Economia Republicii Moldova a făcut față condițiilor regionale dure și presiunilor economice din partea Federației Ruse datorită Acordului de liber schimb cu UE. Acordul de liber schimb le oferă producătorilor moldoveni acces la o piaţă cu 500 de milioane de consumatori, precum şi dezvoltarea şi implementarea unor standarde de sporire a încrederii în produsele moldovenești. Or, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon încearcă să arunce țara în brațele Uniunii Euroasiatice, un spațiu lipsit de previzibilitate și unde sunt ignorate drepturile membrilor. Este opinia exprimată de Ion Tăbârță, expertul IDIS Viitorul în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”

La mijlocul lunii aprilie 2017, președintele Igor Dodon a participat la Bișkek la reuniunea statelor din comunitatea Euroasiatică. El a semnat un document prin care Republica Moldova a fost desemnată drept observator în cadrul comunității, iar acest lucru a stârnit controverse în societatea moldovenească.

Prin gesturile sale, Igor Dodon a resuscitat anumite sentimente geopolitice. Pentru Republica Moldova, care se află la confluența dintre Est și Vest, UE este mult mai atractivă din punct de vedere al dezvoltării economice și modernizării societății moldovenești. Ba mai mult, poate veni cu anumite soluții pentru problemele existente în Republica Moldova. Acest lucru înseamnă dezvoltare economică, stat de drept, dar și alte aspecte care se referă la dezvoltarea democratică. De partea cealaltă, Uniunea Euroasiatică nu este un spațiu al democrației și al regulilor de joc clare.

„Actul semnat de Dodon este lipsit de o consistență reală, instituțională. Mai degrabă se înscrie în logica comportamentului unui președinte geopolitic și nu a unui președinte care să reprezinte interesele tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Aceste lucru  divizează și mai mult societatea moldovenească, care în lipsa unui consens dintre forțele politice, este în căutarea modelului de dezvoltare a țării”, a mai spus Tăbârță.

În prezent, din punct de vedere economic, Republica Moldova ar trebui s-și aprofundeze relațiile comerciale cu UE reieșind din acel cadru creat după semnarea de către Chișinău a Acordului de Asociere. În calitate de argument este că țara noastră și-a sporit relațiile comerciale cu spațiul comunitar unde regulile jocului sunt previzibile. În timp ce relațiile cu Federația Rusă sunt determinate de criteriile politice și geopolitice, cum ar fi instituirea a tot felul de embargouri la produsele agroalimentare moldovenești exportate pe piața rusă.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Creșterea economică de 4,5% anunțată de FMI pentru anul 2017 ar putea fi spulberată de majorarea excesivă a datoriei de stat, menținerea restricțiilor comerciale pe piața din Federația Rusă, diminuarea ritmului de creștere al remiterilor și înrăutățirea imaginii Republicii Moldova în clasamentele internaționale privind combaterea corupției. Este opinia exprimată de jurnalistul Vlad Bercu în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.

FMI a anunțat că a deblocat o nouă tranșă de 21,5 mil USD din creditul de 179 mil. USD. Or, decizia de deblocare a tranșei vine la câteva săptămâni după ce fondul și-a revizuit prognoza de creștere economică a Republicii Moldova la 4,5% față de 3,5% cât estima anterior.

”Creșterea economiei Moldovei, potrivit prognozei, va fi dublă față de media din CSI (1,7%). Estimările  sunt optimiste, iar FMI leagă creșterea de reforme, stabilitatea politică și economică. De asemenea, un factor esențial este sporirea investițiilor în active materiale pe termen lung și datele statistice încurajatoare de la început de an: cresc remitențele, exporturile și importurile”, a explicat Vlad Bercu.

Republica Moldova are nevoie de o creștere mai mare față de ce anunțată de 4,5% pentru a ajunge la nivelul statelor din regiune.

Jurnalistul enumeră câțiva factori care ar da peste cap prognozele optimiste de creștere economică. Este vorba de remiterile de bani, care deși înregistrează o tendință pozitivă de la început de an, ritmul de creștere este în scădere. În final ne putem aștepta la o reducere a consumului, care stimulează creșterea economică. Un alt factor este majorarea excesivă a datoriei interne, la 51 miliarde de lei ca urmare a  convertirii garanției acordate de Guvern pentru creditul de urgență acordat băncilor devalizate. Datoria pune presiune pe creșterea economică. ”De asemenea, vorbim de restricțiile comerciale pe piața din Federația Rusă, asta deși o parte din instituțiile statului vorbesc despre o reluare a exporturilor, dar lucrurile stau neclintite. Un impediment în creșterea economică sunt confruntările politice dintre guvernare și președintele Igor Dodon privind inițiativa acestuia de organizare a referendumului, dar și înrăutățirea imaginii țării în clasamentele internaționale privind indicele corupției, car descurajează investițiile”, e de părere Bercu.

În concluzie, Vlad Bercu s pus că rămâne de văzut dacă Republica Moldova va atinge o creștere economică de 4,5% așa cum s-a prognozat.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Contractele de achiziții publice au fost întotdeauna ispititoare pentru firmele private. Competiția s-a acutizat în ultimii ani la fel și lupta pentru banul public. Autoritățile fac eforturi pentru optimizarea procedurilor de achiziții publice, dar agenții economici, au declarat în cadrul atelierului de lucru în domeniul contractării deschise, că cea mai mare parte a autorităților contractante tergiversează plățile pentru livrările de bunuri, servicii sau lucrări. Astfel, scade interesul agenților economici de a mai participa ulterior la licitații, fapt ce afectează concurența pe piața achizițiilor.

”Contractele publice sunt puternic expuse riscurilor de corupție, care sunt cu atât mai înalte cu cât transparența este mai scăzută. Contractarea deschisă ne ajută să prevenim aceste riscuri prin dezvăluirea informațiilor pe tot procesul de achiziții și implicarea tuturor actorilor. Este vorba de mediul privat și societatea civilă prin sesizarea neregulilor și propuneri de îmbunătățire a calității achizițiilor. Acolo unde transparența este asigurată, iar agenții economici sunt informați și tratați corect, interesul și gradul de participare a acestora la achiziții va crește.” , a explicat economista IDIS Viitorul, Diana Enachi în cadrul atelierului.

Viorel Chivriga, director de programe IDIS Viitorul, constată o ruptură dintre politicile bugetare şi celelalte politici de dezvoltare și pentru a pentru a răspunde acestei  provocări, trebuie să luată în calcul inter-relaţionarea dintre open contracting şi alte abordări relevante din cadrul OGP, precum open development. În acest sens, Guvernul ar trebui să se asigure că datele reieşite din iniţiativa de open contracting sunt completate de alte seturi de date relevante pentru dezvoltare, precum strategiile sectoriale.

Agenții economici, care au participat la atelierul de lucru au remarcat problema achitărilor pentru contractele de achiziții. Transferurile sunt tergiversate ca urmare a lipsei de bani din partea autorităților contractante. Ba mai mult există și clauza cu 5% din contractul de achiziții pentru bună execuție, care de asemenea frânează plata integrală stabilită în contract.

Atelierul a fost organizat de către IDIS Viitorul în cadrul proiectului: ”Dezvoltarea contractării deschise în Moldova prin activități de informare și de consolidare a capacităților pentru participanți la procesul de achiziții publice (Developing Open Contracting in Moldova trough informing and capacity building activities for participants in public procurement process)”, finanțat de Banca Mondială.

Societatea civilă și cetățenii au un rol crucial în ”constrângerea” guvernelor pentru ca acestea să devină mai deschise, mai transparente și mai responsabile. Autoritățile locale, care au participat, astăzi în cadrul atelierului de lucru în domeniul contractării deschise spun că își doresc achiziții transparente, doar că se confruntă cu o lipsă acută de cadre, care sunt demotivate de salariile mici din sectorul public.

Diana Enachi, unul din trainerii atelierului de lucru spune că cel mai importat lucru în achiziții este accesul liber la informațiile ce vizează toate etapele procesului, care este limitat. ”Conceptul de ”contractare deschisă” are la bază doi piloni: deschiderea datelor și implicarea activă a tuturor actorilor, nu doar a celor două părți implicate în contractare – autoritățile și sectorul privat, dar și a societății civile și cetățenilor cărora trebuie să li se ofere posibilitatea să se expună și să notifice organele de control, ori de câte ori sesizează o problemă. La aplicarea principiilor de contractare deschisă, toți au doar de câștigat: autoritățile care obțin mai multă valoare pentru banii publici, operatorii economici – condiții de concurență sănătoasă și tratament nediscriminatoriu. Societatea civilă trebuie să aibă acces deschis la date și posibilitatea  monitorizării utilizării resurselor publice, iar cetățenii – bunuri, servicii și lucrări publice de calitate.

”Administrațiile publice achiziționează bunuri și servicii pentru cetățenii lor: aceste achiziții trebuie făcute în modul cel mai eficient. De asemenea, achizițiile publice oferă oportunități pentru întreprinderi, încurajând astfel investițiile private și contribuind în mod concret la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. Achizițiile publice joacă un rol important în canalizarea fondurilor structurale și de investiții europene”,   a explicat Viorel Chivriga, director de programe IDIS Viitorul.

Autoritățile contractante au declarat în cadrul atelierului de lucru că procedurile achizițiilor publice în unele localități sunt anevoioase ca urmare a lipsei specialiștilor și capacităților în domeniu. Or, acest lucru îngreunează procesul, iar de cele mai multe ori autoritățile locale pierd finanțările alocate. 

Atelierul a fost organizat de către IDIS Viitorul în cadrul proiectului: ”Dezvoltarea contractării deschise în Moldova prin activități de informare și de consolidare a capacităților pentru participanți la procesul de achiziții publice (Developing Open Contracting in Moldova trough informing and capacity building activities for participants in public procurement process)”, finanțat de Banca Mondială.

Transparența achizițiilor publice constituie o garanție a utilizării eficiente și legale a resurselor publice și reprezintă o condiție esențială pentru integritate și lipsa corupției în domeniul achizițiilor publice. Transparența vine în sprijinul consolidării unui proces conform al achizițiilor publice. Autoritățile contractante, care au participat activ, astăzi, în cadrul atelierului de lucru în domeniul contractării deschise se arată nemulțumite de insuficienţa instruirilor și a ghidurilor care să le ofere suport privitor la cadrul legal și modificările ulterioare: desfășurarea procedurilor de achiziție şi monitorizarea implementării contractelor.

”Transparența generează competiție, iar competiția generează economii. Analizele econometrice realizate în cadrul unor studii de impact realizate la nivel european au demonstrat faptul că și o creștere mică dar stabilă a nivelului de transparență în achizițiile publice duce la economii tangibile.  Astfel, publicarea unui anunț de participare produce economii de 1,2% în comparație cu situațiile în care nu s-au publicat anunțuri sau alte informații în legătură cu un contract”, a explicat trainerul, Diana Enachi în cadrul atelierului.

Ea recomandă necesitatea utilizării instrumentelor electronice pentru asigurarea transparenței și deschiderea datelor în achizițiile publice, inclusiv platforma de contractare deschisă – opencontracting.date.gov.md, care să implice diferiți actori în sistemul de achiziții publice prin participare activă, feedback și aplicarea mecanismelor de monitorizare a modului în care sunt cheltuiți banii public.

La rândul său, Viorel Chivriga, director de programe IDIS Viitorul a spus că premisele apariției ideii de contractare deschisă a fost generată de lipsa transparenței în procesul de achiziții publice, corupția la diferite etape ale procesului și la diferite niveluri, monitorizarea defectuoasa a implementării contractelor, veniturile publice nu sunt generate, alocate si cheltuite rațional, experiența pozitivă nu este diseminată pe scară largă, concurența liberă este deprimată.

Autoritățile locale participante la atelier au afirmat că de cele mai multe ori nu au pregătirea și experiența necesară în domeniul achizițiilor, iar contractele mari sunt câștigate de unele și aceleași companii. ”Acest lucru se datorează faptului că specialiștii care activează în domeniul achizițiilor în instituțiile publice nu sunt suficient de motivați și migrează în sectorul privat”.

Atelierul a fost organizat de către IDIS Viitorul în cadrul proiectului: ”Dezvoltarea contractării deschise în Moldova prin activități de informare și de consolidare a capacităților pentru participanți la procesul de achiziții publice (Developing Open Contracting in Moldova trough informing and capacity building activities for participants in public procurement process)”, finanțat de Banca Mondială.

Reforma administrației publice centrale ar trebui să reducă funcțiile redundante, costurile exagerate la întreținerea unor organizații ineficiente și creșterea bruscă a modului în care angajații din sectorul public servesc intereselor populației. Republica Moldova se găsește astăzi în topul statelor europene după numărul de ministere, a afirmat Directorul de programe IDIS, Viorel Chivriga în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.

Chivriga spune că la optimizarea structurilor guvernamentale trebuie luată în calcul experiența OECD, rezultatele analizei funcționale, scopurile reformei și reacția populației, dictată de contextul social-politic în general. ”Esența nemulțumirlor sociale se rezumă la faptul că, deși statul este foarte mic, numărul birocraților este excesiv, iar eficiența politicilor statului este atât de scăzută încât adeseori cetățenii se gândesc că ar trăi mai bine fără birocrați”.

Totuși, reforma nu ar trebui limitată la diminuări mecanice de personal. Nu contabilii trebuie să decidă cum va arăta structura viitorului guvern, ci în ce măsură poate exista un consens public asupra funcțiilor alocate statului să facă ordine, să genereze servicii de calitate, să asigure dezvoltarea economiei și, nu în ultimul rând, să aibă grijă ca funcționarii corupți să nu ne conducă. Nu poți avea consens fără dialog și fără comunicare credibilă dintre stat și societatea civilă, business, sectorul academic și partenerii de dezvoltare.

”Există multe pretenții față de anumite ministere, iar timpul în care aceste schimbări pot fi făcute nu este foarte generos în anul 2017”, susține Viorel Chivriga.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.

Pentru a ne asigura că sumele considerabile de bani publici care trec anual prin achiziții publice nu sunt vulnerabile riscurilor de corupție și interesul public prevalează în procesul de contractare publică, transparența și deschiderea datelor sunt indispensabile.  Or, contractarea deschisă este cea care asigură aplicarea acestor principii pe întreg procesul de achiziție publică, dar și implicarea activă a tuturor actorilor, inclusiv a sectorului privat și societății civile. Aceasta a fost de altfel și tematica atelierului organizat de IDIS Viitorul pentru un grup de reprezentanți ai societății civile și mass-media, care și-au manifestat interesul față de principiul contractării deschise în achizițiile publice.

”Guvernele au datoria de a se asigura că autorităţile de supraveghere, inclusiv Parlamentul, Curtea de Conturi sau autorităţile contractante, au acces la şi utilizează informaţiile publicate, iau în calcul şi reacţionează la feedback-ul cetăţeni lor şi încurajează dialogul şi consultările între părţile contractante şi organizaţiile societăţii civile pentru a îmbunătăţi calitatea rezultatelor contractării”, a explicat Viorel Chivriga trainerul seminarului.

Potrivit lui, rezultatele așteptate sunt: asigurarea transparenței în domeniul achizițiilor publice, diminuarea birocrației din sistem, crearea parteneriatelor, cooperarea dintre părțile interesate în modernizarea domeniului achizițiilor publice, asigurarea monitorizării achizițiilor în cadrului ciclului întreg a procesului, asigurarea concurenței libere, comprimarea și eliminarea ilegalităților în domeniul achizițiilor publice și transferul de experiență, practici pozitive și expertiză către sector.

Diana Enachi, care a vorbit despre contractarea deschisă, a menționat că beneficiile vizează obținerea ”value for money” pentru autorități, eficientizarea bugetelor/cheltuielilor publice, asigurarea condițiilor de concurență loială și nediscriminare pentru mediul privat, în special pentru IMM-uri, gestionarea riscurilor de corupție și prevenirea fraudelor, posibilitatea de analiză și monitorizare a achizițiilor și generarea soluțiilor pentru problemele care apar.

Atelierul a fost organizat de către IDIS Viitorul în cadrul proiectului: ”Dezvoltarea contractării deschise în Moldova prin activități de informare și de consolidare a capacităților pentru participanți la procesul de achiziții publice (Developing Open Contracting in Moldova trough informing and capacity building activities for participants in public procurement process)”, finanțat de Banca Mondială.

Compania Kroll, care se ocupă de investigarea miliardului dispărut, a publicat o notă informativă din care se deduce că în Republica Moldova a existat un mecanism bine pus la punct de spălare a banilor furați din bănci cu zeci de companii antrenate. Acest lucru arată cât de vulnerabilă este țara și cât de slabe sunt instituțiile statului. Este opinia exprimată în cadrul emisiuniii ”15 minute de realism economic” de către Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul.

Din nota informativă distingem că 75 de companii au fost implicate în delapidarea a 600 milioane USD, dar în jaful bancar au fost antrenate cel puțin șase grupări. Compania Kroll s-a concentrat pe cele 75 de companii din grupul Șor, deoarece este  cel mai mare și a delapidat cea mai mare sumă.

Toți cei care au fost implicați în jaful bancar cunoșteau că puteau să spele acești bani prin diferite scheme ca ei până la urmă să apară ca bani curați. Potrivit concluziilor Kroll banii furați s-au întors în Moldova sub formă de investiții. Cu ei au fost procurate active și acțiuni în bănci. Kroll cunoaște ce active și cine le-a procurat. A existat posibilitatea de a injecta în sistemul nostru bancar bani dubioși, inclusiv proveniți din jaful bancar. Odată injectați acești bani deja erau bani curați. Au existat acțiuni concertate a câteva bănci comerciale, care au participat la jafului bancar și nimeni nu a văzut și contracarat acest lucru. În prezent în Republica Moldova sunt proprietăți de milioane cumpărate din banii furați de la cele trei bănci devalizate”, a explicat Ioniță.

Informațiile din nota informativă a companiei Kroll arată cât de slabe sunt instituțiile din Republica Moldova fără a avea posibilitatea de a identifica împrumuturile neperformante de la bănci. Ba mai mult, nici în prezent nu există un mecanism de depistare a creditelor dubioase.

”Din cele 600 milioane USD furate compania Kroll știe unde sunt 85%, lucru care ne face să credem că banii vor fi recuperați. Cea mai are parte a lor sunt peste hotarele țării”, a conchis expertul.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.

Un studiu recent efectuat de experții Sergiu Tofilat, Victor Parlicov și Tudor Șoitu dovedește că Moldova-gaz a achitat circa 1,3 mlrd $ în calitate de subvenții directe regimului separatist transnistrean, în perioada anilor 2007-2016. Deși s-a oferit sub formă fizică, gaze naturale, aceste resurse au fost convertite de către administrația de la Tiraspol în mijloace bugetare, din care s-au achitat diverse obligații salariale și sociale, plăți pentru susținerea aparatului birocratic și al apărării și securității, oferindu-se astfel resurse vitale pentru supraviețuirea regimului sepratatist. Aceste mijloace au acoperit cca 35,3% din totalul bugetului acestei regiuni din ultimii 10 ani. Ironia acestei situații este că RM este acționar minoritar într-o companie, care finanțează astfel un regim separatist pe propriul teritoriu suveran.

Autorii studiului, lansat la 12 aprilie, 2017 la solicitarea Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) susțin că această situație s-a întâmplat pentru că Republica Moldova nu folosește nici o pârghie de control economico-financiar asupra companiei-monopoliste, Moldova Gaz, companie subsidiară a concernului rus Gazprom. Sectorul energetic face țara noastră vulnerabilă pentru că 85% din energia primară consumată provine dinafara spațiului controlat de autoritățile naționale, iar aproape 100% din gazele naturale sunt procurate de la Gazprom, prin intermediul Moldova-gaz. Relațiile acestor companii cu Guvernul RM sunt adeseori instabile și ambiguie, compania fiică a concerului rus operând mai degravă ca un stat în stat.

Interesele companiei Gazprom în RM au fost, aproape întotdeauna, strict politice, și mai puțin economice. Activitățile sale au servit ca platformă operațională pentru promovarea agendei strategice rusești, care s-a rezumat la: menținerea RM în dependență energetică totală, menținerea conflictului transnistrean într-o stare înghețată, și consolidarea rolului Federației Ruse în calitate de mediator hegemon în stabilirea priorităților de dezvoltare a țării, susține Victor Parlicov, expert în energetică de la IDIS Viitorul. La rândul său, Tudor Șoitu, a afirmat că, ”sectorul de gaze naturale a fost supus unui atac de tip raider în RM, care a durat  4 ani (1994-1998) și s-a desfășurat cel puțin în două etape. În urma unui șir de acțiuni întreprinse în cârdășie cu factori decizionali din Republica Moldova, precum umflarea artificială a datoriilor și subevaluarea patrimoniului, S.A.D.”Gazprom” a obținut controlul asupra întreprinderilor care dețin infrastructura critică de transport și distribuție a gazelor naturale din statul nostru. Susțin experții în Policy Paperul „Impunitate și înțelegeri rentiere în sectorul energetic al țării.

Și Sergiu Tofilat a declarat că agenți economici mari din Federația Rusă au folosit mai multe scheme frauduloase în regiunea transnistreană, folosindu-se de subsidiile la gazele naturale, recuperând până în acest moment cca 1,8 miliarde dolari. Din păcate, aceste scheme s-au făcut și cu concursul unor factori de decizie de la Chișinău.

Autorii publicației recomandă autorităților de urgență revizuirea politicilor Republicii Moldova în raport cu activitatea întreprinderilor energetice și energofage din stânga Nistrului în contextul datoriilor pentru gazele naturale. Atât timp cât funcționează schema contractuală curentă și nu există o soluție pentru datoriile aferente consumului de gaze naturale pe malul stâng al Nistrului, activitatea economică a respectivelor întreprinderi din regiunea transnistreană duce în mod inevitab la agravarea problemei datoriilor pentru gaze. Prin urmare, cel puțin în cazul C.T.E.”Moldovenească” și a Uzinei Metalurgice din Râbnița (deși această listă poate fi completată), instituțiile din Republica Moldova urmează să faciliteze activitatea acestora doar după rezolvarea problemei sus-menționate, fără a susține în mod artificial perpetuarea schemelor actuale.

Studiul reprezintă o evaluare de ansamblu a condițiilor, mecanismelor și instrumentelor prin care autoritățile Republicii Moldova pot restabili legalitatea în sectorul energetic, apărând interesele legitime ale cetățenilor în calitatea lor de consumatori finali de energie și plătitori de impozite. Studiul este făcut într-o cauză de interes public.

Publicația poate fi descărcată aici.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.

Sistemul electronic de achiziții este unul dintre cele mai utile instrumente pentru sporirea transparenţei achizițiilor publice şi eficienţei utilizării banilor publici. Noul sistem electronic lansat la sfârșitul anului 2016 de către Ministerul Finanțelor își propune să aducă mai multă transparență, să reducă povara administrativă pentru mediul privat, şi să genereze economii de fonduri publice pentru autorități. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”de Diana Enachi, economista IDIS Viitorul.

În opinia ei, sistemul electronic al achizițiilor publice va reduce birocrația și datorită acestuia treptat”va dispărea” hârtia, ceea ce nu doar va facilita munca specialiștilor și grupului de lucru pe achiziții, dar va eficientiza procesul de procurare în sine.”O problemă a sistemelor electronice de achiziții este selectarea câștigătorilor după criteriul celui mai mic preț, ceea ce de multe ori nu asigură și o calitate corespunzătoare și contravine principiului ”valoare pentru bani”. Or, MTender va permite utilizarea atât a criteriului cel mai mic preț, cât și oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

”La momentul actual, sistemul este în faza de pilotare pentru procurările de valoare mică (bunuri și servicii – pînă la 80.000 lei, lucrări – până la 100.000), iar autoritățile contractante se înregistrează benevol, având la dispoziție o perioadă de testare. Deși au trecut mai bine de 3 luni de la lansare, implicarea și participarea autorităților publice în sistem este destul de modestă. Respectiv, s-au înregistrat doar 7 autorități contractante, care au desfășurat 20 de proceduri, ceea ce trezește semne de îndoială privind deschiderea și transparența autorităților publice”, a precizat Enachi.

În concluzie, Diana Enachi a spus că există o dependență directă dintre transparență, concurență în sector și eficiență. Respectiv, în momentul în care transparența procedurilor de achiziție crește, sporește încrederea și gradul de participare a mediului privat la procedurile de achiziții, ceea ce sporește concurența. Or, o concurență sănătoasă duce la acea ”valoare pentru bani”, adică servicii și produse calitative la prețuri competitive.

Autoritățile susțin că, începând cu luna martie 2018, sistemul va fi complet funcțional, obligatoriu pentru toate autoritățile contractante și va acoperi întreg ciclul de achiziție publică – de la planificare până la managementul și implementarea contractelor de achiziție publică.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.