Pentru prima dată în octombrie 2018 rezervele valutare ale Republic ii Moldova au depășit 3 miliarde USD. De fapt, nivelul acestora sunt termometrul economiei. Rezervele valutare sunt caracterizate prin două aspecte. Este vorba de gradul de acoperire cu importuri și capacitatea de acoperire a masei monetare în circulație (volumul dolarilor raportat la toți leii din piață), constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Evoluția rezervelor valutare arată ce s-a întâmplat cu economia țării. În anul 1994 acestea însumau 180 milioane USD. Pe parcursul anilor Republica Moldova a trecut prin trei crize: 1998, 2009 și 2014. În 1998 rezervele valutare erau 363 milioane USD și s-au redus aproape de 3 ori până la 136 milioane USD. Acea criză sa manifestat prin deprecierea leului de aproape 3 ori. Datorită faptului că în consumul populației ponderea mărfurilor de import era semnificativă, această depreciere a dus la sărăcirea puternică a populației, criză economică, politică și în consecință schimbarea elitelor politice a țării
”A doua criză ca profunzime cea din anul 2014, ca volum de bani cu care s-au redus rezervele valutare. Criza a dus la micșorarea masei monetare, manifestată prin reducerea împrumuturilor acordate economiei. Unicele credite care au crescut a fost cele acordate populației. De fapt s-a produs iarăși sărăcirea populației însă nu în așa manieră ca în 1998”, a explicat Ioniță.
O altă criză a fost cea din 2008-2009. În anul 2008 rezervele valutare au scăzut cu o treime la 1,1 miliarde USD. Această criză a fost mai puțin resimțită de populație, deoarece au fost una mondială și regională. Țările din regiune, Federația Rusă și Ucraina au fost nevoite să-și deprecieze valuta or, Republica Moldova se afla în plină campanie electorală din acest sa decis menținerea cu orice preț a unui curs valutar stabil. BNM a intervenit și a consumat o treime din rezervele valutare. Ca urmare a deprecierii valutelor țărilor din regiune businessul a avut de suferit, doar agenții economici din agricultură au avut pierderi de peste un 1,5 miliarde de lei.
Referind-se la gradul de acoperire al importurilor cu rezervele valutare, Ioniță susține că în 1998 a fost singurul an din istoria Republicii Moldova când indicatorul a fost la un nivel critic și acoperea doar o lună și jumătate de importuri.
Atunci când a existat comprimarea rezervelor valutare compensarea în economie a avut loc prin deprecierea monedei naționale și reducerea importurilor, care înseamnă sărăcirea populației.
”Criza din 98 a fost provocată de lipsa încasărilor de bani din importurile făcute în Federația Rusă, în 2008-2009 au scăzut remitențele, iar în 2014 s-au întâmplat câteva lucruri concomitent. Au scăzut importurile pe fundalul jafului bancar s-a redus remitențele, finanțările externe și investițiile străine. Per total intrările de valută în țară au scăzut la trei miliarde USD de la șase miliarde anual”, a rezumat Ioniță.
În concluzie, economistul IDIS Viitorul a afirmat că în prezent rezervele valutare ale BNM sunt suficiente pentru a asigura importurile Republicii Moldova pentru șase luni, și corespund cu masa monetară aflată în circulație. Datorită creșterii rezervelor valutare BNM poate continua procesul de relaxare a politicilor valutare, care rămân a fi încă destul de restrictive atât pentru business cât și pentru populație. Altfel spus Republica Moldova nu este într-o situație critică privind rezervele valutare și măsurile represive privind repatrierea valutei nu mai au o justificare economică.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Economia Republicii Moldova a început să duduie în cifre optimiste, dar bunăstarea populației rămâne la un nivel scăzut. Migrația își menține trendul ca urmare a lipsei locurilor de muncă. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către jurnalistul Victor Ursu.
Datele statistice arată o dinamică pozitivă, care se atestă în majoritatea sectoarelor economiei naționale. Sunt înregistrate creșteri în sectorul agricol și industrial, determinate de evoluțiile pozitive ale producției vegetale, intensificarea industriei prelucrătoare, precum și de creșterea cererii interne și externe. Comerțul interior cu bunuri și servicii înregistrează o evoluție pozitivă.
Economia Republicii Moldova continuă să fie preponderent una de consum cu stimularea importurilor. Ultimele date relevă o majorare a consumul final cu 3% în primul semestru al anului 2018, condiţionată, în general, de consumul final al gospodăriilor populaţiei, care a înregistrat o creștere de 3,8% și o contribuție la PIB de 3,3 p.p.
”Unul din factorii care a determinat această creştere a fost majorarea fondului de remunerare a muncii, dar și creșterea remiterilor populației, dar și de economia tenebră”, este de părere Victor Ursu.
Totodată, un indicator că economia Republicii Moldova bate pasul pe loc și arată bine doar în statistici este și volumul împrumuturilor acordate businessului. Creditarea economiei continuă să fie anemică, chiar dacă ratele dobânzii la credite sunt foarte joase. Soldul creditelor în economie la sfârșitul lunii august 2018 a fost mai mic decât nivelul înregistrat la sfârșitul lunii august 2017 cu 1%, constituind 38,2 miliarde de lei.
Victor Ursu spune că exporturile moldoveneşti şi-au menţinut tendinţa ascendentă înregistrată în anul trecut susţinută preponderent de performanţa sectorului agricol, dar şi de o cerere majorată din partea UE. Totodată sunt indicate şi anumite probleme. După o perioadă de cinci trimestre în care exporturile către ţările CSI au contribuit pozitiv la evoluţia exporturilor totale, în trimestrul II 2018 dinamica acestora a coborât, contribuind la temperarea ratei anuale a exporturilor.
La capitolul forţa de muncă, evoluţiile nu dau motive de optimism. În primul rând, pentru că numărul populaţiei ocupate a rămas la nivelul de la începutul anului precedent, în timp ce numărul şomerilor s-a diminuat, fapt ce a determinat o dinamică negativă a populaţiei economic active.
În concluzie, Victor Ursu spune că dincolo de cifre, în economie există încă destule probleme: productivitatea nu creşte, iar industria bate pasul pe loc. Economia rămâne strict dependentă de agricultură cu riscuri sporite pentru volumul producţiei în lipsa investiţiilor şi a pieţelor de comercializare a producţiei.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Valoarea ajutoarelor de stat acordate în 2016 a fost de 6 miliarde lei, ceea ce constituie 4,2% din PIB, o valoare mult prea ridicată comparativ cu practicile internaționale. Acest volum ridicat de resurse publice direcționate din bugetele autorităților centrale și locale către entități private în condiții de transparență și eficiență redusă ridică anumite semne de întrebare. Or, în cazul ajutoarelor de stat linia dintre corectarea eșecurilor pieței și denaturarea concurenței este una foarte subțire, a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, experta IDIS Viitorul, Diana Enachi.
”Obiectivul Consiliul Concurenței este de a reduce nivelul ajutoarelor de stat la 1% până în anul 2020. Pentru comparație, în Romania valoarea ajutoarelor de stat acordată în anul 2016 a fost de 10,4% miliarde RON - 1,5% din PIB”, a explicat Diana Enachi.
În Republica Moldova, în structura repartiţiei ajutorului de stat, conform formelor de acordare în perioada 2011–2016, ponderea cea mai mare au avut-o facilităţile fiscale - 77,74% din valoarea totală a ajutorului de stat. Cele mai multe ajutoare de stat sunt de natura renunțării la veniturile bugetare.
Cele mai grave probleme ce vizează ajutoarele de stat din Republica Moldova vizează eficiența și transparența acestora. Prin urmare, nu avem un mecanism de monitorizare și control al eficienței banilor publici acordați sub formă de ajutor de stat pentru a vedea măsura în care situația economică a beneficiarului s-a schimbat după acordarea ajutorului. Iar, în privința transparenței, se constată cu regret faptul că deși avem un Registru al ajutoarelor de stat, acesta este destinat exclusiv autorităților. În România și în alte state europene, registrele ajutoarelor de stat sunt platforme de date deschise și oferă informații precum valoarea și categoria ajutorului de stat, beneficiarii, sectorul de activitate și perioada acordării, oricărui utilizator.
În concluzie, Diana Enachi a spus că potrivit practicii UE este necesar de a reduce nivelul ajutoarelor de stat. Indicatorul trebuie să constituie mai puțin de 1% din PIB fără compromiterea măsurilor de sprijin pentru corectarea eșecurilor pieței.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Fondurile de care dispun autorităţile publice locale sunt limitate. O parte dintre aceste fonduri sunt repartizate de la Bugetul de Stat, o altă parte provin din impozitele şi taxele plătite de contribuabili, însă ele sunt total insuficiente pentru finanţarea programelor costisitoare de dezvoltare a infrastructurii sau de implementare a unor proiecte cu impact social. Or, aceste proiecte investiționale sunt date peste cap din cauza dosarelor penale pornite pe numele primarilor, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Din cauza luptelor politice la nivel central, deseori reprezentanții administrațiilor publice locale întâmpină dificultăți în accesarea resurselor financiare destinate investițiilor capitale (reparații capitale, apă, canalizare, termoizolarea clădirilor publice) din Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul Ecologic, Fondul de Eficiență Energetică, care continue să fie influențat de factorul politic.
”În ultimii ani tot mai des în spațiul public se discută despre faptul că aleșii locali își schimbă apartenența politică pentru a beneficia de resurse financiare pentru comunitatea locală. Cel mai grav este însă situația când aleșii locali sunt determinați prin intermediul unor dosare penale sau contravenționale de a migra de la un partid politic la altul”, este de părere Viorel Pîrvan.
Potrivit unui studiu realizat de IDIS Viitorul împreună cu CALM citat de Viorel Pîrvan la etapa de urmărire penală se atestă un număr mare de cauze penale pornite pe abuz, neglijență și exces de putere în privința reprezentanților administrațiilor publice locale, însă doar o mică parte din ele ajung să fie examinate în instanțele de judecată. În perioada 2015 – 2018 au fost intentate 192 de astfel de cauze penale, ce reprezintă 55% din numărul tuturor cauzelor examinate de CNA în 2015 – 2018 în privința reprezentanților APL. Din aceste 192 cauze penale, circa 9% au fost și sunt examinate în instanțele de judecată, iar cea mare parte a cauzelor penale au fost încetate sau clasate, fie s-a refuzat în pornirea urmării penale.
În concluzie, Viorel Pîrvan a spus că în dosarele contravenționale finalizate, 94% din soluții au constituit încetarea procesului contravențional, cel mai des instanțele de judecată au încetat procesul contravențional pe motiv de expirare a termenului de prescripție a răspunderii contravenționale (62%). De notat că de cele mai multe ori cauzele contravenționale au fost finalizate (în fond și recurs) în termen de 8 luni (4), iar 50% din cauze au fost examinate de la 1 la 5 luni.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
La 25 septembrie, 2018, IDIS a găzduit o nouă sesiune a Conferinței sale ”Consolidarea Rezilienței în RM” pe subiectul independenței energetice și impactul instrumentelor de presiune energetică la infulențarea agendei politice”.
Interesele companiei Gazprom au fost mereu strict politice și marginal economice în RM. De regulă, statul rus s-a folosit de controlul exercitat de companiile sale stat ca de o platformă operațională în scopul promovării unor obiective mai largi de menținere a influenței rusești asupra mediului de afaceri, mediului politic și infrastructurii de grupuri loiale interselor sale. Cât de abstract nu ar răsuna aceste afirmații, strategia Rusiei a fost remarcabil de reușită pentru că i-a permis să păstreze dependența totală a RM de furnizorul rus de energie electrică și gaze naturale, a conservat rădăcinile conflictului transnistrean într-o stare înghețată, dar supusă exclusiv indicațiilor și subsidiilor directe oferite de Moscova, menținându-și trupele militare și rolul de mediator-hegemon în reglementarea politică a conflictului.
Mai mulți experți din România, Ucraina și Republica Moldova au analizat tendințele de pe piața de energie, atrăgând atenția participanților asupra faptului că RM contiuă să importe 80% din totalul energiei electrice din Transnistria. Aceste importuri face statul extrem de vulnerabil în fața schemelor corupte, a mecaismelor de extragere a rentei și a efectelor alimentării regimului separatist cu banii consumatorilor din partea dreaptă a Nistrului. Se știe că RM are un statut incert în cadrul companiei Moldova Gaz, demonstrând că nu-și poate proteja interesele, iar deciziile în cadrul acestei companii nu sunt nici economice, și nici nu sunt favorabile intereselor Republicii Moldova. Totodată, construcția unor rețele alternative de furnizare a gazelor naturale, care ar reduce dependența de furnizorul rus și ar liberaliza piața întârzie. Discuțile au relevat mult scepticism printre experți rugați să examineze fezabilitatea financiară și tehnică a gazoductul ”Iași – Ungheni - Chișinău”, aflat în gestiunea companiei Transgaz și care ar urma să fie încheiat până la sfârșitul anului 2019.
”Sectorul energetic crează cea mai mare provocare și vulnerabilitate pentru RM, dat fiind că peste 85% din energia primară consumată provine dinafara teritoriului controlat de autorități, iar 100% din toate gazele naturale sunt procurate de la Gazprom, prin compania ”Moldova-gaz”. Relațiile acestor companii cu Guvernul RM sunt tradițional instabile și ambigue, compania fiică a concernului rus operând mai degrabă ca un stat în stat”, susține Igor Munteanu, IDIS.
Potrivit lui Andrey Chubyk, directorul Global Center XXI, Kiev, Republica Moldova și Ucraina se confruntă cu probleme similare privind șantajul energetic din partea Federației Ruse. De aceea e necesar ca cele două state să-și consolideze eforturile pentru a face față provocărilor ulterioare. Proiectul gazoductului Nord Stream, destinat aprovizionării cu gaze a Germaniei, de asemenea este folosit ca instrument de șantaj împotriva Republicii Moldova și Ucrainei.
Revizuirea politicilor Republicii Moldova în raport cu activitatea întreprinderilor energetice și energofage din stânga Nistrului în contextul datoriilor pentru gazele naturale. Atât timp cât funcționează schema contractuală curentă și nu există o soluție pentru datoriile aferente consumului de gaze naturale pe malul stâng al Nistrului, activitatea economică a respectivelor întreprinderi din regiunea separatistă conduce la agravarea problemei datoriilor pentru gaze. Prin urmare, cel puțin în cazul C.T.E.”Moldovenească” și a Uzinei Metalurgice din Râbnița (MMZ) RM urmează să faciliteze activitatea acestora doar după rezolvarea problemei sus-menționate, fără a susține în mod artificial perpetuarea schemelor actuale.
Victor Parlicov, expertul IDIS Viitorul a declarat că proiectul rusesc de livrarea a gazelor în Balcani, Turkish Stream va pune în dificultate Republica Moldova în lipsa câmpului de manevră. ”În primul rând Federația Rusă va specula cu datoria malului stâng a Nistrului de 7 miliarde de lei, care continuă să se acumuleze”.
La final, organizatorii Conferinței au propus o evaluare de ansamblu a condițiilor, mecanismelor și instrumentelor prin care autoritățile RM pot restabili legalitatea în sectorul energetic, apărând interesele legitime ale cetățenilor în calitatea lor de consumatori finali de energie și plătitori de impozite.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
După suspendarea asistenței macrofinanciare de către Uniunea Europene, o nouă veste proastă vine de la Fondul Monetar Internațional. Misiunea de evaluare a FMI, care urma să vină pe 20 septembrie, va sosi la Chișinău doar în prima jumătate a anului 2019. Astfel următoarea tranșă de la Fond, pe care Chișinăul a contat în acest an, ar putea veni în iunie-iulie 2019, dacă luăm în considerare faptul că după alegerile parlamentare din 24 februarie, va mai dura formarea Guvernului, apoi evaluarea misiunii și procedurile birocratice de la FMI, care durează 2-3 luni, a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Vlad Bercu.
Autoritățile au avut de susținut un examen serios în fața misiunii Fondului Monetar Internațional, care s-a aflat într-o vizită la Chișinău din 13 septembrie până pe 20 septembrie. Așadar, nu s-a discutat despre o nouă tranșă din FMI. Experții Fondului s-au informat despre situația macroeconomică și au purtat discuții privind politica bugetar-fiscală, politica monetară și alte politici relevante, în contextul programului existent susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF (Mecanismul extins de creditare) și EFF (Mecanismul de finanțare extinsă).
În ultimele luni, Fondul Monetar Internațional s-a arătat îngrijorat de unele decizii ale Guvernului și a anunțat că va face o evaluare suplimentară a unor hotărâri. Este vorba de stimularea fiscală și amnistia capitalului.
La 26 iulie, chiar în ziua în care Parlamentul vota modificările la Codul fiscal și Legea privind declararea benevolă și stimularea fiscală, Reprezentantul Permanent al FMI în Republica Moldova anunța că „opinia preliminară a experților FMI este că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale și măsuri de amnistie a capitalului, aprobat de curând, nu se aliniază la obiectivele programului susținut de FMI. Măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sistemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală și vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative. Experții FMI analizează la moment implicațiile pachetului de măsuri adoptat, în baza informațiilor acumulate”.
”Autoritățile, probabil, au trebuit să răspundă de ce a fost nevoie de o nouă amnistie fiscală după cea din 2007, care nu prea a excelat prin efecte majore. Și chiar dacă declararea benevolă nu se referă la demnitari de diferit rang sau persoane implicate în devalizarea celor trei bănci falite (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) și că se va face o verificare a veniturile declarate voluntar, oricum experții vor avea întrebări la care vor dori să aibă răspunsuri. Și nu doar pe această chestiune”, a precizat Vlad Bercu.
De rând cu FMI este îngrijorată și Banca Mondială vizavi de pachetul recent aprobat care vizează stimularea fiscală și amnistia de capital. Acestea pot submina angajamentul Guvernului Republicii Moldova de a lupta împotriva corupției și ar putea avea un impact negativ asupra respectării impozitelor, ceea ce va conduce la riscuri fiscale semnificative. Pachetul este incompatibil cu programul de reformă a politicilor susținut de Grupul Băncii Mondiale.
În concluzie Vlad Bercu, care-l citează pe șeful misiunii FMI la Chișinău, a spus că e necesar ca autoritățile să promoveze în continuare politici prudente și să asigure avansarea reformelor pe parcursul duratei programului. Este esențial ca în perioada preelectorală autoritățile să se abțină de la cheltuielile bugetare neprevăzute.
Programul pe trei ani al autorităților moldovenești, susținut de FMI, a fost aprobat la 7 noiembrie 2016. El este finanțat printr-un credit în valoare totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), sumă echivalentă cu circa 187 milioane de dolari SUA, din care circa 115 milioane au fost deja alocate.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
La Consiliul Politic Național, liderul PDM, Vlad Plahotniuc a declarat că democrații renunță la aspectele geopolitice și vor deveni un partid pro Moldova. Mișcarea tactico-strategică, după cum a fost ea comentată, are și câteva consecințe economice și politice pentru Republica Moldova. Este opinia exprimată de către analistul politic IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.
Prin acest anunț, PDM își recunoaște două eșecuri. Primul că relația cu UE este deficitară și al doilea că PDM a eșuat în a ocupa eșichierul dreapta al partidelor politice. Liderul PDM nu a vorbit nimic despre deturnarea relațiilor cu UE. Însă după anunțul PDM că formațiunea devine un partid pro Moldova se subînțelege că are nevoie în continuare de UE. În prezent problema cu UE vizează aspectul politic, dar Republica Moldova nu poate abandona relația economică cu UE de pe urma căreia are de beneficiat. Aproape 70% din totalul exporturilor Republicii Moldova merg în statele comunitare.
„Din 2009 până în 2014, Republica Moldova s-a mișcat foarte bine pe direcția UE. De fapt la acea vreme au fot puse bazele Acordului de Asociere. Este vorba de regimul liberalizat de vize și Acordul de Liber Schimb. Ulterior, după criza politică provocată de incidentul tragic din „Pădurea Domnească”, relațiile cu UE au început să se deterioreze. Problemele s-au acutizat după anul 2015 când la suprafață au ieșit delapidările de fonduri făcute de către politicieni. După ameliorarea din anul 2016, în 2017, după schimbarea de către partidul de guvernământ împreună cu Partidul Socialiștilor a sistemului electoral, relația Republicii Moldova cu UE din nou a început să fie una problematică, vorbindu-se despre anumite precondiții politice pentru acordarea asistenței macrofinanciare. Până la urmă, banii așa și nu a venit, ba mai mult, în prezent, asistăm la o supărare din partea partidului de guvernământ pe UE, existând acuzații că de eșecul reformelor în Republica Moldova s-ar face și Uniunea Europeană”, susține Ion Tăbârță.
Analistul politic susține că PDM nu mai tinde să ocupe spectrul de dreapta al electoratului din Republica Moldova. Este evident o mișcare cu tentă electorală, iar partidul se întoarce la acele origini centriste. De fapt, formațiunea vrea să agațe totul ce e posibil și va veni cu mesaje sociale puternice, lucru care se și observă. Prin această mișcare, PDM pregătește terenul pentru anumite coaliții postelectorale cu PSRM, dar în special cu Partidul Șor, care va deveni un fel de „Joker” pentru viitorul ciclu politic. La moment, acest partidul are un rol important în hărțuirea opoziției, iar ulterior și în anumite calcule post electorale care vor fi făcute după alegerile parlamentare. Este evident că PDM nu va renunța în totalitate la segmentele electorale proeuropene, totodată, încercând să slăbească la maxim partidele proeuropene de opoziție extraparlamentare.
Acordul de Asociere este vital pentru economia Republica Moldova. Or, chiar și socialiștii, dacă prin absurd vor veni la guvernare, nu vor renunța la acord. Orice partid care va veni la guvernare va depinde de UE, în condițiile în care comerțul Republicii Moldova nu poate exista fără piața comunitară. Iar complicațiile relației cu UE va duce la consecințe mult mai grave decât embargourile impuse de Federația Rusă începând cu anul 2013.
În concluzie, Ion Tăbârță a menționat că partidul de guvernământ în preajma campaniei electorale ne spune că politic Republica Moldova renunță la relația cu UE, dar economic are nevoie de DCFTA și de regimul liberalizat de vize. Prin declarația că partidul va moderniza Republica Moldova se are în vedere relațiile cu partenerii occidentali. Politic se intenționează revederea relației cu UE, dar pe de altă parte se va pedala în continuare pe relațiile economice. În prezent, Republica Moldova nu are un vector clar de dezvoltare, ci se îndreaptă spre aprofundarea relațiilor cu țări din alte zone geografice, cum ar fi Turcia. Or, paradoxul este că deși anterior retorica PSRM și PDM era diferită în raport cu UE și Federația Rusă atunci despre relația cu Turcia vorbesc în unison. De fapt, PDM a revenit la originile politicii externe promovată de agrarieni în anii ’90 când se vorbea că Republica Moldova poate să se folosească de amplasarea sa geografică și să profite, atât de pe urma relației cu UE, cât și cu Federația Rusă. După alegerile parlamentare din februarie 2019 va deveni mai clar tabloul politic al Republicii Moldova. Vom ști dacă va avea o resetare a relațiilor cu UE sau vom merge spre izolarea vectorială anunțată de actualul partid de guvernământ.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Descentralizarea și reforma teritorial administrativă sunt două dintre cele mai importante probleme, care trebuie soluționate pentru a relansa dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova, a declarat directorul de programe al IDIS Viitorul, Viorel Chivriga în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, care a abordat respectivele subiecte și la Forumul economic de la Krynica, Polonia.
Descentralizarea și reforma teritorial administrativă sunt problemele importante pe agenda Republicii Moldova. ”Nu e normal ca un stat mic cum este Republica Moldova să aibă un număr impresionant de primării, în timp ce populația e în scădere”, a spus Chivriga.
Directorul de programe a vorbit și despre succesele Republicii Moldova pe care le-a înregistrat în urma implementării Acordului de Liber Schimb. Acordul de Liber Schimb a ajutat Republica Moldova să scape de un noian de probleme pe care le avea cu unele state în comerțul exterior. De exemplu, în 2018, datele statistice arată o pondere a exporturilor de 69% în statele din UE în timp ce în CSI de doar 16%. Doar livrările de mărfuri în doare trei state europene, cum ar fi România, Italia și Germania depășesc exporturile în CSI aproape de 3 ori.
”Creșterea comerțului exterior în cele trei state semnatare a Acordurilor de Asociere cu UE, Ucraina Republica Moldova și Georgia a dus și la creșterea calității exporturilor și schimbărilor majore privind destinațiile geografice. Vorbim și de transformările care au avut loc în regiuni, dar și rolul pe care îl au instituțiile guvernamentale, dar și cele locale”, este de părere Viorel Chivriga.
În același timp, au loc și reforme care nu sunt vizibile dar o importanță mare. Vorbim de reformarea unor instituții de stat și schimbări calitative pe domeniul IMM-urilor unde se atestă o creștere importantă a numărului companiilor exportatoare. Au loc schimbări privind armonizarea cadrului legal, dar și creșterea capacităților companiilor privind dotările tehnice. E vizibilă și evoluția pozițiilor tarifare la export, care relevă schimbările bune din regiuni și calitatea sectoarelor de producere: agricultura și industria.
În concluzie, Viorel Chivriga a menționat că în ultimul timp a început să apară un interes tot mai mare al unor companii de talie regională pentru Republica Moldova. Lucrul astă se întâmplă la Comrat,Orhei, dar și alte orașe. Iar pentru a capta și mai mult interesul companiilor străine la Chișinău va fi organizat anual un forum investițional la care vor participa companii de talie internațională. Ele vor veni cu expertiză și inovație.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Creditarea economiei continuă să fie în recesiune, chiar dacă ratele dobânzii la credite sunt foarte joase. Soldul creditelor în economie la sfârșitul lunii iunie 2018 a fost mai mic decât nivelul înregistrat la sfârșitul lunii iunie 2017 cu 2,8%, constituind 37,5 miliarde de lei. Băncile preferă să-și țină bani în CBN sau să-i plaseze în VMS. Este opinia exprimată de către jurnalistul Victor Ursu în cadru emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Astfel, soldul creditelor în valută străină s-a diminuat cu 4,4% (un factor important este aprecierea monedei naționale, ceea ce influențează valoarea acestora recalculată în lei), iar al celor în monedă naţională a fost în diminuare cu 1,7%. O altă cauză care explică diminuarea soldului de credite este reticența din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă și profitabilitatea acestora. Cu toate acestea, se observă încetinirea ritmului de diminuare a soldului creditelor.
Ultimele date ale BNM arată că din numărul total al creditelor, cea mai mare pondere – 27% - revine creditelor acordate comerțului, apoi 14% au fost destinate consumului, 9,3% - credite acordate pentru procurarea/construcţia imobilului, 8,7% - credite acordate industriei alimentare etc. În cadrul acestor credite cea mai intensă creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilelor, volumul cărora de la începutul anului s-a majorat cu 16,5% (434 mil.lei), fapt care se explică, inclusiv prin lansarea începând cu 26.03.2018 a proiectului "Prima Casă".
Creditele în valută , exprimate în USD, au înregistrat o creștere de 4.5 % în trimestrul II 2018. Soldul creditelor în lei s-a micșorat cu 2.0 % pe parcursul trimestrului II 2018. În același timp, putem vorbi deja despre o tendință pozitivă în domeniul creditării, care a fost marcată de creșterea volumului creditelor noi acordate pe parcursul tr. II.
Începând cu anul 2016, presiunile dobânzilor s-au temperat esențial, dar oricum accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil. Băncile au devenit mai prudente în acordarea împrumuturilor pe fundalul înăspririi legislației bancare.
În luna iunie 2018 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 11,8% față de cel din luna iunie 2017. La fel, volumul de credite noi acordate în valută străină a fost cu 13% mai mare.
Totodată, lichiditatea excesiva în sistemul bancar creează un potențial risc al instabilității financiare în economia națională. În condițiile unei cereri scăzute de credite din partea agenților economici și ale conjuncturii nefavorabile (ponderea creditelor neperformante constituind 14.7% în luna iunie 2018), se va accentua reticența băncilor de a accepta nivelul înalt de risc ce însoțește operațiunile de creditare. Astfel, sporește cererea băncilor față de operațiunile financiare cu un nivel redus de risc și profitabilitate suficientă cum ar fi plasamente în VMS și CBN, imediat cu creșterea lichidității excesive.
În concluzie, Victor Ursu a spus că o înviorare a crediteării businessului se va produce în urma unei creșteri economice calitative. Or, ceea ce avem în prezent e doar stimularea comerțului preponderent importuri.
Emisiunea este realizată în parteneriat cu Radio Europa Liberă
De doi ani și șapte luni, leul moldovenesc continuă să se aprecieze față de valutele de referință euro și dolar. Leu începând cu ianuarie - februarie 2016 s-a apreciat cu 23% față de dolar și cu 15% comparativ cu euro. Vom asista la o ușoară deprecierea a monedei naționale, dar în alegeri vom intra cu un leul stabil, constată economistul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.
Leul moldovenesc s-a apreciat timp de doi ani și jumătate față de toate valutele, în timp ce în 2014, 2015 și 2016 s-a depreciat și a înregistrat noi recorduri. Cursul leului merge pe carusel, ba se depreciază, ba se apreciază, ceea ce nu face bine economia țării și populației.
„În prezent, asistăm la aprecierea leului, care a durat și în luna august. Însă în penultima săptămâna a calendaristică a lunii, moneda națională s-a depreciat cu 1,4% - cel mai mult în acest an față de coșul valutar (euro - dolar). În primele trei săptămâni leul s-a întărit, iar în ultima săptămână s-a depreciat și a ajuns la nivelul de la începutul lunii. Acest lucru confirmă una din ipoteze că începe procesul, în preajma campaniei electorale, când se acutizează cererea față de valută din partea agenților economici. Acest lucru diminuează din presiune. În prezent oferta de valută este mai mare față de cerere”, susține Ioniță.
Leul moldovenesc a trecut prin câteva etape. În anul 2014 a fost o etapă de stabilizare când oferta și cererea erau la același nivel până atunci oferta era mai mare. După care a urmat criza din sistemul bancar când a scăzut oferta de valută, iar cererea rămas constatată lucru care a dus la un deficit de 800 milioane USD și la deprecierea monedei naționale. Punctul de echilibru a fost atins în 2016 când cererea și oferta au devenit relativ stabile. O altă etapă a început în 2018 când a început să crească oferta cu peste 700 mil USD, surplus de ofertă de valută față de cerere, care a dus la aprecierea valutei naționale. În luna martie piața a atins maximul - diferența dintre cerere și ofertă a fost de 370 milioane USD.
„În prezent se observă că oferta de valută din partea cetățenilor continuă să crească, dar destul de lent. Dacă nu se va întâmpla nimic oferta netă din anul 2018 va fi de 2,1 miliarde USD. Or, oferta crește, dar din luna martie a încetinit. Pe fundalul unei oferte stabile asistăm la un fenomen interesant – creșterea accelerată a cererii de valută din partea agenților economici. Dacă în luna martie cererea anuală de valută era de 1,6 miliarde USD, în prezent cererea anuală a atins cota de 1,8 miliarde USD, iar în trimestru trei va fi, cel mai probabil, de 2 miliarde USD”, a mai spus Ioniță.
De regulă, în luna august oferta de valută din partea populației este cu 40% mai mare față de restul lunilor. Acest ofertă excesivă de valută a dus la aprecierea leului în primele 3 săptămâni ale luni, iar în săptămâna a patra cel mai probabil am asistat la creșterea puternică a cererii de valută, cea ce a condus la o depreciere a leului.
Creșterea cererii de valută din partea agenților economici pe fundalul unei oferte stabile din partea populației, va reduce presiunea pe piața valutară, drept consecință scade probabilitatea de întărire a leului față de USD și EURO . S-ar putea ca până la sfârșitul anul cererea de valută să depășească oferta și va duce la o ușoară depreciere leului. Ușoară pentru că BNM nu va permite o depreciere mare în preajma alegerilor. Aparent are toate instrumentele. Rezervele valutare se apropie de 3 miliarde USD – recordul pe care nu l-a mai atins vreodată. BNM și-a epuizat rezervele valutare de două ori. Prima dată în anul 2008-2009 ca urmare a crizei valutare regionale și fiind în preajma alegerilor parlamentare BNM nu a permis deprecierea, ci intervenit pe piață și și-a erodat rezervele cu 700 milioane USD. A doua situație similară a fost în 2014 în urma devalizării sistemului bancar cu un miliard USD. În acea perioadă rezervele valutare s-au redus cu 1,1 miliarde USD.
În prezent intrăm asistăm la un nou joc valutar când rezervele valutare au ajuns la aproape trei miliarde USD. Dacă nu vor fi alte șocuri, care nu pot fi prevăzute, va fi nevoie de intervenții minore.
Totodată, economistul Veaceslav Ioniță susține că în luna octombrie va putea fi observat și efectul amnistiei fiscale, care va genera valută în țară. Cel mai probabil amnistia fiscală va susține piața valutară, în condițiile în care oferta de valută din partea persoanelor fizice și-a epuizat ritmul de creștere. Vom asista la două procese. O parte din agenții economici, ca urmare a ciclului electoral, preferă să procure valută din varii motive, iar alții fiind ademeniți de amnistia fiscală vor aduce valută în țară. Este greu de estimat care va fi fluxul de pe ambele părți.
În concluzie, Ioniță e de părere că cel mai probabil în luna septembrie vom asista la o ușoară depreciere a leului moldovenesc, iar BNM cel mai probabil va avea o ușoară intervenție pe piață. După acesta dacă cererea de valută va continua să crească, iar fluxurile de valută așteptate nu vor intra în țară BNM ar putea interveni pentru a intra în electorală cu un leul stabil.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
