La Consiliul Politic Național, liderul PDM, Vlad Plahotniuc a declarat că democrații renunță la aspectele geopolitice și vor deveni un partid pro Moldova. Mișcarea tactico-strategică, după cum a fost ea comentată, are și câteva consecințe economice și politice pentru Republica Moldova. Este opinia exprimată de către analistul politic IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.
Prin acest anunț, PDM își recunoaște două eșecuri. Primul că relația cu UE este deficitară și al doilea că PDM a eșuat în a ocupa eșichierul dreapta al partidelor politice. Liderul PDM nu a vorbit nimic despre deturnarea relațiilor cu UE. Însă după anunțul PDM că formațiunea devine un partid pro Moldova se subînțelege că are nevoie în continuare de UE. În prezent problema cu UE vizează aspectul politic, dar Republica Moldova nu poate abandona relația economică cu UE de pe urma căreia are de beneficiat. Aproape 70% din totalul exporturilor Republicii Moldova merg în statele comunitare.
„Din 2009 până în 2014, Republica Moldova s-a mișcat foarte bine pe direcția UE. De fapt la acea vreme au fot puse bazele Acordului de Asociere. Este vorba de regimul liberalizat de vize și Acordul de Liber Schimb. Ulterior, după criza politică provocată de incidentul tragic din „Pădurea Domnească”, relațiile cu UE au început să se deterioreze. Problemele s-au acutizat după anul 2015 când la suprafață au ieșit delapidările de fonduri făcute de către politicieni. După ameliorarea din anul 2016, în 2017, după schimbarea de către partidul de guvernământ împreună cu Partidul Socialiștilor a sistemului electoral, relația Republicii Moldova cu UE din nou a început să fie una problematică, vorbindu-se despre anumite precondiții politice pentru acordarea asistenței macrofinanciare. Până la urmă, banii așa și nu a venit, ba mai mult, în prezent, asistăm la o supărare din partea partidului de guvernământ pe UE, existând acuzații că de eșecul reformelor în Republica Moldova s-ar face și Uniunea Europeană”, susține Ion Tăbârță.
Analistul politic susține că PDM nu mai tinde să ocupe spectrul de dreapta al electoratului din Republica Moldova. Este evident o mișcare cu tentă electorală, iar partidul se întoarce la acele origini centriste. De fapt, formațiunea vrea să agațe totul ce e posibil și va veni cu mesaje sociale puternice, lucru care se și observă. Prin această mișcare, PDM pregătește terenul pentru anumite coaliții postelectorale cu PSRM, dar în special cu Partidul Șor, care va deveni un fel de „Joker” pentru viitorul ciclu politic. La moment, acest partidul are un rol important în hărțuirea opoziției, iar ulterior și în anumite calcule post electorale care vor fi făcute după alegerile parlamentare. Este evident că PDM nu va renunța în totalitate la segmentele electorale proeuropene, totodată, încercând să slăbească la maxim partidele proeuropene de opoziție extraparlamentare.
Acordul de Asociere este vital pentru economia Republica Moldova. Or, chiar și socialiștii, dacă prin absurd vor veni la guvernare, nu vor renunța la acord. Orice partid care va veni la guvernare va depinde de UE, în condițiile în care comerțul Republicii Moldova nu poate exista fără piața comunitară. Iar complicațiile relației cu UE va duce la consecințe mult mai grave decât embargourile impuse de Federația Rusă începând cu anul 2013.
În concluzie, Ion Tăbârță a menționat că partidul de guvernământ în preajma campaniei electorale ne spune că politic Republica Moldova renunță la relația cu UE, dar economic are nevoie de DCFTA și de regimul liberalizat de vize. Prin declarația că partidul va moderniza Republica Moldova se are în vedere relațiile cu partenerii occidentali. Politic se intenționează revederea relației cu UE, dar pe de altă parte se va pedala în continuare pe relațiile economice. În prezent, Republica Moldova nu are un vector clar de dezvoltare, ci se îndreaptă spre aprofundarea relațiilor cu țări din alte zone geografice, cum ar fi Turcia. Or, paradoxul este că deși anterior retorica PSRM și PDM era diferită în raport cu UE și Federația Rusă atunci despre relația cu Turcia vorbesc în unison. De fapt, PDM a revenit la originile politicii externe promovată de agrarieni în anii ’90 când se vorbea că Republica Moldova poate să se folosească de amplasarea sa geografică și să profite, atât de pe urma relației cu UE, cât și cu Federația Rusă. După alegerile parlamentare din februarie 2019 va deveni mai clar tabloul politic al Republicii Moldova. Vom ști dacă va avea o resetare a relațiilor cu UE sau vom merge spre izolarea vectorială anunțată de actualul partid de guvernământ.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Descentralizarea și reforma teritorial administrativă sunt două dintre cele mai importante probleme, care trebuie soluționate pentru a relansa dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova, a declarat directorul de programe al IDIS Viitorul, Viorel Chivriga în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, care a abordat respectivele subiecte și la Forumul economic de la Krynica, Polonia.
Descentralizarea și reforma teritorial administrativă sunt problemele importante pe agenda Republicii Moldova. ”Nu e normal ca un stat mic cum este Republica Moldova să aibă un număr impresionant de primării, în timp ce populația e în scădere”, a spus Chivriga.
Directorul de programe a vorbit și despre succesele Republicii Moldova pe care le-a înregistrat în urma implementării Acordului de Liber Schimb. Acordul de Liber Schimb a ajutat Republica Moldova să scape de un noian de probleme pe care le avea cu unele state în comerțul exterior. De exemplu, în 2018, datele statistice arată o pondere a exporturilor de 69% în statele din UE în timp ce în CSI de doar 16%. Doar livrările de mărfuri în doare trei state europene, cum ar fi România, Italia și Germania depășesc exporturile în CSI aproape de 3 ori.
”Creșterea comerțului exterior în cele trei state semnatare a Acordurilor de Asociere cu UE, Ucraina Republica Moldova și Georgia a dus și la creșterea calității exporturilor și schimbărilor majore privind destinațiile geografice. Vorbim și de transformările care au avut loc în regiuni, dar și rolul pe care îl au instituțiile guvernamentale, dar și cele locale”, este de părere Viorel Chivriga.
În același timp, au loc și reforme care nu sunt vizibile dar o importanță mare. Vorbim de reformarea unor instituții de stat și schimbări calitative pe domeniul IMM-urilor unde se atestă o creștere importantă a numărului companiilor exportatoare. Au loc schimbări privind armonizarea cadrului legal, dar și creșterea capacităților companiilor privind dotările tehnice. E vizibilă și evoluția pozițiilor tarifare la export, care relevă schimbările bune din regiuni și calitatea sectoarelor de producere: agricultura și industria.
În concluzie, Viorel Chivriga a menționat că în ultimul timp a început să apară un interes tot mai mare al unor companii de talie regională pentru Republica Moldova. Lucrul astă se întâmplă la Comrat,Orhei, dar și alte orașe. Iar pentru a capta și mai mult interesul companiilor străine la Chișinău va fi organizat anual un forum investițional la care vor participa companii de talie internațională. Ele vor veni cu expertiză și inovație.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Creditarea economiei continuă să fie în recesiune, chiar dacă ratele dobânzii la credite sunt foarte joase. Soldul creditelor în economie la sfârșitul lunii iunie 2018 a fost mai mic decât nivelul înregistrat la sfârșitul lunii iunie 2017 cu 2,8%, constituind 37,5 miliarde de lei. Băncile preferă să-și țină bani în CBN sau să-i plaseze în VMS. Este opinia exprimată de către jurnalistul Victor Ursu în cadru emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Astfel, soldul creditelor în valută străină s-a diminuat cu 4,4% (un factor important este aprecierea monedei naționale, ceea ce influențează valoarea acestora recalculată în lei), iar al celor în monedă naţională a fost în diminuare cu 1,7%. O altă cauză care explică diminuarea soldului de credite este reticența din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă și profitabilitatea acestora. Cu toate acestea, se observă încetinirea ritmului de diminuare a soldului creditelor.
Ultimele date ale BNM arată că din numărul total al creditelor, cea mai mare pondere – 27% - revine creditelor acordate comerțului, apoi 14% au fost destinate consumului, 9,3% - credite acordate pentru procurarea/construcţia imobilului, 8,7% - credite acordate industriei alimentare etc. În cadrul acestor credite cea mai intensă creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilelor, volumul cărora de la începutul anului s-a majorat cu 16,5% (434 mil.lei), fapt care se explică, inclusiv prin lansarea începând cu 26.03.2018 a proiectului "Prima Casă".
Creditele în valută , exprimate în USD, au înregistrat o creștere de 4.5 % în trimestrul II 2018. Soldul creditelor în lei s-a micșorat cu 2.0 % pe parcursul trimestrului II 2018. În același timp, putem vorbi deja despre o tendință pozitivă în domeniul creditării, care a fost marcată de creșterea volumului creditelor noi acordate pe parcursul tr. II.
Începând cu anul 2016, presiunile dobânzilor s-au temperat esențial, dar oricum accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil. Băncile au devenit mai prudente în acordarea împrumuturilor pe fundalul înăspririi legislației bancare.
În luna iunie 2018 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 11,8% față de cel din luna iunie 2017. La fel, volumul de credite noi acordate în valută străină a fost cu 13% mai mare.
Totodată, lichiditatea excesiva în sistemul bancar creează un potențial risc al instabilității financiare în economia națională. În condițiile unei cereri scăzute de credite din partea agenților economici și ale conjuncturii nefavorabile (ponderea creditelor neperformante constituind 14.7% în luna iunie 2018), se va accentua reticența băncilor de a accepta nivelul înalt de risc ce însoțește operațiunile de creditare. Astfel, sporește cererea băncilor față de operațiunile financiare cu un nivel redus de risc și profitabilitate suficientă cum ar fi plasamente în VMS și CBN, imediat cu creșterea lichidității excesive.
În concluzie, Victor Ursu a spus că o înviorare a crediteării businessului se va produce în urma unei creșteri economice calitative. Or, ceea ce avem în prezent e doar stimularea comerțului preponderent importuri.
Emisiunea este realizată în parteneriat cu Radio Europa Liberă
De doi ani și șapte luni, leul moldovenesc continuă să se aprecieze față de valutele de referință euro și dolar. Leu începând cu ianuarie - februarie 2016 s-a apreciat cu 23% față de dolar și cu 15% comparativ cu euro. Vom asista la o ușoară deprecierea a monedei naționale, dar în alegeri vom intra cu un leul stabil, constată economistul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.
Leul moldovenesc s-a apreciat timp de doi ani și jumătate față de toate valutele, în timp ce în 2014, 2015 și 2016 s-a depreciat și a înregistrat noi recorduri. Cursul leului merge pe carusel, ba se depreciază, ba se apreciază, ceea ce nu face bine economia țării și populației.
„În prezent, asistăm la aprecierea leului, care a durat și în luna august. Însă în penultima săptămâna a calendaristică a lunii, moneda națională s-a depreciat cu 1,4% - cel mai mult în acest an față de coșul valutar (euro - dolar). În primele trei săptămâni leul s-a întărit, iar în ultima săptămână s-a depreciat și a ajuns la nivelul de la începutul lunii. Acest lucru confirmă una din ipoteze că începe procesul, în preajma campaniei electorale, când se acutizează cererea față de valută din partea agenților economici. Acest lucru diminuează din presiune. În prezent oferta de valută este mai mare față de cerere”, susține Ioniță.
Leul moldovenesc a trecut prin câteva etape. În anul 2014 a fost o etapă de stabilizare când oferta și cererea erau la același nivel până atunci oferta era mai mare. După care a urmat criza din sistemul bancar când a scăzut oferta de valută, iar cererea rămas constatată lucru care a dus la un deficit de 800 milioane USD și la deprecierea monedei naționale. Punctul de echilibru a fost atins în 2016 când cererea și oferta au devenit relativ stabile. O altă etapă a început în 2018 când a început să crească oferta cu peste 700 mil USD, surplus de ofertă de valută față de cerere, care a dus la aprecierea valutei naționale. În luna martie piața a atins maximul - diferența dintre cerere și ofertă a fost de 370 milioane USD.
„În prezent se observă că oferta de valută din partea cetățenilor continuă să crească, dar destul de lent. Dacă nu se va întâmpla nimic oferta netă din anul 2018 va fi de 2,1 miliarde USD. Or, oferta crește, dar din luna martie a încetinit. Pe fundalul unei oferte stabile asistăm la un fenomen interesant – creșterea accelerată a cererii de valută din partea agenților economici. Dacă în luna martie cererea anuală de valută era de 1,6 miliarde USD, în prezent cererea anuală a atins cota de 1,8 miliarde USD, iar în trimestru trei va fi, cel mai probabil, de 2 miliarde USD”, a mai spus Ioniță.
De regulă, în luna august oferta de valută din partea populației este cu 40% mai mare față de restul lunilor. Acest ofertă excesivă de valută a dus la aprecierea leului în primele 3 săptămâni ale luni, iar în săptămâna a patra cel mai probabil am asistat la creșterea puternică a cererii de valută, cea ce a condus la o depreciere a leului.
Creșterea cererii de valută din partea agenților economici pe fundalul unei oferte stabile din partea populației, va reduce presiunea pe piața valutară, drept consecință scade probabilitatea de întărire a leului față de USD și EURO . S-ar putea ca până la sfârșitul anul cererea de valută să depășească oferta și va duce la o ușoară depreciere leului. Ușoară pentru că BNM nu va permite o depreciere mare în preajma alegerilor. Aparent are toate instrumentele. Rezervele valutare se apropie de 3 miliarde USD – recordul pe care nu l-a mai atins vreodată. BNM și-a epuizat rezervele valutare de două ori. Prima dată în anul 2008-2009 ca urmare a crizei valutare regionale și fiind în preajma alegerilor parlamentare BNM nu a permis deprecierea, ci intervenit pe piață și și-a erodat rezervele cu 700 milioane USD. A doua situație similară a fost în 2014 în urma devalizării sistemului bancar cu un miliard USD. În acea perioadă rezervele valutare s-au redus cu 1,1 miliarde USD.
În prezent intrăm asistăm la un nou joc valutar când rezervele valutare au ajuns la aproape trei miliarde USD. Dacă nu vor fi alte șocuri, care nu pot fi prevăzute, va fi nevoie de intervenții minore.
Totodată, economistul Veaceslav Ioniță susține că în luna octombrie va putea fi observat și efectul amnistiei fiscale, care va genera valută în țară. Cel mai probabil amnistia fiscală va susține piața valutară, în condițiile în care oferta de valută din partea persoanelor fizice și-a epuizat ritmul de creștere. Vom asista la două procese. O parte din agenții economici, ca urmare a ciclului electoral, preferă să procure valută din varii motive, iar alții fiind ademeniți de amnistia fiscală vor aduce valută în țară. Este greu de estimat care va fi fluxul de pe ambele părți.
În concluzie, Ioniță e de părere că cel mai probabil în luna septembrie vom asista la o ușoară depreciere a leului moldovenesc, iar BNM cel mai probabil va avea o ușoară intervenție pe piață. După acesta dacă cererea de valută va continua să crească, iar fluxurile de valută așteptate nu vor intra în țară BNM ar putea interveni pentru a intra în electorală cu un leul stabil.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Potrivit sondajului realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul în luna iulie 2018 - People Watch: Calitatea vieții și migrația în acest an - 12% din moldoveni declară că s-au întors acasă din străinătate și nu intenționează să plece înapoi în viitorul apropiat.
Acest indicator este similar cu cel din 2017, însă au avut loc schimbări importante pe diverse grupe de vârstă. Astfel a scăzut numărul celor reveniți acasă și deciși să nu plece în viitorul apropiat din grupa de vârstă 18-44 de ani. Însă a crescut de două ori numărul celor deciși să rămână acasă, după ce au revenit de la munca de peste hotare, din grupa de vârstă 45-59 ani.
Este prematur să vorbim despre începutul fenomenul de reîntoarcerii acasă, însă cu certitudine este nevoie de un studiu aprofundat, care să răspundă la întrebările: cine sunt cei care au revenit, intenția lor de a rămâne acasă este temporară, sau definitivă, care este motivul revenirii, ce intenționează să facă în Republica Moldova. Exemplul altor țări arată că persoanele revenite acasă sunt forța motrice a dezvoltării Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
Răspunsul la aceste întrebări va ajuta autoritățile în formularea politicilor de încurajare și reintegrare a persoanelor care au decis să revină acasă. Iar exemplul RePatriot din România este un exemplu clasic că reîntoarcerea și reintegrarea economică prin Antreprenoriat al migranților poate fi realizată și prin inițiative private, pe care autoritățile au toate mecanismele de a le încuraja apariția și dezvoltare lor.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Parlamentul a adoptat trei legi referitor la politica bugetar-fiscală și amnistia de capital. Pachetul a fost mult comentat în societatea moldovenească și a provocat o serie de îngrijorării din partea partenerilor de dezvoltare. „S-a așteptat ca pachetul de legi să fie respins de președintele Igor Dodon, însă el dimpotrivă a promovat pachetul de legi și a venit cu o serie de comentarii pro, de susținere, a acestor legi” constată, politologul, Ion Tăbârță în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.
Un pachet similar de legi fost adoptat în anul 2007, pe timpul guvernării comuniste, despre care se vorbea atunci că vă determina o stimulare economică și va deschide noi locuri de muncă. Ulterior, s-a recunoscut că pachetul de legi nu a avut efectul scontat, ba dimpotrivă, nu este exclus că în spatele pachetului de legi a stat un grup restrâns de interese. O parte din experți leagă „laundromatul” cu acel pachet de legi adoptat în 2007, al cărui început a fost așa-numita „notă Reidman” referitoare la „banii nomazi” din anul 2005. În documentul elaborat de fostul consilier economic al președintelui Voronin se vorbește despre banii care nu au o proveniență clară și circulă prin bănci. După 2009, pachetul de legi care a făcut posibil „laundromatul” a fost aprobat la necesitățile și interesele grupurilor economice din subteranul politicii moldovenești.
„În anul 2014, pe lângă „laundromat”, a avut loc și devalizarea sistemului bancar cu circa un miliard de USD. Acești bani stau conservați undeva și-și așteaptă destinația. În anul 2016 guvernul Filip a reușit să stabilizeze situația economică din țară și a reușit să încheie un acord cu FMI. Însă imediat după semnarea acordului la începutul lui decembrie 2016 a apărut un pachet de legi similar celui din 2007 și care se aseamănă cu pachetului adoptat recent de parlamentul Republici Moldova. La acea vreme, pachetul a fost respins ca urmare a reacției prompte a societății civile și a atitudinii negative față de legi din partea partenerilor de dezvoltare. De fapt, reieșind din mai multe estimări, acel pachet de legi urma să transforme Republica Moldova într-o spălătorie regională, totodată zădărnicind investigația Krol și descurajând mediul de afaceri”, susține Ion Tăbârță.
Acest pachet de legi, în conexiune cu legea acordării cetățeniei pentru investiții, în opinia multora, reîntregește tabloul prin care Republica Moldova riscă să se transforme într-o spălătorie regională de „bani murdari”, iar miliardul furat să fie legalizat în țară de aceleași persoane care l-au furat. Președintele Dodon, în loc să stopeze, a adoptat cele trei legi și a completat în spațiul public argumentele guvernării în adoptarea pachetului de legi referitor la politica bugetar-fiscală și amnistia de capital. Generalizate, argumentele președintelui susțin voalat acțiunile guvernare ambalate, evident, într-un manifest antioccidental.
În concluzie, Ion Tăbârță spune că urmările pachetului de legi cu privire la politica bugetar-fiscală și amnistia de capital sunt incerte pentru Republica Moldova. Deocamdată, adoptarea celor trei legi a dus la deteriorarea relațiilor Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare. Or, normalizarea acestor relații va impune anularea pachetului de legi, soarta lui fiind dependentă de viitoarea configurație a puterii. O noua guvernare proeuropeană la cârma Republicii Moldova, pentru ași normaliza relațiile sale cu partenerii de dezvoltare, va fi nevoită să renunțe la aceste legi.
După alegerile din februarie 2019, o guvernare dintre forțele proeuropene, cum a fost începând cu anul 2009, pare imposibilă pentru că actuala opoziție proeuropeană din Republica Moldova este intransigentă cu partidul de guvernare. Cel mai probabil, deși la moment nimeni nu vorbește de acest lucru, se prefigurează o guvernare de centru-stânga dintre PDM și PSRM, echilibrată geopolitic. Este prematur să vorbim despre anumite scenarii post-electorale, datele prolemei fiind mult mai complexe decât par la „prima vedere”, însă pachetul de legi poate fi „o piatră de temelie” care poate contribui la formarea viitoarei coaliții de guvernare în Republica Moldova.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Deși se întreprind măsuri pentru eficientizarea procedurii achizițiilor publice, problemele pe care le semnalează businessul sunt corupția, furturile, fraudele și interesele meschine. Achizițiile publice sunt percepute drept utilizarea banilor publici incorect, ineficient și netransparent, costată expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Tenderele câștigate conform criteriului cel mai mic preț nu asigură totdeauna achiziționarea celor mai calitative bunuri, servicii și lucrări. Or, în multe cazuri responsabilii de achiziții nu posedă cunoștințe necesare pentru a răspunde la întrebări sau pentru a oferi informații suplimentare operatorilor economici.
”Sistemul de achiziții publice din Republica Moldova este unul birocratic, deoarece pentru pregătirea ofertelor operatorii economici trebuie să prezinte un șir de certificate, multe dintre care operatorii economici nu le consideră importante/esențiale, iar pentru a le obține este nevoie de timp. Legislația existentă este relativ bună, problemele apar mai mult la implementarea prevederilor ce țin de achizițiile publice.”, susține Viorel Pârvan, care citează datele sondajului realizat de IDIS Viitorul. ”Indexul percepției achizițiilor publice”.
În ceea ce privește contestațiile, agenții economici nu le depun în cazul în care au conlucrat anterior cu autoritatea contractantă. Operatorii economici nu doresc să-și înrăutățească relațiile cu autoritatea, având în perspectivă planuri de colaborare. Totodată, operatorii economici presupun că vor întâlni reticențe din partea autorităților contractante ulterior când vor încerca să participe la alte proceduri de achiziție.
Pentru îmbunătățirea sistemului achizițiilor publice, mediul de afaceri recomandă: atragerea la răspundere penală a tuturor factorilor de decizie implicați în fraudarea achizițiilor publice, cu aplicarea confiscării extinse a averii, creșterea nivelului de competență, pregătire și calificare a funcționarilor publici și tuturor părților implicate în procesul de achiziție, prin oferirea de training-uri, workshop-uri, ridicarea salariilor funcționarilor publici pentru a preveni și reduce corupția și nu în ultimul rîndrevizuirea criteriilor de atribuire, prin substituirea criteriului ”cel mai mic preț” cu criteriul ”calitate / preț”.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Pe data de 9 august IDIS „Viitorul” a prezentat în cadrul proiectului "Promovarea dezvoltării locale durabile prin utilizarea transparentă a banilor publici" , finanțat de Policy Association for an Open Society (PASOS), sub-grant oferit în cadrul proiectului “Partners in Empowerment” finanțat de Comisia Europeană primul raport de monitorizare a primăriei orașului Rezina.
În debutul evenimentului, coordonatoarea proiectului, Carolina Ungureanu a spus că: „prin intermediul proiectului se vrea consolidarea rolului de watchdog al societății civile, asigurând o mai mare transparență a achizițiilor. De asemenea, sunt asistate autoritățile guvernamentale, autoritățile de reglementare în achiziții publice și autoritățile contractante să respecte principiile de bună guvernare (transparență, eficiență, eficacitate, legalitate, etică și integritate), în scopul de a îmbunătăți sistemul de achiziții publice și, prin urmare, calitatea investițiilor publice.
Dl. Valeriu Rusu, monitorul regional, a analizat planul de achiziții pentru anul 2018 a Primăriei Rezina și două achiziții desfășurate în 2018. Este vorba de: ”Lucrări de reparație a străzii Pirogov și a căilor de acces la grădinița Nr.2” și efectuarea ”Lucrărilor de reparație a străzii Tinereții din or. Rezina”.
Astfel, conform Planului de achiziții, Primăria orașului Rezina a planificat pentru anul 2018 achiziții în valoare de circa 11,5 milioane lei (44 de proceduri de achiziții). În mare parte, acestea sunt achiziții de valoare mică și cererea ofertelor de prețuri (COP) și 2 licitații publice. Adițional, pe parcursul anului 2018 au fost operate 3 modificări (în valoare de 681.000 lei) și 2 rectificări la planul anual de achiziții în legătură cu rectificarea bugetului orașului, toate fiind disponibile pe pagina web a autorității locale.
În procesul de monitorizarea a celor 2 achiziții publice lansate și desfășurate de către Primăria orașului Rezina, au fost analizate în detaliu toate documentele aferente achiziției. Deși au fost constatate unele încălcări precum termenului de execuție a lucrărilor și nerespectarea cerințelor tehnice la executarea lucrărilor, în procesul de achiziție au fost respectate prevederile legale și principiile de transparență și concurență.
Urmare a constatărilor făcute, se recomandă autorității locale să asigure transparența la toate etapele procesului de achiziție, dar, în mod special la etapa de executare a contractelor, la care au fost constatate abateri. Este necesar ca autoritatea locală să asigure un nivel înalt de pregătire a persoanelor responsabile de desfășurarea achizițiilor, atât specialiștii, cât si membrii grupului de lucru pentru achiziții din cadrul primăriei. De asemenea, se recomandă asigurarea monitorizării mai eficiente din partea autorității a lucrărilor realizate și aplicare a penalităților agenților economici pentru abateri de la prevederile contractuale și/sau executarea neconformă a unor lucrări.
”În urma monitorizării s-a constat că achiziţiile monitorizate se înscriu în priorităţile de dezvoltare ale orașului Rezina și au fost incluse în Planul de achiziții pentru anul 2018. Anunțurile de participare au fost publicate, atât în BAP, cât și pe pagina web a autorității locale”, a menționat directorul Habitat Rezina, Valeriu Rusu, care a monitorizat procedurile achizițiilor publice.
Pentru a vedea raportul de monitorizare a orașului Rezina vă rugăm să accesați aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Chișinăul este principalul pol economic al țării, care ocupă 1,5% din teritoriul țării, cu o pătrime din totalul populației Republicii Moldova și cu două treimi din numărul de întreprinderi. Însă se întreprind puține măsuri pentru prosperarea afacerilor din capitală și înființarea altora. Recent, Consiliul municipal Chișinău a aprobat decizia nr. 5/31 din 24 iulie, care prevede crearea Comisiilor mixte ale aleșilor locali între municipiul Chișinău și orașele înfrățite, crearea Consiliului Economic pe lîngă Primăria municipiului Chișinău, organizarea Forumului investițional în municipiul Chișinău. Crearea și funcționarea Consiliului Economic pe lângă Primăria municipiului Chișinău în calitate de organ consultativ va facilita dialogul între reprezentanții comunității de afaceri și formatorii de politici în vederea dezvoltării unui climat socioeconomic favorabil și unui mediu de afaceri non discriminatoriu, transparent și favorabil investițiilor în municipalitate, a explicat consilierul municipal, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Potrivit lui Chivriga, activitatea economică din Chișinău este umbrită în mare parte de deciziile politice și frânează dezvoltarea capitalei. Aici sunt cei mai puțini șomeri comparativ cu localitățile din țară, dar și cei mai mulți angajați. Or, noul consiliul va fi instituția care va crea claritate pentru mediul de afaceri.
Consiliul Economic va facilita sporirea încrederii businessului față de autoritățile municipale și transparentizarea relațiilor business−autoritățile și instituțiile municipale. Printre cele mai importante responsabilități ale consiliul vor fi: oferirea de expertiză din partea mediului de afaceri în elaborarea politicilor publice din domeniile economic, bugetar-fiscal, al comerțului, monitorizarea și evaluarea impactului implementării politicilor publice vizate și contribuirea sectorului privat la procesul de elaborare a deciziilor publice din domeniile economic, bugetar-fiscal, al comerțului și atragerea investițiilor.
La fel, în municipiul Chișinău în premieră va fi organizat Forumul investițional Chișinău. Forumul investițional Chișinău poate deveni una din cărțile de vizită ale municipalității și Republicii Moldova. Forumul investițional Chișinău va avea obiectivul să intensifice fluxurile investiționale în municipiul Chișinău, prin atragerea atenției investitorilor străini asupra economiei capitalei țării, cu potențial de dezvoltare; prin identificarea și promovarea proiectelor investiționale de perspectivă; prin facilitarea dialogului între investitori și companiile locale; focusarea atenției investitorilor spre unele sectoare concrete ale economiei locale și naționale, prin promovarea imaginii municipiului Chișinău și a Republicii Moldova.
Totodată, decizia consiliului municipal prevede crearea comisiilor mixte ale aleșilor locali între municipiul Chișinău și orașele înfrățite. Crearea comisiilor mixte a aleșilor locali între municipiul Chișinău și orașele înfrățite este necesară pentru a identifica oportunitățile de cooperare între municipalități și stabilirea unor acțiuni comune concrete, care vor fi materializate prin transfer de experiență, expertiză, know-how, suport financiar și crearea de parteneriate în domeniul economic și social între autorități publice și private. În prezent, municipiul Chișinău întreține relații de parteneriat și cooperare cu 15 orașe din 12 state, printre care România, SUA, Franța, Germania, Italia, Israel, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Turcia și Grecia. În concluzie, directorul de programe a spus că deși Chișinăul este înfrățit cu 15 localități, obținerea beneficiilor este ignorată. S-ar putea obține parteneriate de afaceri, înființarea companiilor mixte, atragerea tehnologiilor și finanțărilor.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 117.48 mil. USD mai mult cu 8.5 la sută comparativ cu iunie 2017, dar și numărul moldovenilor care intenționează să emigreze este tot mai mare. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către jurnalistul, Victor Ursu.
Datele BNM arată că potrivit proveniența geografice a transferurilor a rămas neschimbată - 39.7 la sută din UE, 30.5 la sută – CSI și din restul lumii - o pondere de 29.8 la sută. Cele mai multe transferuri au fost făcute în dolari -45,9 la sută urmate de dolari - 45.6 la sută și în ruble rusești – 8.5 la sută
”Nu se știe exact câți muncitori calificați, cum ar fi medici, profesori, ingineri și alții, au părăsit Republica Moldova; dar ceea ce se știe este că țara noastră se confruntă de mult cu o problemă de “scurgere a creierilor”, susține Victor Ursu.
S-a observat că femeile aleg să muncească în Italia, iar bărbații către țările CSI. Această diviziune de gen și de țară de destinație este legată de sectoarele economiei unde sunt angajați muncitorii moldoveni: bărbații în sectorul construcțiilor (din Rusia, Ucraina, dar și Portugalia), femeile în sectorul casnic și de îngrijire a persoanelor (Italia). Mulți basarabeni care lucrează în Grecia și Cipru sunt angrenați în munci agricole.
Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor și o țară total dependentă de investițiile străine, cu o excesivă dependență de sectorul agricol și agro-alimentar, extrem de sensibil la factorii climatici. Or, fără investiții consistente Republica Moldova riscă să rămână cu o populație îmbătrânită în lipsa locurilor de muncă, a salariilor decente și a condițiilor de tari adecvate.
Migrația moldovenilor va continuu, din simplul motiv că în străinătate vor câștiga cel puțin de trei ori mai mult decât în țară. Datele statistice arată că migranții moldoveni se îndreaptă în Italia - 46,9%, urmată de Federația Rusă - 22,6%, Portugalia - 9,2%, Spania - 7,8%, Germania (5,4%), Republica Cehă (4,5%) și Grecia (2,1%)
Ultimul sondaj realizat de IDIS Viitorul arată o tendință de creștere a intenției de emigrare în străinătate. Astfel, fiecare al 4-lea moldovean apt de muncă intenționează să plece peste hotare.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.