Este o premieră pentru Republica Moldova când Guvernul publică bugetul pentru anul viitor până la electorală. De fiecare dată se vota după alegeri. La capitolul venituri ale BPN acestea vor crește cu 5,5 miliarde de lei sau cu 9%, similar cu 2018, însă este cu mult mai puțin decât în 2017. De fapt anii 2017 și 2018 sunt anii de recuperare după criza din 2015 și 2016. Creșterea din 2017 s-a datorat în mare parte vămii, iar în 2018 organului fiscal. În 2017 pentru prima dată am avut venituri mai mari decât au fost planificate cu 2,6 miliarde de lei. Exact același lucru se va întâmpla și în 2018. Or, în prezent Guvernul caută noi surse de venit prin îmbunătățirea administrării fiscale, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Pentru anul viitor aceste 5,5  miliarde de lei nu vor fi o problemă să fie acumulate, dar nu e corect să comparăm cu anul 2018 deoarece întreprinderile de stat Cadastru și Registru s-au transformat în instituții publice și veniturile lor vin direct la buget, iar dacă le excludem atunci majorarea va fi de 4,7 miliarde de lei, care este mai puțin față de 2017.

”Un element pe care trebuie să-l menționăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de 2 miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuția la 18+5% de la 23+5%. Aceasta va duce la faptul că bugetul asigurărilor sociale va primi cu 1,2 miliarde de lei mai puțin. O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice cota căruia a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puțin față de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, BPN pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităților publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, a explicat Ioniță.

Cel mai important este că Guvernul planifică 20% din cheltuielile bugetului să le acopere din împrumuturi și granturi. Pentru anul viitor autoritățile planifică 9 miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă sunt împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei față de 5,6 miliarde lei în 2018. Estimările au fost reduse deoarece Guvernul în 2018, pentru prima dată nu va reuși să acumuleze nici jumătate din suma prognozată. ”Dacă nu se va reuși restabilirea relațiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat și cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape 2 miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei, dar noi la IDIS Viitorul am anticipat încă în luna mai că în varianta ideală vor fi acumulați 900 milioane de lei. Însă în primele 9 luni sau acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul din 15 ani. În lipsa finanțărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne.”, susține Ioniță.

Pentru 2019 anticipăm dificultăți de atragere a 3 miliarde de lei sub formă de granturi și împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca și-n 2018 de împrumuturi interne majorate și colectări suplimentare de impozite și taxe. Contextul este unu favorabil. Explicația este că sistemul bancar se confruntă cu o criză fără precedent, un exces de lichidități care nu a mai fost – 27 miliarde de lei (depozite în lei și valută – 61 miliarde de lei, iar credite 34 miliarde de lei) dintre care 14 miliarde sunt sub formă de lei. Din acest motiv, excesul de lichiditate creează probleme pentru sistemul financiar și BNM a sterilizat 14 miliarde de lei pentru care vom plăti 500 milioane de lei dobândă. În acest context, pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deși suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Și în premieră, pentru anul viitor au fost incluși în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) și Belarus (100 milioane de lei).

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță e de părere că acoperirea necesităților cheltuielilor bugetului se rezumă la reducerea împrumuturilor și granturilor externe, parteneri noi – China Belarus și majorarea creditelor interne.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Întreprinderile de stat sunt punctul nevralgic al autorităților publice locale. În mare parte activitatea acestora este ferită de ochii lumi. Se atestă un nivel scăzut de deschidere al autorităților vizavi de rezultatele activității întreprinderilor municipale şi societăţilor comerciale cu pachet majoritar deţinute de unitatea administrativ – teritorială,  constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.

Sunt 6 administrații locale și 2 administrații raionale care publică pe web toate rapoartele de activitate ale întreprinderilor municipale, care includ și analizele financiare anuale ale acestora.

Expertul constată dificultăți ale autorităților publice locale și la administrarea patrimoniului public. Pe parcursul a trei ani se evidențiază o regresie în administrarea patrimoniului public. ”Autoritățile publice locale și raionale trebuie să depună efort pentru a publica pe pagina web anunțurile privind desfășurarea licitațiilor de vânzare / locațiune / arendă a bunurilor din proprietatea unităţii administrativ-teritoriale și rezultatele acestor licitații publice”, susține Viorel Pîrvan.

”În pofida dificultăților cu care se confruntă administrațiile publice locale (lipsa personalului, salarii mici, lipsa resurselor financiare, lipsa unei autonomii locale reale si a descentralizării), pe parcursul celor trei ani de monitorizare remarcăm evoluția acestora în ce privește deschiderea către cetățeni. A crescut media generală de transparență cu 4,95 puncte procentuale pentru administrațiile publice locale de nivelul I și 7,34 puncte procentuale pentru administrațiile publice locale de nivelul II”, este de părere Viorel Pîrvan.

Pe categorii, expertul  susține că în ceea ce privește accesul la informație, administrațiile publice locale și raionale au început să utilizeze tot mai mult paginile web pentru a aduce la cunoștință cetățenilor informațiile de interes public.

Monitorizarea din 2016 arată că toate anunțurile despre desfăşurarea şedinţelor publice au fost comunicate pe portalul web de către 16 localități și 1 raion, iar în 2018 - 28 de administrații locale și 14 administrații raionale utilizează pagina web pentru a publica aceste anunțuri.

În concluzie, Viorel Pîrvan afirmă că la capitolul procesul decizional a crescut numărul localităților care au înregistrat video/audio ședințele consiliului local și raional, pe care le-au stocat în arhiva web (site-ul localității și/sau pe portalul youtube.com). În anul 2016 au fost identificate 6 localități și 1 raion care au publicat pe pagina web aceste înregistrări video/audio, iar în 2018 sunt 20 de localități și 3 raioane. Cele mai bune exemple în acest sens remarcăm orașul Ialoveni, municipiul Strășeni și raionul Fălești.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Oamenii de afaceri de la Căușeni, care au participat la masa rotundă - 6 noiembrie - afirmă că fisc-ul în loc să-i prevină că au datorii, în cazul în care le au, așteaptă să se acumuleze penalitățile și peste câțiva ani comunică că sunt creanțe și e nevoie de achitat sume foarte mari de bani. Corupția favorizează activitatea economică ilegală și stopează activitatea economică legală ”activezi ilegal, fără nici un document, achiți 500 lei amendă, dacă activezi legal, cu toate actele în regulă, dar comiți o mică abatere, achiți amendă de 5000 lei – este mai convenabil să activezi ilegal.

Businessul a adus un exemplu, deși obligația înregistrării obligatorie ca plătitor TVA pentru un agent economic survine când acesta a efectuat livrări impozabile de mărfuri/servicii care depășesc pragul de 1,2 milioane lei, Serviciul Fiscal de Stat obligă într-un mod abuziv să te înregistrezi și până la atingerea acestui prag. ”Soluția este ghișeul unic pentru diminuarea riscurilor de corupție, deoarece se reduce contactul direct cu funcționarul public”.

Referindu-se la domeniul transporturilor, oamenii de faceri au menționat că Agenția Națională Transport Auto comite mai multe abuzuri în privința agenților economici transportatori. Plus la aceasta, aplică amenzi disproporționate companiilor din transport pentru încălcări minore, care nu cauzează nici un prejudiciu.

Totodată, businessul spune că o soluție pentru soluționarea neînțelegerilor cu instituțiile statului ar fi instanțele de judecată, însă oamenii de afaceri nu au încredere în justiția din Republica Moldova ”9 ani durează procesul de judecată, mai bine plăteam 3000 de lei mita decât să mergi în instanța de judecată, să achiți 20000 lei serviciile pentru asistența juridică și să nu obții nici un rezultat în final”.

În concluzie, cei prezenți la masa rotundă a punctat că organele de control trebuie să-și schimbe abordarea de la inspecții și control la informare și prevenire. Exemplul poate servi Curtea de Conturi care în rezultatul depistării unor neconformități la entitățile verificate, aduce la cunoștința publicului ce măsuri trebuie să realizeze toate entitățile din țară pentru a evita astfel de neconformități.

Masa rotundă a fost organizată de către IDIS  „Viitorul”, în cadrul Agendei Naționale de Business (ANB), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie și cu sprijinul CIPE (Center for International Private Enterprise).

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

La începutul lunii noiembrie au avut loc primele audieri a Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de implicare în politica internă a Republicii Moldova a fundației „Open Dialog”. Comisia a constatat că din primele informații recepționate există unul sau mai multe ONG-uri care au desfășurat activități care nu pot fi conforme cu legislația autohtonă și ar putea reprezenta imixtiune în politica internă a Republicii Moldova. Totodată, comisia susține că activitatea unor ONG-uri conține elemente care se referă la finanțări ilegale ale unor organizații politice și ale unor politicieni. Scopul Comisiei este să stabilească dacă există legături dintre unele ONG-uri și anumiți candidați electorali prin limitarea activității subiecților electorali sau chiar excluderea lor din cursa electorală, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” expertul în politică, Ion Tăbârță.

Contextul în care a apărut această comisie privind elucidarea cazului „Open Dialog” vizează de fapt subiectele sensibile, care există în Republica Moldova. Este vorba de finanțarea partidelor politice și modul de activitate a ONG-urilor și relația lor cu autoritățile statului. În campania mediatică lansată de mass media apropiată guvernării s-a insistat asupra faptului că Andrei Năstase, liderul PPDA și Maia Sandu, lidera PAS au participat la o conferință sponsorizată de această organizație. Totodată, Kozlovska i-a apărat drepturile lui Veaceslav Platon după extrădarea acestuia în Republica Moldova. S-a vorbit că această fundație ar fi fost finanțată de anumiți oligarhi din spațiul ex sovietic și chiar că ar avea legături cu serviciile secrete rusești. Desigur nu s-a intrat în detalii, că de fapt acțiunile respectivei fundații, cu participarea politicienilor vizați și a unor reprezentanți ai societății civile, se referă la organizarea unei conferințe la Parlamentul European. Ba mai mult, în urma campaniei a fost creată această Comisie parlamentară care urmează să vină cu anume constatări privind imixtiunea ONG-urilor din exterior în viața politică internă a Republicii Moldova. La propunerea partidelor din opoziție ca activitatea acestei comisii să fie legată de subiectul finanțării partidelor din Republica Moldova s-a primit refuz din partea guvernării.

„Abordând subiectul finanțării partidelor politice, atunci acesta nici pe de parte nu a fost rezolvat. Din anul 2015 s-a introdus finanțarea de la bugetul de stat. S-a considerat că acest lucru va soluționa problema, însă nu s-a întâmplat. Mai multe studii și rapoarte realizate de către societatea civilă arată că există probleme la plafoane și la sursele de  finanțare a partidelor politice. Un studiu recent realizat de Promo-LEX a constat mai multe probleme: CEC-ul tratează selectiv partidele politice, cheltuieli neraportate, funcționarea fundațiilor pe lângă partidele politice. Este vorba de PDM, PSRM și Partidul „Șor” care nu-și raportează toate cheltuielile, în mod special, cele legate de activitatea fundațiilor care funcționează pe lângă respectivele partidele politice. Activitatea acestor fundații sunt o modalitate indirectă de a promova anumite acțiuni cu caracter politic, dar care nu sunt incluse în rapoartele partidelor. De asemenea, Promo-LEX admite o posibilă simulare a cotizațiilor și donațiilor în rapoartele realizate de către partidul de guvernământ, adevărații donatori ne fiind raportați. Raportorii estimează că trecerea la sistemul electoral mixt, actualele probleme existente în finanțarea partidelor politice vor persista într-o formă și mai profundă în campania electorală”, susține Ion Tăbârță.

Pe lângă subiectul finanțării partidelor politice este și cel al activității ONG-urilor. Referindu-ne la comunicatul Comisiei parlamentare referitor la ONG-urile care s-ar implica în viața politică a Republici Moldova, ne aducem aminte de anul 2016 când a avut loc inițiativa de a modifica legea privind activitatea societății civile. Atunci, s-a creat un grup de lucru care timp de un an a venit cu propuneri, proiectul fiind expertizat și de experți străini. Însă pe ultima sută de metri Ministerul Justiției, cel care a susținut inițiativa proiectului de lege, a venit cu completări, care se refereau la posibile imixtiuni din exterior a anumitor organizații a societății civile în viața politică din Republica Moldova. Prin introducerea acestor amendamente a fost distorsionat proiectul de lege și elaborat un cadru legislativ restrictiv la activitatea ONG-urilor în comparație cu legea care exista până atunci. În mod special se referea la anumite organizații ale societății civile care au tangență în activitatea lor cu subiectele publice de ordin politic. Aceste ONG-uri urmau a fi verificate mai minuțios, existând posibilitatea stopării finanțării din exterior a activității lor. Prin aceasta, guvernarea a încercat să restricționeze activitatea anumitor organizații care nu sunt loiale guvernării. În cele din urmă Ministerul Justiției a dat înapoi, iar soarta proiectului „a rămas în aer”. Făcând conexiunii cu cazul „Open Dialog” vedem că există anumite similitudini în ceea ce s-a dorit a se introduce prin acele amendamente la legea cu privire la fundații, referitoare la activitatea organizațiilor societății civile, și constatările preliminare făcute de către Comisia parlamentară privind acest caz.

În concluzie, expertul în politică, Ion Tăbârță e de părere că activitatea comisiei parlamentare privind elucidarea cazului Open Dialog se referă la subiectul finanțării ONG-urilor din exterior, încercându-se de a se stabili o legătură dintre unele ONG-ui și anumite partide politice extraparlamentare, cu șanse reale de a accede în Parlament. Dacă anterior s-a încercat nereușit restricționarea activității ONG-urilor prin acele amendamente la lege privind fundațiile societății civile, acum anumite constatări ale Comisiei parlamentare de anchetă privind finanțarea din exterior pot servi drept motiv de decizii pentru anumite instituții ale statului de a restricționa activitatea în campania electorală a unor subiecți electorali – începând de a le pune anumite piedici în a desfășura campania electorală și chiar până de ai scoate din cursa electorală.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Oamenii de afaceri se arată nemulțumiți de abuzul inspectorilor care vin să le verifice businessul. Ei susțin că inițial e nevoie de controale consultative și informative. Ba mai mult decât atât, e nevoie și de o lege a prevenției, care să ușureze activitatea oamenilor de afaceri, spun oamenii de afaceri care au participat la masa rotundă de la Drochia din data de 1 noiembrie la care au fost 36 de participanți organizată de Camera de Comerț si Industrie filiala Soroca.

”Nu înțelegem care este scopul analizei postfiscale, de regulă inspectorii fiscali stau cu lunile și blochează activitatea companiilor. Noi oamenii de afaceri nu cunoaștem care sunt drepturile când vine un inspector cu controlul și care sunt drepturile inspectorilor. Inspectorii au planuri de raportat, de aceea ei întocmesc procese-verbale și pun amenzi, chiar și minime, la orice control. Când vine inspectorul la control te întreabă ”cum procedăm omenește sau neomenește”, susțin oamenii de afaceri.

Suntem companii mici, avem un director și un contabil, nu reușim să cunoaștem și să înțelegem toate legile care se adoptă și se modifică. Problema personalului în întreprinderi, cei aflați la vârsta de pensionare au experiență, dar nu cunosc instrumentele și tehnologiile moderne, cei tineri le cunosc, dar nu au experiență.

O problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri este educația duală – slab dezvoltată. ”Nu poți pregăti specialiști dacă studiezi tehnica din perioada sovietică. La o tehnică modernă e nevoie de inginer. Agentul economic cheltuie bani și timp pentru instruirea unui tânăr stagiar, iar acesta pleacă peste o perioadă cu tot cu cunoștințe”.

În concluzie, businessul a spus că tinerii antreprenori își deschid afaceri, dar nu cunosc procesele afacerii, mai ales în sectoare specifice ca agricultura, industria. Au puține cunoștințe de contabilitate, legislație, iar peste o perioadă scurtă de timp își închid afacerile. Iar pentru a exclude abuzul inspectorilor, fiecare instituție de control trebuie să aibă o subdiviziune care să se ocupe de prevenirea încălcărilor de către agenții economici.

Masa rotundă a fost organizată de către IDIS  „Viitorul”, în cadrul Agendei Naționale de Business (ANB), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie și cu sprijinul CIPE (Center for International Private Enterprise).

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Există diferențe dintre un control de stat conform procedurilor descrise în lege și cum de fapt acesta are loc în realitate. În practică, potrivit celor relatate de oamenii de afaceri, organele de control și inspectorii comit devieri de la principiile fundamentale ale controlului, sunt comise abuzuri și încălcate drepturile agentului economic, susțin cei 31 de oameni de afaceri, care au participat la masa rotundă organizată de Camera de Comerț și Industrie, filiala la Edineț în data de 31 octombrie.

Un exemplu este Serviciul Fiscal de Stat, care utilizează controalele de stat asupra unui agent economic ca instrumente de presiune și ajutor în favoarea unei companii concurente.

Deși pe ”hârtie” businessul poate contesta în judecată acțiunile ilegale ale inspectorilor și actele neîntemeiate ale organului de control, din experiențele oamenilor de afaceri astfel de cazuri sunt puține, necesită eforturi mari, iar deciziile judecătorești, în mare parte, sunt în favoarea instituțiilor de stat.

Printre problemele care au tangență cu controlul de stat businessul mai notează abuzurile comise de executorii judecătorești în privința agenților economici și onorariile exagerate încasate de aceștia de la companii în rezultatul procedurilor de executare. La fel, sunt menționate abuzurile administratorilor în insolvabilitate, care utilizează toți banii companiei administrate pentru salarizarea proprie, iar angajații întreprinderii nu primesc salarii de ani de zile sau primesc salarii reduse la jumate.

În concluzie, oamenii de afaceri au declarat că pentru a îmbunătăți situația în domeniul controalelor de stat, businessul consideră necesar de a schimba sistemul actual orientat spre sancțiuni pe un sistem al controlului de stat orientat spre prevenirea săvârșirii încălcărilor de către agenții economici. Acest sistem presupune obligația de îndrumare a agenților economici în vederea aplicării corecte și unitare a prevederilor legale, consultarea businessului, fără aplicarea sancțiunilor pentru orice încălcare depistată și oferirea timpului suficient pentru remedierea problemelor.

Totodată, este nevoie de dezvoltarea instrumentelor în afara justiției, spre exemplu medierea, pentru a reduce din eventualele litigii în instanțele de judecată, care nu mai sunt credibile pentru business.

Masa rotundă a fost organizată de către IDIS  „Viitorul”, în cadrul Agendei Naționale de Business (ANB), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie și cu sprijin din partea CIPE (Center for International Private Enterprise).

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Agenții economici percep controalele ca sancțiune, iar prin frecvența și modul de desfășurare, verificările creează obstacole în activitatea acestora. O astfel de abordare a organelor de control, interacțiunea frecventă cu inspectorii, legile imperfecte care reglementează activitatea de întreprinzător, neîncrederea în justiție, creează condiții pentru apariția riscurilor de corupție. Sunt unele dintre constatările făcute de către cei 35 de oameni de afaceri care au participat la masa rotundă organizată de către Camera de Comerț și Industrie filiala Orhei din 26 octombrie.

Oamenii de afaceri participanți la eveniment au punctat mai multe probleme și lacune din experiențele lor cu organele de control.

Schimbările frecvente în legislație și interpretările diferite ale normelor legale îi fac vulnerabili în fața inspectorilor care vin cu controlul la companii. Totodată, agenții economici nu au la cine să se adreseze după consultații și obținerea unor informații cum ar trebui să acționeze într-o anumită situație pentru a corespunde cerințelor legislației în vigoare.

Organele de control care activează la nivel local, în mod special agenții constatatori din cadrul administrațiilor publice locale, efectuează controlul fără respectarea principiilor și procedurilor generale de desfășurare a controalelor de stat. Aceștia vin la companii fără anunțarea prealabilă și aplică sancțiuni neîntemeiate.

Pentru a combate corupția în procesul verificărilor de stat și dezvolta economia, businessul invocă necesitatea unei deschideri mai mari în activitatea organelor de control, transparență și asigurarea accesului la informații publice care interesează și vizează agenții economici. În cadrul fiecărui organ de control este oportun de instituit subdiviziuni sau personal care să consulte businessul. La fel, agenții economici au nevoie de mai multe instruiri tematice pentru a cunoaște și înțelege toate prevederile legale ce reglementează activitatea de întreprinzător.

La nivel local businessul are nevoie de instituirea unui ghișeu unic destinat agenților economici unde pot fi obținute toate actele permisive și alte documente necesare activității lor.

Soluțiile formulate de reprezentanții businessului vor duce la diminuarea acestor riscuri de corupție și la edificarea unui sistem al controlului de stat eficient și transparent. Aceste soluții trebuie să fie pe agenda priorităţilor autorităților publice, care au demarat reforma sistemului controlului de stat.

Totodată, și businessul din Moldova are angajamentul de a elabora și implementa standarde de conformitate anticorupție, de integritate și de etică în afaceri. Companiile trebuie să dispună de instrumente interne, care i-ar ajuta să identifice riscurile de apariție a corupției în relațiile cu instituțiile statutului, cât și în relațiile cu alte companii, precum și să stabilească proceduri obligatorii de urmat pentru angajații companiei în cazul apariției unui astfel de risc.

Masa rotundă a fost organizată de către IDIS  „Viitorul”, în cadrul Agendei Naționale de Business (ANB), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie și cu sprijin din partea CIPE (Center for International Private Enterprise).

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Potrivit ultimelor rezultate, producțiile culturilor agricole au atins un nivel care îi mulțumește pe agricultori. Recolta culturilor cerealiere din grupa întâi a înregistrat un nivel mediu – 1,1 milioane tone dintre care circa 350 mii tone sunt utilizate sau vor fi utilizate pe intern pentru înființarea culturilor agricole pentru recolta anului 2019, pentru acoperirea necesităților industriei de panificație și sectorului animalier. Sunt vizibile rezultate pozitive în ceia ce privește creșterea calității și diversificarea producțiilor agricole. Totodată, sectorul animalier înregistrează o evoluție anemică, care trebuie reanimată, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

În ceea ce privește culturile agricole, Viorel Chivriga a spus că în anul 2018, recolta cerealelor și leguminoaselor boabe din prima grupă a fost una medie. Recolta de grâu a constituit puțin mai mult de 1,1 milioane tone, de orz-167 mii tone, iar a leguminoaselor boabe-47 mii tone. În plus, la acestea dacă luăm în considerație alte culturi, care au fost înființate în toamna anului 2017, atunci producția de rapiță a înregistrat 84 mii tone. Pe de altă parte, creșteri ale recoltei comparativ cu anul 2017 sunt înregistrate la culturile tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr, soia. La fel, producția de fructe și de struguri este superioară în raport cu cea obținută de agricultori în anul 2017. Lucrările agricole de înființare a culturilor agricole pentru recolta anul 2019, au decurs mai lent și au fost influențate de condițiile climaterice nefavorabile. Astfel, până-n prezent, conform datelor MADRM, au fost înființate 220 mii ha de grâu de toamnă din 320 mii ha planificate, 40 mii ha de orz din cele 65 mii ha planificate, rapiță-40 mii ha, din care 32 mii ha sunt într-o stare satisfăcătoare, din 45 mii ha planificate.

Referind-se la producția de fructe, directorul de programe a afirmat că în 2017 sunt rezultate pozitive privind producția de fructe. O analiză a sectorului pomicol arată că sectorul trece printr-o fază calitativă nouă, sunt defrișate livezile cu uzură fizică și morală mare și intră în rod suprafețe intensive de livezi cu randamente înalte și producții calitative. Culturile pomicole care intră în rod au șanse mai mari de a produce fructe care sunt căutate pe piețele din vest. În același timp, asortimentul de fructe a devenit tot mai variat. Viitorul sectorului horticol va depinde de culturile intensive. Același lucru se întâmplă și cu podgoriile Republicii Moldova. O bună parte aveau un singur drum – piața din est. Dar în prezent are loc o diversificare a direcțiilor geografice de export. Pe de altă parte, este vizibilă o schimbare pozitivă a asortimentului de fructe și struguri pe piața internă de produse agricole și agroalimentare.

Sectorul animalier se confruntă cu probleme ca urmare a reformelor care șchiopătează. O problemă mare este concentrarea animalelor în gospodăriile casnice și ponderea redusă a suprafețelor culturilor pentru nutreț în structura culturilor agricole. În anul curent, reducerea efectivului de animale, care durează mai mult de un deceniu nu fost stopată. Mai mult, ca atât, în 2018, efectivul de animale de toate speciile sa redus, din contul animalelor concentrate în gospodăriile populației. Această stare a sectorului animalier nu permite livrarea de cantități mari, stabile și suficiente pe piața internă, pentru consum și prelucrare industrială. Mia mult ca atât favorizează intrarea pe piața internă a producției similare din import.

”Ar fi nevoie de liberalizarea pieței factorilor de producere, dar și măsuri de protecție pentru produsele locale de origine animalieră pe piața internă, deoarece în prezent, Republica Moldova este invadată de produse din Ucraina, Rusia, Belarus, România și Polonia. Sectorul are nevoie de o modernizare la scară de ferme mici și mijlocii, de o dotare tehnică calitativă temeinică a fermelor, de creșterea calității și ponderii culturilor pentru nutreț în structura culturilor agricole, dar și de măsuri energice pentru ancorarea sectorului animalier la piața internă și în perspectivă medie și lungă la piețele externe de desfacere”, susține Viorel Chivriga.

În concluzie, Viorel Chivriga a spus că pentru înregistrarea unor progrese mai mari în sectorul agricol e nevoie de o modernizare mai rapidă și mai temeinică a fermelor agricole, de asigurarea unui acces mai sigur a fermierilor moldoveni la piețele externe, și în primul rând la piața internă, dar și eliminarea vulnerabilităților pentru sector: asigurarea anemică a riscurilor de producție în agricultură, exodul brațelor de muncă din mediul rural, infrastructura agricolă învechită, în cea ce privește în primul rând, sistemele de irigare.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Pentru prima dată în octombrie 2018 rezervele valutare ale Republic ii Moldova au depășit 3 miliarde USD. De fapt, nivelul acestora sunt termometrul economiei. Rezervele valutare sunt caracterizate prin două aspecte. Este vorba de gradul de acoperire cu importuri și capacitatea de acoperire a masei monetare în circulație (volumul dolarilor raportat la toți leii din piață), constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Evoluția rezervelor valutare arată ce s-a întâmplat cu economia țării. În anul 1994 acestea însumau 180 milioane USD. Pe parcursul anilor Republica Moldova a trecut prin trei crize: 1998, 2009 și 2014. În 1998 rezervele valutare erau 363 milioane USD și s-au redus aproape de 3 ori până la 136 milioane USD. Acea criză sa manifestat prin deprecierea leului de aproape 3 ori. Datorită faptului că în consumul populației ponderea mărfurilor de import era semnificativă, această depreciere a dus la sărăcirea puternică a populației, criză economică, politică și în consecință schimbarea elitelor politice a țării

”A doua criză ca profunzime cea din anul 2014, ca volum de bani cu care s-au redus rezervele valutare. Criza a dus la micșorarea masei monetare, manifestată prin reducerea împrumuturilor acordate economiei. Unicele credite care au crescut a fost cele acordate populației. De fapt s-a produs iarăși sărăcirea populației însă nu în așa manieră ca în 1998”, a explicat Ioniță.

O altă criză a fost cea din 2008-2009. În anul 2008 rezervele valutare au scăzut cu o treime la 1,1 miliarde USD. Această criză a fost mai puțin resimțită de populație, deoarece au fost una mondială și regională. Țările din regiune, Federația Rusă și Ucraina au fost nevoite să-și deprecieze valuta or, Republica Moldova se afla în plină campanie electorală din acest sa decis menținerea cu orice preț a unui curs valutar stabil. BNM a intervenit și a consumat o treime din rezervele valutare. Ca urmare a deprecierii valutelor țărilor din regiune businessul a avut de suferit, doar agenții economici din agricultură au avut pierderi de peste un 1,5 miliarde de lei.

Referind-se la gradul de acoperire al importurilor cu rezervele valutare, Ioniță susține că în 1998 a fost singurul an din istoria Republicii Moldova când indicatorul a fost la un nivel critic și acoperea doar o lună și jumătate de importuri.

Atunci când a existat comprimarea rezervelor valutare compensarea în economie a avut loc prin deprecierea monedei naționale și reducerea importurilor, care înseamnă sărăcirea populației.

”Criza din 98 a fost provocată de lipsa încasărilor de bani din importurile făcute în Federația Rusă, în 2008-2009 au scăzut remitențele, iar în 2014 s-au întâmplat câteva lucruri concomitent. Au scăzut importurile pe fundalul jafului bancar s-a redus remitențele, finanțările externe și investițiile străine. Per total intrările de valută în țară au scăzut la trei miliarde USD de la șase miliarde anual”, a rezumat Ioniță.

În concluzie, economistul IDIS Viitorul a afirmat că în prezent rezervele valutare ale BNM sunt suficiente pentru a asigura importurile Republicii Moldova pentru șase luni, și corespund cu masa monetară aflată în circulație. Datorită creșterii rezervelor valutare BNM poate continua procesul de relaxare a politicilor valutare, care rămân a fi încă destul de restrictive atât pentru business cât și pentru populație. Altfel spus Republica Moldova nu este într-o situație critică privind rezervele valutare și măsurile represive privind repatrierea valutei nu mai au o justificare economică.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Economia Republicii Moldova a început să duduie în cifre optimiste, dar bunăstarea populației rămâne la un nivel scăzut. Migrația își menține trendul ca urmare a lipsei locurilor de muncă. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către jurnalistul Victor Ursu.

Datele statistice arată o dinamică pozitivă, care se atestă în majoritatea sectoarelor economiei naționale. Sunt înregistrate creșteri în sectorul agricol și industrial, determinate de evoluțiile pozitive ale producției vegetale, intensificarea industriei prelucrătoare, precum și de creșterea cererii interne și externe. Comerțul interior cu bunuri și servicii înregistrează o evoluție pozitivă.

Economia Republicii Moldova continuă să fie preponderent una de consum cu stimularea importurilor. Ultimele date relevă o majorare a consumul final cu 3% în primul semestru al anului 2018, condiţionată, în general, de consumul final al gospodăriilor populaţiei, care a înregistrat o creștere de 3,8% și o contribuție la PIB de 3,3 p.p.

”Unul din factorii care a determinat această creştere a fost majorarea fondului de remunerare a muncii, dar și creșterea remiterilor populației, dar și de economia tenebră”, este de părere Victor Ursu.

Totodată, un indicator că economia Republicii Moldova bate pasul pe loc și arată bine doar în statistici este și volumul împrumuturilor acordate businessului. Creditarea economiei continuă să fie anemică, chiar dacă ratele dobânzii la credite sunt foarte joase. Soldul creditelor în economie la sfârșitul lunii august 2018 a fost mai mic decât nivelul înregistrat la sfârșitul lunii august 2017 cu 1%, constituind 38,2 miliarde de lei.

Victor Ursu spune că exporturile moldoveneşti şi-au menţinut tendinţa ascendentă înregistrată în anul trecut susţinută preponderent de performanţa sectorului agricol, dar şi de o cerere majorată din partea UE. Totodată sunt indicate şi anumite probleme. După o perioadă de cinci trimestre în care exporturile către ţările CSI au contribuit pozitiv la evoluţia exporturilor totale, în trimestrul II 2018 dinamica acestora a coborât, contribuind la temperarea ratei anuale a exporturilor.

La capitolul forţa de muncă, evoluţiile nu dau motive de optimism. În primul rând, pentru că numărul populaţiei ocupate a rămas la nivelul de la începutul anului precedent, în timp ce numărul şomerilor s-a diminuat, fapt ce a determinat o dinamică negativă a populaţiei economic active.

În concluzie, Victor Ursu spune că dincolo de cifre, în economie există încă destule probleme: productivitatea nu creşte, iar industria bate pasul pe loc. Economia rămâne strict dependentă de agricultură cu riscuri sporite pentru volumul producţiei în lipsa investiţiilor şi a pieţelor de comercializare a producţiei.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.