La 31 octombrie 2017, Ministerul Justiției a remis spre coordonare un proiect de lege care are drept scop declarat sporirea climatului investițional, atragerea investițiilor străine și reducerea presiunii asupra mediului de afaceri din partea instituțiilor de forță. Despre elaborarea acestui proiect de lege organizațiile semnatare nu au cunoscut până la 31 octombrie 2017. Apelul integral poate fi descărcat aici.
Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei arată că moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă echivalentul a 116 milioane USD în luna octombrie cu 19% mai mult față de aceiași lună a anului precedent. Iar de la începutul anului 2017 suma totală a transferurilor a însumat echivalentul a 988 milioane USD. Acest lucru ar putea favoriza majorarea rezervelor valutare ale BNM, care în prezent se ridică la 2,7 miliarde USD. Este opinia exprimată de către jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic„.
Deși remiterile cresc, observăm că volumul tranzacţiilor cu valută în casele de schimb valutar din Moldova s-a redus, în luna octombrie curent, faţă de luna precedentă, cu 9,4 la sută – pana la 341,6 mil USD. Potrivit Băncii Naţionale, volumul achiziţiilor valutei străine în cadrul CSV contra MDL s-a diminuat cu 12,3 la sută – pana la 245,9 mil USD în echivalent, iar volumul vânzărilor s-a redus cu 1%, la 95,7 mil USD.
Totodată, în octombrie în raport cu luna precedentă, s-a redus atât oferta netă de valută de la persoanele fizice, cât și cererea netă de valută din partea agenților economici, cu 34.9 mil. USD (17.9 la sută) și cu 34.4 mil. USD (24.2 la sută), respectiv. O cerere și o ofertă redusă a dus la aprecierea dolarului cu 1,5% până la 17,43 lei. Or, majorarea ofertei de la valută străină se va accentua în luna decembrie ca urmare a sărbătorilor de iarnă când o parte din moldovenii care muncesc în străinătate vor reveni acasă și vor face cumpărături schimbând valută. Pe de altă parte, cererea de valută se va majora și din partea furnizorilor de resurse energetice în condițiile în care aceștia vor cumpăra valută pentru a plăti importurile de gaze și curent electric.
Deși în piață se atestă o reducere a ofertei cât și a cererii de valută străină BNM în luna octombrie a cumpărat din piață 80 milioane USD, iar rezervele au atins cota de 2,69 miliarde USD. În luna noiembrie banca centrală a mai cumpărat din piață 20 milioane USD, iar rezervele valutare au atins nivelul de 2,7 miliarde USD majorându-se cu 29 milioane USD. Cumpărările din piață a valutei străine au loc ca urmare a prevenirii aprecierii excesive a leului moldovenesc față de dolar si euro.
Dacă BNM va continua intervențiile pe piața valutară prin cumpărările de valută rezervele valutare ar putea depăși maximul istoric 2,8 miliarde din anul 2014. În prezent, rezervele valutare sunt suficiente pentru a absorbi eventuale șocuri valutare. Suma totală a acestora acoperă peste șase luni de importuri.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Dacă în primirii cinci ani de la apariția cardului bancar (anul 1997) în Republica Moldova rulajul financiar era unul nesemnificativ după zece ani volumul operațiunilor a ajuns la 8 miliarde de lei. Or, acesta, de cele mai multe ori, era folosit ca mijloc de scoatere a banilor din bancomat. Însă în ultimi trei ani se atestă o creștere în progresie geometrică cu 50%, anual a achitărilor cu cardul. Astfel, dacă în anul 2015 achitările cu cardul a însumat 2,3 miliarde de lei, în anul 2016 – 3,3 miliarde de lei, atunci în acest an ne apropiem de 5 miliarde de lei. Majorarea achitărilor cu cardul va duce la diminuarea economiei informale. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță.
În 20 de ani volumul achitărilor cu cardul a însumat 15,6 miliarde de lei dintre care mai mult de jumătate au fost făcute în anul 2016, 2017. Una din ipoteze este liberalizarea regimului de vize care a dus la intensificarea călătoriilor în Europa unde moldovenii au învățat că este foarte simplu să faci achitările cu cardul.
Deși există o creșterea exponențială a achitărilor electronice, acestea rămân la un nivel destul de jos în comparație cu statele din UE unde ponderea este de 20%. Dacă se va menține ritmul de creștere atunci în cinci ani Republica Moldova va atinge media europeană.
”În acest an, moldovenii vor achita bunuri și servicii în numerar în sumă de 110 miliarde de lei, iar achitările cu cardul vor atinge 4%. Mai sunt încă 25 miliarde de lei - economia neobservată, achitările pe care le face cetățenii când merg la piață. Ba mai mul, anul acesta moldovenii vor extrage din bancomate 40 miliarde de lei pentru, dacă acești bani ar fi fost utilizați pentru achitarea de bunuri și servicii atunci bancile ar percepe comisioane echivalente cu 800 de milioane de lei. Însă tradiția cetățenilor de a scoate numerar și-n bancomate și a face achitări cu numerar provoacă ratări de venituri la banci, a precizat Ioniță.
Totodată, băncile vor încasa de la agenții economici 100 milioane de lei de la achitările pe care le fac moldovenii cu cardul ca urmare a comisionului mediu de 2% pe care trebuie să-l achite businessul la plățile electronice.
În concluzie, economistul IDIS Viitorul a spus că statul ar beneficia și el de pe urma achitărilor cu cardul, deoarece s-ar diminua economia informală. Autoritățile ar vedea toate tranzacțiile care au avut loc. În prezent economia informală are o pondere de 17,8% față de 19,6% în anul 2014.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS „Viitorul”, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Guvernul a aprobat la 22 noiembrie, 2017, proiectul Legii bugetului pentru anul 2018. Potrivit documentului, veniturile bugetului de stat pentru anul viitor constituie 36,6 miliarde de lei, în creștere cu 8,4% față de anul curent. Care vor fi principalele surse de venit, cum vor fi influențați oamenii de afaceri de politica bugetar – fiscală recent aprobată de Executiv și ce soluții există pentru redresarea situației economice din Republica Moldova.
“Mult se discută la capitolul modificării politicii fiscale cu privire la impozitul pe avere. Dacă anterior imobilele mai mari de 120 metri pătrați și cu o valoare pe piață de 1,5 milioane lei se taxau cu 0,8% din baza impozabilă, pentru 2018 în baza impozabilă impozitului pe avere ar putea fi inclusă și valoarea autoturismelor. Din păcate, noi nu am implementat până la urmă impozitul pe imobil, dar am început implementarea unui impozit nou – impozitul pe avere. Analizând acest impozit constatăm lipsa transparenței la adoptarea și aplicarea lui, cât și gradul înalt, aproximativ 50% din lista datelor cadastrale, a gradului de eschivare”, este de părere Mihai Manole, fost ministru al Finanțelor.
În opinia lui, politica bugetar – fiscală din 2018 nu va veni cu schimbări esențiale pentru oamenii de afaceri și niciodată nu a fost o bucurie pentru ei. Iar, observând că mai multe afaceri din Moldova sunt abandonate, pot spune că politica bugetar – fiscală este un factor cu impact negativ asupra activității economice a multor antreprenori. Este important, în acest caz, să stabilim problemele principale și să găsim soluții. Practic nu avem o structură a economiei, avem 97% de întreprinderi mici și mijlocii și câteva zeci de entități mari – băncile comerciale, companiile de asigurări, „Apă Canal”, „Termoelectrica”, o „Franzeluță” și aici ele s-au terminat. Din păcate nu există niciun program de stat cu privire la depășirea acestei situații.
Interviul integral poate fi citat pe ANB.
Transparența deciziilor autorităților publice centrale și ale celor locale ar impulsiona dezvoltarea economică a țării în condițiile în care în statele cu un indice al transparenței ridicat au gradul de dezvoltare economică înalt. Est vorba de Suedia, Norvegia, Danemarca. Or, opacitatea autorităților publice generează corupție. Atît din datele oficiale, cît și din sondajele independente, în topul entităților afectate de corupție se situează autoritățile publice locale. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism” economic de către juristul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Republica Moldova dispune de cadrul legal privind transparența și accesul la informații publice, însă nivelul de cunoaștere al drepturilor oferite cetățenilor este foarte scăzut. Doar 44% dintre cetățeni cunosc despre existența legilor ce garantează accesul la informațiile publice deținute de autoritățile administrației publice.
Deși autoritățile publice raionale sînt obligate, ”doar nouă administrații raionale au publicat informația despre ședințele publice și doar șapte administrații au publicat proiectele care s-au discutat la aceste ședințe. Cincisprezece raioane nu au organizat consultări publice asupra acestor proiecte și doar raionul Strășeni a organizat astfel de consultări pentru toate proiectele de decizii, cu plasarea anunțului pe web. Referitor la achizițiile publice, doar Orhei și Rezina au publicat pe paginile web rapoarte de monitorizare a executării contractelor de achiziții publice”.
„Analiza comparativă pentru anul 2016 indică pentru unele administrații publice raionale un progres față de anul 2015 în ce privește asigurarea accesului la informațiile publice și transparența în activitatea guvernării locale. Desigur, au fost identificate și cazuri de pasivitate în deschiderea datelor publice către cetățeni și asigurarea participării acestora la procesul decizional. Dacă e să facem o medie generală a punctajului privind transparența, acumulate de raioane, vom observa o ușoară creștere, în anul 2015 a fost 27,1%, iar în anul 2016 media a constituit 32,6%”, consideră Viorel Pârvan.
Potrivit lui Pîrvan, declaraţia de avere şi interese personale ale președintelui, vicepreședinților și funcționarilor publici nu au fost publicate nici pe o pagină web raională. Rezultatele monitorizării mai arată că doar raionul Sângerei a comunicat prin intermediul paginii web, informațiile din procesele - verbale ale comisiei de selectare a candidaţilor pentru funcţia vacantă, incluzând evaluarea comisiei şi clasamentul solicitanţilor. Cele mai bune exemple de deschidere a informațiilor privind serviciile sociale acordate cetățenilor le reprezintă administrațiile raionului Ungheni și Edineț. Spre regret, nici o pagină web nu conține analizele financiare ale întreprinderilor municipale din subordinea consiliului raional, cu informații privind structura activelor, patrimoniul, veniturile, creanțele și datoriile acestor entități.
În concluzie, Pîrvan a spus că o administrare pe deplin transparentă la nivel local presupune că autorităţile publice să garanteze accesul liber la informaţie și să asigure informarea corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Investițiile germane au un rol important pentru economia Republicii Moldova în condițiile în care în ultimii ani industria automotive a cunoscut o creștere importantă. Acest lucru a favorizat crearea locurilor de muncă și majorarea comerțului cu UE, a explicat Uwe Konst, expert în relații economice internaționale, care a lansat buletinului informațional cu informații economice din Republica Moldova ”Moldau Wirtschafsnachrichten”.
Potrivit lui, pentru intensificarea relațiilor comerciale dintre Republica Moldova și Germania este nevoie de o informare sistematică cu oportunitățile investiționale al țării pentru atragerea capitalului, care ar crea locuri de muncă.
La rândul său, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță susține că în ultimii 15 ani, economia Republicii Moldova a lichidat peste 100 mii de locuri de muncă ca urmare ineficienței companiile de stat. Încasările per angajat la o companie străină din Republica Moldova sunt de două ori mai mari față de o companie de stat. Și acest lucru se întâmplă pe fundalul tehnologizării și a investițiilor, iar veniturile mai mari permit și majorarea de salarii pentru angajați. Automotive este ramura cu cele mai multe investiții și locuri de muncă, care dat plus valoare economiei moldovenești.
”Dacă ne uităm la locurile de muncă, atunci în ultimi cinci ani acestea au fost create exclusiv de companiile străine venite în Republica Moldova. Statul nu are capacitatea de a rezolva problema în condițiile în care înființarea unui loc de muncă costă 100 mii euro. Ca să compenseze căderea din ultimii ani, Republica Moldova are nevoie de crearea 25 mi de locuri de muncă anula, iar costul acestora se ridică la 2,5 miliarde de euro. Cumulativ aceștia sunt toți banii care există în sistemul financiar al țării”, a mai spus Ioniță.
Venirea capitalului străin nu înseamnă doar crearea locurilor de muncă. Investitorii văd Republica Moldova ca o țară unde își pot disloca capitalul, iar dacă autoritățile țării vor exclude toate piedicile atunci țara este într-un avantaj competitiv cu statele din regiune.
În concluzie, Uwe Konst a spus că investitorii străini care intenționează să vină și care sunt deja în Republica Moldova au nevoie de informație predictibilă, care să le asigure o radiografie a ceea ce se întâmplă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Sistemul de achiziții publice este un punct nevralgic al întregului sistem de guvernare. El poate fi numai conform standardelor de integritate ori contrar standardelor de integritate, iar din acest motiv pentru o mai bună guvernare autorităților publice de orice nivel li se recomandă cu insistență să practice deschidere, transparență și incluziune, oferind societății civile posibilitpăți de a veghea asupra modului în care se utilizează banii publici. Documnetul integral poate fi descărcat aici. Refuzul Dirceției Construcții Capitale de a include IDIS Viitorul în grupul de lucru.
Reforma sectorului public în Republica Moldova este indisolubil legată de integritatea achizițiilor. Prin semnarea Acordului de Asociere cu UE, RM s-a angajat să respecte și să-și ajusteze normele și practicile sale în materie de achiziții în vederea asigurării unor oferte transparente, în condițiile unui tratament non-discriminatoriu și competitiv. Întregul apel îl găsiți aici.
Fenomenul corupţiei afectează sectorul privat din Republica Moldova. Deși, adesea, acesta este perceput ca participant la corupție, marea majoritate a întreprinderilor sunt în primul rând victimele fenomenului. Or, combaterea reprezintă o sarcină dificilă, în special pentru companiile mici și mijlocii cu resurse limitate. În pofida acestui fapt, participarea sectorului privat în lupta împotriva corupției este cheia succesului. Companiile au motive întemeiate să-și asume un angajament clar față de integritate și să devină parte a soluției în lupta împotriva corupției, cu suportul Center for International Private Enterprise (CIPE).
Agenda Națională de Business și-a stabilit un șir de priorități care au menirea să contribuie la eradicarea fenomenului corupției. Printre cele mai importante se numără: diminuarea contactului direct cu funcționarii publici, debirocratizarea serviciilor publice prestate businessului, consolidarea transparenței procesului decizional, transparentizarea achizițiilor publice, trecerea de la controlul punitiv la controlul informativ.
”Businessul nu implementează standarde, programe, proceduri interne destinate să-l ajute în cazurile actelor de corupție. Potrivit sondajului, practica elaborării și implementării programelor și instrumentelor anticorupție în sectorul privat nu este uzuală pentru antreprenorii din Republica Moldova. Companiile nu au proceduri prin care să fie prevenită și sancționată mita, nu au elaborate un Cod/Ghid intern de etică în afaceri pentru angajații săi, nu aplică norme de audit suficiente pentru a facilita prevenirea și descoperirea actelor de corupție. Cele mai eficiente instrumente de combatere a corupție pentru companii sunt standardele de guvernanță corporativă și de conformare anticorupție, inclusiv standardul internațional ISO 37001:2016”, a explicat juristul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan în cadrul prezentării strategiei de comunicare pentru combaterea corupției.
La rândul său, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a declarat: ”Companiile mici și mijlocii trebuie să se asocieze și să acționeze solidar la abuzurile funcționarilor publici. Lupta trebuie dusă prin intermediul asociațiilor și nu de fiecare în parte. Prin asociere companiile mici devin la fel de puternice contra corupției ca și companiile mari”.
În concluzie, participanții la eveniment au precizat că, respectarea legilor este doar un prim pas, deoarece conformitatea depășește ceea ce este impus de lege. Conformitatea configurează cultura etică a unei companii, ce reprezintă un set de atitudini, valori, obiective și practici împărtășite, care încurajează comportamentul etic în atingerea scopurilor unei companii. Edificarea unei culturi eficiente nu se bazează exclusiv pe interzicere și pedeapsă, ci presupune un angajament al conducerii companiei și angajaților de a se comporta în activitatea lor și de a-și exercita competențele într-un mod etic, chiar și atunci cînd nimeni nu exercită un control asupra lor.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
În cadrul proiectului: «Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației / Cutting edge improvements in the public procurement system in Moldova through inclusiveness, creativity and law-abiding practices», finanțat de UE prin intermediul Programului de consolidare a rolului societății civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar, și cofinanțat de Fundaţia Hanns Seidel - Republica Moldova, IDIS organizează un concurs public de selectare a participanților. Pentru detalii de participare click aici.
