Monitorizarea achizițiilor publice nu este un moft al societății civile, ci vizează reducerea corupției și fraudelor din achizițiile publice. Și asta, pentru că, contractele de achiziții sunt un domeniu vulnerabil la riscurile de corupție, deoarece un contract public presupune interacțiunea dintre sectorul public și cel privat. Circa 15% din PIB-ul mondial se mișcă anual prin contractele publice încheiate între Guvern și sectorul privat, iar potrivit statisticilor internaționale, costurile corupției ar fi de circa 20%-25% din bugetul unei achiziții. Aceste cifre transpuse la contextul Republici Moldova, luând în considerare că valoarea achizițiilor în 2016 s-a cifrat la circa 7,5 miliarde lei, ne ajută să estimăm costurile corupției în achizițiile publice din Moldova, care s-ar ridica la 1,5 miliarde lei. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Presiunea din partea societății civile, uneori cuplată cu o campanie bună de mediatizare poate încuraja autoritățile să sancționeze actorii corupți, fie din administrație, fie din sectorul privat. Pentru o monitorizare eficientă, societatea civilă din Republica Moldova necesită o bună cunoaștere a sistemului de achiziții publice, a cadrului legal și instituțional, a procesului pe care îl parcurge o autoritate publică pentru procurarea unui bun, dar și de instrumente de monitorizare prin care pot fi identificate nergulile, fraudel și corupția din sistem. IDIS ”Viitorul” își propune să contribuie la consolidarea capacităților societății civile privind monitorizarea modului în care sunt utilizați banii și resursele publice, prin achizițiile desfășurate de acestea.
Astfel, din primăvara acestui an, IDIS ”Viitorul” implementează proiectul «Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației” finantat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului de Consolidare a rolului societățții civile în monitorizarea operațiunilor de support bugetar. În cadrul acestui proiect, am inițiat și desfășurăm un Program complex de Training pentru organizațiile societății civile, monitori și jurnaliști în domeniul monitorizării achizițiilor publice. Scopul acestui program este consolidarea capacităților societății civile din Republica Moldova pentru a înțelege mecanismele de funcționare a sistemului de achiziții publice, cadrul instituțional și legal care reglementează sectorul, precum și procesul de desfășurare a unei achiziții de către o entitate publică. Participanții sunt instruiți în colectarea și analiza datelor pe achiziții, aplicarea instrumentelor inovative de identificare a neregulilor și ilegalităților, precum și acțiuni de responsabilizare a autorităților publice pentru a desfășura achiziții transparente și eficiente”, a precizat Diana Enachi.
Programul cuprinde instruirea monitorilor pentru aplicarea unei metodologii recunoscute și aplicată pe larg la nivel internațional – instrumentul ”stegulețelor roșii”care se bazează pe identificarea riscurilor de fraudă și corupție la fiecare etapă a procesului de achiziție. Este un instrument foarte util pentru cei care monitorizează achizițiile întrucât include nu doar detectarea încălcărilor și ilegalităților, dar și instrumente de analiză a ”stegulețelor”, precum și recomandări de prevenire și eliminare a riscurilor de corupție și de sesizare a organelor de control și de justiție.”Stegulețe roșii” la etapa de planificare a achiziției și elaborare a documentației și caietelor de sarcini se referă la: manipularea necesităților autorităților contractante, supraestimarea valorii bunurilor, serviciilor sau lucrărilor planificate a fi procurate, nepublicarea Planului anul de achiziții pe pagina web, divizarea achiziției sau ”ajustarea” acesteia după interesele unei persoane sau companii.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
La 30 octombrie 2017, Transparency International – Moldova şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” au prezentat Raportul privind monitorizarea evoluţiilor în sectorul financiar-bancar în perioada decembrie 2016 – octombrie 2017. Raportul cuprinde rezultatele monitorizării evoluţiilor din acest sector, urmare a fraudelor bancare masive din Republica Moldova, precum şi rezultatele monitorizării recuperării fondurilor fraudate. Activitatea a fost realizată în proiectul „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” finanțat de Ambasada Olandei la București.
Perioada decembrie 2016 – octombrie 2017 a fost plină de evenimente legate de sectorul financiar-bancar. După decizia guvernului Filip din septembrie 2016 de a converti în datorie internă de stat garanţiile emise în noiembrie 2014 şi martie 2015 (destinate acoperirii „găurilor” în urma furtului banilor din trei bănci: Banca de economii, Banca Socială şi Unibank), au apărut o serie de iniţiative de modificare a legislaţiei financiar-bancară. Aceste modificări urmau să îndeplinească condiţiile şi angajamentele autorităţilor din Republica Moldova faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi alţi parteneri de dezvoltare.
Astfel, cu asistenţa partenerilor de dezvoltare, au fost elaborate şi adoptate legi noi, printre care Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor[1] şi Legea cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare[2]. Este de remarcat că, în mai puţin de un an de la adoptare, prima lege a fost modificată deja de două ori, iar cea de a doua – o dată, ceea ce atestă o grabă admisă la momentul adoptării acestora. Totodată, Comitetul Executiv al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a aprobat şi modificat mai multe regulamente, unul din cele mai importante vizează exigenţele faţă de administratorii băncilor comerciale şi are drept scop promovarea în funcţiile de conducere ale acestora a persoanelor competente şi cu bună reputaţie, ceea ce ar îmbunătăţi guvernarea corporativă a băncilor, în cazul aplicării acestora.
În această perioadă au apărut câteva iniţiative legislative considerate de societatea civilă şi partenerii de dezvoltare drept nocive şi contrare angajamentelor asumate de guvernanţi, întrucât amplifică riscurile legalizării mijloacelor de origine frauduloasă.[3],[4] Una din iniţiative, proiectul legii privind legalizarea capitalurilor şi stimularea fiscală, adoptat în prima lectură de Parlament în decembrie 2016, fără discuţii publice şi fără informarea partenerilor de dezvoltare, este cel mai elocvent exemplu din această categorie. Alt proiect ţine de modificările la Legea cetăţeniei şi oferă, prin derogare de la normele legale, dreptul la cetăţenia Republicii Moldova pentru persoane terţe, cetăţeni străini sau apatrizi, contra unor contribuţii denumite ”investiţii”. Ambele proiecte au avut ca autori acelaşi grup de deputaţi, în frunte cu preşedintele Parlamentului. Regulamentul de implementare a legii ”cetăţeniei pentru investiţie”, elaborat de Ministerul Justiţiei şi aprobat de Guvern în septembrie 2017, a stârnit reacţii contradictorii în societate, deoarece oferă posibilităţi de legalizare a mijloacelor financiare de origine dubioasă în Republica Moldova.[5] Şeful Delegaţiei Uniunii Europene Pirkka Tapiola a declarat că ”noi vom urmări foarte îndeaproape ce se va întâmpla. Părerea mea personală este că ar trebui să căutăm alte stimulente de a atrage investiţii în ţară”.[6]
În acest context sunt de menţionat rapoartele de expertiză ale Centrului Naţional Anticorupţie la ambele proiecte, cel cu ”amnistia/liberalizarea capitalurilor” şi cel cu ”cetăţenia contra ”investiţii”. În primul caz, CNA a indicat că în proiectul dat ”… conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de provenienţă infracţională”, iar în al doilea caz a constatat că ”interesele promovate sunt în detrimentul interesului public şi cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi a statului Republica Moldova”. În pofida acestui fapt, cel de-al doilea proiect a devenit lege şi a intrat în vigoare în iunie 2017.
În lista iniţiativelor legale este de reţinut şi adoptarea în septembrie 2017 a Planului naţional de acţiuni privind reducerea riscurilor în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului pentru 2017-2019. Deşi conţine prevederi importante despre armonizarea legislaţiei din domeniu a Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar, o mare parte din activităţile incluse în plan au ca scop consolidarea capacităţilor autorităţilor publice, în condiţiile în care acest proces urma să demareze acum zece ani, odată cu intrarea în vigoare în 2007 a Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Mai mult, acest plan nu include astfel de domenii vulnerabile la spălarea banilor precum sectorul energetic, care este o „gaură neagră” şi aduce prejudicii considerabile societăţii.
Totodată, rămâne în aşteptare adoptarea unei noi legi cu privire la combaterea spălării banilor, care este şi o cerinţă a Uniunii Europene, potrivit Acordului de Asociere semnat cu Republica Moldova.
Insuficienţa prevederilor legale care să facă faţă condiţiilor specifice, complexe, multidimensionale şi litigioase în sectorul bancar, în special în cele trei bănci aflate în supravegherea BNM, nu permite rezolvarea mai multor probleme legate de netransparenţa acţionarilor şi riscurilor înalte pentru potenţialii investitori oneşti. Procesul de atragere a investiţiilor în sector este tărăgănat şi din considerente macroeconomice obiective şi subiective.
Totodată, analizând evenimentele din 2016-2017, putem constata că Republica Moldova, după o perioadă în care a fost un element important al spălătoriei regionale de mijloace de provenienţă dubioasă (laundromat) şi o perioadă în care a fost realizat ”jaful secolului”, când 13% din PIB a fost extras din sistemul bancar autohton, riscă să se transforme într-o ţară cu regim off-shore. O retrospectivă în timp arată că după ce la insistenţa Uniunii Europene din zona laundromat-ului a ieşit Letonia, schemele de spălare de bani au fost importate în Republica Moldova. În prezent, în timp ce UE face presiuni asupra Ciprului pentru a elimina circuitul mijloacelor de provenienţă obscură, Republica Moldova devine câmp fertil pentru atragerea unor asemenea mijloace prin diferite metode (inclusiv liberalizarea capitalurilor, oferirea cetăţeniei contra ”investiţii”, secretizarea datelor relevante ale persoanelor fizice atât în sectorul bancar, cât şi in instanţele de drept, iniţiativele de modificări fiscale tipice unor zone off-shore).
Aceste evoluţii creează impedimente pentru investigarea independentă şi veritabilă a fraudelor din sistemul bancar, blochează implementarea legilor şi normelor convenite cu partenerii de dezvoltare, diminuează importanţa raportului Kroll, dar şi împiedică funcţionalitatea instituţiilor şi perspectiva recuperării fondurilor fraudate.
În această perioadă sectorul bancar se află într-o etapă dificilă de recuperare de după criza din 2014-2015. BNM a înăsprit considerabil supravegherea bancară şi standardele de raportare, inclusiv faţă de creditele compromise. Totuşi, o serie de probleme sistemice persistă, printre ele: probleme de transparenţă a acţionarilor şi beneficiarilor efectivi, guvernanţă corporativă şi managementul ineficiente, proceduri de control şi audit interne slabe. Deşi BNM a oprit formarea creditelor noi dubioase şi compromise, totuşi soluţionarea celor existente este dificilă.
Pe de altă parte, intervenţia BNM la cele trei bănci comerciale supravegheate (Moldova-Agroindbank (MAIB), Moldindconbank (MICB) şi Victoriabank) a scos în evidenţă o serie de vulnerabilităţi care ţin, în special, de portofoliul relativ înalt de credite neperformante, precum şi riscuri sporite de spălare a banilor şi finanţării terorismului.
De rând cu sectorul bancar, şi alte sectoare financiare non-bancare sunt expuse riscurilor de fraudare, în special, sectorul asigurărilor – un domeniu mai puţin reglementat şi monitorizat de către autorităţile publice şi în care standardele de activitate şi normele prudenţiale se respectă mai puţin.
În acelaşi timp:
Restabilirea credibilităţii instituţiilor financiar-bancare depinde de reuşita implementării noului cadru legal din domeniu adoptat la insistenţa structurilor financiare internaţionale în 2016. Transparenţa acţionariatului şi noile modele de guvernanţă corporativă impuse băncilor comerciale ar putea reabilita credibilitatea, asigura transparenţă şi previzibilitatea în activitatea acestora.
Asociațiile de business din Republica Moldova și mai multe companii au participat la un training cu privire la guvernanța corporativă și lupta cu corupția. Traineri străini Ana Kompanek (USA) și Alexander Okunev (Ucraina) au instruit asociațiile de business pentru trecerea la un nivel mai avansat de eficientizare a afacerilor și atragerea investițiilor străine directe. Evenimentului a fost organizat cu suportul Centru International Pentru Antreprenoriat (CIPE) și IDIS ”Viitorul” cu susținerea financiară BERD.
Reprezentanții businessului au declarat în cadrul trainingului că guvernanța corporativă este un complex de procese, practici, politici, cadru de reglementare, cu impact asupra conducerii, administrării și controlului unei companii. Ba mai mult, guvernanța corporativă are un rol important în protejarea intereselor acționarilor, întrucât sprijină maximizarea valorii deținerii în companie pe termen lung, și în stimularea atenției investitorilor asupra companiei, prin transparentizarea și eficientizarea activităților și proceselor din cadrul companiei, întrucât investitorii au nevoie de informații corecte, de calitate șsi diseminate la timp pentru a putea lua decizii de investiție.
Trainerii au declarat că la baza guvernanţei corporative stau trei principii. Este vorba de etică şi integritate, profesionalism şi performanţă şi transparenţă şi predictibilitate.
Potrivit lui, chiar dacă majoritatea agenților economici preferă să-și ”rezolve” pe căi neoficiale problemele, există un grup mic de agenți economici, care au luptat contra actelor de corupție, au avut succes și doresc să continue lupta. Secretul lor se bazează pe câteva elemente esențiale. În primul rând ei trebuie să activeze legal, deci nu poți lupta contra corupției atunci când ai probleme de integritate personală. În al doilea rând ei trebuie să cunoască și să știe că sunt corecți în anumit caz. ”funcționarul simte că agentul economic ”plutește” nu știe exact ce și cum și îl presează până nu obține banii”.
În ceea ce privește combaterea corupției, reprezentanții businessului au afirmat că este problema principală cu care se confruntă oamenii de afaceri la perfectarea actelor obținerea unor certificate de conformitate.
Potrivit unei analize IDIS Viitorul, majoritatea agenților economici preferă să-și ”rezolve” pe căi neoficiale problemele, există un grup mic de agenți economici, care au luptat contra actelor de corupție, au avut succes și doresc să continue lupta. Secretul lor se bazează pe câteva elemente esențiale. În primul rând ei trebuie să activeze legal, deci nu poți lupta contra corupției atunci când ai probleme de integritate personală. În al doilea rând ei trebuie să cunoască și să știe că sunt corecți în anumit caz. ”funcționarul simte că agentul economic ”plutește” nu știe exact ce și cum și îl presează până nu obține banii”.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Dezvoltarea rurală merge mână în mână cu agricultura, dar locurile de muncă prost plătite, infrastructura slab dezvoltată, lipsa serviciilor publice elementare și a tehnologiilor alungă peste hotare forța de muncă activă din sate.
”Dezvoltarea rurală este un subiect complex și care are tangență cu alte sectoare unde există concurență. Este vorba de sectorul producerii din agricultură, servicii, comerțul intern și internațional. Și aici apar primele semnale simptomatice ale factorilor de producție, care au nevoie de o analiză riguroasă și soluții – conectate la realitate. Agricultorii din Republica Moldova produc în altfel de condiții față de cei din UE. Și aici apare problema legată de specializare, tradiții, suport din partea statelor UE și experiență, lucru pe care producătorii moldoveni nu-l au. Este importantă și ancorarea pe piețele de desfacere care sunt în mare parte ocupate și care trebuie cucerite”, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
În satele Republicii Moldova nivelul de trai este redus, plus că infrastructura rutieră şi de servicii este slab sau deloc dezvoltată. Una peste alta, sărăcia rurală este favorizată de accesibilitatea redusă spre centrele urbane, de calitatea proastă a infrastructurii de acces şi de ocuparea preponderent agricolă a populaţiei, activitate încă prost plătită. ”Deja sunt goluri foarte mari pe piața forței de muncă din localitățile rurale. Se ajunge la situații banale când lipsesc tractoriștii”, a precizat directorul de programe.
Viorele Chivriga a identificat câteva soluții care pot dezvolta localitățile și rurale și pune în mișcare afacerile din agricultură. Este vorba de inovații și tehnologii. ”Ele un rol important în modernizarea localităților, dar capacitatea de atragere a tehnologiilor este foarte mică și se datorează sectorului academic slab. Raportul de competitivitate globală arată că e nevoie de a acționa prompt și rapid, dacă vrem să schimbăm situația din țară”.
Directorul de programe a menționat că în Republica Moldova se atestă o slabă dezvoltare a serviciilor de consultanță. ”În țară sunt o mulțime de beneficiari de terenuri agricole care gestionează 1,6 milioane ha de teren arabil și peste 2 milioane ha de terenuri agricole. Or, informația nu poate ajunge la fiecare persoană. Pentru impulsionarea serviciilor de consultanță e nevoie de implementarea tehnologiilor IT prin intermediul cărora agricultorii să fie informați cu privire la legislație, tendințele de pe piață, servicii juridice”.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Autoritățile municipale alocă de aproape un deceniu compensații pentru căldură populației social vulnerabile, asta deși cu cei 60 milioane lei alocați anual, municipalitatea ar putea mobiliza câte 600 milioane de lei investiții pentru eficientizarea energetică a blocurilor din Capitală (izolarea clădirilor și trecerea la sistemul de distribuție orizontală a agentului termic), a sugerat la emisiunea ”15 minute de realism economic” expertul în energetică de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov.
Chișinăul este unicul oraș din Republica Moldova care acordă compensații pentru căldură în perioada rece a anului, în volum de 40% din factura la energia termică pentru populația social vulnerabilă.
Potrivit lui Parlicov, în Republica Moldova problema facturilor mari la căldură ține în primul rând de proasta eficiență energetică a blocurilor. Pentru comparație, Republica Moldova consumă de trei ori mai multă energie termică pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu comparativ cu statele din UE. Situația creată a fost moștenită din perioada sovietică când resursele energetice erau foarte ieftine și nu se punea problema eficienței energetice, iar în prezent nu ne mai putem permite irosirea energiei.
”Banii alocați consumatorilor vulnerabili de către autoritățile municipale de facto subvenționează ineficiența energetică. Proiectele pilot realizate în trecut de S.A.”Termocom” și recent de S.A.”Termoelectrica” au demonstrat că prin adoptarea unor măsuri de eficiență energetică (izolarea termică a clădirilor și trecerea de la sistemul de distribuție vertical a agentului termic la un sistem orizontal, cu contorizarea fiecărui apartament și posibilitatea consumatorilor de a regla nivelul de căldură de la calorifer) se poate obține o reducere a consumului de energie cu până la 45%. Realizând o asemenea investiție povara facturilor la căldură pentru consumatorii respectivi ar fi redusă pentru totdeauna. Or, autoritățile locale cheltuiesc același 40%, în fiecare lună din perioada rece a anului, pentru compensarea facturilor acestor consumatori”, a precizat Parlicov.
Lucrările de eficiență energetică pot fi făcute doar integral, la nivelul întregului bloc, și nu pentru fiecare apartament în parte. Respectiv, chiar dacă s-ar rezolva toate problemele administrative și juridice și locuitorii unui bloc ar conveni să investească în comun în aceste lucrări, ar rămâne problema economică – populația social vulnerabilă nu ar avea surse pentru a-și achita contribuția la aceste lucrări de eficiență energetică. Experiența S.A.”Termoelectrica” cu blocul de pe str.Pandurilor 52 demonstrează că investițiile medii necesare pentru trecerea de la sistemul vertical de distribuție a agentului termic la cel orizontal ajung la circa 500 euro pentru fiecare apartament.
În concluzie, expertul în energetică susține că dacă e să admitem că circa 10% din apartamentele din fiecare bloc sunt locuite de consumatori social vulnerabili, atunci cu cele 60 milioane de lei alocate pentru compensanții s-ar putea mobiliza până la 600 milioane de lei pentru investiții în eficiența energetică a clădirilor. Respectiv, o parte din banii alocați anual din bugetul municipal ar trebui să fie combinați cu mijloacele financiare din fondul de eficiență energetică pentru constituirea unui pachet financiar disponibil pentru îmbunătățirea eficienței energetice a blocurilor din Chișinău.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Deși există o strategie națională de dezvoltare regională (SNDR) 2016 - 2020 (suma alocată – 7 miliarde de lei), iar Fondul Național de Dezvoltare Regională are un buget de circa 200 milioane lei pentru anul 2017, respectiv Republica Moldova rămâne codașa Europei la alocarea banilor pentru dezvoltarea regională cu o pondere în PIB de 0,3%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Iurie Gotișan.
Modalitatea de finanțare a dezvoltării regionale îi revine Fondului Naţional de Dezvoltare Regională (FNDR), resursele căruia sunt insuficiente pentru dezvoltarea regiunilor. Potrivit Legii bugetului de stat pentru 2017 pentru FNDR au fost alocate cca 200 milioane lei, ceea ce constituie 0,3% din PIB-ul Republicii Moldova.
”Este de fapt o sumă infimă la ceea ce urmează de realizat conform SNDR pentru 2016-2020, racordat la priorităţile de primă necesitate privind dezvoltarea regională, inclusiv rurală. De exemplu, Estonia şi Lituania alocă cam cca 5% din PIB, iar Romania alocă peste 2,5%”, a spus Iurie Gotișan.
Partenerii externi, care sunt implicaţi în proiecte de dezvoltare regională finanţează proiecte care deseori depăşesc alocaţiile din bugetul de stat. Or, așa cum dezvoltarea regională este o componentă a politicii teritoriale promovată de UE, FNDR ar trebui să fie majorat până la 2% din PIB sau peste 4%, cum este în cazul unor ţări din UE.
Economistul atrage atenția că Republica Moldova este împărțită în șase regiuni de dezvoltare, când teritoriul țării este de fapt mai mic față de regiunea de dezvoltare Nord-Est a României, respectiv și cu un PIB per capita de peste 2 ori mai mic. ”Aceste provocări subminează în mod fundamental perspectivele de dezvoltare a Moldovei. Or, creșterea discrepanțelor economice regionale va submina și mai mult dezvoltarea la nivel general”.
În concluzie, Iurie Gotișan a precizat că lipsa sinergiei fondurilor face ca investițiile în fiecare componentă infrastructurală să fi distribuite inegal. Or, dezvoltarea regională trebuie să fie o politică interministerială de conlucrare. ” Unele date arată că autoritățile publice locale implementează proiecte în localitățile din regiune, însă nu există un mecanism de colectare a datelor sau informaţiilor și de cuantificare a rezultatelor impactului celorlalte instrumente publice de finanțare (Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, Fondul Rutier, Fondul Ecologic Naţional, Fondul pentru Eficienţa Energetică, mai multe transferuri de la Ministerul Sănătăți și Ministerul Educației etc.) asupra dezvoltării regionale”.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
După mai bine de un an, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) în achiziții publice este funcțională, iar agenții economici pot depune contestații. Instituția își propune să prevină concurența neloială și să impulsioneze procedurile de achiziții. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Deși a devenit funcțională din septembrie curent, procesul de instituire a ANSC a fost unul netransparent, iar participarea publicului la audierile pentru selectarea candidaților a fost îngrădită.
Economista IDIS Viitorul susține că după semnarea Acordului de Asociere, Republica Moldova și-a asumat în șir de angajamente care se referă inclusiv la reformarea sistemului de achiziții publice. Una dintre obligațiile asumate ține nemijlocit de crearea unui sistem eficace a căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, prin crearea unei instituții imparțiale și independente responsabilă de examinarea și soluționarea contestațiilor depuse de agenții economici în cadrul procedurilor de achiziție la care au participat. Conform prevederilor legale, dreptul la contestare îl are orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziție publică și care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii.
”Ceea ce trebuie să cunoască agenții economici, dar și societatea civilă este caracterul public al ședințelor de examinare a contestațiilor și orice persoana poate participa, iar ANSC este obligată să publice data și locul desfășurării acestor ședințe cu cel puțin 3 zile pana la data la care vor avea loc”, a concluzionat Diana Enachi.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Corupția este o afacere profitabilă. Jumătate din cei care s-au opus actului de corupție și au preferat să meargă pe căi legale regretă decizia luată. Este genericul conferinței ”Combaterea corupției în Moldova: Ce poate face businessul”, la care au participat, reprezentanți ai asociațiilor de business, funcționari și experți economici.
”O problemă enormă pentru companiile care lucrează legal o reprezintă concurența neloială din partea companiilor care lucrează absolut ilegal și sunt protejate de funcționari corupți. De exemplu angajați de la companii își deschid ateliere clandestin de producere a mobilei în garaje. Ei nu achită nici un fel de impozite și evident vând mobila mai ieftin decât compania la care lucrează. Dacă nu se întreprinde nimic, directorul companii este nevoit, în cel mult doi ani, să-și închidă fabrica”, a explicat Veaceslav Ioniță, economistul IDIS Viitorul.
Potrivit lui, chiar dacă majoritatea agenților economici preferă să-și ”rezolve” pe căi neoficiale problemele, există un grup mic de agenți economici, care au luptat contra actelor de corupție, au avut succes și doresc să continue lupta. Secretul lor se bazează pe câteva elemente esențiale. În primul rând ei trebuie să activeze legal, deci nu poți lupta contra corupției atunci când ai probleme de integritate personală. În al doilea rând ei trebuie să cunoască și să știe că sunt corecți în anumit caz. ”funcționarul simte că agentul economic ”plutește” nu știe exact ce și cum și îl presează până nu obține banii”.
Viorel Pîrvan, juristul IDIS e de părere că Businessul este perceput ca un participant la corupție, însă marea majoritate a întreprinderilor sunt în primul rând victime ale corupției. Combaterea acesteia reprezintă o sarcină dificilă, în special pentru companiile mici și mijlocii cu resurse limitate.
El a sugerat că participarea sectorului privat în lupta împotriva corupției este cheia succesului. Or, companiile trebuie să-și asume un angajament clar față de integritate și să devină parte a soluției în lupta împotriva corupției.
”Chiar dacă s-au întreprins acțiuni ale instituțiile statului de combatere a corupției și birocrației, totuși în unele instituții ale statului birocrația e în capul mesei. În vara acestui an un autobuz cu copii care se deplasa în Ucraina a fot reținut trei ore la vamă pentru a trece pe un culoar indicat de vameș, deși șoferul avea toate actele în regulă”, a menționat Dumitru Albulesa, director Executiv at Uniunea Transportatorilor si Drumarilor din Republica Moldova.
În cadrul conferinție a fost lansat și un RAPORT ANALITIC DE COMBATERE A CORUPŢIEI, care poate fi accesat aici.
Evenimentul a fost organizat de cătare Agenda Națională de Business cu suportul CENTER FOR INTERNATIONAL PRIVATE ENTERPRISE.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Frauda bancară din RM a creat o presiune publică uriașă asupra sistemului bancar și BNM, în particular. Prima reacție a partenerilor pentru dezvoltare a fost să asiste RM în crearea unui cadru legal bine protejat contra abuzurilor în domeniul bancar, dar marile vulnerabilități ale sistemului legate mai ales de transparența acționariatului din bănci rămân nerezolvate până în acest moment. Deși, RM pare să aibă cea mai restrictivă legislație din UE în sectorul bancar, nu putem fi siguri de stabilitatea sistemului contra unor noi tentative de comitere a fraudelor bancare, similare cu cea care a dinamitat sistemul prin sustragerea miliardului, a explicat jurnalistul, Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Recent, Guvernul a aprobat legea prin care băncile și asiguratorii să fie supravegheate suplimentar. Documentul vine să armonizeze legislația națională cu cea comunitară, fortificând protecţia drepturilor deponenţilor, asiguraţilor şi investitorilor.
În particular, proiectul de lege stabilește criteriile de identificare a unui conglomerat financiar și aspectele ce trebuie urmărite la nivelul acestuia, cum ar fi nivelul capitalului, concentrarea riscurilor, tranzacţiile în interiorul grupului, sistemele de control intern şi procedurile de gestionare a riscurilor, reputația și competența conducerii grupurilor financiare.
Deși sistemul bancar al Republicii Moldova este supra reglementat prin intervenția BNM, Guvernatorul Sergiu Cioclea recunoștea într-un interviu că, ”băncile Republicii Moldova rămân subdezvoltate, iar activitatea de creditare este limitată la companiile mari, iar cele mici au de suferit”. Tot el spune că ”pentru BNM contează foarte mult transparenţa sectorului bancar, implementarea normelor anti spălătoriilor de bani şi o supraveghere mai bună pentru credibilitatea din societate”. Este de la sine înţeleasă transparenţa care promovează în cele din urmă o formă de “democraţie economică.
”Sectorul bancar al Republicii Moldova este punctul nevralgic al programului de asistență macroeconomică oferit în acest moment de FMI. Misiunea care urmează să vină în RM va cere de la autorități să raporteze situația = diagnostic a creditelor persoanelor afiliate și acționarilor băncilor, subiect care nu este pe deplin clarificat în RM, și nu este clar cum vor reacționa reprezentanții FMI la amânările fără motiv”, a precizat Victor Ursu.
Se știe că impunerea unor condiții mai dure RM din partea FMI a apărut pe fundalul fraudelor bancare din cele trei bănci, aflate în proces de lichidare, după ce Republica Moldova a încheiat un Memorandum cu FMI. Pe de altă parte, constatăm o dispoziție apatică din partea organelor de control și anchetă, care sunt responsabile de recuperarea integrală a banilor furați. Asistăm la un teatru al absurdului unde sunt lansate acuzații în stânga și în dreapta, că au fost intentate procese de judecată, dar nimeni nu a fost condamnat cu excepția ex-PM Vlad Filat, dar care și acesta se află după gratii pentru trafic de influență și corupție, și nu în mod direct pentru sustragerea banilor din băncile fraudate. ”Se creează impresia că autoritățile intenționat tergiversează ancheta pe fundalul unor ample re-poziționări politice, ceea ce compromite angajamentul anunțat al autorităților naționale de a face lumină în acest caz oripilant de fraudă”, a conchis Victor Ursu.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă
Viorel Pîrvan și Veaceslav Ioniță experții IDIS Viitorul au participat la Bălți, Edineț, și Soroca la trei mese rotunde unde au discutat rezultatele sondajului ”Combaterea corupției în Moldova: ce poate face business-ul?”. Opiniile detaliate ale oamenilor de afaceri, dar și a oficialilor vor fi prezentate în cadrul conferinței din 28 septembrie. Mesele rotunde sunt organizate în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie în cadrul Agendei Locale de Business ALB.
În cadrul discuțiilor cu oamenii de afaceri s-a ajuns la concluzia că în 1/3 din cazuri oamenii de afaceri sunt inițiatorii actului de corupție. Agenții economici recunosc că deseori, fără o solicitare expresă din partea funcționarilor, în 35% din cazuri ei sunt inițiatorii actului de corupție. Această se întâmplă deoarece ”așa trebuie”, cu alte cuvinte este o practică unanim acceptată de toți și nu poți să mergi contra ”regulilor”. Doar așa se rezolvă cazul tău rapid și fără probleme. ”Chiar dacă azi am dreptate oricum plătesc, deoarece mai am de lucrat cu ei”. Prin plăți ”benevole” se stabilesc relații de ”prietenie”, fapt care te poate ajuta în viitor. În felul acesta oameni de afaceri împart angajații săi în cei care pot rezolva probleme și cei care nu pot rezolva probleme. Sub afirmația a ”rezolva probleme” se subînțelege urgentarea soluționării pe căi neoficiale. În companii există persoane care spre deosebire de alții ”pot rezolva probleme”. Ei de regulă sunt cei mai prețioși angajați și deseori agenții economici sunt în căutarea celor care pot ”rezolva probleme”. Anume acest statut de om care rezolvă probleme și determină cultura comportamentală de a fi inițiatorul plăților neoficiale.
Totodată, în cazul abuzurilor din partea funcționarilor în 80% din cazuri oamenii preferă să tacă. Conform sondajului 20% din cetățeni atunci când sunt forțați să plătească, se opun și apelează la anumite instituții. Însă acest rezultat arată mai degrabă opinia mediului de afaceri cum ar trebui de acționat, dar nu neapărat și acțiuni reale. Din discuțiile din focus grupuri am realizat că numărul de opuneri la un act de corupție abuziv este mult mai mic. Principalul motiv de neadresate este lipsa de încredere în instituțiile de drept și neîncrederea că cazul poate fi soluționat.
Oamenii de faceri, prezenți la discuții, au declarat în cadrul meselor rotunde care sunt problemele stringente cu care se confruntă și care sunt organele statului cel mai mult implicate în acte de corupție. Este vorba de centrele de Sănătate Publică, Poliția și Serviciul Vamal, urmate de Procuratură și Inspectoratul Fiscal de Stat.
Potrivit businessului, prima vizită a organelor de control trebuie să fie de informare, iar la a doua vizită să fie aplicate sancțiuni pe neregulile care au fost informați, iar pentru noile încălcări să se acorde un nou termen de conformare.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
