Republica Moldova continuă să rămână cea mai săracă țară din Europa cu o creștere economică modestă, care generează locuri de muncă insuficiente. În rezultat, populația pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă bine plătit. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către directrul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Deși rata sărăciei s-a redus din anul 2000, când constituia 68%, pe fundalul creșterii consumului populației stimulat de remitențe, totuși ce mai mare parte a moldovenilor se coonfruntă cu sărăcia. ”În Republica Moldova, rata redusă de ocupare a forței de muncă este observată în rândul întregii populații. Ba mai mult, tendințele combinate ale fertilității reduse și emigrării sporite vor genera o scădere prognozată a populației Republicii Moldova, iar ponderea vârstnicilor va cunoaște un avans considerabil”, a explicat Chivriga.
Creșterea economiei Republicii Moldova, din ultimii ani, a fost determinată de sectoarele cu productivitate sporită, dar nu a adus beneficii populației, care este angajată preponderent în sectorul agricol cu productivitate redusă. În pofida unui nivel educațional relativ înalt, gradul de competențe al forței de muncă existente tinde să fie inadecvat pentru a satisface cererea pieței muncii moderne. Țara nu dispune de un sistem bun de actualizare a competențelor și de recalificare pentru a ajuta forța de muncă să rămână în țară.
Potrivit lui Chivriga, autoritățile trebuie să ia măsuri urgente pentru stimularea rămânerii în țară a moldovenilor. În primul rând, autoritățile trebuie să reconfigureze finanțarea sistemului de sănătate pentru a furniza medicamente de bună calitate, la prețuri accesibile și să asigure toată populația cu acces la apă și canalizare. ”Lacunele în bunăstare și accesul la servicii în zonele urbane și rurale necesită un angajament mai activ din partea Guvernului pentru a îmbunătăți prestarea și calitatea serviciilor în zonele izolate. În caz contrar, aceste bariere prezintă riscuri de aprofundare a inegalităților și de subminare a mobilității economice și armonizării în întreaga țară”.
În concluzie, directrul de programe a spus că este necsar de a promova o piață internă a muncii mai sigură pentru a genera progrese viitoare în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea populației. Aceasta presupune crearea mai multor locuri de muncă de o calitate mai bună și îmbunătățirea accesului la educație, sănătate și servicii pentru a permite persoanelor fizice să dispună de acces la locurile de muncă respective. De asemenea este esențial crearea unui mediu, în care sunt posibile reformele necesare și crearea de locuri de muncă favorizate de sectorul privat.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Legile bune sunt elementul de bază al unei guvernări democratice și al dezvoltării economice in orice țară pentru diminuarea riscurilor de corupție. Totuși, elaborarea legilor bune este doar o parte a tabloului, cealaltă parte o reprezintă aplicarea legilor. Este una din temele abordate în cadrul ședinței Agendei Naționale de Business cu participarea consultantului senior de la Center for International Private Enterprise, Carmen Stănilă.
De multe ori, adoptarea cadrului legal este privită ca un scop în sine și se trece cu vederea faptul ca pentru guvernare este nevoie de mai mult, nu doar de adoptarea de legi. De multe ori, cetățenii, firmele și societatea civilă asistă la adoptarea de soluții legislative care nu dau rezultate în practică pentru că nu există stimulente pentru punerea lor în practică. Acest fenomen, cunoscut sub numele de «decalaj în aplicarea legislației», se referă la diferența dintre soluțiile care au fost adoptate în documentele legale și felul cum sunt puse în practică. Altfel spus, este vorba despre diferența dintre legi în teorie și felul cum sunt aplicate.
Carmen Stănilă a spus că pentru reducerea decalajului dintre elaborarea și aplicarea legilor e nevoie de prevenție. ”Trebuie pus accentul pe îmbunătățirea calității legilor și armonizarea diferitelor prevederi legale și că ele corespund nevoilor celor afectați – echilibru cerere-oferta”.
”E nevoie de identificarea riscurilor de corupție cu ajutorul businessului, iar acest lucru înseamnă de fapt și lupta cu corupția. Este un exercițiu important pe care trebuie să se axeze companiile pentru diminuarea riscurilor de corupție”, a explicat Tatiana Lariușin, economistă superioară IDIS Viitorul.
Decalajul provine din lega pe hârtie și modul cum e pusă în aplicare provine din m,ai mulți factori precum birocrația stufoasa la nivel local si național, responsabilitățile neclare și suprapunerea atribuțiilor diverselor instituții unde funcționarii publici aplică legea discreționar sau deloc.
Dacă deciziile sunt adoptate în spatele ușilor închise, fără o largă consultare, este posibil ca ele sa favorizeze un grup mic de oameni, iar publicul larg să le considere nelegitime si, in consecință, să nu le respecte. Totodată, calitatea legilor depinde de felul cum sunt scrise. Dacă sunt prea complicate, neclare sau conțin prevederi contradictorii, vor fi aplicate în mod defectuos chiar dacă intenția legiuitorului a fost bună.
Membrii ANB au decis să analizeze și să propună soluții concrete pentru a reduce decalajul dintre legislația adoptată și felul cum e pusă în aplicare, care afectează mediul privat din Republica Moldova. În perioada următoare reprezentanții ANB concentrându-se în special asupra controalelor privind activitatea de întreprinzător.
Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la sediul IDIS, ori contactându-l pe Ofițerul de presă al IDIS Viitorul, Victor Ursu (tel.069017396 sau ursu.victoor@gmail.com).
La 28 de ani de la obținerea independenței constatăm că piața financiară a Republicii Moldova este slab dezvoltată. Unicul instrument care rămâne valabil sunt băncile și mai nou companiile de microfinanțare, care se dezvoltă cu pași rapizi. Este constatarea făcută în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
În prezent asistăm la o creștere fără precedent a creditării non bancare pe fundalul crizei bancare prin care a trecut Republica Moldova după anul 2014. Sectorul non bancar înregistrează o creștere de 25% dublându-și creditele oferite economiei, dar și ponderea în volumul împrumuturilor acordate - la 16% și cel mai probabil va depăși 20 – 25% în câțiva ani. Creditarea economiei a fost stopată, iar majorarea împrumuturilor sectorului bancar și nebancar are loc pe seama persoanelor fizice. Aceasta ne duce la ideea că Republica Moldova trebuie să regândească tot sistemul financiar. Băncile și sectorul non bancar sunt prea puține, în condițiile în care cererile de finanțare nu sunt acoperite și asistăm de fapt la un blocaj pe fundalul majorării depozitelor populației.
”Băncile în prezent finanțează VMS, practic unicele documente care circulă în RM, de aceea autoritățile trebuie să creeze premize pentru dezvoltarea altor instrumente financiare cum ar fi emiterea obligațiunilor de către companii și de către autoritățile publice locale. Astfel, va fi oferită oportunitatea agenților economici și populației de a finanța businessul și autoritățile evitând sistemul bancar și non bancar”, a mai spus Ioniță.
În opinia lui, un alt instrument care trebuie dezvoltat sunt hârtiile de valoare ale entităților private și anul acesta în premieră compania vinicolă Purcari a făcut o emisiune de acțiuni la Bursa de la București. Este o cotitură, deoarece companiile private devin deschise, transparente cu acces la piața de capital. Este un instrument nou care permite dezvoltarea obligațiunilor. Iar Republica Moldova trebuie să vadă cum poate integra bursa de la Chișinău într-o bursă regională cu cea de la București sau Budapesta.
În concluzie, Veaceslav Ioniță a menționat că autoritățile trebuie să atragă atenția și la liberalizarea serviciilor financiare transfrontaliere. Or, lipsa libertății fluxului bagă Republica Moldova într-un blocaj.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Climatul de afaceri din Republica Moldova este estimat ca unul problematic. Sunt atestate progrese referitoare la inițierea mai simplă a unei afaceri, soluționarea litigiilor pe căi extrajudiciare, posibilitatea de achitare a impozitelor online. Însă, Republica Moldova continuă să înregistreze performanțe slabe în atragerea Investițiilor Străine Directe, potrivit raportului ”Evaluarea și monitorizarea inițiativelor Guvernului Republicii Moldova pentru a îmbunătăți climatul de afaceri în anul 2017”, autorii căruia sunt experții IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță și Veaceslav Ioniță.
Publicația constată că fenomenul corupției rămâne cea mai mare provocare pentru Republica Moldova, în percepția directorilor de companii. Situația degradează în continuare, iar nivelul corupției este perceput ca unul din cele mai proaste de pe glob.
Economistul, Veaceslav Ioniță, susține că sistemul bancar, care trebuie să alimenteze economia cu bani, este extrem de subdezvoltat și reprezintă un scor de trei ori mai mic decât media europeană. Pe fundalul crizei bancare, sectorul non-bancar înregistrează un progres vizibil ajungând să dețină 16% din totalul creditelor acordate economiei. Însă lipsesc cu desăvârșire instrumentele financiare caracteristice țărilor dezvoltate. Republica Moldova doar întreprinde primele acțiuni de deschidere a pieței, prin liberalizarea cadrului legal vizând serviciile financiare transfrontaliere.
Experiența ultimilor 5-7 ani arată că cele mai multe Investiții Străine Directe și cele mai multe locuri de muncă au fost create în Parcurile Industriale și Zonele Economice Libere. Pentru a stimula în continuare acest proces, Guvernul trebuie să deschidă pe întreg teritoriul țării Zone Industriale, care să fie formate, fie din Parcuri Industriale, fie din Zone Economice Libere. Aceste Zone Industriale trebuie să dețină toată infrastructura necesară dezvoltări și afacerilor, capacități de conectare la energia electrică, gaze, căi de acces și alte utilități.
Potrivit expertului Ion Tăbârță, reformarea justiției prin creșterea independenței și responsabilității este prioritatea numărul unu pentru guvernare, fără de care este imposibilă îmbunătățirea percepției agenților economici privind siguranța desfășurării afacerilor în Republica Moldova.
În concluzie, autorii studiului au spus că, implementarea Acordul de Asociere reprezintă,ce-a mai importantă modalitate de dezvoltare și modernizare a țării noastre, inclusiv a climatului de afaceri. Or, la capitolul de implementare a Acordului de Asociere, inclusiv a reformelor prioritare, Republica Moldova are suficiente restanțe.
Această publicație este realizată de IDIS „Viitorul” cu suportul Fundaţiei Est Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene.
Raportul poate fi decărcat aici.
Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la sediul IDIS, ori contactându-l pe Ofițerul de presă al IDIS Viitorul, Victor Ursu (tel.069017396 sau ursu.victoor@gmail.com).
Lichiditatea excesiva din bănci a determinat temperarea apetitului instituțiilor financiare pentru atragerea resurselor financiare prin intermediul depozitelor bancare. ȘI acest lucru are loc ca urmare a reducerii continue a ratelor dobânzilor la plasamentele în lei și a celor în valută străină, susține jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Urmând tendința descendenta a ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară a Băncii Naționale a Moldovei și ca efect al surplusului de lichiditate înregistrat în sistemul bancar, ratele medii ale dobânzilor la depozitele acceptate în moneda naționala de către băncile licențiate și- au continuat trendul descrescător. În luna ianuarie 2018, rata medie ponderată la depozitele la termen atrase în moneda naţională a constituit 5.17 la sută, micșorându-se cu 1.63 puncte procentuale faţă de ianuarie 2017, iar la cele în valută străină cu 0,73 puncte procentuale.
Depunerile pe termen de la 6 până la 12 luni, atrase cu o rată medie a dobânzii de 5.54 la sută, sunt cele mai atractive. Ponderea respectivelor plasamente constituie 45.95 la sută din totalul depozitelor la termen în moneda naţională. Depozitele la termen în monedă națională au constituit 18,7 miliarde de lei majorându-se cu puțin peste 3 la sută în timp ce plasamentele în valută străină sau redus cu 3 la sută.
Totodată, potrivit datelor BNM ca rezultat al emisiunii monetare, pe parcursul perioadei 2016-2017, în urma intervențiilor nete ale BNM pe piața valutara (procurări de valută) în volum de 773.4 milioane dolari SUA (aproximativ 14.58 miliarde lei), în sistemul bancar s-au acumulat lichidități excesive în volum de cca 9.4 miliarde lei. Acest surplus poate crea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, cursului valutar de schimb și pot genera presiuni inflaționiste. Pe de altă parte, creditarea slabă a economiei poate genera presiuni dezinflaționiste suplimentare. Piața creditelor noi acordate a înregistrat creșteri anuale moderate pe parcursul anului 2017.
Pe de altă parte evoluția pozitivă a componentei depozitelor în moneda națională înregistrată în ianuarie 2017 a fost determinată de modificarea depozitelor la vedere, a căror contribuție este în creștere. Astfel plasamentele la vedere în lei s-au majorat în ianuarie cu 25,4 % la 7,4 miliarde de lei, iar cele în valută străină au crescut cu 9,5 la sută la echivalentul a 8 miliarde de lei. Și acest lucru se datorează încrederii erodate a populației în sistemul bancar moldovenesc după dispariția miliardului.
În concluzie, Victor Ursu susține că această situație este mai puțin bună pentru stabilitatea pe termen mediu a sectorului financiar, în condițiile în care stabilitatea este asigurată de plasamentele pe termen lung. Structura depozitelor la vedere este predominata de depozitele persoanelor juridice, în același timp, contribuția din partea depozitelor persoanelor fizice este la fel pozitivă.
Emisiunea este realizată în parteneriat cu Europa Liberă.
Pentru o mai bună funcționare și coordonare a activității antreprenoriale, Agenda Națională de Business împreună cu CIPE (Center for International Private Enterprise) șii cu suportul BERD a găzduit un workshop în elaborarea a planurilor de acțiuni pentru Asociațiile de Business.
Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, prezentă la atelier a spus că printre prioritare din planul de acțiuni sunt • includerea membrilor în grupurile de lucru și de dezbateri publice asupra proiectelor de legi și altor acte normative din domeniul profesiei, organizarea ședințelor de lucru cu participarea membrilor asociației, a factorilor de decizie de la Ministerul Finanțelor și generalizarea problemelor existente comune pentru majoritatea membrilor și elaborarea propunerilor, care vor discutate în cadrul ședințelor de lucru și la ședințele Consiliului Director al ACAP.
Asociația Patronală a Întreprinderilor Prelucrătoare de Carne a declarat că a ajuns într-un moment de dezvoltare în care are nevoie de o guvernanță puternică, pe principiul de transparență și tratament egal pentru membri. Este nevoie de crearea unor instrumente suplimentare care sa încorporeze principiile de buna guvernanță și să acționeze ca un ghid în situații neacoperite de prevederile Statutului. Asociația Întreprinderilor Industriei Prelucrătoare de Carne și-a propus să creeze următoarele instrumente de buna guvernare: cod de etica, procedura interna privind definirea si abordarea conflictului de interese, proceduri interne de comunicare si luare a deciziile la nivelul Consiliului Director și în întreaga Asociație.
Asociația Patronală din Industria Ușoară susține că la momentul de față prioritatea asociației este identificarea serviciilor adaptate la așteptările membrilor. Pachetul de servicii reprezintă posibilitățile pe care membrii le pot accesa odată cu aderarea la asociație și achitarea cotizației de membru. Echipa executivă lucrează pe mai multe domenii: promovarea și dezvoltarea brandului DININIMĂ, facilitarea participării membrilor în cadrul expozițiilor internaționale, organizarea seminarelor de instruire, accesarea granturilor, organizarea evenimentelor tematice, reprezentarea sectorului în dialogul public-privat, etc. Diversificarea spectrului de servicii presupune dezvoltarea capacității de a acoperi necesitățile tuturor membrilor prin includerea unor servicii noi sau îmbunătățirea serviciilor existente. Pentru a corela serviciile și activitățile curente ale executivului cu așteptările membrilor este necesar să asigurăm suportul procedural în luarea deciziilor precum și comunicarea eficientă cu membrii.
”Problema stringentă la momentul de față este lipsa membrilor activi și dificultatea echipei executive de a identifica necesitățile pe care le au membrii în raport cu oportunitățile oferite de asociație. Schimbarea pe care ne-o dorim se referă la eficientizarea procesului de lucru cu membrii în vederea creșterii gradului de receptivitate în rândul lor. Dezvoltarea serviciului de lobby și advocacy a intereselor membrilor în dialogul cu autoritățile publice locale, necesită atenție sporită și progres continuu în vedere obținerii rezultatelor scontate. Diseminarea rapidă a informației, corelarea serviciilor cu așteptările membrilor, asigurarea cadrului operațional intern sunt câteva dintre aspectele pe care tindem să le îmbunătățim”, potrivit Asociației Patronale din Industria Ușoară.
Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la sediul IDIS, ori expediind un e-mail cu mențiunea ”platforma societății civile pentru reintegrare” la adresa: berbecaveaceslav@gmail.com, ori contactându-l pe Ofițerul de presă al IDIS Viitorul, Victor Ursu (tel.069017396 sau ursu.victoor@gmail.com).
Volumul exporturilor Republicii Moldova s-a cifrat la 2,4 miliarde USD cu 18,6% mai mult în anul 2017 față de anul precedent. Directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, că businessul moldovenesc își diversifică piețele, iar acest lucru se vede în statistici, care arată o cotă de peste 65% a mărfurilor moldovenești pe piața comunitară. O contribuție semnificativă au avut-o sectoarelor reale ale economiei.
România rămâne lidera livrărilor mărfurilor moldovenești (cu circa 25 la sută în structura exporturilor moldovenești), în timp ce în statele din CSI sunt vizibile niște schimbări nesemnificative și acest lucru arată relațiile proaste cu agenții economici din Republica Moldova. Mă refer, în primul rând, la Rusia, exporturile spre care au crescut numai cu puțin mai mult de 9%, și care absoarbe 10,5% din exporturile din Moldova. Direcționarea exporturilor pe piețele din vest a fost influențată de schimbarea opticii de către companiile moldovenești prin promovarea bunurilor și serviciilor de calitate. Foarte multe întreprinderi nu mai cred în piața rusească și modifică direcțiile geografice la export, procesul de producție și strategiile de promovare.
”Unele statele din UE suflă în ceafa Rusiei. Este vorba de Italia, care este urmată de către Germania, Marea Britanie, Polonia și Turcia la livrările de mărfuri. Companiile moldovenești se simt mult mai confortabil în UE prin acoperirea unor nișe de piață mai sigure. Un exemplu sunt producătorii de vinuri care au avut probleme mari cu embargourile impuse de Moscova, dar care s-au reorientat treptat și se simt în siguranță chiar și în statele producătoare de vinuri din top zece producători din lume”, a explicat Viorel Chivriga.
Schimbări sunt și pe partea exporturilor de produse vegetale. Republica Moldova recurge la o diversificare și modernizare a capacităților de producție și se mișcă foarte bine pe filiera exporturilor de produse vegetale. În anul 2017, bunurile de origine vegetală au fost exportate în peste 80 de state, iar valoarea mărfurilor agroalimentare exportate a depășit un miliard de dolari.
Totodată, poziții bune sunt și la livrările de echipamente ca urmare a intrării pe piața locală a companiilor de talie internațională. Procesul vizează revigorarea industriei și creșterea numărului parcurilor industriale. Acest lucru este susținut și de legislația mai facilă pentru exportatori în contextul Acordului de Liber Schimb. Sunt schimbări și pe plan instituțional la Serviciul Vamal și FISC.
La capitolul importuri, Viorel Chivriga e de părere că deficitul balanței comerciale al Republica Moldova arată că țara are nevoie de prudență în dezvoltarea capacităților de producție și export ale economiei, dar și asigurarea cu brațe calificate de muncă și protecția investitorilor. Pentru Moldova este extrem de important să-și cucerească în primul rînd piața proprie, internă de bunuri și servicii.
În concluzie, directorul de programe a spus că pentru promovarea comerțului internațional la gama de măsuri care sunt în arsenalul instituțiilor de stat trebuie să apară altele care să asigure previzibilitate, continuitate și rezultate. Companiile moldovenești au nevoie de susținere pentru a-și promova produsele , că de altfel ar putea ajunge în situația anilor 2005-2007.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Dependența Republicii Moldova de o singură sursă de gaze naturale, cea rusă, pune în pericol securitatea energetică a țării. Or, venirea companiei românești, Transgaz, pe piața energetică moldovenească ar duce la creșterea securității energetice a Republicii Moldova. Ba mai mult, ar facilita și accesul la piața gazelor din UE, după ce aceasta și-a anunțat intenția de a contribui la realizarea proiectului de interconexiune pe gaze naturale dintre Republica Moldova și România. Inclusiv prin extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, care urmează a fi dat în exploatare la începutul anului 2019.
„Odată cu venirea Transgazului, securitatea energetică a Republicii Moldova va fi diversificată și va fi redusă dependența ei de gazul rusesc. Interconectarea cu România există deja prin gazoductul Iași-Ungheni, dar acest lucru este insuficient pentru a contribui la asigurarea securității energetice a Republicii Moldova deoarece acesta aprovizionează cu gaze naturale doar câteva sate din raioanele Ungheni și Nisporeni”, a explicat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.
Capacitatea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău este estimată la 1,5 miliarde metri cubi de gaz. Republica Moldova, în momentele de vârf, în perioada de iarnă, a consumat cel mult 1,3 miliarde metri cubi de gaz, exceptând regiunea transnistreană. Însă deocamdată nu se cunoaște ce se va face cu aprovizionarea cu energie electrică în condițiile în care Republica Moldova importă 75% din curent de la Cuciurgan, hidrocentrală situată pe malul stâng al râului Nistru. Astfel, pe lângă conducta de gaz e necesară și interconectarea întregului sistem energetic al Republicii Moldova cu cel al Românei. Dacă se va reuși acest lucru, atunci vom putea vorbi de o alternativă energetică reală a Republicii Moldova și o independență a ei față de Federația Rusă.
„Gazprom, prin intermediul Moldovagaz, controlează securitatea energetică a Republicii Moldova. Iar acest lucru a făcut ca regiunea din stâna Nistrului să fie un actor important pe piața energetică din Republica Moldova. Enclava nu-și achită plățile pentru gazul livrat, iar în consecință s-a acumulat o datorie de 6 miliarde USD pusă de către Federația Rusă pe contul Republicii Moldova”, a mai precizat Tăbârță.
Potrivit lui, Republica Moldova trebuie să se miște foarte repede cu construirea conductei Ungheni-Chișinău, deoarece Gazprom urmează să dea în folosință conducta de gaz care va transporta gaz în Europa ocolind Republica Moldova – Turkish Stream, care va aproviziona cu gaze țările din Balcani. Evident, acest lucru va lăsa Republica Moldova fără statutul de țară tranzitară de gaze, ceea ce o va face și mai vulnerabilă în fața Kremlinului.
În concluzie, Ion Tăbârță a spus că venirea Transgazului în sectorul energetic este vitală pentru securitatea energetică Republica Moldova. Va fi una dintre cele mai mari investiții economice ale unei companii de peste Prut, dar lucrurile pot fi date peste cap în Republica Moldova ca urmare a faptului că anul 2018 este unul electoral, cu rezultate incerte, sau de interesele oculte ale cercurilor oligarhice de la Chișinău implicate în schemele energetice cu participarea actorilor decizionali din stânga Nistrului.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Anul 2018 a început cu o veste bună pentru deponenți. Este vorba de amendamentul la legea privind garantarea depozitelor, care prevede majorarea plafonului de la 6 mii de lei la 20 mii de lei. Înainte de modificarea legii,fondul de garantare a depozitelor era de circa 339 milioane de lei echivalent la 12% din totalul depozitelor garantate persoanelor fizice. Însă volumul fondului raportat la soldul total al depozitelor din sistemul bancar este sub 1%. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Ion Tornea.
La nivelul actual, chiar și cu plafonul de 20 mii de lei de garantare a depozitelor, nu este suficient pentru a returna plasamentele persoanelor fizice din top trei cele mai mari bănci din Republica Moldova (Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank), deoarece rata de concentrare a depozitelor este foarte mare. Peste 65% din totalul economiilor sunt în cele trei bănci. Avem exemplul falimentului din 2015 al celor trei bănci devalizate, când fondul nu a fost suficient și a fost nevoie de împrumuturi din partea statului.
Ion Tornea susține că majorarea plafonului de garantare a depozitelor nu contribuie la sporirea încrederii în sistemul bancar moldovenesc și la stimularea economiilor, în condițiile în care resursele pe termen lung sunt necesare economiei. Ba mai mult, fondul de garantare a depozitelor nu este pilonul care ar anihila criza de imagine în care s-au pomenit băncile după furtul miliardului. Dovada este că populația își plasează economiile pe termen scurt.
Potrivit economistului, din cauza fricii de a plasa banii pe termen lung în bănci de foarte mulți ani, se ratează oportunitatea de a canaliza banii migranților în sectoarele productive ale economiei (înființarea de afaceri n.a). În lipsa alternativei, banii ajung în consum, imobil sau în alte sectoare neproductive.
O altă carență, care se întrevede în siguranța depozitelor este intenția autorităților de a crea un fond de rezoluție bancară care să fie la 3% din fondul de garantare a plasamentelor. ”Este insuficient și nu va putea acoperi economiile persoanelor fizice nici măcar din băncile de mărime medie. Fondul de rezoluție va lua bani din împrumuturi și iarăși cetățenii vor suporta consecințele falimentelor din sistemul bancar”.
În concluzie, Ion Tornea afirmă că după semnarea Acordului de Asociere, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a-și armoniza legislația la achiul comunitar care vizează și garantarea depozitelor din sistemul bancar. Astfel, conform directivelor europene, Chișinăul ar trebui să majoreze fondul de garantare al depozitelor cu cel puțin 12 mii euro anual. Însă acest lucru nu se întâmplă, iar cu cât autoritățile vor trage de timp cu atât sumele alocate și presiunea pe sistemul bancar vor fi mai mari.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Volumul transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate a însumat 1,2 miliarde USD în anul 2017, cu 11,2 la sută mai mult față de anul precedent când acestea coborâse la cel mai jos nivel din ultimii zece ani, după o scădere cu 30 la sută în 2015 și 4,5 la sută în 2016. Însă, deși remiterile se ridică la miliarde de dolari, doar o mică parte sunt investiți în economie. Este constatarea jurnalistul Vlad Bercu în emisiunea ”15 minute de realism economic”.
În lipsa unor ample analize, este dificil de spus cum au fost cheltuiți banii primiți de populație de peste hotare. Un studiu, realizat acum zece ani, estima că circa 20 la sută din mijloacele bănești sunt depuse în băncile comerciale și „doar 7 la sută din veniturile remise în ţară sunt activ investite, cel mai frecvent în cadrul unor entităţi economice de talie mică sau medie (magazine, baruri, ateliere de reparaţie, care de altfel pot crea alte locuri de muncă”.
Ceea se știe cu certitudine e că o parte din transferuri au fost investite, pe parcursul a șapte ani, în 1 136 de proiecte care au primit susținere de la stat în sumă de 213,49 milioane de lei prin intermediul Programului PARE 1+1 de atragere a remitențelor în economie. Suma totală a investițiilor directe în economia țării realizate în cadrul acestui program constituie peste 678,42 milioane de lei, potrivit Organizației pentru dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
În această perioadă de șapte ani, cât există Programul PARE 1+1, care este considerat un model, chiar și pentru alte țări, transferurile s-au ridicat la 9 miliarde 568 milioane de dolari SUA. Sunt cifre incomparabile, suma remiterilor și investițiile în PARE 1+1. O picătură în mare, reprezintă aceste investiții.
Potrivit lui, transferurile bănești în favoarea persoanelor fizice au fost și vor rămâne pe termen mediu unul din motoarele de creștere ale economiei moldovenești prin stimularea consumului. ”Transferurile rămân o sursă de bunăstare a populației, deși o sursă în ușoară scădere. Astfel, ponderea transferurilor în veniturile populației este în scădere, deși lentă, dar constantă, de la o cifră de 18 la sută, în trimestrul trei al anului 2014, când a fost atins un nivel record al remiterilor din ultimii zece ani, ce a trecut peste 1.6 miliarde de dolari SUA, până la 14.6 la sută, în aceeași perioadă a anului 2017, când contribuţia acestora a fost cu 1,5 puncte procentuale mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”.
Totodată, Vlad Bercu susține că este inexplicabilă situația când din țări cu un număr mult mai mic de moldoveni care se află în aceste țări, volumul transferurilor este mai mare. În context el s-a referit la volumul transferurilor din Italia cu cel din Israel, numărul moldovenilor din peninsulă este de zece ori mai are, iar volumul transferurilor de 74,54 mil. USD față de 106.73 mil. USD din Israel. Să însemne că o parte din cetățenii Republicii Moldova plecați în Italia s-au stabilit acolo cu traiul? Că și-au întregit familiile și nu mai transferă acasă bani în sumele de odinioară?
Putem specula cu aceste cifre, ele însă ar trebui să fie analizate de o instituție specializată. Acest subiect ar trebui să fie obiectul unor cercetări, ca , de exemplu, cel elaborat de Ministerul Muncii și Politicilor Sociale din Italia despre comunitatea moldovenilor. Un raport din care aflăm că numărul moldovenilor care se află în Italia a crescut de la 55 803, în anul 2006, la 142 266, la 1 ianuarie 2016 și apoi s-a micșorat respectiv la 135 661, la 1 ianuarie 2017, cu o medie de vârstă de 35 de ani. Ministerul italian explică tendința de scădere, începând cu 2010, a noilor intrări în Italia a cetățenilor moldoveni prin „numărul tot mai mare de moldoveni care au dobândit cetățenia italiană în ultimii ani„ sau s-au căsătorit, fie cu un italian sau italiancă sau persoane de alte naționalități (1 033 în anul 2014). Astfel, în 2015 au obținut cetățenie italiană 2 464 de moldoveni, în creștere față de 2014 cu 67 la sută.
Circa 67,5 la sută din persoanele, cu vârsta de 15-64 ani ale comunității moldovenești era ocupată în 2016. Din numărul total, arată același raport, 25 390 sau 18 la sută sunt copii, 99 la sută dintre care frecventează școala. Un număr de 4 609 întreprinderi individuale cu proprietari moldoveni erau înregistrate în Italia în 2016, mai arată raportul Ministerului Muncii și Politicilor Sociale.
În concluzie, jurnalistul spune că este necesar un studiu amplu care arăta cum sunt folosite transferurile, ce se întâmplă cu comunitățile moldovenești din diferite țări.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
