Pe 21 septembrie centrul educațional „Tech4kids” și-a deschis larg ușile pentru părinților interesați de un concept educațional inovativ în Republica Moldova, bazat pe experiențe practice, învățare creativă și liberă a copiilor dornici să cunoască lucruri noi. Ziua Ușilor Deschise, desfășurată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Ambasada Lituaniei în Republica Moldova, a descoperit-o pe Daniela Dohotaru-Grițcan, participantă la concursul „Istorii de succes la feminin”, care a reușit să construiască un startup menit să pregătească copiii pentru viitor după conceptul STEM (ştiinţă, tehnologii, inginerie şi matematică).

 „Prin organizarea Zilei Ușilor Deschise ne propunem promovarea celor mai de succes afaceri, proiecte și activități inițiate de femeile din țară. La Tech4kids am avut oportunitatea alături de vizitatori să vedem pe viu cum ideile inovatoare și practicile bune din alte țări prind contur în afaceri de succes în Republica Moldova, contribuind la dezvoltarea socio-economică a comunităților noastre”, a declarat Diana Enachi, manager de proiect la IDIS „Viitorul”.

 „Tech4kids este un proiect de succes pentru că atunci când am inițiat acest proiect m-am gândit în primul rând la copiii mei și la posibilitățile pe care le-aș putea lor oferi deschizând acest centru educațional. Sunt fericită că la un an de zile de la deschiderea acestui centru avem un feedback pozitiv, avem o listă de așteptare și acest lucru denotă că ceea ce facem o facem bine și cu rezultate bune. La centru avem activități sută la sută practice, activități complexe care pun în valoare diferite aptitudini ale copiilor, activități care le dau oportunități copiilor să dezvolte diferite abilități, activități care le arată copiilor prin comparație sau evoluție anumite lucruri”, povestește Daniela Dohotaru-Grițcan, fondatoarea centrului educațional „Tech4kids”. Din spusele ei, specialiștii de la grădiniță au o abordare individuală față de fiecare din cei 21 de copii care frecventează astăzi instituția preșcolară. Capacitatea maximă a grădiniței e de 38-40 de copii.

Istoria de succes a Danielei Dohotaru-Grițcan, fondatoarea Tech4Kids, începe în 2017, având drept scop oferirea unei alternative pentru educarea copiilor de vârstă preșcolară care să înțeleagă în profunzime cum funcționează tehnologia și cum trebuie gestionată astfel încât să stimuleze dezvoltarea și nu crearea dependenței. Programele educaționale sunt create după o metodologie ce îmbină structura clasică a unui plan de lecție cu material didactice și integrarea tehnologiei în cele mai diverse aspecte ale procesului educațional. Orientat către copil, curriculum aplicat la Tech4Kids își propune să revoluționeze modul în care se întâmplă educația preșcolarilor.

Pe parcursul Zilei Ușilor Deschise, părinții au reușit să descopere activitățile și programul educațional al grădiniței în tururi informative, în timp ce în curte micii vizitatori au explorat terenul de joacă din curte amenajat pentru ei și au participat la ateliere creative.

 „Evenimentul a fost unul foarte informativ, mi-a plăcut și cred că în curând fiica mea v-a frecventa această grădiniță. Mi-a plăcut atmosfera aici deoarece e ca acasă, e spațios și sunt activități cu diferite tematici. Fiicei mele deja i-a început să picteze și să se joace la terenul de joacă și cu siguranță că va face multe lucruri interesante aici”, este de părere mama unei fetițe de 2 ani.

Iar tatăl unui băiat de 3 ani jumătate consideră că utilizarea tehnologiilor educaționale și a metodelor inovatoare în educația copiilor este doar binevenită pentru dezvoltarea lor: „In era digitalizării, noi părinții, conștientizăm importanței tehnicii, internetului în viața modernă, în special, în procesul de educare a copiilor. Considerăm că este oportun de-ai familiariza pe picii noști pentru a crește și a se dezvolta în tandem cu noile tendințe”.

„Am aflat informații foarte bune. Am aflat lucrurile care mă interesează în calitate de părinte, deoarece urmează ca fiul meu să frecventeze în curând grădinița. La centrul Tech4kids mi s-au părut condițiile foarte bune, iar doamna Daniela Dohotaru – o femeie bravo și deschisă”, spune entuziasmată mama unui băiețel de un an și trei luni.

Proiectul „Dezvoltare regională prin implicare egală” urmează a fi realizat până în luna octombrie 2019, timp în care cele două instituții partenere își vor consolida eforturile pentru a crește gradul de conștientizare privind rolul activ al femeii în regiunile Republicii Moldova.

Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

……………..

Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Sectorul agricol, care are cea mai mare pondere în PIB-ul Republicii Moldova este afectat pe termen scurt de reducerea suprafețelor de cereale și a culturilor tehnice. Această schimbare în structura culturilor agricole solicită creșterea resurselor umane pentru agricultură. Însă pe de altă parte este înregistrat un salt al suprafețelor culturilor legumicole și bacifere. Acest lucru nu a influențat asupra prețurilor din piață pentru consumatorii locali, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga.

În sectorul animalier se înregistrează un trend descendent al efectivului de animale deja mai mult de un deceniu, ca urmare a diminuării suprafețelor de nutrețuri, pierderii nișelor pe piață și accesului la piețele de desfacere externe. Exporturile de produsele animaliere sunt destul de mici. Avem, doar trei poziții tarifare în oferta de export în UE. Mierea de albini, caviarul și praful de ouă. De exemplu, în anul curent exporturile de miere de albine au scăzut cu peste 50%. E un lucru care arată că Republica Moldova nu este capabilă să valorifice potențialul sub sectorului și negociază la un nivel mediocru cu structurile europene, extinderea ofertei de export.

Chivriga spune că în prezent o bună parte din companiile mari pierd din suprafețele pe care la au în gestiune. Or, acei antreprenori care arendează mai multe terenuri nu investesc în terenurile, pe care le arendează. Investesc doar companiile care au luat terenuri pe un termen mai mare. La momentul actual nu sunt modificări de proporție în schimbarea proprietarilor de terenuri. În prezent avem peste 1,3 milioane de proprietari care gestionează o suprafață de peste 2 milioane de hectare.

În sectorul vegetal, este înregistrată majorarea suprafețele de plantații nucifere, care în prezent se cifrează la peste 13,5 mii de hectare. Și acest lucru se datorează în mare parte sprijinului acordat de stat, tentației de a ieși pe piața externă și interesului sporit al investitorilor din afara țării. De asemenea, are loc o creștere a calității, suprafețelor de vii (100 mi hectare) și livezi (117 mii hectare), multe din ele, fiind de ultimă generație. Agricultorii dau prioritate soiurilor intensive producția cărora este solicitată pe alte piețe.

Referindu-se la performanța în agricultură, directorul de programe a precizat că mai este loc de progres. Acest lucru înseamnă acces pe piețe, investiție în tehnică, tehnologii, experiență și resurse umane. Deși sunt valorificate resurse financiare destul de mari, dar mici comparativ cu statele din UE, în sectorul agricol apar unele unități agricole, care devin mai competitive, mai mature și sunt dotate tehnic, dar derapaje există. Ca exemplu, la capitolul camere frigorifice de stocare și păstrarea producției, doar în raionul Ialoveni sunt 47 de unități dintre care doar ¾ sunt în localitatea Costești. Cel mai trist este că unele localități nu există nicio cameră frigorifică, deși ar avea nevoie stringentă. În raionul Glodeni, este un singur depozit cu capacitatea de 140 de tone.

Sunt schimbări la cultivarea legumelor pe sectoarele protejate. Suntem în situația în care în aproape fiecare localitate există sere sau tuneluri, solarii,  unde se produc legume și material săditor.

În concluzie, Viorel Chivriga spune că pe partea resurselor umane este un semnal prost pentru agricultori când lipsa acestora se va răsfrânge asupra activității acestora. Deja sunt foarte multe localități unde situația este dezolantă. Dar este și factorul calității acestor resurse, atribuit instituțiilor de învățământ. Calitatea pregătirii specialiștilor pentru agricultură a scăzut, iar ministerul de resort trebuie să ia măsuri urgente. În momentul în care tehnica e tot mai performantă este nevoie de specialiști calificați. Totodată, tehnologiile, transferul de experiență nu ajunge în toate satele din Moldova. Sunt regiuni care au rămas în perioada anilor 90. Instituțiile, donatorii și sectorul asociativ ar trebui să intervină și să vină cu anumite măsuri raționale, rapide, eficiente și utile cu rezultate concrete.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat și a inițiat procedura de promovare a proiectului Legii de modificare a unor acte legislative. Modificările propuse sunt o plasă de siguranță”, scopul de bază al căruia constă în minimizarea riscurilor de supra-îndatorare a consumatorilor-persoane fizice și protejarea beneficiarilor de produse de creditare nebancară, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Vlad Bercu.

De ce jucătorii de pe piața de microcreditare au nevoie de o protecție mai mare? În ultimii ani piața financiară nebancară a fost într-o creștere surprinzătoare, pe fondul crizei bancare. Dacă acum piața creditului nebancar a înregistrat o creștere de peste 45 la sută, în anul 2018, iar comparativ cu 2012 s-a majorat de peste patru ori, în prima jumătate a anului 2019 am avut o evoluție și mai impresionantă.  Potrivit datelor CNPF,  în prima jumătate a anului 2019 portofoliul de împrumuturi și leasing financiar a crescut cu două treimi față de perioada similară a anului precedent și a atins aproape 8,5 miliarde lei. Numărul beneficiarilor de credite nebancare a ajuns la aproape 465 mii de persoane, iar valoarea medie a unui împrumut a constituit peste 18 mii lei. 83 la sută din împrumuturi sunt acordate persoanelor fizice, 44,8 la sută sunt destinate consumului și acest indicator este în creștere.

Jurnalistul susține că în aceste condiții există riscul de supracreditare, mai ales în cazul așa-numitei multiple creditări. Persoanele fizice ar putea lua mai multe credite și astfel să se pomenească în imposibilitatea de a le rambursa. Totodată, de exemplu în unele companii dobânda este de 2 la sută pe zi sau 760 la sută pe an, în cazul neplății dobânda e dublă. Și asta se întâmplă în cazul unor credite mici. Atunci când omul vine să ia un credit de 5-10 mii de lei nu se uită atent ce scrie în contract și ulterior se trezește cu „lucruri neplăcute și uneori insuportabile”.

Proiectul, propus spre dezbatere de CNPF, prevede ca organizațiile de creditare nebancară să aibă dreptul să folosească în activitatea sa doar resursele financiare proprii sau împrumutate de la investitori calificați, instituționalizați (bănci, alte societăți financiare nebancare, cum ar fi fondurile de investiții, companiile de asigurări etc.), atât din țară, cât și din străinătate. Se interzice acceptarea de resurse de la persoanele fizice.

Potrivit proiectului de modificări, organizațiile de creditare nebancară sunt obligate să raporteze la birourile istoriilor de credit, înainte de a oferi creditele, în special unei persoane fizice, fapt ce va permite entităților de a se proteja de creditarea multiplă a unor persoane neoneste, a limita astfel gradul de îndatorare. În prezent, există cazuri când o persoană ia trei-patru credite, pe care la un moment dat nu mai este capabil să le ramburseze.

Potrivit lui Vlad Bercu, se mai propune ca pentru împrumuturile care se acordă pe un termen de până la doi ani toate costurile suplimentare, care includ dobânda nominală, comisioanele, penalitățile eventuale, orișicare dobânzi de întârziere care se aplică,  alte plăți suplimentare, nu pot depăși suma inițială care a fost luată de beneficiar. Dacă ia un credit de 1000 de lei, aceasta, în cazul dacă nu-l rambursează la timp, mai poate fi obligat să achite 1000 de3 lei, nu mai mult. Totodată, pentru împrumuturile acordate persoanelor fizice în sumă de până la 50 mii de lei, se propune interzicerea modificării clauzelor contractuale în defavoarea clientului, care presupun o supra-plată față de organizațiile de creditare nebancară.

Proiectul prevede o sancțiune de 5 la sută din veniturile din activitatea organizațională a organizațiilor de creditare nebancară, de la 50 mii până al 500  mii de lei. Un alt aspect, care este introdus, este atribuirea unor competenţe suplimentare către CNPF.

Unii experți afirmă însă că, în fond, clientul, inclusiv a unei organizații de creditare nebancară, este protejat de Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor și Supravegherea Pieței, inclusiv în cazul în care sunt aplicate anumite clauze în contract abuzive și neloiale și de ce ar fi nevoie de măsuri suplimentare. Pe de altă parte, mai spun ei, dacă unele reglementări impuse de BNM băncilor sunt justificate pentru că în joc sunt puți banii persoanelor fizice, în cazul organizațiilor de creditare nebancară riscă cu capitalul său doar fondatorii și investitorii și ei anume ar trebui să fie atenți ce se întâmplă pe piață și cum gestionează afacerea.

În concluzie, Vlad Bercu s spus că o creștere puternică a creditelor de consum se înregistrează și în sectorul bancar, în prima șapte luni ale anului băncile au acordat credite de consum în sumă de circa 3,6 miliarde de lei,  ceea ce reprezintă aproape 58 la sută din totalul creditelor contractate de persoanele fizice în această perioadă. Aceste creșteri a creditului de consum, chiar dacă persoanele fizice sunt poate cele mai disciplinate în calitate de clienți, ar putea provoca o criză, dacă ar fi, vorba vine, „lăsată în voia sorții”, a creditării, ce ar afecta, nu doar instituțiile financiare și populația, dar și economia, în general.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

De aproape un an exporturile stagnează, remitențele sunt în derivă, iar moldovenii care muncesc în străinătate  investesc mai puțin în imobil ca urmare a reîntregirii familiilor. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță atrage atenția în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” că deficitul balanței comerciale s-ar putea adânci, iar acest lucru ar putea duce la deprecierea monedei naționale și inevitabil la sărăcirea și mai tare a populației.

În august anul trecut leul moldovenesc a cunoscut cea ai puternică apreciere față de coșul valutar euro/dolar. După care au urmat deprecieri, aprecieri, iar în ajunul alegerilor BNM a fost nevoită să vândă peste 250 mil. USD ca urmare a cererii de valută. În primăvara anului 2019 a avut loc un șoc valutar când leul moldovenesc s-a depreciat. Aceste lucruri au creat senzația că pe piața valutară se întâmplă ceva. În realitate nu s-a întâmplat nimic a avut loc aprecierea și deprecierea leului mai mult decât rezistă psihicul uman. Într-un an leul s-a depreciat față de ambele valute cu 5,4%, față de dolar cu 7,1%, iar în raport cu euro – 4,3%. Cursul valutar este strict influențat de cererea și oferta de pe piața valutară. Până în luna ianuarie 2019 oferta de valută era mai mare comparativ cu cererea. Acest lucru a și dus la aprecierea monedei naționale. Anul trecut oferta de valută era de 2,7 miliarde USD, iar cererea -1,8 miliarde de lei. În consecință BNM era nevoită să intervină pe piață prin cumpărări de valută și și-a completat rezervele valutare până la 3 miliarde USD. Ulterior cererea de valută a crescut și s-a creat un deficit pe piața valutară de 190 mil. USD. În acest context, majorare a cererii de valută fără o creștere a ofertei din partea cetățenilor creează o presiune pe piața valutară. BNM intervine pe piața, dar nu întotdeauna la timp, de aceea avem și șocurile valutare. Cert este că leul continuă să oscileze în raport cu coșul euro/dolar cu o ușoară depreciere.

”Oferta de valută în prezent este stabilă și este determinată de faptul că remitențele pentru a treia oară în istoria Republicii Moldova  au început să scadă. Transferurile de bani au crescut până în 2008 când au ajuns la 1,6 miliarde USD după care s-au redus la 1,1 miliarde USD ca urmare a crizei din anul 2009. Transferurile de bani s-au restabilit până în anul 2014 după care s-au redus la 1,08 miliarde USD pe fundalul jafului bancar. În următorii ani a avut loc o îmbunătățire, iar în anul 2019 a fost înregistrată scăderea remiterilor de la moldovenii care muncesc în străinătate”, susține Ioniță.

Dacă reducerea transferurilor de bani în anii 2009 și 2014 a fost influențată de criza economică, atunci în anul 2019 fenomenul este caracterizat prin reîntregirea familiilor. Iar cei 300 mil. USD care veneau pentru întreținerea copiilor la facultate în prezent nu mai vin. Dacă statul vrea să îmbunătățească situația pe piața valutară trebuie să se gândească cum poate aduce banii cetățenilor acasă.

În ceea ce privește cererea de valută, economistul spune că în Republica Moldova se întâmplă fenomen straniu. În preajma alegerilor crește brusc cererea de valută. Explicația este că agenții economici sunt îngrijorați de situația politică din țară și își trec economiile în valută. Însă acest lucru nu este atât de important. Un indicator esențial este înrăutățirea balanței comerciale cu 400 mil. USD și acest lucru se întâmplă din cauza exporturilor care stagnează în ultimul an. Republica Moldova a cunoscut o restabilire a exporturilor în 2017-2018. Pe fundalul stagnării exporturilor importurile s-au majorat cu peste 400 mil. USD la 5,8 miliarde USD. Ele au crescut ca urmare a scumpirii resurselor energetice, care au înrăutățit balanța comercială cu 150 mil. USD.

Dacă autoritățile vor să reducă deficitul balanței comerciale, să rezolve problema pe piața valutară și să nu permită deprecierea monedei naționale care duce la sărăcirea populației trebuie să se gândească la diversificarea pieței resurselor energetice. Acest lucru este însă pe termen lung.

Potrivit lui Ioniță, industria automotive și ZEL au salvat exporturile Republicii Moldova. Dacă nu ar fi înregistrat o creștere anuală cu 170 mil. USD atunci anul acesta țara noastră ar fi contabilizat o reducere a livrărilor de mărfuri cu cel puțin 100 mil. USD. Producția agricolă a înregistrat o reducere a exporturilor cu peste 100 mil. USD.

În concluzie, Ioniță a afirmat că pentru reducerea deficitului balanței comerciale și diminuarea presiunii de pe piața valutară,  Republica Moldova trebuie să se focuseze pe ZEL și industria automtive. Pe termen scurt este unica sursă de creștere a exporturilor și a locurilor de muncă. În același timp e nevoie și de demonopolizarea exporturilor. Republica Moldova are un potențial enorm de livrarea a produselor cerealiere care se cifrează la 500 mil. USD, dar care ușor poate fi crescut la un miliard USD. Monopolul a limitat din capacitatea businessului de a-și valorifica la maxim potențialul. Al treilea factor enunțat de Ioniță este atragerea banilor pe piața imobiliară a moldovenilor care muncesc în străinătate. Piața imobiliară – o piață cu perspectivă. În acest an atestăm deja trei recorduri. Vor fi peste 23 mii de apartamente vândute și vom ajunge la 10 mii credite ipotecare și la 7 miliarde de lei credite acordate domeniului construcțiilor. Un fenomen nou în Republica Moldova este că numărul persoanelor care preferă să trăiască în chirie este în creștere și ne apropiem de 15%, iar în câțiva ani vom ajunge la media europeană de 30%. Or, cei care vor să închirieze trebuie să aibă de la cine lua în locațiune. Iar acei cineva trebuie să fie moldovenii care muncesc în străinătate – investitorii în piața imobiliară.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Schimbarea puterii la Chișinău a reanimat speranța moldovenilor că situația economică a țării se va îmbunătăți. Deocamdată, schimbările se lasă așteptate în condițiile în care sunt făcute cu jumătăți de măsură. Or, cei mai mulți moldoveni sun dezamăgiți de corupție, lipsa locurilor de muncă bine plătite și justiția politizată, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, Victor Ursu.

Potrivit celui mai recent sondaj, problemele care îi macină pe moldoveni sunt salariile mice, prețurile ridicare și viitorul copiilor. Pentru a rămâne în țară o treime dintre moldoveni optează pentru un salariu între 10 și 15 mii.

Referindu-ne la salariu, peste o treime dintre moldoveni s-ar mulțumi cu o remunerare 10 000 – 15 000 mii de lei între pentru a rămâne în țară. În același timp,  două treimi dintre moldoveni susțin că angajatorul nu le-a majorat salariul în ultima perioadă. Însă realitatea este alta, aproape 40% primesc un salariu între 3000  și 5000 de lei/lunar, iar 30% sub 3000 de lei și 23% între 5000 și 10000 de lei/lunar.

Pe grupe de vârste sondajul mai arată că tinerii în între 18 și 29 de ani vor o remunerare lunară de 12600 de lei în timp cei cu vârsta între  45-59 de ani optează pentru o remunerare de 10500 de lei.

Cel mai interesant detaliu este că intenția de emigra în următoarele șase luni persistă în rândul tinerilor – 28%. Observăm că este vorba în mare parte de populația economic activă, care nu-și vede viitorul în Republica Moldova. Argumentul este lipsa locurilor de muncă bine plătite, dar și a încrederii în ziua de mâine

Este un semnal de alarmă tras de populație în adresa autorităților, dar și un risc pentru țară ca urmare a intenției migrației care se menține la un nivel înalt. Politicile de guvernare ale autorităților sună frumos pe hârtie, dar de cele mai multe ori sunt implementate cu jumătăți de măsură fără impact pentru ridicarea nivelului de trai al populației. O dovadă că populația Republicii Moldova pleacă masiv din țară o arată și Biroului Național de Statistică potrivit căruia, în prezent populația țării este de 2,6 milioane locuitori. Reducerea populației se datorează migrației crescânde, dar și prin reîntregirea familiilor și nașterea copiilor în străinătate. Efectele ar putea veni în lanț pe fundalul reducerilor banilor trimiși de moldovenii din străinătate. Respectiv acest lucru înseamnă mai puțină valută în țară și o presiune mai mare leul moldovenesc.

Pentru remedierea situației, Republica Moldova are nevoie stringentă de acțiuni concrete care vizează în primul ridicarea nivelului de trai și impulsionarea investițiilor pentru generarea locurilor de muncă.

În concluzie, Victor Ursu susține că Republica Moldova poate face față dinamicii populației, concentrându-se pe calitatea vieții. Experiența din regiune, dar și la nivel global indică faptul că ţările înregistrează succese atunci când investesc în sănătate, în educație și în oportunități de muncă, în special pentru tineri. Rata fertilității poate crește dacă se fac investiții în sănătate și educație și atunci când există legi și programe pentru susținerea familiilor, care permit femeilor și bărbaților să reconcilieze munca cu numărul dorit de copiii.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă

Potențialul femeii în Republica Moldova este unul foarte important pentru societate, dar nu este valorificat la justa valoare. Pentru ca societatea să devină una durabilă și prosperă, femeile au nevoie de suport, încurajare și informare pentru a se implica în egală măsură alături de bărbați în procesul de luare a deciziilor și în rezolvarea problemelor comunitare. Acestea sunt câteva dintre concluziile mesei rotunde „Femeile în dezvoltarea durabilă a comunităților din Republica Moldova”, desfășurată pe 16 august curent de IDIS „Viitorul“.

„Situația femeilor din Republica Moldova este una nefavorabilă pentru o dezvoltare durabilă a societăți, dar există acțiuni care pot fi realizate. Femeile reprezintă un număr mai mare decât bărbații, dar sunt reprezentate mai puțin la nivel legislativ și executiv. Totuși, introducerea cotei duble în Codul Electoral demonstrează că la nivel central se iau în considerare sugestiile care vin din provincie. De asemenea, avem la nivel local foarte multe modele pozitive inițiate de femei care depășesc uneori rezultatele obținute de către bărbați, pe care institutul nostru le promovează”, a subliniat directorul IDIS „Viitorul“, Liubomir Chiriac.

La rândul său, Rasa Ožiūnaitė, Secretar III la Ambasada Republicii Lituania în Republica Moldova declarat: „Nu este un subiect nou că există în societate decalajul între femei și bărbați sau faptul că există acel plafon de sticlă pe care femeile trebuie să-l depășească. Și pentru că totul începe în familie să ne educăm fiii respectând femeile și drepturile lor, să-i educăm să devină parteneri și nu se conducă după expresia că locul femeii este la cratiță”.

Discuțiile mesei rotunde au abordat subiecte ce țin de implicarea femeii în dezvoltarea socio-economică a comunităților din Republica Moldova, politicile locale actuale care susțin implicarea femeilor, precum și soluții la provocările existente. Evenimentul a urmărit sporirea gradului de implicare a femeilor în viața social-economică a comunităților din Republica Moldova prin creșterea gradului de conștientizare a rolului femeii în dezvoltarea locală și regională durabilă a țării.

Astfel, participantele la masa rotundă au vorbit despre oportunitățile, dar și constrângerile femeilor din Moldova și au au propus o serie de recomandări de politici pentru o societate echitabilă.

„Femeile din Moldova sunt femei deștepte, femei ingenioase și cu o creativitate de nedescris. Potențialul femeii în Republica Moldova este foarte important, dar nu este valorificat la justa valoare. Și orice nu s-ar întâmpla în familie, în localitate sau în țară, femeia se implică. De aceea, trebuie să le oferim suport și informare femeilor care vor să se angajeze, să le scoatem din zona de confort, să le îndrumăm să fie active pe toate planurile. Doar atunci vom câștiga noi toți”, este de părere Iulia Costin, Secretar general de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii și președintă a Platformei Naționale a Femeilor din Moldova. Potrivit ei, femeile antreprenoare se confruntă cu frica de eșec, lipsa cunoștințelor privind gestionarea unei afaceri și imposibilitatea contractării de împrumuturi bancare accesibile pentru strat-up-uri. În acest sens, Iulia Costin propune menținerea TVA-ului achitat de agenții economici din domeniul HORECA la nivel de 10%, elaborarea Legii cu privire la business-ul de familie, stimularea startup-rilor lansate de către femei sau valorificarea potențialului feminin prin intermediul programelor de suport existente, prioritate fiind din zonele rurale.

Iar Elena Rațoi, ofițeră de programe la UN Women în Moldova, a subliniat importanța egalității de gen în dezvoltarea comunitară: „Femeile se implică la nivel local la soluționarea problemelor comunitare mai mult ca bărbații. Astfel, conform datelor din Barometrul de gen din 2018, 18% din femei participă la adunări comunitare față de 14% bărbați, iar 6% din femei participă la elaborarea proiectelor comunitare față de 4% bărbați. Femeile mai degrabă participă în proiecte, grupuri de inițiativă sau adunări, pe când bărbații participă în procesul de luare a deciziilor. Ar trebui, după părerea mea să existe o echitate și atât bărbați, cât și femeile să participe atât la luarea deciziilor, cât și la rezolvarea problemelor comunitare”.

„Sondajele arată că electoratul vrea mai multe femei în politică, dar nu le acordă nici încrederea schimbării, nici posibilitatea performanței în funcții de conducere decisive. Asemănările dintre femei și bărbați sunt mult mai importante decât deosebirile, iar viețile bărbaților sunt la fel de mult influențate de discriminare de gen. Astfel, mi-aș dori o solidaritatea feminină, dar nu pentru simplul fapt că suntem femei, ci ținând cont de diversitatea dintre noi, principiile și valorile comune. Promovăm doar femei bine pregătite profesional, competente, gata să se facă auzite și văzute pentru a-și realiza propriul potențial”, susține Larisa Voloh, primarul satului Palanca și președintele Rețelei femeilor CALM.

Iar Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni a adăugat „O societate în care vocea femeilor nu este auzită nu este mai puțin feminină, ci este mai puțin umană. În procesul de administrare pun accent pe egalitatea de gen și promovarea femeii, respectând principiile de transparență”.

La rândul lor, reprezentanții societății civile au subliniat importanța educației și a politicilor locale pentru asigurarea unei egalități de gen care ar contribui la crearea unui societăți echitabile.

„Segregarea se începe din școli și fetele care absolvesc liceul se gândesc cum să găsească o profesie care să o combine cu familia. O soluție ar fi introducerea unui curs opțional pentru a promova imaginea femeii în societatea și a studia istoriile de succes”, sugerează Cristina Cernei, profesoară la Liceul teoretic „Onisifor Ghibu” din Chișinău.

„Când vreți la nivel local să dezvoltați anumite inițiative, implicați și încurajați mamele care se află în concediul de îngrijire a copilului și aceste femei vor să se implice”, spune Elena Nofit, comunicatoare în cadrul Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului.

„Noi suntem foarte interesați de niște politici de stat care ar schimba posibilitățile de repartizare a sarcinilor în familie, cum ar fi oferirea unui număr egal de zile pentru îngrijirea copilului și aprecierea rolului tatălui la îngrijirea copilului, după modelul suedez. Să nu uităm de valoarea familiei și de faptul că drepturile pot fi realizate prin parteneriat”, propune Andrei Eșanu de la federația „Familia”.

Potrivit Biroului Național de Statistică, populația feminină predomină în rândul populației, la 100 femei revenind 93 bărbați. Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 8 ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 77 ani pentru femei şi 69,4 ani în cazul bărbaţilor. Femeile câștigă în medie cu 13,5% mai puțin fată de bărbați (86,5% din salariul mediu al bărbaților). Exprimată în valoare numerică, discrepanța constituie în medie circa 813 lei. Astfel, salariul mediu în anul 2017 a constituit pentru femei 5204 lei și pentru bărbați – 6017 lei.

Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

……………..

Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Numărul mare de încălcări, fraude și ilegalități identificate în achizițiile publice, pe de o parte de instituțiile abilitate, iar pe altă parte de societatea civilă și presa de investigație, ne întrebam cine este responsabil de controlul modului în care sunt utilizați banii publici și cum sunt aplicate sancțiuni persoanele cu funcții publice care admit aceste ilegalități.  Cu toate că sunt cazuri de iregularități și fraude depistate chiar de autoritățile statului, totuși persoane atrase la răspundere și sancționate pentru prejudiciile aduse bugetelor publice – nu prea, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.

În prezent, Agenția Achiziții Publice (AAP) este responsabilă de monitorizarea conformității desfășurării procedurilor de achiziție publică, însă fără pârghii de sancționare a celor responsabili. Anterior, în contextul controlului ex-post, Agenția putea aplica sancțiuni contravenționale pentru persoanele din cadrul autorităților publice care au admis încălcările constatate. Datele AAP arată că în primele 3 luni ale anului 2019, mai mult de jumătate, mai exact 52% din achizițiile care au fost inițiate de către autoritățile contractante, sunt cu abateri de la legislație. Diana Enachi susține că rapoartele de monitorizare ale AAP sunt cu titlu de recomandare, ceea ce generează un grad extrem de redus de conformare din partea autorităților. Respectiv, în circa 60% din cazuri autoritățile nu au realizat măsurile de remediere prescrise de Agenție, deci au continuat desfășurarea procedurilor de achiziție cu încălcarea legislației.

Inspecția financiara – instituția cu atribuții de inspectare financiară a autorităților publice/bugetare pe aspecte privind conformarea la regulile aplicabile achizițiilor publice prevăzute de cadrul legal. Rapoartele de activitate ale instituției pentru anul 2018 și semestrul I al anului 2019, arată că acestea conțin date generale. Referința la procedurile de achiziții care au fost supuse controlului în cadrul autorităților supuse inspectării, nu se regăsesc. Inspectările financiare se realizează conform unui Plan de activitate, care nu a fost publicat pe pagina instituției.

În ceea ce privește sistemul de remediere și soluționare a contestațiilor, datele din 2018 arată că deciziile ANSC au stopat încheierea cu încălcarea legislației a contractelor de achiziție publică cu valoare de peste 660 milioane lei. Aceasta demonstrează că sistemul de contestații este un filtru care poate stopa anumite ilegalități admise de autoritățile publice, însă, doar în cazul în care un operator economic interesat formulează o contestație în acest sens.

În concluzie, se constată că nu avem o politică coerentă și consecventă de monitorizare, control și sancționare a ilegalităților din procesul de achiziție publică. Lipsește colaborarea reală dintre instituțiile abilitate cu funcții de elaborare a politicilor, monitorizare și control a achizițiilor publice. Monitorizarea realizată de Agenția Achiziții Publice nu are rezultatele scontate, autoritățile neconformându-se la măsurile de remediere prescrise. Chiar și deciziile ANSC care prin lege sunt obligatorii și orice contract semnat cu încălcarea acestora este nul. Sunt neglijate de unele autorități publice.

În concluzie, economista afirmă că datele privind conformitatea procedurilor de achiziție ale autorităților publice și prejudiciile identificate cu sancțiunile aplicate în procesul de inspectare  de către Inspecția Financiară nu sunt publicate în Rapoartele de activitate ale instituției. Sunt informații generale, deci nu pot fi trase concluzii privitor la ilegalitățile care au dus la prejudicierea bugetului public prin desfășurare a unor proceduri de achiziție neconforme.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Antreprenorii cer autorităților să fie mai prietenoase și să acorde o mai mare atenție mediului de afaceri. Iar Guvernul și-a supus propriul Plan de Acțiuni consultărilor publice. Este un document care cuprinde 9 capitole, cu 600 de acțiuni din sferele de competență a Executivului, preconizate să fie realizate în perioada 2019 – 2020, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.

Pentru îmbunătățirea climatului de afaceri al Republicii Moldova, antreprenorii susțin că e nevoie de acțiuni din partea autorităților. Este vorba de instituirea funcției de Ombudsman pentru apărarea drepturilor, independența justiției și răspunderea patrimonială a judecătorilor și tuturor subiecților care au admis deposedarea ilegală de proprietate a oamenilor de afaceri.

Viorel Pârvan, susține că oamenii de afaceri vor abrogarea normelor din Codul Fiscal care acordă drepturi discreționare Serviciului Fiscal de Stat de a pune sechestru pe conturile bancare ale agenților economici – instituirea unor reguli egale pentru toți (sectorul public versus sectorul privat). ”Guvernul nu a formulat drept prioritate acțiunile referitoare la organizarea și prestarea către business a serviciilor publice conform principiului „ghișeului unic”, inclusiv ghișeul unic electronic”.

Potrivit expertului oamenii de afaceri se arată dispuși pentru înăsprirea a tot ce are tangență cu „off-shor”, însă nu e necesar de a „criminaliza” aceste activități și sancționa penal reprezentanții oamenilor de afaceri.

În același timp, pentru a ușura activitatea antreprenorilor e nevoie și de consolidarea caracterului informativ, consultativ și preventiv al controalelor, fără aplicarea sancțiunilor pentru încălcările minore depistate (care nu aduc prejudicii) și oferirea timpului suficient pentru remedierea problemelor. O soluție ar fi elaborarea și publicarea pe web a materialelor documentare și ghidurilor destinate informării agenților economici privind drepturile și obligațiile organelor de control și agenților economici supuși controlului; prevederilor legislației în vigoare, cu indicarea, distinct pentru fiecare organ de control, a încălcărilor posibile în privința agenților economici, a faptelor contravenționale, a sancțiunilor și altor măsuri aplicabile.

La capitolul Administrarea Proprietății Publice” sunt incluse un șir de acțiuni în privința întreprinderilor de stat (inclusiv municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat). Or, Viorel Pîrvan e de părere că e oportun de a completa cu acțiuni care ar asigura transparența acestor întreprinderi și accesul publicului la informațiile despre organizarea și activitatea acestor entități publice.

În concluzie, expertul Viorel Pîrvan e de părere că e necesar și îmbunătățirea cadrului legal în domeniul transparenței decizionale și implementarea obligatorie a cerințelor de transparență de către toate autoritățile publice. ”Stoparea procesului examinării unui proiect de lege cu impact asupra businessul dacă nu a fost consultat sau a obținut un aviz negativ din partea asociațiilor/patronatelor reprezentative. Reglementarea expresă în legislație a caracterului obligatoriu pentru un aviz/opinie „consultativ(ă)” din partea asociațiilor/patronatelor reprezentative”

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei arată o majorarea a creditelor acordate economiei. Cel mai creditat rămâne comerțul, care de altfel este și ramura cu cele mai puține riscuri pentru bancheri, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Victor Ursu.

Majorarea soldului cererilor față de economie în moneda națională a fost determinată de creșterea soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 185,5 milioane lei (1,7 la sută), soldului cererilor față de mediul financiar nebancar cu 146,8 mil. lei (26,0 la sută) și soldului cererilor față de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 448,8 mil. lei (3,7 la sută).

Datele BNM arată o concentrare a împrumuturilor în domeniul comerțului, iar acest lucru developează de fapt disfuncționalitatea economiei Republicii Moldova, care este una orientată spre consum și mai puțin spre producere și exporturi. Or, bancherii sunt conștienți de riscurile celorlalte ramuri și creditează doar ramurile cu cele mai puține riscuri pentru obținerea profiturilor.

De exemplu, la sfârșitul lunii iunie, o singură bancă comercială a fost cel mai important creditor în 14, dintr-un total de 16 ramuri al portofoliului de credite pe sectorul bancar. În cazul a cinci ramuri, ponderea unei singuri bănci comerciale în volumul creditelor acordate a fost de peste 50 la sută la finele lunii iunie a anului curent.

Concentrarea împrumuturilor arată de fapt și competitivitatea slabă a sectorului bancar. Împrumuturile acordate anumitor ramuri crește vulnerabilitatea în cazul riscurilor sistemice. Pe de altă parte acesta este și rezultatul competitivității reduse a businessului și ramurilor din economia națională. Situația respectivă a început după anii 2000 când s-a accentuat migrația moldovenilor în străinătate și au început să crească an de an remiterile de valută în țară, care au impulsionat consumul populației. Astfel, importurile au început să crească an de an, iar ulterior a devenit și ramura preferată a bancherilor. Acest lucru impune găsirea unor soluții de către autoritățile Republicii Moldova în condițiile în care remiterile moldovenilor nu sunt o soluție sustenabilă pe termen lung.

În ceea ce privește ratele de dobândă la împrumuturi, pe termen mediu se așteaptă o majorare a costurilor creditelor după ce la mijlocul lunii iunie BNM a majorat rata de bază la 7 la sută, iar rezervele obligatorii în valută la 17 la sută de la 14 la sută.

În luna iunie, rata medie la creditele acordate în moneda națională s-a majorat cu 0,03 puncte procentuale (p.p) comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 7,41%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 8,66%.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Afaceri de succes, antreprenoriat social sau inițiative și proiecte sociale implementate la nivel local și regional sunt doar câteva dintre istoriile de succes cu care se mândresc femeile din Republica Moldova care au participat la concursul național „Istorii de succes la feminin”. Cele 53 de istorii de succes depuse de femeile din toate regiunile țării au fost evaluate pe 26 iulie de către membrii Comisiei de Evaluare, care au dat o notă aplicațiilor și au decis care sunt istoriile cele mai de succes, care urmează a fi premiate.

Concursul s-a desfășurat în cadrul proiectului „Dezvoltare regională prin implicare egală”, realizat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova. Secțiunile la care au aplicat femeile antreprenoare și lidere din regiunile de dezvoltare ale Moldovei sunt 1. Antreprenoriat feminin; 2. Liderism comunitar. Printre activitățile în care se înscriu istoriile de succes se numără agricultura ecologică, educație și consiliere, servicii IT, producere, agrement, proiecte de implicare și de dezvoltare a comunității, voluntariat, servicii sociale, promovarea tradițiilor locale și lista poate continua.

„Ne bucură faptul că inițiativa noastră de a promova femeile din toate regiunile țării și a le scoate din anonimat a trezit un interes atât de mare. Scopul nostru nu constă în premiile pe care urmează să le acordăm celor mai de succes istorii conform rezultatelor evaluării, ci să reușim să le promovăm cât mai multe dintre acestea, să le oferim posibilitatea să se cunoască, să se inspire una de la alta și să găsească parteneri pentru dezvoltarea afacerilor sau implementarea proiectelor la nivelul comunităților”, subliniază Diana Enachi, coordonatoarea proiectului.

Istoriile de succes depuse au fost apreciate de membrii Comisiei de Evaluare după următoarele criterii: inițiativă, inovație, eficiență, relevanță, parteneriat, gestionarea eficientă a resurselor, impact și durabilitate. Comisia de Evaluare include reprezentanți ai Ministerului Economiei și Industriei, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Camera de Comerț și Industrie a RM (CCI), UNDP Moldova și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM).

„M-au impresionat istoriile de succes ale femeilor, fiind niște inițiative care inspiră. Încă o dată evidențiem că în regiunile Moldovei există potențial feminin nevalorificat și aceste istorii de succes ar fi o provocare pentru alte femei care încă nu au curajul să inițieze o activitate sau o afacere”, a menționat Iulia Costin, Secretar general de stat, Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova.

Iar Diana Rusu șefa direcției de susținere și promovare din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a adăugat „Pentru a le motiva și a îmbunătăți mediul în care ar putea activa femeile din regiunie țării avem nevoie de exemple vii care să le genereze idei, să le încurajeze și să le ofere speranță. Iar aceste exemple sunt femeile lidere în domeniul social și cel economic care pot insufla încredere și oferi speranță și care merită să fie urmate”.

Cele mai bune istorii de succes ale femeilor vor deveni subiectul unei antologii distribuite la nivel național și vor fi recunoscute public în cadrul unei Ceremonii Naționale de Premiere, desfășurată în toamna a.c. De asemenea, trei istorii de succes din regiunile țării urmează să fie descoperite în cadrul Zilei Ușilor Deschise.

Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

……………..

Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.