Autorităţile publice din Republica Moldova sunt responsabile de prestarea unui şir de servicii destinate întreprinzătorilor la nivel național și la nivel local. Capacitățile administrative slabe, birocratizarea excesivă, neintegrarea sistemelor informaţionale ale diferitor instituţii sau interacţiunea insuficientă dintre diferite instituţii implicate în prestarea serviciilor publice, duc la o calitate nesatisfăcătoare a serviciilor respective, iar uneori generează corupție și costuri suplimentare exprimate în timp și resurse financiare, au constatat participanții la dezbaterea publică ”Cum poate Ghișeul Unic contribui la diminuarea corupției”.
O soluție pentru reducerea corupției este ghișeul unic funcțional unde agentul economic se poate adresa şi obţine toate serviciile ce sunt de competenţa autorității publice, precum şi serviciile altor autorităţi. Plus la aceasta, întru reducerea contactelor cu funcționarii publici, comunitatea de afaceri consideră necesar de implementat și dezvoltat instrumentele de e-guvernare în relațiile dintre întreprinzători și autoritățile/instituțiile publice.
”Noi am considerat ca businessul nu doar să fie ascultat atunci când are probleme, dar să fie ascultat ca furnizor de soluții pentru dezvoltarea mediului de afaceri. În baza unui sondaj prezentat la sfârșitul lunii iunie am ajuns la concluzia că un lucru important pe care și-l dorește businessul este instituirea ghișeelor unice înțelese în sens european încât un reprezentat al mediului de afaceri să vină o singură dată și să-și rezolve problemele”, a explicat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.
În Republica Moldova au fost create mai multe astfel de ”Ghişee Unice” pentru serviciile publice prestate agenţilor economici, majoritatea din ele însă, la nivel central, iar la nivelul local acestea au fost înfiinţate în special cu suportul donatorilor internaţionali. În pofida utilizării pe larg a denumirii de „Ghişeu Unic”, în realitate există abordări dintre cele mai diverse ale implementării modelului și principiului de „Ghişeu Unic” în acordarea serviciilor publice.
”Principiul ”Ghișeul Unic” trebuie privit nu doar din perspectiva serviciilor de eliberare a actelor permisive în activitatea de întreprinzător, ci trebuie aplicat pentru întregul sistem de servicii publice, cu instituirea ”Ghişeelor Unice” în procedura de prestare şi a altor servicii publice. Procesul de instituire a principiului ”Ghișeului Unic” trebuie intensificat și extins asupra tuturor serviciilor publice prestate de autoritățile administrației publice centrale și locale, pentru ridicarea calității serviciilor respective, reducerea costurilor și diminuarea corupției, fiind exclus contactul direct cu funcționarul public.”, a explicat economista IDIS Viitorul, Tatiana Lariușin.
Reprezentanții mediului de business, prezenți la discuții publice au spus că mediul de afaceri se confruntă cu birocrația, care generează corupția. ”Este necesară o abordare instituţională mai largă şi intercooperare a autorităților/instituţiilor publice în prestarea serviciilor publice, pentru a facilita schimbul electronic de documente între autoritățile/instituţiile publice (inclusiv cu cele la nivel local), interoperabilitatea registrelor publice şi bazelor de date electronice de stat şi celor departamentale”.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Așteptările inflaționiste mai mici au redus dobânda la credite, potrivit datelor publicate de BNM, care arată că în luna iunie 2017, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională a constituit 10.03 la sută, diminuându-se cu 4.12 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a dobânzii la creditele în moneda națională a scăzut cu 0.23 puncte procentuale. O reducere nesemnificativă, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” jurnalistul, Victor Ursu.
Diminuarea dobânzilor are loc ca urmare a inflației mai mici anunțată, care în 2018 va fi sub ținta de 5 la sută. Rata anuală a inflației va continua să înregistreze un nivel înalt și în trimestrul III 2017, după care va coborî rapid spre limita inferioară a intervalului de variație a țintei. Acest lucru a și motivat bancherii să reducă ratele de dobândă la împrumuturi.
”Chiar dacă potrivit statisticilor dobânzile creditelor în lei moldovenești a fost de puțin peste 10%, dobânda anuală efectivă ajunge la peste 15% în condițiile în care băncile includ tot felul de comisioane, care scumpesc creditele”, a mai spus Ursu.
”O cauză a creditelor scumpe sunt și împrumuturile neperformante, care în prezent se ridică la 17%, costul cărora îl achită clienții buni platnici prin tot felul de comisioane. Aceste scumpiri nu vizează doar creditele noi-vândute, ci şi pe cele în derulare, punând astfel presiune mai mare pe clienţii care fac eforturi să rămână la zi cu plata ratelor, deşi se confruntă cu creşteri de preţuri şi, în multe cazuri, cu reduceri ale salariilor, respectiv cu prăbuşiri ale pieţelor de vânzări în cazul clienţilor companii. Creşterea marjelor de dobândă la lei şi valută, vânzarea de active imobilizate şi achiziţionarea de titluri de stat au fost printre cele mai frecvente strategii puse în practică de bănci pentru îmbunătăţirea pe termen scurt a poziţiei lor financiare”, a conchis Victor Ursu.
Dacă e să ne referim la cele mai solicitate împrumuturi, cele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani au fost cele mai atractive. Acestea sunt de fapt credite de consum care au avut o pondere de 40 la sută din totalul împrumuturilor acordate.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
În SUA a avut loc așa numita revoluție a gazului de șist, a cărui cost de extracție a coborât deja semnificativ sub 50 USD pentru o mie de metri cubi, iar prețurile angro pe piața nord-americană nu depășesc 100-120 pentru mia de metri cubi. Acest lucru va schimba configurația pieței globale, obligând furnizorii tradiționali de gaze, printre care și Gazprom, să reducă prețurile pentru a-și păstra cota de piață, a explicat la emisiunea ”15 minute de realism economic” expertul în energetică, Victor Parlicov.
Impulsionarea extracției gazelor în SUA a dus la prăbușirea importurilor de gaze pe piața nord-americană, iar în prezent, terminalele de import sunt convertite în terminale de export a gazelor naturale. Astfel, SUA va deveni unul din cei mai mari exportatori de gaze, iar în prezent companiile americane se orientează în primul rând la piața europeană. La 8 iunie 2017 a avut loc prima livrare în Polonia și tendința aceasta va accelera.
În ceea ce privește prețurile, expertul în energetică spune că pe termen mediu, prețurile la gazele naturale vor descrește. În Europa, prețul se va stabiliza la 120-130 USD pentru o mie de metri cubi. În astfel de condiții, furnizorii tradiționali de gaze naturale ,cum este Gazprom, vor fi nevoiți să reducă prețurile. Această concurență va duce la nivelarea prețurilor între cele trei piețe principale de gaze naturale (nord-americană, asiatică și europeană), iar în curând vom vorbi de o piață globală a gazelor naturale.
”Pentru Republica Moldova este important să ne dezvoltăm infrastructura necesară pentru a putea aduce gazul din altă parte decât de la Gazprom, ca să putem beneficia de conjunctura favorabilă de pe piața regională. Pe de o parte, trebuie dusă la bun sfârșit interconexiunea cu România, dar avem și interconexiunea din nordul țării cu Ucraina, care poate funcționa și în regim revers. Or, gazul comprimat ar putea veni atât din nord, prin Ucraina, cât și din sud, prin România.
Referindu-se la energia regenerabilă, Parlicov a menționat că în prezent una din preocupările principale ale investitorilor și a centrelor de cercetări tehnologice este îmbunătățirea tehnologiilor de stocare a energiei, pentru ca compensa caracterul intermitent al energiei generate din surse regenerabile. În pofida faptului că în cadrul Comunității Energetice Republica Moldova și-a asumat obligația de a aproba o nouă Lege pentru promovarea energiei regenerabilă până la sfârșitul anului 2012, aceasta a fost aprobată de abia în 2016, iar intrarea în vigoare s-a amânat până în 2018. Autoritățile amână intrarea în vigoare a Legii respective conducându-se de paradigma că energia regenerabilă este scumpă și ar pune presiune pe tarife. Între timp însă, energia regenerabilă devine competitivă ca preț cu energia produsă din resurse fosile, iar amânarea intrării în vigoare a Legii privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile blochează inclusiv posibilitatea consumatorilor de a-și instala propriile surse de generare la locul de consum, pentru a substitui consumul de energie electrică din rețea.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Reducerea controalelor și a numărului actelor permisive este o problemă care preocupă lumea de afaceri. Eliberarea unui act permisiv necesită timp și bani și pune presiune pe business. Reforma regulatorie a început acum 13 ani și continuă și acum, iar în 2016 Guvernul Filip a demarat o reformă mult mai ambițioasă față de precedentele (ghilotina unu, ghilotina doi) care vizează reducerea numărului actelor permisive și a instituțiilor de control. Este opinia exprimată de jurnalistul Vlad Bercu în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.
”Deși, după ce zeci de acte au fost puse sub ghilotină în anii 2004-2011, ministerele au adoptat alte acte, care sunt o nouă povară pentru oamenii de afaceri, iar organele de control au pus o mai mare presiune pe business”, a spus Vlad Bercu.
Dacă în 2004, când a fost pornită Ghilotina era vorba de 400 acte permisive, atunci în 2016, când Guvernul Filip a inițiat reducerea organelor de control și anularea unor acte permisive, se constată că există peste 400 de acte permisive, din care 90 la sută nu au justificare.
Putem anula o lege, putem optimiza numărul organelor de control, dar nu putem schimba mentalitatea celor care muncesc în instituții și s-au obișnuit să ceara mită, să instituie verificări. Cazurile din ultimul an cu arestarea funcționarilor publici arată că meteahna funcționarului de a stoarce mită, de la omul de afaceri persistă în continuare. Reducerea numărului organelor de control nu va avea rezultatul scontat, dacă nu va fi redus numărul de cadre și schimbată mentalitatea instituțiilor de control, schimbată însăși esența acestor controale .
”Recent, Guvernul a publicat o statistică în care arată că verificările planificate s-au redus drastic. În 2017, primul trimestru, au fost sub opt mii față de 13 mii în aceiași perioadă a anului 2014. Problema e că autoritățile nu fac referire la controalele totale la companiile private ceea ce ne face să credem că numărul controalelor nu s-a redus”, a precizat Bercu.
În 2016 am avut un moratoriu asupra verificărilor, au fost anulate 115 acte permisive, însă un studiu al Băncii Mondiale, lansat în martie 2017, că în pofida creării unor ghișee unice și a reducerii controalelor, oamenii de afaceri sunt nemulțumiți. Doar 13% dintre companiile chestionate constată o îmbunătățire reală a mediului de afaceri, iar 60% spun că se bate pasul pe loc.
Fiecare control, act permis înseamnă corupție, iar efectul acestor decizii luate de Guvern este foarte mic. Deși, guvernarea anunță schimbări, oamenii de afaceri continuă să susțină că ar fi bine să fie îmbunătățită guvernarea electronică, activitatea ghișeului unic, despre care se discută ani de zile. Instituțiile, care pun presiune pe oamenii de afaceri sunt ANSA și Inspectoratul Fiscal.
”În urma reformei Guvernului, care va dura în timp, va fi o comasare reală a instituțiilor de control. Problema e că ne-am putea pomeni ca și în cazul ANSA, care este un adevărat mastodont creat în urma reorganizării a trei instituții. Efectele urmează să le vedem în timp. E prematur să vorbim despre rezultate în condițiile în care avem exemplul eșuat al reformelor cu ghilotinele”, a concluzionat Bercu.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Recent a fost modificat Codului Muncii, o modificare sensibilă. Pe de o parte avem un document învechit, pe de altă parte este unul foarte rigid cu cerințe excesive care îngreunează mediul de afaceri. Ba mai mult, este unul din factorii care ține la distanță investitorii, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Potrivit documentului, autoritățile intenționează să atragă în țară și moldovenii care muncesc în străinătate în condițiile în care Republica Moldova este țara unde numărul muncitorilor din străinătate îi depășesc pe cei locali.
Stabilirea regulilor și relațiilor clare dintre angajator și angajat sunt o problemă, dar nu cea mai stringentă. Potrivit unui clasament cele mai grave probleme sunt corupția și justiția. ”Modificarea Codului Muncii este una pro business, dar în lipsa dialogului aceasta va scârțâi”.
Ioniță a enunțat câteva detalii de care ar trebui să se țină cont în noua lege. Este vorba de contractele de muncă care nu se negociază. Deși sunt 200 000 anual se renegociază doar 1000, și nimeni nu vrea să se implice. ”Acest Cod al muncii vine și împotriva pensionarilor prin modul ce conțin normele privind concedierea. În condiția în care a crescut speranța la viață, iar unele categorii ies la pensie la o vârstă tânără și au o experiență bogată, de ce să fie concediați”, s-a întrebat Ioniță.
În opinia lui, o problemă este concediul de maternitate. ”Ar trebui oferite mai multe oportunități femeilor care decid să stea doar un an în concediu de maternitate. Ele ar putea avea niște plăți mai mari. Or, în Republica Moldova nu sunt încurajate financiar femeile tinere care vor să-și dezvolte cariera”.
Referind-se la concedierea angajaților, Ioniță a menționat că la eliberarea din funcție trebuie să existe acceptul sindicatelor - o prevedere abuzivă în condițiile în care atunci când exista un litigiu de judecată se câștiga pe lipsa de procedură, dar nu pe fond.
În concluzie, economistul a spus că atunci când sunt operate modificări la Codul Muncii trebuie să se țină cont de opinia mediului de afaceri pentru a avea confortul de desfășurare a activității antreprenoriale, iar angajații să fie protejați.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
”Astăzi, în RM funcționează 11 bănci comerciale, care conform situației din luna iunie 2017 au creditat economia țării cu 34,2 miliarde lei, dintre care 7,1 miliarde lei sau 20,8% sunt creditele oferite persoanelor fizice”, scrie în publicația ”Trend Hunter” economistul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță.
Cele mai multe credite luate de persoanele fizice sunt creditele de consum 3,78 miliarde lei sau 53,4% din totalul creditelor destinate persoanelor fizice, urmate de credite pentru procurarea unui imobil 2,4 miliard lei sau 33,9% din total și credite pentru desfășurarea unei afaceri 0,9 miliarde lei sau 12,7%.
Pentru o informare mai bună a cetățenilor care intenționează să apeleze la un credit bancar am decis să elaborez un TOP al băncilor la creditarea persoanelor fizice.
Creditarea persoanelor fizice este în proporție de 75% este realizată de primele 3 bănci din TOP-5, care oferă 5,35 miliarde lei din totalul de 7,08 miliarde lei.
Cât privește politica de creditare a băncii orientate spre persoanele fizice, observăm că avem două bănci în TOP-5, EuroCreditBank și MobiasBanca despre care se poate spune clar că au o politică activă de creditare a persoanelor fizice. Totodată MAIB datorită cotei mari de piață contribuie la majorarea valorii medii a volumului de credite oferite de bănci persoanelor fizice. Totuși 7 din 11 bănci au un portofoliu de creditare a persoanelor fizice mai mic decât media pe sistem, cea ce indică la un potențial neexplorat de bănci privind creditarea persoanelor fizice.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Fraudele bancare au fost înfăptuite pe parcursul mai multor ani, de la apariția sistemului bancar în Republica Moldova, doar că proporția și schemele utilizate au fost diferite. Or, cel mai recent episod cu dispariția miliardului a fost favorizat de deciziile politice, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța.
În opinia lui, perioada fraudelor din bănci este împărțită în trei capitole. ”Primul vizează laundromatul – spălătoria de bani dubioși prin Republica Moldova cu utilizarea sistemului judecătoresc autohton, ca ulterior prin bănci, banii să plece în jurisdicții europene și off-shoruri. Aici putem vorbi de cele 22 miliare USD spălate prin sistemul bancar moldovenesc, dar suma ajunge la 40 miliarde USD. Banii provin în mare parte din Federația Rusă”, a explicat Negruța.
Capitolul doi din frauda bancară se referă la încălcarea normelor de creditare stabilite de normele prudențiale ale BNM. Pe parcursul anilor, aceste practici au fost utilizate de toate băncile. Cel mai trist este că până astăzi aceste credite nu s-au oprit. Am avut asemenea practici și la băncile lichidate.
Capitolul trei, potrivit lui Negruța, include renumitul ”furt al miliardului”, care de fapt vizează extragerea din rezervele BNM a unei sume echivalente cu 13% din PIB (14 miliarde de lei) cu care au fost acoperite mijloacele lipsă din cele trei bănci. Ulterior, ca printr-un miracol, acele credite prin garanția Guvernului au fost trecute la datorie de stat. Or, pentru 25 de ani înainte suntem buni de plată pe nedrept. ”Există trasabilitatea acelor bani, iar raportul Kroll este cea mai bună lucrare care arată sincronizarea fondurilor de la o bancă la alta și a deciziilor luate. Ba mai mult, când vorbim de furtul miliardului vorbim de acele decizii politice care au facilitat dispariția banilor din bănci și acoperiți din rezerva BNM. S-a umblat la legi cu implicarea miniștrilor, care au creat coridorul furtului miliardului. Pe de altă parte, prin asumare de răspundere s-a convertit acea garanție și transformată în datorie de stat”.
”Sigur că de furtul din bănci ar trebui să se ocupe organele de anchetă din Republica Moldova, dar observăm o totală paralizie. E mai greu să cauți banii, decât să previi furtul lor. Respectiv, raportul Kroll-unu și respectiv Kroll-doi oferă suficiente detalii ca să fie puse sechestre pe conturi în Republica Moldova sau peste hotare ca cea mai mare parte a fondurilor să fie recuperare. Sigur, cu cât avansăm în timp cu atât șansele de recuperare descresc, deoarece banii sunt mișcați în alte conturi pentru a fi șterse urmele. Fără demersurile peste hotare ale organelor de anchetă din Republica Moldova nu ne putem mișca”, a mai spus Negruța.
Când vorbim de recuperarea banilor furați, societatea este dusă cu Bombonica. Avem pe pagina Ministerului Finanțelor un așa numit panou, la indicația premierului, privind recuperarea banilor furați. Acea informație nici nu este a ministerului, deoarece acolo se acumulează datele din vânzarea activelor băncilor aflate în proces de lichidare. Recuperarea va începe atunci când va începe investigarea, iar factologia expusă în raportul Kroll va fi sincronizată cu deciziile politice și pornite dosare pe recuperarea banilor.
Sigur că acei bani care au fost scoși din Republica Moldova undeva circulă. Fie că este vorba de jurisdicțiile off-shore din imediata vecinătate a țării sau de mai departe. Cel mai interesant este că în Republica Moldova vedem un puternic lobby pentru legalizarea acestor fonduri obținute ilegal. Este vorba de proiectul de lege cu privire la legalizarea capitalului semnat de către președintele Parlamentului, Andrian Candu și alți patru deputați. Ba mai mult, respectivul proiect a avut și expertiza negativă a CNA care spune că legea poate favoriza legalizarea banilor murdari și introducerea în circuit legal. Acestă expertiză ar putea fi utilizată drept rechizitoriu pentru intentarea dosarelor penale. Cei care au semnat proiectul de lege probabil au fost ghidați de alte interese decât cele publice având în vedere că s-a furat miliardul. Proiectul a avut drept scop zădărnicirea investigării furtului miliardului. Legea a fost retrasă, dar pericolele încă planează în condițiile în care în legea cu privire la garanțiile acordate de stat 40% (5,2 miliarde de lei) din creanță poate fi cedată unui investitor. Cel mai probabil este vorba de acei beneficiari de peste hotare și care acum caută cum să-și legalizeze banii în Republica Moldova. Este de datoria BNM ca cele 40% să nu intre pe piața secundară, iar așa zișii investitori să primească bani curați.
În concluzie, Veaceslav Negruța a precizat că fraudele bancare au știrbit din imaginea instituțiilor financiare din Republica Moldova, iar populația cu o mai puțină încredere depune banii în bănci. Pentru redobândirea încrederii, BNM are misiunea de a face ordine în sectorul bancar, dar avem deadline-uri depășite față de cerințele memorandumul cu FMI semnat în 2016, iar până la următoarea misiune de evaluare a din toamnă a rămas foarte puțin timp. Problemele pe care urma să le soluționeze BNM țin de transparentizarea acționarilor, schimbarea regulilor de management și tot ce ține de monitorizarea creditării dubioase. Vedem că problema persistă la cele trei bănci aflate sub supraveghere specială, Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank cu pachetele de acțiuni litigioase. Aceste pachete trebuie să aibă o finalitate că nu planează riscul de litigii internaționale. Totodată, e nevoie ca până la sfârșitul anului 2017 să fie finalizate rapoartele pentru fiecare bancă, un fel de pașaportizare de credibilitate astfel ca cetățenii să aibă încrederea banilor depuși că lucrează pentru economie și nu în interesul unor grupuri afiliate.
”Un moment important este încetinirea creditării. Băncile nu mai îndeplinesc funcția de furnizor de resurse și mijloacele atrase sunt oferiți BNM prin instrumentele sale sau se întorc pentru împrumut statului ceea ce este contraproductiv creșterii economice”, a conchis Negruța.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă. Această emisiune a fost realizată în cadrul proiectului „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” susţinut financiar de Open Society Institute şi implementat de Transparency International - Moldova în colaborare cu IDIS Viitorul. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Republica Moldova a fost cunoscută prin miturile sale cu oameni harnici, bucate inedite, terenuri fertile, climă excepțională. Or, dacă e să dăm crezare miturilor, țara noastră trebuia să dețină niște poziții puternice pe piețele de export și respectiv în atragerea investițiilor. Dar, din păcate, de la mituri până la realitate e un drum foarte scurt și în unele cazuri și spinos, care dă bătăi de cap pe plan economic. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
”O astfel de situație se atestă în domeniul turismului, unde suntem codași în regiune și suntem departe de unele state care înregistrează rezultate notabile. De exemplu, în anul 2016, Republica Moldova a fost vizitată de 15 mii de turiști străini față de Georgia, o țară beneficiară a Acordului de Asociere, care a fost vizitată de 3 milioane de turiști, iar veniturile au constituit 2 miliarde USD. Sunt niște cifre care arată ce se poate de făcut”, a explicat Chivriga. Mai mult, cu contribuția directă a turismului în economia națională în 2016, care este de 1% în PIB-ul țării, Moldova ocupă unul din ultimele locuri din lume, fiind pe poziţia 171 din 185 de state. Asta, conform unui raport recent emis de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC).
Potrivit lui, până în prezent nu s-a înțeles că cu miturile nu atragi turiștii. Trebuie să ai ceva ce nu au alte state. Dacă facem o analiză, în Republica Moldova avem lucruri frumoase. Ne putem poziționa destul de bine pe crearea de nișe pentru turismul istoric, vitivinicol, de afaceri, cultural, rural, gastronomic, de recreere, nostalgic, sportiv, balnear, religios, medical sau de sănătate.
În concluzie, directorul de programe a spus că deși Republica Moldova are o strategie a turismului, care cu pași rapizi ar putea propulsa domeniul, acest lucru nu se întâmplă ca urmare a nerealizării acelor pași pentru impulsionarea domeniului. ”O problemă care se atestă în domeniul turismului este suprareglementarea, care încurcă operatorii economici și pe cei turistici. La fel, majoritatea formelor de turism sunt utilizate timid de către agenţii economici, iar potenţialul formelor de turism este promovat şi valorificat insuficient de piaţa turistică din Moldova.
Ca urmare a turismului slab dezvoltat și domeniile conexe – transporturi, servicii au de suferit. Trebuie de ținut cont, că dezvoltarea turismului pe lângă veniturile la buget ar crea noi locuri de muncă și ar aduce oamenii înapoi în țară”, a conchis Chivriga.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Sistemul achizițiilor publice din Republica Moldova se confruntă cu lipsa transparenței, concurență limitată, fluctuația cadrelor implicate și ineficiență. Or, practicile internaționale arată că sistemele electronice de achiziții publice pot contribui semnificativ la creșterea transparenței și reducerea fraudelor, neregulilor care prejudiciază grav bugetele publice, a explicat economista IDIS Viitorul, Diana Enachi în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Dânsa a exemplificat eficiența sistemului electronic de achiziții cu cel ucrainean Prozorro - pioner, care acoperă într-o singură platformă toate etapele procesului de achiziție publică, ceea ce face inclusiv monitorizarea mai simplă si reduce costurile administrative pentru autorități. ”La numai un an de la lansare, sistemul ucrainean a reușit să producă schimbări majore. A sporit foarte mult încrederea în sistemul achizițiilor, inclusiv a mediului privat. Astfel, numărul ofertanților unici a crescut de 3 ori”.
Diana Enachi a spus că utilizarea noului sistem electronic – MTender – are o serie de avantaje și beneficii pentru cetățeni, dar și pentru autoritățile publice. Este vorba de eficientizarea cheltuielilor bugetare prin reducerea costurilor de tranzacționare, reducerea poverii administrative, creșterea încrederii agenților economici în sistemul de achiziții, ceea ce determină participarea mai activă a acestora la procedurile de achiziție, sporirea concurenței și un grad înalt de transparență, care mărește încrederea cetățenilor în autoritățile publice și în modul în care acestea valorifică bugetele publice.
Potrivit economistei, în jumătate de an de la lansare, sistemul MTender înregistrează rezultate modeste. Sunt înregistrate 10 autorități contractante, dintre care doar 6 au desfășurat până în prezent proceduri de achiziție publică prin intermediul sistemului. Un rezultat palpabil deja al noului sistem sunt economiile realizate de autorități, care ajung în mediu la circa 30%, ceea ce demonstrează impactul pozitiv asupra bugetelor publice.
”Participarea autorităților contractante în acest sistem este foarte scăzută, deși s-au făcut eforturi în acest sens cu suportul societății civile și a businessului. Au fost organizate 10 sesiuni informative cu autoritățile contractante din diverse regiuni, inclusiv Chișinău. IDIS ”Viitorul” susține în continuare această inițiativă și venim cu un apel către toate autoritățile din țară, să fie active, să utilizeze MTender și, astfel, să demonstreze că își doresc cu adevărat reformarea sistemului”, a concluzionat Diana Enachi.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Businessul poate deveni parte a soluției pentru combaterea corupției, dar și cu ce pot contribui oamenii de afaceri în soluționarea problemei corupției. Experți și oameni de faceri au discutat și elaborat recomandări în cadrul conferinței ”Combaterea Corupției în Moldova: Ce Poate Face Business-ul?”.
Oamenii de afaceri au declarat în cadrul conferinței care sunt problemele stringente cu care se confruntă și care sunt organele statului cel mai mult implicate în acte de corupție. Este vorba de centrele de Sănătate Publică, Poliția și Serviciul Vamal, urmate de Procuratură și Inspectoratul Fiscal de Stat. 47,9% din antreprenori consideră corupția impedimentul pentru desfăşurarea afacerilor în Republica Moldova, iar 20,4% afirmă despre blocajul corupției în desfăşurarea afacerilor în țară.
Valoarea totală a mitelor plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat în 2015 la 381 de milioane de lei . Acești bani, plătiți an de an, ar fi putut ajuta la dezvoltarea sectorului privat, modernizarea lui, asigurarea calității înalte a produselor/serviciilor. Corupția continuă să influențeze asupra formării prețurilor de consum la toate categoriile de mărfuri, ori, agentul economic este nevoit să includă la ”cheltuieli” toate ”plățile neoficiale”.
Totodată, 70% din oamenii de afaceri susțin că fenomenul corupției este răspândit pe larg în Republica Moldova. Cauzele principale care favorizează corupția în afaceri ar fi birocrația excesivă, politizarea economiei, obţinerea licențelor, autorizaţiilor şi actelor permisive în procesele legate de declarații/control vamal. În acest context, se afirmă că de cele mai multe ori agentul economic se confruntă cu aspectele legate de corupție atunci când este vorba despre controale și achiziții publice.
Participanții la conferință au propus metode de combatere a corupției. La discuției au fost prezenți și implicați invitați din SUA, Slovacia, România, Ucraina, care au prezentat metodele altor state de eradicare a corupției. Printre recomandări se numără: implementarea guvernării electronice, instituirea unor ”ghișee unice” funcționale unde agentul economic se poate adresa şi obţine toate serviciile, excluderea reglementărilor inutile și implementarea procedurilor clare în activitatea autorităților publice, companiile mici trebuie să se asocieze și să acționeze solidar la abuzurile birocraților.
Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 511 oameni de afaceri din 5 zone geografice (Chișinău, Bălți, Nord, Centru și Sud). Domeniul de activitate al întreprinderilor cercetate este diferit: Agricultură, Industrie, Construcții, Transport HoReCa, Servicii ș.a. Informațiile au fost colectate în perioada 19 aprilie – 17 mai 2017, la domiciliile respondenților.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
