Autoritățile municipale alocă de aproape un deceniu compensații pentru căldură populației social vulnerabile, asta deși cu cei 60 milioane lei alocați anual, municipalitatea ar putea mobiliza câte 600 milioane de lei investiții pentru eficientizarea energetică a blocurilor din Capitală (izolarea clădirilor și trecerea la sistemul de distribuție orizontală a agentului termic), a sugerat la emisiunea ”15 minute de realism economic” expertul în energetică de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov.
Chișinăul este unicul oraș din Republica Moldova care acordă compensații pentru căldură în perioada rece a anului, în volum de 40% din factura la energia termică pentru populația social vulnerabilă.
Potrivit lui Parlicov, în Republica Moldova problema facturilor mari la căldură ține în primul rând de proasta eficiență energetică a blocurilor. Pentru comparație, Republica Moldova consumă de trei ori mai multă energie termică pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu comparativ cu statele din UE. Situația creată a fost moștenită din perioada sovietică când resursele energetice erau foarte ieftine și nu se punea problema eficienței energetice, iar în prezent nu ne mai putem permite irosirea energiei.
”Banii alocați consumatorilor vulnerabili de către autoritățile municipale de facto subvenționează ineficiența energetică. Proiectele pilot realizate în trecut de S.A.”Termocom” și recent de S.A.”Termoelectrica” au demonstrat că prin adoptarea unor măsuri de eficiență energetică (izolarea termică a clădirilor și trecerea de la sistemul de distribuție vertical a agentului termic la un sistem orizontal, cu contorizarea fiecărui apartament și posibilitatea consumatorilor de a regla nivelul de căldură de la calorifer) se poate obține o reducere a consumului de energie cu până la 45%. Realizând o asemenea investiție povara facturilor la căldură pentru consumatorii respectivi ar fi redusă pentru totdeauna. Or, autoritățile locale cheltuiesc același 40%, în fiecare lună din perioada rece a anului, pentru compensarea facturilor acestor consumatori”, a precizat Parlicov.
Lucrările de eficiență energetică pot fi făcute doar integral, la nivelul întregului bloc, și nu pentru fiecare apartament în parte. Respectiv, chiar dacă s-ar rezolva toate problemele administrative și juridice și locuitorii unui bloc ar conveni să investească în comun în aceste lucrări, ar rămâne problema economică – populația social vulnerabilă nu ar avea surse pentru a-și achita contribuția la aceste lucrări de eficiență energetică. Experiența S.A.”Termoelectrica” cu blocul de pe str.Pandurilor 52 demonstrează că investițiile medii necesare pentru trecerea de la sistemul vertical de distribuție a agentului termic la cel orizontal ajung la circa 500 euro pentru fiecare apartament.
În concluzie, expertul în energetică susține că dacă e să admitem că circa 10% din apartamentele din fiecare bloc sunt locuite de consumatori social vulnerabili, atunci cu cele 60 milioane de lei alocate pentru compensanții s-ar putea mobiliza până la 600 milioane de lei pentru investiții în eficiența energetică a clădirilor. Respectiv, o parte din banii alocați anual din bugetul municipal ar trebui să fie combinați cu mijloacele financiare din fondul de eficiență energetică pentru constituirea unui pachet financiar disponibil pentru îmbunătățirea eficienței energetice a blocurilor din Chișinău.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Deși există o strategie națională de dezvoltare regională (SNDR) 2016 - 2020 (suma alocată – 7 miliarde de lei), iar Fondul Național de Dezvoltare Regională are un buget de circa 200 milioane lei pentru anul 2017, respectiv Republica Moldova rămâne codașa Europei la alocarea banilor pentru dezvoltarea regională cu o pondere în PIB de 0,3%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Iurie Gotișan.
Modalitatea de finanțare a dezvoltării regionale îi revine Fondului Naţional de Dezvoltare Regională (FNDR), resursele căruia sunt insuficiente pentru dezvoltarea regiunilor. Potrivit Legii bugetului de stat pentru 2017 pentru FNDR au fost alocate cca 200 milioane lei, ceea ce constituie 0,3% din PIB-ul Republicii Moldova.
”Este de fapt o sumă infimă la ceea ce urmează de realizat conform SNDR pentru 2016-2020, racordat la priorităţile de primă necesitate privind dezvoltarea regională, inclusiv rurală. De exemplu, Estonia şi Lituania alocă cam cca 5% din PIB, iar Romania alocă peste 2,5%”, a spus Iurie Gotișan.
Partenerii externi, care sunt implicaţi în proiecte de dezvoltare regională finanţează proiecte care deseori depăşesc alocaţiile din bugetul de stat. Or, așa cum dezvoltarea regională este o componentă a politicii teritoriale promovată de UE, FNDR ar trebui să fie majorat până la 2% din PIB sau peste 4%, cum este în cazul unor ţări din UE.
Economistul atrage atenția că Republica Moldova este împărțită în șase regiuni de dezvoltare, când teritoriul țării este de fapt mai mic față de regiunea de dezvoltare Nord-Est a României, respectiv și cu un PIB per capita de peste 2 ori mai mic. ”Aceste provocări subminează în mod fundamental perspectivele de dezvoltare a Moldovei. Or, creșterea discrepanțelor economice regionale va submina și mai mult dezvoltarea la nivel general”.
În concluzie, Iurie Gotișan a precizat că lipsa sinergiei fondurilor face ca investițiile în fiecare componentă infrastructurală să fi distribuite inegal. Or, dezvoltarea regională trebuie să fie o politică interministerială de conlucrare. ” Unele date arată că autoritățile publice locale implementează proiecte în localitățile din regiune, însă nu există un mecanism de colectare a datelor sau informaţiilor și de cuantificare a rezultatelor impactului celorlalte instrumente publice de finanțare (Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, Fondul Rutier, Fondul Ecologic Naţional, Fondul pentru Eficienţa Energetică, mai multe transferuri de la Ministerul Sănătăți și Ministerul Educației etc.) asupra dezvoltării regionale”.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
După mai bine de un an, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) în achiziții publice este funcțională, iar agenții economici pot depune contestații. Instituția își propune să prevină concurența neloială și să impulsioneze procedurile de achiziții. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
Deși a devenit funcțională din septembrie curent, procesul de instituire a ANSC a fost unul netransparent, iar participarea publicului la audierile pentru selectarea candidaților a fost îngrădită.
Economista IDIS Viitorul susține că după semnarea Acordului de Asociere, Republica Moldova și-a asumat în șir de angajamente care se referă inclusiv la reformarea sistemului de achiziții publice. Una dintre obligațiile asumate ține nemijlocit de crearea unui sistem eficace a căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, prin crearea unei instituții imparțiale și independente responsabilă de examinarea și soluționarea contestațiilor depuse de agenții economici în cadrul procedurilor de achiziție la care au participat. Conform prevederilor legale, dreptul la contestare îl are orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziție publică și care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii.
”Ceea ce trebuie să cunoască agenții economici, dar și societatea civilă este caracterul public al ședințelor de examinare a contestațiilor și orice persoana poate participa, iar ANSC este obligată să publice data și locul desfășurării acestor ședințe cu cel puțin 3 zile pana la data la care vor avea loc”, a concluzionat Diana Enachi.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Corupția este o afacere profitabilă. Jumătate din cei care s-au opus actului de corupție și au preferat să meargă pe căi legale regretă decizia luată. Este genericul conferinței ”Combaterea corupției în Moldova: Ce poate face businessul”, la care au participat, reprezentanți ai asociațiilor de business, funcționari și experți economici.
”O problemă enormă pentru companiile care lucrează legal o reprezintă concurența neloială din partea companiilor care lucrează absolut ilegal și sunt protejate de funcționari corupți. De exemplu angajați de la companii își deschid ateliere clandestin de producere a mobilei în garaje. Ei nu achită nici un fel de impozite și evident vând mobila mai ieftin decât compania la care lucrează. Dacă nu se întreprinde nimic, directorul companii este nevoit, în cel mult doi ani, să-și închidă fabrica”, a explicat Veaceslav Ioniță, economistul IDIS Viitorul.
Potrivit lui, chiar dacă majoritatea agenților economici preferă să-și ”rezolve” pe căi neoficiale problemele, există un grup mic de agenți economici, care au luptat contra actelor de corupție, au avut succes și doresc să continue lupta. Secretul lor se bazează pe câteva elemente esențiale. În primul rând ei trebuie să activeze legal, deci nu poți lupta contra corupției atunci când ai probleme de integritate personală. În al doilea rând ei trebuie să cunoască și să știe că sunt corecți în anumit caz. ”funcționarul simte că agentul economic ”plutește” nu știe exact ce și cum și îl presează până nu obține banii”.
Viorel Pîrvan, juristul IDIS e de părere că Businessul este perceput ca un participant la corupție, însă marea majoritate a întreprinderilor sunt în primul rând victime ale corupției. Combaterea acesteia reprezintă o sarcină dificilă, în special pentru companiile mici și mijlocii cu resurse limitate.
El a sugerat că participarea sectorului privat în lupta împotriva corupției este cheia succesului. Or, companiile trebuie să-și asume un angajament clar față de integritate și să devină parte a soluției în lupta împotriva corupției.
”Chiar dacă s-au întreprins acțiuni ale instituțiile statului de combatere a corupției și birocrației, totuși în unele instituții ale statului birocrația e în capul mesei. În vara acestui an un autobuz cu copii care se deplasa în Ucraina a fot reținut trei ore la vamă pentru a trece pe un culoar indicat de vameș, deși șoferul avea toate actele în regulă”, a menționat Dumitru Albulesa, director Executiv at Uniunea Transportatorilor si Drumarilor din Republica Moldova.
În cadrul conferinție a fost lansat și un RAPORT ANALITIC DE COMBATERE A CORUPŢIEI, care poate fi accesat aici.
Evenimentul a fost organizat de cătare Agenda Națională de Business cu suportul CENTER FOR INTERNATIONAL PRIVATE ENTERPRISE.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Frauda bancară din RM a creat o presiune publică uriașă asupra sistemului bancar și BNM, în particular. Prima reacție a partenerilor pentru dezvoltare a fost să asiste RM în crearea unui cadru legal bine protejat contra abuzurilor în domeniul bancar, dar marile vulnerabilități ale sistemului legate mai ales de transparența acționariatului din bănci rămân nerezolvate până în acest moment. Deși, RM pare să aibă cea mai restrictivă legislație din UE în sectorul bancar, nu putem fi siguri de stabilitatea sistemului contra unor noi tentative de comitere a fraudelor bancare, similare cu cea care a dinamitat sistemul prin sustragerea miliardului, a explicat jurnalistul, Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Recent, Guvernul a aprobat legea prin care băncile și asiguratorii să fie supravegheate suplimentar. Documentul vine să armonizeze legislația națională cu cea comunitară, fortificând protecţia drepturilor deponenţilor, asiguraţilor şi investitorilor.
În particular, proiectul de lege stabilește criteriile de identificare a unui conglomerat financiar și aspectele ce trebuie urmărite la nivelul acestuia, cum ar fi nivelul capitalului, concentrarea riscurilor, tranzacţiile în interiorul grupului, sistemele de control intern şi procedurile de gestionare a riscurilor, reputația și competența conducerii grupurilor financiare.
Deși sistemul bancar al Republicii Moldova este supra reglementat prin intervenția BNM, Guvernatorul Sergiu Cioclea recunoștea într-un interviu că, ”băncile Republicii Moldova rămân subdezvoltate, iar activitatea de creditare este limitată la companiile mari, iar cele mici au de suferit”. Tot el spune că ”pentru BNM contează foarte mult transparenţa sectorului bancar, implementarea normelor anti spălătoriilor de bani şi o supraveghere mai bună pentru credibilitatea din societate”. Este de la sine înţeleasă transparenţa care promovează în cele din urmă o formă de “democraţie economică.
”Sectorul bancar al Republicii Moldova este punctul nevralgic al programului de asistență macroeconomică oferit în acest moment de FMI. Misiunea care urmează să vină în RM va cere de la autorități să raporteze situația = diagnostic a creditelor persoanelor afiliate și acționarilor băncilor, subiect care nu este pe deplin clarificat în RM, și nu este clar cum vor reacționa reprezentanții FMI la amânările fără motiv”, a precizat Victor Ursu.
Se știe că impunerea unor condiții mai dure RM din partea FMI a apărut pe fundalul fraudelor bancare din cele trei bănci, aflate în proces de lichidare, după ce Republica Moldova a încheiat un Memorandum cu FMI. Pe de altă parte, constatăm o dispoziție apatică din partea organelor de control și anchetă, care sunt responsabile de recuperarea integrală a banilor furați. Asistăm la un teatru al absurdului unde sunt lansate acuzații în stânga și în dreapta, că au fost intentate procese de judecată, dar nimeni nu a fost condamnat cu excepția ex-PM Vlad Filat, dar care și acesta se află după gratii pentru trafic de influență și corupție, și nu în mod direct pentru sustragerea banilor din băncile fraudate. ”Se creează impresia că autoritățile intenționat tergiversează ancheta pe fundalul unor ample re-poziționări politice, ceea ce compromite angajamentul anunțat al autorităților naționale de a face lumină în acest caz oripilant de fraudă”, a conchis Victor Ursu.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă
Viorel Pîrvan și Veaceslav Ioniță experții IDIS Viitorul au participat la Bălți, Edineț, și Soroca la trei mese rotunde unde au discutat rezultatele sondajului ”Combaterea corupției în Moldova: ce poate face business-ul?”. Opiniile detaliate ale oamenilor de afaceri, dar și a oficialilor vor fi prezentate în cadrul conferinței din 28 septembrie. Mesele rotunde sunt organizate în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie în cadrul Agendei Locale de Business ALB.
În cadrul discuțiilor cu oamenii de afaceri s-a ajuns la concluzia că în 1/3 din cazuri oamenii de afaceri sunt inițiatorii actului de corupție. Agenții economici recunosc că deseori, fără o solicitare expresă din partea funcționarilor, în 35% din cazuri ei sunt inițiatorii actului de corupție. Această se întâmplă deoarece ”așa trebuie”, cu alte cuvinte este o practică unanim acceptată de toți și nu poți să mergi contra ”regulilor”. Doar așa se rezolvă cazul tău rapid și fără probleme. ”Chiar dacă azi am dreptate oricum plătesc, deoarece mai am de lucrat cu ei”. Prin plăți ”benevole” se stabilesc relații de ”prietenie”, fapt care te poate ajuta în viitor. În felul acesta oameni de afaceri împart angajații săi în cei care pot rezolva probleme și cei care nu pot rezolva probleme. Sub afirmația a ”rezolva probleme” se subînțelege urgentarea soluționării pe căi neoficiale. În companii există persoane care spre deosebire de alții ”pot rezolva probleme”. Ei de regulă sunt cei mai prețioși angajați și deseori agenții economici sunt în căutarea celor care pot ”rezolva probleme”. Anume acest statut de om care rezolvă probleme și determină cultura comportamentală de a fi inițiatorul plăților neoficiale.
Totodată, în cazul abuzurilor din partea funcționarilor în 80% din cazuri oamenii preferă să tacă. Conform sondajului 20% din cetățeni atunci când sunt forțați să plătească, se opun și apelează la anumite instituții. Însă acest rezultat arată mai degrabă opinia mediului de afaceri cum ar trebui de acționat, dar nu neapărat și acțiuni reale. Din discuțiile din focus grupuri am realizat că numărul de opuneri la un act de corupție abuziv este mult mai mic. Principalul motiv de neadresate este lipsa de încredere în instituțiile de drept și neîncrederea că cazul poate fi soluționat.
Oamenii de faceri, prezenți la discuții, au declarat în cadrul meselor rotunde care sunt problemele stringente cu care se confruntă și care sunt organele statului cel mai mult implicate în acte de corupție. Este vorba de centrele de Sănătate Publică, Poliția și Serviciul Vamal, urmate de Procuratură și Inspectoratul Fiscal de Stat.
Potrivit businessului, prima vizită a organelor de control trebuie să fie de informare, iar la a doua vizită să fie aplicate sancțiuni pe neregulile care au fost informați, iar pentru noile încălcări să se acorde un nou termen de conformare.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Bugetul Armatei Naţionale de-a lungul timpului a fost modest, situându-se între 0,3 si 0,5% din PIB. În plus, contingentul angajat al Armatei, care ar dispune de un efectiv de puțin peste 11000 unităţi de personal, inclusiv şi cel tehnic, este subfinanțat, iar echiparea şi înzestrarea armatei nu atinge nici chiar 1/3 din arsenalul pe care îl are armata a 14-a a Federaţiei Ruse, dislocată ilegal în stânga Nistrului. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul, Iurie Gotișan.
Dacă ar fi să privim cifrele bugetare în dinamică atunci începând cu anul 2009, finanţarea Armatei Naționale s-a diminuat. Bugetul alocat forţelor armate pentru 2017 abia de acoperă cheltuielile operaționale ale acestora, şi nici vorbă despre ceea ce se referă la echipare, suplimente financiare pentru efectiv, precum şi pentru multe alte dimensiuni ce presupun dezvoltarea şi evoluţia acesteia. ”Colacul de salvare ar fi implicarea militarilor moldoveni în diverse operațiuni internaţionale de menținere a păcii, în particular sub egida ONU, dar acesta ar fi doar pentru un număr foarte mic din efectiv. Ultimele vânzoleli dintre preşedinţie, guvern şi unele formaţiuni politice, de interzicere de participare a Armatei Naţionale la exerciţii militare sau operațiuni internaţionale, duce şi la o mai mare înapoiere a domeniului.”, explică Gotișan.
”Statul, de unul singur, nu are nici capacitate şi nici resurse financiare să modernizeze şi să consolideze armata. Mai mult, aceasta nici nu poate face faţă nici acelor trupe speciale ruseşti dislocate în Transnistria. Finanţarea trupelor armate nu a fost niciodată o prioritate şi de fapt, aparent, nu este problema actualei sau fostei guvernări”, a explicat Gotișan.
Tehnica militară din dotare a Armatei Naționale, este uzată atât moral, cât și fizic. Respectiv, întreținerea armatei – fie cu echipament, fie cu hrană –, nu poate fi asigurată de Guvern. Mai mult ca atât, avem soldați în zona de securitate, care îşi desfăşoară serviciul în condiţii destul de dificile. Or, dacă am vorbi despre securitatea aeriană, celei de luptă, atunci conjunctura este dramatică.
În concluzie, economistul Iurie Gotișan se întreabă retoric, dacă şi-ar merita în conjunctura dată Moldova statutul de neutralitate, militară, respectiv ar avea nevoie statul de o asemenea armată sau mai degrabă de o diplomație militară? Diplomație deseori vehiculată de ex-membrul comisiei parlamentare pentru securitate naţională și apărare, actualul Ambasador şi Reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Relațiile comerciale ale Republicii Moldova cu Federația Rusă au intrat într-un impas în august 2014 după ce Chișinăul a semnat Acordul de Asociere cu UE. Or, la puțin timp, Moscova a introdus taxe vamale pentru produsele agroalimentare moldovenești, iar ulterior embargourile au venit unul după altul, ele continuând și la ora actuală. Livrările de fructe și legume în Federația Rusă sunt la cheremul deciziilor politice, iar promisiunile șefului statului, Igor Dodon, de restabilire a exporturilor pe piața rusă sunt doar la nivel de retorică. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat de nenumărate ori că va soluționa problema exporturilor de fructe și legume moldovenști în Federația Rusă, el anunțând că a discutat acest subiect în timpul întâlnirilor sale cu premierul rus, Dmitrii Medvedev, și cu vicepremierul, Dmitrii Rogozin, dar vedem că fără rezultate majore.
„Menținerea embargourilor relevă că, președintele Igor Dodon nu-și onorează promisiunile din campania electorală, care declara ca restricțiile comerciale pentru fructele și legumele moldovenești vor fi scoase după ce va ajunge la cârma statului. Ba mai mult, Dodon promitea și simplificarea condițiilor de aflare la muncă a moldovenilor în Federația Rusă, situația cărora a rămas, în linii mari, neschimbată”, a spus Tăbârță.
Potrivit expertului, Dodon declară, de câte ori are ocazia, că Republica Moldova și-a majorat exporturile în Federația Rusă, dar statisticile oficiale îl contrazic – ponderea este în jur de 20%, iar UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova cu o cotă de 63,4% în primul semestru. Logica afirmațiilor lui Igor Dodon se înscriu în misiunea care reiese din scenariile geopolitice ale Federației Ruse, de restabilire a influenției Moscovei în spațiul ex sovietic, șeful statului moldav făcând parte din scenariul politic rus referitor la Republica Moldova.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
În perioada 5-7 septembrie, experții IDIS Viitorul, Viorel Chivriga și Victor Parlicov, au participat la lucrările celei a 27 ediții a Forumului Economic de la Krynica, Polonia.
”Acordurile de Asociere semnate de către Republica Moldova, Georgia și Ucraina cu UE sunt o garanție a alegerii cursului pro-EU, și în mare măsură reprezintă obligații și responsabilități esențiale în scopul susținerii unor modele democratice de guvernare în aceste țări.
Statele aflate în tranziție comit adeseori greșeli, care costă. Important nu este să nu faci greșeli, ci să recuperezi, să înveți din greșelile comise și să creezi condiții care să facă buna guvernare singura opțiune posibilă de modernizare a societăților în cauză. Mulți învinuiesc partidele și politicienii de starea precară a economiilor, dar aceste elite au apărut și datorită tipului de economie, care a urmat destrămării URSS, în condiții de incertitudine a scopurilor și amnezie a elitelor. Reformele s-au făcut mai degrabă contra cuiva decât în folosul binelui public, definit cu multă greutate de către aceste elite. Scurta istorie a tranziției este plină de cazuri în care politicienii care s-au văzut regi au pierdut puterea ori s-au trezit chiar în închisoare, în ciuda tuturor avertismentelor și predicțiilor politice.
Este timpul să avem mai puține eșecuri în economie și administrație. Este timpul pentru transformări cerute de cetățenii statelor noastre, a vorbit Viorel Chivriga în cadrul panelului „Europa la o răscruce de drum: o perspectivă europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia”
El a enumerat numeroasele beneficii ale Acordului de Asociere RM-UE, susținând ideea de schimbări sistemice, aduse în serviciul populației. ”La 2,5 ani după intrarea in vigoare a DCFTA-ponderea exporturilor moldovenești în UE din totalul exporturilor a înregistrat 63%, peste 60% din companiile exportatoare exportă în UE, 53,4 % din totalul ISD provin din UE, au fost adoptate 14,400 standarde europene/internaționale și anulate circa 11600 standarde moldovenești conflictuale dar și depășite ca termen, sunt eliminate barierele în calea businessului (numai Serviciul Vamal a abrogat circa 150 de ordine a instituției), sunt armonizate la Acquis-ul comunitar legile moldovenești”.
În domeniul turismului, Viorel Chivriga, care a moderat panelul “Combaterea stereotipurilor - impactul imaginii naționale și regionale asupra turismului și dezvoltării economice”, a spus că stabilitatea politică și economică alături de climatul investițional în statele noastre sunt hârtia de turnesol a atractivității țării pentru orice potențial investitor, iar miturile și stereotipurile pot fi combătute sau utilizate grijuliu pentru sporirea atractivității. ”Republica Moldova nu dispune de un mecanism funcţional de atragere a ISD. Sunt înregistrate unele progrese în ameliorarea performanțelor economice, reducerea barierelor pentru IMM-uri, îmbunătățirea cadrului legislativ, reducerea poverii fiscale, finanțarea afacerilor, dar, acestea sunt puțin cunoscute pentru mass-media internațională și potențialii investitori”.
La capitolul energetică, expertul Victor Parlicov a atras atenția asupra noilor tendințe de pe piața gazelor naturale, și anume a rolului crescând al SUA în calitate de furnizor de gaze naturale pe piețele regionale din Europa și din Asia. A fost accentuată importanța proiectelor infrastructurale de recepționare a gazelor naturale comprimate (LNG) – atât a celor finalizate relativ recent în Lituania și Polonia, cât și a celor în construcție, din Croația și Germania. O deosebită atenție s-a acordat necesității imperative de consolidare a interconexiunilor între sistemele de transport de gaze naturale între țările Europene, ca o premisă pentru crearea unei piețe energetice comune.
Forumul Economic de la Krynica reprezintă un eveniment anual, organizat la inițiativa Guvernului Poloniei pentru toți actorii regionali interesați de cooperare și progres democratic, și care este apreciat înalt de experții IDIS pentru spiritul deschis și orizonturile de cunoaștere pe care le edifică an de an într-o regiune excepțional de importantă a Europei.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Specialiștii S.A „Termoelectrica” și reprezentanții fondului locativ din municipiul Chișinău s-au întâlnit la 12 septembrie în cadrul unei dezbateri publice pentru a discuta soluțiile pentru depășirea acumulate de asociațiile de proprietari. În timp S.A „Termoelectrică” investește în proiecte de eficiență energetică, gestionarii fondului locativ rămân înghițite de datorii și obligații față de furnizori.
„Tarifele la căldură nu au fost ajustate din 2001 până în 2007, iar în 2008 avut loc prima majorare a tarifelor și imediat au fost introduse compensațiile pentru perioada rece anului. Din 2011 până în 2015 tarifele la căldură au fost ajustate de patru ori de ANRE, iar în acest timp, a apărut problema recuperării banilor de la consumatori, care nu aveau capacitate de plată să achite facturile la tarifele majorate. Iar în 2015, când Termoelectrica a fost creată, au apărut noi probleme – problemele vechi legate de datoriile acumulate de către Termocom au rămas nerezolvate, iar situația a devenit mai tensionată între furnizorul de agent termic și gestionarii fondului locativ”, a declarat Victor Parlicov, expert în politici energetice la IDIS „Viitorul”.
Astfel, pe parcursul a 26 de ani s-au acumulat datorii foarte mari față de S.A „Termoelectrica”, iar fondul rezidențial este lider absolut la acest capitol, deținând 98% din totalul datoriilor istorice.
„Datoriile se formează din cauza unor consumatori rău platnici și atunci gestionarul se pomenește într-o situație proastă. Din cele trei mii de apartamente controlate acest an (din 26 mii), am identificat 117 cazuri de furt: de facto consumatorul era conectat la încălzirea centralizată, iar de jure, utiliza cazanul autonom. Există încă o problemă a gestiunii fondului locativ. Am fi foarte mulțumiți să contractăm direct consumatorii, dar care vor trebui să respecte niște obligațiuni”, este de părere directorul SA „Termoelectrica”, Veaceslav Eni.
La rândul lor, gestionarii fondului locativ susțin că sunt dați în judecată în ciuda faptului că achită în avans facturile și nu înțeleg de unde apar datoriile.
Potrivit lui Victor Cojocaru, președintele Cooperativei de construcție a locuințelor nr.185, furnizorul S.A „Termoelectrica” încearcă să pună pe umerii consumatorului datoriile istorice. “O dată la trei ani, furnizorul atacă în instanța de judecată CCL-urile, le impune să achite diferite taxe și serviciile executorilor, blochează contul bancar, fără a accepta reeșalonarea datoriilor pe o perioadă de timp determinată de ambele părți”.
„Datoriile se formează nu doar de la încălzire, dar și de la apă. Contoarele care au fost verificate recent nu lucrează corespunzător. În calitate de gestionari, suntem intermediari și cumpărăm gcal și o vindem locatarilor. Reiese că lucrăm gratis pentru Termoelectrica, dar instituția ne aplică penalități”, consideră Alla Poltavcenco, administratoarea APLP 51/173.
Expertul în energetică, Sergiu Tofilat explică cum se acumulează datoriile și ce soluții ar fi potrivite în acest sens: „Legislația prevede că diferența de la contorul comun de apă caldă și contoarele individuale se împarte între consumator, dar de multe ori această diferență este achitată de cei care indică consumul real. S.A „Apă Canal Chișinău” încasează aceste datorii de la IMFGL, iar Termoelectrica nu își permite acest lucru din cauza achitării gazului față de Moldovagaz. Sau metodologia este strâmbă și trebuie să ne adresăm Guvernului sau e problema gestionării fondului locativ și în acest sens administrația locală trebuie să se lămurească cu Termolectrica ca să-și asume aceste datorii”.
De asemenea, în momentul deciziei locatarilor de a se reorganiza în calitate de asociații de coproprietari, Termoelectrica forțează administratorii asociațiilor să recunoască aceste datorii și să le preia prin concesiune la bilanțul său. Datoriile care anterior au fost facturate către locatari nu reprezintă problemă pentru că există facturile expediate locatarilor și respectiv colectarea fondurilor necesare pentru achitarea datoriei. Pe când datoriile nefacturate au termen de prescripție limitat, astfel încât executarea silită a acestor datorii este practic imposibilă. Dar, în același timp locatarii refuză să continue procesul de înregistrare în cazul în care ca rezultat al acestei reorganizări vor avea de achitat câteva sute de mii de lei suplimentar. Astfel aceste datorii devin o barieră importantă în reorganizarea blocurilor locative vechi în asociație în condominiu.
„Participăm la adunări încercând să le explicăm oamenilor ce înseamnă APLP sau condominiu, dar nu avem majoritatea de 2/3 necesară pentru reorganizare. Îi ajutăm pe gestionari cu suport juridic, dar din păcate în 17 ani, doar 10 asociații de locatari au fost reorganizate, pentru ca se tem de povara datoriilor”, spune Sergiu Negru din cadrul Direcției generale locativ-comunală și amenajare.
Printre soluțiile recomandate în cazul dezbaterii pentru diminuarea acestei situații putem menționa: încheierea unui contract tripartit între consumator, gestionarul fondului locativ și S.A „Termoelectrica”, modificarea actelor normative cu privire la repartizarea consumului de apă caldă.
Evenimentul a avut loc în cadrul inițiativei „Îmbunătăţirea programului de eficienţă energetică pentru familiile locatare cu venituri mici din Republica Moldova”, implementată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul financiar al fundației britanice World Jewish Relief (WJR). Inițiativa are scopul a ridica standardul de viaţă al familiilor locatare cu venituri mici prin măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice care reduc semnificativ costurile şi consumul de energie.
Pentru detalii, contactaţi, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
