporturile regiunii față de Federația Rusă, care are o pondere de doar 10%.
În concluzie, directorul de programe a spus că deși businessul apropie Republica Moldova de UE armonizarea legislației este o problemă, deoarece dintr-un produs bun au reușit să se facă un produs mai puțin bun. Sunt schimbări mai puțin pozitive pe partea de statistică, care arată niște date, iar instituțiile statului prezintă alte informații. Sunt și probleme mari în implicarea tuturor părților interesante, ca acest acord să genereze rezultate și performanțe mai mari.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Ana Ghilan la următoarea adresă: ghilan.ana99@gmail.com sau la numărul de telefon 061036743.
Suma achizițiilor publice a constituit 8,6 miliarde de lei cu 14,6% mai mult în anul 2017 față de anul precedent, dar economista IDIS Viitorul, Diana Enachi a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” că deși se fac mai multe achiziții publice încălcările și neregulile continuă să existe. în cadrul proiectului “Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, finanțat de Uniunea Europeană.
Printre cele mai frecvente încălcări se numără: nerespectarea termenilor privind încheierea contractelor de achiziție, nerespectarea termenelor minime pentru depunerea ofertelor, nerespectarea termenilor de prezentare a dărilor de seama și completarea defectuoasa/discriminatorie a cerințelor obligatorii din anunțurile de participare și nerespectarea regulilor de publicare.
”Toate ministerele dețin pe pagina web rubrici destinate achizițiilor publice, dar acestea nu conțin informații complete și actualizate. Transparența este asigurată parțial la etapa de planificare. Cu excepția Ministerului afacerilor Externe, toate celelalte și-au publicat Planurile de achiziții pentru anul 2018. La etapa de tender transparența este redusă, astfel nici un minister nu a publicat pe pagina web toate anunțurile de participare la toate procedurile desfășurate în 2018”, a precizat Diana Enachi.
Un alt aspect care vorbește cel puțin indirect despre gradul de deschidere și transparență a ministerelor este și participarea acestora (deocamdată benevolă) la noul sistem de achiziții electronice – MTender. Astfel, un singur minister (Finanțelor) și autoritățile subordonate utilizează platforma MTender care deși este abia la etapa de proiect-pilot pentru achizițiile de mică valoare, aceasta demonstrează transparență și responsabilizare din partea instituțiilor publice.
Economista susține că procurarea individuală de către fiecare subdiviziune sau entitate subordonată dintr-o în calitate de autoritate contractantă, generează costuri sporite și ineficiența cheltuielilor publice. Or, peste 90% din produsele și serviciile achiziționate sunt aceleași. Un alt exemplu elocvent în acest caz este Primăria municipiului Chișinău în cadrul căreia fiecare direcție are statut de autoritate contractantă își organizează independent procedurile de achiziție. Acest lucru generează costuri mari de resurse financiare publice, de personal implicat. Prin achiziționarea separată a acelorași produse nu pot fi atrași furnizori care ar putea propune prețuri mai competitive.
”Autoritățile publice sunt obligate de cadrul legal să asigure transparent la toate etapele procesului de achiziție publică, începând cu planificarea și finalizând cu executarea contractelor și informarea publicului privind livrarea bunurilor, serviciilor sau executarea lucrărilor, a concluzionat Diana Enachi.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Fenomenul salariului în plic va exista întotdeauna, el nu va putea fi complet eradicat. Metode de combatere există, dar niciodată destule ca lumea să renunțe definitiv mai ales într-o societate ca cea moldovenească, unde munca nedeclarată creează mereu iluzia de câştig şi beneficiu, dar consecințele sunt grave. Este opinia exprimată de către jurnalistul Vlad Bercu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Ultimele date al BNS arată că 7% din populația ocupată primește salariul în plic, iar în agricultură 42,0%, comerț - 19,3% și industrie - 8,6%. Se întreprind acțiuni la nivel de guvern, fisc, iar sindicatele vorbesc despre fenomen de mai bine de 10 ani, însă salariile achitate în plic rămân la un nivel înalt. Este un flagel care afectează nu doar economia Republicii Moldova, dar și statele dezvoltate din UE. Un sondaj EUobserver arată un nivel de 3% al achitărilor salariilor în plic în UE. Ceea ce îngrijorează este amploarea fenomenului care în Republica Moldova este dublă față de UE. Munca la negru este o boală a economiei unde companiile au un câștig de moment fără să achită contribuțiile sociale (29%).
Efectele muncii la negru sunt resimțite de stat, privează guvernul de venituri și subminează sistemul de protecție socială, de cetățean atunci când se pensionează, dar și prin faptul că nu sunt projeați socil în lipsa unui contract de muncă, iar angajații nu sunt eligibili pentru accesarea creditelor. Or, cetățenii acceptă munca la negru de cele mai multe ori atunci când nu găsesc un loc de muncă stabil sau vor să obțină un venit în plus pentru ași asigura o viață decentă.
”Autoritățile abordează problema „salariilor în plic” prin prisma sancțiunilor, amenzilor la care au fost supuși agenții economici. Ultimul caz a fost cu o echipă de fotbal a cărei jucători încasau veniturile în plic. O astfel de abordare poate să dea efect imediat și în cazuri singulare, dar nu poate diminua flagelului, în general. Abordarea problemei muncii la negru, în sensul diminuării acesteia, ar trebui să fie schimbată”, a spus Bercu.
În concluzie, Vlad Bercu a spus că statul ar trebui să facă o analiză a problemei și să elaboreze niște politici de încurajare a întreprinderilor pentru a salariza legal angajații. Nu este o soluție reducerea contribuției sociale, dar sunt alte măsuri de încurajare financiară, care ar fi mai eficiente decât pedepsele aplicate. Fenomenul munci la negru nu va fi eradicat, dar problema care se pune este reducerea ponderii „salariului în plic”.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Internaționalizarea IMM-urilor din Republica Moldova este soluția pentru creșterea vânzărilor și accesului pe piețele externe. Din cauza nivelului redus al Investițiilor Străine Directe (ISD), dar și a legăturilor limitate dintre companiile locale (majoritatea IMM) și corporațiile internaționale investitoare în RM, integrarea IMM în lanțurile valorice internaționale este foarte redusă. Este constatarea făcută în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul, Ion Tornea.
Cele mai mari bariere la nivel micro, care împiedică companiile străine investitoare să facă mai multe achiziții de la firmele locale sunt: nivelul redus de pregătire tehnologică a firmelor locale, calitatea joasă a inputurilor furnizate, capacitățile insuficiente de management a companiilor locale și incapacitatea companiilor locale de a furniza volume mari. La nivel macro, cele mai mari impedimente le reprezintă: sistemul complex și împovărător de impozitare, accesul dificil la finanțare și costurile înalte de conformare cu reglementările în vigoare.
”Efectele curente de propagare a tehnologiilor și practicilor de la ISD asupra companiilor locale în RM sunt destul de modeste și nu contribuie la modernizarea tehnologică și creșterea competitivității IMM locale. Deoarece cei mai importanți investitori sunt parte ai lanțurilor valorice internaționale și importă toate sau cea mai mare partea a inputurilor lor, aceștia au legături limitate cu companiile locale. În mare parte, firmele locale livrează companiilor străine investitoare în RM servicii non-productive, așa ca transportare și alimentație publică, birotică, etc. Cu un așa model de ”parteneriat”, efectele de propagare asupra IMM nu au cum se materializa”, a explicat Ion Tornea.
O soluție identificată de alte țări, cum ar fi n Irlanda, Cehia, Serbia pentru impulsionarea legăturilor dintre companiile străine investitoare și IMM locale este implementarea de programe de internaționalizare a IMM . Beneficiile sunt mutuale: achizițiile locale pot genera economii semnificative pentru companiile străine, în timp ce înrădăcinarea ISD în economia locală prin stimularea de legături cu aceasta creează stimulente puternice de retenție – companiile străine ce au dezvoltat legături de aprovizionare cu IMM locale sunt mai puțin înclinate să-și re-localizeze investițiile, așa cum deseori costurile de creare a unei noi rețele de furnizori sunt mai mari decât costurile de construcție a unei fabrici noi.
În concluzie, Ion Tornea a spus că suportul eficient pentru IMM trebuie să se bazeze în primul rând pe creșterea capacităților în cadrul IMM, creșterea standardelor furnizorilor locali, încurajarea parteneriatelor dintre IMM locale și corporațiile transnaționale și punerea la dispoziția corporațiilor a informaților referitoare la furnizorii locali din diferite sectoare.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) anunță un concurs de mentorat pentru un grup de tineri motivați să-și dezvolte cunoștințele și abilitțile de analiză în domeniul politicilor economice.
Programul de Mentorat se va desfășura în perioada iunie – decembrie, 2018. Mentoratul oferit de IDIS include cursuri teoretice și dezbateri interactive asupra evoluțiilor în economia internațională și națională, analiza de date și conferințe comune cu participarea unor experți și demnitari străini, și ghidarea metodologică a studenților pe teme de cercetare și analiză economică.
Menționăm că, IDIS reprezintă un institut independent de cercetare cu statut înregistrat de beneficiu public, care cooperează cu mai multe universități și think tankuri din R.Moldova și din străinătate.
Cei interesați pot aplica la concurs dacă întrunesc anumite criterii:
Condițiile de aplicare:
Cei interesați de programul de stagiere în cadrul IDIS Viitorul sunt invitați să transmită: (1) un CV actualizat (format UE) și (2) o Scrisoarea de intenție, susțintă de cel puțin recomandări din partea unor persoane de referință (profesori universitari, personalități din spațiul academic de cercetare), expediindu-le în format electronic la următoarea adresă: office@viitorul.org, cu indicarea subiectului mesajului “Program de mentorat IDIS (2018)”.
Teremenul limită:
Aplicațiile sunt recepționate de IDIS între 1 și 15 mai, 2018. Fiecare aplicație individuală va fi evaluată pe baza criteriilor de merit. Persoanele preselectate vor fi invitate pentru un interviu pre-stagiere. Vor fi acceptate 10 persoane (tineri și tinere), care întrunesc criteriile menționate mai sus.
Cei interesați de stagiere se pot documenta despre activitățile și studiile desfășurate de IDIS, accesând pagina instituțională și FB – www.viitorul.org.
Pentru orice alte informații suplimentare, sunteți rugați să adresați un mesaj la adresa de e-mail menționată mai sus.
Administrația IDIS.
Contextul alegerilor primarului din municipiul Chișinău este controversat. Alegerile sunt pentru un an și se referă strict la primarul general, care va trebui să coabiteze cu actualul consiliu municipal. Scrutinul local din 20 mai 2018 este rezultatul jocurilor și disputelor politice din culise, ale actorilor politici, în jurul primăriei Chișinău. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către analistul politic, IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.
Prin aceste alegeri, se termină epoca guvernare de zece ani a liberalului Dorin Chirtoacă. De regulă, cetățenii municipiului Chișinău au ales edilul capitalei din considerente politice și, chiar, geopolitice, acest lucru fiind foarte vizibil la ultimele alegeri. A fost o dispută dintre doi poli politici – de dreapta și de stânga. În prezent, se reliefează același tablou a disputei dintre stânga și dreapta politică manifestată pe patru câmpuri electorale. Primul câmp este cel de stânga, care este ocupat de socialiști, care l-au moștenit de la PCRM. Al doilea câmp – centrist-pragmatic, ocupat de către partidul de guvernământ și aliații săi proeuropeni de la guvernare. Al treilea este câmpul proeuropean, ocupat de partidele proeuropene de opoziție – PPDA, PAS și PLDM. Al patrulea câmp este cel unionist. În cursa electorală s-au înscris 12 candidați, care se suprapun pe cele patru câmpuri electorale. Dintre acestea doar câțiva au șanse electorale reale.
Candidatura reprezentantului PSRM, Ion Ceban, este pentru prima dată testată într-o adevărată dispută politică. Pentru a se face vizibil în municipiul Chișinău, el a plecat din funcția de deputat, dar și din cea de consilier și purtător de cuvânt al președintelui Igor Dodon. De facto, socialiștii trebuie să-și ia revanșa după referendumul eșuat de demitere a primarului Chișinăului. La aceste alegeri, Ion Ceban va încerca să se impună ca o figură grea a politicii moldovenești.
~Electoratul centrist, neaxat pe polii eșichierului politic, este vizat partidul de guvernământ – PDM, care, de regulă, a stat prost la rezultatele alegerilor locale din Chișinău. În 2011 și 2015, PDM a găsit „soluții elegante” pentru a ascunde rezultatul electoral mai puțin bun în Chișinău, înaintând femei în cursa electorală la funcția de primar – Valentina Buliga și Monica Babuc. În prezent, deși neagă, partidul de guvernământ o susține pe Silvia Radu. Dânsa încearcă să se poziționeze drept un candidat independent, însă este puțin credibilă. La exercitarea mandatului său de jumătate de an în calitate de primar general, în opinia cetățenilor, Radu a avut anumite acțiuni pozitive, în special, această se referă la politica de cadre din cadrul primăriei. „Totuși, nu este clar dacă aceste acțiuni ale lui Silvia Radu sunt ale ei, personale, sau ale partidului de guvernământ”, a explicat Ion Tăbârță.
Câmpul electoral proeuropean este reprezentat de liderul PPDA, Andrei Năstase, care este susținut de către partidul din care face parte, de partidul condus de Maia Sandu și de către PLDM. Aceste trei partide mizează pe un rezultat electoral cât mai bun, dar și de a arăta cetățenilor Republicii Moldova că sunt pregătite pentru alegerile parlamentare din toamnă.
Pe segmentul electoratului unionist și-au anunțat candidaturile, Valeriu Munteanu de la PL și Constantin Codreanu de la Partidul Unității Naționale.
Referindu-se la programele economice ale candidaților, Ion Tăbârță susține că acestea sunt divizate în reale și generoase. Candidatul socialiștilor vine cu foarte multe promisiuni generoase cum ar fi pensii și ajutoare sociale, care într-un an sunt imposibil de realizat. Programul Silvei Radu este enunțat de ea din experiența managerială avută în fruntea primărie. Candidatul Andrei Năstase vorbește despre, mediul de afaceri și reorganizarea întreprinderilor municipale. Constantin Codreanu vorbește din perspectiva unei perioade de cinci ani, enunțând un program economic generos cum ar fi cele 50 mii de locuri de muncă noi. În strategia economică a lui Valeriu Munteanu intră schimbarea destinației veniturile colectate în municipiul Chișinăului, care trebuie să rămână în gestiunea bugetului local, după modelul găgăuz. Dânsul mai propune ca Aeroportul Internațional Chișinău să fie transferat în gestiunea Primăriei, ca ulterior să fie reziliat acordul dubios de concesionare a aeroportului.
În concluzie, analistul politic Ion Tăbârță a spus că programele economice ale candidaților, cât de bune nu ar fi, ele nu pot fi realizate într-o perioadă atât de scurtă. Mandatul noului primar va fi de doar un an de zile, iar la mijlocul acestui mandat de un an vor fi alegerile parlamentare. Or, adevărata miză a candidaților din 20 mai sunt alegerile legislative din toamna anului 2018. În funcție de rezultatele scrutinului electoral parlamentar va fi reconfigurată puterea politică din Republica Moldova, iar relația dintre municipalitate și guvernul central se va constitui în totalitate abia după alegerile locale generale din vara anului 2019. Mai degrabă, rezultatul alegerilor locale din 20 mai 2018 va creiona pentru actorii politici strategiile electorale adoptate în campania scrutinului parlamentar din toamnă.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova înregistrat o creștere economică de 4,5% în anul 2017. Însă, în ciuda menţinerii economiei în teritoriul pozitiv, țara noastră nu a devenit mai atractivă în fața investitorilor. Pentru anul viitor creșterea economică este prognozată la 3,5%, iar un flux avans masiv de investiții este puțin probabil. Este opinia exprimată de jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Ultimele date ale BNM arată că în anul 2017, stocul activelor sub formă de investiţii directe a însumat 252.73 mil. USD, în creştere cu 1.2 la sută comparativ cu sfârșitul anului 2016. O creștere sub potențial în condițiile în care Republica Moldova are nevoie de investiții masive pentru crearea locurilor de muncă și o creștere economică exponențială care să genereze valoare adăugată.
”Deşi economia a revenit pe creştere după recesiunea cauzată de furtul miliardului, investitorii străini nu s-au arătat interesați să vină. În aceste condiţii există temeri ca investiţiile străine să rămână la un nivel scăzut încă pentru o perioadă extinsă de timp”, constată Victor Usru.
Principalele activități economice care au beneficiat de investiţii directe din străinătate rămân activitățile financiare, asigurările (26.1 la sută) și industria prelucrătoare (25.3 la sută din stocul de pasive de investiţii directe sub formă de capital propriu).
”Volumul mic al investiţiilor străine scoate în evidență mai multe probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Este vorba de infrastructura deficitară, birocraţia, corupţia şi justiția, care șchiopătează”, a mai spus Ursu.
În distribuţia geografică a investițiilor directe sub formă de participații la capital acumulate, investitorilor din ţările UE le-a revenit ponderea majoritară – 80.7 la sută. Investitorii din ţările CSI au deţinut o pondere de 6.3 la sută din totalul capitalului acumulat.
Pe de altă parte, Republica Moldova rămâne atractivă pentru investitorii care caută forţă de muncă ieftină, însă pentru următorii ani se impune creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor moldovenești pentru a face faţă concurenţei internaţionale.
În concluzie, Victor Ursu a spus că este necesară creșterea atractivității Republicii Moldova în fața investitorilor străini, dar și îmbunătățirea capacității de atragerea a finanțărilor externe în condițiile în care țara noastră este dependentă de capitalul extern pentru finanțarea deficitului bugetar.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Economia Republicii Moldova este mică, iar de cele mai multe ori businessul este obligat să-și rezolve problemele prin șpagă pentru a-și ușura activitatea. Lipsa normelor interne anticorupție în companie frânează posibilitatea desfășurării businessului pe alte piețe unde sunt standarde înalte de integritate și etică în afaceri. Pe de altă parte, implementarea programelor de combatere a corupției va aduce beneficii reputaționale, care îi va permite extinderea afacerilor și peste hotarele țării, în mod special pe piața Uniunii Europene. Este opinia exprimată de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Expertul susține că 80,8% din companii nu au elaborat un program de acțiuni cu norme și proceduri speciale anticorupție, 76,5% din companii nu au proceduri prin care să fie prevenită și sancționată mita, 66,1% din agenții economici nu dispun de proceduri prin care să fie prevenite conflictele de interese, iar 72% din companii nu fac cunoscute propriile politici anticorupție potențialilor parteneri de afaceri și nici nu evaluează dacă aceștia au programe anticorupție eficiente.
O soluție pentru combaterea corupției în rândul businessului este elaborarea codului de guvernanță corporativă, care se regăsesc preponderent în companiile mari. Acestea pot fi aplicate și întreprinderilor mici și mijlocii, care pot prelua principiile de guvernanță corporativă. De asemenea, companiile pot elabora Coduri de conduită, care sunt multiple și diferite și reflectă cultura unică a fiecărei companii. Acestea au la bază aceleași principii și anume: respectarea legilor și desfășurarea afacerilor cu integritate.
Viorel Pîrvan spune că avantajele respectării normelor de conformare anticorupție pentru întreprinderile mici și mijlocii sunt că țara este mică și respectiv, ”toți te vor cunoaște că ești corupt. Acest fapt te va împiedica să atragi noi parteneri de afaceri din țară, în special companiile mari, fie cele cu capital străin sau capital mixt, care au deja și se conduc în activitatea lor de programe și politici interne anticorupție”.
”Corporațiile multinaționale vor căuta acei parteneri de afaceri în Republica Moldova care implementează programe de conformitate și politici anticorupție în cadrul companiei. Ba mai mult, organizațiile internaționale acordă credite avantajoase cu dobândă mică, însă ele nu vor acorda împrumuturi companiilor corupte. Firmele cu politici de combatere a corupției se bucură accesul facil la bani ieftini pe o perioadă lungă”, a concluzionat Pîtvan.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
În cadrul proiectului „Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului de Consolidare a rolului societ ții civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar IDIS „Viitorul” intenționează să efectueze o cercetare pe domeniul achizițiilor publice din Republica Moldova. Scopul cercetării este de vedea care este percepția mediului de afaceri asupra sistemului național de achiziții publice și nivelul lor de încredere în sistemul dat, precum și evidențierea constrângerilor existente privind buna funcționare a acestuia.
Chestionarul poate fi completat online aici.
Există o discrepanță majoră dintre nivelul de trai din satele Republicii Moldova și orașe, în condițiile în care în localitățile rurale populația supraviețuiește în mare parte din banii primiți din străinătate. Au acces inegal la apă potabilă şi cheltuiesc cel mai mult pentru produsele alimentare. Totuși, schimbări vizibile pe partea economică și socială se atestă în Găgăuzia, potrivit opiniei exprimate de către directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga, în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Au loc niște schimbări vizibile pe partea economică și socială, care influențează viața cetățenilor. Or, anul 2017 a fost unul cu anumite corecții pentru agenții economici și au avut de suferit mai mult regiunile. În schimb, se atestă anumite îmbunătățiri în Găgăuzia unde activitatea economică s-a înviorat.
”Investițiile au fost mai mici în regiuni, dar înregistrează un trend pozitiv în Găgăuzia și acest lucru se datorează influenției pozitive a unor donatori și a planificării strategice regionale. Are loc o activizare a unor procese la care s-a lucrat foarte mult și acest lucru se observă prin plasamentele străine de capital. Sunt schimbări cu bătaie lungă și în ceea ce privește promovarea regiunii, diversificarea economiei dar și fortificarea domeniului social. Este un exemplu care trebuie urmat și de alte localități din țară”, a explicat Chivriga.
În prezent se observă o apropiere a standardelor de viață din localitățile rurale cu cele urbane. Acest lucru este vizibil pe partea serviciilor publice. Este vorba de racordarea la apă și canalizare, electrificare, salubritate și reabilitarea drumurilor. Însă problema este acoperea costurilor respectivelor servicii prin taxe și impozite, care ar putea eroda și mai mult veniturile firave ale locuitorilor de la țară.
”Cetățenii Moldovei din localitățile rurale speră la servicii mai eficiente și de o calitate sporită. Pentru multe persoane, accesul limitat la servicii a contribuit la excluziune socială, la mai puține oportunități și un nivel de viață redus – în special în localitățile rurale și izolate”, a mai spus Chivriga.
Directorul de programe atrage atenția asupra rețelei de drumuri slab dezvoltate, care limitează creșterea economică a satelor, iar costul ridicat al cheltuielilor pentru navetă sunt un obstacol în calea găsirii unui loc de muncă alternativ în zonele urbane. Totodată este vorba și de nivelul scăzut al educației în localitățile rurale. Nivelul redus de instruire al locuitorilor de la sate afectează dezvoltarea economică și a capitalului uman.
În concluzie, Viorel Chivriga a precizat că o problemă acută a Republicii Moldova este îmbătrânirea populației și migrația. Îmbătrânirea populație este mai pronunțată la sate, iar acest lucru pune presiune pa capacitatea de muncă de a lucra terenurile agricole.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
