Anul 2018 este considerat anul sectorului financiar în condițiile în care cele mai mari procese și fenomene au fost resimțite de bănci și companiile de microfinanțare. Anul trecut a avut loc restabilirea instituțiilor de creditare . Dacă până la criză volumul de credite însuma 44,7 miliarde de lei în 2018, după o cădere de trei ani, avem o creștere și vom ajunge la același nivel din 2014. Lucrul acesta a fost posibil fără o creștere economică prin substituirea creditelor oferite agenților economic cu creditele acordate persoanelor fizice. De fapt, populația a scos țara din criză prin consum, a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Portofoliul de credite s-e redus constat până în 2017 (de la 35 miliarde în 2014 la 26 miliarde), iar în 2018 s-a atestat o stabilizare. În același timp volumul de credite oferite de către bănci persoanelor fizice s-a dublat și a ajuns la aproape 10 miliarde de lei, iar sectorul nebancar și-a crescut portofoliul de la 3,9 miliarde de lei la 8,3 miliarde de lei. În context, anul trecut a fost înregistrat același volum de credite ca până la criza din anul 2014 însă portofoliul s-a schimbat esențial, ponderea creditelor oferite persoanelor fizice a ajuns la 40% față de 19% cât era în anul 2014. Practic 2 din 5 lei sunt oferiți persoanelor fizice.
”Totodată, persoanele fizice au soluționat o parte din problema excesului de lichiditate sin sectorul bancar. Dacă până la criză volumul depozitelor se cifra la 65 miliarde de lei, atunci după 2014 a ajuns la 54 miliarde de lei. După delapidările din sectorul bancar, încrederea cetățenilor a început să crească, iar în prezent volumul depozitelor depășește 62 miliarde de lei. Însă majorarea volumului plasamentelor nu a fost urmată și de creșterea volumului de credite. Pe de o parte băncile și-ai restabilit încrederea față de cetățeni prin atragerea depozitelor, însă nu și-au dezvoltat capacitatea de a oferi credite. ȘI acest lucru se poate vede pe piața valutară. În anii 2015-2017 oferta de valută din partea cetățenilor a crescut constant apropiindu-se de 2 miliarde USD anual în schimb cererea din partea businessului a fost anemică sub 1,7 miliarde USD, ceea ce a dus a un surplus de valută de 700 milioane USD în ultimii doi ani. Excesul de valută s-a acumulat ca urmare a reducerii consumului populației care a cumpărat masiv valută străină și a depus-o în bănci. În rezultat am avut o apreciere puternică a leului moldovenesc cu 20%, ceea ce a creat probleme exportatorilor, iar banii veniți în sistemul bancar BNM a fost nevoită să-i sterilizeze”, este de părere Ioniță.
În 2018 s-a început un fenomen invers. S-a stopat căderea creditării și a crescut enorm creditarea persoanelor fizice. Oferta de valută din partea persoanelor fizice a rămas constantă la 2 miliarde USD, iar cererea a crescut de la 1,7 miliarde USD la 2 miliarde USD și cel mai probabil în primul trimestru al anului 2019, are loc doar în perioada electorală, cererea de valută va depăși oferta. Cererea pentru valută apare pe fundalul majorării consumului generat de creșterea soldului creditelor de consum și a celor imobiliare la peste 2 miliarde de lei. Impulsionarea creditării a scos din presiunea de BNM de a steriliza 3 miliarde de lei. Prin consumul populației a fost rezolvată și problema pieței valutare, dar și cea a creditării.
În concluzie, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a spus că în anul 2019 vom avea o creștere a portofoliului de credite a sectorului nebancar, care nu a avut niciodată mai mult de 10% din piață. În prezent acesta se apropie de o pondere de 25%. Va continua accentuarea acordării creditelor de consum populației care va reduce din diferența enormă dintre cererea și oferta de valută. Ceea ce înseamnă că leul nu are tendințe de apreciere, dar nici de depreciere. Totodată, în acest an, agricultura, transporturile și construcțiile vor ramurile de creditare. Pe sfârșit de an ponderea portofoliului de credite oferite persoanelor fizice va depăși 40%, iar soldul total al împrumuturilor oferite de sectorul bancar și nebancar va ajunge la circa 50 miliarde de lei.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova este cel mai vulnerabil stat din Parteneriatul Estic sub aspectul dependenței sale energetice. De 27 de ani, Republica Moldova importă 97% din resursele energetice dinafara. În acest sens, experții din Ucraina și Republica Moldova fac apel către autoritățile de la Chișinău și Ucraina să se solidarizeze în proiectul North Stream.
În 2019, Republica Moldova și Ucraina se vor confrunta, în mare parte, cu provocări similare. În primul rând, Gazprom va finaliza construcția gazoductului Turkish Stream, care îi va permite să livreze gaze naturale în Balcani fără a apela la sistemul de gazoducte transbalcanice, care traversează inclusiv Republica Moldova. În al doilea rând, Gazprom planifică să dea în exploatare gazoductul North Stream – 2, care îi va permite să livreze gaze naturale în Europa de Vest, ocolind sistemul de gazoducte din Ucraina și potențial Belarus. În al treilea rând, va expira contractul de tranzit al gazelor naturale dintre Gazprom și Naftogaz. În al patrulea rând, va expira contractul de furnizare a gazelor naturale dintre Gazprom și Moldovagaz. Efectele acestor 4 factori se vor accentua datorită alegerilor cruciale care au loc în 2019 în ambele state – parlamentare în RM și prezidențiale în Ucraina.
Ca urmare a vulnerabilității energetice a Republicii Moldova, experții locali și din Ucraina fac apel la Responsabilizarea și Solidaritatea a autorităților moldovenești pe subiectul energetic.
Responsabilitatea față de cetățenii Republicii Moldova, care trebuie să includă:
1.Crearea unor căi alternative de asigurarea cu gaze naturale a Republicii Moldova, prin dezvoltarea interconexiunilor cu România
2.Valorificarea interconectorului Iași-Ungheni presupune investiții suplimentare de peste 250 milioane dolari SUA, sursele de acoperire nefiind identificate până în prezent
3.Implicarea în procesul de Organizare a reversului pe sistemul de gazoducte transbalcanice, care va deveni o sursă alternativă de livrare a gazelor către Moldova
4.Întreprinderea măsurilor active privind decuplarea furnizării gazelor în regiunea transnistreană și decuplarea de contractul de furnizare a gazelor pe malul drept și de Moldovagaz, unde Guvernul Republicii Moldova deține pachetul de blocaj
5.Să fie identificate și excluse orice mecanisme și scheme de finanțare a regimului separatist cu banii consumatorilor de energie din Republica Moldova
APELUL integral poate fi vizualizat aici.
Pentru detalii, vă rugăm să contactați Coordonatorul Relații Publice al IDIS ”Viitorul”, Victor Ursu la numărul de telefon 069017396 sau la adresa de e-mail ursu.victoor@gmail.com.
Republica Moldova este cel mai vulnerabil stat din Parteneriatul Estic sub aspectul dependenței sale energetice. De 27 de ani, Republica Moldova importă 97% din resursele energetice dinafara frontierelor sale, ca urmare a lipsei de resurse interne și izolării infrastructurilor sale critice de rețele alternative. Energia și electricitatea reprezintă 1/3 din totalul importurilor sale nete, iar Federația Rusă continuă și astăzi să reprezinte principalul furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici. Circa 40% din curentul electric este generat de gazele importate din Federația Rusă. Circa 75% din electricitatea consumată în Republica Moldova este importată de la centrala Cuciurgan. Spre deosebire de vecinii săi, Republica Moldova a rămas dominată de un model în care Gazprom exploatează poziția sa de monopolist, fără a fi echilibrat de alternative viabile economic, indiferent de culoarea guvernelor de la Chișinău. Situația Republicii Moldova este asimetrică și datorită faptului că negocierile cu Gazprom sunt superficiale, netransparente și asimetrice, datorită faptului că rolul de țară de tranzit nu este (pentru Rusia) la fel de important ca și în cazul Ucrainei sau Belarus. Din păcate, alternativele promise de UE și România au rămas nerealizate până acum, cu șanse potențiale să se materializeze într-un viitor nedefinit.
Apeul integral poate fi descărcat aici.
Aleșii locali deseori sunt acuzați de încălcarea legislației de către organele de urmărire penală fără însă ca cele din urmă să cunoască suficient specificul de organizare și funcționare a autorităților administrației publice locale, atribuțiile specifice celor 2 autorități publice locale (primarul / președintele raionului și consiliul local / raional), raporturile dintre aceste autorități, legislația care reglementează activitatea și competențele autorităților administrației publice locale, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Este o presiune enormă pentru reprezentanții administrațiilor publice locale când se invocă în învinuire un prejudiciu în proporții mari (chiar și milioane de lei), cu calificarea acțiunilor în forma agravantă „urmări grave”, cu solicitarea aplicării pedepsei cu închisoarea pe un termen mare în contextul în care instanțele de judecată achită în final făptuitorii pe motiv că lipsește infracțiunea, componența de infracțiune, fe încetează procesul penal pe motiv că faptele constituie contravenții.
”Nu totdeauna este clar, inclusiv pentru instanțele de judecată, cum organul de urmărire penală evaluează daunele invocate în învinuire, în special daunele cauzate interesului public. În rezultatul monitorizării au fost identificate interpretări și estimări subiective, apreciate ca nefondate chiar și de către instanțele de judecată. În calitate de exemple notăm 8 cazuri în care organele de urmărire penală, pentru a argumenta cauzarea unei daune, a invocat „discreditarea imaginii autorităților publice locale”, nefiind clar cum a fost stabilit acest fapt și evaluată dauna respectivă”, susține Viorel Pîrvan.
De multe ori în învinuirile aduse doar se argumentează încălcarea legilor, dar nu sunt indicate și evaluate prejudiciile care ar trebui să rezulte din acțiunile reprezentanților administrațiilor publice locale. Cauzarea prejudiciului este o condiție obligatorie pentru calificarea infracțiunilor din Codul penal și survenirea răspunderii penale. În mai multe soluții ale instanțelor de judecată este menționat expres că nu este suficient ca un ales local să acționeze contrar procedurilor legale, dacă nu există daune cauzate, el nu poate f tras la răspundere penală.
Potrivit lui Viorel Pîrvan, calificarea infracțiunilor în privința reprezentanților administrațiilor publice locale comportă de multe ori un caracter subiectiv și neuniform. Cei împotriva cărora sunt îndreptate aceste acțiuni se află într-o situație de insecuritate juridică, fiind implicați în procese judiciare complicate, stresante, care necesită eforturi mari și cu final incert.
În concluzie, expertul IDIS Viitorul instruirea continuă a aleșilor locali și funcționarilor publici în domeniile în care cel mai des se comit încălcări și care cel mai servesc temei pentru intentarea cauzelor penale. De asemenea, este necesar acordarea suportului juridic necesar reprezentanților administrațiilor publice locale din partea Cancelariei de Stat și oficiilor sale teritoriale în domeniile cu risc sporit de pornire a cauzelor penale.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
După criza bancară din anul 2014, băncile s-au pomenit în fața unei cereri anemice pentru împrumuturi. Pe de o parte, depozitele au început să crească, iar pe de alta, volumul creditelor acordate a coborât sub nivelul de dinaintea crizei. În prezent, soldul total al împrumuturilor se cifrează la circa 32 miliarde de lei față de 48 miliarde de lei cât era înainte de 2014, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul Victor Ursu.
Reducerea creditării a avut loc pe fundalul regulilor mai stricte impuse de către Banca Națională a Moldovei, dar și ca urmare reglementărilor Basel III, care prevăd o diversificare mai largă a portofoliului de clienți și o gestionare calitativă a riscurilor.
”Astfel, după reducerea creditării, băncile s-au pomenit cu un volum mare de lichidități (majorarea soldului depozitelor) pe care nu aveau unde să le direcționeze. În context, acestea au început să se orienteze spre persoanele fizice, care de altfel sunt și cei mai buni platinici cu o rată a neperformantelor care depășește 3%. Și anume prin impulsionarea acordării creditelor de consum, dar și a celor imobiliare prin intermediul Programului ”Prima Casă”. De exemplu, unele bănci acordă credite de consum de până la 100 mii de lei fără garanții. Iar pentru împrumuturile imobiliare sunt acceptate și persoanele care muncesc în străinătate. Condiția este să aibă un contract de muncă și un venit lunar care depășește 900 de euro”, susține Victor Ursu.
Ca urmare a impulsionării acordării împrumuturilor de consum și a celor imobiliare persoanelor fizice la sfârșitul anului 2018, soldul creditelor acordate va fi unul pozitiv. Trendul va continua și anul viitor, deoarece autoritățile au anunțat deja continuarea Programului ”Prima Casă”, dar și pe fundalul stabilizării ratelor de dobândă. În luna noiembrie, rata medie a creditelor acordate persoanelor fizice a constituit 7,74%, iar persoanelor juridice – 9,03%.
Pentru anul 2018, estimările arată un avans de peste 25% a împrumuturilor acordate. Or, ca urmare a creșterii împrumuturilor printre riscurile potențiale se numără totuși creșterea nivelului de îndatorare al familiilor cu venituri mici, unde restituirea creditelor prezintă o anumita dificultate. Cele mai multe probleme apar la creditele de consum în cazul în care clientul își pierde locul de muncă sau se îmbolnăvește. Datoriile cresc cel mai mult în rândul clienților cu venituri mari. Ba mai mult, restituirea creditelor poate deveni o problemă dacă prețul apartamentelor va crește asta pe fundalul majorării împrumuturilor imobiliare acordate prin intermediul programului ”Prima Casă”.
Sursele de finanțare a creditelor bancare rămân a fi depozitele atrase de la persoanele fizice și juridice. Acestea reprezintă circa 50% din totalul pasivelor. Însă problema esențială rămâne maturitatea scurtă a depozitelor. Majoritatea dintre ele sunt constituite pentru șase și 12 luni.
În concluzie, Victor Ursu susține că persoanele fizice s-au dovedit a fi cele care au salvat băncile de la criza acordării împrumuturilor în care au intrat după anul 2014. Pe termen mediu, deocamdată aceasta este miza bancherilor.
Emisiunea este realizată în parteneriat cu Europa Liberă.
MTender, noul sistem de achiziții electronice contribuie la eficientizarea cheltuielilor bugetare, reducerea poverii administrative, creșterea încrederii agenților economici în sistemul de achiziții și accesul deschis la date. Însă acesta nu va rezolva nicidecum toate problemele și carențele sistemului de achiziții, inclusiv acordurile anticoncurențiale, conflictele de interese și corupția, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Sistemul deschide noi oportunități pentru sectorul privat, încurajând agenții economici să intre pe piața achizițiilor, să aibă mai multă încredere într-un proces corect de achiziție, fapt ce sporește concurența și eficiența. Acum, agenții economici pot participa simultan la mai multe achiziții fără a fi nevoiți să investească efort, timp și resurse pentru deplasarea la autoritatea publică. Excluderea contactului fizic dintre autorități publice și mediul de afaceri reduce semnificativ riscurile existente anterior precum cele de corupție, înțelegeri și acorduri ilegale, divulgarea informațiilor confidențiale, favorizarea unei anumite companii.
Potrivit Dianei Enachi, de la lansare prin sistemul MTender au fost înregistrate peste 2 mii de licitații electronice, peste 14 mii de licitații electronice publicate, peste 6 mii de contracte semnate prin intermediul sistemului și înregistrate la Trezorerie. Totodată, circa 1000 de autorități publice procură bunuri, servicii și lucrări prin intermediul MTender, circa 2400 agenți economici participă activ la procedurile de achiziție și economii de 18,8 milioane de lei pe achizitorii publici și comerciali.
Implementarea achizițiilor electronice a fost o acțiune asumată de autoritățile responsabile în Strategia de dezvoltare a sistemului a sistemului de achiziții publice pentru anii 2016-2020. Obiectivul fiind implementarea unui sistem cuprinzător de achiziții electronice în conformitate cu principiile de sursă deschisă, date deschise și standardele privind contractarea deschisă. Sistemul este dezvoltat după principiul ”toți văd totul”, adică indiferent de faptul că ești participant direct la procesul de achiziție, monitor sau cetățean. Doritorii pot vedea cât de corect și eficient cheltuie banii publici primăria sa, poți vedea toată informația disponibilă, începând cu planificarea și până la contractare și chiar facturare.
În concluzie, Diana Enachi a menționat necesitatea asigurării de către Ministerul Finanțelor a funcționării depline și dezvoltării continue a sistemului MTender, inclusiv prin ajustarea continuă a cadrului legal și normativ-secundar la funcționalitățile sistemului. Agenției Achiziții Publice i se recomandă implicarea activă, informarea autorităților și elaborarea unor instrucțiuni detaliate care să asigure interpretarea uniformă a legislației în vigoare. Iar autorităților cu atribuții de monitorizare, control, audit, precum și cele de soluționare a contestațiilor să utilizeze datele din sistem în realizarea funcțiilor ce le revin.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
La 27 de ani de la destrămarea URSS, majoritatea moldovenilor regretă prăbușirea Imperiului roşu, un sentiment puternic întreţinut la Chișinău. Barometrul Opiniei Publice arată că 40% dintre moldoveni sunt nostalgici după URSS. În cazul unui referendum, respondenții ar vota pentru refacerea Imperiului roșu. Explicația rezidă în prețurile mici la alimente, utilități și protecția socială, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul economist, Vlad Bercu.
După anii 1990 s-a evidențiat o diferență foarte mare între cei bogați și cei săraci. Situația legată de lipsuri şi sărăcie macină persoanele înaintate în vârstă. Totodată, o imagine idealizată a epocii sovietice serveşte drept comparaţie pentru a critica situaţia actuală.
”Nostalgia este alimentată de prăbușirea unui sistem social. Totodată, după 1990 a apărut fenomenul salariului în plic care grație unor eforturi ale autorităților încă nu a fost redus. Fenomenul continuă să domine și prezent în economia Republicii Moldova, susține Vlad Bercu.
Datele statistice arată că în trimestrul trei 2018, 9.8% dintre angajați au primit salariile în plic față de 8,8% în 2017. Explicația e că se luptă cu salariul în plic, instituțiile care iau mită chiar și salarii în plic sau plățile care se fac în plic pentru unii funcționari.
Potrivit lui Vlad Bercu, o altă dezamăgire este legată de pensionare. După destrămarea URSS, cetățeanul a fost lăsat singur în fața problemelor existente. Statul nu a intervenit ca urmare a pierderii actelor de contabilitate de la întreprinderile, care s-au ruinat, iar instanțele de judecată nu le-au făcut dreptate.
”Oamenii „duc dorul“ cel mai mult modului în care le erau asigurate locurile de muncă, ordinii din ţară şi asistenţei medicale.”, a mai spus Vlad Bercu.
În concluzie, jurnalistul economist a menționat că pentru diminuarea nostalgiei sovietice, statul ar trebui să adopte niște politici sociale mai radicale care să determine cetățenii să rămână acasă, dar nu să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
La 30 noiembrie 2018 a expirat mandatul actualului Parlament, de legislatura a XX-a. Acesta va exercita mandatul până la prima ședință a noului legislativ. După 30 noiembrie, atribuțiile Parlamentului s-au redus considerabil, legislativul fiind lipsit de competențele de a adopta legi organice și opera modificări la Constituție, a opinat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
Actualul legislativ a trecut prin mutații politice spectaculoase, funcționalitatea lui cunoscând trei etape de bază. Prima etapă este anul 2015 când activitatea legislativului s-a caracterizat printr-o instabilitate politică, care a afectat întregul proces politic și s-a resimțit pe fundalul „furtului miliardului. A fost un an al căderilor de guvern, a guvernelor scurte sau interimare. Au fost două guverne instituite”. Este vorba de Guvernul minoritar (PLDM-PDM) a lui Chiril Gaburici (februarie-iunie) și cel al lui Valeriu Streleț (iulie-octombrie).
Odată cu căderea Guvernului Streleț, ca urmare a arestării liderului PLDM, Vlad Filat, s-a intrat în cea de a doua perioada, cea de tranziție de la formula Alianței pentru Integrare Europeană la guvernarea solitară a PDM. De fapt, tranziția s-a făcut pe fundalul unor părăsiri masive de fracțiuni parlamentare (traseism politic) când două formațiuni politice, practic, au fost decimate în reprezentativitatea lor în legislativ. Este vorba despre șapte deputați de la PLDM și 14 de la PCRM care au susținut guvernul condus de PDM. Cele două formațiuni au pierdut foarte mult din influența politică în Parlament, rolul lor reducându-se la o opoziție care se opune sistemului politic instituit de guvernare, dar cu posibilități limitate de acțiune.
„Anul 2016 a fost unul al stabilizării politice. Guvernarea condusă de PDM, împreună a PL, a reușit să stabilizeze situația politică din Republica Moldova și să restabilească parțial încrederea partenerilor de dezvoltare. Asta pentru că Republica Moldova a semnat un acord cu FMI la sfârșitul anului 2016. Totodată, au fost adopte un șir de legi care au atenuat din efectele „furtului miliardului”, restricționând posibilitățile de delapidare a sistemului financiar-bancar moldovenesc”, susține Ion Tăbârță. Însă, odată cu semnarea acordului cu FMI, legislativul a încercat la sfârșitul anului 2016 „să strecoare pe sub masă” un pachet de legi controversat care se refereau la liberalizarea de capital și stimularea fiscală, însă a renunțat ca urmare a reacției promite a societății civile și a partenerilor de dezvoltare.
Potrivit analistului, la începutul anului 2017 s-a intrat în cel de al treilea ciclu al actualului legislativ. În 2017, guvernarea în mod solitar a fost asumată de către PDM. Formațiunea și-a majorat numărul de deputați în Parlament de la 19 la peste 40. Totodată, și-a înlăturat un „vechi camarad” de la guvernare – PL. Iar după schimbarea de către PDM, împreună cu PSRM, a sistemului electoral s-a început deteriorarea continuă a relațiilor Chișinăului cu UE, traiectoria politică aleasă de către guvernare provocând discuții privind evoluția democratică a Republicii Moldova.
„În anii 2017-2018, Parlamentul a luat o serie de decizi cu caracter politic contestate în societate. În mod special, este vorba de schimbarea sistemului electoral în ciuda opiniei contrare a Comisiei de la Veneția. O altă reformă este cea a administrației publice centrale, când numărul ministerelor a fost redus de la 16 la 9, fără deocamdată să fie clare consecințele acestei reforme”, a spus Ion Tăbârță.
O altă serie de decizii controversate se referă la cele cu caracter economic. În 2017-2018 a fost adoptate proiecte de legi care nu vin să aducă lumină în elucidarea delapidărilor din sistemul financiar-bancar și nu vin să lupte cu eradicarea corupției mari, ba din contra, pot duce la perpetuarea acestor fenomene. Aici ne putem referi la acordarea cetățeniei prin investiții, dar și la amendamentele fiscal-bugetare (amnistia fiscală și schimbarea politicii de impozitare).
„Pe ultima sută de metri”, actualul Parlament a mai adoptat o serie de legi menite să facă cât mai comode instituțiile statului în favoarea actualei guvernări. Este vorba de organizarea referendumului în ziua alegerilor și inițiativa legislativă ca prima ședință a viitorului Parlament să fie condusă de actualul președinte al legislativului și nu de decanul de vârstă, cum era până în prezent.
În concluzie, Ion Tăbârță a precizat că actualul Parlament a acumulat mai multe „bile negre” decât „albe”. O problemă majoră este că și-a redus din reprezentativitate ca urmare a traseismului politic, care a denaturat votul popular din 30 noiembrie 2014. Actualul Parlament a schimbat regulile jocului întregului proces politic cu scopul de „a-și netezi terenul” pentru a se menține la putere și după următoarele alegeri parlamentare. Încă o problemă este că actualul Parlament a votat o serie de legi politice contestate și economice netransparente, care provoacă multe semne de întrebare. Legile au înrăutățit relațiile cu partenerii de dezvoltare și pun la îndoială viitoarea traiectorie politică democratică a Republicii Moldova. Va fi o traiectorie democratică sau dimpotrivă s-a intrat în faza involuției democratice a țării? Următorul legislativ, în funcție de culoarea politică a guvernării, fie va trebuie să facă o anumită regulă în mai multe decizii votate de actualul Parlament, fie va continua traiectoria actualilor aleși ai poporului.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova are nevoie de investiții pentru o creștere economică calitativă, însă plasatorii de capital ezită sau ocolesc Republica Moldova. Principalele motive care îi sperie este mărimea pieței interne, instabilitatea politică și lipsa forței de muncă bine pregătite, constată directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
În prezent sunt vizibile mai multe măsuri de remediere a situației din partea companiilor, dar și a decidenților. La sfârșitul anului 2017 pe piața din Republica Moldova s-a înregistrat o situație mai bună față de anii precedenți. Stocul investițiilor directe a început să crească, înregistrând 3,324 mil. USD. Au început să vină investitori de talie mai mare în unele centre raionale. Ca exemplu, în Comrat, Edineț, Strășeni, Orhei. E o situație puțin atipică pentru Moldova, dar normală pentru toate statele din jur. De fapt, acest lucru are efect multiplicator, care va genera noi investiții și va capta atenția unor noi investitori asupra centrelor raionale și va schimba economia locală. Pe de altă parte, în topul plasatorilor externi de capital, sunt semnalate schimbări pozitive-statele cu cele mai mari investiții în economia Moldovei, Olanda, Spania, Franța, Cipru, România și Rusia își consolidează pozițiile, majorând soldul ISD în economia țării noastre.
Potrivit lui Chivriga, domeniile agriculturii au înregistrat 1,6% investiții directe din total, transportul și depozitarea - 1,5%, sănătate - 0,4% și învățământului - 0,08%. Aceste domenii au nevoie stringentă de investiții, dar pentru care plasatorii de capital nu se înghesuie. În același timp sunt domenii atractive care fac din ochi investitorilor: sectorul financiar și asigurări, utilitățile (aprovizionarea cu gaze și energie electrică și termică, apă caldă), informații și comunicații, industria de prelucrare, comerțului cu ridicata și cu amănuntul.
Decidenții trebuie să ia în calcul, care ar putea să fie pârghiile de atragere a capitalului străin în Republica Moldova, deoarece acesta generează experiență, locuri de muncă, creșterea numărului întreprinderilor competitive și a produselor și serviciilor de calitate.
Referindu-se la piață, directorul de programe susține că piața Republicii Moldova este una mică și este privită cu mai puțin interes de către plasatorii de capital, însă există alte atuuri. Este vorba de deschiderea pe care o are țara, dar și cadrul general de reglementare și regulator care este propice pentru tranziția spre alte piețe.
”Investitorii străini nu privesc bogățiile pe care nu le are Republica Moldova, ci eficiența și activitatea instituțiilor de stat și a agențiilor. Aici e vizibilă o schimbare pozitivă, parțial datorată reformelor guvernamentale și cea regulatorie. Cea din urmă a contribuit la eliminarea unui număr mare de acte permisive și acte guvernamentale, care mai mult încurcau activitatea operatorilor economici în anumite domenii. Pe de altă parte, un aspect forte îl constituie acordurile internaționale semnate de către Republica Moldova-Acordul de Asociere cu UE (DCFTA), acordurile de liber schimb semnate cu statele CEFTA, CSI, dar și cele bilaterale semnate cu un număr semnificativ de state privind promovarea și protejarea investițiilor, evitarea dublei impuneri și comerțul liber”, a opinat Chivriga.
În concluzie, Viorel Chivriga a spus că dacă acum câţiva ani, forţa de muncă ieftină era unul din puținele atuuri care îi atrăgeau pe plasatorii de capital în Republica Moldova, acum investitorii se confruntă cu lipsa forţei de muncă calificate. Anume aici, e nevoie de intervenții și reforme din partea instituțiilor de stat.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Deși autoritățile Republicii Moldova se laudă de câte ori au ocazia că economia țării este pe un trend ascendent, acest lucru se întâmplă doar la nivel de declarații. Pe termen mediu aceasta va înregistra indicatori modești, care îi vor permite doar să se mențină pe lina de plutire fără să înregistreze o creștere calitativă, potrivit opiniei exprimate de către jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Datele Ministerului Finanțelor arată că PIB-ul va avea un avans de doar 4% în 2019. Or, o asemenea creștere economică pe termen mediu nu e altceva decât perpetuarea situației actuale și accentuarea migrației. Pe termen mediu se va atesta o depreciere moderată a monedei naționale se prognozează pentru anii 2019-2021. Astfel, pentru intervalul expus, cursul mediu de schimb al leului față de dolarul SUA va fluctua între 17,2 lei până la 18,5 lei.
Inflația se prognozează la nivel 4,9% în anul 2019 și 5,0% în anii 2020-2021. Investițiile în activele materiale pe termen lung se preconizează a fi în creștere medie anuală de 3,3% în anul 2019 și a câte 4,0% în următorii doi ani.
Victor Ursu susține că exporturile vor crește în anul 2019 cu circa 13,1%, cu circa +6,2% în anul 2020 și +6,0% în 2021. Principalii factori care vor contribui la creșterea volumelor exportate continuă a fi: restabilirea cererii externe, redresarea ofertei interne a producției agricole, consolidarea competitivității bunurilor exportate prin creșteri calitative, determinarea efectuării investițiilor în fonduri fixe noi și îmbunătățirea bazei tehnologic.
La capitolul importuri sunt prognozate în creștere pentru anii 2019-2021 cu respectiv câte 9,4%, 5,5% și 5,1%. Creșterea volumului importului va fi condiționată de restabilirea cererii interne, preponderent pentru materia primă destinată proceselor tehnologice și obținerea produselor pentru consum final și export.
Potrivit lui Victor Ursu, ca urmare a dificultăților din economie, care se răsfrâng asupra populației acest lucru favorizează migrația, care a devenit în timp ”ciuma” care consumă Republica Moldova. Dacă la sfârşitul anilor ’80, Republica Moldova avea o populaţie de aproximativ 4,5 milioane de oameni, în 2018, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică de la Chişinău, în ţară trăiesc puţin peste 3,5 milioane de persoane. Totodată, Republica Moldova este ţara cu cea mai mare rată de scădere a populaţiei.
Statisticile arată că în prezent peste o șesime din populaţie are vârsta de peste 60 de ani. Demografii se arată alarmați de situația creată și spun că fenomenul de îmbătrânire va lua amploare în anii următori. Conform datelor ONU, către anul 2050 peste o treime din populația Moldovei va depăşi vârsta de 60 de ani.
În concluzie, Victor Ursu susține că în prezent se observă o distanțare tot mai abruptă dintre guvernare și populație, care se confruntă cu probleme cronice – lipsa locurilor de muncă bine plătite, servicii de proastă calitate și lipsa perspectivei de viitor.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
