Reorientarea exporturilor moldovenești pe piața din UE a salvat businessul autohton. Are loc o revenire a comerțului într-o albie firească a anilor 2011-2013 după o perioadă de contractare. Comerțul internațional este în ascensiune și ar fi bine ca aceste semnale să demonstreze o stabilitate pe viitor. Totodată, are loc și o redirecționare a fluxurilor de mărfuri de pe piața estică pe cea vestică. Apar companii noi exportatoare. În doi ani avem peste 100 de companii noi care exportă în UE stabil pe fundalul unei creșteri generale a competitivității companiilor și a bunurilor care sunt livrate pe extern. Este un indiciu clar că se reformează comunitatea de afaceri și instituțiile de stat, și acest lucru va lăsa o amprentă pozitivă, generând stabilitate în comerț, a explicat în cadrul emisiunii ”Dincolo de cifre”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
În ceea ce privește legislația, asistăm la apropierea de aquis-ul comunitar. Sunt aprobate noi legi, revăzute cele vechi. Are loc o schimbare calitativă a cadrului legal, dar apar și semnele pe direcția climatului investițional. Apar unele proiecte promițătoare. Ca exemplu, în cadrul programului PARE 1+1, moldovenii reveniți acasă de peste hotare implementează multe proiecte inedite, care au generat noi afaceri și locuri de muncă. Acest lucru va impulsiona exporturile Republicii Moldova.
Potrivit lui Chivriga, pentru o ascensiune continuă a exporturilor, Republica Moldova are nevoie de tehnologii, experiență, expertiză, resurse financiare, idei, dar pentru ca oamenii de afaceri să le implementeze este nevoie de a crea condiții bune pentru activitate. Aici, miturile sunt inutile. Pentru aceasta avem nevoie de stabilitate și previzibilitate în ceea ce privește legislația, calitatea cadrului normativ secundar, și în plus trebuie să demonstrăm că instituțiile de stat sunt partenere pentru comunitatea de afacere.
În concluzie, directorul de programe a spus că Republica Moldova are nevoie și de implementarea standardelor noi, lucru care deja s-a început. Este un proces dificil și vizează pregătirea oamenilor, resurse financiare suplimentare. Acest lucru va facilita accesul Republicii Moldova pe terțe piețe, diversificarea exporturilor și modernizarea țării.
În anul 2017 asistăm la o recuperare a industriei construcțiilor după criza din anul precedent. În primele două trimestre se observă o înviorare fără precedent a dării în exploatare a apartamentelor și cel mai probabil în acest an putem ajunge la cifra de 8000 de apartamente – cel mai mare nivel de la independența Republicii Moldova. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Datelor Biroului Național de Statistică arată că în prima jumătate de an avem o creștere fără precedent de 34% de dare în exploatare a locuințelor, la 4100 de locuințe. Dacă ne uităm la apartamente creșterea este și mai mare de 64%, la 3654 de apartamente în jumătate de an. Această creștere a trezit mai multe întrebări vizavi de direcția în care se îndreaptă industria construcțiilor.
Economistul, Veaceslav Ioniță susține că în anul 2017 asistăm la o recuperare a industriei construcțiilor după situația precară din anul 2016 când vânzarea de apartamente a înregistrat o cădere bruscă, potrivit datelor de la Cadastru. Dacă anual până la jumătatea anului 2016 erau înregistrate 15200 de vânzări – o cifră stabilă, atunci în trimestrul trei am asistat la o prăbușire a pieței imobiliare legată de doi factori. A scăzut numărul de contracte de vânzare cumpărare la aproape de la aproape 4000 trimestrial la 1940 și a dispărut practic ipoteca care a ajuns la cifra de 140 trimestrial față de 1500 de contracte cât erau anterior.
În anul 2016 noi am asistat la o criză pe piața imobiliară și a fost dictată de percepția negativă a cetățeanului. Ba mai mult, numărul celor care au cumpărat apartamente din banii proprii a scăzut, dar nu atât de dramatic comparativ cu cei care au achiziționat din bani împrumutați. Astfel, oamenii care intenționau să cumpere și au avut bani nu și-au schimbat decizia de procurare, ei au trecut în așteptare, iar cei care intenționau să cumpere apartamente din bani împrumutați au preferat să amâne achiziția din cauza situației incerte. Prăbușirea cererii pentru apartamente și a numărului cetățenilor de a se împrumuta a dus la cea mai mare scădere a numărului de apartamente date în exploatare. Dacă în anul 2015 trimestrul trei în valori anuale s-a ajuns la 6250 de apartamente atunci în perioada similară a anului 2016 cifra a fost de 4500 de apartamente. Ulterior, în anul 2017 a început o recuperare pe fundalul schimbării percepției cetățeanului înviorându-se ipoteca.
”În prezent noi trecem printr-un fenomen de reformatare a pieței imobiliare, la o înviorare a pieței și a falimentului mai multor companii necompetitive. În anii următori vom asista la finalizarea proiectelor începute acum zece ani. Prețurile vor fi menținute la un nivel destul de scăzut, deoarece dezvoltatorii vor fi nevoiți să scape de activele nelichide. Totodată, se va atesta o înviorare a cererii din partea consumatorului pe fundalul cererii mânate din anul 2016”, a concluzionat Ioniță.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Deși Republica Moldova are legea ghişeului unic pentru facilitarea activităţii de întreprinzător, totuși acesta funcționează cu scârț, iar businessul se plânge pe birocrație tergiversarea emiterii actelor. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan.
Potrivit lui Pîrvan, ghișeul unic există doar la nivel de legislație în condițiile în care oamenii de afaceri se confruntă cu aceleași probleme de corupție, pierdere de timp și bani pentru obținerea actelor permisive. ”Principalele motive care frânează activitatea ghișeului sunt lipsa unei înţelegeri conceptuale comune a principiului de „Ghişeu Unic”, interconexiunea insuficientă dintre instituţii, lipsa schimbului electronic de informaţii între autorități, slaba cooperare a autorităților/instituţiilor publice în prestarea serviciilor publice, rezistența instituțională și a funcționarilor publici și implicarea politicului”.
Legea ghișeului unic ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra climatului de afaceri din Republica Moldova şi pentru fiecare agent economic care trebuie să obţină autorizaţie, dar în realitate nu vedem un aflux de investiții și de afaceri. Problema cea mai mare este corupția. ”Ghișeul unic ar trebui să minimizeze corupția, prin excluderea contactului direct cu funcționarul public. Or, agenții economici menționează, cu cât mai mult și mai des interacționează în mod direct sectorul privat cu funcționarii publici, cu atât mai posibil este apariția situațiilor de corupție”, a explicat Pîrvan.
În concluzie, Viorel Pîrvan a spus că pentru eficientizarea activității ghișeului unic este nevoie de digitalizarea procesului de depunere a solicitărilor pentru serviciile publice, elaborarea cadrului normativ de reglementare a serviciilor publice la nivelul normelor primare pentru a defini clar ”serviciile publice” şi diversitatea de servicii publice, alte noțiuni din practicile pozitive internaționale, precum ”front-office” şi ”back-office și valorificarea pe deplin de către autoritățile publice a infrastructurii de e-Guvernare existentă (platformelor şi serviciilor electronice guvernamentale deja disponibile) pentru reducerea sarcinii (poverii) administrative atît pentru prestatorii, cît şi pentru solicitanţii/beneficiarii serviciilor publice.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
După nenumăratele restricții instituite de către Federația Rusă din 2005 încoace, companiile moldovenești s-au reorientat pe piața din UE, iar în prezent cota exporturilor pe piața comunitară este de 63%, în timp ce în CSI se atestă o schimbare lentă. O revenire totală a exportatorilor pe piața din Federația Rusă este imposibilă în condițiile în care nișa a fost ocupată de alte state cu produse mai competitive față de cele moldovenești. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Datele privind nivelul exporturilor și importurilor în semestrul unu al anului 2017 arată că Republica Moldova revine la poziția pe care a avut-o în 2012, 2013.
Potrivit lui Chivriga, Acordul de Asociere cu UE a avut un impact pozitiv pentru comerțul extern al Republicii Moldova. ”Avem circa 1400 de companii care exportă cu succes pe piața comunitară, peste 2100 de poziții tarifare, care se regăsesc la export, iar unele poziții tarifare sunt acoperite integral în cadrul unor cote. Asistăm și la o schimbare calitativă a prestației instituțiilor de stat. Un exemplu este Serviciul Vamal care a eliminat barierele din calea exportatorilor fiind anulate peste 140 de ordine inutile, multe din ele fiind nocive pentru antreprenori. În prezent administrarea vamală este cu mult mai bună, iar veniturile la buget sunt în creștere. Și fisc-ul și-a îmbunătățit capacitățile în condițiile au fost înlăturate mai multe probleme cronice”.
Sunt unele schimbări în ce privește aplicarea prevederilor Acordului de Asociere. Este vorba de armonizarea legislației cu acquis comunitar, apariția reglementărilor tehnice moderne și preluarea a peste 14,400 standarde europene/internaționale, anularea a circa 11,600 standarde moldovenești conflictuale dar și depășite ca termen. În același timp, există posibilități mari de a influența exporturile prin îmbunătățirea domeniilor din sectorul real al economiei unde există o firavă stabilizare. În agricultură există o creștere și ne detașăm de la situația în care un an bun era precedat de anul cu calamități și era stopată creșterea. Se vede o schimbare în sectorul serviciilor, în special a companiilor IT. ”Dacă vorbim de regiuni, observăm o majorare a exporturilor în UE din Găgăuzia și din regiunea stângă a Nistrului. Ba mai mult, autoritățile din Găgăuzia atrag atenția asupra schimbării paradigmei comerțului extern pentru care e importantă orice piață, dacă ai șansa să ajungi să te menții și să-ți dezvolți afacerea”, a mai spus Chivriga.
Directorul de programe a enumerat două aspecte la care ar trebui să atragă atenția autoritățile pentru majorarea exporturilor. Este vorba de atragerea investițiilor și promovarea insistentă a mărfurilor și produselor moldovenești. ”Este un gol, care trebuie umplut cu maximă atenție. Avem produse și bunuri care sunt competitive, dar avem nevoie de niște politici de promovare acestora pe piețele externe”.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Autorităţile publice din Republica Moldova sunt responsabile de prestarea unui şir de servicii destinate întreprinzătorilor la nivel național și la nivel local. Capacitățile administrative slabe, birocratizarea excesivă, neintegrarea sistemelor informaţionale ale diferitor instituţii sau interacţiunea insuficientă dintre diferite instituţii implicate în prestarea serviciilor publice, duc la o calitate nesatisfăcătoare a serviciilor respective, iar uneori generează corupție și costuri suplimentare exprimate în timp și resurse financiare, au constatat participanții la dezbaterea publică ”Cum poate Ghișeul Unic contribui la diminuarea corupției”.
O soluție pentru reducerea corupției este ghișeul unic funcțional unde agentul economic se poate adresa şi obţine toate serviciile ce sunt de competenţa autorității publice, precum şi serviciile altor autorităţi. Plus la aceasta, întru reducerea contactelor cu funcționarii publici, comunitatea de afaceri consideră necesar de implementat și dezvoltat instrumentele de e-guvernare în relațiile dintre întreprinzători și autoritățile/instituțiile publice.
”Noi am considerat ca businessul nu doar să fie ascultat atunci când are probleme, dar să fie ascultat ca furnizor de soluții pentru dezvoltarea mediului de afaceri. În baza unui sondaj prezentat la sfârșitul lunii iunie am ajuns la concluzia că un lucru important pe care și-l dorește businessul este instituirea ghișeelor unice înțelese în sens european încât un reprezentat al mediului de afaceri să vină o singură dată și să-și rezolve problemele”, a explicat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.
În Republica Moldova au fost create mai multe astfel de ”Ghişee Unice” pentru serviciile publice prestate agenţilor economici, majoritatea din ele însă, la nivel central, iar la nivelul local acestea au fost înfiinţate în special cu suportul donatorilor internaţionali. În pofida utilizării pe larg a denumirii de „Ghişeu Unic”, în realitate există abordări dintre cele mai diverse ale implementării modelului și principiului de „Ghişeu Unic” în acordarea serviciilor publice.
”Principiul ”Ghișeul Unic” trebuie privit nu doar din perspectiva serviciilor de eliberare a actelor permisive în activitatea de întreprinzător, ci trebuie aplicat pentru întregul sistem de servicii publice, cu instituirea ”Ghişeelor Unice” în procedura de prestare şi a altor servicii publice. Procesul de instituire a principiului ”Ghișeului Unic” trebuie intensificat și extins asupra tuturor serviciilor publice prestate de autoritățile administrației publice centrale și locale, pentru ridicarea calității serviciilor respective, reducerea costurilor și diminuarea corupției, fiind exclus contactul direct cu funcționarul public.”, a explicat economista IDIS Viitorul, Tatiana Lariușin.
Reprezentanții mediului de business, prezenți la discuții publice au spus că mediul de afaceri se confruntă cu birocrația, care generează corupția. ”Este necesară o abordare instituţională mai largă şi intercooperare a autorităților/instituţiilor publice în prestarea serviciilor publice, pentru a facilita schimbul electronic de documente între autoritățile/instituţiile publice (inclusiv cu cele la nivel local), interoperabilitatea registrelor publice şi bazelor de date electronice de stat şi celor departamentale”.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Așteptările inflaționiste mai mici au redus dobânda la credite, potrivit datelor publicate de BNM, care arată că în luna iunie 2017, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională a constituit 10.03 la sută, diminuându-se cu 4.12 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a dobânzii la creditele în moneda națională a scăzut cu 0.23 puncte procentuale. O reducere nesemnificativă, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul, Victor Ursu.
Diminuarea dobânzilor are loc ca urmare a inflației mai mici anunțată, care în 2018 va fi sub ținta de 5 la sută. Rata anuală a inflației va continua să înregistreze un nivel înalt și în trimestrul III 2017, după care va coborî rapid spre limita inferioară a intervalului de variație a țintei. Acest lucru a și motivat bancherii să reducă ratele de dobândă la împrumuturi.
”Chiar dacă potrivit statisticilor dobânzile creditelor în lei moldovenești a fost de puțin peste 10%, dobânda anuală efectivă ajunge la peste 15% în condițiile în care băncile includ tot felul de comisioane, care scumpesc creditele”, a mai spus Ursu.
”O cauză a creditelor scumpe sunt și împrumuturile neperformante, care în prezent se ridică la 17%, costul cărora îl achită clienții buni platnici prin tot felul de comisioane. Aceste scumpiri nu vizează doar creditele noi-vândute, ci şi pe cele în derulare, punând astfel presiune mai mare pe clienţii care fac eforturi să rămână la zi cu plata ratelor, deşi se confruntă cu creşteri de preţuri şi, în multe cazuri, cu reduceri ale salariilor, respectiv cu prăbuşiri ale pieţelor de vânzări în cazul clienţilor companii. Creşterea marjelor de dobândă la lei şi valută, vânzarea de active imobilizate şi achiziţionarea de titluri de stat au fost printre cele mai frecvente strategii puse în practică de bănci pentru îmbunătăţirea pe termen scurt a poziţiei lor financiare”, a conchis Victor Ursu.
Dacă e să ne referim la cele mai solicitate împrumuturi, cele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani au fost cele mai atractive. Acestea sunt de fapt credite de consum care au avut o pondere de 40 la sută din totalul împrumuturilor acordate.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
În SUA a avut loc așa numita revoluție a gazului de șist, a cărui cost de extracție a coborât deja semnificativ sub 50 USD pentru o mie de metri cubi, iar prețurile angro pe piața nord-americană nu depășesc 100-120 pentru mia de metri cubi. Acest lucru va schimba configurația pieței globale, obligând furnizorii tradiționali de gaze, printre care și Gazprom, să reducă prețurile pentru a-și păstra cota de piață, a explicat la emisiunea ”15 minute de realism economic” expertul în energetică, Victor Parlicov.
Impulsionarea extracției gazelor în SUA a dus la prăbușirea importurilor de gaze pe piața nord-americană, iar în prezent, terminalele de import sunt convertite în terminale de export a gazelor naturale. Astfel, SUA va deveni unul din cei mai mari exportatori de gaze, iar în prezent companiile americane se orientează în primul rând la piața europeană. La 8 iunie 2017 a avut loc prima livrare în Polonia și tendința aceasta va accelera.
În ceea ce privește prețurile, expertul în energetică spune că pe termen mediu, prețurile la gazele naturale vor descrește. În Europa, prețul se va stabiliza la 120-130 USD pentru o mie de metri cubi. În astfel de condiții, furnizorii tradiționali de gaze naturale ,cum este Gazprom, vor fi nevoiți să reducă prețurile. Această concurență va duce la nivelarea prețurilor între cele trei piețe principale de gaze naturale (nord-americană, asiatică și europeană), iar în curând vom vorbi de o piață globală a gazelor naturale.
”Pentru Republica Moldova este important să ne dezvoltăm infrastructura necesară pentru a putea aduce gazul din altă parte decât de la Gazprom, ca să putem beneficia de conjunctura favorabilă de pe piața regională. Pe de o parte, trebuie dusă la bun sfârșit interconexiunea cu România, dar avem și interconexiunea din nordul țării cu Ucraina, care poate funcționa și în regim revers. Or, gazul comprimat ar putea veni atât din nord, prin Ucraina, cât și din sud, prin România.
Referindu-se la energia regenerabilă, Parlicov a menționat că în prezent una din preocupările principale ale investitorilor și a centrelor de cercetări tehnologice este îmbunătățirea tehnologiilor de stocare a energiei, pentru ca compensa caracterul intermitent al energiei generate din surse regenerabile. În pofida faptului că în cadrul Comunității Energetice Republica Moldova și-a asumat obligația de a aproba o nouă Lege pentru promovarea energiei regenerabilă până la sfârșitul anului 2012, aceasta a fost aprobată de abia în 2016, iar intrarea în vigoare s-a amânat până în 2018. Autoritățile amână intrarea în vigoare a Legii respective conducându-se de paradigma că energia regenerabilă este scumpă și ar pune presiune pe tarife. Între timp însă, energia regenerabilă devine competitivă ca preț cu energia produsă din resurse fosile, iar amânarea intrării în vigoare a Legii privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile blochează inclusiv posibilitatea consumatorilor de a-și instala propriile surse de generare la locul de consum, pentru a substitui consumul de energie electrică din rețea.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Reducerea controalelor și a numărului actelor permisive este o problemă care preocupă lumea de afaceri. Eliberarea unui act permisiv necesită timp și bani și pune presiune pe business. Reforma regulatorie a început acum 13 ani și continuă și acum, iar în 2016 Guvernul Filip a demarat o reformă mult mai ambițioasă față de precedentele (ghilotina unu, ghilotina doi) care vizează reducerea numărului actelor permisive și a instituțiilor de control. Este opinia exprimată de jurnalistul Vlad Bercu în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.
”Deși, după ce zeci de acte au fost puse sub ghilotină în anii 2004-2011, ministerele au adoptat alte acte, care sunt o nouă povară pentru oamenii de afaceri, iar organele de control au pus o mai mare presiune pe business”, a spus Vlad Bercu.
Dacă în 2004, când a fost pornită Ghilotina era vorba de 400 acte permisive, atunci în 2016, când Guvernul Filip a inițiat reducerea organelor de control și anularea unor acte permisive, se constată că există peste 400 de acte permisive, din care 90 la sută nu au justificare.
Putem anula o lege, putem optimiza numărul organelor de control, dar nu putem schimba mentalitatea celor care muncesc în instituții și s-au obișnuit să ceara mită, să instituie verificări. Cazurile din ultimul an cu arestarea funcționarilor publici arată că meteahna funcționarului de a stoarce mită, de la omul de afaceri persistă în continuare. Reducerea numărului organelor de control nu va avea rezultatul scontat, dacă nu va fi redus numărul de cadre și schimbată mentalitatea instituțiilor de control, schimbată însăși esența acestor controale .
”Recent, Guvernul a publicat o statistică în care arată că verificările planificate s-au redus drastic. În 2017, primul trimestru, au fost sub opt mii față de 13 mii în aceiași perioadă a anului 2014. Problema e că autoritățile nu fac referire la controalele totale la companiile private ceea ce ne face să credem că numărul controalelor nu s-a redus”, a precizat Bercu.
În 2016 am avut un moratoriu asupra verificărilor, au fost anulate 115 acte permisive, însă un studiu al Băncii Mondiale, lansat în martie 2017, că în pofida creării unor ghișee unice și a reducerii controalelor, oamenii de afaceri sunt nemulțumiți. Doar 13% dintre companiile chestionate constată o îmbunătățire reală a mediului de afaceri, iar 60% spun că se bate pasul pe loc.
Fiecare control, act permis înseamnă corupție, iar efectul acestor decizii luate de Guvern este foarte mic. Deși, guvernarea anunță schimbări, oamenii de afaceri continuă să susțină că ar fi bine să fie îmbunătățită guvernarea electronică, activitatea ghișeului unic, despre care se discută ani de zile. Instituțiile, care pun presiune pe oamenii de afaceri sunt ANSA și Inspectoratul Fiscal.
”În urma reformei Guvernului, care va dura în timp, va fi o comasare reală a instituțiilor de control. Problema e că ne-am putea pomeni ca și în cazul ANSA, care este un adevărat mastodont creat în urma reorganizării a trei instituții. Efectele urmează să le vedem în timp. E prematur să vorbim despre rezultate în condițiile în care avem exemplul eșuat al reformelor cu ghilotinele”, a concluzionat Bercu.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Recent a fost modificat Codului Muncii, o modificare sensibilă. Pe de o parte avem un document învechit, pe de altă parte este unul foarte rigid cu cerințe excesive care îngreunează mediul de afaceri. Ba mai mult, este unul din factorii care ține la distanță investitorii, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Potrivit documentului, autoritățile intenționează să atragă în țară și moldovenii care muncesc în străinătate în condițiile în care Republica Moldova este țara unde numărul muncitorilor din străinătate îi depășesc pe cei locali.
Stabilirea regulilor și relațiilor clare dintre angajator și angajat sunt o problemă, dar nu cea mai stringentă. Potrivit unui clasament cele mai grave probleme sunt corupția și justiția. ”Modificarea Codului Muncii este una pro business, dar în lipsa dialogului aceasta va scârțâi”.
Ioniță a enunțat câteva detalii de care ar trebui să se țină cont în noua lege. Este vorba de contractele de muncă care nu se negociază. Deși sunt 200 000 anual se renegociază doar 1000, și nimeni nu vrea să se implice. ”Acest Cod al muncii vine și împotriva pensionarilor prin modul ce conțin normele privind concedierea. În condiția în care a crescut speranța la viață, iar unele categorii ies la pensie la o vârstă tânără și au o experiență bogată, de ce să fie concediați”, s-a întrebat Ioniță.
În opinia lui, o problemă este concediul de maternitate. ”Ar trebui oferite mai multe oportunități femeilor care decid să stea doar un an în concediu de maternitate. Ele ar putea avea niște plăți mai mari. Or, în Republica Moldova nu sunt încurajate financiar femeile tinere care vor să-și dezvolte cariera”.
Referind-se la concedierea angajaților, Ioniță a menționat că la eliberarea din funcție trebuie să existe acceptul sindicatelor - o prevedere abuzivă în condițiile în care atunci când exista un litigiu de judecată se câștiga pe lipsa de procedură, dar nu pe fond.
În concluzie, economistul a spus că atunci când sunt operate modificări la Codul Muncii trebuie să se țină cont de opinia mediului de afaceri pentru a avea confortul de desfășurare a activității antreprenoriale, iar angajații să fie protejați.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
”Astăzi, în RM funcționează 11 bănci comerciale, care conform situației din luna iunie 2017 au creditat economia țării cu 34,2 miliarde lei, dintre care 7,1 miliarde lei sau 20,8% sunt creditele oferite persoanelor fizice”, scrie în publicația ”Trend Hunter” economistul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță.
Cele mai multe credite luate de persoanele fizice sunt creditele de consum 3,78 miliarde lei sau 53,4% din totalul creditelor destinate persoanelor fizice, urmate de credite pentru procurarea unui imobil 2,4 miliard lei sau 33,9% din total și credite pentru desfășurarea unei afaceri 0,9 miliarde lei sau 12,7%.
Pentru o informare mai bună a cetățenilor care intenționează să apeleze la un credit bancar am decis să elaborez un TOP al băncilor la creditarea persoanelor fizice.
Creditarea persoanelor fizice este în proporție de 75% este realizată de primele 3 bănci din TOP-5, care oferă 5,35 miliarde lei din totalul de 7,08 miliarde lei.
Cât privește politica de creditare a băncii orientate spre persoanele fizice, observăm că avem două bănci în TOP-5, EuroCreditBank și MobiasBanca despre care se poate spune clar că au o politică activă de creditare a persoanelor fizice. Totodată MAIB datorită cotei mari de piață contribuie la majorarea valorii medii a volumului de credite oferite de bănci persoanelor fizice. Totuși 7 din 11 bănci au un portofoliu de creditare a persoanelor fizice mai mic decât media pe sistem, cea ce indică la un potențial neexplorat de bănci privind creditarea persoanelor fizice.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
