Transparența achizițiilor publice constituie o garanție a utilizării eficiente și legale a resurselor publice și reprezintă o condiție esențială pentru integritate și lipsa corupției în domeniul achizițiilor publice. Transparența vine în sprijinul consolidării unui proces conform al achizițiilor publice. Autoritățile contractante, care au participat activ, astăzi, în cadrul atelierului de lucru în domeniul contractării deschise se arată nemulțumite de insuficienţa instruirilor și a ghidurilor care să le ofere suport privitor la cadrul legal și modificările ulterioare: desfășurarea procedurilor de achiziție şi monitorizarea implementării contractelor.
”Transparența generează competiție, iar competiția generează economii. Analizele econometrice realizate în cadrul unor studii de impact realizate la nivel european au demonstrat faptul că și o creștere mică dar stabilă a nivelului de transparență în achizițiile publice duce la economii tangibile. Astfel, publicarea unui anunț de participare produce economii de 1,2% în comparație cu situațiile în care nu s-au publicat anunțuri sau alte informații în legătură cu un contract”, a explicat trainerul, Diana Enachi în cadrul atelierului.
Ea recomandă necesitatea utilizării instrumentelor electronice pentru asigurarea transparenței și deschiderea datelor în achizițiile publice, inclusiv platforma de contractare deschisă – opencontracting.date.gov.md, care să implice diferiți actori în sistemul de achiziții publice prin participare activă, feedback și aplicarea mecanismelor de monitorizare a modului în care sunt cheltuiți banii public.
La rândul său, Viorel Chivriga, director de programe IDIS Viitorul a spus că premisele apariției ideii de contractare deschisă a fost generată de lipsa transparenței în procesul de achiziții publice, corupția la diferite etape ale procesului și la diferite niveluri, monitorizarea defectuoasa a implementării contractelor, veniturile publice nu sunt generate, alocate si cheltuite rațional, experiența pozitivă nu este diseminată pe scară largă, concurența liberă este deprimată.
Autoritățile locale participante la atelier au afirmat că de cele mai multe ori nu au pregătirea și experiența necesară în domeniul achizițiilor, iar contractele mari sunt câștigate de unele și aceleași companii. ”Acest lucru se datorează faptului că specialiștii care activează în domeniul achizițiilor în instituțiile publice nu sunt suficient de motivați și migrează în sectorul privat”.
Atelierul a fost organizat de către IDIS Viitorul în cadrul proiectului: ”Dezvoltarea contractării deschise în Moldova prin activități de informare și de consolidare a capacităților pentru participanți la procesul de achiziții publice (Developing Open Contracting in Moldova trough informing and capacity building activities for participants in public procurement process)”, finanțat de Banca Mondială.
Reforma administrației publice centrale ar trebui să reducă funcțiile redundante, costurile exagerate la întreținerea unor organizații ineficiente și creșterea bruscă a modului în care angajații din sectorul public servesc intereselor populației. Republica Moldova se găsește astăzi în topul statelor europene după numărul de ministere, a afirmat Directorul de programe IDIS, Viorel Chivriga în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Chivriga spune că la optimizarea structurilor guvernamentale trebuie luată în calcul experiența OECD, rezultatele analizei funcționale, scopurile reformei și reacția populației, dictată de contextul social-politic în general. ”Esența nemulțumirlor sociale se rezumă la faptul că, deși statul este foarte mic, numărul birocraților este excesiv, iar eficiența politicilor statului este atât de scăzută încât adeseori cetățenii se gândesc că ar trăi mai bine fără birocrați”.
Totuși, reforma nu ar trebui limitată la diminuări mecanice de personal. Nu contabilii trebuie să decidă cum va arăta structura viitorului guvern, ci în ce măsură poate exista un consens public asupra funcțiilor alocate statului să facă ordine, să genereze servicii de calitate, să asigure dezvoltarea economiei și, nu în ultimul rând, să aibă grijă ca funcționarii corupți să nu ne conducă. Nu poți avea consens fără dialog și fără comunicare credibilă dintre stat și societatea civilă, business, sectorul academic și partenerii de dezvoltare.
”Există multe pretenții față de anumite ministere, iar timpul în care aceste schimbări pot fi făcute nu este foarte generos în anul 2017”, susține Viorel Chivriga.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Pentru a ne asigura că sumele considerabile de bani publici care trec anual prin achiziții publice nu sunt vulnerabile riscurilor de corupție și interesul public prevalează în procesul de contractare publică, transparența și deschiderea datelor sunt indispensabile. Or, contractarea deschisă este cea care asigură aplicarea acestor principii pe întreg procesul de achiziție publică, dar și implicarea activă a tuturor actorilor, inclusiv a sectorului privat și societății civile. Aceasta a fost de altfel și tematica atelierului organizat de IDIS Viitorul pentru un grup de reprezentanți ai societății civile și mass-media, care și-au manifestat interesul față de principiul contractării deschise în achizițiile publice.
”Guvernele au datoria de a se asigura că autorităţile de supraveghere, inclusiv Parlamentul, Curtea de Conturi sau autorităţile contractante, au acces la şi utilizează informaţiile publicate, iau în calcul şi reacţionează la feedback-ul cetăţeni lor şi încurajează dialogul şi consultările între părţile contractante şi organizaţiile societăţii civile pentru a îmbunătăţi calitatea rezultatelor contractării”, a explicat Viorel Chivriga trainerul seminarului.
Potrivit lui, rezultatele așteptate sunt: asigurarea transparenței în domeniul achizițiilor publice, diminuarea birocrației din sistem, crearea parteneriatelor, cooperarea dintre părțile interesate în modernizarea domeniului achizițiilor publice, asigurarea monitorizării achizițiilor în cadrului ciclului întreg a procesului, asigurarea concurenței libere, comprimarea și eliminarea ilegalităților în domeniul achizițiilor publice și transferul de experiență, practici pozitive și expertiză către sector.
Diana Enachi, care a vorbit despre contractarea deschisă, a menționat că beneficiile vizează obținerea ”value for money” pentru autorități, eficientizarea bugetelor/cheltuielilor publice, asigurarea condițiilor de concurență loială și nediscriminare pentru mediul privat, în special pentru IMM-uri, gestionarea riscurilor de corupție și prevenirea fraudelor, posibilitatea de analiză și monitorizare a achizițiilor și generarea soluțiilor pentru problemele care apar.
Atelierul a fost organizat de către IDIS Viitorul în cadrul proiectului: ”Dezvoltarea contractării deschise în Moldova prin activități de informare și de consolidare a capacităților pentru participanți la procesul de achiziții publice (Developing Open Contracting in Moldova trough informing and capacity building activities for participants in public procurement process)”, finanțat de Banca Mondială.
Compania Kroll, care se ocupă de investigarea miliardului dispărut, a publicat o notă informativă din care se deduce că în Republica Moldova a existat un mecanism bine pus la punct de spălare a banilor furați din bănci cu zeci de companii antrenate. Acest lucru arată cât de vulnerabilă este țara și cât de slabe sunt instituțiile statului. Este opinia exprimată în cadrul emisiuniii ”15 minute de realism economic” de către Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul.
Din nota informativă distingem că 75 de companii au fost implicate în delapidarea a 600 milioane USD, dar în jaful bancar au fost antrenate cel puțin șase grupări. Compania Kroll s-a concentrat pe cele 75 de companii din grupul Șor, deoarece este cel mai mare și a delapidat cea mai mare sumă.
Toți cei care au fost implicați în jaful bancar cunoșteau că puteau să spele acești bani prin diferite scheme ca ei până la urmă să apară ca bani curați. Potrivit concluziilor Kroll banii furați s-au întors în Moldova sub formă de investiții. Cu ei au fost procurate active și acțiuni în bănci. Kroll cunoaște ce active și cine le-a procurat. A existat posibilitatea de a injecta în sistemul nostru bancar bani dubioși, inclusiv proveniți din jaful bancar. Odată injectați acești bani deja erau bani curați. Au existat acțiuni concertate a câteva bănci comerciale, care au participat la jafului bancar și nimeni nu a văzut și contracarat acest lucru. În prezent în Republica Moldova sunt proprietăți de milioane cumpărate din banii furați de la cele trei bănci devalizate”, a explicat Ioniță.
Informațiile din nota informativă a companiei Kroll arată cât de slabe sunt instituțiile din Republica Moldova fără a avea posibilitatea de a identifica împrumuturile neperformante de la bănci. Ba mai mult, nici în prezent nu există un mecanism de depistare a creditelor dubioase.
”Din cele 600 milioane USD furate compania Kroll știe unde sunt 85%, lucru care ne face să credem că banii vor fi recuperați. Cea mai are parte a lor sunt peste hotarele țării”, a conchis expertul.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Un studiu recent efectuat de experții Sergiu Tofilat, Victor Parlicov și Tudor Șoitu dovedește că Moldova-gaz a achitat circa 1,3 mlrd $ în calitate de subvenții directe regimului separatist transnistrean, în perioada anilor 2007-2016. Deși s-a oferit sub formă fizică, gaze naturale, aceste resurse au fost convertite de către administrația de la Tiraspol în mijloace bugetare, din care s-au achitat diverse obligații salariale și sociale, plăți pentru susținerea aparatului birocratic și al apărării și securității, oferindu-se astfel resurse vitale pentru supraviețuirea regimului sepratatist. Aceste mijloace au acoperit cca 35,3% din totalul bugetului acestei regiuni din ultimii 10 ani. Ironia acestei situații este că RM este acționar minoritar într-o companie, care finanțează astfel un regim separatist pe propriul teritoriu suveran.
Autorii studiului, lansat la 12 aprilie, 2017 la solicitarea Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) susțin că această situație s-a întâmplat pentru că Republica Moldova nu folosește nici o pârghie de control economico-financiar asupra companiei-monopoliste, Moldova Gaz, companie subsidiară a concernului rus Gazprom. Sectorul energetic face țara noastră vulnerabilă pentru că 85% din energia primară consumată provine dinafara spațiului controlat de autoritățile naționale, iar aproape 100% din gazele naturale sunt procurate de la Gazprom, prin intermediul Moldova-gaz. Relațiile acestor companii cu Guvernul RM sunt adeseori instabile și ambiguie, compania fiică a concerului rus operând mai degravă ca un stat în stat.
Interesele companiei Gazprom în RM au fost, aproape întotdeauna, strict politice, și mai puțin economice. Activitățile sale au servit ca platformă operațională pentru promovarea agendei strategice rusești, care s-a rezumat la: menținerea RM în dependență energetică totală, menținerea conflictului transnistrean într-o stare înghețată, și consolidarea rolului Federației Ruse în calitate de mediator hegemon în stabilirea priorităților de dezvoltare a țării, susține Victor Parlicov, expert în energetică de la IDIS Viitorul. La rândul său, Tudor Șoitu, a afirmat că, ”sectorul de gaze naturale a fost supus unui atac de tip raider în RM, care a durat 4 ani (1994-1998) și s-a desfășurat cel puțin în două etape. În urma unui șir de acțiuni întreprinse în cârdășie cu factori decizionali din Republica Moldova, precum umflarea artificială a datoriilor și subevaluarea patrimoniului, S.A.D.”Gazprom” a obținut controlul asupra întreprinderilor care dețin infrastructura critică de transport și distribuție a gazelor naturale din statul nostru. Susțin experții în Policy Paperul „Impunitate și înțelegeri rentiere în sectorul energetic al țării.
Și Sergiu Tofilat a declarat că agenți economici mari din Federația Rusă au folosit mai multe scheme frauduloase în regiunea transnistreană, folosindu-se de subsidiile la gazele naturale, recuperând până în acest moment cca 1,8 miliarde dolari. Din păcate, aceste scheme s-au făcut și cu concursul unor factori de decizie de la Chișinău.
Autorii publicației recomandă autorităților de urgență revizuirea politicilor Republicii Moldova în raport cu activitatea întreprinderilor energetice și energofage din stânga Nistrului în contextul datoriilor pentru gazele naturale. Atât timp cât funcționează schema contractuală curentă și nu există o soluție pentru datoriile aferente consumului de gaze naturale pe malul stâng al Nistrului, activitatea economică a respectivelor întreprinderi din regiunea transnistreană duce în mod inevitab la agravarea problemei datoriilor pentru gaze. Prin urmare, cel puțin în cazul C.T.E.”Moldovenească” și a Uzinei Metalurgice din Râbnița (deși această listă poate fi completată), instituțiile din Republica Moldova urmează să faciliteze activitatea acestora doar după rezolvarea problemei sus-menționate, fără a susține în mod artificial perpetuarea schemelor actuale.
Studiul reprezintă o evaluare de ansamblu a condițiilor, mecanismelor și instrumentelor prin care autoritățile Republicii Moldova pot restabili legalitatea în sectorul energetic, apărând interesele legitime ale cetățenilor în calitatea lor de consumatori finali de energie și plătitori de impozite. Studiul este făcut într-o cauză de interes public.
Publicația poate fi descărcată aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Sistemul electronic de achiziții este unul dintre cele mai utile instrumente pentru sporirea transparenţei achizițiilor publice şi eficienţei utilizării banilor publici. Noul sistem electronic lansat la sfârșitul anului 2016 de către Ministerul Finanțelor își propune să aducă mai multă transparență, să reducă povara administrativă pentru mediul privat, şi să genereze economii de fonduri publice pentru autorități. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”de Diana Enachi, economista IDIS Viitorul.
În opinia ei, sistemul electronic al achizițiilor publice va reduce birocrația și datorită acestuia treptat”va dispărea” hârtia, ceea ce nu doar va facilita munca specialiștilor și grupului de lucru pe achiziții, dar va eficientiza procesul de procurare în sine.”O problemă a sistemelor electronice de achiziții este selectarea câștigătorilor după criteriul celui mai mic preț, ceea ce de multe ori nu asigură și o calitate corespunzătoare și contravine principiului ”valoare pentru bani”. Or, MTender va permite utilizarea atât a criteriului cel mai mic preț, cât și oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.
”La momentul actual, sistemul este în faza de pilotare pentru procurările de valoare mică (bunuri și servicii – pînă la 80.000 lei, lucrări – până la 100.000), iar autoritățile contractante se înregistrează benevol, având la dispoziție o perioadă de testare. Deși au trecut mai bine de 3 luni de la lansare, implicarea și participarea autorităților publice în sistem este destul de modestă. Respectiv, s-au înregistrat doar 7 autorități contractante, care au desfășurat 20 de proceduri, ceea ce trezește semne de îndoială privind deschiderea și transparența autorităților publice”, a precizat Enachi.
În concluzie, Diana Enachi a spus că există o dependență directă dintre transparență, concurență în sector și eficiență. Respectiv, în momentul în care transparența procedurilor de achiziție crește, sporește încrederea și gradul de participare a mediului privat la procedurile de achiziții, ceea ce sporește concurența. Or, o concurență sănătoasă duce la acea ”valoare pentru bani”, adică servicii și produse calitative la prețuri competitive.
Autoritățile susțin că, începând cu luna martie 2018, sistemul va fi complet funcțional, obligatoriu pentru toate autoritățile contractante și va acoperi întreg ciclul de achiziție publică – de la planificare până la managementul și implementarea contractelor de achiziție publică.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Experții IDIS Viitorul, în data de 6 aprilie, în incinta Executivului de la Comrat, au prezentat Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a Găgăuziei (SDSEG) 2017-2022. La elaborarea documentului, cu suportul autorităților din Găgăuzia și a Comitetului Executiv, au fost organizate ședințe, paneluri de discuție, grupuri de lucru pe domenii, dar și chestionați oamenii de afaceri. Această activitate este realizată cu asistența financiară a Uniunii Europene în cadrul programului „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia” (SARD), implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare prin intermediul IDIS Viitorul.
Directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga a spus că documentul este o agendă de reforme pentru Găgăuzia, iar obiectivul urmărit este de a aduce schimbări în domeniile social, economic și politic. Documentul conține sugestii de dezvoltare pe domeniile cheie în condițiile în care autoritățile sunt interesate de prosperarea regiunii și ridicarea nivelului de trai al cetățenilor. Este și un semnal pentru businessul străin care privește Găgăuzia ca o zonă interesantă, care, în ultimii ani a demonstrat rezultate bune.
Documentul are drept scop crearea locurilor de muncă, atragerea investițiilor străine, dezvoltarea economică, dar și creșterea nivelului de trai al cetățenilor.
”Strategia este elaborată în strânsă cooperare cu autoritățile de la Comrat. Un document complex și acoperă domeniile importante pentru dezvoltarea Găgăuziei și creșterea bunăstării cetățenilor din regiune, pentru perioada 2017-2022. La elaborarea strategiei au participat cinci grupe de experți pe domenii bine definite. Analiza a fost discutată la 12 ședințe tematice iar SDSEG la circa 8 evenimente publice cu participarea autoritățile de la Comrat și cuprinde: viziunea, misiunea SDSEG, prioritățile, acțiuni care urmează a fi întreprinse și planul de acțiuni”, a explicat Liubomir Chiriac, vice directorul IDIS Viitorul.
Documentul a fost elaborat pe o perioadă de cinci ani și pune accent pe: valorificarea durabilă a resurselor naturale, a resurselor umane și dezvoltarea sectorului social, asigurarea creșterii economice durabile în regiune, crearea brandului teritorial și promovarea imaginii Găgăuziei la nivel național și internațional.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova nu a reușit să se laude cu un mediu atractiv de afaceri și de investiții. În ultimii ani, țara noastră a regresat în domeniile corupției, calității guvernării, justiției, stabilității macroeconomice și eficienței pieței muncii, care îndepărtează și investitorii de capital. Este opinia exprimată de economistul IDIS Viitorul, Ion Tornea, în cadrul programului "15 minute de realism economic".
Republica Moldova este departe de a fi considerată de majoritatea investitorilor străini drept o locație atractivă pentru plasarea de capital. Principalele probleme legate de climatul investițional sunt corupția ridicată, instabilitatea politicii de stat în domeniul reglementării afacerilor, instabilitatea guvernului, birocrația ineficientă a statului, accesul la finanțare, instabilitatea macroeconomică (inflația ridicată). Cele mai multe dintre țările din regiune, mai recent cele care au aderat la UE sau sunt înclinate la acest statut, au avansat mult în aceste capitole. Republica Moldova se află în competiție directă cu țările din regiune, iar faptul că suntem mai buni în mediul de afaceri / investiții față de Tadjikistan sau unele țări africane nu ne ajută.
"Perspectivele de afaceri pentru afaceri au scăzut considerabil după anul 2009. Astfel, dacă în perioada 2005-2011 marja medie anuală de profit brut a fost de aproximativ 6%, aceasta a scăzut practic în mod continuu în următorii ani - 2,2% în 2012, 1,8% în 2013 , 1,4% în 2014 și 1,2% în 2015 (mai puțin de 5 ori), în timp ce IDS-ul Rusiei a scăzut, reprezentând țara cu cea mai mare pondere din totalul stocurilor de ISD din Moldova. Reprezintă sectorul cu cele mai mari investiții străine directe din Republica Moldova, au fost reduse drastic din cauza fraudei bancare și a crizei (inclusiv a imaginii) care a urmat în acest sector ", a declarat Tornea.
În concluzie, pentru a îmbunătăți climatul investițional, economistul recomandă: consolidarea condițiilor de stat, diminuarea corupției, asigurarea independenței sistemului judiciar, asigurarea unei protecții reale a investitorilor, contracararea aspru a preluărilor / încercărilor de afaceri (atacuri raider), revizuirea Legislația Relațiile de muncă care sunt împovărătoare pentru angajator și facilitarea angajării temporare a străinilor care dispun de competențele necesare și îmbunătățirea guvernării și reducerea posibilităților de luare a unor decizii arbitrare și netransparente în diferite domenii de reglementare a afacerilor.
Spectacolul este realizat de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să contactați ofițerul de presă, Victor URSU, la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la 069017396.
BNM, prin comunicatul său din 4 aprilie 2017 a confirmat recent că sistemul de raportare a băncilor comerciale este unul incomplet. La examinarea unor date cu privire la premiile distribuite în interiorul unor bănci comerciale, economistul Denis Gorea a constatat că de la momentul introducerii regimului de supraveghere specială a BNM la Moldindconbank, primele au crescut exponențial: de la 195.000 în 2015 (media lunară) la 15.7 mln lei în noiembrie 2016. Astfel, IDIS a constatat o creștere de 80 ori a mărimii primei într-o singură bancă aflată sub supravegherea BNM. Tendința, constatată de statistica accesibilă pe situl BNM, care se menține și în anul 2017.
Atragem atenția că rolul unui think tank este de a formula întrebări care preocupă publicul. Trend Hunter: Prime de milioane la Moldindconbank după intrarea sub administrarea BNM.
Stabilind un asemenea fenomen, BNM era obligată să vină imediat cu explicații pe acest subiect încă din octombrie 2016. În locul acestor explicații BNM a reacționat doar după ce IDIS a menționat acest fenomen în spațiul public. Din păcate, comunicatul BNM doar agravează înțelegerea situației existente în bănci. BNM vrea să acrediteze ideea că reacția IDIS este incompletă și irelevantă, bazându-se pe argumentul că expertul IDIS ”nu cunoaște anumite subtilități” și anume că ”primele erau achitate printr-o schemă, aflată înafara sistemului oficial de raportare către BNM”.
Ne manifestăm profunda îngrijorare față de această situație din mai multe considerente.
1.Experții IDIS au folosit datele oficiale ale BNM, iar din comunicatul BNM aflăm că aceste date sunt incomplete și irelevante. Cât de mare poate fi disproporția dintre datele oficiale și cele reale? Dacă discrepanța identificată este de 80 ori mai mare la cuantumul de premii, care este discrepanța creditelor neperformante raportate și starea reală a băncilor?
2.Există scheme de finanțare neraportată pe care BNM le cunoaște, însă ele devin publice doar în cazul când băncile comerciale cad sub supravegherea specială din partea BNM. Din ce motiv BNM nu consideră important să oblige toate băncile comerciale să prezinte informația într-un format, care să ajute la cunoașterea situației reale din bănci? În opinia noastră, indiferent de modul în care sunt efectuate anumite plăți de remunerare a angajaților și conducătorilor băncilor comerciale aceste date trebuie să fie raportate în mod obligatoriu către BNM, pentru a fi cunoscute de către toți deponenții, acționarii băncilor și orice persoană interesată. Lipsa informării complete și cunoașterea parțială a situației reale a provocat, după cum se știe, dispariția unor fonduri uriașe din anumite bănci comerciale, rezultând în pierderea încrederii cetățenilor în sistemul financiar. Din aceste motive cetățenii sunt foarte circumspecți de activitatea și față de prestația BNM.
3.Sunt aceste scheme de tranzacții neraportate comune și altor bănci din sistemul existent? Se referă aceste tranzacții doar la procedura de premiere a angajaților sau și la sistemul de raportare existent pe creditare, gajuri depuse, credite neperformante și alte activități bancare?
Aparent, comunicatul BNM doar întețește alertele pe care le aveam față de situația sistemului bancar aflat într-un leșin profund. Acest episod obligă BNM să evalueze minuțios sistemul de raportare al creditelor neperformante și a primelor din toate băncile din Republica Moldova, existând bănuiala rezonabilă că starea de lucruri este mai gravă decât cea prezentată oficial de BNM. Experiența recentă arată că ignorarea acestor indicatori de alertă conduc la declanșarea unor grave crize de funcționalitate a sistemului financiar-bancar, cu impact devastator pentru economia țării. Este extrem de important ca BNM să nu neglijeze aceste alerte. Un pas în direcția corectă ar fi disponibilitatea de cooperare cu IDIS și TI-Moldova, care efectuează în acest moment o evaluare a sistemului financiar – bancar din RM. Sperăm că BNM se va oferi să coopereze în continuare în beneficul interesului public.
Dezvoltarea turismului de afaceri în Republica Moldova se simte în cifre în condițiile în care în ultimii ani tot mai mulți străini vin în Republica Moldova pentru a analiza oportunitățile investiționale. Este o ramură în ascensiune, a explicat directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga la Congresului Guvernărilor Locale (European Congress of Local Governments) de la Cracovia în data de 27-28 martie 2017.
”Turismul de business în Republica Moldova este în ascensiune. Este vorba de călătoriile oficiale, vizitele angajaţilor sau ale altor persoane în interes comercial, participări la expoziţii şi târguri, conferinţe, convenţii şi călătorii stimulatoare. Această formă intersectează și turismul vitivinicol, rural, cultural, de excursii, religios, gastronomic, nostalgic, ecologic, automobilistic, de week-end, urban, de tranzit. Republica Moldova dispune de potenţial pentru a practica această formă de turism”, a mai spus Chivriga.
Potențialul turistic poate fi valorificat, dar și dezvoltat în urma sinergiei businessului, administrației publice locale, administrației publice centrale și organizațiile neguvernamentale. Pe de altă parte, este evidentă necesitatea îmbinării mai multor calități, care dau o alură deosebită acestui sector economic, creativitatea, originalitatea, și individualitatea. Pe termen mediu și lung, dezvoltarea turismului de afaceri în Republica Moldova va fi determinată de agenda reformelor economice, atragerea investițiilor și investitorilor, dar și de transferul de experiență, expertiză și tehnologii către Moldova.
În perioada 27-28 martie 2017, în Cracovia, Polonia a avut loc a treia ediție a Congresului Guvernărilor Locale (European Congress of Local Governments). În cadrul evenimentului la panelul tematic „Business Tourism – A Development Opportunity for Cities and Regions” au vorbit, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga, Ion Leucă, președintele raionului Glodeni, Martine Grivot, primarul adjunct pentru relații externe, Orléans, Franța, Mirela Koci – Executive Director, AULEDA Local Economic Development Agency, Albania, Oleg Matukevich, președintele, Fundației pentru informații și tehnologii destinată întreprinderilor mici și mijlocii, Rusia.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
