Un studiu recent prezentat la 30 martie, 2017, identifica numeroase probleme in calitatea managementului si sistemul administrarii proprietatilor aflate in gestionarea statului. Cea mai mare parte din intreprinderile din acest sector al economiei nationale sunt intr-o stare economico-financiara deplorabila. Desti anumite ministere si agentii de stat pretind ca sunt la curent cu situatia lor, intreprinderile gestionate de stat sunt vazute adeseori mai degraba ca o sursa de castig pentru birocratia statului, un adaos salarial la diverse pozitii guvernamentale, si aproape deloc ca un isntrument de redresare a situatiei acestor intreprinderi. Multe dintre acestea sunt ajutate sa-si mentina diverse forme de monopol de piata in economie, favorizand astfel intelgeri si retele clientelare toxice pentru interesul public si normele economiei de piata. De regulă, întreprinderile de stat sunt mai mari, mai rigide, mai puțin transparente și mai vulnerabile fata de intreprinderile constituite de initiativa privata, iar acoperirea politica le impinge sa-si asume de multe ori decizii eronate de management, sa tolereze risipa si devalizarea propriilor active, concomitent cu transmiterea unor vaste beneficii pecuniare si nu doar unor oficiali, prezenti in cadrul consiliilor administrative existente. Acestea sunt principalele constatări formulate de Angela Boguș și Marselina Ignat, autoarele policy reportului ”Eficiența întreprinderilor cu capital de stat din Republica Moldova”.
”Clientela politică este implicată în gestionarea întreprinderilor cu capital de stat, iar o parte dintre ele desfășoară activități și prestează servicii improprii specificului lor, deși, diversificarea activității desfășurate prin dezvoltarea unor genuri noi, care ar decurge direct din activitatea de bază este necesară și oportună. În pofida evoluțiilor negative ale activității întreprinderilor, a pierderilor considerabile înregistrate și a unui trend de diminuare a profitului net, un șir de entități publice reflectă un salariu mediu lunar substanțial, sursele de majorare a sporurilor salariale deseori nefiind clare, alte invocând caracterul personal al datelor încearcă să tăinuiesc aceste informații”, a explicat Angela Boguș.
Exista o necesitate imperativa de a scutura acest ‚paradis’ al impunitatii si al fraudelor tolerate in sistemul proprietatilor publice, sustine Igor Munteanu, Directorul IDIS. Din pacate, Curtea de conturi ar putea doar constata lunga lista de ilegalitati care se intampla la orice pas in acest sector, insa deciziile de corectare apartine ministerelor de ramura, procuraturii, dar si Parlamentului RM, caruia niciodata nu-i ajunge suficienta vointa politica pentru a chema la ordine administratorii rau-intentionati din acest sistem. Chiar si termenul de ‚intreprindere de stat’ ar trebui sa fie modificat in legislatia Republicii Moldova, fiind transportat din terminologia post-sovietica si fiind in contradictie flagranta cu normele OECD si a lumii civilizate de a trata in mod egal, fara discriminare, toti agentii economici, indiferent de forma lor de proprietate sau asociere. Lipsa de vointa politica se explica si prin faptul ca aceste intreprinderi de stat isi remuneaza generos membrii consiliilor administrative, si acesta-i stimulentul care corupte adeseori ministerele sa schimbe politica fata de aceste intreprinderi. Nu exista nici o corelatie intre marimea salariilor acestora si rezultatele economico-bugetare ale intreprinderilor. Conflictele de interese sunt deosebit de frecvente, iar adaptarea intreprinderilor de stat la sistemul de achizitii publice este inexistenta, fiind prejudiciate interesele statului si ale cetatenilor reprezentati de acesta.
”Entitățile publice sunt consumatoare de forţă de muncă, înregistrând un exces de personal angajat. Potrivit unor studii efectuate de experții naționali, jurnaliști statul rămâne a fi cel mai mare angajator, iar circa 60-70% dintre cei angajaţi oficial în ţară activează fie în instituții publice, fie la întreprinderi gestionate de stat”, a precizat Marselina Ignat.
În concluzie, autorii studiului recomandă autorităților să în timp util să inițieze procedura de reevaluare a întregului patrimoniu al întreprinderilor de stat și al societăților comerciale de stat, în vederea asigurării valorificării acestora, identificării direcţiilor de eficientizare a patrimoniului deținut. De asemenea, ministerul Finanțelor ar trebui să includă în rapoartele sale de monitorizare a situației financiare date care să reflecte genurile de activitate desfășurate de entitățile publice.
Publicația poate fi descărcată aici.
Acest Policy Report apare în cadrul Proiectului ”Optimizarea reformelor instituționale în sectorul public al Republicii Moldova”, desfășurat cu susținerea plenară a Ambasadei Olandei și Programului de dezvoltare internațională MATRA al Regatului Olandei.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
După intrarea în proces de lichidare a trei bănci devalizate din Republica Moldova, organismele internaționale au atenționat de mai multe asupra vulnerabilității sistemului bancar ca urmare a acționarilor dubioși și tranzacțiilor obscure. Ulterior, BNM a blocat două pachete de acțiuni de la două cele mai mari bănci, însă instituțiile financiare continuă să fie amenințate de interesele din partea politicului. Este opinia lui Victor Ursu exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.
Cele trei mai mari bănci Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank, care dețin peste 60% din totalul activelor pe sistemul bancar sunt în continuare sub supravegherea specială, iar BNM susține că activitatea băncilor nu este afectată. Or, la una din bănci - Victoriabank avem ponderea creditelor dubioase de 25% din total.
S-au dat credite compromise persoanelor afiliate, iar BNM face prea puțin pentru credibilitatea sectorului bancar după jaful miliardului. La insistența FMI și a partenerilor de dezvoltare s-a impus transparentizarea acționarilor băncilor pentru aflarea beneficiarului final. Consiliul de Administrație de la Victoriabank a devenit funcțional abia în vara anului 2016 după ce din 2014 banca nu a avut un consiliu printr-o decizie judecătorească. Un nou consiliu format din şapte membri a fost ales abia în octombrie 2015 în cadrul unei şedinţe extraordinare a acţionarilor, iniţiată de BERD. Acesta însă a rămas nefuncţional în condiţiile în care trei membri aleşi nu au depus documentaţia necesară pentru a fi aprobată de către Banca Naţională. Este lesne de înțeles că se acționează arbitrar în condițiile în care la celelalte două bănci, Moldindconbank și Agroindbank BNM a blocat pachete semnificative de acțiuni cu argumentul că acționarii acționează concertat. La cea dintâi este vorba de 60% iar la MAIB de 40%, acțiuni care ar fi deținute indirect de către omul de afaceri, Veaceslav Platon. BNM a anunțat triumfalist că a rezolvat problema acțiunilor că ele sunt scoase la vânzare și activitatea băncilor nu este afectată.
În cazul falimentului vreunei bănci din Republica Moldova există un fond de garantare a depozitelor persoanelor fizice. În prezent fondul are 339,1 milioane de lei, banii sunt suficienți pentru a acoperi 57 de mii de depozite în valoare de 6000 de lei. Fondul garantează plasamentele în monedă națională și în valută străină deținute de rezidenți și nerezidenți persoane fizice în băncile autohtone. Pentru comparație, în UE fondul de garantare a la depozitelor este de 100 mii de euro. În prezent soldul total al depozitelor în lei la termen este 18,3 miliarde de lei (+16,5%), iar cele în valută străină se cifrează la echivalentul a 15,7 (-5%) miliarde de lei.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Situația întreprinderilor cu capital de stat este gravă, în condițiile în care indicatorii negativi cresc an de an, iar managerii acestora continuă să fie remunerați regește. Experții IDIS și TI-Moldova (Transparency International) recomandă autorităților centrale să reevalueze condițiile în care este gestionat patrimoniul de stat și să elaboreze o strategie clară de dezvoltare a sectorului întreprinderilor cu capital de stat.
”Există probleme serioase în gestionarea acestor întreprinderi. Pierderile acumulate de întreprinderile de stat au crescut cu 1,5 ori, iar la societățile pe acțiuni s-au dublat în anul 2015 față de 2014. Criteriile de numire a directorilor de întreprinderi proprietate publică nu sunt transparente, iar în funcții sunt numite rudele demnitarilor și politicienilor. Nu putem vorbi de nici un fel de sistem de filtrare meritocratică a corpului managerial. Avem peste 400 de întreprinderi total nefuncționale”, a explicat Ianina Spinei, expertă Transparency Internaţional Moldova.
Întreprinderile statului sunt penetrate de corupție, ilegalități fiscale și transferuri suspecte de terenuri și proprietăți aflate în gestiune, dar foarte puține întreprinderi oferă suficiente date despre starea lor financiară și patrimonială. Transparența este un lux pe care aceste întrerprinderi nu și-o permit. Respectiv, nu avem suficiente date despre numele administratorilor, bugete, audit, fondatorii, contracte de achiziții. ”Avem 400 de întreprinderi ale statului care sunt nefuncţionale din lipsa mijloacelor circulante, serviciile lor nu sunt competitive. Faptul că ele nu lucrează există riscul că activele lor vor fi înstrăinate fraudulos”, a precizat Spinei.
Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță susține că statul trebuie să delimiteze foarte clar în noua lege care sunt bunurile supuse ori pregătite pentru privatizate, vândute sau gajate. În prezent există o practică vicioasă de a contracta credite de la băncile comerciale, iar de cele mai mult ori valoarea împrumuturilor o depășește pe cea a activelor (în prezent, datoriile contractate se cifrează la cca 15 miliarde de lei). În plus, expertul remarcă și existența unor situații de conflicte interese. Pe de o parte un minister este responsabil de elaborarea de politici și crearea unor condiții egale de activitate și concurență a businessului, iar pe de altă parte, tot acest minister are pretenția de a gestiona în mod corect anumite întreprinderile stat în domeniul său de supraveghere. Cel mai clar exemplu este Moldtelecom, dar sunt și altele, care confirmă această nefericită practică care contravine concurenței libere, dar și spiritului de piață funcțională
”Statul trebuie să-și stabilească o strategie clară și bine gândită față de domeniul proprietăților poublice. Avem mai multe exemple în care prin intermediul unor șmecherii și mișmașuri, managerii de întreprinderi au reușit să distrugă de fapt întreprinderile în proprietate de stat, pricopsindu-se cu resurse substanțiale pentru sine și familiile lor. Presa de investigație raportează aproape săptămânal despre aceste cazuri, iar organele de anchetă penală nu ajung la făptașii care compromit prin faptele lor sectorul public. Deși există o legislație națională, care prevede virarea dividendelor în bugetul de stat, banii sunt adesea folosiți la finanțarea campaniilor electorale în favoarea unor partide aflate la guvernare. Există temeri cu privire la deciziile de amalgare a unor întreprinderi de stat. Drept exemplu ar servi decizia de fuzionare a întreprinderilor Serviciul Stării Civile, Camera de Stat și Camera de Licențiere cu „Registru”, care ar putea crea un adevărat haos în sistem, un haos convenabil unor grupuri de interese. „Este incorect ca funcțiile care trebuie să le îndeplinească statul să fie reorganizate pentru că astfel se creează zona de risc, inclusiv înstrăinarea proprietății. Avem o sumedenie de rapoarte de la CC, care indică abateri grave a întreprinderii, creditele folosite la recreditarea unor agenți economici.”, a concluzionat Veaceslav Negruța, expert Transperency International.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Transparentizarea procesului decizional ar impulsiona investiţiile şi input-ul de capital în localităţile Republicii Moldova. Plasatorii de capital din ţară şi străini au un rol decisiv în dezvoltarea economică a regiunilor ţării. Este opinia exprimată de expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan, în cadrul emisiunii „15 minte de realism economic”.
Administraţiile publice locale îşi poate concepe propria strategie de dezvoltare economico-socială. Totuşi, fondurile de care dispun autorităţile publice locale sunt limitate. O parte dintre aceste fonduri sunt repartizate de la Bugetul de Stat, o altă parte provin din impozitele şi taxele plătite de contribuabili, însă ele sunt total insuficiente pentru finanţarea unor programe costisitoare de dezvoltare a infrastructurii, sau de implementare a unor proiecte cu impact social. În aceste condiţii, singura soluţie viabilă a autorităţilor este aceea de a realiza măsuri și programe atractive pentru investitori și atragerea finanţărilor din interior sau exterior. Totodată, în contextul încheierii Acordului de Asociere RM-UE, comunităţile locale pot beneficia de oportunităţi noi de dezvoltare, prin accesarea fondurilor structurale europene.
În context, pentru sporirea atractivităţii localităţilor autorităţile publice trebuie să informeze despre iniţierea elaborării unei decizii, mai ales dacă aceasta reglementează activitatea de întreprinzător, iar mediul de afaceri ar putea să promoveze propriul punct de vedere, vizând soluţionarea problemelor cu care se confruntă în practică. De asemenea, este nevoie de asigurarea accesului tuturor părților interesate la proiectele de decizii şi consultarea publică înainte de adoptarea lor.
Un subiect important, potrivit lui Viorel Pârvan, sunt taxele or, elaborarea și adoptarea deciziilor privind taxele locale trebuie să fie transparentă. „Autoritățile publice locale trebuie să asigure un echilibru între cuantumul taxelor ca surse la bugetul local și atractivitatea acestor taxe pentru potențialii investitori, care ar putea alege o altă localitate unde să-și desfășoare afacerile.”
O problemă care persistă la nivel local, spune expertul, este situația incertă a proprietăţii unităţilor administrativ teritoriale (UAT). Nu sunt delimitate proprietățile statului de cele ale UAT. Ba mai mult, nu toate bunurile UAT sunt înregistrate în registrul bunurilor imobile. O parte dintre ele nu sunt luate la evidență şi evaluate la preţul real. Este vorba şi de statutul juridic incert al reţelelor, instalaţiilor inginereşti, apeductele, gazoductele şi obiecte ale sistemului energetic.
În concluzie, Viorel Pârvan spune că pentru asigurarea transparenţei este nevoie de a oferi accesul publicului la datele guvernamentale, plasarea informaţiilor relevante şi transmiterea on-line a şedinţelor autorităţilor locale.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Guvernul este în căutare de resurse financiare pentru a balansa finanţele publice şi a-şi permite onorarea angajamentelor şi promisiunilor pe partea de cheltuieli. În context, în anul 2016, Guvernul a venit cu anumite invenţii fiscale. Vorbim despre impozitul pe avere, care se limitează doar la taxarea imobilelor cu destinaţie locativă, care valorează mai mult de 1,5 milioane de lei şi au o suprafaţă mai mare de 120 metri pătraţi. Este şi altceva, în Codul Fiscal este prevăzut deja impozitul pe bunurile imobiliare. Problema cea mare este că odată cu introducerea impozitului pe avere vom constata o dublă impozitare a aceluiaşi bun şi aceluiaşi subiect al impozitării. Este o neconcordanţă constituţioanlă. Ba mai mult, toate recomandările OECD şi FMI în materie de fiscalitate exclud dubla impozitare şi o cataloghează ca o practică abuzivă. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de expertul asociat IDIS Viitorul, Veaceslav Negruţa.
Un alt aspect este că veniturile din impozitarea bunurilor imobiliare şi alte proprietăţi sunt surse de venit ale autorităţilor locale, care îşi completează bugetele locale. Or, prin introducerea impozitului pe avere avem o interferenţă a guvernului central asupra drepturilor financiare ale autorităţilor locale. Pe de o parte, impozit pentru bunurile imobiliare care este plătit în bugetul local şi pentru acelaşi imobil, acelaşi proprietar mai este taxat cu un impozit pe avere, care se achită la bugetul de stat. Aceste practici sunt inadmisibile şi aduc prejudicii în construcţia şi conceptul care s-a pus la baza Codului Fiscal.
„Impozitul pe avere care a fost introdus începând cu 1 iulie 2016 încalcă şi un alt drept al cetăţeanului. El este aplicat pentru întreaga perioadă a anului 2016 în timp ce legea a fost pusă în aplicare doar pentru ultimele şase luni ale anului. Respectiv cetăţenii au plătit de două ori mai mult. Altă problemă - reevaluarea bunurilor imobile nu a fost finalizată în localităţile rurale şi aplicabilitatea impozitului pe avere generează riscuri pentru proprietarii de locuiniţe. În condiţiile unei deprecieri a leului faţă de dolar sau euro o locuinţă poate costa mai mult şi astfel devine subiect al impozitării. Noi putem să ne trezim că o bună parte a cetăţenilor sunt datori statului din cauza deprecieirii leului”, a explicat Negruţa.
În opinia lui, la stabilirea impozitului pe avere, trebuie stabilite criterii clare ca să nu avem anumite fenomene nedorite. Piaţa imobiliară ar putea să abunde cu oferte ca urmare a datoriilor la plăţi, pe de altă parte - să asistăm la fenomenul divizării imobilului în părţi separate cu crearea mai multor bunuri cadastrale separate şi, respectiv, încercări de a ocoli impozitarea. Asta ar însemna divorţuri fictive, lucruri sociale nedorite.
„Astfel de invenţii sunt periculoase. E nevoie de o abordare profundă în care să fie implicaţi responsabilili de politica fiscală şi în evaluarea imobilelor, autorităţi centrale, dar şi autorităţi locale. Este ciudată împachetarea iniţială a legii cu care s-a venit precum că acesta va fi un „impozit pe lux”. Nu este vorba de lux, ci de imobilele oamenilor folosite ca locuinţă. Or, unele persoane fizice au şi alte proprietăţi cum ar fi, de exemplu, garaje care nu au destinaţie de locuit, dar pot valora mai mult decât o locuinţă. Sunt alte lucruri care au decăzut cumva din această impozitare a „lucrurilor de lux” pentru că a fost doar o încercare de „a vinde” publicului acest impozit ca şi urmărire fiscală a anumitor categorii de cetăţeni înstăriţi. În realitate, însă, s-a creat un precedent cu riscuri majore ca această lege să fie contestată la Curtea Constituţională, oamenii să ceară despăgubiri de la aplicarea legii în 2016”, a mai spus Negruţa.
În concluzie, economistul a spus că guvernarea este în căutare de resurse financiare. Or, acele promisiunii populiste şi electorale cu majorări de salarii anumitor categorii costă, iar consolidarea fiscală nu este corect înţeleasă şi aplicată de către guvernanţi în Republica Moldova. Consolidare fiscală nu înseamnă inventarea de noi impozite, ci lărgirea bazei fiscale prin atragerea acelor bunuri şi venituri, care nu au fost impozitate până acum, în câmpul legal de fiscalizare. Din acest punct de vedere există un instrument foarte util pentru autorităţi. E vorba de metoda indirectă de evaluare şi impozitare a bunurilor şi veniturilor, dar legea pusă în aplicare legal din 2013 rămâne neaplicată în practică. În Republica Moldova sunt construcţii neînregistrate, noi avem persoane fizice care şi-au permis anumite achiziţii care nu au fost introduse în câmpul fiscal şi aici fiscul ar putea contribui prin impunerea conformării benevole şi prin metodele indirecte o consolidare fiscală reală şi nu inventată prin impozite noi şi non-conforme cu definiţii, norme legale şi metodologice şi recomandări internaţionale.
De la începutul anului avem o depreciere a leului în raport cu dolarul de 0,3%, iar față de euro cu 1,8%. Ministerul Economiei și organismele financiare internaționale se arată optimiste vizavi de stabilitatea leului ca urmare a semnării acordului cu FMI, a revenirii din criză a economiei moldovenești.
”Reluarea finanțărilor pentru Republica Moldova, creșterea remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate și creșterea investițiilor ar putea influența o ușoară apreciere a leului moldovenesc față de valutele de referință în anul 2017”, a comentat Victor Ursu la emisiunea 15 minute de realism economic.
Referitor la dinamica zilnică a cursului MDL/USD, Banca Națională a Moldovei spune că în debutul lunii ianuarie moneda națională a fost expusă unor presiuni de depreciere pe fondul unei insuficiențe de ofertă de valută în raport cu necesitățile importatorilor (de resurse energetice, produse farmaceutice etc.), care a persistat în ultima săptămână a anului 2016. În consecință, în prima săptămână a anului curent leul moldovenesc s-a depreciat cu 1.0 la sută față de dolarul SUA. Ulterior, în condițiile echilibrării cererii și ofertei nete de valută, a urmat o corecție a cursului până la finele lunii ianuarie - leul apreciindu-se cu 0.7 la sută (față de apogeul din ianuarie curent).
În cazul unor eventuale șocuri pe piața valutară, Banca Națională a Moldovei are suficiente rezerve valutare pentru a le absorbi. În data de 17 februarie, rezervele valutare se cifrau la 2,18 miliarde USD.
În ceea ce privește raportul euro/dolar pe piața internațională, Goldman Sachs spune că euro va scădea de la circa 1,06 dolari în prezent până la 1,02 dolari în trimestrul al treilea și va atinge paritatea până la finele anului.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Datoriile S.A.”Moldovagaz” față de S.A.D.”Gazprom” s-au acumulat din cauza managementului corporativ vicios al întreprinderilor care au administrat sistemul de gaze în Republica Moldova și cu acceptul tacit al factorilor decizionali de la Chișinău. Schema contractuală prin care gazele naturale se livrează în regiunea transnistreană duce inevitabil la acumularea continuă a acestor datorii. Înainte de a căuta soluții pentru stocul datoriilor acumulate până în prezent, trebuie oprită acumularea datoriilor, inclusiv pe malul stâng la Nistrului. Este opinia expertului în energetică de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Schema contractuală prin care S.A.”Moldovagaz” procură gaze naturale pentru regiunea transnistreană, în pofida faptului că marfa rămâne neachitată, ne-a fost impusă sub pretextul că Republica Moldova nu recunoaște independența regiunii din stânga Nistrului, respectiv compania trebuie să achiziționeze gaze naturale pentru întreaga țară. ”E ca și cum am cumpăra gaz ca stat nu ca agent economic. Este o logică vicioasă. Formula de achiziție a gazului și pentru malul stâng reprezintă o subvenție oferită de S.A.D.”Gazprom” regiunii din stânga Nistrului, prin intermediul S.A.”Moldovagaz”.
În opinia lui Parlicov, S.A.”Moldovagaz” prestează un serviciu de legalizare a activității S.A.D.”Gazprom” pe malul stâng al Nistrului, aducând subvențiile respective într-un spațiu juridic recunoscut la nivel internațional. O parte din bani sunt direcționați pentru susținerea ”bugetului” regiunii separatiste, iar alată parte – la subvenționarea consumatorilor, inclusiv pentru C.T.E.”Moldovenească” de la care procurăm energie electrică. Chiar dacă formal, energia electrică produsă în regiunea transnistreană este relativ ieftină, dacă s-ar lua în calcul și datoria care se acumulează față de S.A.D.”Gazprom”, aferentă producerii energiei respective, atunci prețul ar fi de câteva ori mai mare. Astfel, competitivitatea centralei trebuie privită în contextul datoriei pentru gazele naturale.
Expertul a concluzionat că din datoriile aferente consumului gazelor pe malul drept al Nistrului, în mărime de circa 500 de milioane dolari SUA, circa 200 de milioane ar putea fi recuperați prin tarife, în mod legitim. Celelalte circa 300 de milioane dolari ar fi trebuit să și le asume acționarii, care se fac responsabili de acumularea acestor datorii, tolerând deturnarea de fonduri din partea managementului întreprinderilor din sector.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Una din problemele sistemului achizițiilor publice este modul de întocmire a listei de interdicție a operatorilor economici. Aceasta a fost gândită ca un instrument anti-coruptie și ca o formă de sancțiune aplicată celor care încalcă angajamentele contractelor de achiziții. Este opinia exprimată de către Diana Enachi, experta IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii ”15 minte de realism economic”.
Multe din statele lumii au introdus instrumentul rspectiv pentru a preveni frauda în sectorul public. Deși este foarte complicat de estimat impactul asupra prevenirii corupției, totuși în multe cazuri s-a dovedit a fi un instrument de responsabilizare a agenților economici.
Experta susține că procedura de includere în lista neagră a unui agent este anevoioasa și descurajează autoritățile contractante să o inițieze, astfel că până în prezent au fost incluse doar 23 de companii, iar in anul 2016 lista a fost completată cu doar 3 subiecți. Or, noi cunoaștem atâtea cazuri de neexecutare a contractelor, nereguli și corupție în achiziții care au fost mediatizate. Acest lucru arată că lucrurile trebuie îmbunătățite.
”Un risc la procedurile de achiziții publice prezintă existența hotărârilor definitive ale instanțelor de judecată, pornite pe comiterea fraudelor economice sau implicarea în cazuri de corupție, care nu mai constituie un motiv de includere a persoanei fizice sau juridice în lista neagră”, a precizat Enachi.
În concluzie, experta a afirmat că includerea în lista neagră a unui agent economic trebuie să fie un proces transparent, iar decizia urmează a fi trimisă operatorului economic timp de 5 zile şi trebuie să conţină motive întemeiate.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Experții IDIS Viitorul, în data de 8 februarie, în incinta Executivului de la Comrat, au prezentat strategia de dezvoltare socio-economică a Găgăuziei. La elaborarea documentului, cu suportul autorităților din Găgăuzia și a Comitetului Executiv, au fost organizate ședințe, paneluri de discuție, grupuri de lucru pe domenii, dar și chestionați oamenii de afaceri. Această activitate este realizată cu asistența financiară a Uniunii Europene în cadrul programului „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia” (SARD), implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare prin intermediul IDIS Viitorul.
„Documentul este important pentru Găgăuzia în condițiile în care stabilește prioritățile și direcțiile de dezvoltare și care sunt domeniile pe care ar trebui să se pună accent. Numai informaţia analitică privind situaţia din regiune cuprinde 240 de pagini, împărţite în 14 subiecte”, a explicat expertul, Viorel Chivriga.
În opinia lui, strategia are drept scop crearea locurilor de muncă, atragerea investițiilor străine, dezvoltarea economică, dar și creșterea nivelului de trai al cetățenilor.
”IDIS Viitorul a fost implicat în elaborarea Strategiei precedente de dezvoltare socio-economică a Găgăuziei și pentru perioada 2009-2015. Noul document, elaborat în strânsă cooperare cu autoritățile de la Comrat, este mai complex și acoperă domeniile importante pentru dezvoltarea Găgăuziei și creșterea bunăstării cetățenilor din regiune, pentru perioada 2017-2022”, a precizat Liubomir Chiriac, vice directorul IDIS Viitorul.
Documentul a fost elaborat pe o perioadă de cinci ani și pune accent pe: valorificarea durabilă a resurselor naturale, a resurselor umane și dezvoltarea sectorului social, asigurarea creșterii economice durabile în regiune, crearea brandului teritorial și promovarea imaginii Găgăuziei la nivel național și internațional.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
O echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) va sosi pe 14 februarie într-o vizită de două săptămâni la Chișinău pentru a face prima evaluare a programului pentru Republica Moldova, aprobat de consiliul de director al FMI la 7 noiembrie 2016. Unele dintre angajamentele asumate de Guvernul de la Chișinău în acordul cu FMI sunt în derulare și nu se știe cum va reacționa echipa de experți a fondului. Este vorba de diagnosticarea creditelor persoanelor afiliate și acționarilor băncilor.
”BNM avea angajamentul să identifice proprietarii finali a celor mai mari trei bănci până la sfârșitul anului 2016. Ca urmare au fost blocate grupuri de acționari la două din cele trei bănci, pe motiv că au acționat concertat în raport cu aceste bănci și au achiziționat anterior o cotă substanțială în capitalul social al băncilor în mărime cumulativă de circa 40 la sută și peste 60 la sută respectiv, fără a avea permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naționale. Acționarii au fost obligați să-și înstrăineze acțiunile în termen de trei luni. Și dacă în procesul de identificare a acționarilor ”sfădiți cu legea”, lucrurile au mers bine, înstrăinarea acțiunilor nocive și vânzarea noilor acțiuni emise este deocamdată incertă. CNPF și BNM au prelungit perioada de înstrăinare, din simplul motiv că în aceste trei luni procesul de înstrăinare nu a fost finalizat”, constată economistul”, a explicat comentatorul Vlad Bercu la emisiunea 15 minute de realism economic.
Proprietarii beneficiari finali ai băncilor care se plasează pe locurile patru și cinci în topul instituțiilor bancare și care nu sunt filiale ale unor bănci străine vor fi identificați până la finele lunii martie 2017. Nu se știe ce surprize vor aduce verificările.
Până la finele lunii februarie la trei dintre cele mai mari bănci urmau să fie efectuate controale depline și finalizarea diagnosticării creditării părților afiliate, prin identificarea creditelor acordate de bănci părților afiliate. Moldova-Agroindbank și Victoriabank au prezentat planuri de acțiuni de remediere și înlăturarea tuturor neajunsurilor constate în studiile de diagnostic, planuri avizate pozitiv de BNM.
Experții FMI vor dori, mai mult decât sigur, să afle cât de ”beton” este Legea privind transformarea în datorie de stat a garanțiilor oferite de Guvern pentru creditul de urgență acordat de către Banca Centrală celor trei bănci devalizate. Această a fost una din acțiunile prealabil al acordului cu Fondul. Condiția a fost îndeplinită. Efectele ei juridice s-au consumat, afirmă premierul Filip. Însă președintele Igor Dodon a lansat inițiativa de anulare a deciziei de anulare a Legii prin care”miliardul furat” a fost pus pe umerii cetățenilor. Șeful statului a și declarat că trei din patru comisii parlamentare au avizat pozitiv acest proiect. Avertizează că va organiza un referendum, dacă inițiativa lui nu va fi susținută în Parlament.
FMI a avut o reacție categorică față de această inițiativă și a declarat că ar putea reevalua acordul cu Republica Moldova dacă va fi anulată decizia privind transformarea creditelor de urgență oferită de BNM celor trei bănci devalizate în datorie publică.
Printre subiectele care urmează să mai fie discutate de către FMI sunt: legalizarea capitalului și stimularea fiscală și tarifele la căldură și energia electrică.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
