Dacă analizăm evoluția pieții valutare din ultimii 15 ani observăm o sincronizare aproape perfectă a pieții cu ciclurile elecotare. Și anume, înaintea alegerilor cu 2-3 ani are loc acumularea de surplusuri valutare pe piață, cea ce duce la aprecierea valutei, apoi în an electoral, 2009, 2010,2014 apare un deficit brusc de valută condiționat de retragerea masivă a valutei, apoi iarăși începe ciclul de acumulare și așa pe întreagă perioadă din ultimii 15 ani. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În prezent conturează aceiași tendință când rezervele valutare se acumulează 2-3 ani până la alegeri, iar în anul electoral ele se reduc de fiecare dată cu circa 700 mil USD. Doi ani înainte de alegeri am urmărit procesul de acumulare, iar acum avem toate premizele să spunem că vom asista la reduceri, însă ele vro fi mai mici. Un tablou mai clar se va contura în luna septembrie.

În anul 2009 înainte de alegeri ca urmare a presiunii de a menține cursul valutar BNM a intervenit pe piață cu circa 700 milioane USD. Apoi până în 2013 au loc acumulări de valută, iar în 2014 pierderi de 700 milioane USD (jaful din sistemul bancar). În 2016 și 2017 iarăși avem creștere de valută, iar 2018 an electoral.

”În acest sens vânzările de valută străină din partea cetățenilor vor fi de 2,1 miliarde USD. Totodată, se atestă o crește mai rapidă a cererii de valută pe fundalul majorării importurilor cu 23%, față de creștrea exporturilor cu doar 17%. Iar până la sfârșitul anul vom asista la o cerere mai mare de valută față de ofertă, însă nu se va răsfrânge asupra cursului valutar. Totodată, piața valutară din republica Moldova este sincronizată au alegeri. Chiar dacă necesitatea de valută crește, cursul valutar va fi unul stabil”, a explicat Ioniță.

Oamenii primesc bani din străinătate mai mulți decât încasările din salarii din Republica Moldova. În anul curent moldoveni vor primi din străinătate circa 2,1 miliarde USD. Iar cursul valutar influențează veniturile moldovenilor obținute din remitențe. De asemenea, cursul valutar influențează rata inflației, care în luna mai a constituit 2,8% în valoare anuală, iar principalul factor este aprecierea monedei naționale. Or datorită faptului că leul moldovenesc s-a apreciat cu 20% față de dolarul american, mărfurile importate ar fi trebuit să se ieftinească mai mult. Alt factor care influențează piața valutară sunt exporturile. ”În doi ani avem o creștere puternică a livrărilor de mărfuri și produse în străinătate, iar aprecierea monedei naționale a lovit dur exportatorii. Totuși, o parte din pierderi sunt amortizate prin faptul că o pondere semnificativă a mărfurilor sunt exportate în UE. Anul trecut pierderile dacă ținem cont de cursul valutar față de dolari americani ale exportatorilor s-au ridicat la patru miliarde de lei, iar în 2018 suma o va depăși pe cea de anul trecut”, a precizat Ioniță.

Leul moldovenesc s-a apreciat față de dolarul american în ultimii doi ani cu 20%, însă față de euro cu doar 6,5%. Acest lucru se explică prin faptul leul moldovenesc a fost mai apropiat de euro, deoarece economia RM este conectată la UE, circa 65% din exporturi sunt direcționate în comunitatea europeană. Republica Moldova are economia conectată le euro și remitențele la fel dar cursul valutar rămâne conectat la dolar. Poate este cazul ca BNM să revadă cursul de referință și să-l raporteze la euro atunci nu ar fi așa de mare fluctuația.

Factorul fundamental care au dus la aprecierea leului sunt intrările de valută străină în țară după anul 2013 (exporturile și vânzările nete de valută străină ale cetățenilor). În 2013 intrările nete de valută ale cetățenilor cumulativ cu încasările din exporturi au constituit 5,4 miliarde de lei. În 2015 după frauda bancară vânzările au însumat 3,5 miliarde de lei cu 2 miliarde USD mai puțin. Și acest lucru s-a întâmplat pe fundalul reducerii exporturilor în Rusia și a reducerii remiterilor cetățenilor de la 2,93 miliarde la 1,56 miliarde USD.

În 2018 valuta adusă de exportatori va fi de 2,9 miliarde USD, iar volumul vândut de cetățeni va fi de 2,1 miliarde USD. Cumulativ în 2017 și 2018 cetățeni au vândut circa 700 milioane USD mai mult decât cererea din partea economiei. Or, surplusul de valută a creat presiune pe piața valutară și a apreciat moneda națională. Iar BNM a fot nevoită să intervină pentru procurarea excedentului de valută. Aprecierea leului a dus la pierderi contabile de 4 miliarde de lei ale rezervelor valutare ale BNM. Pierderea este una de ordin contabil, fără efecte reale. Altfel spus la cursul dolarului de 20 de lei, banca centrală la fiecare miliard USD în lei avea rezerve de 20 miliarde de lei, iar în prezent la cursul de 16,5 echivalentul e de 16,5 miliarde de lei. În realitate fiecare miliard din rezerva valutară așa și a rămas un  miliard.

În concluzie, Ioniță a spus că cei 700 milioane USD ale populației se regăsesc în depozite și în masa monetară sterilizată de BNM. Dobândă achitată de BNM este de un miliard de lei, anual pentru ca acești bani să nu perturbeze economia. Economia țării este atât de slabă că nu poate asimila nici lei și nici valută străină. 

Pentru următoarele luni anticipăm o creștere mai rapidă a cererii de valută față de ofertă, fapt ce va scădea din potențialul de apreciere a leului, iar în toamnă e posibil și o intervenție a BNM pe piața valutară, sub formă de vânzare a valutei pentru a acoperi cererea de valută crescândă. Însă toate aceste mișcări nu vor fi suficient de puternice pentru a determina o schimbare bruscă a cursului valutar.

Vom asista la un curs valutar stabil cu o posibilă ușoară depreciere a leului. 

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Municipiul Chișinău se poate dezvolta numai într-un mediu participativ, prietenos față de mediul de afaceri și deschis față de conceptele și instrumentele planificării urbane moderne. Cetățenii, antreprenoriatul și administrația aleasă în mod democratic sunt pilonii pe care se întemeiază dezvoltarea locală. Crearea unei platforme pentru dezvoltare strategică are sens în contextul adoptării unei politici de totală deschidere și dialog instituționalizat între toți actorii interesați - autoriăți, investitori, think tankuri, bănci, antreprenori privați, instituții financiare internaționale, presă, companii furnizoare de tehnologie, studenți și membri ai corpului academic.

Despre aceste teme s-a discutat intens în perioada 20-21 iunie în cadrul Conferinței ”SMART CITIES & MARKETPLACES”, desfășurată la Chișinău sub egida Newsweek, cu concursul deplin al IDIS, FNTM și AIR, sprijinită de Programul Green Cities (UNDP), Orange, ZEL Bălți, având drept partener principal BC ”Moldova Agroindbank” SA. Conferința și-a organizat dezbaterile în jurul a 2 piloni: primul -  promovarea ecosistemului antreprenorial și a instrumentelor de dezvoltare a businessului, și al doilea – ecosistemul dezvoltării urbane ilustrat printr-o serie de experiențe unicale ale orașelor inteligente (Smart Cities). În debutul conferinței din 20 iunie, directorul IDIS Viitorul Igor Munteanu a vorbit despre importanța creării unor transfere de concepte și instrumente de schimbare accelerată a guvenării locale în Municipiul Chișinău – un fel de ”navă amiral” al guvernării locale din RM, folosind soluții inteligente și sisteme inovatoare puse la dispoziție de experiența orașelelor inteligente (”Smart cities”) din România și alte țări relevante.

Municipiul Chișinău poate da o nouă respirație proiectelor sale de dezvoltare dacă va reuși să se adapteze la conceptele moderne de planificare urbană și post-urbană, creând formate interactive în raport cu actorii societății civile, business, asociații de profesioniști în urbanism, tehnologii digitale și fonduri financiare interesate în proiecte inovatoare. Ca orice sistem complex, Chișinăul are nevoie de un efort continuu de inginerie și planificare urbană. Grație ponderii sale în economia națională și anvergura sa metropolitană, Chișinăul are un rol esențial în adoptarea și aplicarea de inovații urbane. Pe parcursul conferinței SMART CITIES & MARKETPLACES, organizatorii au inițiat cu statut experimental mai multe panele de prezentări și dezbateri a unor proiecte în căutarea finanțării. O participare activă au avut un grup de start-up-uri asociate Comunității Tekwill, dar și alte sectoare (eco-turism, consultanță în business, telecomunicații), care au susținut proiecte deosebit de interesante în domeniul mobilității, economiei, mediului ambiant, guvernării digitale și proiectării de locuințe inteligente.

Dl Ghenadie Cernei, Director Servicii Electronice, șef al Departamentului Canale Alternative al BC“Moldova Agroindbank” SA, a menţionat că sarcina instituției bancare este să contribuie la dezvoltarea afacerilor cu ajutorul tehnologiilor. Eforturile depuse până în prezent de MAIB pentru dezvoltarea şi implementarea soluţiilor tehnologice de ultimă generaţie vor fi şi în continuare consolidate, oferind servicii digitale complexe, ce vor ajuta consumatorii să-şi gestioneze eficient resursele financiare şi timpul.

La rândul său, Directorul General al Wineries Purcari, Dl John Maximciuc, a trecut în revistă evoluția de succes a vinăriei ”Purcari”, evidențiind modul în care aceasta și-a stabilit scopuri de a se lansa pe piețele externe, reușind să obțină o intrare spectaculoasă pe piața de capital din România. Domnia sa a menționat că Purcari a scos la vânzare la bursă 49% din acțiunile sale. ”Listarea Grupului Purcari la bursă înscrie o filă de istorie, fiind prima companie din Moldova care se listează public la Bucureşti. Este o moştenire demnă de un brand iconic, care a încântat iubitorii de vin din 1827 şi care a câştigat prin merit poziţia de lider în România şi Moldova, concomitent cu extinderea prezenţei la nivel global. Rămânem un investitor activ. IPO-ul este o oportunitate pentru Horizon Capital de a monetiza o parte din această investiţie, spre încântarea investitorilor fondului nostru, menţinând în acelaşi timp o participaţie importantă în companie, pentru a profita de creşterea viitoare”.

O prezență activă a fost și Dl Marin Ciobanu, administratorul principal al Zonei Economice Libere (ZEL Bălți) care a menționat experiența sa de succes în atragerea unor investiții substanțiale în domeniul industriei auto. În opinia sa, ”R.Moldova poate fi atractivă și are niște atu-uri care prin foarte bine în condițiile competiției internaționale. Astfel, facilitățile fiscale oferite de stat sunt un argument puternic care determină investitorii să aleagă ZEL pentru investițiile lor, însă acestea nu reprezintă singurul și nici cel mai important instrumente prin care se fac atractive zonele economice libere”.

În cea de a doua zi a conferinței, Marius Bostan, Fondator al Fundației Tinerilor Manageri (FNTM) din Romania, și un neobosit promotor al conceptului de ”orașe inteligente”, a declarat că România este direct interesată de succesele guvernării municipale la Chișinău și că cel mai scurt timp este adoptarea modelului de Smart Cities-România. Mai multe orașe mari din România își manifestă deplina disponibilitate de a contribui la acest schimb de experiență, Conferința SMART CITIES & MARKETPLACES fiind, de fapt, o invitație la cooperare și proiecte comune. Cea mai bună reușită a conferinței ar fi, în opinia sa, ”constituirea unui eveniment multi-anual de orașe inteligente, care să asigure dinamism și teme relevante la care să fie identificate soluții și finanțări pentru implementarea acestora”.

Alexandra Sidorenco, Şef al Direcţiei Parteneriate şi Vânzări Electronice a BC „Moldova Agroindbank” SA,  a făcut o prezentare elocventă a câtorva instrumente bancare legate de dezvoltarea serviciilor urbane. „Republica Moldova este cea mai puțin urbanizată țară din Europa, în care 55% din populație locuiește în mediul rural. Dar până în anul 2030, Chișinăul va găzdui 60% din populația urbană totală din țară. Acest lucru va exercita o presiune asupra infrastructurii și a serviciilor orașului.  Moldova Agroindbank ţine în vizor toate aceste aspecte şi le ia în considerare la elaborarea unor noi produse şi servicii bancare ajustate la noile circumstanţe, care vor ajuta la depăşirea provocărilor viitoare.”

Andrei Preșcă, Director B2B, Orange Moldova a declarat în cadrul evenimentului că Orange Moldova combină puterea unui operator și expertiza unei companii de servicii digitale specializate pentru a asigura proiectarea, dezvoltarea şi implementarea cu succes a proiectelor Smart Cities. Acesta a prezentat și un proiect de iluminat stradal de la Hâncești, care contribuie la reducerea energiei consumate si scăderea costului de mentenanță, gestiunea automatizata de la distanță și compatibilitatea și adaptabilitatea cu rețelele de iluminat existente.

Arihitectul Andrei Vatamaniuc a prezentat mai multe proiecte de amenajare a orașului Chișinău. El a propus transformarea în stradă pietonală a străzii Veronica Micle, dar și amenajarea infrastructurii pentru bicicliștii. Totodată, Veaceslaav Caburgan, managerul General, CODIFAN și al comunității Tekwill a ținut să precizeze importanța domeniului IT în amenajarea orașului Chișinău cu implicarea tinerilor și a celor care sunt interesați de schimbarea imaginii capitalei.

Conferința SMART Cities & Marketplaces a fost lansată. Peste 200 de entități publice și private și-au manifestat susținerea acestei platforme integrate de promovare a antreprenoriatului activ. Dezvoltarea urbană și consolidarea mediului de afaceri liber și inovator vor fi direcțiile centrale ale viitoarei ediții, care va avea loc în toamnă, într-un format extins, cu sprijinul actorilor relevanți din bănci, asociații de business, camere de comerț, companii private și autorități publice, presă și think tankuri interesate de accelerearea schimbărilor calitative în Republica Moldova. Data la care va avea loc Conferința SMART CITIES & MARKETPLACES – II va fi anunțată în curând pe mai multe surse on-line, inclusiv - https://www.facebook.com/smartcities2018/.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Partener general:

Parteneri:

Soluțiile tehnologice dedicate rezolvării  problemelor cu care se confruntă orașele contemporane (trafic, aglomerație, poluare, etc.) au fost unite de mediile științifice și instituțiile comunității  europene sub umbrela conceptului de Smart City organizat la Chișinău de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Moldova Agroindbank.

Moldova Agroindbank este parte a noțiunii de Smart City, care cuprinde procesele, schimbările complexe (de infrastructură, instruire, mentalități) necesare pentru creșterea calității vieții în regim de eficientizare a consumului de resurse. Metodele de implementare a schimbărilor și mijloacele tehnologice aferente acestora  sunt  parte a  noțiunii de oraș inteligent.

Una din sarcinile Moldova Agroindbank este să contribuie la dezvoltarea afacerilor cu ajutorul tehnologiilor. MAIB este pentru un oraș tehnologizat, dedicat îmbunătățirii serviciilor publice, creșterii nivelului de confort al cetățenilor din localitățile urbane și rurale, eficientizării consumului de resurse și reducerii cheltuielilor pe termen mediu și lung.

Liderul sistemului bancar îşi canalizează eforturile pentru a asigura beneficiarilor cele mai inovative soluţii financiar-bancare, care să le permită să-şi gestioneze eficient timpul, să-şi optimizeze resursele financiare şi să-şi sporească confortul deservirii. 

În acest sens, Moldova Agroindbank promovează plăţile fără numerar prin intermediul cardurilor bancare – un mecanism eficient de consolidare a transparenţei în sectorul financiar.  Iar pentru comoditatea clienţilor, MAIB asigură accesul la cel mai performant sistem de deservire bancară la distanţă – Internet Baning, dezvoltând în acelaşi timp un şir de servicii online menite să asigure transferul mijloacelor financiare rapid şi simplu (T2C, P2P), să simplifice activitatea online a persoanelor juridice (EASI Banking), etc.

 La capitolul planuri, MAIB, fiind o instituţie înalt tehnologizată, îşi propune să dezvolte şi să aplice o serie de soluţii digitalizate necesare pentru dezvoltarea unei comunităţi inteligente.

IDIS Viitorul alături de Moldova Agroindbank și-au propus în cadrul conferinței din 20-21 iunie să evidențieze modul în care tehnologia și inovarea vor permite apariția orașelor inteligente de mâine.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii 131 din 03.07.2015, privind achizițiile publice, care urmează a fi prezentat la 20.06.2018 în ședința Guvernului spre aprobare, vizează, în mare parte, ajustarea Legii 131 la cerințele noului cadru legislativ al UE, și anume, Directiva 2014/24/UE din 26 februarie 2014.

În mare, modificările propuse sunt conforme cu bunele practici internaționale și transpun eficient recomandările Directivei 24. Proiectul conține o serie de îmbunătățiri, inclusiv referitoare la transparență și evitarea conflictului de interese.

Totuși, sugerăm includerea unei clauze adiționale, care a fost sugerată în repetate rînduri de către societatea civilă, și anume:

Articolul 43, să fie completat cu paragraful (3), care să prevadă următoarele:

”Dosarul achiziției publice este un document public, și poate fi oferit, la solicitare, oricărei persoane interesate, după finalizarea procedurii de achiziție. Limitarea accesului la dosarul achiziției publice poate avea loc doar în baza legislației privind secretul de stat sau a celei privind secretul comercial.”

Această prevedere va asigura un maxim de transparență achizițiilor publice, mai mult decît atît, este în concordanță deplină cu inițiativa de lansare a Mtender, platformă electronică a achizițiilor, unde toată informația despre procedurile de achiziții va fi disponibilă tuturor părților interesate.

Semnatari:

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul"

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)

Centrul de Investigații Jurnalistice

Asociatia Comunitatea "WatchDog.MD"

A.O."Asociatia pentru drepturile omului Lex XXI"

Centrul Analitic Independent Expert Grup

Transparency International Moldova

La inițiativa IDIS, Chișinău poate deveni primul oraș care va găzdui inițiativele de modernizare accelerată a orașelor după modelul SMART CITIES (România), conceput ca o platformă interactivă de cooperare între sectorul privat, companiile din sectorul tehnologic, bănci, și alți actori, interesați să re-așeze municipiul pe fundamentele unui oraș modern. Inițiativele vor fi lansate pe 20-21 iunie, în cadrul Conferinței ”SMART CITIES&MARKETPLACES”, la care și-au dat concursul să participe un desant important de companii din sectorul IT, dezvoltatori de infrastructură, fonduri de investiții, incubatoare de afaceri, think tankuri.

Oreșele moderne sunt de neconceput fără un dialog continuu și credibil cu mediul de afaceri, cu sectorul tehnologiilor informaționale și cetățenii activi. Orașele moderne se dezvoltă ca sisteme complexe de conviețuire și dezvoltare, astfel încât proiectele de investiții și marketingul inteligent al ideilor așează la aceiași masă decidenți ai sectorului public și sectorul privat. Oreșele inovatoare (Smart Cities) reprezintă orașe curate, bine administrate, în care cetățenii au acces la servicii calitative. Noile tehnologii nu sunt un lux, ci un standard de competență, menținut în serviciul populației, care face existența administrației publice rațională și supusă controlului public.

Stefan Liller, reprezentant permanent adjunct PNUD crede că acum este cel mai potrivit moment să accentuăm importanța dezvoltării urbane durabile și incluzive, într-un moment în care Republica Moldova avansează în alinierea cadrului său de politici, în special a Strategiei Naționale de Dezvoltare 2030 la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD).

Orașele sunt forțe motrice în realizarea multor ODD-uri, în special a ODD-ului 11 - Orașe și comunități durabile, ODD-ului 1 - Fără sărăcie, ODD-ului 7 – Energie accesibilă și curată, ODD-ului 8 - Muncă decentă și creștere economică și ODD 13 – Acțiune asupra climei.

”Împreună cu partenerii noștri, am lansat recent proiectul Green City. Prin această inițiativă PNUD urmărește să contribuie la crearea unei platforme participative inovatoare și ample, pentru a susține planificarea urbană ecologică durabilă, ajustată la aspirațiile oamenilor de a avea un mediu mai curat, o economie verde și o guvernare inteligentă”, a mai spus Liller.

Potrivit lui, proiectul oferă oportunitatea de a testa ideea că orașele reprezintă niște laboratoare ideale pentru schimbări de transformare urbană, unde autoritățile locale pot facilita cooperarea, pentru a experimenta instrumente noi și parteneriate între diferiți actori, pentru o replicare și extindere ulterioară.

Un grup de primari de orașe Smart Cities participă în cadrul acestei primei Conferințe de dezvoltare urbană, oferindu-și tot sprijinul necesar pentru ca Municipiul Chișinău să înceapă a face primii pași de recuperare urbană și dezvoltare economică. Evenimentul coincide cu intrarea în exercițiul funției a noului primar. Totodată, conferința SMART CITIES&MARKETPLACES va găzdui prezentarea publică a primelor numere Newsweek, publicație care apare în ediție specială pentru România și Republica Moldova. Organizatorii vor lansa o platformă de interacțiune între Primăria Chișinău și o serie de parteneri naționali și regionali, care includ: Green Cities (Moldova), Agenda Națională de Business 2.0, Fundația Națională a Tinerilor Manageri (România), Smart Cities (România), IDIS.

Evenimentul este realizat cu sportul partenerului general Moldova Agroindbank și cu susținerea PNUD Moldova, Orange Moldova și ZEL Bălți.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Partener general:

Parteneri:

IDIS Viitorul, în parteneriat cu Moldova Agroindbank organizează în premieră în Republica Moldova conferința ”SMART CITIES & MARKETPLACES”, dedicată ecosistemului, investițiilor private și Marketingului Inteligent.

Astfel, MAIB este pentru dezvoltarea urbană sustenabilă, care este de neimaginat fără un mediu antreprenorial eficient și inovator. Dezvoltarea urbană este în primul rând ecosistemului investițiilor private și marketingului inteligent și va implica un grup numeros de fonduri private de investiții, business angels, bănci, incubatoare de afaceri și antreprenori de succes.

Urbanizarea rapidă a orașelor prezintă provocări de infrastructură pentru guvern și municipalități. Pe măsură ce orașele cresc și își extind serviciile, administrarea și guvernarea devin din ce în ce mai complexe. Astfel, este necesară transformarea orașelor pentru a aborda provocările sociale, economice, de inginerie și de mediu.

Piața orașelor inteligente este în creştere exponențială. Această cerere deschide o piață segmentată pentru orașe inteligente. Orașele inteligente reprezintă un nou stil de oraș care oferă creștere durabilă și care este conceput pentru a încuraja activitățile economice sănătoase, care reduc impactul asupra mediului, îmbunătățesc calitatea vieții locuitorilor.

IDIS Viitorul alături de Moldova Agroindbank și-au propus să evidențieze modul în care tehnologia și inovarea vor permite apariția orașelor inteligente de mâine.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) sunt instituțiile care domină detașat în cea ce privește controalele agenților economici. Încheie clasamentul Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Acestor trei instituții le revine peste 75% din totalul controalelor operate, potrivit concluziilor studiului ”Impactul controalelor asupra activității agenților economici”.

Concluziile acestui studiu se bazează pe interviurile aprofundate realizate cu conducătorii a 35 de companii, din diverse regiuni ale țării, diferite domenii de activitate, diverse forme juridice de organizare și diferite mărimi ale companiilor.

Studiul arată că doar 15% din companii nu au avut controale inopinate în ultimii trei ani. Majoritatea companiilor au avut unu, două controale inopinate în ultimii trei ani. Totodată, circa 20% dintre companii afirmă că au avut mai mult de cinci controale inopinate în ultimii trei ani. În 60% dintre cazuri acest control a durat o singură zi. În 30% dintre cazuri controlul a durat 2-5 zile. În alte 10% de cazuri controlul inopinat a durat 10-20 de zile.

Majoritatea companiilor au declarat că inspectorii nu au solicitat documente care nu țin de competența lor. Totuși, 15% dintre ei au declarat că au avut astfel de solicitări în majoritatea cazurilor fiind vorba de SFS sau ISM.

Aproape 40% dintre companii afirmă că în ultimii 3 ani le-au fost aplicate careva sancțiuni, iar altele 20% că în această perioadă le-au fost aplicate prescripții. Jumătate dintre companii care au primit sancțiuni au spus că este vorba de o singură sancțiune, restul spun că au primit 2-3 sancțiuni.

Pentru soluționarea problemei verificărilor instituțiilor de stat, oamenii de afaceri recomandă: evitarea controalelor inutile, evitarea atitudinii preconcepute, accentul pe prevenție nu pe sancțiune, transparența organelor de control, reducerea presiunii administrative inutile, instruirea continuă a inspectorilor și perfecționarea cadrului legislativ.

Concluziile acestui studiu se bazează pe interviurile aprofundate realizate cu conducătorii a 35 de companii, din diverse regiuni ale țării, diferite domenii de activitate, diverse forme juridice de organizare și diferite mărimi ale companiilor.

Raportul poate fi vizualizat aici.

Publicația a fost realizată cu suportul Centru International Pentru Antreprenoriat  (CIPE).

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Din anul 2013, principiile și procedurile de organizare și efectuare a controlului de stat asupra companiilor au fost unificate într-un singur act legislativ, obligatoriu pentru toate autoritățile / instituțiile publice. Însă oamenii de afaceri notează multiple probleme și abuzuri în procesul de desfășurare a controalelor de stat asupra activității de întreprinzător. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan.

Companiile din Republica Moldova percep controalele cu scopul de sancționare, iar prin frecvența și modul de desfășurare, verificările creează obstacole în activitatea businessului. 45,4% din agenții economici sunt de părere că verificările instituțiilor de stat generează corupția. Numărul oamenilor de afaceri care au avut parte de controale în ultimii 3 ani de zile este foarte mare - aproape 80% din cei intervievați de IDIS ”Viitorul”. Circa 1/3 din aceste companii controlate au spus că în ultimii 3 ani au avut peste 10 controale.

”Cifrele sunt alarmante în contextul în care în perioada 01 aprilie – 30 septembrie 2016 a fost instituit moratoriul asupra controalelor de stat planificate sau inopinate. Au fost admise doar unele verificări, precum cele în situații excepționale, cele din domeniul supravegherii de stat a sănătății publice, domeniul respectării normelor antiincendiare,”, a spus Viorel Pârvan.

Marea majoritate a controalelor au fost controale inopinate. Unele companii au avut mai mult de cinci controale inopinate în ultimii trei ani.

Aceste tipuri de verificări din start sunt considerate cu ”riscuri” pentru mediul de afaceri, întrucât sunt inițiate în rezultatul unei petiții (pot fi chiar și a concurenților de afaceri sau altor persoane neoneste), de multe ori nu sunt argumentate temeinic și nu necesită notificarea în prealabil a agentului economic.

Doar 15% din companii au afirmat că au contestat procesul - verbal de control. Majoritate din oamenii de afaceri afirmă că nu are sens să contești actul emis de organul care a realizat controlul. În cazul în care actul de verificare și constatările sunt neîntemeiate, agentul economic preferă să nu lupte pe căi legale și să demonstreze ilegalitatea actului. El consideră oportun și mai puțin costisitor (bani, timp, personal, moral) să recurgă la mijloace neoficiale de ”soluționare” a cazului.

Pentru soluționarea problemei, Viorel Pârvan recomandă: 1. fortificarea caracterul consultativ și preventiv al controlului, prin elaborarea unei legi potrivit căreia prima vizită de control efectuată de autoritățile publice să fie una informativă. 2. controalele inopinate efectuate de Inspectoratul de Stat al Muncii și Agenția Națională pentru Siguranță Alimentelor trebuie să fie supravegheate cu atenție de către Cancelaria de Stat și în cazul depistării presupuselor abuzuri, ilegalități sau încălcări trebuie să fie sesizate organele abilitate. 3. II. Controlul efectuat de către Serviciul Fiscal de Stat trebuie să fie supus principiilor fundamentale, normelor și cerințelor generale.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Companiile din Republica Moldova joacă un rol important în combaterea corupției, creșterii economice și îmbunătățirii climatului de afaceri. Deși, adesea, businessul este perceput ca participant la corupție, marea majoritate a întreprinderilor sunt în primul rând victimele fenomenului. Este mesajul conferinței, „Rolul businessului în îmbunătățirea guvernării și climatului de investiții”. Evenimentului a fost organizat cu suportul Centru International Pentru Antreprenoriat  (CIPE) și IDIS ”Viitorul” cu susținerea financiară BERD.

La deschiderea evenimentului, Natalia Oțel-Belan, Director Regional Adjunct, Eurasia și Asia de Sud, Centrul Internațional pentru Antreprenoriat Privat (CIPE) a declarat că businessul trebuie să continue să fie un jucător activ în îmbunătățirea situației economice din Republica Moldova. Rolul lui este nu doar să-și mențină afacerea și să o crească, să lupte zi de zi cu toate riscurile cu care se confruntă, ci să și determine schimbările prin acțiunile pe care le întreprinde. Rolul lui este să consolideze această poziție a businessului, să comunice, să creeze acest canal și să determine aceste schimbări.

”Businessul joacă un rol important în dezvoltarea țării, iar în ultima perioadă sunt atestate progrese pentru îmbunătățirea climatului de afaceri. Vorbim aici de venirea Băncii Transilvania în Republica Moldova. Totodată, BERD este cel mai mare investitor din R. Moldova. Banca a început să activeze în ţară după proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991. De atunci, banca a susţinut economia cu investiţii în valoare de 1,2 miliarde de euro prin intermediul a 120 de proiecte în domeniul financiar, agricol, energetic, infrastructură şi producţie. În 2017, investiţiile BERD în Moldova au atins un nivel record de 130 de milioane de euro”, a afirmat Angela Sax, şefa reprezentanţei Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Moldova.

Participanții la eveniment au spus că mediul de afaceri din Republica Moldova trebuie să realizeze că de fapt puterea de decizie le aparține. Această putere este în efort comun. Un întreprinzător singur nu poate să schimbe situația, nu poate să schimbe legislația sau să îmbunătățească mediul de afaceri. Dar dacă oamenii de afaceri își consolidează eforturile pentru a schimba lucrurile, atunci ei pot să obțină mult mai multe rezultate – prin advocacy.

Dumitru Albulesa, administrator AITA susține că oamenii de afaceri din Republica Moldova se confruntă cu foarte multe probleme, iar o parte dintre ei sunt necompetitivi cu businessul din străinătate. „De exemplu costurile pentru transportatorii auto sunt foarte mari. Obținerea autorizației de transport în Republica Moldova costă peste 20 de euro, în timp ce în străinătate – 2 euro. Or, acest lucru generează exodul transportatorilor. Deși autoritățile cunosc problemele oamenilor de afaceri, soluționarea problemelor se face foarte lent sau chiar deloc”.

În concluzie, participanții la conferință au recomandat autorităților să fie mai deschise la doleanțele businessului, iar măsurile pe care le întreprind să răspundă la necesitățile societății în primul rând.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Republica Moldova este o țară veșnic în tranziție cu o economie fragilă, care a înregistrat urcușuri și coborâșuri. În spațiul rural au existat oportunități de afaceri, care ar fi favorizat salturi și mai mari, dar acestea nu sunt sesizate de către populația Republicii Moldova. O soluție este crearea grupurilor de acțiune locală, care prin eforturi comune ale mai multor localități creează oportunități de dezvoltare. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

În localitățile rurale există progrese, dar nu în maniera în care să contribuie la bunăstarea cetățenilor. Climatul de afaceri șchiopătează, iar businessul preferă Chișinăul și localitățile urbane dezvoltate. Or, UE oferă Republicii Moldova experiența sa de creare a grupurilor de acțiune locală, care contribuie la dezvoltarea comunităților prin atragerea finanțărilor și a businessului străin. ”Grupurile de Inițiativă Locală” (GAL 10 – 100 mii persoane), este un model cu succes implementat de statele comunitare”, a spus Viorel Chivriga.

IDIS Viitorul în cadrul unui program împreună cu partenerii estonieni și locali, și cu suportul Ministerului de Externe din Estonia au creat două GAL-uri, unul la Ungheni și altul la Ștefan-Vodă.

”Ambele Grupuri de Acțiune Locală reprezintă vaste teritorii situate în zone deosebit de pitorești, străbătute de importante drumuri naționale, în apropierea unor vămi internaționale cunoscute, care se confruntă însă cu acute probleme legate de subfinanțare a infrastructurii de drumuri și tehnologii învechite de producție agricolă, indicatori social-economici în degradare, numeroase inegalități care stimulează depopularea rapidă a localităților, accesul limitat la servicii, de educație restrânse, investiții insuficiente în educație, competitivitate”, a afirmat directorul de programe.

Cele două GAL își propun să promoveze obiectivul atragerii de resurse publice și private, experiență, expertiză, tehnologii în reanimarea economiei locale, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea unei game mai largi de servicii publice de calitate, promovarea exporturilor locale, valorificarea potențialului și caracteristicilor identitare ale arealelor în serviciul comunităților și a dezvoltării durabile (dezvoltarea turismului rural, recreativ, religios, nostalgic, sportiv, promovarea mărcilor comerciale și a brandurilor locale, meșteșugurilor și obiceiurilor localnice, promovarea regiunilor pe plan național și internațional).

”Experiența constituirii Subregiunii ”Cula” vorbește clar despre necesitatea unor noi instrumente de politici spațiale de revitalizare a zonelor defavorizate sub aspect economic și social – parte din Strategia Națională de Dezvoltare Regională. Subregiunile ”Cula” și “Lunca Nistrului dispun de un potențial excelent de producere și comercializare a produselor agroalimentare ecologice și organice tradiționale, fiind poziționate în apropierea unor piețe de proximitate, magistrale rutiere și de cale ferată centrale esențiale pentru economia națională.”

În concluzie, Viorel Chivriga a menționat că înființarea GAL are drept scop cooperarea comnunităților rurale și conectarea acestora la rețelele naționale și internaționale, iar acest lucru va genera transfer de experiență și know-how.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS „Viitorul”, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 06017396.