Deși strategia de reformare prevede un șir de acțiuni referitor la administrația publică locală aceste rămân nerealizate. Guvernul s-a concentrat pe reformarea administrației publice centrale, iar cea locală a rămas în plan  secund. În planul de acțiuni este prevăzută și reforma administrativ teritorială - un subiect sensibil, care a rămas blocat. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.

Realizarea cu succes a reformei administrației publice atât la nivel central, cât și la nivel local,  depinde și este conexă cu alte reforme, care trebuie implementate în Republica Moldova,  precum Reforma de modernizare a serviciilor publice sau Strategia națională de descentralizare. Totodată, reforma administraţiei publice este prevăzută şi în Agenda de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și este fundamentală pentru procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Potrivit lui Pîrvan, o acțiune inoportună pe care pedalează administrația publică centrală este instruirea specialiștilor în administrația publică locală privind administrarea patrimoniului public la nivel local. Or, asemenea instruiri pot fi făcute după ce se face descentralizarea patrimonială, delimitarea clară a proprietăților administrațiilor teritoriale, a celei private de cele publice și înregistrarea tuturor bunurilor la nivel local. Iar tot procesul de reformare a administrației publice necesită a fi unul transparent și participativ, în care toate acțiunile și inițiativele urmează a fi consultate public, iar deciziile aduse la cunoștința cetățenilor.

”Reducerea numărului ministerelor și funcționarilor publici a captat atenția opiniei publice, iar celelalte măsuri prevăzute în Strategie au rămas într-un con de umbră. Efectele vizibile ale reformei vor fi simțite atunci când vor fi implementate toate componentele acesteia, cu responsabilizarea administrației publice, gestionarea eficientă a banilor publici, transparentizarea achizițiilor publice, asigurarea participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor publice, modernizarea și prestarea serviciilor publice calitative cetățenilor, asigurarea angajării și promovării funcționarilor publici în baza meritocrației, salarizarea adecvată și motivarea funcționarilor publici în bază de performanțe, asigurarea descentralizării și autonomiei la nivel local”, a precizat Pîrvan.

În concluzie, expertul IDIS Viitorul a spus că printre obiectivele reformei rămân dezvoltarea și consolidarea unei administrații publice atractive, moderne și performante. Una din prioritățile în domeniu constituie elaborarea și implementarea unui sistem de salarizare transparent, echitabil și orientat spre performanță în vederea motivării  funcționarilor publici.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Specialiștii S.A „Termoelectrica” și reprezentanții fondului locativ din municipiul Chișinău s-au întâlnit pe 25 ianuarie în cadrul unei dezbateri publice pentru a discuta despre reeșalonarea datoriilor istorice pentru energia termică și soluțiile de modernizare a serviciilor de termoficare pentru sectorul rezidențial. În timp ce S.A „Termoelectrică” investește în proiecte de eficiență energetică, gestionarii fondului locativ rămân în continuare înglodați în datorii față de furnizori.

Peste 80% din blocurile din mun. Chișinău activează sub forme juridice depășite. Procesul de reorganizare este blocat de faptul că celor care inițiază procesul de reorganizare, li se impune să preia datoriile istorice aferente blocului, care anterior nu le fusese facturate și despre care nu cunosc nimic. În acest caz, datoriile istorice ale fondului locativ față de S.A. „Termocom” trebuie înghețate pentru a nu bloca reorganizarea entităților juridice care gestionează în prezent fondul locativ în asociații de proprietari în condominiu”, consideră Victor Parlicov, expert în politici energetice la IDIS „Viitorul”.

Astfel, pe parcursul a 26 de ani s-au acumulat datorii de peste 2,5 miliarde de lei față de furnizorul de căldură, iar fondul locativ rezidențial este lider cu o pondere de 98% din totalul creanțelor.  De asemenea, la finele anului 2017, furnizorul de energie termică „Termoelectrica” avea datorii de circa trei miliarde de lei față de furnizorul de gaze „Moldovagaz”.

„Administratorii văd soluționarea problemei prin radierea datoriilor, dar nu văd soluția pentru încasarea acestor datorii, care, de fapt, este și obligațiunea lor. Toți încearcă să se ascundă după anumite drepturi, dar nimeni nu vrea să-și recunoscă obligațiile contractuale și conform statutelor. Avem contracte care expres prevăd cine sunt consumatorii și care este procedura de facturare. Există asociații care achităcăkdura  direct la Termoelectrica. Venim în ultimul timp în sprijinul administratorilor și avem o deschidere totală”, spune directorul comercial SA „Termoelectrica”, Victor Puiu.

La rândul lor, gestionarii fondului locativ nu înțeleg de unde apar datoriile.

Potrivit lui Victor Cojocaru, președintele Cooperativei de construcție a locuințelor nr.185, datoriile sunt interminabile și continuă ani de zile. „Din cauza veniturilor mici ale populației, solicităm ca achitarea pentru energia termică să se facă până pe 1 octombrie. Din păcate acum sumele achitate vara nu se iau în considerare. Trebuie să punem punct și să calculăm datoriile din ultimii trei ani. Or, statul ar trebui să se gândească la cetățenii care au pensii mizere de 620 de lei”.

„Trebuie să ne punem întrebarea ale cui sunt aceste datorii. Care este datoria reală? În timp ce locatarii sunt consumatorii finali, ei ar trebui să le achite și nu asociațiile de locatari, deoarece noi nu avem nicio datorie față de Termoelectrica. Haideți să colaborăm ca să dispară aceste datorii odată și pentru totdeauna”, îndeamnă Alla Poltavcenco, administratoarea APLP 51/173.

Una din soluțiile propuse în cadrul dezbaterii constă în distribuția pe orizontală a energiei termice, care va reduce costurile pentru căldură. Soluția permite controlul individual al consumului și oferă posibilitatea de a contoriza fiecare apartament în parte. „Blocurile locative cu un astfel de sistem au economii la facturi de peste 30%, în comparaţie cu costul mediu la energia termică pe oraş.  De exemplu, în sezonul 2016 – 2017, diferența de cost între blocul de pe strada Pandurilor și celelalte blocuri din capitală a fost de 51,75%. În acest bloc locativ sunt 28 de apartamente, iar cheltuielile medii pentru fiecare locatar au fost de 1000 de euro”, povestește Nicolae Glingean, director dezvoltare în cadrul SA „Termoelectrica”. Potrivit companiei, în prezent, de instalarea distribuției pe orizontală beneficiază blocul locativ de pe strada Grădinilor, 21, care urmează exemplul blocului de pe strada Pandurilor 52 – primul bloc din capitală care a trecut anul trecut de la sistemul vechi de distribuție la cel nou.

Lucrările de eficiență energetică pot fi făcute doar integral, la nivelul blocului, și nu pentru fiecare apartament în parte. Respectiv, chiar dacă s-ar rezolva toate problemele administrative și juridice, ar rămâne problema economică – populația social vulnerabilă nu ar avea surse pentru a-și achita contribuția la aceste lucrări de eficiență energetică. „Dacă e să admitem că circa 10% din apartamentele din fiecare bloc sunt locuite de consumatori social vulnerabili, atunci cu cele 60 milioane de lei alocate pentru compensanții s-ar putea mobiliza până la 600 milioane de lei pentru investiții în eficiența energetică a clădirilor”, spune Victor Parlicov.

În același timp, expertul în energetică, Sergiu Ungureanu propune liberalizarea pieței energetice și contractarea directă „Trebuie să punem în vizor contractarea directă, să atragem investitori și să modificăm cadrul legislativ. Trebuie să liberalizăm piața de furnizare și să găsim alte surse de producere a energiei. De asemenea, Termoelectrica trebuie să-și ridice scutul de apărare și să colaboreze cu consumatorii”.

Întreprinderea „Termoelectrica" asigură cu agent termic, în perioada rece a anului, peste 186 de mii de apartamente din municipiul Chișinău.

Evenimentul a avut loc în cadrul inițiativei „Îmbunătăţirea programului de eficienţă energetică pentru familiile locatare cu venituri mici din Republica Moldova”, implementată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul financiar al fundației britanice World Jewish Relief (WJR). Inițiativa are scopul a ridica standardul de viaţă al familiilor locatare cu venituri mici prin măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice care reduc semnificativ costurile şi consumul de energie.

Pentru detalii, contactaţi, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

Guvernul a lansat procesul de reformare a administraţiei publice în Republica Moldova. În acest sens a fost aprobată Strategia privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020, care include un Plan de acțiuni pe anii 2016-2018. Însă reforma este realizată mai mult pe hârtie decât în realitate în condițiile în care au fost realizate doar 29% din măsurile preconizate, iar 12% parțial au fost realizate în perioada 23 decembrie 2016 – 30 noiembrie 2017.

Autorul raportului de monitorizare a implementării Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020 realizat de expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan constată că procesul de reformare a administrației publice deviază de la cerințele referitoare la transparență, implicare și participare a părților interesate. Consultarea publică a inițiativelor și proiectelor de acte normative pentru realizarea reformei se limitează, în mare parte, doar la publicarea acestora pe pagina web www.particip.gov.md, fără informarea direcționată și discutarea lor cu toți cei interesați, cu subiecții ce vor fi afectați de aceste acte, cu asociațiile reprezentative (Congresul Autorităților Locale din Moldova), cu experți și alte părți interesate.

Reforma ministerelor, precum și reforma unor autorități și instituții publice, la fel, comportă anumite rezerve la capitolul transparență și impact. Nu a fost făcută publică și nu cunoaștem despre analiza care a stat la baza noii structuri a Guvernului, criteriile de comasare a ministerelor și evaluarea impactului acestor optimizări. Totodată, proiectul Hotărârii Parlamentului pentru aprobarea Listei ministerelor nu a fost supus consultărilor publice.

”Reforma administrativ teritorială reprezintă subiectul cel mai sensibil, care a divizat opiniile actorilor cheie, decidenților politici, experților și părților interesate în ce privește necesitatea, oportunitatea și modalitățile de realizare a acestei reforme. Am putea vorbi chiar de un blocaj în dialogul puterii centrale cu puterea locală. Totodată, la o analiză mai atentă, se constată că toți actorii sunt interesați în avansarea reformelor și pe această dimensiune, venind cu viziuni și abordări, în mare parte complementare. De aceea, în prezent se impune depășirea acestor disensiuni, care poate fi realizată prin edificarea unui dialog real, participativ, transparent, continuu, eficient, multilateral între Guvern și administrația locală, reprezentantă de Congresul Autorităților Locale din Moldova, cu implicarea experților și altor părți interesate”, a opinat Viorel Pîrvan.

În concluzie, autorul monitorizării implementării reformei administraţiei publice recomandă o viziune clară și coerentă asupra pașilor ce trebuie să-i întreprindă și acțiunilor ce trebuie realizate de către Guvern întru realizarea reformei administrației publice. Pentru a urma o ordine logică, a produce rezultatul scontat și a omite anumite disensiuni, acțiunile trebuie corelate cu alte reforme și documente de politici existente, precum Reforma de modernizare a serviciilor publice, Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova sau Agenda de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Raportul poate fi descărcat aici.

Publicația a fost realizată de IDIS “Viitorul” cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau a Guvernului Suediei.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

După nenumăratele embargouri și piedici puse vinificatorilor moldoveni de către Federația Rusă, producătorii moldoveni s-au reorientat pe piețele din vest. Astfel de la o cotă de piață de 70% acum 12 ani, Rusia în prezent nu mai este în preferințele vinificatorilor moldoveni. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic„ de către jurnalistul, Victor Ursu.

Interzicerea vinurilor moldovenești pe piața rusească a generat pierderi de milioane de dolari pentru vinificatori. Ultimul embargou rusesc pentru vinurile moldovenești a fost instituit în septembrie 2013 și a fost un răspuns politic la intenția și semnarea de către Chișinău a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Totodată, Moscova promovează politica standardelor duble în condițiile în care mai târziu o parte din companiile de vinuri din Găgăuzia și regiunea din stânga Nistrului și-au reluat exporturile în Federația Rusă

Evident a fost o lovitură dură pentru vinificatorii moldoveni, care nu erau pregătiți pentru a face față respectivului șoc. O parte dintre ei au falimentat, iar alți s-au reorientat pe alte piețe.

Pe de altă parte, embargoul rusesc a dat un imbold pozitiv vinificatorilor moldoveni în a-și revizui standardele de calitate și a căuta noi piețe mai sigure. Această situație a venit după semnarea Acordul de Liber Schimb cu UE de către Republica Moldova. Acest lucru este deja sesizabil și în statistici. Datele balanței de plăți publicate de BNM arată că în trimestrul III 2017, exportul de băuturi alcoolice a totalizat 46.08 mil. USD, fiind cu 13.0 la sută superior față de aceeași perioadă a anului 2016. Evoluția pozitivă a fost determinată preponderent de majorarea exporturilor către Kazahstan (de 3.3 ori), China (cu 65.8%) și România (cu 46.6%). În același timp, a scăzut exportul de băuturi alcoolice spre Rusia cu 30.1%, Turcia cu 48.1% și Georgia cu 12.3%. În top cinci state din UE unde Republica Moldova exportă cele mai mari cantități de vinuri sunt: Romania - 3,46 milioane USD, Polonia – 3 milioane USD, Cehia –2,3 mil. USD, Marea Britanie – 0,92 mil. USD și Ungaria – 0,85 mil. USD.

O revenire a vinificatorilor moldoveni pe piața rusească la cotele de dinaintea embargoului nu se va mai întâmpla. Locul acestora a fost luat de către vinurile din “Lumea nouă” cum ar fi cei din Chile sau Argentina, care de altfel sunt și mai ieftine față de cele din Republica Moldova.

În concluzie, Victor Ursu a spus că în ultimii ani vinificatorii moldoveni au investit foarte mulți bani în promovare ținând cont și de faptul Republica Moldova are cele mai mari galerii subterane. Cu cea la Mileștii Mici a intrat și în Cartea Recordurilor. Promovarea producției era insuficientă în condițiile în care două treimi din vinurile moldovenești ajungeau pe piața din Rusia. Republica Moldova are un avantaj, că are cea mai mare densitate a viilor (140 mii ha) la nivel european și a șasea suprafață de vie, ca dimensiune.  

Emisiune este realizată în parteneriat cu Europa Liberă.

Transferurile de bani ale moldovenilor care muncesc peste hotare, chiar dacă rămân la un nivel destul de înalt, nu mai joacă un rol important în condițiile în care exporturile depășesc banii introduși în țară, deja al treilea an consecutiv. În 2017 volumul remiterilor va fi de 1,27 miliarde USD, iar vânzările de valută – 2 miliarde USD, sub nivelul încasărilor din exporturi. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Banii proveniți din remitențe s-au epuizat, unica posibilitate de dezvoltare a Republicii Moldova sunt resursele interne prin atragerea investițiilor crearea locurilor de muncă și asigurarea veniturilor din interiorul țării. Banii de peste hotare vor crește în medie cu 5-10%, anual.

Veaceslav Ioniță constată și o creștere a salariul din economie, care a căzut după criza din 2014 la 1,5 miliarde USD de la 1,8 miliarde USD. Anticipăm că în anul 2018-2019 salariul plătit în economie va depăși volumul remitențelor.

Potrivit economistului, asigurarea încasărilor la bugetul de stat s-a bazat, până nu demult în exclusivitate, pe transferurile moldovenilor care muncesc în străinătate. ”În 18 de ani remiterile moldovenilor prin canalele oficiale (bănci și sistemele de transfer) au constituit 18 miliarde USD, dar suma se ridică la 27 miliarde USD, dacă luăm în calcul volumul de valută vândut pe piața valutară în numerar. Discrepanța de 9 milioane USD ne arată că acești bani au fost aduși acasă cash de moldovenii care au venit acasă”.

Tot în cei 18 ani, Republica Moldova a exportat mărfuri și produse în sumă de 27 miliarde USD. Altfel spus, veniturile nete provenite din banii de peste hotare sunt egale cu veniturile totale provenite din exporturi. Pentru comparație, încasările cetățenilor provenite din exporturi sunt de 4 miliarde USD, iar din remitențe 27 miliarde USD. În această perioadă fondul de salariu achitat  a fost de 20 miliarde USD cu 7 miliarde mai puțin față de remiteri.

”Observăm că impactul banilor din străinătate este mai mare decât tot salariul achitat pe economie. Bunăstarea cetățeanului a fost determinată de  banii trimiși din străinătate. Or, salariul nu a mai jucat un rol important începând cu anul 2004. De exemplu, vânzările de valută au fost de 760 milioane USD, iar salariul a fost doar 550 milioane USD”, a mai spus Ioniță.

În anul 2007-2008 Republica Moldova era prima țară în lume cu cei mai mulți bani veniți de peste hotare raportați la PIB. În 2008 volumul transferurilor a atins cel mai înalt nivel – 2,4 miliarde USD cu o pondere în PIB de 39,5%.

În concluzie, economistul IDIS Viitorul a precizat că remitențe continuă să joace un rol important până în 2014 când volumul acestora a început să se reducă, iar nivelul de 2,4 miliarde USD va fi atins foarte greu în anii următori.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Agricultura Republicii Moldova rămâne unul din domeniile vulnerabile ale economiei, în pofida faptului că doi ani la rând în sector sunt înregistrate rezultate bune, peste așteptări. Cea mai mare parte a fermierilor se confruntă cu problema accesului la finanțare ieftină, cu insuficiența capacităților de a-și crește randamentele, dar mai nou și cu probleme legate de brațele de muncă calificate. Directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, că anul 2017 a fost unul prielnic pentru fermieri, iar producția a fost la nivel înalt.

”Anul curent pentru agricultură și dezvoltarea rurală este marcat prin rezultate pozitive obținute de agricultori în sectorul vegetal, regresul minor înregistrat în sectorul animalier, creșterea exporturilor de produse agricole și agroalimentare în UE și CSI, reforme instituționale pe partea instituțiilor cu funcții și atribuții în domeniul agricol și dezvoltării rurale, aplicarea mai multor prevederi ale Acordului de Asociere pe dimensiunea agriculturii și dezvoltării rurale”, a explicat Chivriga.

„În anul 2017, sectorul vegetal a fost cel care a generat creşterea producției agricole. Datele operative indică o recoltă globală în creștere la majoritatea culturilor agricole. Mai mult ca atât, randamentele sunt ridicate al doilea an consecutiv și asta în pofida faptului, că în luna aprilie, hazardurile naturale au afectat suprafețe extinse de culturi agricole în regiunile de Centru și Sud a țării. La acea vreme noi am spus că vremea rea nu va afecta prețurile la producția agricolă, iar producția va fi înaltă. Lucru care s-a și confirmat ulterior”, a remarcat directorului de programe.

La finele anului 2017, au fost înființate culturi de toamnă pentru recolta anului 2018 pe o suprafață de 381,071 mii ha, din care 134,232 mii ha în zona de Nord, 81,755 mii ha în zona de Centru, în zona de Sud - 124,195 mii ha și 40,889 mii ha în UTA Găgăuzia. Din acestea, 297,297 mii ha sunt înființări cu grâu de toamnă, 40,834 mii ha, înființări cu orz de toamnă, și 40,479 mii ha, înființări cu rapiță de toamnă. În anul curent, starea culturilor agricole înființate este bună, ceea ce ne face să credem că prognozele pentru anul viitor, pentru recolta cerealelor din prima grupă vor fi destul de optimiste.

Sectorul zootehnic a fost marcat de o descreştere în Tr.1-3, 2017, dar relativ uşoară comparativ cu cel vegetal. Totodată, trendul de diminuare a efectivului de animale practic a revenit comparabil cu anii precedenţi, excepţie fiind anul 2016. Respectiv, în perioada de analiză, numărul de bovine a scăzut comparativ cu perioada similară a anului trecut, fiind înregistrate puţin peste 178 mii capete faţă de 201 mii capete.

Pe partea suportului financiar pentru agricultori, aparent este o schimbare pozitivă. Suma de subvenționare este de 900 milioane de lei, mult mai mare comparativ cu anii precedenți, dar o parte a banilor vor merge tradițional pentru stingerea datoriilor din anul trecut. Dar, pe lângă rezultatele relativ bune înregistrate la finanțarea agriculturii sunt semnale clare, că unele măsuri nu dau rezultatele așteptate. Numai 120 de producători agricoli și-au asigurat culturile agricole și animalele. Ca suprafață asigurată s-au înregistrat circa 5800 ha (diverse culturi) din cele peste 1,6 milioane ha de teren arabil și circa 2000 capete de animale. La fel, nu a fost nici un dosar la măsura legată de promovarea producției pe piețele de desfacere (M 1.9), și doar 2 cereri la măsura privind stimularea consolidării terenurilor agricole, este de părere Viorel Chivriga.

Pentru anul 2018, estimăm că producția agricolă va marca un avans de 5 la sută comparativ cu anul 2017, în creștere vor fi și producțiile de produse animaliere și parțial cele vegetale. Prețurile la produsele agricole, în special la cereale și fructe vor fi instabile, dar și superioare în primul semestru al anului 2018, față de cele înregistrate în semestrul II al anului 2017. La fel, credem că în 2018 și 2019, vor exista riscuri extinse pentru aplicarea cerințelor Acordului de Asociere pe partea agriculturii, dezvoltării regionale, și mediului, datorate reorganizării ministerului de resort, căruia îi vor reveni obligațiuni extinse în urma comasării MAIA cu Ministerul Mediului și subdiviziunilor Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor. Pe de altă parte, următorii 2 ani, care sunt electorali, vor fi marcați prin mai multe decizii populiste, ezitări în realizarea reformelor dureroase și ingerințe politice în sectorul economic.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS „Viitorul”, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Companiile din regiunea stângă a Nistrului exportă 40% din mărfuri și produse în statele din UE, iar pretinsele autorități de la Tiraspol sunt dispuse să prelungească Acordul de Liber Schimb și anul viitor, dar Chișinăul trebuie să insiste pe respectarea angajamentelor asumate de către Tiraspol. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

„În ultimi ani economia regiunii transnistrene a trecut cunoaște un regres profund. Din anul 2014, principalii indicatorii macroeconomici s-au înrăutățit. Produsul Regional Brut a scăzut cu 7,5%, producția industrială cu 20%, exporturile cu 26%, importurile cu 47%, iar capacitatea pieței de consum cu 21%. Veniturile populației au scăzut cu 33%. Totodată, veniturile bugetului consolidat al regiunii au acoperit doar 60% din necesarul de cheltuieli.

„Regresul economiei regiunii transnistrene se explică prin faptul că, structural, economia din stânga Nistrului s-a modernizat puțin, ea rămânând, în esență, una de tip sovietică. Totodată, acolo există monopolul companiei Sheriff, care dictează regulile de joc pentru toate entitățile economice”, a spus Tăbârță.

Potrivit lui, cauza care a generat recesiunea economică în regiune este de natură geopolitică. Este vorba de criza ucraineană, ca urmare anexării Crimeii și invaziei Federației Ruse în Donbass. Acest lucru a schimbat optica Kievului, care până în 2014 tolera acțiunile autorităților neconstituționale de la Tiraspol, în a privi și aborda situația lucrurilor din regiune. Drept urmare, Kievul a stopat drastic contrabanda transnistreană din regiunea Odessa, care era o sursă de venit pentru elitele regionale. Portul din Iliciovsk – un nod al contrabandei transnistrene spre restul lumii – a fost închis comerțului ilicit, ceea ce a cauzat regiunii transnistrene prejudicii economice semnificative. În retorica Tiraspolului, vinovat de situația economică dificilă a regiunii se face Ucraina, care a impus blocada economică în stânga Nistrului, iar Chișinăul care pune piedici relațiilor economice ale regiunii cu restul lumii.

„În a doua jumătate a anului 2017 se observă o ușoară ameliorare a situației economice din regiune. În lunile ianuarie-octombrie ale lui 2017, volumul producției industriale s-a cifrat la 601,7 milioane USD, ce reprezintă o ușoară creștere față de perioada similară a anului precedent, când producția industrială s-a cifrat la 595,1 milioane USD. Creșterea producției industriale se explică prin reluarea activității de lucru în regim normal, din luna aprilie, a Uzinei Metalurgice de la Râbnița. Un rol important în economia regiunii din stânga Nistrului îl ocupă producția de energie electrică. În lunile aprilie-mai a fost sistată livrarea de energie electrică către malul drept, ceea ce a provocat pagube economice semnificative regiunii transnistrene. În acea perioadă Chișinăul a importat curent electric din Ucraina, însă ulterior s-a revenit la vechiul furnizor, Centrala Electrică de la Cuciurgan”, a precizat Tăbârță.

În ceea ce privește exporturile, acestea s-au majorat cu 17,3% față de perioada similară a anului 2016, în primele 10 luni ale anului 2017 ele fiind în sumă de 515,9 milioane USD, iar importurile au crescut până la 809,1 milioane USD, cu 69,2 milioane USD mai mult. Cele mai multe livrări de mărfuri și produse regiunea din stânga Nistrului le-a făcut spre pe malul drept al Nistrului, după care urmează Ucraina și România. Importurile sunt dominate de Federația Rusă, Ucraina și malul drept al Nistrului.

Expertul IDIS „Viitorul” atrage atenția asupra unui detaliu important în comerțul regiunii transnistrene. Este vorba de Acordul de Liber Schimb, care contrar scenariilor apocaliptice, livrate pe filiera geopolitică, că regiunea va fi invadată de mărfuri din UE, s-a dovedit a fi în beneficiul Tiraspolului care își livrează mărfurile și produsele în UE fără taxe și accize, iar acest lucru a salvat o parte din agenții economici. În același timp, expertul scoate în evidență că nu există un mecanism oficial de monitorizare, cunoscut opiniei publice, a aplicabilității Acordului de Liber Schimb în regiunea transnistreană.

În concluzie, Ion Tăbârță a menționat că Chișinăul trebuie să insiste pe respectarea angajamentelor asumate de către Tiraspol la semnarea Acordului de Liber Schimb. Asta presupune că Chișinăul să primească un acces mai mare de a influența economia regiunii transnistrene. În așa mod, ulterior, regiunea transnistreană poate fi pusă într-o dependență economică pozitivă față de malul drept. Astfel, creându-se condițiile apropierii social-economice,  iar apoi și politice, a malului stâng al Nistrului față de cel drept.  

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS „Viitorul”, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Economia urmează să înregistreze un avans de 3,5% în anul 2017 ca urmare impulsionării consumului populației pe fundalul majorării remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate. Prognozele creșterii economice pentru anul viitor rămân neschimbate - 3,5%. Sunt estimările făcute de economiștii IDIS Viitorul în cadrul lansării Economic Outlook ”2018 – anul reformelor sau al stagnării”.

”În 2017, dialogul RM cu UE a fost unul discontinuu și lipsit de progrese, iar contradicțiile majore pe subiecte de politică internă, injustiție, inegalități sociale și politice, a cauzat dezacorduri serioase. Sistemul electoral mixt adoptat în 2017 nu rezolvă riscul manipulării viitoarelor alegeri parlamentare prin campanii excesiv de scumpe, prohibitive pentru opoziție, și frontiere trasate discreționar. Recuperarea credibilității politice cu UE este o miză imposibilă de atins dacă coaliția de guvernare nu-și va potrivi ceasul după normele și cerințele Agendei de Asociere. Guvernul RM nu va putea debloca asistența financiară a UE fără a da răspunsuri satisfăcătoare la reformele blocate în: sistemul bancar, anticorupție și justiție, sectorul energetic, starea de fapt a instituțiilor din justiție, oligarhizarea alegerilor”, a explicat directorul IDIS, Igor Munteanu.

În ceea ce privește sistemul bancar, economistul Veaceslav Ioniță a spus că băncile care se află sub supravegherea specială a BNM (MICB, MAIB şi Victoriabank) reprezintă la moment fundamentul sistemului bancar al Republicii Moldova, aceste bănci deţinând cca 63% din totalul activelor din sistemul bancar. După introducerea procedurilor speciale, timp de aproape un an ponderea activelor acestora s-a redus nesemnificativ de la 66,2% în iunie 2016 până la 64,7% în iulie 2017. Or, aceasta dețin și doua treimi din totalul creditelor neperformante.

”Anul curent pentru agricultură și dezvoltarea rurală este marcat prin rezultate pozitive obținute de agricultori în sectorul vegetal, regresul minor înregistrat în sectorul animalier, creșterea exporturilor de produse agricole și agroalimentare în UE și CSI. Pe lângă rezultatele relativ bune înregistrate la finanțarea agriculturii sunt semnale clare, că unele măsuri nu dau rezultatele așteptate. Numai 120 de producători agricoli și-au asigurat culturile agricole și animalele. Ca suprafață asigurată s-au înregistrat circa 5800 ha (diverse culturi) din cele peste 1,6 milioane ha de teren arabil și circa 2000 capete de animale. La fel, nu a fost nici un dosar la măsura legată de promovarea producției pe piețele de desfacere (măsura 1.9), și doar 2 cereri la măsura privind stimularea consolidării terenurilor agricole”, a precizat Viorel Chivriga, directorul de programe IDIS Viitorul.

La capitolul industrie, economistul, Ion Tornea susține că ponderea IMM în numărul total de întreprinderi din RM a rămas constant peste 97% în ultimii ani. Cu toate acestea, contribuția acestora la ocuparea forței de muncă și cifra de afaceri totală a scăzut: 55% în 2015 față de 59% în 2010 la ocuparea forței de muncă, şi 31% în 2015 comparativ cu 37% în 2010 la cifra de afaceri. Faptul că ponderea IMM în totalul ocupării și cifrei de afaceri este în scădere, pe când  numărul lor a rămas relativ constant sau a crescut chiar, este un indicator al deteriorării mediului operațional pentru IMM.

”Moldova ar putea înregistra urmare a implementării DCFTA o creştere economică de peste 5% pe termen lung. Astfel, prognozăm că importurile vor creşte cu 20% în 2017 și cu 18% în 2018, iar exporturile cu 18% în 2017 și cu 15% în 2018. Actualmente, peste 60% din exporturile moldoveneşti sunt orientate spre piaţa europeană. Astfel, reiese că avem întreprinderi competitive”, este de părere economistul Iurie Gotișan.

O problemă pentru economia Republicii Moldova constatată de către experta în politici sociale, Viorica Antonov este nivelul ridicat de locuri de muncă informale, în special în agricultură (51,5%) și comerț (16,6%) indică faptul că este necesară deblocarea potențialului anumitor segmente de ocupare care să permită locuri de muncă flexibile și reduse cu jumătate de normă în special în mediile rurale, inclusiv create cu suportul programelor investiționale sau a granturilor pentru dezvoltare. De asemenea, se observă creșterea numărului tinerilor (15-29 ani) care nu sunt angajați și nici antrenați la studii, 56,8% din numărul total de tineri inactivi în 2016, ceea a constituie cu 27,5% mai mult față de anul 2015.

La finalul prezentării, Ion Tăbârță s-a referit la economia regiunii din stânga Nistrului, care potrivit lui, în ultimii ani s-a confruntat cu o criză economică fără precedent. În semestrul II al anului 2017 se observă o ușoară ameliorare a economiei regiunii transnistrene. Se atestă o dinamică pozitivă a industriei regiunii și a rulajului comerțului exterior. Cu toate acestea, vulnerabilitatea economiei regiune la șocurile externe este extrem de ridicată. Exporturile regiunii sunt dominate de câteva categorii de mărfuri și sunt limitate geografic. Economia transnistreană este concentrată în câteva ramuri industriale, ceea ce expune regiunea la un risc foarte mare.

Publicația poate fi descărcată aici.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Piața din vest este crucială pentru comerțul moldovenesc în condițiile în care aduce schimbări calitative și asigură stabilitate pentru businessul moldovenesc la livrarea mărfurilor și produselor. În comerțul internațional al republicii Moldova au apărut semnale bune comparativ cu anii precedenți când se atesta o stagnare sau o schimbare puțin vizibilă. Este opinia exprimată la emisiunea ”15 minute de realism economic” de către directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Toate restricțiile instituite de Federația Rusă din 2013 încoace au influențat activitatea businessului și a acumulărilor la buget. Astfel, după semnarea Acordului de Liber Schimb au început să apară rezultate privind  diversificarea exporturilor și a importurilor spre alte piețe sau din alte piețe.

”În 2017, nivelul exporturilor arată că se poate de livrat mărfuri și produse în state din UE, și nu numai, doar în CSI. O creștere anuală de 17% a livrărilor de mărfuri și produse în UE creează un tablou favorabil pentru businessul moldovenesc. La importuri a fost înregistrată o creștere de  20%. Un rezultat remarcabil ca urmare a eficienței Serviciului Vamal”, a explicat Chivriga.

Referindu-se la Acordul de Liber Schimb cu Turcia, care a intrat în vigoare în anul 2016, directorul de programe a spus că unele voci afirmau că va fi o avalanșă a mărfurilor și produselor din Turcia, dar creșterea a fost de doar 10% în timp ce exporturile s-au majorat cu 1,6 ori în 2017 față de 2016. Observăm doar beneficii de pe seama liberalizării comerțului.

În același timp, România a devenit partenerul comercial cu cea mai mare pondere în comerțul moldovenesc și a devansat Rusia, cu mult, care acum câțiva ani era principalul partener comercial. În urma României sunt Italia și Germania, care arată stabilitate în comerțul cu Republica Moldova. De cealaltă parte, statele din CSI deși au înregistrat o majorare a comerțului întreprind puține măsuri pentru impulsionarea relațiilor comerciale.

”Serviciul Vamal joacă un rol important în impulsionarea comerțului. Sunt sesizabile eforturile de armonizare a legislației, care este mai simplă, racordată la reglementare, dar nu la impunerea barierelor. Acest lucru apropie businessul de instituțiile statului. Or, apariția unor puncte comune de control la frontiera de vest și est va diminua din complexitatea procedurilor de export și a timpului pe care-l pierd agenții economici în vamă”, a specificat Chivriga.

În concluzie, directorul de programe a menționat că odată cu schimbarea legislației apar schimbări calitative și în ceea ce privește standardizarea. În 2017 peste 16 mi de standarde au fost preluate – o schimbare calitativă, care le elimină pe cele vechi moștenite din URSS și asigură businessul moldovenesc cu piețe competitive.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS „Viitorul”, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

IDIS Viitorul anunță concurs pentru elaborarea unui studiu care vizează ”Evaluarea stimulentelor economice pentru dezvoltarea IMM-urilor (facilități fiscale, subvențiile, ajutoarele de stat, creditarea, etc.)” și elaborarea unui set de recomandări pentru diversificarea și îmbunătățirea acestora.

Ofertele de participare (structura studiului, oferta financiară) pentru elaborarea studiului pot fi depuse până joi 21 decembrie 2017, iar termenul de prezentare a publicației este 14 ianuarie 2018.

Persoanele interesate sunt rugate să-și depună ofertele la adresa de e-mail -  office@viitorul.org.