Frauda bancară din RM a creat o presiune publică uriașă asupra sistemului bancar și BNM, în particular. Prima reacție a partenerilor pentru dezvoltare a fost să asiste RM în crearea unui cadru legal bine protejat contra abuzurilor în domeniul bancar, dar marile vulnerabilități ale sistemului legate mai ales de transparența acționariatului din bănci rămân nerezolvate până în acest moment. Deși, RM pare să aibă cea mai restrictivă legislație din UE în sectorul bancar, nu putem fi siguri de stabilitatea sistemului contra unor noi tentative de comitere a fraudelor bancare, similare cu cea care a dinamitat sistemul prin sustragerea miliardului, a explicat jurnalistul, Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.

Recent, Guvernul a aprobat legea prin care băncile și asiguratorii să fie supravegheate suplimentar. Documentul vine să armonizeze legislația națională cu cea comunitară, fortificând protecţia drepturilor deponenţilor, asiguraţilor şi investitorilor.

În particular, proiectul de lege stabilește criteriile de identificare a unui conglomerat financiar și aspectele ce trebuie urmărite la nivelul acestuia, cum ar fi nivelul capitalului, concentrarea riscurilor, tranzacţiile în interiorul grupului, sistemele de control intern şi procedurile de gestionare a riscurilor, reputația și competența conducerii grupurilor financiare.

Deși sistemul bancar al Republicii Moldova este supra reglementat prin intervenția BNM, Guvernatorul Sergiu Cioclea recunoștea într-un interviu că, ”băncile Republicii Moldova rămân subdezvoltate, iar activitatea de creditare este limitată la companiile mari, iar cele mici au de suferit”. Tot el spune că ”pentru BNM contează foarte mult transparenţa sectorului bancar, implementarea normelor anti spălătoriilor de bani şi o supraveghere mai bună pentru credibilitatea din societate”. Este de la sine înţeleasă transparenţa care promovează în cele din urmă o formă de “democraţie economică.

”Sectorul bancar al Republicii Moldova este punctul nevralgic al programului de asistență macroeconomică oferit în acest moment de FMI. Misiunea care urmează să vină în RM va cere de la autorități să raporteze situația = diagnostic a creditelor persoanelor afiliate și acționarilor băncilor, subiect care nu este pe deplin clarificat în RM, și nu este clar cum vor reacționa reprezentanții FMI la amânările fără motiv”, a precizat Victor Ursu.

Se știe că impunerea unor condiții mai dure RM din partea FMI a apărut pe fundalul fraudelor bancare din cele trei bănci, aflate în proces de lichidare, după ce Republica Moldova a încheiat un Memorandum cu FMI. Pe de altă parte, constatăm o dispoziție apatică din partea organelor de control și anchetă, care sunt responsabile de recuperarea integrală a banilor furați. Asistăm la un teatru al absurdului unde sunt lansate acuzații în stânga și în dreapta, că au fost intentate procese de judecată, dar nimeni nu a fost condamnat cu excepția ex-PM Vlad Filat, dar care și acesta  se află după gratii pentru trafic de influență și corupție, și nu în mod direct pentru sustragerea banilor din băncile fraudate. ”Se creează impresia că autoritățile intenționat tergiversează ancheta pe fundalul unor ample re-poziționări politice, ceea ce compromite angajamentul anunțat al autorităților naționale de a face lumină în acest caz oripilant de fraudă”, a conchis Victor Ursu.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă

Viorel Pîrvan și Veaceslav Ioniță experții IDIS Viitorul au participat la Bălți, Edineț, și Soroca la trei mese rotunde unde au discutat rezultatele sondajului ”Combaterea corupției în Moldova: ce poate face business-ul?”. Opiniile detaliate ale oamenilor de afaceri, dar și a oficialilor vor fi prezentate în cadrul conferinței din 28 septembrie. Mesele rotunde sunt organizate în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie în cadrul Agendei Locale de Business ALB.

În cadrul discuțiilor cu oamenii de afaceri s-a ajuns la concluzia că în 1/3 din cazuri oamenii de afaceri sunt inițiatorii actului de corupție. Agenții economici recunosc că deseori, fără o solicitare expresă din partea funcționarilor, în 35% din cazuri ei sunt inițiatorii actului de corupție. Această se întâmplă deoarece ”așa trebuie”, cu alte cuvinte este o practică unanim acceptată de toți și nu poți să mergi contra ”regulilor”. Doar așa se rezolvă cazul tău rapid și fără probleme. ”Chiar dacă azi am dreptate oricum plătesc, deoarece mai am de lucrat cu ei”. Prin plăți ”benevole” se stabilesc relații de ”prietenie”, fapt care te poate ajuta în viitor. În felul acesta oameni de afaceri împart angajații săi în cei care pot rezolva probleme și cei care nu pot rezolva probleme. Sub afirmația a ”rezolva probleme” se subînțelege urgentarea soluționării pe căi neoficiale. În companii există persoane care spre deosebire de alții ”pot rezolva probleme”. Ei de regulă sunt cei mai prețioși angajați și deseori agenții economici sunt în căutarea celor care pot ”rezolva probleme”.  Anume acest statut de om care rezolvă probleme și determină cultura comportamentală de a fi inițiatorul plăților neoficiale.

Totodată, în cazul abuzurilor din partea funcționarilor în 80% din cazuri oamenii preferă să tacă. Conform sondajului 20% din cetățeni atunci când sunt forțați să plătească, se opun și apelează la anumite instituții. Însă acest rezultat arată mai degrabă opinia  mediului de afaceri cum ar trebui de acționat, dar nu neapărat și acțiuni reale. Din discuțiile din focus grupuri am realizat că numărul de opuneri la un act de corupție abuziv este mult mai mic. Principalul motiv de neadresate este lipsa de încredere în instituțiile de drept și neîncrederea că cazul poate fi soluționat.

Oamenii de faceri, prezenți la discuții, au declarat în cadrul meselor rotunde care sunt problemele stringente cu care se confruntă și care sunt organele statului cel mai mult implicate în acte de corupție. Este vorba de  centrele de Sănătate Publică, Poliția și Serviciul Vamal, urmate de Procuratură și Inspectoratul Fiscal de Stat.

Potrivit businessului, prima vizită a organelor de control trebuie să fie de informare, iar la a doua vizită să fie aplicate sancțiuni pe neregulile care au fost informați, iar pentru noile încălcări să se acorde un nou termen de conformare.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Bugetul Armatei Naţionale de-a lungul timpului a fost modest, situându-se între 0,3 si 0,5% din PIB. În plus, contingentul angajat al Armatei, care ar dispune de un efectiv de puțin peste 11000 unităţi de personal, inclusiv şi cel tehnic, este subfinanțat, iar echiparea şi înzestrarea armatei nu atinge nici chiar 1/3 din arsenalul pe care îl are armata a 14-a a Federaţiei Ruse, dislocată ilegal în stânga Nistrului. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul, Iurie Gotișan.

Dacă ar fi să privim cifrele bugetare în dinamică atunci începând cu anul 2009, finanţarea Armatei Naționale s-a diminuat. Bugetul alocat forţelor armate pentru 2017 abia de acoperă cheltuielile operaționale ale acestora, şi nici vorbă despre ceea ce se referă la echipare, suplimente financiare pentru efectiv, precum şi pentru multe alte dimensiuni ce presupun dezvoltarea şi evoluţia acesteia. ”Colacul de salvare ar fi implicarea militarilor moldoveni în diverse operațiuni internaţionale de menținere a păcii, în particular sub egida ONU, dar acesta ar fi doar pentru un număr foarte mic din efectiv. Ultimele vânzoleli dintre preşedinţie, guvern şi unele formaţiuni politice, de interzicere de participare a Armatei Naţionale la exerciţii militare sau operațiuni internaţionale, duce şi la o mai mare înapoiere a domeniului.”, explică Gotișan.

”Statul, de unul singur, nu are nici capacitate şi nici resurse financiare să modernizeze şi să consolideze armata. Mai mult, aceasta nici nu poate face faţă nici acelor trupe speciale ruseşti dislocate în Transnistria. Finanţarea trupelor armate nu a fost niciodată o prioritate şi de fapt, aparent, nu este problema actualei sau fostei guvernări”, a explicat Gotișan.

Tehnica militară din dotare a Armatei Naționale, este uzată atât moral, cât și fizic. Respectiv, întreținerea armatei – fie cu echipament, fie cu hrană –, nu poate fi asigurată de Guvern. Mai mult ca atât, avem soldați în zona de securitate, care îşi desfăşoară serviciul în condiţii destul de dificile. Or, dacă am vorbi despre securitatea aeriană, celei de luptă, atunci conjunctura este dramatică.

În concluzie, economistul Iurie Gotișan se întreabă retoric, dacă şi-ar merita în conjunctura dată Moldova statutul de neutralitate, militară, respectiv ar avea nevoie statul de o asemenea armată sau mai degrabă de o diplomație militară? Diplomație deseori vehiculată de ex-membrul comisiei parlamentare pentru securitate naţională și apărare, actualul Ambasador şi Reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Relațiile comerciale ale Republicii Moldova cu Federația Rusă au intrat într-un impas în august 2014 după ce Chișinăul a semnat Acordul de Asociere cu UE. Or, la puțin timp, Moscova a introdus taxe vamale pentru produsele agroalimentare moldovenești, iar ulterior embargourile au venit unul după altul, ele continuând și la ora actuală. Livrările de fructe și legume în Federația Rusă sunt la cheremul deciziilor politice, iar promisiunile șefului statului, Igor Dodon, de restabilire a exporturilor pe piața rusă sunt doar la nivel de retorică. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii  „15 minute de realism economic” de către expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat de nenumărate ori că va soluționa problema exporturilor de fructe și legume moldovenști în Federația Rusă, el anunțând că a discutat acest subiect în timpul întâlnirilor sale cu premierul rus, Dmitrii Medvedev, și cu vicepremierul, Dmitrii Rogozin, dar vedem că fără rezultate majore. 

„Menținerea embargourilor relevă că, președintele Igor Dodon nu-și onorează promisiunile din campania electorală, care declara ca restricțiile comerciale pentru fructele și legumele moldovenești vor fi scoase după ce va ajunge la cârma statului. Ba mai mult, Dodon promitea și simplificarea condițiilor de aflare la muncă a moldovenilor în Federația Rusă, situația cărora a rămas, în linii mari, neschimbată”, a spus Tăbârță.

Potrivit expertului, Dodon declară, de câte ori are ocazia, că Republica Moldova și-a majorat exporturile în Federația Rusă, dar statisticile oficiale îl contrazic – ponderea este în jur de 20%, iar UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova cu o cotă de 63,4% în primul semestru. Logica afirmațiilor lui Igor Dodon se înscriu în misiunea care reiese din scenariile geopolitice ale Federației Ruse, de restabilire a influenției Moscovei în spațiul ex sovietic, șeful statului moldav făcând parte din scenariul politic rus referitor la Republica Moldova. 

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

În perioada 5-7 septembrie, experții IDIS Viitorul, Viorel Chivriga și Victor Parlicov, au participat la lucrările celei a 27 ediții a Forumului Economic de la Krynica, Polonia.

”Acordurile de Asociere semnate de către Republica Moldova, Georgia și Ucraina cu UE sunt o garanție a alegerii cursului pro-EU, și în mare măsură reprezintă obligații și responsabilități esențiale în scopul susținerii unor modele democratice de guvernare în aceste țări.

Statele aflate în tranziție comit adeseori greșeli, care costă. Important nu este să nu faci greșeli, ci să recuperezi, să înveți din greșelile comise și să creezi condiții care să facă buna guvernare singura opțiune posibilă de modernizare a societăților în cauză. Mulți învinuiesc partidele și politicienii de starea precară a economiilor, dar aceste elite au apărut și datorită tipului de economie, care a urmat destrămării URSS, în condiții de incertitudine a scopurilor și amnezie a elitelor. Reformele s-au făcut mai degrabă contra cuiva decât în folosul binelui public, definit cu multă greutate de către aceste elite. Scurta istorie a tranziției este plină de cazuri în care politicienii care s-au văzut regi au pierdut puterea ori s-au trezit chiar în închisoare, în ciuda tuturor avertismentelor și predicțiilor politice.

Este timpul să avem mai puține eșecuri în economie și administrație. Este timpul pentru transformări cerute de cetățenii statelor noastre, a vorbit Viorel Chivriga în cadrul panelului „Europa la o răscruce de drum: o perspectivă europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia”

El a enumerat numeroasele beneficii ale Acordului de Asociere RM-UE, susținând ideea de schimbări sistemice, aduse în serviciul populației. ”La 2,5 ani după intrarea in vigoare a DCFTA-ponderea exporturilor moldovenești în UE din totalul exporturilor a înregistrat 63%, peste 60% din companiile exportatoare exportă în UE, 53,4 % din totalul ISD provin din UE, au fost adoptate 14,400 standarde europene/internaționale și anulate circa 11600 standarde moldovenești conflictuale dar și depășite ca termen,  sunt eliminate barierele în calea businessului (numai Serviciul Vamal a abrogat circa 150 de ordine a instituției), sunt armonizate la Acquis-ul comunitar legile moldovenești”.

În domeniul turismului, Viorel Chivriga, care a moderat panelul “Combaterea stereotipurilor - impactul imaginii naționale și regionale asupra turismului și dezvoltării economice”, a spus că stabilitatea politică și economică alături de climatul investițional în statele noastre sunt hârtia de turnesol  a atractivității țării pentru orice potențial investitor, iar miturile și stereotipurile pot fi combătute sau utilizate grijuliu pentru sporirea atractivității. ”Republica Moldova nu dispune de un mecanism funcţional de atragere a ISD. Sunt înregistrate unele progrese în ameliorarea performanțelor economice, reducerea barierelor pentru IMM-uri, îmbunătățirea cadrului legislativ, reducerea poverii fiscale, finanțarea afacerilor, dar, acestea sunt puțin cunoscute pentru mass-media internațională și potențialii investitori”.

La capitolul energetică, expertul Victor Parlicov a atras atenția asupra noilor tendințe de pe piața gazelor naturale, și anume a rolului crescând al SUA în calitate de furnizor de gaze naturale pe piețele regionale din Europa și din Asia. A fost accentuată importanța proiectelor infrastructurale de recepționare a gazelor naturale comprimate (LNG) – atât a celor finalizate relativ recent în Lituania și Polonia, cât și a celor în construcție, din Croația și Germania. O deosebită atenție s-a acordat necesității imperative de consolidare a interconexiunilor între sistemele de transport de gaze naturale între țările Europene, ca o premisă pentru crearea unei piețe energetice comune.

Forumul Economic de la Krynica reprezintă un eveniment anual, organizat la inițiativa Guvernului Poloniei pentru toți actorii regionali interesați de cooperare și progres democratic, și care este apreciat înalt de experții IDIS pentru spiritul deschis și orizonturile de cunoaștere pe care le edifică an de an într-o regiune excepțional de importantă a Europei.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Specialiștii S.A „Termoelectrica” și reprezentanții fondului locativ din municipiul Chișinău s-au întâlnit la 12 septembrie în cadrul unei dezbateri publice pentru a discuta soluțiile pentru depășirea acumulate de asociațiile de proprietari. În timp S.A „Termoelectrică” investește în proiecte de eficiență energetică, gestionarii fondului locativ rămân înghițite de datorii și obligații față de furnizori.

„Tarifele la căldură nu au fost ajustate din 2001 până în 2007, iar în 2008 avut loc prima majorare a tarifelor și imediat au fost introduse compensațiile pentru perioada rece anului. Din 2011 până în 2015 tarifele la căldură au fost ajustate de patru ori de ANRE, iar în acest timp, a apărut problema recuperării banilor de la consumatori, care nu aveau capacitate de plată să achite facturile la tarifele majorate. Iar în 2015, când Termoelectrica a fost creată, au apărut noi probleme – problemele vechi legate de datoriile acumulate de către Termocom au rămas nerezolvate, iar situația a devenit mai tensionată între furnizorul de agent termic și gestionarii fondului locativ”, a declarat Victor Parlicov, expert în politici energetice la IDIS „Viitorul”.

Astfel, pe parcursul a 26 de ani s-au acumulat datorii foarte mari față de S.A „Termoelectrica”, iar fondul rezidențial este lider absolut la acest capitol, deținând 98% din totalul datoriilor istorice.

„Datoriile se formează din cauza unor consumatori rău platnici și atunci gestionarul se pomenește într-o situație proastă. Din cele trei mii de apartamente controlate acest an (din 26 mii), am identificat 117 cazuri de furt: de facto consumatorul era conectat la încălzirea centralizată, iar de jure, utiliza cazanul autonom. Există încă o problemă a gestiunii fondului locativ. Am fi foarte mulțumiți să contractăm direct consumatorii, dar care vor trebui să respecte niște obligațiuni”, este de părere directorul SA „Termoelectrica”, Veaceslav Eni.

La rândul lor, gestionarii fondului locativ susțin că sunt dați în judecată în ciuda faptului că achită în avans facturile și nu înțeleg de unde apar datoriile.

Potrivit lui Victor Cojocaru, președintele Cooperativei de construcție a locuințelor nr.185, furnizorul S.A „Termoelectrica” încearcă să pună pe umerii consumatorului datoriile istorice. “O dată la trei ani, furnizorul atacă în instanța de judecată CCL-urile, le impune să achite diferite taxe și serviciile executorilor, blochează contul bancar, fără a accepta reeșalonarea datoriilor pe o perioadă de timp determinată de ambele părți”.

„Datoriile se formează nu doar de la încălzire, dar și de la apă. Contoarele care au fost verificate recent nu lucrează corespunzător. În calitate de gestionari, suntem intermediari și cumpărăm gcal și o vindem locatarilor. Reiese că lucrăm gratis pentru Termoelectrica, dar instituția ne aplică penalități”, consideră Alla Poltavcenco, administratoarea APLP 51/173.

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat explică cum se acumulează datoriile și ce soluții ar fi potrivite în acest sens: „Legislația prevede că diferența de la contorul comun de apă caldă și contoarele individuale se împarte între consumator, dar de multe ori această diferență este achitată de cei care indică consumul real. S.A „Apă Canal Chișinău” încasează aceste datorii de la IMFGL, iar Termoelectrica nu își permite acest lucru din cauza achitării gazului față de Moldovagaz. Sau metodologia este strâmbă și trebuie să ne adresăm Guvernului sau e problema gestionării fondului locativ și în acest sens administrația locală trebuie să se lămurească cu Termolectrica ca să-și asume aceste datorii”.

De asemenea, în momentul deciziei locatarilor de a se reorganiza în calitate de asociații de coproprietari, Termoelectrica forțează administratorii asociațiilor să recunoască aceste datorii și să le preia prin concesiune la bilanțul său. Datoriile care anterior au fost facturate către locatari nu reprezintă problemă pentru că există facturile expediate locatarilor și respectiv colectarea fondurilor necesare pentru achitarea datoriei. Pe când datoriile nefacturate au termen de prescripție limitat, astfel încât executarea silită a acestor datorii este practic imposibilă. Dar, în același timp locatarii refuză să continue procesul de înregistrare în cazul în care ca rezultat al acestei reorganizări vor avea de achitat câteva sute de mii de lei suplimentar. Astfel aceste datorii devin o barieră importantă în reorganizarea blocurilor locative vechi în asociație în condominiu.

„Participăm la adunări încercând să le explicăm oamenilor ce înseamnă APLP sau condominiu, dar nu avem majoritatea de 2/3 necesară pentru reorganizare. Îi ajutăm pe gestionari cu suport juridic, dar din păcate în 17 ani, doar 10 asociații de locatari au fost reorganizate, pentru ca se tem de povara datoriilor”, spune Sergiu Negru din cadrul Direcției generale locativ-comunală și amenajare.

Printre soluțiile recomandate în cazul dezbaterii pentru diminuarea acestei situații putem menționa: încheierea unui contract tripartit între consumator, gestionarul fondului locativ și S.A „Termoelectrica”, modificarea actelor normative cu privire la repartizarea consumului de apă caldă.

Evenimentul a avut loc în cadrul inițiativei „Îmbunătăţirea programului de eficienţă energetică pentru familiile locatare cu venituri mici din Republica Moldova”, implementată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul financiar al fundației britanice World Jewish Relief (WJR). Inițiativa are scopul a ridica standardul de viaţă al familiilor locatare cu venituri mici prin măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice care reduc semnificativ costurile şi consumul de energie.

Pentru detalii, contactaţi, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

Reorientarea exporturilor moldovenești pe piața din UE a salvat businessul autohton. Are loc o revenire a comerțului într-o albie firească a anilor 2011-2013 după o perioadă de contractare. Comerțul internațional este în ascensiune și ar fi bine ca aceste semnale să demonstreze o stabilitate pe viitor. Totodată, are loc și o redirecționare a fluxurilor de mărfuri de pe piața estică pe cea vestică. Apar companii noi exportatoare. În doi ani avem peste 100 de companii noi care exportă în UE stabil pe fundalul unei creșteri generale a competitivității companiilor și a bunurilor care sunt livrate pe extern. Este un indiciu clar că se reformează comunitatea de afaceri și instituțiile de stat, și acest lucru va lăsa o amprentă pozitivă, generând stabilitate în comerț, a explicat în cadrul emisiunii ”Dincolo de cifre”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

În ceea ce privește legislația, asistăm la apropierea de aquis-ul comunitar. Sunt aprobate noi legi, revăzute cele vechi. Are loc o schimbare calitativă a cadrului legal, dar apar și semnele pe direcția climatului investițional. Apar unele proiecte promițătoare. Ca exemplu, în cadrul programului PARE 1+1, moldovenii reveniți acasă de peste hotare implementează multe proiecte inedite, care au generat noi afaceri și locuri de muncă. Acest lucru va impulsiona exporturile Republicii Moldova.

Potrivit lui Chivriga, pentru o ascensiune continuă a exporturilor, Republica Moldova are nevoie de tehnologii, experiență, expertiză, resurse financiare, idei, dar pentru ca oamenii de afaceri să le implementeze este nevoie de a crea condiții bune pentru activitate. Aici, miturile sunt inutile. Pentru aceasta avem nevoie de stabilitate și previzibilitate în ceea ce privește legislația, calitatea cadrului normativ secundar, și în plus trebuie să demonstrăm că instituțiile de stat sunt partenere pentru comunitatea de afacere.

În concluzie, directorul de programe a spus că Republica Moldova are nevoie și de implementarea standardelor noi, lucru care deja s-a început. Este un proces dificil și vizează pregătirea oamenilor, resurse financiare suplimentare. Acest lucru va facilita accesul Republicii Moldova pe terțe piețe, diversificarea exporturilor și modernizarea țării.

În anul 2017 asistăm la o recuperare a industriei construcțiilor după criza din anul precedent. În primele două trimestre se observă o înviorare fără precedent a dării în exploatare a apartamentelor și cel mai probabil în acest an putem ajunge la cifra de 8000 de apartamente – cel mai mare nivel de la independența Republicii Moldova. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Datelor Biroului Național de Statistică arată că în prima jumătate de an avem o creștere fără precedent de 34% de dare în exploatare a locuințelor, la 4100 de locuințe. Dacă ne uităm la apartamente creșterea este și mai mare de 64%, la 3654 de apartamente în jumătate de an. Această creștere a trezit mai multe întrebări vizavi de direcția în care se îndreaptă industria construcțiilor. 

Economistul, Veaceslav Ioniță susține că în anul 2017 asistăm la o recuperare a industriei construcțiilor după situația precară din anul 2016 când vânzarea de apartamente a înregistrat o cădere bruscă, potrivit datelor de la Cadastru. Dacă anual până la jumătatea anului 2016 erau înregistrate 15200 de vânzări – o cifră stabilă, atunci în trimestrul trei am asistat la o prăbușire a pieței imobiliare legată de doi factori. A scăzut numărul de contracte de vânzare cumpărare la aproape de la aproape 4000 trimestrial la 1940 și a dispărut practic ipoteca care a ajuns la cifra de 140 trimestrial față de 1500 de contracte cât erau anterior.

În anul 2016 noi am asistat la o criză pe piața imobiliară și a fost dictată de percepția negativă a cetățeanului. Ba mai mult, numărul celor care au cumpărat apartamente din banii proprii a scăzut, dar nu atât de dramatic comparativ cu cei care au achiziționat din bani împrumutați. Astfel, oamenii care intenționau să cumpere și au avut bani nu și-au schimbat decizia de procurare, ei au trecut în așteptare, iar cei care intenționau să cumpere apartamente din bani împrumutați au preferat să amâne achiziția din cauza situației incerte. Prăbușirea cererii pentru apartamente și a numărului cetățenilor de a se împrumuta a dus la cea mai mare scădere a numărului de apartamente date în exploatare. Dacă în anul 2015 trimestrul trei în valori anuale s-a ajuns la 6250 de apartamente atunci în perioada similară a anului 2016 cifra a fost de 4500 de apartamente. Ulterior, în anul 2017 a început o recuperare pe fundalul schimbării percepției cetățeanului înviorându-se ipoteca.

”În prezent noi trecem printr-un fenomen de reformatare a pieței imobiliare, la o înviorare a pieței și a falimentului mai multor companii necompetitive. În anii următori vom asista la finalizarea proiectelor începute acum zece ani. Prețurile vor fi menținute la un nivel destul de scăzut, deoarece dezvoltatorii vor fi nevoiți să scape de activele nelichide. Totodată, se va atesta o înviorare a cererii din partea consumatorului pe fundalul cererii mânate din anul 2016”, a concluzionat Ioniță.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Deși Republica Moldova are legea ghişeului unic pentru facilitarea activităţii de întreprinzător, totuși acesta funcționează cu scârț, iar businessul se plânge pe birocrație tergiversarea emiterii actelor. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan. 

Potrivit lui Pîrvan, ghișeul unic există doar la nivel de legislație în condițiile în care oamenii de afaceri se confruntă cu aceleași probleme de corupție, pierdere de timp și bani pentru obținerea actelor permisive. ”Principalele motive care frânează activitatea ghișeului sunt lipsa unei înţelegeri conceptuale comune a principiului de „Ghişeu Unic”, interconexiunea insuficientă dintre instituţii, lipsa schimbului electronic de informaţii între autorități, slaba cooperare a autorităților/instituţiilor publice în prestarea serviciilor publice, rezistența instituțională și a funcționarilor publici și implicarea politicului”.

Legea ghișeului unic ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra climatului de afaceri din Republica Moldova şi pentru fiecare agent economic care trebuie să obţină autorizaţie, dar în realitate nu vedem un aflux de investiții și de afaceri. Problema cea mai mare este corupția. ”Ghișeul unic ar trebui să minimizeze corupția, prin excluderea contactului direct cu funcționarul public. Or, agenții economici menționează, cu cât mai mult și mai des interacționează în mod direct sectorul privat cu funcționarii publici, cu atât mai posibil este apariția situațiilor de corupție”, a explicat Pîrvan.

În concluzie, Viorel Pîrvan a spus că pentru eficientizarea activității ghișeului unic este nevoie de digitalizarea procesului de depunere a solicitărilor pentru serviciile publice, elaborarea cadrului normativ de reglementare a serviciilor publice la nivelul normelor primare pentru a defini clar ”serviciile publice” şi diversitatea de servicii publice, alte noțiuni din practicile pozitive internaționale, precum ”front-office” şi ”back-office și valorificarea pe deplin de către autoritățile publice a infrastructurii de e-Guvernare existentă (platformelor şi serviciilor electronice guvernamentale deja disponibile) pentru reducerea sarcinii (poverii) administrative atît pentru prestatorii, cît şi pentru solicitanţii/beneficiarii serviciilor publice.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

După nenumăratele restricții instituite de către Federația Rusă din 2005 încoace, companiile moldovenești s-au reorientat pe piața din UE, iar în prezent cota exporturilor pe piața comunitară este de 63%, în timp ce în CSI se atestă o schimbare lentă. O revenire totală a exportatorilor pe piața din Federația Rusă este imposibilă în condițiile în care nișa a fost ocupată de alte state cu produse mai competitive față de cele moldovenești. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Datele privind nivelul exporturilor și importurilor în semestrul unu al anului 2017 arată că Republica Moldova revine la poziția pe care a avut-o în 2012, 2013.

Potrivit lui Chivriga, Acordul de Asociere cu UE a avut un impact pozitiv pentru comerțul extern al Republicii Moldova. ”Avem circa 1400 de companii care exportă cu succes pe piața comunitară, peste 2100 de poziții tarifare, care se regăsesc la export, iar unele poziții tarifare sunt acoperite integral în cadrul unor cote. Asistăm și la o schimbare calitativă a prestației instituțiilor de stat. Un exemplu este Serviciul Vamal care a eliminat barierele din calea exportatorilor fiind anulate peste 140 de ordine inutile, multe din ele fiind nocive pentru antreprenori. În prezent administrarea vamală este cu mult mai bună, iar veniturile la buget sunt în creștere. Și fisc-ul și-a îmbunătățit capacitățile în condițiile au fost înlăturate mai multe probleme cronice”.

Sunt unele schimbări în ce privește aplicarea prevederilor Acordului de Asociere. Este vorba de armonizarea legislației cu acquis comunitar, apariția reglementărilor tehnice moderne și preluarea a peste 14,400 standarde europene/internaționale, anularea a circa 11,600 standarde moldovenești conflictuale dar și depășite ca termen. În același timp, există posibilități mari de a influența exporturile prin îmbunătățirea domeniilor din sectorul real al economiei unde există o firavă stabilizare. În agricultură există o creștere și ne detașăm de la situația în care un an bun era precedat de anul cu calamități și era stopată creșterea. Se vede o schimbare în sectorul serviciilor, în special a companiilor IT. ”Dacă vorbim de regiuni, observăm o majorare a exporturilor în UE din Găgăuzia și din regiunea stângă a Nistrului. Ba mai mult, autoritățile din Găgăuzia atrag atenția asupra schimbării paradigmei comerțului extern pentru care e importantă orice piață, dacă ai șansa să ajungi să te menții și să-ți dezvolți afacerea”, a mai spus Chivriga.

Directorul de programe a enumerat două aspecte la care ar trebui să atragă atenția autoritățile pentru majorarea exporturilor. Este vorba de atragerea investițiilor și promovarea insistentă a mărfurilor și produselor moldovenești. ”Este un gol, care trebuie umplut cu maximă atenție. Avem produse și bunuri care sunt competitive, dar avem nevoie de niște politici de promovare acestora pe piețele externe”.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.