Companiile din regiunea stângă a Nistrului exportă 40% din mărfuri și produse în statele din UE, iar pretinsele autorități de la Tiraspol sunt dispuse să prelungească Acordul de Liber Schimb și anul viitor, dar Chișinăul trebuie să insiste pe respectarea angajamentelor asumate de către Tiraspol. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

„În ultimi ani economia regiunii transnistrene a trecut cunoaște un regres profund. Din anul 2014, principalii indicatorii macroeconomici s-au înrăutățit. Produsul Regional Brut a scăzut cu 7,5%, producția industrială cu 20%, exporturile cu 26%, importurile cu 47%, iar capacitatea pieței de consum cu 21%. Veniturile populației au scăzut cu 33%. Totodată, veniturile bugetului consolidat al regiunii au acoperit doar 60% din necesarul de cheltuieli.

„Regresul economiei regiunii transnistrene se explică prin faptul că, structural, economia din stânga Nistrului s-a modernizat puțin, ea rămânând, în esență, una de tip sovietică. Totodată, acolo există monopolul companiei Sheriff, care dictează regulile de joc pentru toate entitățile economice”, a spus Tăbârță.

Potrivit lui, cauza care a generat recesiunea economică în regiune este de natură geopolitică. Este vorba de criza ucraineană, ca urmare anexării Crimeii și invaziei Federației Ruse în Donbass. Acest lucru a schimbat optica Kievului, care până în 2014 tolera acțiunile autorităților neconstituționale de la Tiraspol, în a privi și aborda situația lucrurilor din regiune. Drept urmare, Kievul a stopat drastic contrabanda transnistreană din regiunea Odessa, care era o sursă de venit pentru elitele regionale. Portul din Iliciovsk – un nod al contrabandei transnistrene spre restul lumii – a fost închis comerțului ilicit, ceea ce a cauzat regiunii transnistrene prejudicii economice semnificative. În retorica Tiraspolului, vinovat de situația economică dificilă a regiunii se face Ucraina, care a impus blocada economică în stânga Nistrului, iar Chișinăul care pune piedici relațiilor economice ale regiunii cu restul lumii.

„În a doua jumătate a anului 2017 se observă o ușoară ameliorare a situației economice din regiune. În lunile ianuarie-octombrie ale lui 2017, volumul producției industriale s-a cifrat la 601,7 milioane USD, ce reprezintă o ușoară creștere față de perioada similară a anului precedent, când producția industrială s-a cifrat la 595,1 milioane USD. Creșterea producției industriale se explică prin reluarea activității de lucru în regim normal, din luna aprilie, a Uzinei Metalurgice de la Râbnița. Un rol important în economia regiunii din stânga Nistrului îl ocupă producția de energie electrică. În lunile aprilie-mai a fost sistată livrarea de energie electrică către malul drept, ceea ce a provocat pagube economice semnificative regiunii transnistrene. În acea perioadă Chișinăul a importat curent electric din Ucraina, însă ulterior s-a revenit la vechiul furnizor, Centrala Electrică de la Cuciurgan”, a precizat Tăbârță.

În ceea ce privește exporturile, acestea s-au majorat cu 17,3% față de perioada similară a anului 2016, în primele 10 luni ale anului 2017 ele fiind în sumă de 515,9 milioane USD, iar importurile au crescut până la 809,1 milioane USD, cu 69,2 milioane USD mai mult. Cele mai multe livrări de mărfuri și produse regiunea din stânga Nistrului le-a făcut spre pe malul drept al Nistrului, după care urmează Ucraina și România. Importurile sunt dominate de Federația Rusă, Ucraina și malul drept al Nistrului.

Expertul IDIS „Viitorul” atrage atenția asupra unui detaliu important în comerțul regiunii transnistrene. Este vorba de Acordul de Liber Schimb, care contrar scenariilor apocaliptice, livrate pe filiera geopolitică, că regiunea va fi invadată de mărfuri din UE, s-a dovedit a fi în beneficiul Tiraspolului care își livrează mărfurile și produsele în UE fără taxe și accize, iar acest lucru a salvat o parte din agenții economici. În același timp, expertul scoate în evidență că nu există un mecanism oficial de monitorizare, cunoscut opiniei publice, a aplicabilității Acordului de Liber Schimb în regiunea transnistreană.

În concluzie, Ion Tăbârță a menționat că Chișinăul trebuie să insiste pe respectarea angajamentelor asumate de către Tiraspol la semnarea Acordului de Liber Schimb. Asta presupune că Chișinăul să primească un acces mai mare de a influența economia regiunii transnistrene. În așa mod, ulterior, regiunea transnistreană poate fi pusă într-o dependență economică pozitivă față de malul drept. Astfel, creându-se condițiile apropierii social-economice,  iar apoi și politice, a malului stâng al Nistrului față de cel drept.  

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS „Viitorul”, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Economia urmează să înregistreze un avans de 3,5% în anul 2017 ca urmare impulsionării consumului populației pe fundalul majorării remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate. Prognozele creșterii economice pentru anul viitor rămân neschimbate - 3,5%. Sunt estimările făcute de economiștii IDIS Viitorul în cadrul lansării Economic Outlook ”2018 – anul reformelor sau al stagnării”.

”În 2017, dialogul RM cu UE a fost unul discontinuu și lipsit de progrese, iar contradicțiile majore pe subiecte de politică internă, injustiție, inegalități sociale și politice, a cauzat dezacorduri serioase. Sistemul electoral mixt adoptat în 2017 nu rezolvă riscul manipulării viitoarelor alegeri parlamentare prin campanii excesiv de scumpe, prohibitive pentru opoziție, și frontiere trasate discreționar. Recuperarea credibilității politice cu UE este o miză imposibilă de atins dacă coaliția de guvernare nu-și va potrivi ceasul după normele și cerințele Agendei de Asociere. Guvernul RM nu va putea debloca asistența financiară a UE fără a da răspunsuri satisfăcătoare la reformele blocate în: sistemul bancar, anticorupție și justiție, sectorul energetic, starea de fapt a instituțiilor din justiție, oligarhizarea alegerilor”, a explicat directorul IDIS, Igor Munteanu.

În ceea ce privește sistemul bancar, economistul Veaceslav Ioniță a spus că băncile care se află sub supravegherea specială a BNM (MICB, MAIB şi Victoriabank) reprezintă la moment fundamentul sistemului bancar al Republicii Moldova, aceste bănci deţinând cca 63% din totalul activelor din sistemul bancar. După introducerea procedurilor speciale, timp de aproape un an ponderea activelor acestora s-a redus nesemnificativ de la 66,2% în iunie 2016 până la 64,7% în iulie 2017. Or, aceasta dețin și doua treimi din totalul creditelor neperformante.

”Anul curent pentru agricultură și dezvoltarea rurală este marcat prin rezultate pozitive obținute de agricultori în sectorul vegetal, regresul minor înregistrat în sectorul animalier, creșterea exporturilor de produse agricole și agroalimentare în UE și CSI. Pe lângă rezultatele relativ bune înregistrate la finanțarea agriculturii sunt semnale clare, că unele măsuri nu dau rezultatele așteptate. Numai 120 de producători agricoli și-au asigurat culturile agricole și animalele. Ca suprafață asigurată s-au înregistrat circa 5800 ha (diverse culturi) din cele peste 1,6 milioane ha de teren arabil și circa 2000 capete de animale. La fel, nu a fost nici un dosar la măsura legată de promovarea producției pe piețele de desfacere (măsura 1.9), și doar 2 cereri la măsura privind stimularea consolidării terenurilor agricole”, a precizat Viorel Chivriga, directorul de programe IDIS Viitorul.

La capitolul industrie, economistul, Ion Tornea susține că ponderea IMM în numărul total de întreprinderi din RM a rămas constant peste 97% în ultimii ani. Cu toate acestea, contribuția acestora la ocuparea forței de muncă și cifra de afaceri totală a scăzut: 55% în 2015 față de 59% în 2010 la ocuparea forței de muncă, şi 31% în 2015 comparativ cu 37% în 2010 la cifra de afaceri. Faptul că ponderea IMM în totalul ocupării și cifrei de afaceri este în scădere, pe când  numărul lor a rămas relativ constant sau a crescut chiar, este un indicator al deteriorării mediului operațional pentru IMM.

”Moldova ar putea înregistra urmare a implementării DCFTA o creştere economică de peste 5% pe termen lung. Astfel, prognozăm că importurile vor creşte cu 20% în 2017 și cu 18% în 2018, iar exporturile cu 18% în 2017 și cu 15% în 2018. Actualmente, peste 60% din exporturile moldoveneşti sunt orientate spre piaţa europeană. Astfel, reiese că avem întreprinderi competitive”, este de părere economistul Iurie Gotișan.

O problemă pentru economia Republicii Moldova constatată de către experta în politici sociale, Viorica Antonov este nivelul ridicat de locuri de muncă informale, în special în agricultură (51,5%) și comerț (16,6%) indică faptul că este necesară deblocarea potențialului anumitor segmente de ocupare care să permită locuri de muncă flexibile și reduse cu jumătate de normă în special în mediile rurale, inclusiv create cu suportul programelor investiționale sau a granturilor pentru dezvoltare. De asemenea, se observă creșterea numărului tinerilor (15-29 ani) care nu sunt angajați și nici antrenați la studii, 56,8% din numărul total de tineri inactivi în 2016, ceea a constituie cu 27,5% mai mult față de anul 2015.

La finalul prezentării, Ion Tăbârță s-a referit la economia regiunii din stânga Nistrului, care potrivit lui, în ultimii ani s-a confruntat cu o criză economică fără precedent. În semestrul II al anului 2017 se observă o ușoară ameliorare a economiei regiunii transnistrene. Se atestă o dinamică pozitivă a industriei regiunii și a rulajului comerțului exterior. Cu toate acestea, vulnerabilitatea economiei regiune la șocurile externe este extrem de ridicată. Exporturile regiunii sunt dominate de câteva categorii de mărfuri și sunt limitate geografic. Economia transnistreană este concentrată în câteva ramuri industriale, ceea ce expune regiunea la un risc foarte mare.

Publicația poate fi descărcată aici.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Piața din vest este crucială pentru comerțul moldovenesc în condițiile în care aduce schimbări calitative și asigură stabilitate pentru businessul moldovenesc la livrarea mărfurilor și produselor. În comerțul internațional al republicii Moldova au apărut semnale bune comparativ cu anii precedenți când se atesta o stagnare sau o schimbare puțin vizibilă. Este opinia exprimată la emisiunea ”15 minute de realism economic” de către directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Toate restricțiile instituite de Federația Rusă din 2013 încoace au influențat activitatea businessului și a acumulărilor la buget. Astfel, după semnarea Acordului de Liber Schimb au început să apară rezultate privind  diversificarea exporturilor și a importurilor spre alte piețe sau din alte piețe.

”În 2017, nivelul exporturilor arată că se poate de livrat mărfuri și produse în state din UE, și nu numai, doar în CSI. O creștere anuală de 17% a livrărilor de mărfuri și produse în UE creează un tablou favorabil pentru businessul moldovenesc. La importuri a fost înregistrată o creștere de  20%. Un rezultat remarcabil ca urmare a eficienței Serviciului Vamal”, a explicat Chivriga.

Referindu-se la Acordul de Liber Schimb cu Turcia, care a intrat în vigoare în anul 2016, directorul de programe a spus că unele voci afirmau că va fi o avalanșă a mărfurilor și produselor din Turcia, dar creșterea a fost de doar 10% în timp ce exporturile s-au majorat cu 1,6 ori în 2017 față de 2016. Observăm doar beneficii de pe seama liberalizării comerțului.

În același timp, România a devenit partenerul comercial cu cea mai mare pondere în comerțul moldovenesc și a devansat Rusia, cu mult, care acum câțiva ani era principalul partener comercial. În urma României sunt Italia și Germania, care arată stabilitate în comerțul cu Republica Moldova. De cealaltă parte, statele din CSI deși au înregistrat o majorare a comerțului întreprind puține măsuri pentru impulsionarea relațiilor comerciale.

”Serviciul Vamal joacă un rol important în impulsionarea comerțului. Sunt sesizabile eforturile de armonizare a legislației, care este mai simplă, racordată la reglementare, dar nu la impunerea barierelor. Acest lucru apropie businessul de instituțiile statului. Or, apariția unor puncte comune de control la frontiera de vest și est va diminua din complexitatea procedurilor de export și a timpului pe care-l pierd agenții economici în vamă”, a specificat Chivriga.

În concluzie, directorul de programe a menționat că odată cu schimbarea legislației apar schimbări calitative și în ceea ce privește standardizarea. În 2017 peste 16 mi de standarde au fost preluate – o schimbare calitativă, care le elimină pe cele vechi moștenite din URSS și asigură businessul moldovenesc cu piețe competitive.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS „Viitorul”, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

IDIS Viitorul anunță concurs pentru elaborarea unui studiu care vizează ”Evaluarea stimulentelor economice pentru dezvoltarea IMM-urilor (facilități fiscale, subvențiile, ajutoarele de stat, creditarea, etc.)” și elaborarea unui set de recomandări pentru diversificarea și îmbunătățirea acestora.

Ofertele de participare (structura studiului, oferta financiară) pentru elaborarea studiului pot fi depuse până joi 21 decembrie 2017, iar termenul de prezentare a publicației este 14 ianuarie 2018.

Persoanele interesate sunt rugate să-și depună ofertele la adresa de e-mail -  office@viitorul.org.  

La 31 octombrie 2017, Ministerul Justiției a remis spre coordonare un proiect de lege care are drept scop declarat sporirea climatului investițional, atragerea investițiilor străine și reducerea presiunii asupra mediului de afaceri din partea instituțiilor de forță. Despre elaborarea acestui proiect de lege organizațiile semnatare nu au cunoscut până la 31 octombrie 2017. Apelul integral poate fi descărcat aici.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei arată că moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă echivalentul a 116 milioane USD în luna octombrie cu 19% mai mult față de aceiași lună a anului precedent. Iar de la începutul anului 2017 suma totală a transferurilor a însumat echivalentul a 988 milioane USD. Acest lucru ar putea favoriza majorarea rezervelor valutare ale BNM, care în prezent se ridică la 2,7 miliarde USD. Este opinia exprimată de către jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic„.

Deși remiterile cresc, observăm  că volumul tranzacţiilor cu valută în casele de schimb valutar din Moldova s-a redus, în luna octombrie curent, faţă de luna precedentă, cu 9,4 la sută – pana la 341,6 mil USD. Potrivit Băncii Naţionale, volumul achiziţiilor valutei străine în cadrul CSV contra MDL s-a diminuat cu 12,3 la sută – pana la 245,9 mil USD în echivalent, iar volumul vânzărilor s-a redus cu 1%, la 95,7 mil USD.

Totodată, în octombrie în raport cu luna precedentă, s-a redus atât oferta netă de valută de la persoanele fizice, cât și cererea netă de valută din partea agenților economici, cu 34.9 mil. USD (17.9 la sută) și cu 34.4 mil. USD (24.2 la sută), respectiv. O cerere și o ofertă redusă a dus la aprecierea dolarului cu 1,5% până la 17,43 lei. Or, majorarea ofertei de la valută străină se va accentua în luna decembrie ca urmare a sărbătorilor de iarnă când o parte din moldovenii care muncesc în străinătate vor reveni acasă și vor face cumpărături schimbând valută. Pe de altă parte, cererea de valută se va majora și din partea furnizorilor de resurse energetice în condițiile în care aceștia vor cumpăra valută pentru a plăti importurile de gaze și curent electric.

Deși în piață se atestă o reducere a ofertei cât și a cererii de valută străină BNM în luna octombrie a cumpărat din piață 80 milioane USD, iar rezervele au atins cota de 2,69 miliarde USD. În luna noiembrie banca centrală a mai cumpărat din piață 20 milioane USD, iar rezervele valutare au atins nivelul de 2,7 miliarde USD majorându-se cu 29 milioane USD. Cumpărările din piață a valutei străine au loc ca urmare a prevenirii aprecierii excesive a leului moldovenesc față de dolar si euro.

Dacă BNM va continua intervențiile pe piața valutară prin cumpărările de valută rezervele valutare ar putea depăși maximul istoric 2,8 miliarde din anul 2014. În prezent, rezervele valutare sunt suficiente pentru a absorbi eventuale șocuri valutare. Suma totală a acestora acoperă peste șase luni de importuri.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Dacă în primirii cinci ani de la apariția cardului bancar (anul 1997) în Republica Moldova rulajul financiar era unul  nesemnificativ după zece ani volumul operațiunilor a ajuns la 8 miliarde  de lei. Or, acesta, de cele mai multe ori, era folosit ca mijloc de scoatere a banilor din bancomat. Însă în ultimi trei ani se atestă o creștere în progresie geometrică cu 50%, anual a achitărilor cu cardul. Astfel, dacă în anul 2015 achitările cu cardul a însumat 2,3 miliarde de lei, în anul 2016 – 3,3 miliarde de lei, atunci în acest an ne apropiem de 5 miliarde de lei. Majorarea achitărilor cu cardul va duce la diminuarea economiei informale. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță.

În 20 de ani volumul achitărilor cu cardul a însumat 15,6 miliarde de lei dintre care mai mult de jumătate au fost făcute în anul 2016, 2017. Una din ipoteze este liberalizarea regimului de vize care a dus la intensificarea călătoriilor în Europa unde moldovenii au învățat că este foarte simplu să faci achitările cu cardul.

Deși există o creșterea exponențială a achitărilor electronice, acestea rămân la un nivel destul de jos în comparație cu statele din UE unde ponderea este de 20%. Dacă se va menține ritmul de creștere atunci în cinci ani Republica Moldova va atinge media europeană.

”În acest an, moldovenii vor achita bunuri și servicii în numerar în sumă de 110 miliarde de lei, iar achitările cu cardul vor atinge 4%. Mai sunt încă 25 miliarde de lei - economia neobservată, achitările pe care le face cetățenii când merg la piață. Ba mai mul, anul acesta moldovenii vor extrage din bancomate 40 miliarde de lei pentru, dacă acești bani ar fi fost utilizați pentru achitarea de bunuri și servicii atunci bancile ar percepe comisioane echivalente cu 800 de milioane de lei. Însă tradiția cetățenilor de a scoate numerar și-n bancomate și a face achitări cu numerar provoacă ratări de venituri la banci, a precizat Ioniță.

Totodată, băncile vor încasa de la agenții economici 100 milioane de lei de la achitările pe care le fac moldovenii cu cardul ca urmare a comisionului mediu de  2% pe care trebuie să-l achite businessul la plățile electronice.

În concluzie, economistul IDIS Viitorul a spus că statul ar beneficia și el de pe urma achitărilor cu cardul, deoarece s-ar diminua economia informală. Autoritățile ar vedea toate tranzacțiile care au avut loc. În prezent economia informală are o pondere de 17,8% față de 19,6% în anul 2014.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS „Viitorul”, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Guvernul a aprobat la 22 noiembrie, 2017, proiectul Legii bugetului  pentru anul 2018. Potrivit documentului, veniturile bugetului de stat pentru anul viitor constituie 36,6 miliarde de lei, în creștere cu 8,4% față de anul curent. Care vor fi principalele surse de venit, cum vor fi influențați oamenii de afaceri de politica bugetar – fiscală recent aprobată de Executiv și ce soluții există pentru redresarea situației economice din Republica Moldova.

“Mult se discută la capitolul modificării politicii fiscale cu privire la impozitul pe avere. Dacă anterior  imobilele mai mari de 120 metri pătrați și cu o valoare pe piață de 1,5 milioane lei se taxau cu 0,8% din baza impozabilă, pentru 2018 în baza impozabilă impozitului pe avere ar putea fi inclusă și valoarea  autoturismelor. Din păcate, noi nu am implementat până la urmă impozitul pe imobil, dar am început implementarea unui impozit nou – impozitul pe avere. Analizând acest impozit constatăm lipsa transparenței la adoptarea și aplicarea lui, cât și gradul înalt, aproximativ 50% din lista datelor cadastrale, a gradului de eschivare”, este de părere Mihai Manole, fost ministru al Finanțelor.

În opinia lui, politica bugetar – fiscală din 2018 nu va veni cu schimbări esențiale pentru oamenii de afaceri și niciodată nu a fost o bucurie pentru ei. Iar, observând că mai multe afaceri din Moldova sunt abandonate, pot spune că politica bugetar – fiscală este un factor cu impact negativ asupra activității economice a multor antreprenori. Este important, în acest caz, să stabilim problemele principale și să găsim soluții. Practic nu avem o structură a economiei, avem 97% de întreprinderi mici și mijlocii și câteva zeci de entități mari – băncile comerciale, companiile de asigurări, „Apă Canal”, „Termoelectrica”, o „Franzeluță” și aici ele s-au terminat. Din păcate nu există niciun  program de stat cu privire la depășirea acestei situații.

Interviul integral poate fi citat pe ANB.

Transparența deciziilor autorităților publice centrale și ale celor locale ar impulsiona dezvoltarea economică a țării în condițiile în care în statele cu un indice al transparenței ridicat au gradul de dezvoltare economică înalt. Est vorba de Suedia, Norvegia, Danemarca. Or, opacitatea autorităților publice generează corupție. Atît din datele oficiale, cît și din sondajele independente, în topul entităților afectate de corupție se situează autoritățile publice locale. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism” economic de către juristul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.

Republica Moldova dispune de cadrul legal privind transparența și accesul la informații publice, însă nivelul de cunoaștere al drepturilor oferite cetățenilor este foarte scăzut. Doar 44% dintre cetățeni cunosc despre existența legilor ce garantează accesul la informațiile publice deținute de autoritățile administrației publice.

Deși autoritățile publice raionale sînt obligate, ”doar nouă administrații raionale au publicat informația despre ședințele publice și doar șapte administrații au publicat proiectele care s-au discutat la aceste ședințe. Cincisprezece raioane nu au organizat consultări publice asupra acestor proiecte și doar raionul Strășeni a organizat astfel de consultări pentru toate proiectele de decizii, cu plasarea anunțului pe web. Referitor la achizițiile publice, doar Orhei și Rezina au publicat pe paginile web rapoarte de monitorizare a executării contractelor de achiziții publice”.

„Analiza comparativă pentru anul 2016 indică pentru unele administrații publice raionale un progres față de anul 2015 în ce privește asigurarea accesului la informațiile publice și transparența în activitatea guvernării locale. Desigur, au fost identificate și cazuri de pasivitate în deschiderea datelor publice către cetățeni și asigurarea participării acestora la procesul decizional. Dacă e să facem o medie generală a punctajului privind transparența, acumulate de raioane, vom observa o ușoară creștere, în anul 2015 a fost 27,1%, iar în anul 2016 media a constituit 32,6%”, consideră Viorel Pârvan.

Potrivit lui Pîrvan, declaraţia de avere şi interese personale ale președintelui, vicepreședinților și funcționarilor publici nu au fost publicate nici pe o pagină web raională. Rezultatele monitorizării mai arată că doar raionul Sângerei a comunicat prin intermediul paginii web, informațiile din procesele - verbale ale comisiei de selectare a candidaţilor pentru funcţia vacantă, incluzând evaluarea comisiei şi clasamentul solicitanţilor. Cele mai bune exemple de deschidere a informațiilor privind serviciile sociale acordate cetățenilor le reprezintă administrațiile raionului Ungheni și Edineț. Spre regret, nici o pagină web nu conține analizele financiare ale întreprinderilor municipale din subordinea consiliului raional, cu informații privind structura activelor, patrimoniul, veniturile, creanțele și datoriile acestor entități.

În concluzie, Pîrvan a spus că o administrare pe deplin transparentă la nivel local presupune că autorităţile publice să garanteze accesul liber la informaţie și să asigure informarea corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Investițiile germane au un rol important pentru economia Republicii Moldova în condițiile în care în ultimii ani industria automotive a cunoscut o creștere importantă. Acest lucru a favorizat crearea locurilor de muncă și majorarea comerțului cu UE, a explicat Uwe Konst, expert în relații economice internaționale, care a lansat buletinului informațional cu informații economice din Republica Moldova ”Moldau Wirtschafsnachrichten”.

Potrivit lui, pentru intensificarea relațiilor comerciale dintre Republica Moldova și Germania este nevoie de o informare sistematică cu oportunitățile investiționale al țării pentru atragerea capitalului, care ar crea locuri de muncă. 

La rândul său, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță susține că în ultimii 15 ani, economia Republicii Moldova a lichidat peste 100 mii de locuri de muncă ca urmare ineficienței companiile de stat. Încasările per angajat la o companie străină din Republica Moldova sunt de două ori mai mari față de o companie de stat. Și acest lucru se întâmplă pe fundalul tehnologizării și a  investițiilor, iar veniturile mai mari permit și majorarea de salarii pentru angajați. Automotive este ramura cu cele mai multe investiții și locuri de muncă, care dat plus valoare economiei moldovenești.

”Dacă ne uităm la locurile de muncă, atunci în ultimi cinci ani acestea au fost create exclusiv de companiile străine venite în Republica Moldova. Statul nu are capacitatea de a rezolva problema în condițiile în care înființarea unui loc de muncă costă 100 mii euro. Ca să compenseze căderea din ultimii ani, Republica Moldova are nevoie de crearea 25 mi de locuri de muncă anula, iar costul acestora se ridică la 2,5 miliarde de euro. Cumulativ aceștia sunt toți banii care există în sistemul financiar al țării”, a mai spus Ioniță.

Venirea capitalului străin nu înseamnă doar crearea locurilor de muncă. Investitorii văd Republica Moldova ca o țară unde își pot disloca capitalul, iar dacă autoritățile țării vor exclude toate piedicile atunci țara este într-un avantaj competitiv cu statele din regiune.

În concluzie, Uwe Konst a spus că investitorii străini care intenționează să vină și care sunt deja în Republica Moldova au nevoie de informație predictibilă, care să le asigure o radiografie a ceea ce se întâmplă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.