Banca Națională, săptămâna trecută, a difuzat un comunicat în care vine cu mai mute precizări privind evoluția leului față de valutele de referință. Economistul, Iurie Gotișan a explicat și el, în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic că, ”tendința de apreciere a leului faţă de dolar și euro este un factor care poate reduce din creşterea preţurilor, care şi aşa sunt ridicate. Întărirea leului este convenabilă și pentru cei care au de rambursat credite în euro sau dolari”.

Un leu mai puternic, avantajează importatorii. Or, în mod, firesc aceştia cu mai puţini lei vor achiziţiona mai mulţi dolari și euro pentru a face importuri mai mari, dar şi pentru a satisface preferințele consumatorilor, cu produse mai ieftine de import. Respectiv, creșterea consumului dă tonul și creșterii economice prin majorarea volumului de accize și taxelor care sunt colectate la buget.

Referindu-se la dezavantaje, Gotișan spune că un leu tare îi pune în dificultate pe exportatori. Anume cei, care au exportat sau vor livra mărfuri pe extern vor încasa lei mai puțini la schimb. De pe seama aprecierii au de suferit și moldovenii beneficiari de remitențe. Or, dacă acum 2-3 luni la 100 de euro aveai peste 2200 lei, astăzi încasezi puțin peste 2000. Dezavantajează aprecierea și pe cei care primesc salariile în dolari sau euro. În plus, aprecierea leului ar descuraja și pe cei care încearcă să speculeze pe piaţă.

Potrivit prognozelor economistului, pe termen scurt leul își va continua aprecierea. Nu este exclus ca la un moment dat, aprecierea monedei naţionale îşi va arata şi reversul medaliei. ”Unii oameni de afaceri, văd un curs de schimb de 23-24 lei pentru un euro si 21-22 lei pentru un dolar. Pe de altă parte, potrivit estimărilor, unele centre de analiză prognozează un curs de 19.5-20 lei pentru un euro şi de 17,5-18 lei”, a conchis Gotișan.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova au o pondere majoră în economia ţării. Astfel, la sfârşitul anului 2015 acestea deţineau puţin peste 97% din numărul total de întreprinderi și asigură peste jumătate din locurile totale de muncă. IMM-urile contribuie cu 31% la cifra totală de afaceri pe economie şi asigura 88% din profitul net total.

”Totuși, în ciuda acestor cifre impunătoare, perspectivele sectorului ÎMM nu sunt la fel de optimiste. Şi asta pentru că respectivele cifre sunt în continuă scădere. Astfel, cu doar 5 ani mai devreme (la sfârşitul anului 2010), ponderea IMM în nr. total de întreprinderi era de aproape 98% (cu 0,5 p.p. mai mult), ponderea angajaţilor IMM în totalul forţei de muncă angajate de 59% (cu 4 p.p. mai mult) şi ponderea IMM în totalul vânzărilor pe economie de cca. 37% (cu 6 p.p. mai mult)”, a explicat economistul, Ion Tornea în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.

Motivul pentru evoluţiile modeste a sectorului IMM şi pentru scăderea ponderii acestuia în totalul indicatorilor pe economie pare să se regăsească în obstacolele ce persistă în calea creșterii acestora, în special în calea creşterii companiilor mijlocii  - aparent, companiile mici nu cresc în companii mijlocii. ”Cauzele din spatele reducerii nr. companiilor mijlocii şi a nr. lor de angajaţi, dar şi a creşterii vânzărilor acestora într-un ritm ce nu depăşeşte nici măcar rata anuală a inflaţiei, par a fi presiunile şi obstacolele cu care se confruntă aceste companii, dar şi înrăutăţirea condiţiilor de afaceri, legate în primul rând de: accesul mai dificil la pieţele de desfacere (mai ales după închiderea pieţei ruse pentru mai multe categorii de produse) şi de (mediul macroeconomic mult mai volatil şi imprevizibil (asta se referă mai ales la creşterea ratelor dobânzilor la credite şi la fluctuaţiile puternice ale ratelor de schimb)”, a mai spus Tornea.

În concluzie, economistul a spus că cele mai mari constrângeri pentru ÎMM se referă la: eficienţa redusă a implementării bazei legislative, dezechilibrul puternic în dezvoltarea sectorului IMM-urilor în profil teritorial – 2/3 din toate companiile sunt concentrate în Chișinău și slaba cunoaştere a tehnicilor de export/acces pe pieţe externe şi cota redusă a IMM la export.

Emisiunea este realizat de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Economia Republicii Moldova a făcut față condițiilor regionale dure și presiunilor economice din partea Federației Ruse datorită Acordului de liber schimb cu UE. Acordul de liber schimb le oferă producătorilor moldoveni acces la o piaţă cu 500 de milioane de consumatori, precum şi dezvoltarea şi implementarea unor standarde de sporire a încrederii în produsele moldovenești. Or, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon încearcă să arunce țara în brațele Uniunii Euroasiatice, un spațiu lipsit de previzibilitate și unde sunt ignorate drepturile membrilor. Este opinia exprimată de Ion Tăbârță, expertul IDIS Viitorul în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”

La mijlocul lunii aprilie 2017, președintele Igor Dodon a participat la Bișkek la reuniunea statelor din comunitatea Euroasiatică. El a semnat un document prin care Republica Moldova a fost desemnată drept observator în cadrul comunității, iar acest lucru a stârnit controverse în societatea moldovenească.

Prin gesturile sale, Igor Dodon a resuscitat anumite sentimente geopolitice. Pentru Republica Moldova, care se află la confluența dintre Est și Vest, UE este mult mai atractivă din punct de vedere al dezvoltării economice și modernizării societății moldovenești. Ba mai mult, poate veni cu anumite soluții pentru problemele existente în Republica Moldova. Acest lucru înseamnă dezvoltare economică, stat de drept, dar și alte aspecte care se referă la dezvoltarea democratică. De partea cealaltă, Uniunea Euroasiatică nu este un spațiu al democrației și al regulilor de joc clare.

„Actul semnat de Dodon este lipsit de o consistență reală, instituțională. Mai degrabă se înscrie în logica comportamentului unui președinte geopolitic și nu a unui președinte care să reprezinte interesele tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Aceste lucru  divizează și mai mult societatea moldovenească, care în lipsa unui consens dintre forțele politice, este în căutarea modelului de dezvoltare a țării”, a mai spus Tăbârță.

În prezent, din punct de vedere economic, Republica Moldova ar trebui s-și aprofundeze relațiile comerciale cu UE reieșind din acel cadru creat după semnarea de către Chișinău a Acordului de Asociere. În calitate de argument este că țara noastră și-a sporit relațiile comerciale cu spațiul comunitar unde regulile jocului sunt previzibile. În timp ce relațiile cu Federația Rusă sunt determinate de criteriile politice și geopolitice, cum ar fi instituirea a tot felul de embargouri la produsele agroalimentare moldovenești exportate pe piața rusă.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.

Creșterea economică de 4,5% anunțată de FMI pentru anul 2017 ar putea fi spulberată de majorarea excesivă a datoriei de stat, menținerea restricțiilor comerciale pe piața din Federația Rusă, diminuarea ritmului de creștere al remiterilor și înrăutățirea imaginii Republicii Moldova în clasamentele internaționale privind combaterea corupției. Este opinia exprimată de jurnalistul Vlad Bercu în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.

FMI a anunțat că a deblocat o nouă tranșă de 21,5 mil USD din creditul de 179 mil. USD. Or, decizia de deblocare a tranșei vine la câteva săptămâni după ce fondul și-a revizuit prognoza de creștere economică a Republicii Moldova la 4,5% față de 3,5% cât estima anterior.

”Creșterea economiei Moldovei, potrivit prognozei, va fi dublă față de media din CSI (1,7%). Estimările  sunt optimiste, iar FMI leagă creșterea de reforme, stabilitatea politică și economică. De asemenea, un factor esențial este sporirea investițiilor în active materiale pe termen lung și datele statistice încurajatoare de la început de an: cresc remitențele, exporturile și importurile”, a explicat Vlad Bercu.

Republica Moldova are nevoie de o creștere mai mare față de ce anunțată de 4,5% pentru a ajunge la nivelul statelor din regiune.

Jurnalistul enumeră câțiva factori care ar da peste cap prognozele optimiste de creștere economică. Este vorba de remiterile de bani, care deși înregistrează o tendință pozitivă de la început de an, ritmul de creștere este în scădere. În final ne putem aștepta la o reducere a consumului, care stimulează creșterea economică. Un alt factor este majorarea excesivă a datoriei interne, la 51 miliarde de lei ca urmare a  convertirii garanției acordate de Guvern pentru creditul de urgență acordat băncilor devalizate. Datoria pune presiune pe creșterea economică. ”De asemenea, vorbim de restricțiile comerciale pe piața din Federația Rusă, asta deși o parte din instituțiile statului vorbesc despre o reluare a exporturilor, dar lucrurile stau neclintite. Un impediment în creșterea economică sunt confruntările politice dintre guvernare și președintele Igor Dodon privind inițiativa acestuia de organizare a referendumului, dar și înrăutățirea imaginii țării în clasamentele internaționale privind indicele corupției, car descurajează investițiile”, e de părere Bercu.

În concluzie, Vlad Bercu s pus că rămâne de văzut dacă Republica Moldova va atinge o creștere economică de 4,5% așa cum s-a prognozat.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Contractele de achiziții publice au fost întotdeauna ispititoare pentru firmele private. Competiția s-a acutizat în ultimii ani la fel și lupta pentru banul public. Autoritățile fac eforturi pentru optimizarea procedurilor de achiziții publice, dar agenții economici, au declarat în cadrul atelierului de lucru în domeniul contractării deschise, că cea mai mare parte a autorităților contractante tergiversează plățile pentru livrările de bunuri, servicii sau lucrări. Astfel, scade interesul agenților economici de a mai participa ulterior la licitații, fapt ce afectează concurența pe piața achizițiilor.

”Contractele publice sunt puternic expuse riscurilor de corupție, care sunt cu atât mai înalte cu cât transparența este mai scăzută. Contractarea deschisă ne ajută să prevenim aceste riscuri prin dezvăluirea informațiilor pe tot procesul de achiziții și implicarea tuturor actorilor. Este vorba de mediul privat și societatea civilă prin sesizarea neregulilor și propuneri de îmbunătățire a calității achizițiilor. Acolo unde transparența este asigurată, iar agenții economici sunt informați și tratați corect, interesul și gradul de participare a acestora la achiziții va crește.” , a explicat economista IDIS Viitorul, Diana Enachi în cadrul atelierului.

Viorel Chivriga, director de programe IDIS Viitorul, constată o ruptură dintre politicile bugetare şi celelalte politici de dezvoltare și pentru a pentru a răspunde acestei  provocări, trebuie să luată în calcul inter-relaţionarea dintre open contracting şi alte abordări relevante din cadrul OGP, precum open development. În acest sens, Guvernul ar trebui să se asigure că datele reieşite din iniţiativa de open contracting sunt completate de alte seturi de date relevante pentru dezvoltare, precum strategiile sectoriale.

Agenții economici, care au participat la atelierul de lucru au remarcat problema achitărilor pentru contractele de achiziții. Transferurile sunt tergiversate ca urmare a lipsei de bani din partea autorităților contractante. Ba mai mult există și clauza cu 5% din contractul de achiziții pentru bună execuție, care de asemenea frânează plata integrală stabilită în contract.

Atelierul a fost organizat de către IDIS Viitorul în cadrul proiectului: ”Dezvoltarea contractării deschise în Moldova prin activități de informare și de consolidare a capacităților pentru participanți la procesul de achiziții publice (Developing Open Contracting in Moldova trough informing and capacity building activities for participants in public procurement process)”, finanțat de Banca Mondială.

Societatea civilă și cetățenii au un rol crucial în ”constrângerea” guvernelor pentru ca acestea să devină mai deschise, mai transparente și mai responsabile. Autoritățile locale, care au participat, astăzi în cadrul atelierului de lucru în domeniul contractării deschise spun că își doresc achiziții transparente, doar că se confruntă cu o lipsă acută de cadre, care sunt demotivate de salariile mici din sectorul public.

Diana Enachi, unul din trainerii atelierului de lucru spune că cel mai importat lucru în achiziții este accesul liber la informațiile ce vizează toate etapele procesului, care este limitat. ”Conceptul de ”contractare deschisă” are la bază doi piloni: deschiderea datelor și implicarea activă a tuturor actorilor, nu doar a celor două părți implicate în contractare – autoritățile și sectorul privat, dar și a societății civile și cetățenilor cărora trebuie să li se ofere posibilitatea să se expună și să notifice organele de control, ori de câte ori sesizează o problemă. La aplicarea principiilor de contractare deschisă, toți au doar de câștigat: autoritățile care obțin mai multă valoare pentru banii publici, operatorii economici – condiții de concurență sănătoasă și tratament nediscriminatoriu. Societatea civilă trebuie să aibă acces deschis la date și posibilitatea  monitorizării utilizării resurselor publice, iar cetățenii – bunuri, servicii și lucrări publice de calitate.

”Administrațiile publice achiziționează bunuri și servicii pentru cetățenii lor: aceste achiziții trebuie făcute în modul cel mai eficient. De asemenea, achizițiile publice oferă oportunități pentru întreprinderi, încurajând astfel investițiile private și contribuind în mod concret la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. Achizițiile publice joacă un rol important în canalizarea fondurilor structurale și de investiții europene”,   a explicat Viorel Chivriga, director de programe IDIS Viitorul.

Autoritățile contractante au declarat în cadrul atelierului de lucru că procedurile achizițiilor publice în unele localități sunt anevoioase ca urmare a lipsei specialiștilor și capacităților în domeniu. Or, acest lucru îngreunează procesul, iar de cele mai multe ori autoritățile locale pierd finanțările alocate. 

Atelierul a fost organizat de către IDIS Viitorul în cadrul proiectului: ”Dezvoltarea contractării deschise în Moldova prin activități de informare și de consolidare a capacităților pentru participanți la procesul de achiziții publice (Developing Open Contracting in Moldova trough informing and capacity building activities for participants in public procurement process)”, finanțat de Banca Mondială.

Transparența achizițiilor publice constituie o garanție a utilizării eficiente și legale a resurselor publice și reprezintă o condiție esențială pentru integritate și lipsa corupției în domeniul achizițiilor publice. Transparența vine în sprijinul consolidării unui proces conform al achizițiilor publice. Autoritățile contractante, care au participat activ, astăzi, în cadrul atelierului de lucru în domeniul contractării deschise se arată nemulțumite de insuficienţa instruirilor și a ghidurilor care să le ofere suport privitor la cadrul legal și modificările ulterioare: desfășurarea procedurilor de achiziție şi monitorizarea implementării contractelor.

”Transparența generează competiție, iar competiția generează economii. Analizele econometrice realizate în cadrul unor studii de impact realizate la nivel european au demonstrat faptul că și o creștere mică dar stabilă a nivelului de transparență în achizițiile publice duce la economii tangibile.  Astfel, publicarea unui anunț de participare produce economii de 1,2% în comparație cu situațiile în care nu s-au publicat anunțuri sau alte informații în legătură cu un contract”, a explicat trainerul, Diana Enachi în cadrul atelierului.

Ea recomandă necesitatea utilizării instrumentelor electronice pentru asigurarea transparenței și deschiderea datelor în achizițiile publice, inclusiv platforma de contractare deschisă – opencontracting.date.gov.md, care să implice diferiți actori în sistemul de achiziții publice prin participare activă, feedback și aplicarea mecanismelor de monitorizare a modului în care sunt cheltuiți banii public.

La rândul său, Viorel Chivriga, director de programe IDIS Viitorul a spus că premisele apariției ideii de contractare deschisă a fost generată de lipsa transparenței în procesul de achiziții publice, corupția la diferite etape ale procesului și la diferite niveluri, monitorizarea defectuoasa a implementării contractelor, veniturile publice nu sunt generate, alocate si cheltuite rațional, experiența pozitivă nu este diseminată pe scară largă, concurența liberă este deprimată.

Autoritățile locale participante la atelier au afirmat că de cele mai multe ori nu au pregătirea și experiența necesară în domeniul achizițiilor, iar contractele mari sunt câștigate de unele și aceleași companii. ”Acest lucru se datorează faptului că specialiștii care activează în domeniul achizițiilor în instituțiile publice nu sunt suficient de motivați și migrează în sectorul privat”.

Atelierul a fost organizat de către IDIS Viitorul în cadrul proiectului: ”Dezvoltarea contractării deschise în Moldova prin activități de informare și de consolidare a capacităților pentru participanți la procesul de achiziții publice (Developing Open Contracting in Moldova trough informing and capacity building activities for participants in public procurement process)”, finanțat de Banca Mondială.

Reforma administrației publice centrale ar trebui să reducă funcțiile redundante, costurile exagerate la întreținerea unor organizații ineficiente și creșterea bruscă a modului în care angajații din sectorul public servesc intereselor populației. Republica Moldova se găsește astăzi în topul statelor europene după numărul de ministere, a afirmat Directorul de programe IDIS, Viorel Chivriga în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.

Chivriga spune că la optimizarea structurilor guvernamentale trebuie luată în calcul experiența OECD, rezultatele analizei funcționale, scopurile reformei și reacția populației, dictată de contextul social-politic în general. ”Esența nemulțumirlor sociale se rezumă la faptul că, deși statul este foarte mic, numărul birocraților este excesiv, iar eficiența politicilor statului este atât de scăzută încât adeseori cetățenii se gândesc că ar trăi mai bine fără birocrați”.

Totuși, reforma nu ar trebui limitată la diminuări mecanice de personal. Nu contabilii trebuie să decidă cum va arăta structura viitorului guvern, ci în ce măsură poate exista un consens public asupra funcțiilor alocate statului să facă ordine, să genereze servicii de calitate, să asigure dezvoltarea economiei și, nu în ultimul rând, să aibă grijă ca funcționarii corupți să nu ne conducă. Nu poți avea consens fără dialog și fără comunicare credibilă dintre stat și societatea civilă, business, sectorul academic și partenerii de dezvoltare.

”Există multe pretenții față de anumite ministere, iar timpul în care aceste schimbări pot fi făcute nu este foarte generos în anul 2017”, susține Viorel Chivriga.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.

Pentru a ne asigura că sumele considerabile de bani publici care trec anual prin achiziții publice nu sunt vulnerabile riscurilor de corupție și interesul public prevalează în procesul de contractare publică, transparența și deschiderea datelor sunt indispensabile.  Or, contractarea deschisă este cea care asigură aplicarea acestor principii pe întreg procesul de achiziție publică, dar și implicarea activă a tuturor actorilor, inclusiv a sectorului privat și societății civile. Aceasta a fost de altfel și tematica atelierului organizat de IDIS Viitorul pentru un grup de reprezentanți ai societății civile și mass-media, care și-au manifestat interesul față de principiul contractării deschise în achizițiile publice.

”Guvernele au datoria de a se asigura că autorităţile de supraveghere, inclusiv Parlamentul, Curtea de Conturi sau autorităţile contractante, au acces la şi utilizează informaţiile publicate, iau în calcul şi reacţionează la feedback-ul cetăţeni lor şi încurajează dialogul şi consultările între părţile contractante şi organizaţiile societăţii civile pentru a îmbunătăţi calitatea rezultatelor contractării”, a explicat Viorel Chivriga trainerul seminarului.

Potrivit lui, rezultatele așteptate sunt: asigurarea transparenței în domeniul achizițiilor publice, diminuarea birocrației din sistem, crearea parteneriatelor, cooperarea dintre părțile interesate în modernizarea domeniului achizițiilor publice, asigurarea monitorizării achizițiilor în cadrului ciclului întreg a procesului, asigurarea concurenței libere, comprimarea și eliminarea ilegalităților în domeniul achizițiilor publice și transferul de experiență, practici pozitive și expertiză către sector.

Diana Enachi, care a vorbit despre contractarea deschisă, a menționat că beneficiile vizează obținerea ”value for money” pentru autorități, eficientizarea bugetelor/cheltuielilor publice, asigurarea condițiilor de concurență loială și nediscriminare pentru mediul privat, în special pentru IMM-uri, gestionarea riscurilor de corupție și prevenirea fraudelor, posibilitatea de analiză și monitorizare a achizițiilor și generarea soluțiilor pentru problemele care apar.

Atelierul a fost organizat de către IDIS Viitorul în cadrul proiectului: ”Dezvoltarea contractării deschise în Moldova prin activități de informare și de consolidare a capacităților pentru participanți la procesul de achiziții publice (Developing Open Contracting in Moldova trough informing and capacity building activities for participants in public procurement process)”, finanțat de Banca Mondială.

Compania Kroll, care se ocupă de investigarea miliardului dispărut, a publicat o notă informativă din care se deduce că în Republica Moldova a existat un mecanism bine pus la punct de spălare a banilor furați din bănci cu zeci de companii antrenate. Acest lucru arată cât de vulnerabilă este țara și cât de slabe sunt instituțiile statului. Este opinia exprimată în cadrul emisiuniii ”15 minute de realism economic” de către Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul.

Din nota informativă distingem că 75 de companii au fost implicate în delapidarea a 600 milioane USD, dar în jaful bancar au fost antrenate cel puțin șase grupări. Compania Kroll s-a concentrat pe cele 75 de companii din grupul Șor, deoarece este  cel mai mare și a delapidat cea mai mare sumă.

Toți cei care au fost implicați în jaful bancar cunoșteau că puteau să spele acești bani prin diferite scheme ca ei până la urmă să apară ca bani curați. Potrivit concluziilor Kroll banii furați s-au întors în Moldova sub formă de investiții. Cu ei au fost procurate active și acțiuni în bănci. Kroll cunoaște ce active și cine le-a procurat. A existat posibilitatea de a injecta în sistemul nostru bancar bani dubioși, inclusiv proveniți din jaful bancar. Odată injectați acești bani deja erau bani curați. Au existat acțiuni concertate a câteva bănci comerciale, care au participat la jafului bancar și nimeni nu a văzut și contracarat acest lucru. În prezent în Republica Moldova sunt proprietăți de milioane cumpărate din banii furați de la cele trei bănci devalizate”, a explicat Ioniță.

Informațiile din nota informativă a companiei Kroll arată cât de slabe sunt instituțiile din Republica Moldova fără a avea posibilitatea de a identifica împrumuturile neperformante de la bănci. Ba mai mult, nici în prezent nu există un mecanism de depistare a creditelor dubioase.

”Din cele 600 milioane USD furate compania Kroll știe unde sunt 85%, lucru care ne face să credem că banii vor fi recuperați. Cea mai are parte a lor sunt peste hotarele țării”, a conchis expertul.

Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.