Republica Moldova este considerată țara unui singur oraș, în condițiile în care 75% din activitatea economică a țării este concentrată în orașul Chișinău și Bălți. Astfel, din totalul cifrei de afaceri de 263 miliarde lei anual, municipiului Chișinău îi revine 181 miliarde lei sau aproximativ 69%, iar mun. Bălți - 16 miliarde lei sau puțin peste 6%. Este constatarea făcută în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Din totalul de 365 mii salariați din economia națională peste 60% sau 220 mii sunt în municipiul Chișinău și alte 28 mii sau aproape 8% în municipiul Bălți.
Economistul susține, că salariul mediu în mun. Chișinău este cu 50% mai mare decât în restul țării. Astfel, în timp ce în mun. Chișinău oamenii primesc în medie 6.000 lei, iar în Bălți 5.200 lei, pe restul teritoriului țării, salariul mediu este de doar 4.000 lei.
La capitolul investiții din cele 19,7 miliarde lei, 12,7 miliarde lei sau aproximativ 65% sunt realizate în mun. Chișinău, iar alte 1,2 miliarde lei sau peste 6% în mun. Bălți.
Referindu-se la cheltuieli, Veaceslav Ioniță a spus că în mediu, locuitorii din afara mun. Chișinău și Bălți cheltuie pe lună pentru o persoană în jur de 1.900 lei. În mun. Bălți, acest indicator este cu 16% mai mare și constituie 2.200 lei, iar în mun. Chișinău cu aproape 60% mai mare. ”În timp ce pensionarii din afara acestor două municipii au o pensie egală cu 1.200 lei lunar, cei din mun. Chișinău primesc în mediu o pensie de 1.700 lei sau cu 42% mi mare, iar cei din mun. Bălți au o pensie de 1.500 lei sau cu 25% mai mare față restul cetățenilor”.
Totodată, ramura construcțiilor este ce mai dezvoltată în Chișinău și Bălți. Astfel, peste 80% din toate locuințele sunt date în exploatare în cele două municipii. În anul 2017, în Moldova au fost date în exploatare 7.200 locuințe, un record absolut, iar majoritatea sunt construite în mun. Chișinău și Bălți.
În concluzie, Veaceslav Ioniță susține că și densitatea de autoturisme în mun. Chișinău este de 50 de ori mai mare față de restul țării. ”Din cele 573 mii de autoturisme pe care le dețin moldovenii, 199 mii sunt înregistrate în mun. Chișinău și 28 mii în Bălți. Și asta în condiția când ele dețin 102,8 și respectiv 24,1 km de drumuri din totalul de 9385,7 km”.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Moldova este fabrică de stimulente economice cu diverse instrumente, scheme, inclusiv ajutoare individuale acordate de atât de către autoritățile publice centrale cât şi de către autoritățile publice locale. Stimulentele economice, în special ajutoarele de stat vizează renunțările bugetare.
”În urma analizei cuantumurile ajutoarelor de stat pentru toate obiectivele, observăm ca ajutoarele de stat înregistrează tendințe substanțiale de creştere față de anul 2013, înregistrăm o creştere cu 8%, iar în 2015 o creştere de peste 18%. În acelaşi timp, fondurile alocate pentru susținerea întreprinderilor mici şi mijlocii scad în fiecare an de aproximativ 3 ori. O atare intervenție pe piață nu este una care soluționează eşecuri de piață, dar din contra creează o concurență neloială. Aceasta duce la scăderea în anul 2015 a numărului de ÎMM private cu aproximativ 400 unități dintre care 100 sunt cu capital mixt. În acelaşi timp numărul întreprinderilor publice municipale neeficiente creşte, chiar dacă numărul salariaților în cadrul acestor întreprinderi de asemenea scade”, constată consultantul IDIS Viitorul, Georgeta Mincu, care a prezentat, astăzi, studiul “Evaluarea stimulentelor economice pentru dezvoltarea IMM-urilor".
Potrivit ultimelor date în anul 2015, stimulentele financiare pentru soluționarea eșecurilor de piață din surse bugetare au constituit 260 milioane de euro și de 330 milioane euro din surse externe. Iar în topul domeniilor cu cele mai mari ajutoare de stat sunt: servicii de interes economic și general (utilități și infrastructură) – 1 miliard de lei, serviciile financiare – 734 milioane de lei, cercetare și inovare – 285 milioane de lei. În timp ce pentru susținerea IMM-urilor și crearea locurilor de muncă ajutorul de stat în 2015 a constituit doar 35 milioane de lei.
”O schemă de stimulente ar trebui să fie deschisă pentru toate dimensiunile întreprinderilor și să acorde o atenție deosebită nevoilor speciale ale IMM-urilor. Sistemul de stimulente ar trebui să aibă criterii clare de atribuire și conceput astfel încât să fie cât mai ușor de utilizat, la costuri administrative scăzute atât pentru întreprinderile participante, cât și pentru furnizorii de stat”, potrivit studiului.
Georgeta Mincu susține că stimulentele trebuie să fie raportate la priorităţile sociale: demografie, calitatea vieţii, instruire, cultură, circulaţia persoanelor (turism, transport), protecţia mediului și alte obiective în strategia de dezvoltare a țării. Autoritățile publice trebuie să elaboreze mecanisme de evaluare a ajutorului de stat bazate pe trei piloni. 1) Elaborarea unui plan, inclusiv parlamentarii trebuie să introducă procese pentru a evalua în mod regulat rezultatele stimulentelor fiscale. 2) Măsurarea impactului. Evaluările trebuie să estimeze rezultatele stimulentelor atât pentru bugetul de stat, cât și pentru economie în general. 3) Informarea sau mediatizarea politicelor alese. Îmbunătățirea politicilor este mai mult probabilă atunci când schema este un proces formal, iar rezultatele evaluării sunt publice și supuse audierilor legislative.
În concluzie, autoarea studiului recomandă reducerea ponderii ajutorului de stat acordat sub formă de renunțări la venituri bugetare (scutiri, reduceri, amânări) și să fie majorate ajutoarelor acordate sub formă de cheltuieli bugetare (fonduri se susținere a antreprenorialului, investiții in tehnologii si echipamente moderne, garanții financiare și credite preferențiale).
Totodată, autoritățile trebuie să elimine acordarea ajutorului individual și să crească numărul de măsuri acordate prin scheme de ajutor de stat, transparente și deschise tuturor operatorilor economici care doresc să aplice.
Publicația a fost realizată de IDIS „Viitorul” cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei.
Raportul poate fi descărcat aici.
Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la sediul IDIS, ori contactându-l pe Ofițerul de presă al IDIS Viitorul, Victor Ursu (tel.069017396 sau ursu.victoor@gmail.com).
După ce, la 21 martie, Ministerul Finanțelor a lansat oficial Programul „Prima Casă”, care prevede ca cetățenii, care au vârsta de până la 45 de ani, pot să-și cumpere o locuință cu credite imobiliare garantate de stat, jurnalistul Vlad Bercu a enumerat, în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” principalele riscuri și avantaje ale programului.
Programul Prima Casă este necesar pentru familiile tinere mai ales că datele recensământului din 2014 au arătat că în chirie stau 80 mii de familii. Cert este că numărul solicitanților de locuințe este cu mult mai mare decât posibilitățile programului. Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu a declarat într-un interviu că 10 mii de persoane ar putea depune cereri în cadrul programului fără a specifica care este perioada.
”Este momentul oportun pentru lansarea programul Prima Casă în condițiile în care ratele dobânzilor la creditele ipotecare sunt la minimul istoric - 7% fără comisioane. În plus, prețurile la apartamente s-au stabilizat și nu vor crește în următorii ani”, constată Vlad Bercu.
Avantajele programului sunt că beneficiarii contribuie doar cu 10%, în timp ce la bănci cota e de 25%. Prin decizie de Guvern a fost plafonat comisionul băncilor la 1%, iar statul oferă o garanție de 50% din costul creditului în cazul în care beneficiarul creditului va intra în incapacitate de plată. Totodată, prin decizie de Guvern au fost reduse anumite plăți pentru înregistrarea locuinței.
Jurnalistul a identificat și anumite riscuri în cazul instabilității economice. ”O problemă este că unii dintre beneficiarii de credite ar putea intra în incapacitate de plată. Ministerul Finanțelor estimează că 5% ar fi ponderea celor care nu și-ar putea onora plățile, de aceea a și fot stabilită garanția de 50 milioane pentru anul curent. De exemplu în România din totalul de 200 mii de beneficiari ai programului doar 2% au intrat în incapacitate de plată”, a precizat Bercu.
”Foarte mulți tineri care ar dori să-și cumpere o locuință nu ar fi eligibili în cadrul programului deoarece salariile la stat sunt sub limita acceptată de bănci, iar la privat cea mai mare parte a businessului achită salariile în plic”, a afirmat Bercu.
În același timp, jurnalistul atrage atenția și asupra riscul legat de dobândă, care astăzi e de 9,3% anual, dar în urma unei crize dobânda ar putea crește peste noapte. De asemenea, ”nu trebuie neglijat și riscul valutar. Costul apartamentelor este în euro, iar în cazul deprecierii leului beneficiari creditelor vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar. Creditele foarte ieftine pentru imobil pe timp de stabilitate în condițiile unei crize financiare cum a fost în SUA au lăsat fără locuințe mii de persoane. În asemenea situația garanția Guvernului ar putea fi insuficientă pentru a acoperi riscurile băncilor comerciale.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Consolidarea climatului de afaceri reprezintă o prioritate de dezvoltare pentru Republica Moldova. În Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020”, adoptată în anul 2012 și actualizată în anul 2014, una dintre cele 4 probleme critice identificate este mediul de afaceri. Chișinăul s-a angajat să implementeze un șir de reforme stipulate în foaia de parcurs cu UE, însă doar jumătate dintre ele au fost puse în practică, constată expertul IDIS Viitorul Ion Tăbârță în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Acțiunile Guvernului din anul 2017 incluse în foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare cuprind zece puncte și vizează nemijlocit mediul de afaceri. Șapte acțiuni au fost în responsabilitatea Ministerului Economiei, două a Ministerului Finanțelor și o acțiune la Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Doar jumătate din acțiuni au fot realizate, alte trei cu anumite rezerve și două au rămas nerealizate.
”Guvernul a depus eforturi pentru îmbunătățirea climatului de afaceri din Republica Moldova. Astfel, a fost redus controlul agenților economici și micșorat numărul de acte permisive pentru obținerea licenței. De asemenea, a fost restrânsă birocrația pentru emiterea actelor de către anumite autorități responsabile. Însă cea mai mare parte a oamenilor de afaceri susțin că aceste acțiuni sunt insuficiente”, a explicat Ion Tăbârță.
Expertul susține că în anul 2017, două inițiative legislative, elaborate de către Ministerul Justiției, au provocat controverse, dezbateri și interpretări în societatea moldovenească. Prima inițiativă este proiectul de lege privind reducerea presiunii organelor de forță asupra medului de afaceri, numit și proiectul „decriminalizării infracțiunilor economice”. A doua inițiativă este amendamentul la legea cetățeniei prin intermediul cărora sunt stabilite regulile de acordare a cetățeniei prin investiție.
Ambele inițiative legislative au fost argumentate de către Guvern prin faptul că vor contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri în Republica Moldova. Totodată, se cere de menționat că ele nu erau prevăzute în foaia de parcurs a Acordului de Asociere și nu au fost convenite cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova.
”Îngrijorări față de proiectul de lege cu „decriminalizarea infracțiunilor economice” au manifestat și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Atât UE, cât SUA, dar și reprezentanții Băncii Mondiale în Moldova pe motiv că încalcă standardele europene și că preocupările majore apărute privind acest proiect de lege trebuie luate serios în considerație. În urma discuțiilor purtate, urmează ca proiectul de lege să fie separat în două părți: economic și juridic”, a conchis Tăbârță.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova continuă să rămână cea mai săracă țară din Europa cu o creștere economică modestă, care generează locuri de muncă insuficiente. În rezultat, populația pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă bine plătit. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către directrul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Deși rata sărăciei s-a redus din anul 2000, când constituia 68%, pe fundalul creșterii consumului populației stimulat de remitențe, totuși ce mai mare parte a moldovenilor se coonfruntă cu sărăcia. ”În Republica Moldova, rata redusă de ocupare a forței de muncă este observată în rândul întregii populații. Ba mai mult, tendințele combinate ale fertilității reduse și emigrării sporite vor genera o scădere prognozată a populației Republicii Moldova, iar ponderea vârstnicilor va cunoaște un avans considerabil”, a explicat Chivriga.
Creșterea economiei Republicii Moldova, din ultimii ani, a fost determinată de sectoarele cu productivitate sporită, dar nu a adus beneficii populației, care este angajată preponderent în sectorul agricol cu productivitate redusă. În pofida unui nivel educațional relativ înalt, gradul de competențe al forței de muncă existente tinde să fie inadecvat pentru a satisface cererea pieței muncii moderne. Țara nu dispune de un sistem bun de actualizare a competențelor și de recalificare pentru a ajuta forța de muncă să rămână în țară.
Potrivit lui Chivriga, autoritățile trebuie să ia măsuri urgente pentru stimularea rămânerii în țară a moldovenilor. În primul rând, autoritățile trebuie să reconfigureze finanțarea sistemului de sănătate pentru a furniza medicamente de bună calitate, la prețuri accesibile și să asigure toată populația cu acces la apă și canalizare. ”Lacunele în bunăstare și accesul la servicii în zonele urbane și rurale necesită un angajament mai activ din partea Guvernului pentru a îmbunătăți prestarea și calitatea serviciilor în zonele izolate. În caz contrar, aceste bariere prezintă riscuri de aprofundare a inegalităților și de subminare a mobilității economice și armonizării în întreaga țară”.
În concluzie, directrul de programe a spus că este necsar de a promova o piață internă a muncii mai sigură pentru a genera progrese viitoare în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea populației. Aceasta presupune crearea mai multor locuri de muncă de o calitate mai bună și îmbunătățirea accesului la educație, sănătate și servicii pentru a permite persoanelor fizice să dispună de acces la locurile de muncă respective. De asemenea este esențial crearea unui mediu, în care sunt posibile reformele necesare și crearea de locuri de muncă favorizate de sectorul privat.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Legile bune sunt elementul de bază al unei guvernări democratice și al dezvoltării economice in orice țară pentru diminuarea riscurilor de corupție. Totuși, elaborarea legilor bune este doar o parte a tabloului, cealaltă parte o reprezintă aplicarea legilor. Este una din temele abordate în cadrul ședinței Agendei Naționale de Business cu participarea consultantului senior de la Center for International Private Enterprise, Carmen Stănilă.
De multe ori, adoptarea cadrului legal este privită ca un scop în sine și se trece cu vederea faptul ca pentru guvernare este nevoie de mai mult, nu doar de adoptarea de legi. De multe ori, cetățenii, firmele și societatea civilă asistă la adoptarea de soluții legislative care nu dau rezultate în practică pentru că nu există stimulente pentru punerea lor în practică. Acest fenomen, cunoscut sub numele de «decalaj în aplicarea legislației», se referă la diferența dintre soluțiile care au fost adoptate în documentele legale și felul cum sunt puse în practică. Altfel spus, este vorba despre diferența dintre legi în teorie și felul cum sunt aplicate.
Carmen Stănilă a spus că pentru reducerea decalajului dintre elaborarea și aplicarea legilor e nevoie de prevenție. ”Trebuie pus accentul pe îmbunătățirea calității legilor și armonizarea diferitelor prevederi legale și că ele corespund nevoilor celor afectați – echilibru cerere-oferta”.
”E nevoie de identificarea riscurilor de corupție cu ajutorul businessului, iar acest lucru înseamnă de fapt și lupta cu corupția. Este un exercițiu important pe care trebuie să se axeze companiile pentru diminuarea riscurilor de corupție”, a explicat Tatiana Lariușin, economistă superioară IDIS Viitorul.
Decalajul provine din lega pe hârtie și modul cum e pusă în aplicare provine din m,ai mulți factori precum birocrația stufoasa la nivel local si național, responsabilitățile neclare și suprapunerea atribuțiilor diverselor instituții unde funcționarii publici aplică legea discreționar sau deloc.
Dacă deciziile sunt adoptate în spatele ușilor închise, fără o largă consultare, este posibil ca ele sa favorizeze un grup mic de oameni, iar publicul larg să le considere nelegitime si, in consecință, să nu le respecte. Totodată, calitatea legilor depinde de felul cum sunt scrise. Dacă sunt prea complicate, neclare sau conțin prevederi contradictorii, vor fi aplicate în mod defectuos chiar dacă intenția legiuitorului a fost bună.
Membrii ANB au decis să analizeze și să propună soluții concrete pentru a reduce decalajul dintre legislația adoptată și felul cum e pusă în aplicare, care afectează mediul privat din Republica Moldova. În perioada următoare reprezentanții ANB concentrându-se în special asupra controalelor privind activitatea de întreprinzător.
Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la sediul IDIS, ori contactându-l pe Ofițerul de presă al IDIS Viitorul, Victor Ursu (tel.069017396 sau ursu.victoor@gmail.com).
La 28 de ani de la obținerea independenței constatăm că piața financiară a Republicii Moldova este slab dezvoltată. Unicul instrument care rămâne valabil sunt băncile și mai nou companiile de microfinanțare, care se dezvoltă cu pași rapizi. Este constatarea făcută în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
În prezent asistăm la o creștere fără precedent a creditării non bancare pe fundalul crizei bancare prin care a trecut Republica Moldova după anul 2014. Sectorul non bancar înregistrează o creștere de 25% dublându-și creditele oferite economiei, dar și ponderea în volumul împrumuturilor acordate - la 16% și cel mai probabil va depăși 20 – 25% în câțiva ani. Creditarea economiei a fost stopată, iar majorarea împrumuturilor sectorului bancar și nebancar are loc pe seama persoanelor fizice. Aceasta ne duce la ideea că Republica Moldova trebuie să regândească tot sistemul financiar. Băncile și sectorul non bancar sunt prea puține, în condițiile în care cererile de finanțare nu sunt acoperite și asistăm de fapt la un blocaj pe fundalul majorării depozitelor populației.
”Băncile în prezent finanțează VMS, practic unicele documente care circulă în RM, de aceea autoritățile trebuie să creeze premize pentru dezvoltarea altor instrumente financiare cum ar fi emiterea obligațiunilor de către companii și de către autoritățile publice locale. Astfel, va fi oferită oportunitatea agenților economici și populației de a finanța businessul și autoritățile evitând sistemul bancar și non bancar”, a mai spus Ioniță.
În opinia lui, un alt instrument care trebuie dezvoltat sunt hârtiile de valoare ale entităților private și anul acesta în premieră compania vinicolă Purcari a făcut o emisiune de acțiuni la Bursa de la București. Este o cotitură, deoarece companiile private devin deschise, transparente cu acces la piața de capital. Este un instrument nou care permite dezvoltarea obligațiunilor. Iar Republica Moldova trebuie să vadă cum poate integra bursa de la Chișinău într-o bursă regională cu cea de la București sau Budapesta.
În concluzie, Veaceslav Ioniță a menționat că autoritățile trebuie să atragă atenția și la liberalizarea serviciilor financiare transfrontaliere. Or, lipsa libertății fluxului bagă Republica Moldova într-un blocaj.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Climatul de afaceri din Republica Moldova este estimat ca unul problematic. Sunt atestate progrese referitoare la inițierea mai simplă a unei afaceri, soluționarea litigiilor pe căi extrajudiciare, posibilitatea de achitare a impozitelor online. Însă, Republica Moldova continuă să înregistreze performanțe slabe în atragerea Investițiilor Străine Directe, potrivit raportului ”Evaluarea și monitorizarea inițiativelor Guvernului Republicii Moldova pentru a îmbunătăți climatul de afaceri în anul 2017”, autorii căruia sunt experții IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță și Veaceslav Ioniță.
Publicația constată că fenomenul corupției rămâne cea mai mare provocare pentru Republica Moldova, în percepția directorilor de companii. Situația degradează în continuare, iar nivelul corupției este perceput ca unul din cele mai proaste de pe glob.
Economistul, Veaceslav Ioniță, susține că sistemul bancar, care trebuie să alimenteze economia cu bani, este extrem de subdezvoltat și reprezintă un scor de trei ori mai mic decât media europeană. Pe fundalul crizei bancare, sectorul non-bancar înregistrează un progres vizibil ajungând să dețină 16% din totalul creditelor acordate economiei. Însă lipsesc cu desăvârșire instrumentele financiare caracteristice țărilor dezvoltate. Republica Moldova doar întreprinde primele acțiuni de deschidere a pieței, prin liberalizarea cadrului legal vizând serviciile financiare transfrontaliere.
Experiența ultimilor 5-7 ani arată că cele mai multe Investiții Străine Directe și cele mai multe locuri de muncă au fost create în Parcurile Industriale și Zonele Economice Libere. Pentru a stimula în continuare acest proces, Guvernul trebuie să deschidă pe întreg teritoriul țării Zone Industriale, care să fie formate, fie din Parcuri Industriale, fie din Zone Economice Libere. Aceste Zone Industriale trebuie să dețină toată infrastructura necesară dezvoltări și afacerilor, capacități de conectare la energia electrică, gaze, căi de acces și alte utilități.
Potrivit expertului Ion Tăbârță, reformarea justiției prin creșterea independenței și responsabilității este prioritatea numărul unu pentru guvernare, fără de care este imposibilă îmbunătățirea percepției agenților economici privind siguranța desfășurării afacerilor în Republica Moldova.
În concluzie, autorii studiului au spus că, implementarea Acordul de Asociere reprezintă,ce-a mai importantă modalitate de dezvoltare și modernizare a țării noastre, inclusiv a climatului de afaceri. Or, la capitolul de implementare a Acordului de Asociere, inclusiv a reformelor prioritare, Republica Moldova are suficiente restanțe.
Această publicație este realizată de IDIS „Viitorul” cu suportul Fundaţiei Est Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene.
Raportul poate fi decărcat aici.
Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la sediul IDIS, ori contactându-l pe Ofițerul de presă al IDIS Viitorul, Victor Ursu (tel.069017396 sau ursu.victoor@gmail.com).
Lichiditatea excesiva din bănci a determinat temperarea apetitului instituțiilor financiare pentru atragerea resurselor financiare prin intermediul depozitelor bancare. ȘI acest lucru are loc ca urmare a reducerii continue a ratelor dobânzilor la plasamentele în lei și a celor în valută străină, susține jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Urmând tendința descendenta a ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară a Băncii Naționale a Moldovei și ca efect al surplusului de lichiditate înregistrat în sistemul bancar, ratele medii ale dobânzilor la depozitele acceptate în moneda naționala de către băncile licențiate și- au continuat trendul descrescător. În luna ianuarie 2018, rata medie ponderată la depozitele la termen atrase în moneda naţională a constituit 5.17 la sută, micșorându-se cu 1.63 puncte procentuale faţă de ianuarie 2017, iar la cele în valută străină cu 0,73 puncte procentuale.
Depunerile pe termen de la 6 până la 12 luni, atrase cu o rată medie a dobânzii de 5.54 la sută, sunt cele mai atractive. Ponderea respectivelor plasamente constituie 45.95 la sută din totalul depozitelor la termen în moneda naţională. Depozitele la termen în monedă națională au constituit 18,7 miliarde de lei majorându-se cu puțin peste 3 la sută în timp ce plasamentele în valută străină sau redus cu 3 la sută.
Totodată, potrivit datelor BNM ca rezultat al emisiunii monetare, pe parcursul perioadei 2016-2017, în urma intervențiilor nete ale BNM pe piața valutara (procurări de valută) în volum de 773.4 milioane dolari SUA (aproximativ 14.58 miliarde lei), în sistemul bancar s-au acumulat lichidități excesive în volum de cca 9.4 miliarde lei. Acest surplus poate crea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, cursului valutar de schimb și pot genera presiuni inflaționiste. Pe de altă parte, creditarea slabă a economiei poate genera presiuni dezinflaționiste suplimentare. Piața creditelor noi acordate a înregistrat creșteri anuale moderate pe parcursul anului 2017.
Pe de altă parte evoluția pozitivă a componentei depozitelor în moneda națională înregistrată în ianuarie 2017 a fost determinată de modificarea depozitelor la vedere, a căror contribuție este în creștere. Astfel plasamentele la vedere în lei s-au majorat în ianuarie cu 25,4 % la 7,4 miliarde de lei, iar cele în valută străină au crescut cu 9,5 la sută la echivalentul a 8 miliarde de lei. Și acest lucru se datorează încrederii erodate a populației în sistemul bancar moldovenesc după dispariția miliardului.
În concluzie, Victor Ursu susține că această situație este mai puțin bună pentru stabilitatea pe termen mediu a sectorului financiar, în condițiile în care stabilitatea este asigurată de plasamentele pe termen lung. Structura depozitelor la vedere este predominata de depozitele persoanelor juridice, în același timp, contribuția din partea depozitelor persoanelor fizice este la fel pozitivă.
Emisiunea este realizată în parteneriat cu Europa Liberă.
Pentru o mai bună funcționare și coordonare a activității antreprenoriale, Agenda Națională de Business împreună cu CIPE (Center for International Private Enterprise) șii cu suportul BERD a găzduit un workshop în elaborarea a planurilor de acțiuni pentru Asociațiile de Business.
Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, prezentă la atelier a spus că printre prioritare din planul de acțiuni sunt • includerea membrilor în grupurile de lucru și de dezbateri publice asupra proiectelor de legi și altor acte normative din domeniul profesiei, organizarea ședințelor de lucru cu participarea membrilor asociației, a factorilor de decizie de la Ministerul Finanțelor și generalizarea problemelor existente comune pentru majoritatea membrilor și elaborarea propunerilor, care vor discutate în cadrul ședințelor de lucru și la ședințele Consiliului Director al ACAP.
Asociația Patronală a Întreprinderilor Prelucrătoare de Carne a declarat că a ajuns într-un moment de dezvoltare în care are nevoie de o guvernanță puternică, pe principiul de transparență și tratament egal pentru membri. Este nevoie de crearea unor instrumente suplimentare care sa încorporeze principiile de buna guvernanță și să acționeze ca un ghid în situații neacoperite de prevederile Statutului. Asociația Întreprinderilor Industriei Prelucrătoare de Carne și-a propus să creeze următoarele instrumente de buna guvernare: cod de etica, procedura interna privind definirea si abordarea conflictului de interese, proceduri interne de comunicare si luare a deciziile la nivelul Consiliului Director și în întreaga Asociație.
Asociația Patronală din Industria Ușoară susține că la momentul de față prioritatea asociației este identificarea serviciilor adaptate la așteptările membrilor. Pachetul de servicii reprezintă posibilitățile pe care membrii le pot accesa odată cu aderarea la asociație și achitarea cotizației de membru. Echipa executivă lucrează pe mai multe domenii: promovarea și dezvoltarea brandului DININIMĂ, facilitarea participării membrilor în cadrul expozițiilor internaționale, organizarea seminarelor de instruire, accesarea granturilor, organizarea evenimentelor tematice, reprezentarea sectorului în dialogul public-privat, etc. Diversificarea spectrului de servicii presupune dezvoltarea capacității de a acoperi necesitățile tuturor membrilor prin includerea unor servicii noi sau îmbunătățirea serviciilor existente. Pentru a corela serviciile și activitățile curente ale executivului cu așteptările membrilor este necesar să asigurăm suportul procedural în luarea deciziilor precum și comunicarea eficientă cu membrii.
”Problema stringentă la momentul de față este lipsa membrilor activi și dificultatea echipei executive de a identifica necesitățile pe care le au membrii în raport cu oportunitățile oferite de asociație. Schimbarea pe care ne-o dorim se referă la eficientizarea procesului de lucru cu membrii în vederea creșterii gradului de receptivitate în rândul lor. Dezvoltarea serviciului de lobby și advocacy a intereselor membrilor în dialogul cu autoritățile publice locale, necesită atenție sporită și progres continuu în vedere obținerii rezultatelor scontate. Diseminarea rapidă a informației, corelarea serviciilor cu așteptările membrilor, asigurarea cadrului operațional intern sunt câteva dintre aspectele pe care tindem să le îmbunătățim”, potrivit Asociației Patronale din Industria Ușoară.
Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la sediul IDIS, ori expediind un e-mail cu mențiunea ”platforma societății civile pentru reintegrare” la adresa: berbecaveaceslav@gmail.com, ori contactându-l pe Ofițerul de presă al IDIS Viitorul, Victor Ursu (tel.069017396 sau ursu.victoor@gmail.com).
