Organizarea forumului investițional în Chișinău poate deveni una din cărțile de vizită ale municipalității și Republicii Moldova. Acesta are obiectivul să intensifice fluxurile investiționale prin atragerea atenției plasatorilor de capital către economia locală din municipiul Chișinău, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Evenimentul urmează să intensifice și să valorifice potențialul existent oferit de acordurile semnate de către Primăria Municipiului Chișinău pentru amplificarea fluxurilor investiționale în economia municipiului Chișinău. Este vorba în special de atragerea atenției investitorilor străini și locali asupra economiei Chișinăului ca o destinație sigură, profitabilă și favorabilă investițiilor, facilitarea dialogului și a cooperării între municipalitate, investitori și companiile locale, identificarea și promovarea proiectelor investiționale de perspectivă. De asemenea își propune să capteze atenția investitorilor spre unele sectoare concrete ale economiei locale din municipiul Chișinău, dar și să realizeze transfer de experiență, expertiză, tehnologii, inovații către entitățile din cadrul Primăriei Chișinău și membrii comunității de afacere. Pe de altă parte, forumul va reprezenta un punct de pornire pentru valorificarea potențialului existent, oferit de către numeroasele acorduri internaționale semnate de către municipalitate. Municipiul Chișinău este înfrățit cu 15 capitale și orașe din România, SUA, Franța, Germania, Italia, Israel, Ucraina, Belarus, Suedia, Georgia, Armenia, și Turcia. La fel, primăria municipiului Chișinău a semnat 21 de Acorduri de cooperare, protocoale, memorandumuri cu entități similare din România, Federația Rusă, Marea Britanie, Republica Populară Chineză, Israel, Italia, Kazahstan, Siria, Ucraina, Lituania, Polonia.
Potrivit lui Viorel Chivriga, în cadrul Forumului vor fi organizate sesiuni și paneluri de discuții în materie de arhitectură și urbanistică modernă, cooperarea între întreprinderi și autoritățile locale în dezvoltarea infrastructurii, Smart Cities Go Green-cele mai bune practici din Europa, acțiunile locale pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, infrastructura critică locală - investiții necesare guvernelor locale, întreprinderile municipale ca metodă pentru atingerea obiectivelor administrației publice locale, turismul-ca obiectiv principal pentru progresul economic. The New Chișinău, comerț internațional și investiții. La fel, vor fi organizate sesiuni individualizate business to business, vizite la întreprinderile municipale și prezentări a proiectelor investionale.
Forumul investițional urmează să aibă loc în data de 30-31 mai la Radisson Blu Leogrand Hotel, Chișinău. La lucrările Forumului vor participa circa 500 de invitați, care vor reprezenta municipalitățile înfrățite cu municipiul Chișinău, reprezentanții ambasadelor străine acreditate în Moldova, organismelor financiare internaționale și organizațiilor economice internaționale, comunității de afacere din afara țării și din țară, APL din Chișinău, inclusiv suburbiile, investitorii străini și reprezentanții Diasporei, sectorul asociativ.
În concluzie, directorul de programe a spus că ponderea businessului în Chișinău este de 57,4%, volumul producției industriale - 54,3%, a investițiilor în active materiale pe termen lung - 62%, a vânzărilor cu amănuntul - 71,4%, a numărului de instituții de învățământ superior - 86,2%, a efectivului de salariați - 48,1% din totalul pe țară. Chișinăul este cel mai important pol de creștere economică din țară.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
În anul 2017 au fost acordate ajutoare de stat către 2300 de persoane juridice și fizice care desfășoară activitatea economică – 2 miliarde de lei (1,3% din PIB) față de 6 miliarde (4,2% din PIB) în anul 2016. Reducerea semnificativă a valorii ajutoarelor de stat a fost cauzată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a măsurilor de sprijin în sectorul financiar și reexaminarea schemelor de ajutor sub formă de facilități fiscale, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, Diana Enachi, economista IDIS Viitorul.
Consiliul Concurenței și-a propus reducerea ponderii ajutoarelor de stat în PIB până la 1% către anul 2020, ceea ce ar corespunde cu bunele practici internaționale care recomandă ca ajutorul de stat să nu depășească 1% din PIB. Spre exemplu, în anul 2017, cele 28 state membre ale UE au cheltuit 116 miliarde EUR echivalentul a 0,76% din PIB-ul UE.
În anul 2017 ponderea cea mai mare a ajutoarelor de stat a continuat să fie acordate dezvoltării regionale. Valoarea ajutoarelor de stat pentru ÎMM-uri a crescut de aproape trei ori față de anii precedenți. Circa 68% din ajutorul de stat oferit pentru susținerea ÎMM în anul 2017 a fost acordat sub formă de subvenții și/sau subsidii.
Sectorial, cea mai mare pondere a ajutorului de stat a fost acordat pentru sectorul farmaceutic - 56% din valoarea raportată urmate de transportul feroviar și aerian.
”În topul furnizorilor de ajutoare de stat în anul 2017 au fost AIPA (circa 27%), Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (circa 22%), Serviciul Fiscal de Stat (circa 17%) urmate de Serviciul Vamal (circa 14%), Ministerul Sănătății și Muncii și Protecției Sociale (circa 7%)”, a spus economista Diana Enachi.
E necesară canalizarea resurselor financiare publice de către autoritățile publice sub formă de ajutor de stat (bani publici) către persoanele juridice și fizice trebuie monitorizată pentru asigurarea evitării denaturarea nejustificată a concurenței. Or, în cazul ajutoarelor de stat linia dintre corectarea eșecurilor pieței și denaturarea concurenței este una foarte subțire.”Constatăm cu regret că nu există un mecanism de monitorizare și control al eficienței banilor public acordați sub formă de ajutor de stat pentru a evalua măsura în care situația economică a beneficiarului s-a schimbat. O altă problemă vizează transparența redusă în sector. Deși avem un Registru al Ajutoarelor de Stat și un Portal ajutoarelor de Stat, acestea sunt destinate exclusiv furnizorilor ajutoarelor de stat. Pentru comparație, în România și alte state europene, Registrele ajutoarelor de stat sunt platforme de date deschise și oferă informații precum valoarea și categoria ajutorului de stat, beneficiarii, sectorul de activitate și perioada acordării oricărui utilizator”, a concluzionat Diana Enachi.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Crearea locurilor de muncă bine plătite în Republica Moldova este o problemă, iar dacă ar fi rezolvată ar determina mulți tineri să rămână acasă sau să revină acasă din străinătate. Ea nu ar fi o problemă dacă erau realizate promisiunile din campaniile electorale, de la obținerea independenței, salariu de până la 500 euro pe lună sau crearea a 100-200 mii de locuri de muncă, care dacă le sumăm s-ar cifra la câteva milioane și ar asigura și statele vecin, susține în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Vlad Bercu.
De cele mai multe ori nu s-a revenit la promisiuni și ar fi dificil să estimăm în ce măsură au fost îndeplinite. O simplă aritmetică arată că, de fapt, erau niște promisiuni ireale. Crearea unui loc de muncă ajunge să coste în medie 10-13 mii USD. În cazul în care se promite crearea a 200 mii locuri de muncă timp de patru ani, asta ar însemna investiții de 2-2,6 miliarde USD. Este o cifră ce ține de domeniul fantasticului, mai ales pentru Republica Moldova, care abia atrage anual investiții străine în sumă de 200-400 milioane. S-a investit puțin în crearea noilor locuri de muncă, ca urmare rata de ocupare a scăzut permanent și a ajuns la 40% de la 54,8% în anul 2000. Numărul persoanelor ocupate s-a redus în 14 ani cu 400 mii persoane ajungând la 1,2 milioane În 2017„.
Jurnalistul afirmă că pentru stimularea creării locurilor de muncă în 2018 și majorării salariilor, Guvernul a redus impozitul pe venit pentru persoanele fizice și a redus contribuțiile sociale. În același timp, decizia cu introducerea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar va determina managerii companiilor private să majoreze salariile angajaților. Efectele, însă, se vor resimți peste un an-doi. În anul 2017 a fost lansat programul de subvenții a locurilor de muncă, care urmează însă să-și manifeste efectul asupra ocupări formale. Însă practica inițiativelor similare din anii precedenți au arătat că astfel de programe nu au avut cerere din partea mediului de afaceri și au fost sistate de facto.
O soluție pe care au mizat autoritățile de creare a locurilor de muncă sunt Zonele Economice Libere. Și într-adevăr. ZEL-urile un salariu mai competitiv. Dr potrivit ultimelor date în cele șapte ZEL-uri erau 184 de rezidenți cu un număr de 11 126 de angajați. Un număr mic comparativ cu numărul persoanelor ocupate.
O alt soluție pentru stimularea creării locurilor de muncă este și programul PARE 1+1, care ajută migranții moldoveni să-și investească banii în Republica Moldova, dar care la fel are un impact relativ minim asupra pieței forței de muncă. Numărul întreprinderilor create este de 1240 cu un număr total de angajați de 3200.
În concluzie, Vlad Bercu a spus că ceea ce se impune în condițiile actuale este promovarea unei politici eficiente a statului în problema ocupării forței de muncă, evaluarea impactului diferitor programe naționale de dezvoltare economico-socială și sectoriale asupra pieței forței de muncă, reorientarea sistemului de pregătire profesională spre cerințele pieței forței de muncă. să
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Campaniile electorale din Republica Moldova sunt inedite prin faptul că sunt lansate promisiuni noi pentru electorat, dar politicienii uită să le spună și despre rezultatele înregistrate în precedentul mandat. În actuala campanie este un număr mare de actori, iar programele electorale ale unor partide sunt dea dreptul năstrușnice și rupte de realitate, susține în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Promisiunile electorale ale Partidul Democrat, care este primul în buletinul de vot, reflectă o poziționare a formațiunii pe câteva direcții. Sunt unele propuneri care vor fi îndeplinite, iar altele care produc dureri de cap în prezent, va fi dificil de realizat, cum sunt cele legate de prestația instituțiilor, infrastructura feroviară și modernizarea parcului de vagoane și locomotive. Cei drept, în prezent pentru prima oară în ultimele 3 decenii au fost achiziționate 10 locomotive diesel de producție americană. În ceea ce privește calitatea cadrului de afaceri e posibilă o schimbare de proporții, dar trebuie să vedem care va fi garnitura guvernamentală și dacă partidul va avea suport chiar în interiorul instituțiilor de stat. Extinderea rețelei de centre de excelență și inovație digitală, după modelul Tekwill, aplicarea tehnologiilor IT, sunt promisiuni, care reflectă o abordare pozitivă, care schimbă viziunea pe dimensiunea economică a clasei politice. Ceea ce ține de dezvoltarea rurală se putea face mai mult. Satele moldovenești se confruntă cu o lipsă acută de oameni, elemente de infrastructură, utilități și lipsa pieței de desfacere pentru cei care fac business în localitățile rurale.
”Blocul electoral ACUM are o abordare complet diferită față de celelalte partide. Are un amalgam de propuneri venite din partea sectorului academic. Sunt unele propuneri interesante, dar este greu de înțeles cum sunt livrate aceste promisiuni potențialilor alegători în condițiile în care campania electorală decurge cu ”viteza luminii”. Sunt propuneri legate de partea economică și socială ce vizează, la fel, creșterea salariilor, pensiilor și majorarea volumului investițiilor. Partea pozitivă este legătura economică cu celelalte sectoare, lucru care nu prea este vizibil la celelalte partide. Concluzia este că potrivit blocului electoral, situația din țară poate fi îmbunătățită dacă va fi o altă guvernare, dacă instituțiile statului vor ajunge la un alt nivel și dacă vor fi implementate practicile din statele care au implementat reforme. Pe partea ce ține de intrarea pe piețe sunt unele confuzii cum ar fi reducerea complexității procedurilor vamale la exportul produselor agricole. Lucru care deja este realizat. Pe dimensiunea dezvoltării rurale, promisiunile sunt asemănătoare cu cele lansate de PDM.
Referindu-se la promisiunile PSRM, directorul de programe, Viorel Chivriga e de părere că o mare parte a angajamentelor sunt populiste. Este banală propunerea cu ritmurile de creștere de două ori a PIB-ului, deoarece inițial e necesară o bază sănătoasă de creștere economică. Alte propuneri banale fără explicații este majorarea de șase ori a ritmului de creștere a producției industriale, a investiților anuale de un miliard de euro din Federația Rusă, majorarea de 2 ori a mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural. Sunt o serie de propuneri cum ar fi regândirea direcției parteneriatelor pe care le are Republica Moldova. Țara noastră are deja un cadru de reglementare a comerțului exterior care este de invidiat pentru multe state. Problema e că nu pot fi aplicate aceste oportunități. Avem Acordul de Liber Schimb cu UE, Acordul de liber schimb cu CSI, Acordul CEFTA și o mulțime de acorduri bilaterale. PSRM dacă ar fi fost la guvernare ar fi fost mai atent la lansarea unor inițiative. E nevoie de o viziune care necesită a fi ancorată la realitate.
În concluzie, Viorel Chivriga susține că celelalte partide nu abundă în promisiuni și mai mult se axează pe afirmații și declarații. Excepție face Partidul Șor, care promite înființarea colhozurilor, fără a indica modul în care dorește să realizeze colectivizarea. Lucru imposibil de realizat ținând cont de experiența amară a populației Republicii Moldova.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Anual, fluxurile anuale ilicite de capital în și din Republica Moldova constituie 1,2 miliarde USD, dar pentru unii ani suma este cu 60% mai mari față de estimările făcute. Acești bani alimentează tot ce înseamnă subdezvoltarea țării, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță care face referire la raportul Global Financial Integrity.
Pe parcursul a 20 de ani în și din Republica Moldova au circulat între 15-20 miliarde USD Capital Ilicit. La calcularea sumei fluxurilor ilicite de bani nu s-a luat în calcul traficul de armament, droguri, ființe umane și miliardul furat din sistemul bancar.
Fluxurile ilegale de capital se realizează prin patru scheme.
”Jumătate din suma de 1,2 miliarde USD provine din importurile subevaluate, care reprezintă primul schemă, lucru care permite ca în Republica Moldova să intre 600-700 milioane USD anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani suma se ridică, conform estimărilor noastre la 8-10 miliarde USD. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic, mita pentru funcționarii publici care nu observă anumite tranzacții”, susține Ioniță.
În 2017, aparent Serviciul Vamal a încercat să diminueze fluxurile ilicite de bani (600 milioane USD) prin majorarea valorii în vamă a mărfurilor. Aici trebuie să menționăm că acești bani intrați ilicit în țară au fost investiți în bunuri și proprietăți, deținătorii cărora nu au o justificare legală de proveniență. Estimăm că astfel de proprietăți cu statut dubios de proveniență a banilor se ridică la 5-7 miliarde USD.
A doua schemă constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual prin această schemă sunt scoși din țară 350 – 400 milioane USD. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de ”investiții străine” din paradisurile fiscale. În această schemă participă activi și companiile de stat și în acest caz vorbim nu doar de evaziune fiscală, dar și delapidarea banului public. De regulă în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară. Dacă un bun costă 1 milion USD și este cumpărat de o firmă dintr-un paradis fiscal, în Republica Moldova el poate ajunge să coste și 3 milioane USD. Diferența de bani rămâne pe conturile companii din paradisul fiscal” a explicat economistul.
O a treia schemă prin care ies din țară 170 – 200 milioane USD este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism bani ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane USD și-l vinde unei companii offshore cu 5 milioane, care îl vinde altei companii cu 10 milioane USD, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.
O schemă similară se face prin exporturile la suprapreț prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane USD/anual. De regulă în această schemă sunt utilizate companiile agricole a căror valoare a producției este greu de estimat. De obicei, schema este folosită pentru aducerea capitalului în țară. Marfa la un preț supraexagerat se vinde unei companii offshore, care apoi la preț normal vinde marfa unei cumpărător real. Iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce ”legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărarea banii din offshore. Acești bani pot proveni atât de la ”otkaturi” pentru anumite servicii, cât și de la supraprețurile plătite de întreprinderile de stat pentru anumite mărfuri de import. Tot prin această schemă pot fi introduși aparent legal banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.
În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță susține că banii proveniți din corupție intră nestingherit în țară și sunt folosiți pentru finanțarea partidelor.
În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46 (304 USD pe cap de locuitor) este la același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo. În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18 cu 727 USD pe cap de locuitor, Ucraina pe locul 53 (259 USD pe cap de locuitor), iar România – locul 72 (177 USD pe cap de locuitor).
”Autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul ca riscă să distrugă economia Republicii Moldova. Totodată, este necesar elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale”, a conchis Ioniță.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Programul ”Prima Casă” a fost lansat cu mare fast la sfârșitul lunii martie a anului trecut. Au fost enumerate doar beneficiile și a fost una din cărțile de joc a partidul de guvernământ. Chiar dacă obiectul declarat a fost facilitarea accesului populației la procurarea unui imobil, de fapt principalii beneficiari sunt companiile de construcții. Administratorii unora sunt afiliați politic și pentru a-și vinde apartamentele au intrat în joc deoarece tendinţele din piaţa imobiliară din ultimii ani atestă descreşterea preţurilor la locuinţe. Programul a inversat trendul şi a stopat reducerea prețurilor pentru spaţiului locativ, susține jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
În următorii ani prețurile la imobile ar putea să se mai reducă. Dacă acum zece ani prețul mediu al metrului pătrat era 867 euro în prezent acesta constituie în medie 525 euro metrul pătrat.
Argumentul că autoritățile au vrut mai mult să salveze companiile de construcții decât s-au gândit la achiziția imobililor de către cei fără locuință o arată și datele statistice. Astfel, potrivit ultimelor date publicate de BNS, numărul de locuințe date în folosință în Chișinău în nouă luni ale anului 2018 a fost cu 28,4% mai mic față de perioada similară a anului 2017.
”Prin intermediul programului s-a urmărit dezghețul pieței imobiliare dar și a creditelor ipotecare. Lucru care în mare măsură a reușit. Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale a Moldovei ponderea împrumuturilor imobiliare în lei acordate în luna decembrie a anului trecut a constituit 29% din totalul creditelor de 687,8 milioane de lei acordate persoanelor fizice. Privitor la dezghețul pieței imobiliare, tranzacțiile de vânzare-cumpărare a apartamentelor din Chișinău s-au majorat cu 12% în anul 2018 la 13876, iar contractele de ipotecă au crescut cu 18,8% la 6151”, susține Victor Ursu.
Principalele provocări ale programului ”Prima Casă” sunt prețurile la apartamente care pe fundalul migrației pe termen mediu s-ar putea reduce. De asemenea, salariile nu mai pot creşte, deoarece în sectorul public înregistrăm deficit fiscal, iar companiile private nu mai pot suporta creşteri salariale fără să mai piardă din competitivitate. Majorările de salarii din anul 2019 au fost mai mult electorale, iar acest lucru pe termen scurt este riscant pentru Republica Moldova pe fundalul suspendării finanțărilor externe. Or, finanțarea împrumuturilor s-ar putea dovedi dificilă pentru unele categorii de salariați.
Totodată, sporul natural al Republicii Moldova este unul negativ, iar ponderea populației îmbătrânite constituie 17,7% cu 0,5% mai mult în 2017 comparativ cu anul precedent arată datele BNS. Migrația atinge cote alarmante pe fundalul incertitudinii din țară. Majoritatea celor care pleacă își iau și familiile deși anterior cei care plecau preferau să cumpere imobile în Chișinău cu banii adunați.
Aparent programul prima casă arată foarte bine, însă dobânda în cadrul programului este mai mare decât în afara programului la una din bănci. Potrivit calculatorului de credite la MAIB un împrumut contractat în cadrul programului Prima Casă are DAE de 9,14% față de un împrumut contractat în afara programului DAE 8,92%. MAIB oferă posibilitatea și migranților de a contrata un credit imobiliar cu condiția să aibă un contract de muncă stabil și un salariu nu mai mic de 900 de euro lunar.
În prezent prin intermediul programului ”Prima Casă” au fost garantate 1095 de împrumuturi din totalul 1174 de cereri depuse.
În concluzie, Victor Ursu e afirmă că programul ”Prima Casă” chiar dacă aparent arată bine trage după sine mai multe riscuri. În primul rând că a fost promovată netransparent legea care prevede cesionarea contractelor de împrumut către terțe persoane. În context, cei care au achiziționat apartamente prin intermediul programului s-ar putea pomeni datori unei altei companii și nu băncii de la care a contractat creditul. Problemele ar putea apărea ulterior cu garanțiile acordate de stat.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Anul 2018 este considerat anul sectorului financiar în condițiile în care cele mai mari procese și fenomene au fost resimțite de bănci și companiile de microfinanțare. Anul trecut a avut loc restabilirea instituțiilor de creditare . Dacă până la criză volumul de credite însuma 44,7 miliarde de lei în 2018, după o cădere de trei ani, avem o creștere și vom ajunge la același nivel din 2014. Lucrul acesta a fost posibil fără o creștere economică prin substituirea creditelor oferite agenților economic cu creditele acordate persoanelor fizice. De fapt, populația a scos țara din criză prin consum, a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Portofoliul de credite s-e redus constat până în 2017 (de la 35 miliarde în 2014 la 26 miliarde), iar în 2018 s-a atestat o stabilizare. În același timp volumul de credite oferite de către bănci persoanelor fizice s-a dublat și a ajuns la aproape 10 miliarde de lei, iar sectorul nebancar și-a crescut portofoliul de la 3,9 miliarde de lei la 8,3 miliarde de lei. În context, anul trecut a fost înregistrat același volum de credite ca până la criza din anul 2014 însă portofoliul s-a schimbat esențial, ponderea creditelor oferite persoanelor fizice a ajuns la 40% față de 19% cât era în anul 2014. Practic 2 din 5 lei sunt oferiți persoanelor fizice.
”Totodată, persoanele fizice au soluționat o parte din problema excesului de lichiditate sin sectorul bancar. Dacă până la criză volumul depozitelor se cifra la 65 miliarde de lei, atunci după 2014 a ajuns la 54 miliarde de lei. După delapidările din sectorul bancar, încrederea cetățenilor a început să crească, iar în prezent volumul depozitelor depășește 62 miliarde de lei. Însă majorarea volumului plasamentelor nu a fost urmată și de creșterea volumului de credite. Pe de o parte băncile și-ai restabilit încrederea față de cetățeni prin atragerea depozitelor, însă nu și-au dezvoltat capacitatea de a oferi credite. ȘI acest lucru se poate vede pe piața valutară. În anii 2015-2017 oferta de valută din partea cetățenilor a crescut constant apropiindu-se de 2 miliarde USD anual în schimb cererea din partea businessului a fost anemică sub 1,7 miliarde USD, ceea ce a dus a un surplus de valută de 700 milioane USD în ultimii doi ani. Excesul de valută s-a acumulat ca urmare a reducerii consumului populației care a cumpărat masiv valută străină și a depus-o în bănci. În rezultat am avut o apreciere puternică a leului moldovenesc cu 20%, ceea ce a creat probleme exportatorilor, iar banii veniți în sistemul bancar BNM a fost nevoită să-i sterilizeze”, este de părere Ioniță.
În 2018 s-a început un fenomen invers. S-a stopat căderea creditării și a crescut enorm creditarea persoanelor fizice. Oferta de valută din partea persoanelor fizice a rămas constantă la 2 miliarde USD, iar cererea a crescut de la 1,7 miliarde USD la 2 miliarde USD și cel mai probabil în primul trimestru al anului 2019, are loc doar în perioada electorală, cererea de valută va depăși oferta. Cererea pentru valută apare pe fundalul majorării consumului generat de creșterea soldului creditelor de consum și a celor imobiliare la peste 2 miliarde de lei. Impulsionarea creditării a scos din presiunea de BNM de a steriliza 3 miliarde de lei. Prin consumul populației a fost rezolvată și problema pieței valutare, dar și cea a creditării.
În concluzie, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a spus că în anul 2019 vom avea o creștere a portofoliului de credite a sectorului nebancar, care nu a avut niciodată mai mult de 10% din piață. În prezent acesta se apropie de o pondere de 25%. Va continua accentuarea acordării creditelor de consum populației care va reduce din diferența enormă dintre cererea și oferta de valută. Ceea ce înseamnă că leul nu are tendințe de apreciere, dar nici de depreciere. Totodată, în acest an, agricultura, transporturile și construcțiile vor ramurile de creditare. Pe sfârșit de an ponderea portofoliului de credite oferite persoanelor fizice va depăși 40%, iar soldul total al împrumuturilor oferite de sectorul bancar și nebancar va ajunge la circa 50 miliarde de lei.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova este cel mai vulnerabil stat din Parteneriatul Estic sub aspectul dependenței sale energetice. De 27 de ani, Republica Moldova importă 97% din resursele energetice dinafara. În acest sens, experții din Ucraina și Republica Moldova fac apel către autoritățile de la Chișinău și Ucraina să se solidarizeze în proiectul North Stream.
În 2019, Republica Moldova și Ucraina se vor confrunta, în mare parte, cu provocări similare. În primul rând, Gazprom va finaliza construcția gazoductului Turkish Stream, care îi va permite să livreze gaze naturale în Balcani fără a apela la sistemul de gazoducte transbalcanice, care traversează inclusiv Republica Moldova. În al doilea rând, Gazprom planifică să dea în exploatare gazoductul North Stream – 2, care îi va permite să livreze gaze naturale în Europa de Vest, ocolind sistemul de gazoducte din Ucraina și potențial Belarus. În al treilea rând, va expira contractul de tranzit al gazelor naturale dintre Gazprom și Naftogaz. În al patrulea rând, va expira contractul de furnizare a gazelor naturale dintre Gazprom și Moldovagaz. Efectele acestor 4 factori se vor accentua datorită alegerilor cruciale care au loc în 2019 în ambele state – parlamentare în RM și prezidențiale în Ucraina.
Ca urmare a vulnerabilității energetice a Republicii Moldova, experții locali și din Ucraina fac apel la Responsabilizarea și Solidaritatea a autorităților moldovenești pe subiectul energetic.
Responsabilitatea față de cetățenii Republicii Moldova, care trebuie să includă:
1.Crearea unor căi alternative de asigurarea cu gaze naturale a Republicii Moldova, prin dezvoltarea interconexiunilor cu România
2.Valorificarea interconectorului Iași-Ungheni presupune investiții suplimentare de peste 250 milioane dolari SUA, sursele de acoperire nefiind identificate până în prezent
3.Implicarea în procesul de Organizare a reversului pe sistemul de gazoducte transbalcanice, care va deveni o sursă alternativă de livrare a gazelor către Moldova
4.Întreprinderea măsurilor active privind decuplarea furnizării gazelor în regiunea transnistreană și decuplarea de contractul de furnizare a gazelor pe malul drept și de Moldovagaz, unde Guvernul Republicii Moldova deține pachetul de blocaj
5.Să fie identificate și excluse orice mecanisme și scheme de finanțare a regimului separatist cu banii consumatorilor de energie din Republica Moldova
APELUL integral poate fi vizualizat aici.
Pentru detalii, vă rugăm să contactați Coordonatorul Relații Publice al IDIS ”Viitorul”, Victor Ursu la numărul de telefon 069017396 sau la adresa de e-mail ursu.victoor@gmail.com.
Republica Moldova este cel mai vulnerabil stat din Parteneriatul Estic sub aspectul dependenței sale energetice. De 27 de ani, Republica Moldova importă 97% din resursele energetice dinafara frontierelor sale, ca urmare a lipsei de resurse interne și izolării infrastructurilor sale critice de rețele alternative. Energia și electricitatea reprezintă 1/3 din totalul importurilor sale nete, iar Federația Rusă continuă și astăzi să reprezinte principalul furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici. Circa 40% din curentul electric este generat de gazele importate din Federația Rusă. Circa 75% din electricitatea consumată în Republica Moldova este importată de la centrala Cuciurgan. Spre deosebire de vecinii săi, Republica Moldova a rămas dominată de un model în care Gazprom exploatează poziția sa de monopolist, fără a fi echilibrat de alternative viabile economic, indiferent de culoarea guvernelor de la Chișinău. Situația Republicii Moldova este asimetrică și datorită faptului că negocierile cu Gazprom sunt superficiale, netransparente și asimetrice, datorită faptului că rolul de țară de tranzit nu este (pentru Rusia) la fel de important ca și în cazul Ucrainei sau Belarus. Din păcate, alternativele promise de UE și România au rămas nerealizate până acum, cu șanse potențiale să se materializeze într-un viitor nedefinit.
Apeul integral poate fi descărcat aici.
Aleșii locali deseori sunt acuzați de încălcarea legislației de către organele de urmărire penală fără însă ca cele din urmă să cunoască suficient specificul de organizare și funcționare a autorităților administrației publice locale, atribuțiile specifice celor 2 autorități publice locale (primarul / președintele raionului și consiliul local / raional), raporturile dintre aceste autorități, legislația care reglementează activitatea și competențele autorităților administrației publice locale, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Este o presiune enormă pentru reprezentanții administrațiilor publice locale când se invocă în învinuire un prejudiciu în proporții mari (chiar și milioane de lei), cu calificarea acțiunilor în forma agravantă „urmări grave”, cu solicitarea aplicării pedepsei cu închisoarea pe un termen mare în contextul în care instanțele de judecată achită în final făptuitorii pe motiv că lipsește infracțiunea, componența de infracțiune, fe încetează procesul penal pe motiv că faptele constituie contravenții.
”Nu totdeauna este clar, inclusiv pentru instanțele de judecată, cum organul de urmărire penală evaluează daunele invocate în învinuire, în special daunele cauzate interesului public. În rezultatul monitorizării au fost identificate interpretări și estimări subiective, apreciate ca nefondate chiar și de către instanțele de judecată. În calitate de exemple notăm 8 cazuri în care organele de urmărire penală, pentru a argumenta cauzarea unei daune, a invocat „discreditarea imaginii autorităților publice locale”, nefiind clar cum a fost stabilit acest fapt și evaluată dauna respectivă”, susține Viorel Pîrvan.
De multe ori în învinuirile aduse doar se argumentează încălcarea legilor, dar nu sunt indicate și evaluate prejudiciile care ar trebui să rezulte din acțiunile reprezentanților administrațiilor publice locale. Cauzarea prejudiciului este o condiție obligatorie pentru calificarea infracțiunilor din Codul penal și survenirea răspunderii penale. În mai multe soluții ale instanțelor de judecată este menționat expres că nu este suficient ca un ales local să acționeze contrar procedurilor legale, dacă nu există daune cauzate, el nu poate f tras la răspundere penală.
Potrivit lui Viorel Pîrvan, calificarea infracțiunilor în privința reprezentanților administrațiilor publice locale comportă de multe ori un caracter subiectiv și neuniform. Cei împotriva cărora sunt îndreptate aceste acțiuni se află într-o situație de insecuritate juridică, fiind implicați în procese judiciare complicate, stresante, care necesită eforturi mari și cu final incert.
În concluzie, expertul IDIS Viitorul instruirea continuă a aleșilor locali și funcționarilor publici în domeniile în care cel mai des se comit încălcări și care cel mai servesc temei pentru intentarea cauzelor penale. De asemenea, este necesar acordarea suportului juridic necesar reprezentanților administrațiilor publice locale din partea Cancelariei de Stat și oficiilor sale teritoriale în domeniile cu risc sporit de pornire a cauzelor penale.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
