Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) anunță un concurs de mentorat pentru un grup de tineri motivați să-și dezvolte cunoștințele și abilitțile de analiză în domeniul politicilor economice.
Programul de Mentorat se va desfășura în perioada iunie – decembrie, 2018. Mentoratul oferit de IDIS include cursuri teoretice și dezbateri interactive asupra evoluțiilor în economia internațională și națională, analiza de date și conferințe comune cu participarea unor experți și demnitari străini, și ghidarea metodologică a studenților pe teme de cercetare și analiză economică.
Menționăm că, IDIS reprezintă un institut independent de cercetare cu statut înregistrat de beneficiu public, care cooperează cu mai multe universități și think tankuri din R.Moldova și din străinătate.
Cei interesați pot aplica la concurs dacă întrunesc anumite criterii:
Condițiile de aplicare:
Cei interesați de programul de stagiere în cadrul IDIS Viitorul sunt invitați să transmită: (1) un CV actualizat (format UE) și (2) o Scrisoarea de intenție, susțintă de cel puțin recomandări din partea unor persoane de referință (profesori universitari, personalități din spațiul academic de cercetare), expediindu-le în format electronic la următoarea adresă: office@viitorul.org, cu indicarea subiectului mesajului “Program de mentorat IDIS (2018)”.
Teremenul limită:
Aplicațiile sunt recepționate de IDIS între 1 și 15 mai, 2018. Fiecare aplicație individuală va fi evaluată pe baza criteriilor de merit. Persoanele preselectate vor fi invitate pentru un interviu pre-stagiere. Vor fi acceptate 10 persoane (tineri și tinere), care întrunesc criteriile menționate mai sus.
Cei interesați de stagiere se pot documenta despre activitățile și studiile desfășurate de IDIS, accesând pagina instituțională și FB – www.viitorul.org.
Pentru orice alte informații suplimentare, sunteți rugați să adresați un mesaj la adresa de e-mail menționată mai sus.
Administrația IDIS.
Contextul alegerilor primarului din municipiul Chișinău este controversat. Alegerile sunt pentru un an și se referă strict la primarul general, care va trebui să coabiteze cu actualul consiliu municipal. Scrutinul local din 20 mai 2018 este rezultatul jocurilor și disputelor politice din culise, ale actorilor politici, în jurul primăriei Chișinău. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către analistul politic, IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.
Prin aceste alegeri, se termină epoca guvernare de zece ani a liberalului Dorin Chirtoacă. De regulă, cetățenii municipiului Chișinău au ales edilul capitalei din considerente politice și, chiar, geopolitice, acest lucru fiind foarte vizibil la ultimele alegeri. A fost o dispută dintre doi poli politici – de dreapta și de stânga. În prezent, se reliefează același tablou a disputei dintre stânga și dreapta politică manifestată pe patru câmpuri electorale. Primul câmp este cel de stânga, care este ocupat de socialiști, care l-au moștenit de la PCRM. Al doilea câmp – centrist-pragmatic, ocupat de către partidul de guvernământ și aliații săi proeuropeni de la guvernare. Al treilea este câmpul proeuropean, ocupat de partidele proeuropene de opoziție – PPDA, PAS și PLDM. Al patrulea câmp este cel unionist. În cursa electorală s-au înscris 12 candidați, care se suprapun pe cele patru câmpuri electorale. Dintre acestea doar câțiva au șanse electorale reale.
Candidatura reprezentantului PSRM, Ion Ceban, este pentru prima dată testată într-o adevărată dispută politică. Pentru a se face vizibil în municipiul Chișinău, el a plecat din funcția de deputat, dar și din cea de consilier și purtător de cuvânt al președintelui Igor Dodon. De facto, socialiștii trebuie să-și ia revanșa după referendumul eșuat de demitere a primarului Chișinăului. La aceste alegeri, Ion Ceban va încerca să se impună ca o figură grea a politicii moldovenești.
~Electoratul centrist, neaxat pe polii eșichierului politic, este vizat partidul de guvernământ – PDM, care, de regulă, a stat prost la rezultatele alegerilor locale din Chișinău. În 2011 și 2015, PDM a găsit „soluții elegante” pentru a ascunde rezultatul electoral mai puțin bun în Chișinău, înaintând femei în cursa electorală la funcția de primar – Valentina Buliga și Monica Babuc. În prezent, deși neagă, partidul de guvernământ o susține pe Silvia Radu. Dânsa încearcă să se poziționeze drept un candidat independent, însă este puțin credibilă. La exercitarea mandatului său de jumătate de an în calitate de primar general, în opinia cetățenilor, Radu a avut anumite acțiuni pozitive, în special, această se referă la politica de cadre din cadrul primăriei. „Totuși, nu este clar dacă aceste acțiuni ale lui Silvia Radu sunt ale ei, personale, sau ale partidului de guvernământ”, a explicat Ion Tăbârță.
Câmpul electoral proeuropean este reprezentat de liderul PPDA, Andrei Năstase, care este susținut de către partidul din care face parte, de partidul condus de Maia Sandu și de către PLDM. Aceste trei partide mizează pe un rezultat electoral cât mai bun, dar și de a arăta cetățenilor Republicii Moldova că sunt pregătite pentru alegerile parlamentare din toamnă.
Pe segmentul electoratului unionist și-au anunțat candidaturile, Valeriu Munteanu de la PL și Constantin Codreanu de la Partidul Unității Naționale.
Referindu-se la programele economice ale candidaților, Ion Tăbârță susține că acestea sunt divizate în reale și generoase. Candidatul socialiștilor vine cu foarte multe promisiuni generoase cum ar fi pensii și ajutoare sociale, care într-un an sunt imposibil de realizat. Programul Silvei Radu este enunțat de ea din experiența managerială avută în fruntea primărie. Candidatul Andrei Năstase vorbește despre, mediul de afaceri și reorganizarea întreprinderilor municipale. Constantin Codreanu vorbește din perspectiva unei perioade de cinci ani, enunțând un program economic generos cum ar fi cele 50 mii de locuri de muncă noi. În strategia economică a lui Valeriu Munteanu intră schimbarea destinației veniturile colectate în municipiul Chișinăului, care trebuie să rămână în gestiunea bugetului local, după modelul găgăuz. Dânsul mai propune ca Aeroportul Internațional Chișinău să fie transferat în gestiunea Primăriei, ca ulterior să fie reziliat acordul dubios de concesionare a aeroportului.
În concluzie, analistul politic Ion Tăbârță a spus că programele economice ale candidaților, cât de bune nu ar fi, ele nu pot fi realizate într-o perioadă atât de scurtă. Mandatul noului primar va fi de doar un an de zile, iar la mijlocul acestui mandat de un an vor fi alegerile parlamentare. Or, adevărata miză a candidaților din 20 mai sunt alegerile legislative din toamna anului 2018. În funcție de rezultatele scrutinului electoral parlamentar va fi reconfigurată puterea politică din Republica Moldova, iar relația dintre municipalitate și guvernul central se va constitui în totalitate abia după alegerile locale generale din vara anului 2019. Mai degrabă, rezultatul alegerilor locale din 20 mai 2018 va creiona pentru actorii politici strategiile electorale adoptate în campania scrutinului parlamentar din toamnă.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova înregistrat o creștere economică de 4,5% în anul 2017. Însă, în ciuda menţinerii economiei în teritoriul pozitiv, țara noastră nu a devenit mai atractivă în fața investitorilor. Pentru anul viitor creșterea economică este prognozată la 3,5%, iar un flux avans masiv de investiții este puțin probabil. Este opinia exprimată de jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Ultimele date ale BNM arată că în anul 2017, stocul activelor sub formă de investiţii directe a însumat 252.73 mil. USD, în creştere cu 1.2 la sută comparativ cu sfârșitul anului 2016. O creștere sub potențial în condițiile în care Republica Moldova are nevoie de investiții masive pentru crearea locurilor de muncă și o creștere economică exponențială care să genereze valoare adăugată.
”Deşi economia a revenit pe creştere după recesiunea cauzată de furtul miliardului, investitorii străini nu s-au arătat interesați să vină. În aceste condiţii există temeri ca investiţiile străine să rămână la un nivel scăzut încă pentru o perioadă extinsă de timp”, constată Victor Usru.
Principalele activități economice care au beneficiat de investiţii directe din străinătate rămân activitățile financiare, asigurările (26.1 la sută) și industria prelucrătoare (25.3 la sută din stocul de pasive de investiţii directe sub formă de capital propriu).
”Volumul mic al investiţiilor străine scoate în evidență mai multe probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Este vorba de infrastructura deficitară, birocraţia, corupţia şi justiția, care șchiopătează”, a mai spus Ursu.
În distribuţia geografică a investițiilor directe sub formă de participații la capital acumulate, investitorilor din ţările UE le-a revenit ponderea majoritară – 80.7 la sută. Investitorii din ţările CSI au deţinut o pondere de 6.3 la sută din totalul capitalului acumulat.
Pe de altă parte, Republica Moldova rămâne atractivă pentru investitorii care caută forţă de muncă ieftină, însă pentru următorii ani se impune creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor moldovenești pentru a face faţă concurenţei internaţionale.
În concluzie, Victor Ursu a spus că este necesară creșterea atractivității Republicii Moldova în fața investitorilor străini, dar și îmbunătățirea capacității de atragerea a finanțărilor externe în condițiile în care țara noastră este dependentă de capitalul extern pentru finanțarea deficitului bugetar.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Economia Republicii Moldova este mică, iar de cele mai multe ori businessul este obligat să-și rezolve problemele prin șpagă pentru a-și ușura activitatea. Lipsa normelor interne anticorupție în companie frânează posibilitatea desfășurării businessului pe alte piețe unde sunt standarde înalte de integritate și etică în afaceri. Pe de altă parte, implementarea programelor de combatere a corupției va aduce beneficii reputaționale, care îi va permite extinderea afacerilor și peste hotarele țării, în mod special pe piața Uniunii Europene. Este opinia exprimată de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Expertul susține că 80,8% din companii nu au elaborat un program de acțiuni cu norme și proceduri speciale anticorupție, 76,5% din companii nu au proceduri prin care să fie prevenită și sancționată mita, 66,1% din agenții economici nu dispun de proceduri prin care să fie prevenite conflictele de interese, iar 72% din companii nu fac cunoscute propriile politici anticorupție potențialilor parteneri de afaceri și nici nu evaluează dacă aceștia au programe anticorupție eficiente.
O soluție pentru combaterea corupției în rândul businessului este elaborarea codului de guvernanță corporativă, care se regăsesc preponderent în companiile mari. Acestea pot fi aplicate și întreprinderilor mici și mijlocii, care pot prelua principiile de guvernanță corporativă. De asemenea, companiile pot elabora Coduri de conduită, care sunt multiple și diferite și reflectă cultura unică a fiecărei companii. Acestea au la bază aceleași principii și anume: respectarea legilor și desfășurarea afacerilor cu integritate.
Viorel Pîrvan spune că avantajele respectării normelor de conformare anticorupție pentru întreprinderile mici și mijlocii sunt că țara este mică și respectiv, ”toți te vor cunoaște că ești corupt. Acest fapt te va împiedica să atragi noi parteneri de afaceri din țară, în special companiile mari, fie cele cu capital străin sau capital mixt, care au deja și se conduc în activitatea lor de programe și politici interne anticorupție”.
”Corporațiile multinaționale vor căuta acei parteneri de afaceri în Republica Moldova care implementează programe de conformitate și politici anticorupție în cadrul companiei. Ba mai mult, organizațiile internaționale acordă credite avantajoase cu dobândă mică, însă ele nu vor acorda împrumuturi companiilor corupte. Firmele cu politici de combatere a corupției se bucură accesul facil la bani ieftini pe o perioadă lungă”, a concluzionat Pîtvan.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
În cadrul proiectului „Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului de Consolidare a rolului societ ții civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar IDIS „Viitorul” intenționează să efectueze o cercetare pe domeniul achizițiilor publice din Republica Moldova. Scopul cercetării este de vedea care este percepția mediului de afaceri asupra sistemului național de achiziții publice și nivelul lor de încredere în sistemul dat, precum și evidențierea constrângerilor existente privind buna funcționare a acestuia.
Chestionarul poate fi completat online aici.
Există o discrepanță majoră dintre nivelul de trai din satele Republicii Moldova și orașe, în condițiile în care în localitățile rurale populația supraviețuiește în mare parte din banii primiți din străinătate. Au acces inegal la apă potabilă şi cheltuiesc cel mai mult pentru produsele alimentare. Totuși, schimbări vizibile pe partea economică și socială se atestă în Găgăuzia, potrivit opiniei exprimate de către directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga, în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Au loc niște schimbări vizibile pe partea economică și socială, care influențează viața cetățenilor. Or, anul 2017 a fost unul cu anumite corecții pentru agenții economici și au avut de suferit mai mult regiunile. În schimb, se atestă anumite îmbunătățiri în Găgăuzia unde activitatea economică s-a înviorat.
”Investițiile au fost mai mici în regiuni, dar înregistrează un trend pozitiv în Găgăuzia și acest lucru se datorează influenției pozitive a unor donatori și a planificării strategice regionale. Are loc o activizare a unor procese la care s-a lucrat foarte mult și acest lucru se observă prin plasamentele străine de capital. Sunt schimbări cu bătaie lungă și în ceea ce privește promovarea regiunii, diversificarea economiei dar și fortificarea domeniului social. Este un exemplu care trebuie urmat și de alte localități din țară”, a explicat Chivriga.
În prezent se observă o apropiere a standardelor de viață din localitățile rurale cu cele urbane. Acest lucru este vizibil pe partea serviciilor publice. Este vorba de racordarea la apă și canalizare, electrificare, salubritate și reabilitarea drumurilor. Însă problema este acoperea costurilor respectivelor servicii prin taxe și impozite, care ar putea eroda și mai mult veniturile firave ale locuitorilor de la țară.
”Cetățenii Moldovei din localitățile rurale speră la servicii mai eficiente și de o calitate sporită. Pentru multe persoane, accesul limitat la servicii a contribuit la excluziune socială, la mai puține oportunități și un nivel de viață redus – în special în localitățile rurale și izolate”, a mai spus Chivriga.
Directorul de programe atrage atenția asupra rețelei de drumuri slab dezvoltate, care limitează creșterea economică a satelor, iar costul ridicat al cheltuielilor pentru navetă sunt un obstacol în calea găsirii unui loc de muncă alternativ în zonele urbane. Totodată este vorba și de nivelul scăzut al educației în localitățile rurale. Nivelul redus de instruire al locuitorilor de la sate afectează dezvoltarea economică și a capitalului uman.
În concluzie, Viorel Chivriga a precizat că o problemă acută a Republicii Moldova este îmbătrânirea populației și migrația. Îmbătrânirea populație este mai pronunțată la sate, iar acest lucru pune presiune pa capacitatea de muncă de a lucra terenurile agricole.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova este considerată țara unui singur oraș, în condițiile în care 75% din activitatea economică a țării este concentrată în orașul Chișinău și Bălți. Astfel, din totalul cifrei de afaceri de 263 miliarde lei anual, municipiului Chișinău îi revine 181 miliarde lei sau aproximativ 69%, iar mun. Bălți - 16 miliarde lei sau puțin peste 6%. Este constatarea făcută în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Din totalul de 365 mii salariați din economia națională peste 60% sau 220 mii sunt în municipiul Chișinău și alte 28 mii sau aproape 8% în municipiul Bălți.
Economistul susține, că salariul mediu în mun. Chișinău este cu 50% mai mare decât în restul țării. Astfel, în timp ce în mun. Chișinău oamenii primesc în medie 6.000 lei, iar în Bălți 5.200 lei, pe restul teritoriului țării, salariul mediu este de doar 4.000 lei.
La capitolul investiții din cele 19,7 miliarde lei, 12,7 miliarde lei sau aproximativ 65% sunt realizate în mun. Chișinău, iar alte 1,2 miliarde lei sau peste 6% în mun. Bălți.
Referindu-se la cheltuieli, Veaceslav Ioniță a spus că în mediu, locuitorii din afara mun. Chișinău și Bălți cheltuie pe lună pentru o persoană în jur de 1.900 lei. În mun. Bălți, acest indicator este cu 16% mai mare și constituie 2.200 lei, iar în mun. Chișinău cu aproape 60% mai mare. ”În timp ce pensionarii din afara acestor două municipii au o pensie egală cu 1.200 lei lunar, cei din mun. Chișinău primesc în mediu o pensie de 1.700 lei sau cu 42% mi mare, iar cei din mun. Bălți au o pensie de 1.500 lei sau cu 25% mai mare față restul cetățenilor”.
Totodată, ramura construcțiilor este ce mai dezvoltată în Chișinău și Bălți. Astfel, peste 80% din toate locuințele sunt date în exploatare în cele două municipii. În anul 2017, în Moldova au fost date în exploatare 7.200 locuințe, un record absolut, iar majoritatea sunt construite în mun. Chișinău și Bălți.
În concluzie, Veaceslav Ioniță susține că și densitatea de autoturisme în mun. Chișinău este de 50 de ori mai mare față de restul țării. ”Din cele 573 mii de autoturisme pe care le dețin moldovenii, 199 mii sunt înregistrate în mun. Chișinău și 28 mii în Bălți. Și asta în condiția când ele dețin 102,8 și respectiv 24,1 km de drumuri din totalul de 9385,7 km”.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Moldova este fabrică de stimulente economice cu diverse instrumente, scheme, inclusiv ajutoare individuale acordate de atât de către autoritățile publice centrale cât şi de către autoritățile publice locale. Stimulentele economice, în special ajutoarele de stat vizează renunțările bugetare.
”În urma analizei cuantumurile ajutoarelor de stat pentru toate obiectivele, observăm ca ajutoarele de stat înregistrează tendințe substanțiale de creştere față de anul 2013, înregistrăm o creştere cu 8%, iar în 2015 o creştere de peste 18%. În acelaşi timp, fondurile alocate pentru susținerea întreprinderilor mici şi mijlocii scad în fiecare an de aproximativ 3 ori. O atare intervenție pe piață nu este una care soluționează eşecuri de piață, dar din contra creează o concurență neloială. Aceasta duce la scăderea în anul 2015 a numărului de ÎMM private cu aproximativ 400 unități dintre care 100 sunt cu capital mixt. În acelaşi timp numărul întreprinderilor publice municipale neeficiente creşte, chiar dacă numărul salariaților în cadrul acestor întreprinderi de asemenea scade”, constată consultantul IDIS Viitorul, Georgeta Mincu, care a prezentat, astăzi, studiul “Evaluarea stimulentelor economice pentru dezvoltarea IMM-urilor".
Potrivit ultimelor date în anul 2015, stimulentele financiare pentru soluționarea eșecurilor de piață din surse bugetare au constituit 260 milioane de euro și de 330 milioane euro din surse externe. Iar în topul domeniilor cu cele mai mari ajutoare de stat sunt: servicii de interes economic și general (utilități și infrastructură) – 1 miliard de lei, serviciile financiare – 734 milioane de lei, cercetare și inovare – 285 milioane de lei. În timp ce pentru susținerea IMM-urilor și crearea locurilor de muncă ajutorul de stat în 2015 a constituit doar 35 milioane de lei.
”O schemă de stimulente ar trebui să fie deschisă pentru toate dimensiunile întreprinderilor și să acorde o atenție deosebită nevoilor speciale ale IMM-urilor. Sistemul de stimulente ar trebui să aibă criterii clare de atribuire și conceput astfel încât să fie cât mai ușor de utilizat, la costuri administrative scăzute atât pentru întreprinderile participante, cât și pentru furnizorii de stat”, potrivit studiului.
Georgeta Mincu susține că stimulentele trebuie să fie raportate la priorităţile sociale: demografie, calitatea vieţii, instruire, cultură, circulaţia persoanelor (turism, transport), protecţia mediului și alte obiective în strategia de dezvoltare a țării. Autoritățile publice trebuie să elaboreze mecanisme de evaluare a ajutorului de stat bazate pe trei piloni. 1) Elaborarea unui plan, inclusiv parlamentarii trebuie să introducă procese pentru a evalua în mod regulat rezultatele stimulentelor fiscale. 2) Măsurarea impactului. Evaluările trebuie să estimeze rezultatele stimulentelor atât pentru bugetul de stat, cât și pentru economie în general. 3) Informarea sau mediatizarea politicelor alese. Îmbunătățirea politicilor este mai mult probabilă atunci când schema este un proces formal, iar rezultatele evaluării sunt publice și supuse audierilor legislative.
În concluzie, autoarea studiului recomandă reducerea ponderii ajutorului de stat acordat sub formă de renunțări la venituri bugetare (scutiri, reduceri, amânări) și să fie majorate ajutoarelor acordate sub formă de cheltuieli bugetare (fonduri se susținere a antreprenorialului, investiții in tehnologii si echipamente moderne, garanții financiare și credite preferențiale).
Totodată, autoritățile trebuie să elimine acordarea ajutorului individual și să crească numărul de măsuri acordate prin scheme de ajutor de stat, transparente și deschise tuturor operatorilor economici care doresc să aplice.
Publicația a fost realizată de IDIS „Viitorul” cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei.
Raportul poate fi descărcat aici.
Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la sediul IDIS, ori contactându-l pe Ofițerul de presă al IDIS Viitorul, Victor Ursu (tel.069017396 sau ursu.victoor@gmail.com).
După ce, la 21 martie, Ministerul Finanțelor a lansat oficial Programul „Prima Casă”, care prevede ca cetățenii, care au vârsta de până la 45 de ani, pot să-și cumpere o locuință cu credite imobiliare garantate de stat, jurnalistul Vlad Bercu a enumerat, în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” principalele riscuri și avantaje ale programului.
Programul Prima Casă este necesar pentru familiile tinere mai ales că datele recensământului din 2014 au arătat că în chirie stau 80 mii de familii. Cert este că numărul solicitanților de locuințe este cu mult mai mare decât posibilitățile programului. Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu a declarat într-un interviu că 10 mii de persoane ar putea depune cereri în cadrul programului fără a specifica care este perioada.
”Este momentul oportun pentru lansarea programul Prima Casă în condițiile în care ratele dobânzilor la creditele ipotecare sunt la minimul istoric - 7% fără comisioane. În plus, prețurile la apartamente s-au stabilizat și nu vor crește în următorii ani”, constată Vlad Bercu.
Avantajele programului sunt că beneficiarii contribuie doar cu 10%, în timp ce la bănci cota e de 25%. Prin decizie de Guvern a fost plafonat comisionul băncilor la 1%, iar statul oferă o garanție de 50% din costul creditului în cazul în care beneficiarul creditului va intra în incapacitate de plată. Totodată, prin decizie de Guvern au fost reduse anumite plăți pentru înregistrarea locuinței.
Jurnalistul a identificat și anumite riscuri în cazul instabilității economice. ”O problemă este că unii dintre beneficiarii de credite ar putea intra în incapacitate de plată. Ministerul Finanțelor estimează că 5% ar fi ponderea celor care nu și-ar putea onora plățile, de aceea a și fot stabilită garanția de 50 milioane pentru anul curent. De exemplu în România din totalul de 200 mii de beneficiari ai programului doar 2% au intrat în incapacitate de plată”, a precizat Bercu.
”Foarte mulți tineri care ar dori să-și cumpere o locuință nu ar fi eligibili în cadrul programului deoarece salariile la stat sunt sub limita acceptată de bănci, iar la privat cea mai mare parte a businessului achită salariile în plic”, a afirmat Bercu.
În același timp, jurnalistul atrage atenția și asupra riscul legat de dobândă, care astăzi e de 9,3% anual, dar în urma unei crize dobânda ar putea crește peste noapte. De asemenea, ”nu trebuie neglijat și riscul valutar. Costul apartamentelor este în euro, iar în cazul deprecierii leului beneficiari creditelor vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar. Creditele foarte ieftine pentru imobil pe timp de stabilitate în condițiile unei crize financiare cum a fost în SUA au lăsat fără locuințe mii de persoane. În asemenea situația garanția Guvernului ar putea fi insuficientă pentru a acoperi riscurile băncilor comerciale.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Consolidarea climatului de afaceri reprezintă o prioritate de dezvoltare pentru Republica Moldova. În Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020”, adoptată în anul 2012 și actualizată în anul 2014, una dintre cele 4 probleme critice identificate este mediul de afaceri. Chișinăul s-a angajat să implementeze un șir de reforme stipulate în foaia de parcurs cu UE, însă doar jumătate dintre ele au fost puse în practică, constată expertul IDIS Viitorul Ion Tăbârță în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Acțiunile Guvernului din anul 2017 incluse în foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare cuprind zece puncte și vizează nemijlocit mediul de afaceri. Șapte acțiuni au fost în responsabilitatea Ministerului Economiei, două a Ministerului Finanțelor și o acțiune la Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Doar jumătate din acțiuni au fot realizate, alte trei cu anumite rezerve și două au rămas nerealizate.
”Guvernul a depus eforturi pentru îmbunătățirea climatului de afaceri din Republica Moldova. Astfel, a fost redus controlul agenților economici și micșorat numărul de acte permisive pentru obținerea licenței. De asemenea, a fost restrânsă birocrația pentru emiterea actelor de către anumite autorități responsabile. Însă cea mai mare parte a oamenilor de afaceri susțin că aceste acțiuni sunt insuficiente”, a explicat Ion Tăbârță.
Expertul susține că în anul 2017, două inițiative legislative, elaborate de către Ministerul Justiției, au provocat controverse, dezbateri și interpretări în societatea moldovenească. Prima inițiativă este proiectul de lege privind reducerea presiunii organelor de forță asupra medului de afaceri, numit și proiectul „decriminalizării infracțiunilor economice”. A doua inițiativă este amendamentul la legea cetățeniei prin intermediul cărora sunt stabilite regulile de acordare a cetățeniei prin investiție.
Ambele inițiative legislative au fost argumentate de către Guvern prin faptul că vor contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri în Republica Moldova. Totodată, se cere de menționat că ele nu erau prevăzute în foaia de parcurs a Acordului de Asociere și nu au fost convenite cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova.
”Îngrijorări față de proiectul de lege cu „decriminalizarea infracțiunilor economice” au manifestat și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Atât UE, cât SUA, dar și reprezentanții Băncii Mondiale în Moldova pe motiv că încalcă standardele europene și că preocupările majore apărute privind acest proiect de lege trebuie luate serios în considerație. În urma discuțiilor purtate, urmează ca proiectul de lege să fie separat în două părți: economic și juridic”, a conchis Tăbârță.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
