Fraudele bancare au fost înfăptuite pe parcursul mai multor ani, de la apariția sistemului bancar în Republica Moldova, doar că proporția și schemele utilizate au fost diferite. Or, cel mai recent episod cu dispariția miliardului a fost favorizat de deciziile politice, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța.
În opinia lui, perioada fraudelor din bănci este împărțită în trei capitole. ”Primul vizează laundromatul – spălătoria de bani dubioși prin Republica Moldova cu utilizarea sistemului judecătoresc autohton, ca ulterior prin bănci, banii să plece în jurisdicții europene și off-shoruri. Aici putem vorbi de cele 22 miliare USD spălate prin sistemul bancar moldovenesc, dar suma ajunge la 40 miliarde USD. Banii provin în mare parte din Federația Rusă”, a explicat Negruța.
Capitolul doi din frauda bancară se referă la încălcarea normelor de creditare stabilite de normele prudențiale ale BNM. Pe parcursul anilor, aceste practici au fost utilizate de toate băncile. Cel mai trist este că până astăzi aceste credite nu s-au oprit. Am avut asemenea practici și la băncile lichidate.
Capitolul trei, potrivit lui Negruța, include renumitul ”furt al miliardului”, care de fapt vizează extragerea din rezervele BNM a unei sume echivalente cu 13% din PIB (14 miliarde de lei) cu care au fost acoperite mijloacele lipsă din cele trei bănci. Ulterior, ca printr-un miracol, acele credite prin garanția Guvernului au fost trecute la datorie de stat. Or, pentru 25 de ani înainte suntem buni de plată pe nedrept. ”Există trasabilitatea acelor bani, iar raportul Kroll este cea mai bună lucrare care arată sincronizarea fondurilor de la o bancă la alta și a deciziilor luate. Ba mai mult, când vorbim de furtul miliardului vorbim de acele decizii politice care au facilitat dispariția banilor din bănci și acoperiți din rezerva BNM. S-a umblat la legi cu implicarea miniștrilor, care au creat coridorul furtului miliardului. Pe de altă parte, prin asumare de răspundere s-a convertit acea garanție și transformată în datorie de stat”.
”Sigur că de furtul din bănci ar trebui să se ocupe organele de anchetă din Republica Moldova, dar observăm o totală paralizie. E mai greu să cauți banii, decât să previi furtul lor. Respectiv, raportul Kroll-unu și respectiv Kroll-doi oferă suficiente detalii ca să fie puse sechestre pe conturi în Republica Moldova sau peste hotare ca cea mai mare parte a fondurilor să fie recuperare. Sigur, cu cât avansăm în timp cu atât șansele de recuperare descresc, deoarece banii sunt mișcați în alte conturi pentru a fi șterse urmele. Fără demersurile peste hotare ale organelor de anchetă din Republica Moldova nu ne putem mișca”, a mai spus Negruța.
Când vorbim de recuperarea banilor furați, societatea este dusă cu Bombonica. Avem pe pagina Ministerului Finanțelor un așa numit panou, la indicația premierului, privind recuperarea banilor furați. Acea informație nici nu este a ministerului, deoarece acolo se acumulează datele din vânzarea activelor băncilor aflate în proces de lichidare. Recuperarea va începe atunci când va începe investigarea, iar factologia expusă în raportul Kroll va fi sincronizată cu deciziile politice și pornite dosare pe recuperarea banilor.
Sigur că acei bani care au fost scoși din Republica Moldova undeva circulă. Fie că este vorba de jurisdicțiile off-shore din imediata vecinătate a țării sau de mai departe. Cel mai interesant este că în Republica Moldova vedem un puternic lobby pentru legalizarea acestor fonduri obținute ilegal. Este vorba de proiectul de lege cu privire la legalizarea capitalului semnat de către președintele Parlamentului, Andrian Candu și alți patru deputați. Ba mai mult, respectivul proiect a avut și expertiza negativă a CNA care spune că legea poate favoriza legalizarea banilor murdari și introducerea în circuit legal. Acestă expertiză ar putea fi utilizată drept rechizitoriu pentru intentarea dosarelor penale. Cei care au semnat proiectul de lege probabil au fost ghidați de alte interese decât cele publice având în vedere că s-a furat miliardul. Proiectul a avut drept scop zădărnicirea investigării furtului miliardului. Legea a fost retrasă, dar pericolele încă planează în condițiile în care în legea cu privire la garanțiile acordate de stat 40% (5,2 miliarde de lei) din creanță poate fi cedată unui investitor. Cel mai probabil este vorba de acei beneficiari de peste hotare și care acum caută cum să-și legalizeze banii în Republica Moldova. Este de datoria BNM ca cele 40% să nu intre pe piața secundară, iar așa zișii investitori să primească bani curați.
În concluzie, Veaceslav Negruța a precizat că fraudele bancare au știrbit din imaginea instituțiilor financiare din Republica Moldova, iar populația cu o mai puțină încredere depune banii în bănci. Pentru redobândirea încrederii, BNM are misiunea de a face ordine în sectorul bancar, dar avem deadline-uri depășite față de cerințele memorandumul cu FMI semnat în 2016, iar până la următoarea misiune de evaluare a din toamnă a rămas foarte puțin timp. Problemele pe care urma să le soluționeze BNM țin de transparentizarea acționarilor, schimbarea regulilor de management și tot ce ține de monitorizarea creditării dubioase. Vedem că problema persistă la cele trei bănci aflate sub supraveghere specială, Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank cu pachetele de acțiuni litigioase. Aceste pachete trebuie să aibă o finalitate că nu planează riscul de litigii internaționale. Totodată, e nevoie ca până la sfârșitul anului 2017 să fie finalizate rapoartele pentru fiecare bancă, un fel de pașaportizare de credibilitate astfel ca cetățenii să aibă încrederea banilor depuși că lucrează pentru economie și nu în interesul unor grupuri afiliate.
”Un moment important este încetinirea creditării. Băncile nu mai îndeplinesc funcția de furnizor de resurse și mijloacele atrase sunt oferiți BNM prin instrumentele sale sau se întorc pentru împrumut statului ceea ce este contraproductiv creșterii economice”, a conchis Negruța.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă. Această emisiune a fost realizată în cadrul proiectului „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” susţinut financiar de Open Society Institute şi implementat de Transparency International - Moldova în colaborare cu IDIS Viitorul. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Republica Moldova a fost cunoscută prin miturile sale cu oameni harnici, bucate inedite, terenuri fertile, climă excepțională. Or, dacă e să dăm crezare miturilor, țara noastră trebuia să dețină niște poziții puternice pe piețele de export și respectiv în atragerea investițiilor. Dar, din păcate, de la mituri până la realitate e un drum foarte scurt și în unele cazuri și spinos, care dă bătăi de cap pe plan economic. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
”O astfel de situație se atestă în domeniul turismului, unde suntem codași în regiune și suntem departe de unele state care înregistrează rezultate notabile. De exemplu, în anul 2016, Republica Moldova a fost vizitată de 15 mii de turiști străini față de Georgia, o țară beneficiară a Acordului de Asociere, care a fost vizitată de 3 milioane de turiști, iar veniturile au constituit 2 miliarde USD. Sunt niște cifre care arată ce se poate de făcut”, a explicat Chivriga. Mai mult, cu contribuția directă a turismului în economia națională în 2016, care este de 1% în PIB-ul țării, Moldova ocupă unul din ultimele locuri din lume, fiind pe poziţia 171 din 185 de state. Asta, conform unui raport recent emis de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC).
Potrivit lui, până în prezent nu s-a înțeles că cu miturile nu atragi turiștii. Trebuie să ai ceva ce nu au alte state. Dacă facem o analiză, în Republica Moldova avem lucruri frumoase. Ne putem poziționa destul de bine pe crearea de nișe pentru turismul istoric, vitivinicol, de afaceri, cultural, rural, gastronomic, de recreere, nostalgic, sportiv, balnear, religios, medical sau de sănătate.
În concluzie, directorul de programe a spus că deși Republica Moldova are o strategie a turismului, care cu pași rapizi ar putea propulsa domeniul, acest lucru nu se întâmplă ca urmare a nerealizării acelor pași pentru impulsionarea domeniului. ”O problemă care se atestă în domeniul turismului este suprareglementarea, care încurcă operatorii economici și pe cei turistici. La fel, majoritatea formelor de turism sunt utilizate timid de către agenţii economici, iar potenţialul formelor de turism este promovat şi valorificat insuficient de piaţa turistică din Moldova.
Ca urmare a turismului slab dezvoltat și domeniile conexe – transporturi, servicii au de suferit. Trebuie de ținut cont, că dezvoltarea turismului pe lângă veniturile la buget ar crea noi locuri de muncă și ar aduce oamenii înapoi în țară”, a conchis Chivriga.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Sistemul achizițiilor publice din Republica Moldova se confruntă cu lipsa transparenței, concurență limitată, fluctuația cadrelor implicate și ineficiență. Or, practicile internaționale arată că sistemele electronice de achiziții publice pot contribui semnificativ la creșterea transparenței și reducerea fraudelor, neregulilor care prejudiciază grav bugetele publice, a explicat economista IDIS Viitorul, Diana Enachi în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Dânsa a exemplificat eficiența sistemului electronic de achiziții cu cel ucrainean Prozorro - pioner, care acoperă într-o singură platformă toate etapele procesului de achiziție publică, ceea ce face inclusiv monitorizarea mai simplă si reduce costurile administrative pentru autorități. ”La numai un an de la lansare, sistemul ucrainean a reușit să producă schimbări majore. A sporit foarte mult încrederea în sistemul achizițiilor, inclusiv a mediului privat. Astfel, numărul ofertanților unici a crescut de 3 ori”.
Diana Enachi a spus că utilizarea noului sistem electronic – MTender – are o serie de avantaje și beneficii pentru cetățeni, dar și pentru autoritățile publice. Este vorba de eficientizarea cheltuielilor bugetare prin reducerea costurilor de tranzacționare, reducerea poverii administrative, creșterea încrederii agenților economici în sistemul de achiziții, ceea ce determină participarea mai activă a acestora la procedurile de achiziție, sporirea concurenței și un grad înalt de transparență, care mărește încrederea cetățenilor în autoritățile publice și în modul în care acestea valorifică bugetele publice.
Potrivit economistei, în jumătate de an de la lansare, sistemul MTender înregistrează rezultate modeste. Sunt înregistrate 10 autorități contractante, dintre care doar 6 au desfășurat până în prezent proceduri de achiziție publică prin intermediul sistemului. Un rezultat palpabil deja al noului sistem sunt economiile realizate de autorități, care ajung în mediu la circa 30%, ceea ce demonstrează impactul pozitiv asupra bugetelor publice.
”Participarea autorităților contractante în acest sistem este foarte scăzută, deși s-au făcut eforturi în acest sens cu suportul societății civile și a businessului. Au fost organizate 10 sesiuni informative cu autoritățile contractante din diverse regiuni, inclusiv Chișinău. IDIS ”Viitorul” susține în continuare această inițiativă și venim cu un apel către toate autoritățile din țară, să fie active, să utilizeze MTender și, astfel, să demonstreze că își doresc cu adevărat reformarea sistemului”, a concluzionat Diana Enachi.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Businessul poate deveni parte a soluției pentru combaterea corupției, dar și cu ce pot contribui oamenii de afaceri în soluționarea problemei corupției. Experți și oameni de faceri au discutat și elaborat recomandări în cadrul conferinței ”Combaterea Corupției în Moldova: Ce Poate Face Business-ul?”.
Oamenii de afaceri au declarat în cadrul conferinței care sunt problemele stringente cu care se confruntă și care sunt organele statului cel mai mult implicate în acte de corupție. Este vorba de centrele de Sănătate Publică, Poliția și Serviciul Vamal, urmate de Procuratură și Inspectoratul Fiscal de Stat. 47,9% din antreprenori consideră corupția impedimentul pentru desfăşurarea afacerilor în Republica Moldova, iar 20,4% afirmă despre blocajul corupției în desfăşurarea afacerilor în țară.
Valoarea totală a mitelor plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat în 2015 la 381 de milioane de lei . Acești bani, plătiți an de an, ar fi putut ajuta la dezvoltarea sectorului privat, modernizarea lui, asigurarea calității înalte a produselor/serviciilor. Corupția continuă să influențeze asupra formării prețurilor de consum la toate categoriile de mărfuri, ori, agentul economic este nevoit să includă la ”cheltuieli” toate ”plățile neoficiale”.
Totodată, 70% din oamenii de afaceri susțin că fenomenul corupției este răspândit pe larg în Republica Moldova. Cauzele principale care favorizează corupția în afaceri ar fi birocrația excesivă, politizarea economiei, obţinerea licențelor, autorizaţiilor şi actelor permisive în procesele legate de declarații/control vamal. În acest context, se afirmă că de cele mai multe ori agentul economic se confruntă cu aspectele legate de corupție atunci când este vorba despre controale și achiziții publice.
Participanții la conferință au propus metode de combatere a corupției. La discuției au fost prezenți și implicați invitați din SUA, Slovacia, România, Ucraina, care au prezentat metodele altor state de eradicare a corupției. Printre recomandări se numără: implementarea guvernării electronice, instituirea unor ”ghișee unice” funcționale unde agentul economic se poate adresa şi obţine toate serviciile, excluderea reglementărilor inutile și implementarea procedurilor clare în activitatea autorităților publice, companiile mici trebuie să se asocieze și să acționeze solidar la abuzurile birocraților.
Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 511 oameni de afaceri din 5 zone geografice (Chișinău, Bălți, Nord, Centru și Sud). Domeniul de activitate al întreprinderilor cercetate este diferit: Agricultură, Industrie, Construcții, Transport HoReCa, Servicii ș.a. Informațiile au fost colectate în perioada 19 aprilie – 17 mai 2017, la domiciliile respondenților.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Evaziunea fiscală este un fenomen generalizat în Republica Moldova și are rădăcini adânci și este nevoie de măsuri radicale pentru contracararea lui. În prezent țara noastră este printre campionii din regiune la evaziunea fiscală cu o pondere în PIB de 33%. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul, Iurie Gotișan.
”Autorităţile statului arată că evaziunea are o pondere de 18-20% din PIB (puţin peste 25 miliarde lei. Adică, aproape 1,2 miliarde euro). Însă pe de altă parte, unele centre de cercetare si analiză afirmă că evaziunea fiscala are o pondere de o treime din PIB, echivalentul a 40 miliarde lei sau peste 2 miliarde Euro. O sumă imensă care se traduce prin pierderi de cel puțin 10-15 miliarde de lei pentru bugetul de stat”, a explicat Gotișan.
Evitarea fiscului este de fapt zona, care arată deficiențele societății moldoveneşti: hoţie, legături nepermise între stat şi domeniul privat, lipsa de onestitate a multor funcţionari publici de rang înalt. Este vorba de cazurile răsunătoare de la Vamă sau Fisc și care developează sistemul corupt şi capturat.
”Neplata contribuţiilor către organul fiscal, în visteria statului, de la o simplă vulcanizare până la mari întreprinderi, Moldtelecom, Franzeluţa sau Moldovagaz, care au fost deseori titrate în știri, depistându-se cazuri de evaziune fiscală care generează „găuri” enorme la buget. Or, contrabanda cu tot felul de produse prin Transnistria, care este considerată GAURA neagra a economiei moldovenești, fie produse de tutungerie, alcool sau alte mărfuri de larg consum, iar lasă bugetul fără venituri estimate la peste 1 miliard de lei”, a mai spus Gotișan.
În concluzie, economistul a precizat că multitudinea obligaţiilor pe care legea fiscală le impune plătitorilor de taxe şi mai ales povara acestor obligaţii au dus dintotdeauna la stimularea ingeniozităţii contribuabililor în a inventa procedee diverse de eludare a obligaţiilor fiscale. Evaziunea fiscală a fost întotdeauna activă şi ingenioasă din motivul că organele fiscale, „lovind” în averea indivizilor, îi „ating” în cel mai sensibil interes: cel bănesc.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Domeniul subvenționării este unul vital pentru agricultori în condițiile în care acoperă o parte din investițiile pe care le fac fermierii, dar este nevoie de îmbunătățirea mecanismelor de acordare a banilor, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Chivriga atrage atenția că sunt vizibile schimbări pozitive în activitatea AIPA. Mai cu seamă pe partea asigurării transparenței, informării părților interesate și diseminării de practici pozitive. Totuși, persistă și o serie de probleme. În anul 2017, ca și în anii precedenți, regulamentul pentru aplicarea Legii cu privire la principiile de subvenţionare a producătorilor agricoli, deși este aprobat, nu a intrat în vigoare, nefiind publicat în Monitorul Oficial. Majoritatea beneficiarilor de subvenții (74%) reprezintă 3 organizații profesionale din agricultură. În anul 2016, mijloacele fondului de subvenționare au fost repartizate în cadrul a 5 măsuri și 13 submăsuri. Numărul beneficiarilor a fost de 4321, mai mare față de anul 2015, și mai mic comparativ cu anii 2014 (5133) și 2012 (4457). Acest lucru arată că Legea privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi agroalimentare este bună numai pe hârtie. Multe submăsuri sunt ineficiente. Printre ele se regăsește și stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură. În anul 2016, în cadrul acestei submăsuri au depus dosare numai 118 agenți economici, din care 104 au fost autorizați.
Viorel Chivriga a menționat că numărul dosarelor respinse este în creștere. În anul 2016, AIPA a respins 224 dosare în valoare de 52589400 lei, ceia ce reprezintă 7,5% din suma alocată sau circa 10 la sută din suma executată. Cele mai multe dosare au fost respinse în cadrul Submăsurilor 1.2 (Stimularea investiţiilor pentru înfiinţarea, modernizarea şi defrişarea plantaţiilor multianuale) – 73 și 1.7 (Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare)-20. Pe plan regional, întâietatea la depunerea dosarelor și parțial la obținerea subvențiilor o dețin raioanele din regiunea de dezvoltare Sud – Comrat, Cahul, și Cantemir.
Pentru îmbunătățirea mecanismului de acordare a subvențiilor, Viorel Chivriga recomandă evaluarea cantitativă și calitativă a impactului subvenționării asupra dezvoltării sectorului agroalimentar. Utilizarea unui spectru mai larg de indicatori, ce va ilustra efectul real al susținerii financiare din partea statului: creșterea productivității și volumului de producere, cifra de afaceri, valoarea producției exportate, locuri noi de muncă, sporirea calității producției.
În concluzie, el a spus că pentru sporirea productivităţii şi competitivităţii în agricultură, stabilizarea pieţei, asigurarea securităţii alimentare şi a veniturilor echitabile pentru agricultori este oportun și rațional de a fi acordate plăţi directe, în funcţie de cultura agricolă, speciile de animale şi păsări, de randamentul mediu individual în cazul corespunderii cu cel regional, precum şi în funcţie de suprafaţa actuală efectivă sau efectivul de animale din posesie.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Problema locuințelor cetățenilor Republicii Moldova este una stringentă și nu a fost soluționată de la obținerea independenței țării, iar soluția propusă de Guvern prin Programul ”Prima Casă” rezolvă parțial problema, potrivit opiniei exprimate în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
”Guvernul a venit cu o soluție ca să asigure cu locuințe populația care nu își poate permite achiziționarea unui imobil. Sunt însă câteva aspecte. În Republica Moldova doar 10% din cei care lucrează își pot permite să aplice la Programul „Prima Casă” ca urmare a veniturilor neoficiale pe care le încasează or, din cei 10% jumătate au deja un imobil. Putem spune că Guvernul țintește o categorie de cetățeni foarte mică”, a explicat Ioniță.
Potrivit lui, dobânda propusă de Guvern va depăși 10% anual, iar orice investiție pe termen lung nu este fezabilă dacă dobânda este mai mare. Ea trebuie coborâtă sub 10%. Ba mai mult, băncile sunt foarte rigide cu cetățeanul de rând că nu poate demonstra veniturile. ”În aceste condiții, Guvernul ar trebui să se gândească foarte bine și să dezvolte leasingul financiar. Acest lucru crește numărul solicitanților programului ”Prima Casă”, deoarece imobilul se află în proprietatea companiei de leasing, iar beneficiarul achită lunar suma stabilită în contract”, a precizat economistul.
”Cel mai important este că Programul „Prima Casă„ rezolvă parțial problema în condițiile în care doar 20% din populație cu venituri oficiale, neoficiale are beneficia de locuințe. O soluție pentru ceilalți ar fi locuințele sociale, dar în Republica Moldova sunt niște miș-mașuri dintre oamenii de rea intenție care au reușit să obțină niște terenuri la prețuri derizorii de la municipalitate și au construit imobile aparent sociale”, a mai spus Ioniță.
În concluzie, el menționat că Republica Moldova nu este cea mai bogată țară din lume pentru a asigura toți locuitorii cu locuințe. Pentru comparație, în statele dezvoltate 30% din oameni locuiesc în chirie. Problema e că în Republica Moldova, businessul chiriilor este în subteran, iar Guvernul nu a atras niciodată atenția acestui sector. Toți cei care dau în chirie locuințele nu sunt impozitați.
Pe de altă parte, statul descurajează intențiile populației de a investi în imobil ca urmare a introducerii impozitului pe venit. Este de fapt un tratament discriminatoriu în raport cu cei care dețin mai multe spații comerciale și nu sunt impozitați.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Aproape jumătate din proiectele de legi promovează interesele sau beneficiile autorilor. Acest lucru trezește îngrijorări, în condițiile în care procesul legislativ deviază de la interesul public general și este orientat pentru atingerea unor scopuri și interese private. ”Lideri la acest capitol sunt deputații, care în perioada 2015 -2016 au avut 76% din inițiative legislative care au promovat interesele (private, corporatiste) contrare interesului public”, a afirmat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” Viorel Pârvan, expertul IDIS Viitorul.
Promovarea legilor pe criterii de interes duce la scăderea nivelului de credibilitate a Legislativului și crearea percepției în societate privind coruptibilitatea deputaților, care se pare că sunt mai mult preocupați de interesele personale, decât de interesul celor care i-au ales.
Potrivit lui Viorel Pârvan, există o diferență, care tot mai mult se accentuează, în ce privește consultarea mediului de afaceri la elaborarea și adoptarea politicilor publice economice la nivelul Guvernului și în cadrul Parlamentului. În Guvern, într-o măsură mai mare, procesul de consultare publică și implicarea mediului de afaceri este vizibil și are rezultate. Spre exemplu, asociațiile de business fac parte din grupurile de lucru și comisiile create pe lângă autoritățile publice (ministere) sau chiar participă ca membri în Consiliul Economic al premierului.
”Un proiect de lege înaintat de deputat nu trece toate etapele şi procedurile de transparenţă care ar fi similare celor parcurse de un proiect de lege înaintat, spre exemplu, de Guvern. La etapa inițială de elaborare a inițiativelor legislative ale deputaților este ignorată fundamentarea științifică pentru a stabili consecințele de orice natură a reglementărilor cuprinse în ele. Totodată, la această etapă nu totdeauna sunt implicați experții, specialiștii în domeniu și nici reprezentanţii părţilor interesate pentru ca aceștia să poată promova propriul punct de vedere asupra inițiativei legislative”, a mai spus Pârvan.
În concluzie, expertul a spus că de regulă, inițiativele venite din partea Guvernului sunt mai calitative față de cele ale deputaților. Aceasta se datorează capacităților mai mari ale Guvernului, de fundamentare a acestuia, de expertiză și de consultare a legilor. Chiar și capacitățile de personal sunt mai mari, or, deputatul este defavorizat în acest sens. El poate avea un consilier, dar nu totdeauna acesta are capacitatea de creație legislativă. Per ansamblu, fie că sunt inițiativele Guvernului, fie că sunt ale deputaților, calitatea legilor rămâne a fi nesatisfăcătoare.
Volumul proiectelor înaintate de deputați în 2015-2016 este în creștere comparativ cu anii precedenți. Însă, în raport cu inițiativele din partea Guvernului, acestea sunt mai puține. Statistica arată astfel: circa 47% sînt inițiativele deputaților și 53% sunt ale Guvernului.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Banca Națională, săptămâna trecută, a difuzat un comunicat în care vine cu mai mute precizări privind evoluția leului față de valutele de referință. Economistul, Iurie Gotișan a explicat și el, în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic că, ”tendința de apreciere a leului faţă de dolar și euro este un factor care poate reduce din creşterea preţurilor, care şi aşa sunt ridicate. Întărirea leului este convenabilă și pentru cei care au de rambursat credite în euro sau dolari”.
Un leu mai puternic, avantajează importatorii. Or, în mod, firesc aceştia cu mai puţini lei vor achiziţiona mai mulţi dolari și euro pentru a face importuri mai mari, dar şi pentru a satisface preferințele consumatorilor, cu produse mai ieftine de import. Respectiv, creșterea consumului dă tonul și creșterii economice prin majorarea volumului de accize și taxelor care sunt colectate la buget.
Referindu-se la dezavantaje, Gotișan spune că un leu tare îi pune în dificultate pe exportatori. Anume cei, care au exportat sau vor livra mărfuri pe extern vor încasa lei mai puțini la schimb. De pe seama aprecierii au de suferit și moldovenii beneficiari de remitențe. Or, dacă acum 2-3 luni la 100 de euro aveai peste 2200 lei, astăzi încasezi puțin peste 2000. Dezavantajează aprecierea și pe cei care primesc salariile în dolari sau euro. În plus, aprecierea leului ar descuraja și pe cei care încearcă să speculeze pe piaţă.
Potrivit prognozelor economistului, pe termen scurt leul își va continua aprecierea. Nu este exclus ca la un moment dat, aprecierea monedei naţionale îşi va arata şi reversul medaliei. ”Unii oameni de afaceri, văd un curs de schimb de 23-24 lei pentru un euro si 21-22 lei pentru un dolar. Pe de altă parte, potrivit estimărilor, unele centre de analiză prognozează un curs de 19.5-20 lei pentru un euro şi de 17,5-18 lei”, a conchis Gotișan.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova au o pondere majoră în economia ţării. Astfel, la sfârşitul anului 2015 acestea deţineau puţin peste 97% din numărul total de întreprinderi și asigură peste jumătate din locurile totale de muncă. IMM-urile contribuie cu 31% la cifra totală de afaceri pe economie şi asigura 88% din profitul net total.
”Totuși, în ciuda acestor cifre impunătoare, perspectivele sectorului ÎMM nu sunt la fel de optimiste. Şi asta pentru că respectivele cifre sunt în continuă scădere. Astfel, cu doar 5 ani mai devreme (la sfârşitul anului 2010), ponderea IMM în nr. total de întreprinderi era de aproape 98% (cu 0,5 p.p. mai mult), ponderea angajaţilor IMM în totalul forţei de muncă angajate de 59% (cu 4 p.p. mai mult) şi ponderea IMM în totalul vânzărilor pe economie de cca. 37% (cu 6 p.p. mai mult)”, a explicat economistul, Ion Tornea în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Motivul pentru evoluţiile modeste a sectorului IMM şi pentru scăderea ponderii acestuia în totalul indicatorilor pe economie pare să se regăsească în obstacolele ce persistă în calea creșterii acestora, în special în calea creşterii companiilor mijlocii - aparent, companiile mici nu cresc în companii mijlocii. ”Cauzele din spatele reducerii nr. companiilor mijlocii şi a nr. lor de angajaţi, dar şi a creşterii vânzărilor acestora într-un ritm ce nu depăşeşte nici măcar rata anuală a inflaţiei, par a fi presiunile şi obstacolele cu care se confruntă aceste companii, dar şi înrăutăţirea condiţiilor de afaceri, legate în primul rând de: accesul mai dificil la pieţele de desfacere (mai ales după închiderea pieţei ruse pentru mai multe categorii de produse) şi de (mediul macroeconomic mult mai volatil şi imprevizibil (asta se referă mai ales la creşterea ratelor dobânzilor la credite şi la fluctuaţiile puternice ale ratelor de schimb)”, a mai spus Tornea.
În concluzie, economistul a spus că cele mai mari constrângeri pentru ÎMM se referă la: eficienţa redusă a implementării bazei legislative, dezechilibrul puternic în dezvoltarea sectorului IMM-urilor în profil teritorial – 2/3 din toate companiile sunt concentrate în Chișinău și slaba cunoaştere a tehnicilor de export/acces pe pieţe externe şi cota redusă a IMM la export.
Emisiunea este realizat de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
