Soluțiile tehnologice dedicate rezolvării problemelor cu care se confruntă orașele contemporane (trafic, aglomerație, poluare, etc.) au fost unite de mediile științifice și instituțiile comunității europene sub umbrela conceptului de Smart City organizat la Chișinău de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Moldova Agroindbank.
Moldova Agroindbank este parte a noțiunii de Smart City, care cuprinde procesele, schimbările complexe (de infrastructură, instruire, mentalități) necesare pentru creșterea calității vieții în regim de eficientizare a consumului de resurse. Metodele de implementare a schimbărilor și mijloacele tehnologice aferente acestora sunt parte a noțiunii de oraș inteligent.
Una din sarcinile Moldova Agroindbank este să contribuie la dezvoltarea afacerilor cu ajutorul tehnologiilor. MAIB este pentru un oraș tehnologizat, dedicat îmbunătățirii serviciilor publice, creșterii nivelului de confort al cetățenilor din localitățile urbane și rurale, eficientizării consumului de resurse și reducerii cheltuielilor pe termen mediu și lung.
Liderul sistemului bancar îşi canalizează eforturile pentru a asigura beneficiarilor cele mai inovative soluţii financiar-bancare, care să le permită să-şi gestioneze eficient timpul, să-şi optimizeze resursele financiare şi să-şi sporească confortul deservirii.
În acest sens, Moldova Agroindbank promovează plăţile fără numerar prin intermediul cardurilor bancare – un mecanism eficient de consolidare a transparenţei în sectorul financiar. Iar pentru comoditatea clienţilor, MAIB asigură accesul la cel mai performant sistem de deservire bancară la distanţă – Internet Baning, dezvoltând în acelaşi timp un şir de servicii online menite să asigure transferul mijloacelor financiare rapid şi simplu (T2C, P2P), să simplifice activitatea online a persoanelor juridice (EASI Banking), etc.
La capitolul planuri, MAIB, fiind o instituţie înalt tehnologizată, îşi propune să dezvolte şi să aplice o serie de soluţii digitalizate necesare pentru dezvoltarea unei comunităţi inteligente.
IDIS Viitorul alături de Moldova Agroindbank și-au propus în cadrul conferinței din 20-21 iunie să evidențieze modul în care tehnologia și inovarea vor permite apariția orașelor inteligente de mâine.
Proiectul de Lege pentru modificarea Legii 131 din 03.07.2015, privind achizițiile publice, care urmează a fi prezentat la 20.06.2018 în ședința Guvernului spre aprobare, vizează, în mare parte, ajustarea Legii 131 la cerințele noului cadru legislativ al UE, și anume, Directiva 2014/24/UE din 26 februarie 2014.
În mare, modificările propuse sunt conforme cu bunele practici internaționale și transpun eficient recomandările Directivei 24. Proiectul conține o serie de îmbunătățiri, inclusiv referitoare la transparență și evitarea conflictului de interese.
Totuși, sugerăm includerea unei clauze adiționale, care a fost sugerată în repetate rînduri de către societatea civilă, și anume:
Articolul 43, să fie completat cu paragraful (3), care să prevadă următoarele:
”Dosarul achiziției publice este un document public, și poate fi oferit, la solicitare, oricărei persoane interesate, după finalizarea procedurii de achiziție. Limitarea accesului la dosarul achiziției publice poate avea loc doar în baza legislației privind secretul de stat sau a celei privind secretul comercial.”
Această prevedere va asigura un maxim de transparență achizițiilor publice, mai mult decît atît, este în concordanță deplină cu inițiativa de lansare a Mtender, platformă electronică a achizițiilor, unde toată informația despre procedurile de achiziții va fi disponibilă tuturor părților interesate.
Semnatari:
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul"
Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
Centrul de Investigații Jurnalistice
Asociatia Comunitatea "WatchDog.MD"
A.O."Asociatia pentru drepturile omului Lex XXI"
Centrul Analitic Independent Expert Grup
Transparency International Moldova
La inițiativa IDIS, Chișinău poate deveni primul oraș care va găzdui inițiativele de modernizare accelerată a orașelor după modelul SMART CITIES (România), conceput ca o platformă interactivă de cooperare între sectorul privat, companiile din sectorul tehnologic, bănci, și alți actori, interesați să re-așeze municipiul pe fundamentele unui oraș modern. Inițiativele vor fi lansate pe 20-21 iunie, în cadrul Conferinței ”SMART CITIES&MARKETPLACES”, la care și-au dat concursul să participe un desant important de companii din sectorul IT, dezvoltatori de infrastructură, fonduri de investiții, incubatoare de afaceri, think tankuri.
Oreșele moderne sunt de neconceput fără un dialog continuu și credibil cu mediul de afaceri, cu sectorul tehnologiilor informaționale și cetățenii activi. Orașele moderne se dezvoltă ca sisteme complexe de conviețuire și dezvoltare, astfel încât proiectele de investiții și marketingul inteligent al ideilor așează la aceiași masă decidenți ai sectorului public și sectorul privat. Oreșele inovatoare (Smart Cities) reprezintă orașe curate, bine administrate, în care cetățenii au acces la servicii calitative. Noile tehnologii nu sunt un lux, ci un standard de competență, menținut în serviciul populației, care face existența administrației publice rațională și supusă controlului public.
Stefan Liller, reprezentant permanent adjunct PNUD crede că acum este cel mai potrivit moment să accentuăm importanța dezvoltării urbane durabile și incluzive, într-un moment în care Republica Moldova avansează în alinierea cadrului său de politici, în special a Strategiei Naționale de Dezvoltare 2030 la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD).
Orașele sunt forțe motrice în realizarea multor ODD-uri, în special a ODD-ului 11 - Orașe și comunități durabile, ODD-ului 1 - Fără sărăcie, ODD-ului 7 – Energie accesibilă și curată, ODD-ului 8 - Muncă decentă și creștere economică și ODD 13 – Acțiune asupra climei.
”Împreună cu partenerii noștri, am lansat recent proiectul Green City. Prin această inițiativă PNUD urmărește să contribuie la crearea unei platforme participative inovatoare și ample, pentru a susține planificarea urbană ecologică durabilă, ajustată la aspirațiile oamenilor de a avea un mediu mai curat, o economie verde și o guvernare inteligentă”, a mai spus Liller.
Potrivit lui, proiectul oferă oportunitatea de a testa ideea că orașele reprezintă niște laboratoare ideale pentru schimbări de transformare urbană, unde autoritățile locale pot facilita cooperarea, pentru a experimenta instrumente noi și parteneriate între diferiți actori, pentru o replicare și extindere ulterioară.
Un grup de primari de orașe Smart Cities participă în cadrul acestei primei Conferințe de dezvoltare urbană, oferindu-și tot sprijinul necesar pentru ca Municipiul Chișinău să înceapă a face primii pași de recuperare urbană și dezvoltare economică. Evenimentul coincide cu intrarea în exercițiul funției a noului primar. Totodată, conferința SMART CITIES&MARKETPLACES va găzdui prezentarea publică a primelor numere Newsweek, publicație care apare în ediție specială pentru România și Republica Moldova. Organizatorii vor lansa o platformă de interacțiune între Primăria Chișinău și o serie de parteneri naționali și regionali, care includ: Green Cities (Moldova), Agenda Națională de Business 2.0, Fundația Națională a Tinerilor Manageri (România), Smart Cities (România), IDIS.
Evenimentul este realizat cu sportul partenerului general Moldova Agroindbank și cu susținerea PNUD Moldova, Orange Moldova și ZEL Bălți.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Partener general:
Parteneri:
IDIS Viitorul, în parteneriat cu Moldova Agroindbank organizează în premieră în Republica Moldova conferința ”SMART CITIES & MARKETPLACES”, dedicată ecosistemului, investițiilor private și Marketingului Inteligent.
Astfel, MAIB este pentru dezvoltarea urbană sustenabilă, care este de neimaginat fără un mediu antreprenorial eficient și inovator. Dezvoltarea urbană este în primul rând ecosistemului investițiilor private și marketingului inteligent și va implica un grup numeros de fonduri private de investiții, business angels, bănci, incubatoare de afaceri și antreprenori de succes.
Urbanizarea rapidă a orașelor prezintă provocări de infrastructură pentru guvern și municipalități. Pe măsură ce orașele cresc și își extind serviciile, administrarea și guvernarea devin din ce în ce mai complexe. Astfel, este necesară transformarea orașelor pentru a aborda provocările sociale, economice, de inginerie și de mediu.
Piața orașelor inteligente este în creştere exponențială. Această cerere deschide o piață segmentată pentru orașe inteligente. Orașele inteligente reprezintă un nou stil de oraș care oferă creștere durabilă și care este conceput pentru a încuraja activitățile economice sănătoase, care reduc impactul asupra mediului, îmbunătățesc calitatea vieții locuitorilor.
IDIS Viitorul alături de Moldova Agroindbank și-au propus să evidențieze modul în care tehnologia și inovarea vor permite apariția orașelor inteligente de mâine.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) sunt instituțiile care domină detașat în cea ce privește controalele agenților economici. Încheie clasamentul Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Acestor trei instituții le revine peste 75% din totalul controalelor operate, potrivit concluziilor studiului ”Impactul controalelor asupra activității agenților economici”.
Concluziile acestui studiu se bazează pe interviurile aprofundate realizate cu conducătorii a 35 de companii, din diverse regiuni ale țării, diferite domenii de activitate, diverse forme juridice de organizare și diferite mărimi ale companiilor.
Studiul arată că doar 15% din companii nu au avut controale inopinate în ultimii trei ani. Majoritatea companiilor au avut unu, două controale inopinate în ultimii trei ani. Totodată, circa 20% dintre companii afirmă că au avut mai mult de cinci controale inopinate în ultimii trei ani. În 60% dintre cazuri acest control a durat o singură zi. În 30% dintre cazuri controlul a durat 2-5 zile. În alte 10% de cazuri controlul inopinat a durat 10-20 de zile.
Majoritatea companiilor au declarat că inspectorii nu au solicitat documente care nu țin de competența lor. Totuși, 15% dintre ei au declarat că au avut astfel de solicitări în majoritatea cazurilor fiind vorba de SFS sau ISM.
Aproape 40% dintre companii afirmă că în ultimii 3 ani le-au fost aplicate careva sancțiuni, iar altele 20% că în această perioadă le-au fost aplicate prescripții. Jumătate dintre companii care au primit sancțiuni au spus că este vorba de o singură sancțiune, restul spun că au primit 2-3 sancțiuni.
Pentru soluționarea problemei verificărilor instituțiilor de stat, oamenii de afaceri recomandă: evitarea controalelor inutile, evitarea atitudinii preconcepute, accentul pe prevenție nu pe sancțiune, transparența organelor de control, reducerea presiunii administrative inutile, instruirea continuă a inspectorilor și perfecționarea cadrului legislativ.
Concluziile acestui studiu se bazează pe interviurile aprofundate realizate cu conducătorii a 35 de companii, din diverse regiuni ale țării, diferite domenii de activitate, diverse forme juridice de organizare și diferite mărimi ale companiilor.
Raportul poate fi vizualizat aici.
Publicația a fost realizată cu suportul Centru International Pentru Antreprenoriat (CIPE).
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Din anul 2013, principiile și procedurile de organizare și efectuare a controlului de stat asupra companiilor au fost unificate într-un singur act legislativ, obligatoriu pentru toate autoritățile / instituțiile publice. Însă oamenii de afaceri notează multiple probleme și abuzuri în procesul de desfășurare a controalelor de stat asupra activității de întreprinzător. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan.
Companiile din Republica Moldova percep controalele cu scopul de sancționare, iar prin frecvența și modul de desfășurare, verificările creează obstacole în activitatea businessului. 45,4% din agenții economici sunt de părere că verificările instituțiilor de stat generează corupția. Numărul oamenilor de afaceri care au avut parte de controale în ultimii 3 ani de zile este foarte mare - aproape 80% din cei intervievați de IDIS ”Viitorul”. Circa 1/3 din aceste companii controlate au spus că în ultimii 3 ani au avut peste 10 controale.
”Cifrele sunt alarmante în contextul în care în perioada 01 aprilie – 30 septembrie 2016 a fost instituit moratoriul asupra controalelor de stat planificate sau inopinate. Au fost admise doar unele verificări, precum cele în situații excepționale, cele din domeniul supravegherii de stat a sănătății publice, domeniul respectării normelor antiincendiare,”, a spus Viorel Pârvan.
Marea majoritate a controalelor au fost controale inopinate. Unele companii au avut mai mult de cinci controale inopinate în ultimii trei ani.
Aceste tipuri de verificări din start sunt considerate cu ”riscuri” pentru mediul de afaceri, întrucât sunt inițiate în rezultatul unei petiții (pot fi chiar și a concurenților de afaceri sau altor persoane neoneste), de multe ori nu sunt argumentate temeinic și nu necesită notificarea în prealabil a agentului economic.
Doar 15% din companii au afirmat că au contestat procesul - verbal de control. Majoritate din oamenii de afaceri afirmă că nu are sens să contești actul emis de organul care a realizat controlul. În cazul în care actul de verificare și constatările sunt neîntemeiate, agentul economic preferă să nu lupte pe căi legale și să demonstreze ilegalitatea actului. El consideră oportun și mai puțin costisitor (bani, timp, personal, moral) să recurgă la mijloace neoficiale de ”soluționare” a cazului.
Pentru soluționarea problemei, Viorel Pârvan recomandă: 1. fortificarea caracterul consultativ și preventiv al controlului, prin elaborarea unei legi potrivit căreia prima vizită de control efectuată de autoritățile publice să fie una informativă. 2. controalele inopinate efectuate de Inspectoratul de Stat al Muncii și Agenția Națională pentru Siguranță Alimentelor trebuie să fie supravegheate cu atenție de către Cancelaria de Stat și în cazul depistării presupuselor abuzuri, ilegalități sau încălcări trebuie să fie sesizate organele abilitate. 3. II. Controlul efectuat de către Serviciul Fiscal de Stat trebuie să fie supus principiilor fundamentale, normelor și cerințelor generale.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Companiile din Republica Moldova joacă un rol important în combaterea corupției, creșterii economice și îmbunătățirii climatului de afaceri. Deși, adesea, businessul este perceput ca participant la corupție, marea majoritate a întreprinderilor sunt în primul rând victimele fenomenului. Este mesajul conferinței, „Rolul businessului în îmbunătățirea guvernării și climatului de investiții”. Evenimentului a fost organizat cu suportul Centru International Pentru Antreprenoriat (CIPE) și IDIS ”Viitorul” cu susținerea financiară BERD.
La deschiderea evenimentului, Natalia Oțel-Belan, Director Regional Adjunct, Eurasia și Asia de Sud, Centrul Internațional pentru Antreprenoriat Privat (CIPE) a declarat că businessul trebuie să continue să fie un jucător activ în îmbunătățirea situației economice din Republica Moldova. Rolul lui este nu doar să-și mențină afacerea și să o crească, să lupte zi de zi cu toate riscurile cu care se confruntă, ci să și determine schimbările prin acțiunile pe care le întreprinde. Rolul lui este să consolideze această poziție a businessului, să comunice, să creeze acest canal și să determine aceste schimbări.
”Businessul joacă un rol important în dezvoltarea țării, iar în ultima perioadă sunt atestate progrese pentru îmbunătățirea climatului de afaceri. Vorbim aici de venirea Băncii Transilvania în Republica Moldova. Totodată, BERD este cel mai mare investitor din R. Moldova. Banca a început să activeze în ţară după proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991. De atunci, banca a susţinut economia cu investiţii în valoare de 1,2 miliarde de euro prin intermediul a 120 de proiecte în domeniul financiar, agricol, energetic, infrastructură şi producţie. În 2017, investiţiile BERD în Moldova au atins un nivel record de 130 de milioane de euro”, a afirmat Angela Sax, şefa reprezentanţei Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Moldova.
Participanții la eveniment au spus că mediul de afaceri din Republica Moldova trebuie să realizeze că de fapt puterea de decizie le aparține. Această putere este în efort comun. Un întreprinzător singur nu poate să schimbe situația, nu poate să schimbe legislația sau să îmbunătățească mediul de afaceri. Dar dacă oamenii de afaceri își consolidează eforturile pentru a schimba lucrurile, atunci ei pot să obțină mult mai multe rezultate – prin advocacy.
Dumitru Albulesa, administrator AITA susține că oamenii de afaceri din Republica Moldova se confruntă cu foarte multe probleme, iar o parte dintre ei sunt necompetitivi cu businessul din străinătate. „De exemplu costurile pentru transportatorii auto sunt foarte mari. Obținerea autorizației de transport în Republica Moldova costă peste 20 de euro, în timp ce în străinătate – 2 euro. Or, acest lucru generează exodul transportatorilor. Deși autoritățile cunosc problemele oamenilor de afaceri, soluționarea problemelor se face foarte lent sau chiar deloc”.
În concluzie, participanții la conferință au recomandat autorităților să fie mai deschise la doleanțele businessului, iar măsurile pe care le întreprind să răspundă la necesitățile societății în primul rând.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova este o țară veșnic în tranziție cu o economie fragilă, care a înregistrat urcușuri și coborâșuri. În spațiul rural au existat oportunități de afaceri, care ar fi favorizat salturi și mai mari, dar acestea nu sunt sesizate de către populația Republicii Moldova. O soluție este crearea grupurilor de acțiune locală, care prin eforturi comune ale mai multor localități creează oportunități de dezvoltare. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
În localitățile rurale există progrese, dar nu în maniera în care să contribuie la bunăstarea cetățenilor. Climatul de afaceri șchiopătează, iar businessul preferă Chișinăul și localitățile urbane dezvoltate. Or, UE oferă Republicii Moldova experiența sa de creare a grupurilor de acțiune locală, care contribuie la dezvoltarea comunităților prin atragerea finanțărilor și a businessului străin. ”Grupurile de Inițiativă Locală” (GAL 10 – 100 mii persoane), este un model cu succes implementat de statele comunitare”, a spus Viorel Chivriga.
IDIS Viitorul în cadrul unui program împreună cu partenerii estonieni și locali, și cu suportul Ministerului de Externe din Estonia au creat două GAL-uri, unul la Ungheni și altul la Ștefan-Vodă.
”Ambele Grupuri de Acțiune Locală reprezintă vaste teritorii situate în zone deosebit de pitorești, străbătute de importante drumuri naționale, în apropierea unor vămi internaționale cunoscute, care se confruntă însă cu acute probleme legate de subfinanțare a infrastructurii de drumuri și tehnologii învechite de producție agricolă, indicatori social-economici în degradare, numeroase inegalități care stimulează depopularea rapidă a localităților, accesul limitat la servicii, de educație restrânse, investiții insuficiente în educație, competitivitate”, a afirmat directorul de programe.
Cele două GAL își propun să promoveze obiectivul atragerii de resurse publice și private, experiență, expertiză, tehnologii în reanimarea economiei locale, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea unei game mai largi de servicii publice de calitate, promovarea exporturilor locale, valorificarea potențialului și caracteristicilor identitare ale arealelor în serviciul comunităților și a dezvoltării durabile (dezvoltarea turismului rural, recreativ, religios, nostalgic, sportiv, promovarea mărcilor comerciale și a brandurilor locale, meșteșugurilor și obiceiurilor localnice, promovarea regiunilor pe plan național și internațional).
”Experiența constituirii Subregiunii ”Cula” vorbește clar despre necesitatea unor noi instrumente de politici spațiale de revitalizare a zonelor defavorizate sub aspect economic și social – parte din Strategia Națională de Dezvoltare Regională. Subregiunile ”Cula” și “Lunca Nistrului dispun de un potențial excelent de producere și comercializare a produselor agroalimentare ecologice și organice tradiționale, fiind poziționate în apropierea unor piețe de proximitate, magistrale rutiere și de cale ferată centrale esențiale pentru economia națională.”
În concluzie, Viorel Chivriga a menționat că înființarea GAL are drept scop cooperarea comnunităților rurale și conectarea acestora la rețelele naționale și internaționale, iar acest lucru va genera transfer de experiență și know-how.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS „Viitorul”, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 06017396.
Problema schimbărilor climatice este extrem de importantă prin prisma influențelor majore pe care le generează aceste fenomene, iar Republica Moldova nu face excepție. Potrivit ultimelor prognoze temperatura mai ridicată peste medie și lipsa precipitațiilor din luna mai vor reduce recolta din 2018 cu peste 10%. A explicat jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
În momentul de față, agricultura moldovenească se confrunta cu probleme serioase legate de modificările climatice ce au loc în sensul extinderii aridizării zonelor agricole întinse. Astfel, temperaturile peste medie din perioada curentă și lipsa precipitațiilor vor influența recolta. Serviciul Hidrometeorologic susține că agricultorii vor recolta, în medie, până la 3,1 tone de grâu la hectar față de 3,1 tone recolta din anul precedent.
”În anii în care sunt condiţii meteorologice bune, avem producţii bune, în anii în care nu avem vreme bună, producţiile scad. Ajungem la aceeaşi concluzie, dacă nu este refăcut sistemul de irigaţii, vom avea această problemă în mod ciclic, o dată la câţiva ani”, a spus Victor Ursu.
Ca urmare a reducerii producției agricole prognozată pentru anul curent am putea asista la o creștere a prețurilor. Iar cu producţiile mai mici, fermierii sunt îngrijoraţi că nu îşi vor putea recupera investiţiile făcute. În același timp, o producție agricolă mai mică poate avea afecte și asupra forței de muncă, care cumulează o treime din totalul populației ocupate.
Totodată, ponderea limitată a investiţiilor în agricultură impune o presiune suplimentară asupra competitivităţii pe termen lung a sectorului. Deşi ponderea investiţiilor agricole în totalul investiţiilor a crescut în ultimii ani, această majorare de capital nu este suficientă pentru a opri deprecierea grea a activelor agricole. Măsura-cheie a investiţiilor, ce reprezintă importul de utilaje şi echipamente agricole, a apărut doar în ultimii ani, stimulată de excesul de venituri generate urmare a creşterii preţurilor la producţia agricolă, precum şi de realinierea programelor guvernamentale la subvenţionarea investiţiilor.
În concluzie, Victor Ursu a spus că în prezent, Republica Moldova se reprofilează pe exporturile cu valoare ridicată. Pentru ca agricultura să crească este necesară sprijinirea mediului de macro-politici şi climatul investiţional rural, consecvenţa politicilor agrare pentru sprijinirea dezvoltării pieţelor private, dreptul de proprietate pentru dezvoltarea pieţelor.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Securitatea energetică, este una din principalele provocări ale Republicii Moldova, determinată de: dependența absolută de importuri, dependența de un singur furnizor, nesoluționarea situației cu așa numitele datorii din stânga Nistrului, cadru de reglementare extrem de slab și ezitarea în adoptarea legislației conforme Pachetului Energetic III și multe alte vulnerabilități.
Anume această vulnerabilitate trebuie să ne facă atenți la tot ce se întâmplă în domeniul energetic, chiar dacă uneori se creează impresia că anumite procese au loc ”departe de interesele noastre”. Într-o lume a globalizării nu există procese prea departe de noi, din acest motiv în spațiul public și cel politic subiectul North Stream merită cea mai mare atenție.
Proiectul North Stream, poate amâna din nou decizia Moldovei de a adopta Pachetului Energetic III.
Uniunea Europeană pe parcursul deceniilor și-a dezvoltat un mecanism de securitate energetică, pentru a reduce dependența de furnizorii de resurse energetice, inclusiv gaz. Aceste mecanisme de protecție, prin reglementări clare ale pieței sunt cuprinse în Pachetul Energetic III. Anume existența unor mecanisme de reglementare protejează până acum consumatorii din Europa.
Prin aderarea sa la Tratatul Comunității Energetice în 2010, Moldova sa angajat să adopte Pachetului Energetic III al UE, însă Chișinăul în detrimentul său a solicitat și Comisia Europeană a acceptat să amâne aplicarea tratatului din 2016 până în 2020. Acest face vulnerabilă Republica Moldova enorm față de monopolistul Gazprom, care contrar prevederilor normelor europene este furnizor, operator de magistrale și distribuitor al gazelor naturale.
Odată cu dezvoltarea proiectului North Stream implementarea Pachetului Energetic III în Moldova iarăși poate fi amânat pe o perioadă îndelungată, deoarece proiectul North Stream atentează la mecanismul de reglementare și Federația Rusă are drept scop identificarea diverselor găselnițe juridice și tertipuri, pentru a ocoli și slăbi efectele Pachetului Energetic III. Aici vorbim de ”divizarea” operatorului de magistrală și furnizorul de gaze ambii controlați de Rusia, utilizarea abilă a excepțiilor din Directivele UE.
Scopul acestui exercițiu este identificarea mecanismelor de slăbire a capacităților de reglementare ale UE. Dacă se va reuși cu Uniunea Europeană, atunci întrarea în vigoare a Pachetul Energetic III în Moldova începând cu 2020 devine iluzoriu.
Prin proiectul North Stream UE mută luptă din afara granițelor sale în interiorul său. Construcția de Securitate Energetică a UE se bază pe următoarele paradigme: separarea operatorilor de magistrale de furnizori, reglementarea și accesul liber la magistrale, crearea concurenții între furnizori.Drept rezultat în interiorul UE existau operatori de magistrale care erau strict reglementați de directivele UE și toți aveau acces la magistrale. Iar scopul UE era de a crea competitivitate pe piața furnizorilor de gaze.
Sarcina Rusiei este de a crea competitivitatea nu pe segmentul furnizării de gaze naturale, dar pe cel al operatorilor de magistrale. Astfel, concurența nu este între furnizorii de gaze, din afara UE, dar între operatorii de magistrale din interiorul UE. Această nouă realitate iarăși diminuează din puterea de reglementare a directivelor UE și întărește poziția monopolistului Gazprom. Scopul Gazpromului este de a obține drepturi pe care companiile din UE nu le au și anume să fie: furnizor, operator de magistrale și distribuitor de gaze naturale, ori anume acest lucru ei l-au obținut în Moldova.
Chișinăul are nevoie de sprijinul UE pentru a reuși să depășească presiunea Gazpromului în aprobarea Pachetului Energetci III, care nu permite astfel de situații, dar se pare că deja UE are nevoie de ajutor. Evident, această nouă conjunctură va determina Gazporm să acționeze active pentru menținerea actualului mecanism vicios de reglementare din Moldova pe o perioadă nedeterminată. Iar proiectul North Stream este un semnal pentru autoritățile din Moldova că intrarea în vigoare a normelor europene în domeniul Gazelor naturale în anul 2020 sunt într-un pericol real.
”Succesul” North Stream va impulsiona proiectul South Stream, cea ce deja va lovi direct în securitatea energetică și va diminua tranzitul de gaze prin Republica Moldova. Dacă se va reuși fisura în Strategia de Securitate a UE prin proiectul North Stream, atunci se va accelera proiectul geamăn Soth Stream, care deja va afecta direct și extrem de puternic securitatea energetică a Moldovei. Pe lângă probleme de vulnerabilitate puternică în reglementare, Moldova se va trezi într-o izolare energetică, dictate de faptul că magistralele de livrare a gazelor naturale vor ocoli Moldova.
Evident costurile pentru gazele naturale vor crește, deoarece Moldova nu va mai fi țară de tranzit a gazelor naturale. În prezent Republica Moldova joacă un rol important în tranzitarea gazelor naturale spre Balcani, iar prețul de livrare către consumatori este diminuat parțial, datorită ponderii mari a tranzitului comparativ cu consumul local.
Riscul neaplicării Pachetului Energetic III și diminuarea tranzitului de gaze prin Republica Moldova în viitorul apropiat, sunt primele îngrijorări, care trebuie să alerteze societatea și clasa politică. Iar subiectul livrării gazelor de către Gazprom, ne afectează Chișinăul direct, chiar dacă unele evenimente au loc aparent foarte departe de noi.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
