Volumul exporturilor Republicii Moldova s-a cifrat la 2,4 miliarde USD cu 18,6% mai mult în anul 2017 față de anul precedent. Directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, că businessul moldovenesc își diversifică piețele, iar acest lucru se vede în statistici, care arată o cotă de peste 65% a mărfurilor moldovenești pe piața comunitară. O contribuție semnificativă au avut-o sectoarelor reale ale economiei.

România rămâne lidera livrărilor mărfurilor moldovenești (cu circa 25 la sută în structura exporturilor moldovenești), în timp ce în statele din CSI sunt vizibile niște schimbări nesemnificative și acest lucru arată relațiile proaste cu agenții economici din Republica Moldova. Mă refer, în primul rând, la Rusia, exporturile spre care au crescut numai cu puțin mai mult de 9%, și care absoarbe 10,5% din exporturile din Moldova. Direcționarea exporturilor pe piețele din vest a fost influențată de schimbarea opticii de către companiile moldovenești prin promovarea bunurilor și serviciilor de calitate. Foarte multe întreprinderi nu mai cred în piața rusească și modifică direcțiile geografice la export, procesul de producție și strategiile de promovare.

”Unele statele din UE suflă în ceafa Rusiei. Este vorba de Italia, care este urmată de către Germania, Marea Britanie, Polonia și Turcia la livrările de mărfuri. Companiile moldovenești se simt mult mai confortabil în UE prin acoperirea unor nișe de piață mai sigure. Un exemplu sunt producătorii de vinuri care au avut probleme mari cu embargourile impuse de Moscova, dar care s-au reorientat treptat  și se simt în siguranță chiar și în statele producătoare de vinuri din top zece producători din lume”, a explicat Viorel Chivriga.

Schimbări sunt și pe partea exporturilor de produse vegetale. Republica Moldova recurge la o diversificare și modernizare a capacităților de producție și se mișcă foarte bine pe filiera exporturilor de produse vegetale. În anul 2017, bunurile de origine vegetală au fost exportate în peste 80 de state, iar valoarea mărfurilor agroalimentare exportate a depășit un miliard de dolari.

Totodată, poziții bune sunt și la livrările de echipamente ca urmare a intrării pe piața locală a companiilor de talie internațională. Procesul vizează revigorarea industriei și creșterea numărului parcurilor industriale. Acest lucru este susținut și de legislația mai facilă pentru exportatori în contextul Acordului de Liber Schimb. Sunt schimbări și pe plan instituțional la Serviciul Vamal și FISC.

La capitolul importuri, Viorel Chivriga e de părere că deficitul balanței comerciale al Republica Moldova arată că țara are nevoie de prudență în dezvoltarea capacităților de producție și export ale economiei, dar și asigurarea cu brațe calificate de muncă și protecția investitorilor. Pentru Moldova este extrem de important să-și cucerească în primul rînd piața proprie, internă de bunuri și servicii.

În concluzie, directorul de programe a spus că pentru promovarea comerțului internațional la gama de măsuri care sunt în arsenalul instituțiilor de stat trebuie să apară altele care să asigure previzibilitate, continuitate și rezultate. Companiile moldovenești au nevoie de susținere pentru a-și promova produsele , că de altfel ar putea ajunge în situația anilor 2005-2007.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Dependența Republicii Moldova de o singură sursă de gaze naturale, cea rusă, pune în pericol securitatea energetică a țării. Or, venirea companiei românești, Transgaz, pe piața energetică moldovenească ar duce la creșterea securității energetice a Republicii Moldova. Ba mai mult, ar facilita și accesul la piața gazelor din UE, după ce aceasta și-a anunțat intenția de a contribui la realizarea proiectului de interconexiune pe gaze naturale dintre Republica Moldova și România. Inclusiv prin extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, care urmează a fi dat în exploatare la începutul anului 2019.

„Odată cu venirea Transgazului, securitatea energetică a Republicii Moldova va fi diversificată și va fi redusă dependența ei de gazul rusesc. Interconectarea cu România există deja prin gazoductul Iași-Ungheni, dar acest lucru este insuficient pentru a contribui la asigurarea securității energetice a Republicii Moldova deoarece acesta aprovizionează cu gaze naturale doar câteva sate din raioanele Ungheni și Nisporeni”, a explicat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

Capacitatea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău este estimată la 1,5 miliarde metri cubi de gaz. Republica Moldova, în momentele de vârf, în perioada de iarnă, a consumat cel mult 1,3 miliarde metri cubi de gaz, exceptând regiunea transnistreană. Însă deocamdată nu se cunoaște ce se va face cu aprovizionarea cu energie electrică în condițiile în care Republica Moldova importă 75% din curent de la Cuciurgan, hidrocentrală situată pe malul stâng al râului Nistru. Astfel, pe lângă conducta de gaz e necesară și interconectarea întregului sistem energetic al Republicii Moldova cu cel al Românei. Dacă se va reuși acest lucru, atunci vom putea vorbi de o alternativă energetică reală a Republicii Moldova și o independență a ei față de Federația Rusă.

„Gazprom, prin intermediul Moldovagaz, controlează securitatea energetică a Republicii Moldova. Iar acest lucru a făcut ca regiunea din stâna Nistrului să fie un actor important pe piața energetică din Republica Moldova. Enclava nu-și achită plățile pentru gazul livrat, iar în consecință s-a acumulat o datorie de 6 miliarde USD pusă de către Federația Rusă pe contul Republicii Moldova”, a mai precizat Tăbârță.

Potrivit lui, Republica Moldova trebuie să se miște foarte repede cu construirea conductei Ungheni-Chișinău, deoarece Gazprom urmează să dea în folosință conducta de gaz care va transporta gaz în Europa ocolind Republica Moldova – Turkish Stream, care va aproviziona cu gaze țările din Balcani. Evident, acest lucru va lăsa Republica Moldova fără statutul de țară tranzitară de gaze, ceea ce o va face și mai vulnerabilă în fața Kremlinului.

În concluzie, Ion Tăbârță a spus că venirea Transgazului în sectorul energetic este vitală pentru securitatea energetică Republica Moldova. Va fi una dintre cele mai mari investiții economice ale unei companii de peste Prut, dar lucrurile pot fi date peste cap în Republica Moldova ca urmare a faptului că anul 2018 este unul electoral, cu rezultate incerte, sau de interesele oculte ale cercurilor oligarhice de la Chișinău implicate în schemele energetice cu participarea actorilor decizionali din stânga Nistrului. 

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Anul 2018 a început cu o veste bună pentru deponenți. Este vorba de amendamentul la legea privind garantarea depozitelor, care prevede majorarea  plafonului de la 6 mii de  lei la 20 mii de lei. Înainte de modificarea legii,fondul de garantare a depozitelor era de circa 339 milioane de lei echivalent la 12% din totalul depozitelor garantate persoanelor fizice. Însă volumul fondului raportat la soldul total al depozitelor din sistemul bancar este sub 1%. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Ion Tornea.

La nivelul actual, chiar și cu plafonul de 20 mii de lei de garantare a depozitelor, nu este suficient pentru a returna plasamentele persoanelor fizice din top trei cele mai mari bănci din Republica Moldova (Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank), deoarece rata de concentrare a depozitelor este foarte mare. Peste 65% din totalul economiilor sunt în cele trei bănci. Avem exemplul falimentului din 2015 al celor trei bănci devalizate, când fondul nu a fost suficient și a fost nevoie de împrumuturi din partea statului.

Ion Tornea susține că majorarea plafonului de garantare a depozitelor nu contribuie la sporirea încrederii în sistemul bancar moldovenesc și la stimularea economiilor, în condițiile în care  resursele pe termen lung sunt necesare economiei. Ba mai mult, fondul de garantare a depozitelor nu este pilonul care ar anihila criza de imagine în care s-au pomenit băncile după furtul miliardului. Dovada este că populația își plasează economiile pe termen scurt.

Potrivit economistului, din cauza fricii de a plasa banii pe termen lung în bănci de foarte mulți ani, se ratează oportunitatea de a canaliza banii migranților în sectoarele productive ale economiei (înființarea de afaceri n.a). În lipsa alternativei, banii ajung în consum, imobil sau în alte sectoare neproductive.

O altă carență, care se întrevede în siguranța depozitelor este intenția autorităților de a crea un fond de rezoluție bancară care să fie la 3% din fondul de garantare a plasamentelor. ”Este insuficient și nu va putea acoperi economiile persoanelor fizice nici măcar din băncile de mărime medie. Fondul de rezoluție va lua bani din împrumuturi și iarăși cetățenii vor suporta consecințele falimentelor din sistemul bancar”.

În concluzie, Ion Tornea afirmă că după semnarea Acordului de Asociere, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a-și armoniza legislația la achiul comunitar care vizează și garantarea depozitelor din sistemul bancar. Astfel, conform directivelor europene, Chișinăul ar trebui să majoreze fondul de garantare al depozitelor cu cel puțin 12 mii euro anual. Însă acest lucru nu se întâmplă, iar cu cât autoritățile vor trage de timp cu atât sumele alocate și presiunea pe sistemul bancar vor fi mai mari. 

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Volumul transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate a însumat 1,2 miliarde USD în anul 2017, cu 11,2 la sută mai mult față de anul precedent când acestea coborâse la cel mai jos nivel din ultimii zece ani, după o scădere cu 30 la sută în 2015 și 4,5 la sută în 2016. Însă, deși remiterile se ridică la miliarde de dolari, doar o mică parte sunt investiți în economie. Este constatarea jurnalistul Vlad Bercu în emisiunea ”15 minute de realism economic”.

În lipsa unor ample analize, este dificil de spus cum au fost cheltuiți banii primiți de populație de peste hotare. Un studiu, realizat acum zece ani, estima că circa 20 la sută din mijloacele bănești sunt depuse în băncile comerciale și „doar 7 la sută din veniturile remise în ţară sunt activ investite, cel mai frecvent în cadrul unor entităţi economice de talie mică sau medie (magazine, baruri, ateliere de reparaţie, care de altfel pot crea alte locuri de muncă”.

Ceea se știe cu certitudine e că o parte din transferuri au fost investite, pe parcursul a șapte ani, în 1 136 de proiecte care au primit susținere de la stat în sumă de 213,49 milioane de lei prin intermediul Programului PARE 1+1 de atragere a remitențelor în economie. Suma totală a investițiilor directe în economia țării realizate în cadrul acestui program constituie peste 678,42 milioane de lei, potrivit Organizației pentru dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

În această perioadă de șapte ani, cât există Programul PARE 1+1, care este considerat un model, chiar și pentru alte țări, transferurile s-au ridicat la 9 miliarde 568 milioane de dolari SUA. Sunt cifre incomparabile, suma remiterilor și investițiile în PARE 1+1. O picătură în mare, reprezintă aceste investiții.

Potrivit lui, transferurile bănești în favoarea persoanelor fizice au fost și vor rămâne pe termen mediu unul din motoarele de creștere ale economiei moldovenești prin stimularea consumului. ”Transferurile rămân o sursă de bunăstare a populației, deși o sursă în ușoară scădere. Astfel, ponderea transferurilor în veniturile populației este în scădere, deși lentă, dar constantă, de la o cifră de 18 la sută, în trimestrul trei al anului 2014, când a fost atins un nivel record al remiterilor din ultimii zece ani, ce a trecut peste 1.6 miliarde de dolari SUA, până la 14.6 la sută, în aceeași perioadă a anului 2017, când contribuţia acestora a fost cu 1,5 puncte procentuale mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”.

Totodată, Vlad Bercu susține că este inexplicabilă situația când din țări cu un  număr mult mai mic de moldoveni care se află în aceste țări, volumul transferurilor este mai mare. În context el s-a referit la volumul transferurilor din Italia cu cel din Israel, numărul moldovenilor din peninsulă este de zece ori  mai are, iar volumul transferurilor de 74,54 mil. USD față de 106.73 mil. USD din Israel. Să însemne că o parte din cetățenii Republicii Moldova plecați în Italia s-au stabilit acolo cu traiul? Că și-au întregit familiile și nu mai transferă acasă bani în sumele de odinioară?

Putem specula cu aceste cifre, ele însă ar trebui să fie analizate de o instituție specializată. Acest subiect ar trebui să fie obiectul unor cercetări, ca , de exemplu, cel elaborat de Ministerul Muncii și Politicilor Sociale din Italia despre comunitatea moldovenilor. Un raport din care aflăm că  numărul moldovenilor care se află în Italia a crescut de la 55 803, în anul 2006, la 142 266, la 1 ianuarie 2016 și apoi s-a micșorat respectiv la 135 661, la 1 ianuarie 2017, cu o medie de vârstă de 35 de ani. Ministerul italian explică tendința de scădere, începând cu 2010, a noilor intrări în Italia a cetățenilor moldoveni prin „numărul tot mai mare de moldoveni care au dobândit cetățenia italiană în ultimii ani„ sau s-au căsătorit, fie cu un italian sau italiancă sau persoane de alte naționalități (1 033 în anul 2014). Astfel, în 2015 au obținut cetățenie italiană 2 464 de moldoveni, în creștere față de 2014 cu 67 la sută.

Circa 67,5 la sută din persoanele, cu vârsta de 15-64 ani ale comunității moldovenești era ocupată în 2016. Din numărul total, arată același raport, 25 390 sau 18 la sută sunt copii, 99 la sută dintre care frecventează școala. Un număr de 4 609 întreprinderi individuale cu proprietari moldoveni erau înregistrate în Italia în 2016, mai arată raportul Ministerului Muncii și Politicilor Sociale.

În concluzie, jurnalistul spune că este necesar un studiu amplu care arăta cum sunt folosite transferurile, ce se întâmplă cu comunitățile moldovenești din diferite țări.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Deși strategia de reformare prevede un șir de acțiuni referitor la administrația publică locală aceste rămân nerealizate. Guvernul s-a concentrat pe reformarea administrației publice centrale, iar cea locală a rămas în plan  secund. În planul de acțiuni este prevăzută și reforma administrativ teritorială - un subiect sensibil, care a rămas blocat. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.

Realizarea cu succes a reformei administrației publice atât la nivel central, cât și la nivel local,  depinde și este conexă cu alte reforme, care trebuie implementate în Republica Moldova,  precum Reforma de modernizare a serviciilor publice sau Strategia națională de descentralizare. Totodată, reforma administraţiei publice este prevăzută şi în Agenda de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și este fundamentală pentru procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Potrivit lui Pîrvan, o acțiune inoportună pe care pedalează administrația publică centrală este instruirea specialiștilor în administrația publică locală privind administrarea patrimoniului public la nivel local. Or, asemenea instruiri pot fi făcute după ce se face descentralizarea patrimonială, delimitarea clară a proprietăților administrațiilor teritoriale, a celei private de cele publice și înregistrarea tuturor bunurilor la nivel local. Iar tot procesul de reformare a administrației publice necesită a fi unul transparent și participativ, în care toate acțiunile și inițiativele urmează a fi consultate public, iar deciziile aduse la cunoștința cetățenilor.

”Reducerea numărului ministerelor și funcționarilor publici a captat atenția opiniei publice, iar celelalte măsuri prevăzute în Strategie au rămas într-un con de umbră. Efectele vizibile ale reformei vor fi simțite atunci când vor fi implementate toate componentele acesteia, cu responsabilizarea administrației publice, gestionarea eficientă a banilor publici, transparentizarea achizițiilor publice, asigurarea participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor publice, modernizarea și prestarea serviciilor publice calitative cetățenilor, asigurarea angajării și promovării funcționarilor publici în baza meritocrației, salarizarea adecvată și motivarea funcționarilor publici în bază de performanțe, asigurarea descentralizării și autonomiei la nivel local”, a precizat Pîrvan.

În concluzie, expertul IDIS Viitorul a spus că printre obiectivele reformei rămân dezvoltarea și consolidarea unei administrații publice atractive, moderne și performante. Una din prioritățile în domeniu constituie elaborarea și implementarea unui sistem de salarizare transparent, echitabil și orientat spre performanță în vederea motivării  funcționarilor publici.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Specialiștii S.A „Termoelectrica” și reprezentanții fondului locativ din municipiul Chișinău s-au întâlnit pe 25 ianuarie în cadrul unei dezbateri publice pentru a discuta despre reeșalonarea datoriilor istorice pentru energia termică și soluțiile de modernizare a serviciilor de termoficare pentru sectorul rezidențial. În timp ce S.A „Termoelectrică” investește în proiecte de eficiență energetică, gestionarii fondului locativ rămân în continuare înglodați în datorii față de furnizori.

Peste 80% din blocurile din mun. Chișinău activează sub forme juridice depășite. Procesul de reorganizare este blocat de faptul că celor care inițiază procesul de reorganizare, li se impune să preia datoriile istorice aferente blocului, care anterior nu le fusese facturate și despre care nu cunosc nimic. În acest caz, datoriile istorice ale fondului locativ față de S.A. „Termocom” trebuie înghețate pentru a nu bloca reorganizarea entităților juridice care gestionează în prezent fondul locativ în asociații de proprietari în condominiu”, consideră Victor Parlicov, expert în politici energetice la IDIS „Viitorul”.

Astfel, pe parcursul a 26 de ani s-au acumulat datorii de peste 2,5 miliarde de lei față de furnizorul de căldură, iar fondul locativ rezidențial este lider cu o pondere de 98% din totalul creanțelor.  De asemenea, la finele anului 2017, furnizorul de energie termică „Termoelectrica” avea datorii de circa trei miliarde de lei față de furnizorul de gaze „Moldovagaz”.

„Administratorii văd soluționarea problemei prin radierea datoriilor, dar nu văd soluția pentru încasarea acestor datorii, care, de fapt, este și obligațiunea lor. Toți încearcă să se ascundă după anumite drepturi, dar nimeni nu vrea să-și recunoscă obligațiile contractuale și conform statutelor. Avem contracte care expres prevăd cine sunt consumatorii și care este procedura de facturare. Există asociații care achităcăkdura  direct la Termoelectrica. Venim în ultimul timp în sprijinul administratorilor și avem o deschidere totală”, spune directorul comercial SA „Termoelectrica”, Victor Puiu.

La rândul lor, gestionarii fondului locativ nu înțeleg de unde apar datoriile.

Potrivit lui Victor Cojocaru, președintele Cooperativei de construcție a locuințelor nr.185, datoriile sunt interminabile și continuă ani de zile. „Din cauza veniturilor mici ale populației, solicităm ca achitarea pentru energia termică să se facă până pe 1 octombrie. Din păcate acum sumele achitate vara nu se iau în considerare. Trebuie să punem punct și să calculăm datoriile din ultimii trei ani. Or, statul ar trebui să se gândească la cetățenii care au pensii mizere de 620 de lei”.

„Trebuie să ne punem întrebarea ale cui sunt aceste datorii. Care este datoria reală? În timp ce locatarii sunt consumatorii finali, ei ar trebui să le achite și nu asociațiile de locatari, deoarece noi nu avem nicio datorie față de Termoelectrica. Haideți să colaborăm ca să dispară aceste datorii odată și pentru totdeauna”, îndeamnă Alla Poltavcenco, administratoarea APLP 51/173.

Una din soluțiile propuse în cadrul dezbaterii constă în distribuția pe orizontală a energiei termice, care va reduce costurile pentru căldură. Soluția permite controlul individual al consumului și oferă posibilitatea de a contoriza fiecare apartament în parte. „Blocurile locative cu un astfel de sistem au economii la facturi de peste 30%, în comparaţie cu costul mediu la energia termică pe oraş.  De exemplu, în sezonul 2016 – 2017, diferența de cost între blocul de pe strada Pandurilor și celelalte blocuri din capitală a fost de 51,75%. În acest bloc locativ sunt 28 de apartamente, iar cheltuielile medii pentru fiecare locatar au fost de 1000 de euro”, povestește Nicolae Glingean, director dezvoltare în cadrul SA „Termoelectrica”. Potrivit companiei, în prezent, de instalarea distribuției pe orizontală beneficiază blocul locativ de pe strada Grădinilor, 21, care urmează exemplul blocului de pe strada Pandurilor 52 – primul bloc din capitală care a trecut anul trecut de la sistemul vechi de distribuție la cel nou.

Lucrările de eficiență energetică pot fi făcute doar integral, la nivelul blocului, și nu pentru fiecare apartament în parte. Respectiv, chiar dacă s-ar rezolva toate problemele administrative și juridice, ar rămâne problema economică – populația social vulnerabilă nu ar avea surse pentru a-și achita contribuția la aceste lucrări de eficiență energetică. „Dacă e să admitem că circa 10% din apartamentele din fiecare bloc sunt locuite de consumatori social vulnerabili, atunci cu cele 60 milioane de lei alocate pentru compensanții s-ar putea mobiliza până la 600 milioane de lei pentru investiții în eficiența energetică a clădirilor”, spune Victor Parlicov.

În același timp, expertul în energetică, Sergiu Ungureanu propune liberalizarea pieței energetice și contractarea directă „Trebuie să punem în vizor contractarea directă, să atragem investitori și să modificăm cadrul legislativ. Trebuie să liberalizăm piața de furnizare și să găsim alte surse de producere a energiei. De asemenea, Termoelectrica trebuie să-și ridice scutul de apărare și să colaboreze cu consumatorii”.

Întreprinderea „Termoelectrica" asigură cu agent termic, în perioada rece a anului, peste 186 de mii de apartamente din municipiul Chișinău.

Evenimentul a avut loc în cadrul inițiativei „Îmbunătăţirea programului de eficienţă energetică pentru familiile locatare cu venituri mici din Republica Moldova”, implementată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul financiar al fundației britanice World Jewish Relief (WJR). Inițiativa are scopul a ridica standardul de viaţă al familiilor locatare cu venituri mici prin măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice care reduc semnificativ costurile şi consumul de energie.

Pentru detalii, contactaţi, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

Guvernul a lansat procesul de reformare a administraţiei publice în Republica Moldova. În acest sens a fost aprobată Strategia privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020, care include un Plan de acțiuni pe anii 2016-2018. Însă reforma este realizată mai mult pe hârtie decât în realitate în condițiile în care au fost realizate doar 29% din măsurile preconizate, iar 12% parțial au fost realizate în perioada 23 decembrie 2016 – 30 noiembrie 2017.

Autorul raportului de monitorizare a implementării Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020 realizat de expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan constată că procesul de reformare a administrației publice deviază de la cerințele referitoare la transparență, implicare și participare a părților interesate. Consultarea publică a inițiativelor și proiectelor de acte normative pentru realizarea reformei se limitează, în mare parte, doar la publicarea acestora pe pagina web www.particip.gov.md, fără informarea direcționată și discutarea lor cu toți cei interesați, cu subiecții ce vor fi afectați de aceste acte, cu asociațiile reprezentative (Congresul Autorităților Locale din Moldova), cu experți și alte părți interesate.

Reforma ministerelor, precum și reforma unor autorități și instituții publice, la fel, comportă anumite rezerve la capitolul transparență și impact. Nu a fost făcută publică și nu cunoaștem despre analiza care a stat la baza noii structuri a Guvernului, criteriile de comasare a ministerelor și evaluarea impactului acestor optimizări. Totodată, proiectul Hotărârii Parlamentului pentru aprobarea Listei ministerelor nu a fost supus consultărilor publice.

”Reforma administrativ teritorială reprezintă subiectul cel mai sensibil, care a divizat opiniile actorilor cheie, decidenților politici, experților și părților interesate în ce privește necesitatea, oportunitatea și modalitățile de realizare a acestei reforme. Am putea vorbi chiar de un blocaj în dialogul puterii centrale cu puterea locală. Totodată, la o analiză mai atentă, se constată că toți actorii sunt interesați în avansarea reformelor și pe această dimensiune, venind cu viziuni și abordări, în mare parte complementare. De aceea, în prezent se impune depășirea acestor disensiuni, care poate fi realizată prin edificarea unui dialog real, participativ, transparent, continuu, eficient, multilateral între Guvern și administrația locală, reprezentantă de Congresul Autorităților Locale din Moldova, cu implicarea experților și altor părți interesate”, a opinat Viorel Pîrvan.

În concluzie, autorul monitorizării implementării reformei administraţiei publice recomandă o viziune clară și coerentă asupra pașilor ce trebuie să-i întreprindă și acțiunilor ce trebuie realizate de către Guvern întru realizarea reformei administrației publice. Pentru a urma o ordine logică, a produce rezultatul scontat și a omite anumite disensiuni, acțiunile trebuie corelate cu alte reforme și documente de politici existente, precum Reforma de modernizare a serviciilor publice, Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova sau Agenda de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Raportul poate fi descărcat aici.

Publicația a fost realizată de IDIS “Viitorul” cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau a Guvernului Suediei.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

După nenumăratele embargouri și piedici puse vinificatorilor moldoveni de către Federația Rusă, producătorii moldoveni s-au reorientat pe piețele din vest. Astfel de la o cotă de piață de 70% acum 12 ani, Rusia în prezent nu mai este în preferințele vinificatorilor moldoveni. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic„ de către jurnalistul, Victor Ursu.

Interzicerea vinurilor moldovenești pe piața rusească a generat pierderi de milioane de dolari pentru vinificatori. Ultimul embargou rusesc pentru vinurile moldovenești a fost instituit în septembrie 2013 și a fost un răspuns politic la intenția și semnarea de către Chișinău a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Totodată, Moscova promovează politica standardelor duble în condițiile în care mai târziu o parte din companiile de vinuri din Găgăuzia și regiunea din stânga Nistrului și-au reluat exporturile în Federația Rusă

Evident a fost o lovitură dură pentru vinificatorii moldoveni, care nu erau pregătiți pentru a face față respectivului șoc. O parte dintre ei au falimentat, iar alți s-au reorientat pe alte piețe.

Pe de altă parte, embargoul rusesc a dat un imbold pozitiv vinificatorilor moldoveni în a-și revizui standardele de calitate și a căuta noi piețe mai sigure. Această situație a venit după semnarea Acordul de Liber Schimb cu UE de către Republica Moldova. Acest lucru este deja sesizabil și în statistici. Datele balanței de plăți publicate de BNM arată că în trimestrul III 2017, exportul de băuturi alcoolice a totalizat 46.08 mil. USD, fiind cu 13.0 la sută superior față de aceeași perioadă a anului 2016. Evoluția pozitivă a fost determinată preponderent de majorarea exporturilor către Kazahstan (de 3.3 ori), China (cu 65.8%) și România (cu 46.6%). În același timp, a scăzut exportul de băuturi alcoolice spre Rusia cu 30.1%, Turcia cu 48.1% și Georgia cu 12.3%. În top cinci state din UE unde Republica Moldova exportă cele mai mari cantități de vinuri sunt: Romania - 3,46 milioane USD, Polonia – 3 milioane USD, Cehia –2,3 mil. USD, Marea Britanie – 0,92 mil. USD și Ungaria – 0,85 mil. USD.

O revenire a vinificatorilor moldoveni pe piața rusească la cotele de dinaintea embargoului nu se va mai întâmpla. Locul acestora a fost luat de către vinurile din “Lumea nouă” cum ar fi cei din Chile sau Argentina, care de altfel sunt și mai ieftine față de cele din Republica Moldova.

În concluzie, Victor Ursu a spus că în ultimii ani vinificatorii moldoveni au investit foarte mulți bani în promovare ținând cont și de faptul Republica Moldova are cele mai mari galerii subterane. Cu cea la Mileștii Mici a intrat și în Cartea Recordurilor. Promovarea producției era insuficientă în condițiile în care două treimi din vinurile moldovenești ajungeau pe piața din Rusia. Republica Moldova are un avantaj, că are cea mai mare densitate a viilor (140 mii ha) la nivel european și a șasea suprafață de vie, ca dimensiune.  

Emisiune este realizată în parteneriat cu Europa Liberă.

Transferurile de bani ale moldovenilor care muncesc peste hotare, chiar dacă rămân la un nivel destul de înalt, nu mai joacă un rol important în condițiile în care exporturile depășesc banii introduși în țară, deja al treilea an consecutiv. În 2017 volumul remiterilor va fi de 1,27 miliarde USD, iar vânzările de valută – 2 miliarde USD, sub nivelul încasărilor din exporturi. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Banii proveniți din remitențe s-au epuizat, unica posibilitate de dezvoltare a Republicii Moldova sunt resursele interne prin atragerea investițiilor crearea locurilor de muncă și asigurarea veniturilor din interiorul țării. Banii de peste hotare vor crește în medie cu 5-10%, anual.

Veaceslav Ioniță constată și o creștere a salariul din economie, care a căzut după criza din 2014 la 1,5 miliarde USD de la 1,8 miliarde USD. Anticipăm că în anul 2018-2019 salariul plătit în economie va depăși volumul remitențelor.

Potrivit economistului, asigurarea încasărilor la bugetul de stat s-a bazat, până nu demult în exclusivitate, pe transferurile moldovenilor care muncesc în străinătate. ”În 18 de ani remiterile moldovenilor prin canalele oficiale (bănci și sistemele de transfer) au constituit 18 miliarde USD, dar suma se ridică la 27 miliarde USD, dacă luăm în calcul volumul de valută vândut pe piața valutară în numerar. Discrepanța de 9 milioane USD ne arată că acești bani au fost aduși acasă cash de moldovenii care au venit acasă”.

Tot în cei 18 ani, Republica Moldova a exportat mărfuri și produse în sumă de 27 miliarde USD. Altfel spus, veniturile nete provenite din banii de peste hotare sunt egale cu veniturile totale provenite din exporturi. Pentru comparație, încasările cetățenilor provenite din exporturi sunt de 4 miliarde USD, iar din remitențe 27 miliarde USD. În această perioadă fondul de salariu achitat  a fost de 20 miliarde USD cu 7 miliarde mai puțin față de remiteri.

”Observăm că impactul banilor din străinătate este mai mare decât tot salariul achitat pe economie. Bunăstarea cetățeanului a fost determinată de  banii trimiși din străinătate. Or, salariul nu a mai jucat un rol important începând cu anul 2004. De exemplu, vânzările de valută au fost de 760 milioane USD, iar salariul a fost doar 550 milioane USD”, a mai spus Ioniță.

În anul 2007-2008 Republica Moldova era prima țară în lume cu cei mai mulți bani veniți de peste hotare raportați la PIB. În 2008 volumul transferurilor a atins cel mai înalt nivel – 2,4 miliarde USD cu o pondere în PIB de 39,5%.

În concluzie, economistul IDIS Viitorul a precizat că remitențe continuă să joace un rol important până în 2014 când volumul acestora a început să se reducă, iar nivelul de 2,4 miliarde USD va fi atins foarte greu în anii următori.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

Agricultura Republicii Moldova rămâne unul din domeniile vulnerabile ale economiei, în pofida faptului că doi ani la rând în sector sunt înregistrate rezultate bune, peste așteptări. Cea mai mare parte a fermierilor se confruntă cu problema accesului la finanțare ieftină, cu insuficiența capacităților de a-și crește randamentele, dar mai nou și cu probleme legate de brațele de muncă calificate. Directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, că anul 2017 a fost unul prielnic pentru fermieri, iar producția a fost la nivel înalt.

”Anul curent pentru agricultură și dezvoltarea rurală este marcat prin rezultate pozitive obținute de agricultori în sectorul vegetal, regresul minor înregistrat în sectorul animalier, creșterea exporturilor de produse agricole și agroalimentare în UE și CSI, reforme instituționale pe partea instituțiilor cu funcții și atribuții în domeniul agricol și dezvoltării rurale, aplicarea mai multor prevederi ale Acordului de Asociere pe dimensiunea agriculturii și dezvoltării rurale”, a explicat Chivriga.

„În anul 2017, sectorul vegetal a fost cel care a generat creşterea producției agricole. Datele operative indică o recoltă globală în creștere la majoritatea culturilor agricole. Mai mult ca atât, randamentele sunt ridicate al doilea an consecutiv și asta în pofida faptului, că în luna aprilie, hazardurile naturale au afectat suprafețe extinse de culturi agricole în regiunile de Centru și Sud a țării. La acea vreme noi am spus că vremea rea nu va afecta prețurile la producția agricolă, iar producția va fi înaltă. Lucru care s-a și confirmat ulterior”, a remarcat directorului de programe.

La finele anului 2017, au fost înființate culturi de toamnă pentru recolta anului 2018 pe o suprafață de 381,071 mii ha, din care 134,232 mii ha în zona de Nord, 81,755 mii ha în zona de Centru, în zona de Sud - 124,195 mii ha și 40,889 mii ha în UTA Găgăuzia. Din acestea, 297,297 mii ha sunt înființări cu grâu de toamnă, 40,834 mii ha, înființări cu orz de toamnă, și 40,479 mii ha, înființări cu rapiță de toamnă. În anul curent, starea culturilor agricole înființate este bună, ceea ce ne face să credem că prognozele pentru anul viitor, pentru recolta cerealelor din prima grupă vor fi destul de optimiste.

Sectorul zootehnic a fost marcat de o descreştere în Tr.1-3, 2017, dar relativ uşoară comparativ cu cel vegetal. Totodată, trendul de diminuare a efectivului de animale practic a revenit comparabil cu anii precedenţi, excepţie fiind anul 2016. Respectiv, în perioada de analiză, numărul de bovine a scăzut comparativ cu perioada similară a anului trecut, fiind înregistrate puţin peste 178 mii capete faţă de 201 mii capete.

Pe partea suportului financiar pentru agricultori, aparent este o schimbare pozitivă. Suma de subvenționare este de 900 milioane de lei, mult mai mare comparativ cu anii precedenți, dar o parte a banilor vor merge tradițional pentru stingerea datoriilor din anul trecut. Dar, pe lângă rezultatele relativ bune înregistrate la finanțarea agriculturii sunt semnale clare, că unele măsuri nu dau rezultatele așteptate. Numai 120 de producători agricoli și-au asigurat culturile agricole și animalele. Ca suprafață asigurată s-au înregistrat circa 5800 ha (diverse culturi) din cele peste 1,6 milioane ha de teren arabil și circa 2000 capete de animale. La fel, nu a fost nici un dosar la măsura legată de promovarea producției pe piețele de desfacere (M 1.9), și doar 2 cereri la măsura privind stimularea consolidării terenurilor agricole, este de părere Viorel Chivriga.

Pentru anul 2018, estimăm că producția agricolă va marca un avans de 5 la sută comparativ cu anul 2017, în creștere vor fi și producțiile de produse animaliere și parțial cele vegetale. Prețurile la produsele agricole, în special la cereale și fructe vor fi instabile, dar și superioare în primul semestru al anului 2018, față de cele înregistrate în semestrul II al anului 2017. La fel, credem că în 2018 și 2019, vor exista riscuri extinse pentru aplicarea cerințelor Acordului de Asociere pe partea agriculturii, dezvoltării regionale, și mediului, datorate reorganizării ministerului de resort, căruia îi vor reveni obligațiuni extinse în urma comasării MAIA cu Ministerul Mediului și subdiviziunilor Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor. Pe de altă parte, următorii 2 ani, care sunt electorali, vor fi marcați prin mai multe decizii populiste, ezitări în realizarea reformelor dureroase și ingerințe politice în sectorul economic.

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS „Viitorul”, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.