Experții IDIS Viitorul, în data de 6 aprilie, în incinta Executivului de la Comrat, au prezentat Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a Găgăuziei (SDSEG) 2017-2022. La elaborarea documentului, cu suportul autorităților din Găgăuzia și a Comitetului Executiv, au fost organizate ședințe, paneluri de discuție, grupuri de lucru pe domenii, dar și chestionați oamenii de afaceri. Această activitate este realizată cu asistența financiară a Uniunii Europene în cadrul programului „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia” (SARD), implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare prin intermediul IDIS Viitorul.
Directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga a spus că documentul este o agendă de reforme pentru Găgăuzia, iar obiectivul urmărit este de a aduce schimbări în domeniile social, economic și politic. Documentul conține sugestii de dezvoltare pe domeniile cheie în condițiile în care autoritățile sunt interesate de prosperarea regiunii și ridicarea nivelului de trai al cetățenilor. Este și un semnal pentru businessul străin care privește Găgăuzia ca o zonă interesantă, care, în ultimii ani a demonstrat rezultate bune.
Documentul are drept scop crearea locurilor de muncă, atragerea investițiilor străine, dezvoltarea economică, dar și creșterea nivelului de trai al cetățenilor.
”Strategia este elaborată în strânsă cooperare cu autoritățile de la Comrat. Un document complex și acoperă domeniile importante pentru dezvoltarea Găgăuziei și creșterea bunăstării cetățenilor din regiune, pentru perioada 2017-2022. La elaborarea strategiei au participat cinci grupe de experți pe domenii bine definite. Analiza a fost discutată la 12 ședințe tematice iar SDSEG la circa 8 evenimente publice cu participarea autoritățile de la Comrat și cuprinde: viziunea, misiunea SDSEG, prioritățile, acțiuni care urmează a fi întreprinse și planul de acțiuni”, a explicat Liubomir Chiriac, vice directorul IDIS Viitorul.
Documentul a fost elaborat pe o perioadă de cinci ani și pune accent pe: valorificarea durabilă a resurselor naturale, a resurselor umane și dezvoltarea sectorului social, asigurarea creșterii economice durabile în regiune, crearea brandului teritorial și promovarea imaginii Găgăuziei la nivel național și internațional.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova nu a reușit să se laude cu un mediu atractiv de afaceri și de investiții. În ultimii ani, țara noastră a regresat în domeniile corupției, calității guvernării, justiției, stabilității macroeconomice și eficienței pieței muncii, care îndepărtează și investitorii de capital. Este opinia exprimată de economistul IDIS Viitorul, Ion Tornea, în cadrul programului "15 minute de realism economic".
Republica Moldova este departe de a fi considerată de majoritatea investitorilor străini drept o locație atractivă pentru plasarea de capital. Principalele probleme legate de climatul investițional sunt corupția ridicată, instabilitatea politicii de stat în domeniul reglementării afacerilor, instabilitatea guvernului, birocrația ineficientă a statului, accesul la finanțare, instabilitatea macroeconomică (inflația ridicată). Cele mai multe dintre țările din regiune, mai recent cele care au aderat la UE sau sunt înclinate la acest statut, au avansat mult în aceste capitole. Republica Moldova se află în competiție directă cu țările din regiune, iar faptul că suntem mai buni în mediul de afaceri / investiții față de Tadjikistan sau unele țări africane nu ne ajută.
"Perspectivele de afaceri pentru afaceri au scăzut considerabil după anul 2009. Astfel, dacă în perioada 2005-2011 marja medie anuală de profit brut a fost de aproximativ 6%, aceasta a scăzut practic în mod continuu în următorii ani - 2,2% în 2012, 1,8% în 2013 , 1,4% în 2014 și 1,2% în 2015 (mai puțin de 5 ori), în timp ce IDS-ul Rusiei a scăzut, reprezentând țara cu cea mai mare pondere din totalul stocurilor de ISD din Moldova. Reprezintă sectorul cu cele mai mari investiții străine directe din Republica Moldova, au fost reduse drastic din cauza fraudei bancare și a crizei (inclusiv a imaginii) care a urmat în acest sector ", a declarat Tornea.
În concluzie, pentru a îmbunătăți climatul investițional, economistul recomandă: consolidarea condițiilor de stat, diminuarea corupției, asigurarea independenței sistemului judiciar, asigurarea unei protecții reale a investitorilor, contracararea aspru a preluărilor / încercărilor de afaceri (atacuri raider), revizuirea Legislația Relațiile de muncă care sunt împovărătoare pentru angajator și facilitarea angajării temporare a străinilor care dispun de competențele necesare și îmbunătățirea guvernării și reducerea posibilităților de luare a unor decizii arbitrare și netransparente în diferite domenii de reglementare a afacerilor.
Spectacolul este realizat de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să contactați ofițerul de presă, Victor URSU, la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la 069017396.
BNM, prin comunicatul său din 4 aprilie 2017 a confirmat recent că sistemul de raportare a băncilor comerciale este unul incomplet. La examinarea unor date cu privire la premiile distribuite în interiorul unor bănci comerciale, economistul Denis Gorea a constatat că de la momentul introducerii regimului de supraveghere specială a BNM la Moldindconbank, primele au crescut exponențial: de la 195.000 în 2015 (media lunară) la 15.7 mln lei în noiembrie 2016. Astfel, IDIS a constatat o creștere de 80 ori a mărimii primei într-o singură bancă aflată sub supravegherea BNM. Tendința, constatată de statistica accesibilă pe situl BNM, care se menține și în anul 2017.
Atragem atenția că rolul unui think tank este de a formula întrebări care preocupă publicul. Trend Hunter: Prime de milioane la Moldindconbank după intrarea sub administrarea BNM.
Stabilind un asemenea fenomen, BNM era obligată să vină imediat cu explicații pe acest subiect încă din octombrie 2016. În locul acestor explicații BNM a reacționat doar după ce IDIS a menționat acest fenomen în spațiul public. Din păcate, comunicatul BNM doar agravează înțelegerea situației existente în bănci. BNM vrea să acrediteze ideea că reacția IDIS este incompletă și irelevantă, bazându-se pe argumentul că expertul IDIS ”nu cunoaște anumite subtilități” și anume că ”primele erau achitate printr-o schemă, aflată înafara sistemului oficial de raportare către BNM”.
Ne manifestăm profunda îngrijorare față de această situație din mai multe considerente.
1.Experții IDIS au folosit datele oficiale ale BNM, iar din comunicatul BNM aflăm că aceste date sunt incomplete și irelevante. Cât de mare poate fi disproporția dintre datele oficiale și cele reale? Dacă discrepanța identificată este de 80 ori mai mare la cuantumul de premii, care este discrepanța creditelor neperformante raportate și starea reală a băncilor?
2.Există scheme de finanțare neraportată pe care BNM le cunoaște, însă ele devin publice doar în cazul când băncile comerciale cad sub supravegherea specială din partea BNM. Din ce motiv BNM nu consideră important să oblige toate băncile comerciale să prezinte informația într-un format, care să ajute la cunoașterea situației reale din bănci? În opinia noastră, indiferent de modul în care sunt efectuate anumite plăți de remunerare a angajaților și conducătorilor băncilor comerciale aceste date trebuie să fie raportate în mod obligatoriu către BNM, pentru a fi cunoscute de către toți deponenții, acționarii băncilor și orice persoană interesată. Lipsa informării complete și cunoașterea parțială a situației reale a provocat, după cum se știe, dispariția unor fonduri uriașe din anumite bănci comerciale, rezultând în pierderea încrederii cetățenilor în sistemul financiar. Din aceste motive cetățenii sunt foarte circumspecți de activitatea și față de prestația BNM.
3.Sunt aceste scheme de tranzacții neraportate comune și altor bănci din sistemul existent? Se referă aceste tranzacții doar la procedura de premiere a angajaților sau și la sistemul de raportare existent pe creditare, gajuri depuse, credite neperformante și alte activități bancare?
Aparent, comunicatul BNM doar întețește alertele pe care le aveam față de situația sistemului bancar aflat într-un leșin profund. Acest episod obligă BNM să evalueze minuțios sistemul de raportare al creditelor neperformante și a primelor din toate băncile din Republica Moldova, existând bănuiala rezonabilă că starea de lucruri este mai gravă decât cea prezentată oficial de BNM. Experiența recentă arată că ignorarea acestor indicatori de alertă conduc la declanșarea unor grave crize de funcționalitate a sistemului financiar-bancar, cu impact devastator pentru economia țării. Este extrem de important ca BNM să nu neglijeze aceste alerte. Un pas în direcția corectă ar fi disponibilitatea de cooperare cu IDIS și TI-Moldova, care efectuează în acest moment o evaluare a sistemului financiar – bancar din RM. Sperăm că BNM se va oferi să coopereze în continuare în beneficul interesului public.
Dezvoltarea turismului de afaceri în Republica Moldova se simte în cifre în condițiile în care în ultimii ani tot mai mulți străini vin în Republica Moldova pentru a analiza oportunitățile investiționale. Este o ramură în ascensiune, a explicat directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga la Congresului Guvernărilor Locale (European Congress of Local Governments) de la Cracovia în data de 27-28 martie 2017.
”Turismul de business în Republica Moldova este în ascensiune. Este vorba de călătoriile oficiale, vizitele angajaţilor sau ale altor persoane în interes comercial, participări la expoziţii şi târguri, conferinţe, convenţii şi călătorii stimulatoare. Această formă intersectează și turismul vitivinicol, rural, cultural, de excursii, religios, gastronomic, nostalgic, ecologic, automobilistic, de week-end, urban, de tranzit. Republica Moldova dispune de potenţial pentru a practica această formă de turism”, a mai spus Chivriga.
Potențialul turistic poate fi valorificat, dar și dezvoltat în urma sinergiei businessului, administrației publice locale, administrației publice centrale și organizațiile neguvernamentale. Pe de altă parte, este evidentă necesitatea îmbinării mai multor calități, care dau o alură deosebită acestui sector economic, creativitatea, originalitatea, și individualitatea. Pe termen mediu și lung, dezvoltarea turismului de afaceri în Republica Moldova va fi determinată de agenda reformelor economice, atragerea investițiilor și investitorilor, dar și de transferul de experiență, expertiză și tehnologii către Moldova.
În perioada 27-28 martie 2017, în Cracovia, Polonia a avut loc a treia ediție a Congresului Guvernărilor Locale (European Congress of Local Governments). În cadrul evenimentului la panelul tematic „Business Tourism – A Development Opportunity for Cities and Regions” au vorbit, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga, Ion Leucă, președintele raionului Glodeni, Martine Grivot, primarul adjunct pentru relații externe, Orléans, Franța, Mirela Koci – Executive Director, AULEDA Local Economic Development Agency, Albania, Oleg Matukevich, președintele, Fundației pentru informații și tehnologii destinată întreprinderilor mici și mijlocii, Rusia.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Un studiu recent prezentat la 30 martie, 2017, identifica numeroase probleme in calitatea managementului si sistemul administrarii proprietatilor aflate in gestionarea statului. Cea mai mare parte din intreprinderile din acest sector al economiei nationale sunt intr-o stare economico-financiara deplorabila. Desti anumite ministere si agentii de stat pretind ca sunt la curent cu situatia lor, intreprinderile gestionate de stat sunt vazute adeseori mai degraba ca o sursa de castig pentru birocratia statului, un adaos salarial la diverse pozitii guvernamentale, si aproape deloc ca un isntrument de redresare a situatiei acestor intreprinderi. Multe dintre acestea sunt ajutate sa-si mentina diverse forme de monopol de piata in economie, favorizand astfel intelgeri si retele clientelare toxice pentru interesul public si normele economiei de piata. De regulă, întreprinderile de stat sunt mai mari, mai rigide, mai puțin transparente și mai vulnerabile fata de intreprinderile constituite de initiativa privata, iar acoperirea politica le impinge sa-si asume de multe ori decizii eronate de management, sa tolereze risipa si devalizarea propriilor active, concomitent cu transmiterea unor vaste beneficii pecuniare si nu doar unor oficiali, prezenti in cadrul consiliilor administrative existente. Acestea sunt principalele constatări formulate de Angela Boguș și Marselina Ignat, autoarele policy reportului ”Eficiența întreprinderilor cu capital de stat din Republica Moldova”.
”Clientela politică este implicată în gestionarea întreprinderilor cu capital de stat, iar o parte dintre ele desfășoară activități și prestează servicii improprii specificului lor, deși, diversificarea activității desfășurate prin dezvoltarea unor genuri noi, care ar decurge direct din activitatea de bază este necesară și oportună. În pofida evoluțiilor negative ale activității întreprinderilor, a pierderilor considerabile înregistrate și a unui trend de diminuare a profitului net, un șir de entități publice reflectă un salariu mediu lunar substanțial, sursele de majorare a sporurilor salariale deseori nefiind clare, alte invocând caracterul personal al datelor încearcă să tăinuiesc aceste informații”, a explicat Angela Boguș.
Exista o necesitate imperativa de a scutura acest ‚paradis’ al impunitatii si al fraudelor tolerate in sistemul proprietatilor publice, sustine Igor Munteanu, Directorul IDIS. Din pacate, Curtea de conturi ar putea doar constata lunga lista de ilegalitati care se intampla la orice pas in acest sector, insa deciziile de corectare apartine ministerelor de ramura, procuraturii, dar si Parlamentului RM, caruia niciodata nu-i ajunge suficienta vointa politica pentru a chema la ordine administratorii rau-intentionati din acest sistem. Chiar si termenul de ‚intreprindere de stat’ ar trebui sa fie modificat in legislatia Republicii Moldova, fiind transportat din terminologia post-sovietica si fiind in contradictie flagranta cu normele OECD si a lumii civilizate de a trata in mod egal, fara discriminare, toti agentii economici, indiferent de forma lor de proprietate sau asociere. Lipsa de vointa politica se explica si prin faptul ca aceste intreprinderi de stat isi remuneaza generos membrii consiliilor administrative, si acesta-i stimulentul care corupte adeseori ministerele sa schimbe politica fata de aceste intreprinderi. Nu exista nici o corelatie intre marimea salariilor acestora si rezultatele economico-bugetare ale intreprinderilor. Conflictele de interese sunt deosebit de frecvente, iar adaptarea intreprinderilor de stat la sistemul de achizitii publice este inexistenta, fiind prejudiciate interesele statului si ale cetatenilor reprezentati de acesta.
”Entitățile publice sunt consumatoare de forţă de muncă, înregistrând un exces de personal angajat. Potrivit unor studii efectuate de experții naționali, jurnaliști statul rămâne a fi cel mai mare angajator, iar circa 60-70% dintre cei angajaţi oficial în ţară activează fie în instituții publice, fie la întreprinderi gestionate de stat”, a precizat Marselina Ignat.
În concluzie, autorii studiului recomandă autorităților să în timp util să inițieze procedura de reevaluare a întregului patrimoniu al întreprinderilor de stat și al societăților comerciale de stat, în vederea asigurării valorificării acestora, identificării direcţiilor de eficientizare a patrimoniului deținut. De asemenea, ministerul Finanțelor ar trebui să includă în rapoartele sale de monitorizare a situației financiare date care să reflecte genurile de activitate desfășurate de entitățile publice.
Publicația poate fi descărcată aici.
Acest Policy Report apare în cadrul Proiectului ”Optimizarea reformelor instituționale în sectorul public al Republicii Moldova”, desfășurat cu susținerea plenară a Ambasadei Olandei și Programului de dezvoltare internațională MATRA al Regatului Olandei.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
După intrarea în proces de lichidare a trei bănci devalizate din Republica Moldova, organismele internaționale au atenționat de mai multe asupra vulnerabilității sistemului bancar ca urmare a acționarilor dubioși și tranzacțiilor obscure. Ulterior, BNM a blocat două pachete de acțiuni de la două cele mai mari bănci, însă instituțiile financiare continuă să fie amenințate de interesele din partea politicului. Este opinia lui Victor Ursu exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.
Cele trei mai mari bănci Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank, care dețin peste 60% din totalul activelor pe sistemul bancar sunt în continuare sub supravegherea specială, iar BNM susține că activitatea băncilor nu este afectată. Or, la una din bănci - Victoriabank avem ponderea creditelor dubioase de 25% din total.
S-au dat credite compromise persoanelor afiliate, iar BNM face prea puțin pentru credibilitatea sectorului bancar după jaful miliardului. La insistența FMI și a partenerilor de dezvoltare s-a impus transparentizarea acționarilor băncilor pentru aflarea beneficiarului final. Consiliul de Administrație de la Victoriabank a devenit funcțional abia în vara anului 2016 după ce din 2014 banca nu a avut un consiliu printr-o decizie judecătorească. Un nou consiliu format din şapte membri a fost ales abia în octombrie 2015 în cadrul unei şedinţe extraordinare a acţionarilor, iniţiată de BERD. Acesta însă a rămas nefuncţional în condiţiile în care trei membri aleşi nu au depus documentaţia necesară pentru a fi aprobată de către Banca Naţională. Este lesne de înțeles că se acționează arbitrar în condițiile în care la celelalte două bănci, Moldindconbank și Agroindbank BNM a blocat pachete semnificative de acțiuni cu argumentul că acționarii acționează concertat. La cea dintâi este vorba de 60% iar la MAIB de 40%, acțiuni care ar fi deținute indirect de către omul de afaceri, Veaceslav Platon. BNM a anunțat triumfalist că a rezolvat problema acțiunilor că ele sunt scoase la vânzare și activitatea băncilor nu este afectată.
În cazul falimentului vreunei bănci din Republica Moldova există un fond de garantare a depozitelor persoanelor fizice. În prezent fondul are 339,1 milioane de lei, banii sunt suficienți pentru a acoperi 57 de mii de depozite în valoare de 6000 de lei. Fondul garantează plasamentele în monedă națională și în valută străină deținute de rezidenți și nerezidenți persoane fizice în băncile autohtone. Pentru comparație, în UE fondul de garantare a la depozitelor este de 100 mii de euro. În prezent soldul total al depozitelor în lei la termen este 18,3 miliarde de lei (+16,5%), iar cele în valută străină se cifrează la echivalentul a 15,7 (-5%) miliarde de lei.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Situația întreprinderilor cu capital de stat este gravă, în condițiile în care indicatorii negativi cresc an de an, iar managerii acestora continuă să fie remunerați regește. Experții IDIS și TI-Moldova (Transparency International) recomandă autorităților centrale să reevalueze condițiile în care este gestionat patrimoniul de stat și să elaboreze o strategie clară de dezvoltare a sectorului întreprinderilor cu capital de stat.
”Există probleme serioase în gestionarea acestor întreprinderi. Pierderile acumulate de întreprinderile de stat au crescut cu 1,5 ori, iar la societățile pe acțiuni s-au dublat în anul 2015 față de 2014. Criteriile de numire a directorilor de întreprinderi proprietate publică nu sunt transparente, iar în funcții sunt numite rudele demnitarilor și politicienilor. Nu putem vorbi de nici un fel de sistem de filtrare meritocratică a corpului managerial. Avem peste 400 de întreprinderi total nefuncționale”, a explicat Ianina Spinei, expertă Transparency Internaţional Moldova.
Întreprinderile statului sunt penetrate de corupție, ilegalități fiscale și transferuri suspecte de terenuri și proprietăți aflate în gestiune, dar foarte puține întreprinderi oferă suficiente date despre starea lor financiară și patrimonială. Transparența este un lux pe care aceste întrerprinderi nu și-o permit. Respectiv, nu avem suficiente date despre numele administratorilor, bugete, audit, fondatorii, contracte de achiziții. ”Avem 400 de întreprinderi ale statului care sunt nefuncţionale din lipsa mijloacelor circulante, serviciile lor nu sunt competitive. Faptul că ele nu lucrează există riscul că activele lor vor fi înstrăinate fraudulos”, a precizat Spinei.
Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță susține că statul trebuie să delimiteze foarte clar în noua lege care sunt bunurile supuse ori pregătite pentru privatizate, vândute sau gajate. În prezent există o practică vicioasă de a contracta credite de la băncile comerciale, iar de cele mai mult ori valoarea împrumuturilor o depășește pe cea a activelor (în prezent, datoriile contractate se cifrează la cca 15 miliarde de lei). În plus, expertul remarcă și existența unor situații de conflicte interese. Pe de o parte un minister este responsabil de elaborarea de politici și crearea unor condiții egale de activitate și concurență a businessului, iar pe de altă parte, tot acest minister are pretenția de a gestiona în mod corect anumite întreprinderile stat în domeniul său de supraveghere. Cel mai clar exemplu este Moldtelecom, dar sunt și altele, care confirmă această nefericită practică care contravine concurenței libere, dar și spiritului de piață funcțională
”Statul trebuie să-și stabilească o strategie clară și bine gândită față de domeniul proprietăților poublice. Avem mai multe exemple în care prin intermediul unor șmecherii și mișmașuri, managerii de întreprinderi au reușit să distrugă de fapt întreprinderile în proprietate de stat, pricopsindu-se cu resurse substanțiale pentru sine și familiile lor. Presa de investigație raportează aproape săptămânal despre aceste cazuri, iar organele de anchetă penală nu ajung la făptașii care compromit prin faptele lor sectorul public. Deși există o legislație națională, care prevede virarea dividendelor în bugetul de stat, banii sunt adesea folosiți la finanțarea campaniilor electorale în favoarea unor partide aflate la guvernare. Există temeri cu privire la deciziile de amalgare a unor întreprinderi de stat. Drept exemplu ar servi decizia de fuzionare a întreprinderilor Serviciul Stării Civile, Camera de Stat și Camera de Licențiere cu „Registru”, care ar putea crea un adevărat haos în sistem, un haos convenabil unor grupuri de interese. „Este incorect ca funcțiile care trebuie să le îndeplinească statul să fie reorganizate pentru că astfel se creează zona de risc, inclusiv înstrăinarea proprietății. Avem o sumedenie de rapoarte de la CC, care indică abateri grave a întreprinderii, creditele folosite la recreditarea unor agenți economici.”, a concluzionat Veaceslav Negruța, expert Transperency International.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Transparentizarea procesului decizional ar impulsiona investiţiile şi input-ul de capital în localităţile Republicii Moldova. Plasatorii de capital din ţară şi străini au un rol decisiv în dezvoltarea economică a regiunilor ţării. Este opinia exprimată de expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan, în cadrul emisiunii „15 minte de realism economic”.
Administraţiile publice locale îşi poate concepe propria strategie de dezvoltare economico-socială. Totuşi, fondurile de care dispun autorităţile publice locale sunt limitate. O parte dintre aceste fonduri sunt repartizate de la Bugetul de Stat, o altă parte provin din impozitele şi taxele plătite de contribuabili, însă ele sunt total insuficiente pentru finanţarea unor programe costisitoare de dezvoltare a infrastructurii, sau de implementare a unor proiecte cu impact social. În aceste condiţii, singura soluţie viabilă a autorităţilor este aceea de a realiza măsuri și programe atractive pentru investitori și atragerea finanţărilor din interior sau exterior. Totodată, în contextul încheierii Acordului de Asociere RM-UE, comunităţile locale pot beneficia de oportunităţi noi de dezvoltare, prin accesarea fondurilor structurale europene.
În context, pentru sporirea atractivităţii localităţilor autorităţile publice trebuie să informeze despre iniţierea elaborării unei decizii, mai ales dacă aceasta reglementează activitatea de întreprinzător, iar mediul de afaceri ar putea să promoveze propriul punct de vedere, vizând soluţionarea problemelor cu care se confruntă în practică. De asemenea, este nevoie de asigurarea accesului tuturor părților interesate la proiectele de decizii şi consultarea publică înainte de adoptarea lor.
Un subiect important, potrivit lui Viorel Pârvan, sunt taxele or, elaborarea și adoptarea deciziilor privind taxele locale trebuie să fie transparentă. „Autoritățile publice locale trebuie să asigure un echilibru între cuantumul taxelor ca surse la bugetul local și atractivitatea acestor taxe pentru potențialii investitori, care ar putea alege o altă localitate unde să-și desfășoare afacerile.”
O problemă care persistă la nivel local, spune expertul, este situația incertă a proprietăţii unităţilor administrativ teritoriale (UAT). Nu sunt delimitate proprietățile statului de cele ale UAT. Ba mai mult, nu toate bunurile UAT sunt înregistrate în registrul bunurilor imobile. O parte dintre ele nu sunt luate la evidență şi evaluate la preţul real. Este vorba şi de statutul juridic incert al reţelelor, instalaţiilor inginereşti, apeductele, gazoductele şi obiecte ale sistemului energetic.
În concluzie, Viorel Pârvan spune că pentru asigurarea transparenţei este nevoie de a oferi accesul publicului la datele guvernamentale, plasarea informaţiilor relevante şi transmiterea on-line a şedinţelor autorităţilor locale.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Guvernul este în căutare de resurse financiare pentru a balansa finanţele publice şi a-şi permite onorarea angajamentelor şi promisiunilor pe partea de cheltuieli. În context, în anul 2016, Guvernul a venit cu anumite invenţii fiscale. Vorbim despre impozitul pe avere, care se limitează doar la taxarea imobilelor cu destinaţie locativă, care valorează mai mult de 1,5 milioane de lei şi au o suprafaţă mai mare de 120 metri pătraţi. Este şi altceva, în Codul Fiscal este prevăzut deja impozitul pe bunurile imobiliare. Problema cea mare este că odată cu introducerea impozitului pe avere vom constata o dublă impozitare a aceluiaşi bun şi aceluiaşi subiect al impozitării. Este o neconcordanţă constituţioanlă. Ba mai mult, toate recomandările OECD şi FMI în materie de fiscalitate exclud dubla impozitare şi o cataloghează ca o practică abuzivă. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de expertul asociat IDIS Viitorul, Veaceslav Negruţa.
Un alt aspect este că veniturile din impozitarea bunurilor imobiliare şi alte proprietăţi sunt surse de venit ale autorităţilor locale, care îşi completează bugetele locale. Or, prin introducerea impozitului pe avere avem o interferenţă a guvernului central asupra drepturilor financiare ale autorităţilor locale. Pe de o parte, impozit pentru bunurile imobiliare care este plătit în bugetul local şi pentru acelaşi imobil, acelaşi proprietar mai este taxat cu un impozit pe avere, care se achită la bugetul de stat. Aceste practici sunt inadmisibile şi aduc prejudicii în construcţia şi conceptul care s-a pus la baza Codului Fiscal.
„Impozitul pe avere care a fost introdus începând cu 1 iulie 2016 încalcă şi un alt drept al cetăţeanului. El este aplicat pentru întreaga perioadă a anului 2016 în timp ce legea a fost pusă în aplicare doar pentru ultimele şase luni ale anului. Respectiv cetăţenii au plătit de două ori mai mult. Altă problemă - reevaluarea bunurilor imobile nu a fost finalizată în localităţile rurale şi aplicabilitatea impozitului pe avere generează riscuri pentru proprietarii de locuiniţe. În condiţiile unei deprecieri a leului faţă de dolar sau euro o locuinţă poate costa mai mult şi astfel devine subiect al impozitării. Noi putem să ne trezim că o bună parte a cetăţenilor sunt datori statului din cauza deprecieirii leului”, a explicat Negruţa.
În opinia lui, la stabilirea impozitului pe avere, trebuie stabilite criterii clare ca să nu avem anumite fenomene nedorite. Piaţa imobiliară ar putea să abunde cu oferte ca urmare a datoriilor la plăţi, pe de altă parte - să asistăm la fenomenul divizării imobilului în părţi separate cu crearea mai multor bunuri cadastrale separate şi, respectiv, încercări de a ocoli impozitarea. Asta ar însemna divorţuri fictive, lucruri sociale nedorite.
„Astfel de invenţii sunt periculoase. E nevoie de o abordare profundă în care să fie implicaţi responsabilili de politica fiscală şi în evaluarea imobilelor, autorităţi centrale, dar şi autorităţi locale. Este ciudată împachetarea iniţială a legii cu care s-a venit precum că acesta va fi un „impozit pe lux”. Nu este vorba de lux, ci de imobilele oamenilor folosite ca locuinţă. Or, unele persoane fizice au şi alte proprietăţi cum ar fi, de exemplu, garaje care nu au destinaţie de locuit, dar pot valora mai mult decât o locuinţă. Sunt alte lucruri care au decăzut cumva din această impozitare a „lucrurilor de lux” pentru că a fost doar o încercare de „a vinde” publicului acest impozit ca şi urmărire fiscală a anumitor categorii de cetăţeni înstăriţi. În realitate, însă, s-a creat un precedent cu riscuri majore ca această lege să fie contestată la Curtea Constituţională, oamenii să ceară despăgubiri de la aplicarea legii în 2016”, a mai spus Negruţa.
În concluzie, economistul a spus că guvernarea este în căutare de resurse financiare. Or, acele promisiunii populiste şi electorale cu majorări de salarii anumitor categorii costă, iar consolidarea fiscală nu este corect înţeleasă şi aplicată de către guvernanţi în Republica Moldova. Consolidare fiscală nu înseamnă inventarea de noi impozite, ci lărgirea bazei fiscale prin atragerea acelor bunuri şi venituri, care nu au fost impozitate până acum, în câmpul legal de fiscalizare. Din acest punct de vedere există un instrument foarte util pentru autorităţi. E vorba de metoda indirectă de evaluare şi impozitare a bunurilor şi veniturilor, dar legea pusă în aplicare legal din 2013 rămâne neaplicată în practică. În Republica Moldova sunt construcţii neînregistrate, noi avem persoane fizice care şi-au permis anumite achiziţii care nu au fost introduse în câmpul fiscal şi aici fiscul ar putea contribui prin impunerea conformării benevole şi prin metodele indirecte o consolidare fiscală reală şi nu inventată prin impozite noi şi non-conforme cu definiţii, norme legale şi metodologice şi recomandări internaţionale.
De la începutul anului avem o depreciere a leului în raport cu dolarul de 0,3%, iar față de euro cu 1,8%. Ministerul Economiei și organismele financiare internaționale se arată optimiste vizavi de stabilitatea leului ca urmare a semnării acordului cu FMI, a revenirii din criză a economiei moldovenești.
”Reluarea finanțărilor pentru Republica Moldova, creșterea remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate și creșterea investițiilor ar putea influența o ușoară apreciere a leului moldovenesc față de valutele de referință în anul 2017”, a comentat Victor Ursu la emisiunea 15 minute de realism economic.
Referitor la dinamica zilnică a cursului MDL/USD, Banca Națională a Moldovei spune că în debutul lunii ianuarie moneda națională a fost expusă unor presiuni de depreciere pe fondul unei insuficiențe de ofertă de valută în raport cu necesitățile importatorilor (de resurse energetice, produse farmaceutice etc.), care a persistat în ultima săptămână a anului 2016. În consecință, în prima săptămână a anului curent leul moldovenesc s-a depreciat cu 1.0 la sută față de dolarul SUA. Ulterior, în condițiile echilibrării cererii și ofertei nete de valută, a urmat o corecție a cursului până la finele lunii ianuarie - leul apreciindu-se cu 0.7 la sută (față de apogeul din ianuarie curent).
În cazul unor eventuale șocuri pe piața valutară, Banca Națională a Moldovei are suficiente rezerve valutare pentru a le absorbi. În data de 17 februarie, rezervele valutare se cifrau la 2,18 miliarde USD.
În ceea ce privește raportul euro/dolar pe piața internațională, Goldman Sachs spune că euro va scădea de la circa 1,06 dolari în prezent până la 1,02 dolari în trimestrul al treilea și va atinge paritatea până la finele anului.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
