Numărul mare de încălcări, fraude și ilegalități identificate în achizițiile publice, pe de o parte de instituțiile abilitate, iar pe altă parte de societatea civilă și presa de investigație, ne întrebam cine este responsabil de controlul modului în care sunt utilizați banii publici și cum sunt aplicate sancțiuni persoanele cu funcții publice care admit aceste ilegalități.  Cu toate că sunt cazuri de iregularități și fraude depistate chiar de autoritățile statului, totuși persoane atrase la răspundere și sancționate pentru prejudiciile aduse bugetelor publice – nu prea, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.

În prezent, Agenția Achiziții Publice (AAP) este responsabilă de monitorizarea conformității desfășurării procedurilor de achiziție publică, însă fără pârghii de sancționare a celor responsabili. Anterior, în contextul controlului ex-post, Agenția putea aplica sancțiuni contravenționale pentru persoanele din cadrul autorităților publice care au admis încălcările constatate. Datele AAP arată că în primele 3 luni ale anului 2019, mai mult de jumătate, mai exact 52% din achizițiile care au fost inițiate de către autoritățile contractante, sunt cu abateri de la legislație. Diana Enachi susține că rapoartele de monitorizare ale AAP sunt cu titlu de recomandare, ceea ce generează un grad extrem de redus de conformare din partea autorităților. Respectiv, în circa 60% din cazuri autoritățile nu au realizat măsurile de remediere prescrise de Agenție, deci au continuat desfășurarea procedurilor de achiziție cu încălcarea legislației.

Inspecția financiara – instituția cu atribuții de inspectare financiară a autorităților publice/bugetare pe aspecte privind conformarea la regulile aplicabile achizițiilor publice prevăzute de cadrul legal. Rapoartele de activitate ale instituției pentru anul 2018 și semestrul I al anului 2019, arată că acestea conțin date generale. Referința la procedurile de achiziții care au fost supuse controlului în cadrul autorităților supuse inspectării, nu se regăsesc. Inspectările financiare se realizează conform unui Plan de activitate, care nu a fost publicat pe pagina instituției.

În ceea ce privește sistemul de remediere și soluționare a contestațiilor, datele din 2018 arată că deciziile ANSC au stopat încheierea cu încălcarea legislației a contractelor de achiziție publică cu valoare de peste 660 milioane lei. Aceasta demonstrează că sistemul de contestații este un filtru care poate stopa anumite ilegalități admise de autoritățile publice, însă, doar în cazul în care un operator economic interesat formulează o contestație în acest sens.

În concluzie, se constată că nu avem o politică coerentă și consecventă de monitorizare, control și sancționare a ilegalităților din procesul de achiziție publică. Lipsește colaborarea reală dintre instituțiile abilitate cu funcții de elaborare a politicilor, monitorizare și control a achizițiilor publice. Monitorizarea realizată de Agenția Achiziții Publice nu are rezultatele scontate, autoritățile neconformându-se la măsurile de remediere prescrise. Chiar și deciziile ANSC care prin lege sunt obligatorii și orice contract semnat cu încălcarea acestora este nul. Sunt neglijate de unele autorități publice.

În concluzie, economista afirmă că datele privind conformitatea procedurilor de achiziție ale autorităților publice și prejudiciile identificate cu sancțiunile aplicate în procesul de inspectare  de către Inspecția Financiară nu sunt publicate în Rapoartele de activitate ale instituției. Sunt informații generale, deci nu pot fi trase concluzii privitor la ilegalitățile care au dus la prejudicierea bugetului public prin desfășurare a unor proceduri de achiziție neconforme.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Antreprenorii cer autorităților să fie mai prietenoase și să acorde o mai mare atenție mediului de afaceri. Iar Guvernul și-a supus propriul Plan de Acțiuni consultărilor publice. Este un document care cuprinde 9 capitole, cu 600 de acțiuni din sferele de competență a Executivului, preconizate să fie realizate în perioada 2019 – 2020, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.

Pentru îmbunătățirea climatului de afaceri al Republicii Moldova, antreprenorii susțin că e nevoie de acțiuni din partea autorităților. Este vorba de instituirea funcției de Ombudsman pentru apărarea drepturilor, independența justiției și răspunderea patrimonială a judecătorilor și tuturor subiecților care au admis deposedarea ilegală de proprietate a oamenilor de afaceri.

Viorel Pârvan, susține că oamenii de afaceri vor abrogarea normelor din Codul Fiscal care acordă drepturi discreționare Serviciului Fiscal de Stat de a pune sechestru pe conturile bancare ale agenților economici – instituirea unor reguli egale pentru toți (sectorul public versus sectorul privat). ”Guvernul nu a formulat drept prioritate acțiunile referitoare la organizarea și prestarea către business a serviciilor publice conform principiului „ghișeului unic”, inclusiv ghișeul unic electronic”.

Potrivit expertului oamenii de afaceri se arată dispuși pentru înăsprirea a tot ce are tangență cu „off-shor”, însă nu e necesar de a „criminaliza” aceste activități și sancționa penal reprezentanții oamenilor de afaceri.

În același timp, pentru a ușura activitatea antreprenorilor e nevoie și de consolidarea caracterului informativ, consultativ și preventiv al controalelor, fără aplicarea sancțiunilor pentru încălcările minore depistate (care nu aduc prejudicii) și oferirea timpului suficient pentru remedierea problemelor. O soluție ar fi elaborarea și publicarea pe web a materialelor documentare și ghidurilor destinate informării agenților economici privind drepturile și obligațiile organelor de control și agenților economici supuși controlului; prevederilor legislației în vigoare, cu indicarea, distinct pentru fiecare organ de control, a încălcărilor posibile în privința agenților economici, a faptelor contravenționale, a sancțiunilor și altor măsuri aplicabile.

La capitolul Administrarea Proprietății Publice” sunt incluse un șir de acțiuni în privința întreprinderilor de stat (inclusiv municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat). Or, Viorel Pîrvan e de părere că e oportun de a completa cu acțiuni care ar asigura transparența acestor întreprinderi și accesul publicului la informațiile despre organizarea și activitatea acestor entități publice.

În concluzie, expertul Viorel Pîrvan e de părere că e necesar și îmbunătățirea cadrului legal în domeniul transparenței decizionale și implementarea obligatorie a cerințelor de transparență de către toate autoritățile publice. ”Stoparea procesului examinării unui proiect de lege cu impact asupra businessul dacă nu a fost consultat sau a obținut un aviz negativ din partea asociațiilor/patronatelor reprezentative. Reglementarea expresă în legislație a caracterului obligatoriu pentru un aviz/opinie „consultativ(ă)” din partea asociațiilor/patronatelor reprezentative”

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei arată o majorarea a creditelor acordate economiei. Cel mai creditat rămâne comerțul, care de altfel este și ramura cu cele mai puține riscuri pentru bancheri, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Victor Ursu.

Majorarea soldului cererilor față de economie în moneda națională a fost determinată de creșterea soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 185,5 milioane lei (1,7 la sută), soldului cererilor față de mediul financiar nebancar cu 146,8 mil. lei (26,0 la sută) și soldului cererilor față de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 448,8 mil. lei (3,7 la sută).

Datele BNM arată o concentrare a împrumuturilor în domeniul comerțului, iar acest lucru developează de fapt disfuncționalitatea economiei Republicii Moldova, care este una orientată spre consum și mai puțin spre producere și exporturi. Or, bancherii sunt conștienți de riscurile celorlalte ramuri și creditează doar ramurile cu cele mai puține riscuri pentru obținerea profiturilor.

De exemplu, la sfârșitul lunii iunie, o singură bancă comercială a fost cel mai important creditor în 14, dintr-un total de 16 ramuri al portofoliului de credite pe sectorul bancar. În cazul a cinci ramuri, ponderea unei singuri bănci comerciale în volumul creditelor acordate a fost de peste 50 la sută la finele lunii iunie a anului curent.

Concentrarea împrumuturilor arată de fapt și competitivitatea slabă a sectorului bancar. Împrumuturile acordate anumitor ramuri crește vulnerabilitatea în cazul riscurilor sistemice. Pe de altă parte acesta este și rezultatul competitivității reduse a businessului și ramurilor din economia națională. Situația respectivă a început după anii 2000 când s-a accentuat migrația moldovenilor în străinătate și au început să crească an de an remiterile de valută în țară, care au impulsionat consumul populației. Astfel, importurile au început să crească an de an, iar ulterior a devenit și ramura preferată a bancherilor. Acest lucru impune găsirea unor soluții de către autoritățile Republicii Moldova în condițiile în care remiterile moldovenilor nu sunt o soluție sustenabilă pe termen lung.

În ceea ce privește ratele de dobândă la împrumuturi, pe termen mediu se așteaptă o majorare a costurilor creditelor după ce la mijlocul lunii iunie BNM a majorat rata de bază la 7 la sută, iar rezervele obligatorii în valută la 17 la sută de la 14 la sută.

În luna iunie, rata medie la creditele acordate în moneda națională s-a majorat cu 0,03 puncte procentuale (p.p) comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 7,41%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 8,66%.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Afaceri de succes, antreprenoriat social sau inițiative și proiecte sociale implementate la nivel local și regional sunt doar câteva dintre istoriile de succes cu care se mândresc femeile din Republica Moldova care au participat la concursul național „Istorii de succes la feminin”. Cele 53 de istorii de succes depuse de femeile din toate regiunile țării au fost evaluate pe 26 iulie de către membrii Comisiei de Evaluare, care au dat o notă aplicațiilor și au decis care sunt istoriile cele mai de succes, care urmează a fi premiate.

Concursul s-a desfășurat în cadrul proiectului „Dezvoltare regională prin implicare egală”, realizat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova. Secțiunile la care au aplicat femeile antreprenoare și lidere din regiunile de dezvoltare ale Moldovei sunt 1. Antreprenoriat feminin; 2. Liderism comunitar. Printre activitățile în care se înscriu istoriile de succes se numără agricultura ecologică, educație și consiliere, servicii IT, producere, agrement, proiecte de implicare și de dezvoltare a comunității, voluntariat, servicii sociale, promovarea tradițiilor locale și lista poate continua.

„Ne bucură faptul că inițiativa noastră de a promova femeile din toate regiunile țării și a le scoate din anonimat a trezit un interes atât de mare. Scopul nostru nu constă în premiile pe care urmează să le acordăm celor mai de succes istorii conform rezultatelor evaluării, ci să reușim să le promovăm cât mai multe dintre acestea, să le oferim posibilitatea să se cunoască, să se inspire una de la alta și să găsească parteneri pentru dezvoltarea afacerilor sau implementarea proiectelor la nivelul comunităților”, subliniază Diana Enachi, coordonatoarea proiectului.

Istoriile de succes depuse au fost apreciate de membrii Comisiei de Evaluare după următoarele criterii: inițiativă, inovație, eficiență, relevanță, parteneriat, gestionarea eficientă a resurselor, impact și durabilitate. Comisia de Evaluare include reprezentanți ai Ministerului Economiei și Industriei, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Camera de Comerț și Industrie a RM (CCI), UNDP Moldova și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM).

„M-au impresionat istoriile de succes ale femeilor, fiind niște inițiative care inspiră. Încă o dată evidențiem că în regiunile Moldovei există potențial feminin nevalorificat și aceste istorii de succes ar fi o provocare pentru alte femei care încă nu au curajul să inițieze o activitate sau o afacere”, a menționat Iulia Costin, Secretar general de stat, Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova.

Iar Diana Rusu șefa direcției de susținere și promovare din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a adăugat „Pentru a le motiva și a îmbunătăți mediul în care ar putea activa femeile din regiunie țării avem nevoie de exemple vii care să le genereze idei, să le încurajeze și să le ofere speranță. Iar aceste exemple sunt femeile lidere în domeniul social și cel economic care pot insufla încredere și oferi speranță și care merită să fie urmate”.

Cele mai bune istorii de succes ale femeilor vor deveni subiectul unei antologii distribuite la nivel național și vor fi recunoscute public în cadrul unei Ceremonii Naționale de Premiere, desfășurată în toamna a.c. De asemenea, trei istorii de succes din regiunile țării urmează să fie descoperite în cadrul Zilei Ușilor Deschise.

Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

……………..

Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

De la obținerea independenței Republica Moldova a acordat un șir de facilități fiscale. Acestea sunt de fapt niște cheltuieli fiscale pe care statul le acordă unor oameni, companii sau entități economice. Dacă în anul 2011 acestea constituiau jumătate din veniturile bugetului de stat, în prezent ponderea acestora este 60%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Nu a fost făcut nici un studiu cu excepția anului 2016 când Curtea de Conturi a dorit să afle care sunt acele facilități fiscale și cine la primește. În prezent sunt peste 105. Ele sunt niște cheltuieli fiscale pe care statul le oferă anumitor oameni. De exemplu, cei care-și construiesc casă la țară achită TVA de 20% prin achiziția materialelor de construcție, cei de la oraș care își cumpără apartament nu o fac. Nimeni dintre cei care au cumpărat un apartament de 40 mii euro nu știu că statul le-a oferit o facilitate fiscală de 8000 de euro. A doua facilitate – 8% la zahăr. Este acesta un produs de primă necesitate, din contra medicii spun că avem o problemă – consumăm de două ori mai mult zahăr față de normă. Pentru facilitatea respectivă statul cheltuie 100-120 mil. de lei/anual. În anul 2011 facilitățile fiscale constituiau aproximativ jumătate din veniturile bugetului de stat. În 2015  - 62% din buget. În zece ani cât statul a oferit facilități fiscale pierderile au însumat 145 miliarde de lei.

”Nu cerem anularea facilităților fiscale. Cerem ca la votarea bugetului să existe o anexă în care să fie arătată lista. În anul 2019 acestea vor constitui 23 miliarde de lei cu o pondere de 60% din veniturile bugetului de stat. În zece ani veniturile la Bugetul Public Național au fost de 275 miliarde de lei, iar cheltuie – 296 miliarde. Apare o gaură de 21 miliarde de lei care a fost acoperită din granturi, vinderea proprietăților de stat, iar facilitățile fiscale au fost de șapte ori mai mari față de banii necesari pentru acoperirea deficitului bugetar”, constată Ioniță.

Potrivit economistului, facilitățile fiscale sunt egale cu suma bugetului asigurărilor sociale. Republica Moldova trebuie asumat să vină să voteze bugetul. Anul viitor va fi votat un buget de stat 50 miliarde de lei și Ministerul Finanțelor trebuie să vină să spună că cheltuielile sunt de 75 miliarde de lei dintre care 50 miliarde sunt la vedere, iar 25 de miliarde de lei nu se știe cine le primește.

”Când va fi cunoscută lista integrală a facilităților fiscale se va trece la al doilea pas, de exemplu nu vor fi date reduceri de TVA, dar se vor fi oferite subvenții agricultorilor. În fiecare an autoritățile trebuie să decidă avem sau nu nevoie de cele peste 100 de facilități. Al doilea element, obligațiunile guvernamentale trebuie să fie incluse în lege într-un un articol unde este descris fiecare obligațiune a guvernului, care în orice moment poate deveni obligațiune financiară. De exemplu, care sunt riscurile Programului Prima Casă ca în viitor se poate transforma în datorie de stat. În același timp, Guvernul poate suporta și anumite consecințe juridice. Anularea unei legi poate duce la un litigiu pe viitor și poate avea anumite consecințe financiare. Atunci când deputații votează o lege care poate avea consecințe juridice, deputatul se va gândi deoarece va trebui să vină cu amendamente în care va spune că o dată cu votarea legii vom pierde 20-30 milioane de lei”, a concluzionat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Datele statistice privind numărul revizuit al populației, prezentate de Biroul Național de Statistică, denotă, de fapt, falimentul politicilor sociale, economice și demografice promovate de autorități de la obținerea independenței Republicii Moldova. În același timp, statisticile arată tabloul real al celor care locuiesc în Republica Moldova sau celor care  migrează peste hotare. Ultimele date arată că reședință obișnuită la 1 ianuarie 2018 aveau 2,680 mil peroane sau cu 198 mii mai puțin față de 2014. Reducerea populației este explicată prin migrația masivă, scăderea natalități și îmbătrânirea populației, constată în carul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Vlad Bercu.

Și tendința de creștere a migrației, scăderii a numărului de nașteri va crește. Dacă în 2014 au emigrat 24 mii persoane în 2018 cifra s-a dublat. Plecarea a avut loc tocmai în perioada în care vechiul Guvern lansa programul Prima Casă, drumuri bune și da mai mulți bani  la naștere. Cifrele publicate de BNS confirmă datele vehiculate anterior în presă că zilnic din țară pleacă peste 100 de persoane, că putem vorbi nu numai despre migrația de muncă, dar și reunirea familiei. Dacă ne referim la 2018 ester vorba de 130 de moldoveni zilnic emigrați în străinătate. În patru au plecat un număr de persoane comparabilă cu populația a șapte orașe, comparabile la număr cu Orheiul. Au plecat, în fond,  tinerii, de vârstă reproductivă.

”În același timp, a fost în continuă scădere natalitatea. Deși după gradul de fertilitate – 1,8 indicatorul arătăm bine în Europa, însă cifra este sub nivelul reproducerii populației. Pe de altă parte, dacă în 2014 o sută de persoane plătitoare de impozit întrețineau 54 de vârstnici sau copii, în 2018 numărul lor a crescut la 63. În aceste condiții autoritățile ar trebui să revadă întreg sistemul de asigurări sociale, care în cel mai scurt timp nu va mai putea face față cheltuielilor”, susține Vlad Bercu. Îmbătrânirea populației este caracteristic tuturor țărilor din Europa însă în Republica Moldova ritmul este cu mult mai rapid.

Potrivit lui Vlad Bercu, care citează FMI, îmbătrânirea și reducerea rapidă a populației va afecta economia din Europa Centrală și de Est, inclusiv Moldova. Îmbătrânirea va duce și la creșterea deficitului de cadre, pe care angajatorii din Republica Moldova deja îl resimt.

 Ce ar trebuie să urmeze după publicarea datelor revizuite? Vor trebui „corectate” toate programele și strategiile elaborate. Sute și mii de indicatori statistici vor fi revizuiți. O spune chiar directorul BNS Vitalie Valcov. De exemplu PIB-ul pe cap de locuitor, care ne va plasa în altă categorie pe plan regional și mondial. Republica Moldova va arăta mai bine. „Însă cifra nu va crește nivelul de trai și nici salariile nu vor fi mai mari. Comparativ cu alte țări, Republica Moldova va rămâne în continuare cea mai săracă țară din Europa”, susține Vlad Bercu.

Revizuirea numărului populației cu reședință obișnuită va duce și la revizuirea numărului de alegători de către CEC? Excludem din sistemul electoral moldovenii care lucrează peste hotare, cum a propus un lider de partid. Ar fi o prostie. Majoritatea țărilor acceptă participarea propriilor cetățeni la procesul electoral chiar dacă se află într-o țară străină.

În concluzie, Vlad Bercu a spus că cetățenii pleacă pentru că nu consideră Republica Moldova un stat în care pot să locuiască. Calitatea vieții nu înseamnă doar pensii și salarii, ci și calitatea serviciilor, drumurilor, sănătății și învățământului, alte lucruri care vizează cetățeanul. În Polonia se observă un fenomen interesant. Au început să revină acasă din Marea Britanie polonezii în vârstă de până la 30 de ani din ani. Mai mulți tineri spun că nu Brexitul i-a determinat să revină acasă, ci faptul că Polonia este într-o ”perioadă de aur”. Or, perioada de aur pentru Republica Moldova este încă departe.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Investițiile în eficiența energetică pentru blocurile rezidențiale, modernizarea sistemului de termoficare și contractarea individuală a energiei termice sunt câteva dintre soluțiile pentru consumatorii vulnerabili din municipiul Chișinău, propuse de asociațiile de locatari și experții energetici. Discuțiile au fost purtate în cadrul mesei rotunde „Provocările actuale ale consumatorilor vulnerabili de energie din Chișinău, pe agenda asociațiilor de proprietari. Capacități și soluții investiționale”, organizată pe 10 iulie de IDIS „Viitorul”.

Evenimentul a avut scopul de a aduce în discuție rolul asociațiilor de proprietari în oferirea soluțiilor pentru consumatorii din municipiul Chișinău și provocările relației dintre locatari și furnizorii de utilități.

„În cazul municipiului Chișinău nu există problema unui cetățean care are datorii și nu își poate achita factura pentru energie. Există de fapt o problemă a tuturor și trebuie împreună să găsim o soluție. Rezolvând problemele consumatorilor ne ajutăm pe noi și pe întreaga societate”, a subliniat moderatorul discuției, Veaceslav Ioniță.

Sectorul rezidențial este cel mai mare consumator de energie, fiind responsabil pentru circa 45% din consumul final de energie în Moldova, blocurile locative cu multe etaje însumând aproape 160 milioane m.p. sau 60% din fondul locativ. În același timp, fondului locativ rezidențial îi revine 98% din totalul datoriilor față de furnizorul de căldură. „1900 de locatari din cele patru blocuri locative care le administrez nu au apă caldă și achită mult pentru consumul energiei electrice. Cel mai mult bate la buzunar plata pentru consumul agentului termic: acum achităm 1 022 lei pentru o gigacalorie, de 5 ori mai mult decât în 2008. O soluție ar fi distribuția energiei termice pe orizontală, dar totuși, modernizarea sistemului de termoficare fără implicarea statului va dura o veșnicie”, povestește Magda Ivasiuc, președintele CCL 169 din sectorul Botanica.

„Nu am apă caldă de 20 de ani și mă spăl din căldare, iar sănătatea îmi este distrusă din această cauză. Iar pensia lunară de 866 lei nu îmi poate acoperi costurile enorme pentru facturile la energie”, povestește Valentina, locatară din sectorul Botanica.

La rândul său, expertul în energetică Victor Parlicov susține că este de părere că politicile actuale promovează ineficiența energetică, iar soluțiile ar fi altele. „Problema cu eficiența energetică în blocuri este fundamentală. Municipalitatea oferă compensații de 40% pentru oamenii care consumă energia ce ar putea fi economisită. Noi de fapt subsidăm pierderea de energie. Din punctul de vedere a politicilor, este vorba de o risipă. Subsidarea trebuie să se facă la eficiența energetică și nu la consumul de energie, provocând în așa fel o risipă de energie. Iar soluții și investiții pentru eficiența energetică sunt și pot fi finanțate. Problema la acest capitol există însă la nivel de sistem și poate fi rezolvată doar la nivel de sistem”.

„Potrivit rectificărilor de anul trecut în legea cu privire la eficiența energetică, în tarife va fi introdusă schema de obligații financiare. Acest lucru presupune că furnizorii de servicii energetice vor colecta bani suplimentar de la consumatori și îi vor transfera la Agenția pentru Eficiență Energetică pentru realizarea programelor de eficiență energetică, fapt ce va pune presiune pe tarife. Acestă schemă însă nu a fost reflectată în metodologiile ANRE și pe de o parte este introdusă o componentă nouă de costuri, iar pe de altă parte, oferim susbdisii fiscale la consumul de energie pentru anumiți consumatori mari”, a mai adăugat Victor Parlicov

În același timp, expertul în energetică, Sergiu Ungureanu propune contractarea directă: „Consumatorul nu cunoaște care este consumul pentru energie termică, deoarece nu are contor și nu poate verifica. De acceea, trecerea la sistemul individual de contractare, contorizare, taxare și reglare este cea mai potrivită soluție pentru consumatori. Soluții tehnice există și ele trebuie discutate cu asociațiile de loctari, cu furnizorii, cu cei care gestionează rețelele inginerești și cu municipalitatea”.

Sărăcia energetică este o problemă complexă, iar tariful unic stimulează consumuri excesive de energie electrică pentru consumatorii casnici din spusele lui Nicolae Mogoreanu, președintele Asociației Consumatorilor de Energie. El arfirmă că tariful unic provoacă apariţia fenomenului de subvenţionare, ceea ce contravine Cartei Europene a Energiei și sugerează soluții pentru consumatorii vulnerabili: „Este necesară balansarea economică a tarifelor la energie electrică și cea termică, deoarece toată republica plătește pentru confortul locuitorilor din municipiile Chișinău și Bălți. Iar pentru consumatorii vulnerabili propun următoarea soluție: pentru cei care consumă mai puțin de 30 KWh de energie pe lună, tariful să fie micșorat de două ori”, consideră Nicolae Mogoreanu.

Potrivit Eurostat, ponderea costurilor energiei electrice în veniturile gospodărilor casnice din Republica Moldova este de 3,4%, cu mult mai mare decât în alte țări, iar această situație este similară și sectorului gazelor naturale (7%) și al energiei termice (11,4%).

Potrivit proiectelor supuse consultărilor publice, Gas Natural Fenosa Furnizare Energie Electrică solicită aplicarea, de la 1 august, a unui tarif de 194,40 bani/kWh, față de 180,25 bani/kWh cât solicita în martie. Astfel, dacă ANRE va aproba majorările, consumatorii casnici ar putea plăti, din august, câte 1 leu şi 94 de bani pentru un kWh, în loc de 1 leu şi 79 de bani, cât plătesc în prezent, ceea ce înseamnă cu 15 bani mai mult.

************

Evenimentul a avut loc în cadrul inițiativei „Suport pentru consumatorii vulnerabili de energie” este implementată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul financiar al fundației britanice World Jewish Relief. Inițiativa are scopul de a consolida asociațiile de proprietari pentru a deveni o voce puternică pentru consumatorii vulnerabili de energie în procesul de elaborare a politicilor.

Pentru detalii, contactaţi, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

Peste 50 de tineri din toate colțurile Republicii Moldova au avut parte pe 11 iulie de o lecție deschisă oferită de IDIS „Viitorul” despre transparența bugetului public și importanța participării civice în procesul bugetar la Școala de vară „Cetățenia activă”. Evenimentul, desfășurat în contextul programului național „Costești - Capitalei Tineretului 2019“, este parte a proiectului „Bugete fără secrete“, realizat în parteneriat cu Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC), în cadrul Programului de Transparență Bugetară în Republica Moldova, implementat cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Astfel, experții de la IDIS „Viitorul” le-au explicat tinerilor ce înseamnă bugetul public național, care sunt etapele procesului decizional și modalitățile de implicare a tinerilor în procesul bugetar. Participanții au aflat care este contribuția lor în luarea deciziilor, despre cum se formează bugetul și în ce manieră să comunice cu autoritățile publice locale.

Pentru a înțelege ce înseamnă bugetul public și de ce banii publici sunt banii cetățenilor, tinerii au avut șansa de a comunica cu economistul Veaceslav Ioniță, care le-a relatat o serie de exemple practice. „Banii publici sunt banii noștri și e de datoria noastră să cunoaștem ce se întâmplă cu ei și să monitorizăm cum bugetul se formează și se execută. Iar voi, ca tineri, trebuie să decideți pentru ce activități autoritățile publice investesc banii care vă vizează”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

„Pentru sporirea implicării mai active a tinerilor în procesul bugetar este necesar, în primul rând, ca ei să conștientizeze importanța deciziilor bugetare și impactul direct asupra vieții lor; sunt necesare programe de informare și instruire a tinerilor și, nu în utimul rând, utilizarea intrumentelor moderne de consultare publică”, a menționat Diana Enachi. În opinia ei, tinerii sunt puțin implicați în procesul bugetar la nivel local, căci informația privind elaborarea, aprobarea și executarea bugetelor care este pusă la dispoziția publicului de către autorități are un format dificil și complex. Iar în acest context, elaborarea şi executarea bugetului trebuie să se facă în condiţii de transparenţă maximă, și într-o modalitate accesibilă pentru cetățeni.

Iar juristul Viorel Pârvan le-a prezentat tinerilor etapele procesului de asigurare a transparenței și le-a explicat de ce este important ca orice autoritate locală să informeze, consulte și să încurajeze participarea cetățenilor în procesul de luarea a deciziilor. „Calitatea vieții și confortul nostru este în directă dependență de deciziile planificării și executării bugetului. Și din acest motiv, fiecare cetățean, inclusiv și tinerii, care sunt o parte activă a societății, trebuie să aibă acces la informația privind procesul bugetar pentru a putea participa la stabilirea veniturilor și cheltuielilor”, susține Viorel Pârvan.

Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), tinerii reprezintă 32% din populația Republicii Moldova şi totodată forţa motrice în procesul de dezvoltare a țării. Este vorba de 1 149,6 mii persoane cu vârsta de 14-35 ani din totalul de 3547,5 mii cetățeni la 1 ianuarie 2018. Deși nivelul de implicare al tinerilor în procesul de guvernare este cel mai redus, anume tinerii au cel mai mare potenţial în comparaţie cu celelalte grupe de vârstă din societate.

Tinerii prezenți la discuția publică au spus că evenimentul li s-a părut foarte util și interesant. În mod special, ei au apreciat informațiile despre buget, despre cât este de important să se implice în procesul bugetar și ce trebuie să aibă în vedere când doresc să vină cu propuneri în fața autorităților publice locale.

„Mi-a plăcut mult atitudinea deschisă a vorbitorilor și modul de prezentare a informației, care a fost una clară pentru tinerii din sală. Împreună cu colegii mei de la Consiliul raional al tinerilor din Ocnița am participat în procesul decizional alături de ceilalți cetățeni, am asistat la mai multe ședințe al Consiliului raional și chiar am venit cu o serie de proiecte pentru tineri care au fost incluse pe planul bugetar pe domeniul de tineret”, povestește Carolina Juraveli de la Consiliul raional al tinerilor din Ocnița.

Iar pentru Veaceslav Craciun, un tânăr din orașul Dubăsari, evenimentul a fost unul inedit: „La acest eveniment am auzit foarte multe lucruri noi despre care nu știam înainte. Mi-a plăcut mult cum domnul Ioniță a explicat ce înseamnă bugetul public”. În același context, Jasmin Moldovanu, elevă din satul Sociteni a menționat : „Instrumentele de participare a tinerilor în procesul bugetar și structura bugetului public mi s-au părut cele mai utile  și interesante subiecte abordate. Experții s-au descurcat de minunte și prezentările lor au fost foarte explicite pentru tineri”.

„Sunt încântată că am avut ocazia să particip la acest seminar. Mi s-a părut foarte util, foarte educativ și sper ca pe viitor să mai am parte de astfel de experiențe”, a adăugat și Nicoleta Ciobanu, membră a Consiliului raional al tinerilor din Glodeni.

……………..

Evenimentul a avut în cadrul proiectului „Bugete fără secrete!“. Proiectul este realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul Programului de Transparență Bugetară în Republica Moldova, implementat de Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC) cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă. 

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID)  creează parteneriate pentru promovarea unor societăți reziliente și democratice odată cu sporirea securității și prosperității acestora. Având la bază un parteneriat de succes de peste 20 de ani cu cetățenii Republicii Moldova, USAID oferă asistență la consolidarea guvernanței democratice și creșterii economice a țării. Începând cu 1992, poporul american a investit peste 1 miliard de dolari SUA în Republica Moldova prin intermediul programelor de asistență ale guvernului american.

Misiunea FSVC este de a contribui la crearea unor sectoare financiare robuste care să sprijine economii de piață sănătoase în țari în curs de dezvoltare și emergente. Ca entitate non-profit, bazată pe parteneriat public-privat, FSVC desfășoară, la cererea beneficiarilor, misiuni practice de asistență tehnică și instruire prin intermediul unor profesioniști de top specializați în servicii financiare, care activează ca voluntari neremunerați, ori în cazuri specifice, drept consultanți dedicați, pentru a asigura oferirea unei asistențe obiective și la cele mai înalte standarde. 

Leul moldovenesc a cunoscut o evoluție contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât față de dolarul SUA, cât și față de moneda unică europeană cu aproape 6%, constată în cadrul emisiunii ”15 minute e realism economic”, economistul Ion Tornea.

După ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naționale, după deprecierile similare din anii 2014-2015, determinate de frauda bancară, dar și după cea din anul 2009, determinată de criza economică-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluții? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, așa cum în aceiași perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluția raportului dolar SUA/Euro pe piețele internaționale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% față de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendință de apreciere a leului (cu mai mult de 2% față de EUR și 1% față de USD).

Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naționale față de USD și EUR au o natură fundamentală și țin de evoluțiile cererii și ofertei interne de valută, amplificate și de criza politică de după alegerile parlamentare. Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuații majore și de durată ale cursului de schimb, așa cum ponderea operațiunilor cu caracter speculativ pe piața valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozități și așteptări negative în rândul vânzătorilor și cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluțiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influențează cursul sunt intrările de valută din exporturi și din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranți. Exporturile moldovenești au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu  cca. 8%, în timp ce importurile –  aproape dublu (16%). În același timp, ritmul lunar de creștere al exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creștere al importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanței comerciale a țării a crescut de la cca. 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.

Al doilea element major al ofertei de valută - transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent, sau cu peste 34 milioane USD. Ca și în cazul balanței comerciale, cea mai mare involuție s-a produs către sfârșitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiții, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenților economici - cu aproape 83 milioane USD (peste 49%). În aceiași lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice  a constituit mai puțin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel și în lunile ianuarie și februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenților economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%.

În concluzie, Ion Tornea susține că aprecierea ușoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal,  scăderii cererii de valută, precum și factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuși, aprecierea curentă  ține preponderent de factorii sezonieri. În același timp, evoluția de durată  a cursului va depinde de factorii fundamentali. Până la sfârșitul anului, cel mai probabil, piața valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar și de creșterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului față de principalele valute străine, cu o ușoară tendință de depreciere. Această cădere nu fa fi însă una abruptă, ci treptată, așa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de cca. 18,5-18,7 lei/1 USD și 20,8-21 lei/1 EUR.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Reprezentanți ai societății civile din toată țara și-au dat întâlnire pe 5 iulie pentru a afla cum să se implice în procesul bugetar la seminarul de instruire „Transparența bugetară și participarea civică în procesul bugetar”.  Evenimentul, găzduit de IDIS „Viitorul” a fost organizat în cadrul proiectului „Bugete fără secrete“, realizat în parteneriat cu Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC), în cadrul Programului de Transparență Bugetară în Republica Moldova, implementat cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

„Transparența bugetară este importantă pentru a cunoaște care este bugetul la nivel de comunitate și cum pot fi accesate informațiile cu caracter public, și totodată este esențială pentru responsabilizarea autorităților publice. Iar atunci când vorbim despre participarea civică în procesul bugetar, aceasta participare efectivă poate avea loc atunci când există un mediu favorabil societății civile și există abordarea individuală”, a declarat directorul executiv, Liubomir Chiriac.

Astfel, seminarul de instruire a avut scopul de a crește nivelul de conștientizare publică cu privire la transparența procesului bugetar din Republica Moldova și consolidarea participării civice în procesul bugetar. În acest context, experții Viorel Pârvan și Diana Enachi de la IDIS „Viitorul” le-au explicat activiștilor civici și membrilor societății civile în ce mod pot participa în procesul bugetar și care sunt modalitățile de implicare și consultare publică. Totodată, cei prezenți au aflat cât de importantă este transparența bugetară din bunele practici expuse de experți.

„Pe de parte, cetățenii devin activi atunci când autoritățile publice creează toate condițiile pentru participarea publicului la toate etapele procesului bugetar. Pe de altă parte însă, societatea civilă trebuie să utilizeze eficient aceste instrumente de implicare și să participe constructiv în dialog cu decidenții”, a menționat Diana Enachi. Potrivit ei, elaborarea şi executarea bugetului trebuie să se facă în condiţii de transparenţă maximă. Transparența contribuie la prevenirea corupției, asigurarea serviciilor publice mai calitative, eficientizare banilor publici și transparența în activitatea autorităților publice.

Iar juristul Viorel Pârvan le-a explicat celor prezenți de ce este important să se implice în procesul decizional și le-a prezentat totodată o serie de bune practici naționale și internaționale de asigurare a transparenței bugetare. „Republica Moldova dispune de cadrul legal general pentru asigurarea transparenței decizionale, însă acesta nu reglementează expres și clar procesul de consultări publice la etapele de planificare și elaborare a bugetelor locale. Anume aici implicarea și participarea civică este cea mai eficientă și poate stabili prioritățile pentru cheltuielile bugetare la nivel local”, susține Viorel Pârvan.

La rândul lor, participanții la seminarul de instruire și-au expus părerea cu privire la nivelul de transparență din comunitate și au apreciat drept foarte utile cunoștințele acumulate în cadrul instruirii, având în același timp o discuție constructivă cu experții de la IDIS „Viitorul”.

 „Deși ultimele cercetări arată că transparența în cadrul administrației publice locale crește, institutul nostru constată că această transparență este mai mult formală. Dacă se solicită ca un anumit document să fie publicat pe site, da, el se publică, dar nu este accesibil de găsit pentru un simplu cetățean. Și același lucru pot spune și despre consultările publice, care sunt desfășurate mai mult pentru bifarea lor pe agenda autorităților”, este de părere Alexandru Crigan, președintele Asociației Obștești „Localinvest" din raionul Râșcani.

În opinia participanților, instruirea a fost interesantă și utilă: „Mi-a fost curios să aflu ce înseamnă transparența bugetară, cum mă pot implica și ce pot face pentru comunitatea mea”, a spus Doina Dragomir, locuitoare a municipiului Chișinău. Iar Natalia Slepuhin de la „Primăria Mea" a menționat: „Monitorizăm activitatea administrației publice locale din municipiul Chișinău și mi-a fost interesant să aflăm cum are loc procesul participativ la nivel național, deoarece în Chișinău participarea nu este pe deplin asigurată”.

„Am venit să aflu dacă și cum poate fi reanimată transparența în cadrul administrațieii publice locale” – Constantin Nunu de la Institutul de Dezvoltare Urbană

 „În procesul de lucru am mereu nevoie de informații pentru a reflecta corect starea bugetului din municipiul Orhei. Iar această instruire m-a ajutat mult să înțeleg despre cum se elaborează, cum se cheltuiesc finanțele publice, la ce etapă a procesului bugetar trebuie implicată societatea civilă și în ce mod să facă asta”, a spus Tatiana Djamlov, jurnalistă la Radio Orhei.

Potrivit clasamentului Open Budget Index 2017, Republica Moldova se situează pe locul 33 din 115 țări, înregistrând un scor de 58 de puncte din 100 posibile. În ceea ce privește nivelul de participare al cetățenilor, Republica Moldova înregistrează un scor de șapte din 100 puncte posibile. Acest indice măsoară transparența bugetară și accesul publicului la informația bugetară.

……………..

Evenimentul a avut în cadrul proiectului „Bugete fără secrete!“. Proiectul este realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul Programului de Transparență Bugetară în Republica Moldova, implementat de Corpul de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC) cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID)

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă. Pentru mai multe detalii despre noi accesați.

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID)  creează parteneriate pentru promovarea unor societăți reziliente și democratice odată cu sporirea securității și prosperității acestora. Având la bază un parteneriat de succes de peste 20 de ani cu cetățenii Republicii Moldova, USAID oferă asistență la consolidarea guvernanței democratice și creșterii economice a țării. Începând cu 1992, poporul american a investit peste 1 miliard de dolari SUA în Republica Moldova prin intermediul programelor de asistență ale guvernului american.

Misiunea FSVC este de a contribui la crearea unor sectoare financiare robuste care să sprijine economii de piață sănătoase în țari în curs de dezvoltare și emergente. Ca entitate non-profit, bazată pe parteneriat public-privat, FSVC desfășoară, la cererea beneficiarilor, misiuni practice de asistență tehnică și instruire prin intermediul unor profesioniști de top specializați în servicii financiare, care activează ca voluntari neremunerați, ori în cazuri specifice, drept consultanți dedicați, pentru a asigura oferirea unei asistențe obiective și la cele mai înalte standarde.