Datoriile S.A.”Moldovagaz” față de S.A.D.”Gazprom” s-au acumulat din cauza managementului corporativ vicios al întreprinderilor care au administrat sistemul de gaze în Republica Moldova și cu acceptul tacit al factorilor decizionali de la Chișinău. Schema contractuală prin care gazele naturale se livrează în regiunea transnistreană duce inevitabil la acumularea continuă a acestor datorii. Înainte de a căuta soluții pentru stocul datoriilor acumulate până în prezent, trebuie oprită acumularea datoriilor, inclusiv pe malul stâng la Nistrului. Este opinia expertului în energetică de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Schema contractuală prin care S.A.”Moldovagaz” procură gaze naturale pentru regiunea transnistreană, în pofida faptului că marfa rămâne neachitată, ne-a fost impusă sub pretextul că Republica Moldova nu recunoaște independența regiunii din stânga Nistrului, respectiv compania trebuie să achiziționeze gaze naturale pentru întreaga țară. ”E ca și cum am cumpăra gaz ca stat nu ca agent economic. Este o logică vicioasă. Formula de achiziție a gazului și pentru malul stâng reprezintă o subvenție oferită de S.A.D.”Gazprom” regiunii din stânga Nistrului, prin intermediul S.A.”Moldovagaz”.
În opinia lui Parlicov, S.A.”Moldovagaz” prestează un serviciu de legalizare a activității S.A.D.”Gazprom” pe malul stâng al Nistrului, aducând subvențiile respective într-un spațiu juridic recunoscut la nivel internațional. O parte din bani sunt direcționați pentru susținerea ”bugetului” regiunii separatiste, iar alată parte – la subvenționarea consumatorilor, inclusiv pentru C.T.E.”Moldovenească” de la care procurăm energie electrică. Chiar dacă formal, energia electrică produsă în regiunea transnistreană este relativ ieftină, dacă s-ar lua în calcul și datoria care se acumulează față de S.A.D.”Gazprom”, aferentă producerii energiei respective, atunci prețul ar fi de câteva ori mai mare. Astfel, competitivitatea centralei trebuie privită în contextul datoriei pentru gazele naturale.
Expertul a concluzionat că din datoriile aferente consumului gazelor pe malul drept al Nistrului, în mărime de circa 500 de milioane dolari SUA, circa 200 de milioane ar putea fi recuperați prin tarife, în mod legitim. Celelalte circa 300 de milioane dolari ar fi trebuit să și le asume acționarii, care se fac responsabili de acumularea acestor datorii, tolerând deturnarea de fonduri din partea managementului întreprinderilor din sector.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Una din problemele sistemului achizițiilor publice este modul de întocmire a listei de interdicție a operatorilor economici. Aceasta a fost gândită ca un instrument anti-coruptie și ca o formă de sancțiune aplicată celor care încalcă angajamentele contractelor de achiziții. Este opinia exprimată de către Diana Enachi, experta IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii ”15 minte de realism economic”.
Multe din statele lumii au introdus instrumentul rspectiv pentru a preveni frauda în sectorul public. Deși este foarte complicat de estimat impactul asupra prevenirii corupției, totuși în multe cazuri s-a dovedit a fi un instrument de responsabilizare a agenților economici.
Experta susține că procedura de includere în lista neagră a unui agent este anevoioasa și descurajează autoritățile contractante să o inițieze, astfel că până în prezent au fost incluse doar 23 de companii, iar in anul 2016 lista a fost completată cu doar 3 subiecți. Or, noi cunoaștem atâtea cazuri de neexecutare a contractelor, nereguli și corupție în achiziții care au fost mediatizate. Acest lucru arată că lucrurile trebuie îmbunătățite.
”Un risc la procedurile de achiziții publice prezintă existența hotărârilor definitive ale instanțelor de judecată, pornite pe comiterea fraudelor economice sau implicarea în cazuri de corupție, care nu mai constituie un motiv de includere a persoanei fizice sau juridice în lista neagră”, a precizat Enachi.
În concluzie, experta a afirmat că includerea în lista neagră a unui agent economic trebuie să fie un proces transparent, iar decizia urmează a fi trimisă operatorului economic timp de 5 zile şi trebuie să conţină motive întemeiate.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Experții IDIS Viitorul, în data de 8 februarie, în incinta Executivului de la Comrat, au prezentat strategia de dezvoltare socio-economică a Găgăuziei. La elaborarea documentului, cu suportul autorităților din Găgăuzia și a Comitetului Executiv, au fost organizate ședințe, paneluri de discuție, grupuri de lucru pe domenii, dar și chestionați oamenii de afaceri. Această activitate este realizată cu asistența financiară a Uniunii Europene în cadrul programului „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia” (SARD), implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare prin intermediul IDIS Viitorul.
„Documentul este important pentru Găgăuzia în condițiile în care stabilește prioritățile și direcțiile de dezvoltare și care sunt domeniile pe care ar trebui să se pună accent. Numai informaţia analitică privind situaţia din regiune cuprinde 240 de pagini, împărţite în 14 subiecte”, a explicat expertul, Viorel Chivriga.
În opinia lui, strategia are drept scop crearea locurilor de muncă, atragerea investițiilor străine, dezvoltarea economică, dar și creșterea nivelului de trai al cetățenilor.
”IDIS Viitorul a fost implicat în elaborarea Strategiei precedente de dezvoltare socio-economică a Găgăuziei și pentru perioada 2009-2015. Noul document, elaborat în strânsă cooperare cu autoritățile de la Comrat, este mai complex și acoperă domeniile importante pentru dezvoltarea Găgăuziei și creșterea bunăstării cetățenilor din regiune, pentru perioada 2017-2022”, a precizat Liubomir Chiriac, vice directorul IDIS Viitorul.
Documentul a fost elaborat pe o perioadă de cinci ani și pune accent pe: valorificarea durabilă a resurselor naturale, a resurselor umane și dezvoltarea sectorului social, asigurarea creșterii economice durabile în regiune, crearea brandului teritorial și promovarea imaginii Găgăuziei la nivel național și internațional.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
O echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) va sosi pe 14 februarie într-o vizită de două săptămâni la Chișinău pentru a face prima evaluare a programului pentru Republica Moldova, aprobat de consiliul de director al FMI la 7 noiembrie 2016. Unele dintre angajamentele asumate de Guvernul de la Chișinău în acordul cu FMI sunt în derulare și nu se știe cum va reacționa echipa de experți a fondului. Este vorba de diagnosticarea creditelor persoanelor afiliate și acționarilor băncilor.
”BNM avea angajamentul să identifice proprietarii finali a celor mai mari trei bănci până la sfârșitul anului 2016. Ca urmare au fost blocate grupuri de acționari la două din cele trei bănci, pe motiv că au acționat concertat în raport cu aceste bănci și au achiziționat anterior o cotă substanțială în capitalul social al băncilor în mărime cumulativă de circa 40 la sută și peste 60 la sută respectiv, fără a avea permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naționale. Acționarii au fost obligați să-și înstrăineze acțiunile în termen de trei luni. Și dacă în procesul de identificare a acționarilor ”sfădiți cu legea”, lucrurile au mers bine, înstrăinarea acțiunilor nocive și vânzarea noilor acțiuni emise este deocamdată incertă. CNPF și BNM au prelungit perioada de înstrăinare, din simplul motiv că în aceste trei luni procesul de înstrăinare nu a fost finalizat”, constată economistul”, a explicat comentatorul Vlad Bercu la emisiunea 15 minute de realism economic.
Proprietarii beneficiari finali ai băncilor care se plasează pe locurile patru și cinci în topul instituțiilor bancare și care nu sunt filiale ale unor bănci străine vor fi identificați până la finele lunii martie 2017. Nu se știe ce surprize vor aduce verificările.
Până la finele lunii februarie la trei dintre cele mai mari bănci urmau să fie efectuate controale depline și finalizarea diagnosticării creditării părților afiliate, prin identificarea creditelor acordate de bănci părților afiliate. Moldova-Agroindbank și Victoriabank au prezentat planuri de acțiuni de remediere și înlăturarea tuturor neajunsurilor constate în studiile de diagnostic, planuri avizate pozitiv de BNM.
Experții FMI vor dori, mai mult decât sigur, să afle cât de ”beton” este Legea privind transformarea în datorie de stat a garanțiilor oferite de Guvern pentru creditul de urgență acordat de către Banca Centrală celor trei bănci devalizate. Această a fost una din acțiunile prealabil al acordului cu Fondul. Condiția a fost îndeplinită. Efectele ei juridice s-au consumat, afirmă premierul Filip. Însă președintele Igor Dodon a lansat inițiativa de anulare a deciziei de anulare a Legii prin care”miliardul furat” a fost pus pe umerii cetățenilor. Șeful statului a și declarat că trei din patru comisii parlamentare au avizat pozitiv acest proiect. Avertizează că va organiza un referendum, dacă inițiativa lui nu va fi susținută în Parlament.
FMI a avut o reacție categorică față de această inițiativă și a declarat că ar putea reevalua acordul cu Republica Moldova dacă va fi anulată decizia privind transformarea creditelor de urgență oferită de BNM celor trei bănci devalizate în datorie publică.
Printre subiectele care urmează să mai fie discutate de către FMI sunt: legalizarea capitalului și stimularea fiscală și tarifele la căldură și energia electrică.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
La momentul actual industria IT și industria auto sunt lideri mondiali in ceea ce privește expansiunea investițională. Aceste sectoare trebuie să devină obiective cheie de atragere a investițiilor pentru Republica Moldova. Anumiți pași în această direcție au fost efectuați, Agenția MIEPO a fost ușor revigorată, dar oricum este cu mult sub nivelul de resurse umane necesari, Ministerul Economiei colaborează mai intens cu Ministerul Afacerilor Externe pentru relocarea și fortificarea atașaților comerciali pentru a asigura atragerea investițiilor străine directe. Ministerul Economiei depune eforturi sporite pentru îmbunătățirea mediului investițional. Este părerea exprimată în cadrul emisiunii ”60 de minute de realism economic” de către expertului , Sergiu Gaibu și Adrian Ciofu, consultant național, proiectul Băncii Mondiale privind ameliorarea competitivității.
”Legislația Republicii Moldova schimbătoare, sistemul judiciar defectuos și diferendul transnistrean reprezintă factori importanți de incertitudine ce țin la distanță investitorii mari. De asemenea sunt și factori externi: conflictul din Ucraina și politica agresivă a Rusiei, care a creat o zonă de instabilitate în regiune. Furtul miliardului este un alt indicator ce indică faptul că lucrurile pot scăpa de sub controlul guvernării din Republica Moldova”, a explicat Sergiu Gaibu.
Potrivit lui, sunt și oaze pozitive și prielnice atragerii investițiilor în Republica Moldova. Avem Zonele Economice Libere (ZEL), care asugură o stabilitate sporită a cadrului legal, un cadru ce limitează abuzul din partea funcționarilor de stat ceea ce asigură predictibilitatea regulilor de joc. Astfel anume în ZEL au fost atrași investitori importanți care au creat mii locuri de muncă și au adus o cultură economică modernă. Reprezintă un model de succes care trebuie replicat pe întreg teritoriul țării.
La rândul său, Adrian Ciofu susține că Republica Moldova este o țară mai curând necunoscută în mediul investițional internațional. ”Chișinăul trebuie să asigure resurse suficiente și un plan de acțiuni consecvent cel puțin pe termen mediu pentru a garanta rezultate la crearea unei imagini atractive investitorilor pentru Moldova. Orice efort de promovare este necesar să fie susținut în timp. În industria constructoare de mașini avem potențial mare de creștere. Un exemplu sunt companiile Draexlmaier și Lear Corporation, iar în următorii ani, vom simți efectul pozitiv al noilor companii care deja au demarat proiectele investiționale, cum ar fi giganții japonezi Sumitomo și Fujikura”.
Emisiunea poate fi vizualizată aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Republica Moldova parcurge o perioadă de turbulențe instituționale, marcată de șocuri politice, sociale și economice pe care le poate depăși numai dacă va înțelege natura acestor provocări și va formula răspunsuri pe măsura schimbărilor din societate. În context, a prezentat 10 riscuri pentru Republica Moldova în anul 2017.
În anul curent au fost identificate următoare riscuri și amenințări. Este vorba de: oportunism politic și schimbări bruște de agendă politică, reformatarea flancurilor politice, ajustări sistemice în interesul sistemului oligarhic, prognoze de creștere economică mediocră, criza sectorului financiar-bancar, mimarea reformelor economice, politizarea deciziilor economice, accentuarea sărăciei și declinului demografic, riscul unor proteste turbulente și destabilizarea Republicii Moldova de către Federația Rusă prin puteri de hacker politic.
”Anul 2017 promite apariția unor conflicte Guvern-Președinție, Guvern-Opoziție, Președinte-Opoziție, deși atribuțiile noului șef de stat sunt mult mai limitate, ambițiile sale (gaulliste) au fost supralicitate electoral. Nu sunt clare „liniile roșii” de conduită între PDM-PSRM, dacă admitem că partidul dominant al coaliției aflate la guvernare l-a ajutat pe Dodon să devină Președintele R. Moldova”, a explicat expertul, Veaceslav Berbeca.
În ceea ce privește riscurile economice pentru Republica Moldova, Ion Tăbîrță susține că: ” Guvernul R. Moldova a atins obiectivul unei „stabilizări fără creștere economică”. Anticipăm un ritm de creștere economică cu indicatori limitați de constrângerile actualului sistem administrativ și politic. În aceste condiții de progres minimal, există riscul de neonorare a celorlalte condiții de acordare a asistenței financiare externe, formulate de FMI și Uniunea Europeană, ceea ce ar putea conduce la pierderea asistenței financiare externe pentru a se asigura stabilitatea socio-economică și politică”.
În cadrul analizei a fost identificat și fenomenul black swans (fenomenul lebedei negre) care generează mai multe riscuri. Printre cele mai importante sunt: incidența fenomenului climateric extrem, regionalismul politizat, tranziția de putere în SUA și escaladarea războiului în Ucraina.
Previzionarea RISCURILOR TOP 10 s-a făcut cu implicarea unor comunități de policy thinkers. Respondenții au fost rugați să simuleze cele mai mari provocări ale anului 2017 pentru Republica Moldova. Metoda de evaluare a riscurilor anului 2017 s-a rezumat la identificarea „triadică” a unor amenințări interne/externe, cu impact politic, social, economic, ne-convențional, precum și a unor fenomene rare (black swan).
Publicația poate fi descărcată aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
IDIS Viitorul continuă să își crească gradul de profesionalizare al experților săi. Săptămâna trecută, economista Diana Enachi a efectuat o vizită de studiu în Estonia pentru a studia cele mai bune practici în domeniul integrității, politicile de prevenire a corupției, precum și instrumente de promovare a transparenței, în special utilizarea soluțiilor IT și datelor deschise.
Programul a cuprins vizita unor institutuții precum Oficiul Național de Audit din Estonia, Ministerul Finanțelor, E-Governance Academy, Comitetul pentru supravegherea finanțării partidelor politice, Transparency International – Estonia.
”Experiența Estoniei demonstrează că soluțiilor IT și utilizarea datelor deschisepot reduce considerabil riscurile de corupție în sectorul public și nu doar. Ceea ce trebuie în primul rînd să preia instituțiile noastre din practica estoniană este să plaseze cetățeanul în centru, fie că este vorba de prestarea serviciilor publice, elaborarea bugetelor sau a politicilor publice. În Estonia, oricine vrea să vadă cum sunt formate și utilizate bugetele autorităților publice locale sau centrale, poate accesa o platforma online dezvoltată de Ministerul Finațelor. Iar dacă vorbim despre modul în care sunt cheltuiți banii publici – E-Procurement Portal este o resursă de date deschise prin care sunt desfășurate circa 90% din toate achizițiile publice. Este un instrument de ”accountability” extrem de util cetățeanului care are acces la date pe tot parcursul procesul de achiziție și poate vedea efectiv care este ”costul” final al unei achiziții comparativ cu prețul din contract” a explicat Diana Enachi.
Vizita de studiu în Estonia a fost organizată de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene în partneriat cu Transparency International – Estonia.
Economia Republicii Moldova este slab dezvoltată ca urmare a lipsei sistemelor alternative de finanțare. Unica soluție sunt băncile, dara politica monetară restrictivă BNM limitează creditarea. Acest lucru s-a întâmplat după jaful sistemului bancar din anul 2014 care a generat deprecierea leului, explozia prețurilor și încetinirea economiei.
”BNM a înăsprit politica monetară prin majorarea rezervelor minime obligatorii pentru resursele atrase în lei de la 14% la 35% și a ratei de bază de 5,5 ori de la 3,5% la 19%. Toate aceste acțiuni nu au rămas fără urmări: economia a fost desecată de bani, masa monetară s-a redus de la 62,3% din PIB în 2013 până la 52,4% în 2015. Astfel, prin politicile sale BNM a sustras din economie peste 13 miliarde lei, dacă raportăm la PIB. Ba mai mult, cetățenii s-au speriat de deprecierea leului și au redus economiile în lei în favoarea celor în valută străină”, declarat expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță la emisiune ”15 minute de realism economic”.
Expertul susține că instrumentele monetare arată bine în teorie, însă în practică lucrurile stau altfel. Un exemplu sunt împrumuturile acordate persoanelor fizice și juridice. ” La sfârșitul lunii decembrie 2016, volumul creditelor acordate persoanelor fizice pentru consum, procurări de imobil și inițierea unei afaceri s-au ridicat la 6,48 miliarde lei. Din aceste credite 3,5% sunt credite neperformante sau compromise. În același timp, volumul creditelor oferite agenților economici se ridică la 29,1 miliarde lei, iar ponderea creditelor neperformante sau compromise este de 3,5 ori mai mare decât în cazul persoanelor fizice și atinge nivelul mediu de 12,4%. În domeniul construcțiilor și serviciilor ele ating o cota alarmantă: de 31,1% și respectiv 40%”.
În opinia lui, explicația este foarte simplă, în cazul persoanelor fizice, creditele sunt mici, iar decizia de creditare se ia la nivelul ierarhic inferior al băncilor de regulă la nivel de ofițeri de credit. Altfel stau lucrurile în cazul companiilor mari. În Moldova nimeni nu dorește să discute că există o relație coruptă între agenții economici mari și conducerea de vârf a tuturor băncilor comerciale. Or, lupta cu creditele neperformante nu se face prin intermediul înăspririi politicii monetare, dar prin intermediul Procuratorii Anticorupție.
Pe final de emisiune, expertul a sugerat reducerea ratei de bază până la 3,5% și reducerea rezervelor minime obligatorii până la 20%.
Emisiunea poate fi vizualizată aici și este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Piața de capital a Republicii Moldova este prea mică și afectată de instabilitatea politică și economică pentru a fi atractivă pentru investitorii străini. Mai mult, atacurile raider înregistrate în ultimii ani, în special în sectorul bancar, s-au produs prin intermediul pieţei de capital, consideră experții Mariana Gurghiș și Natan Garştea. Concluziile au fost formulate în cadrul dezbaterii ”60 de minute de realism economic”, produsă de IDIS „Viitorul” şi Radio Europa Liberă.
Europa Liberă: Deja a trecut pericolul atacurilor raider asupra proprietăţilor din Republica Moldova, inclusiv în sistemul bancar? Au fost scoase toate tentaculele acestei caracatiţe sau ne mai aflăm în pericolul unor noi atacuri raider?
Natan Garștea: „Atacurile raider sunt posibile atât timp cât se poate de abuzat de unele pârghii de influenţă ale tranzacţiilor. Şi dacă vor exista astfel de verigi slabe în mecanismul de derulare a tranzacţiilor, mecanismul de verificare a lor, mecanismul de protejare juridică a lor oricând se vor găsi probabil doritori care vor încerca să beneficieze de ele. Şi chiar am pregătit pentru azi câteva exemple interesante din istoria pieţei noastre de capital, cum s-au făcut atacuri raider sau preluări ostile ale proprietăţii cu utilizarea la diferite mecanisme, fie cum a fost prima dată în cazul Moldova Agroindbank cu ajutorul instanţelor de judecată, fie cu utilizarea resursei administrative a statului cu diferite mecanisme ale sale, fie prin intermediul participanţilor profesionişti, cum s-a făcut acum cu ajutorul registratorului independent sau cum se mai făcea uneori cu ajutorul brokerilor şi a bursei. Deci, atâta timp cât toate aceste verigi ale infrastructurii noastre economice nu vor lucra impecabil, probabil întotdeauna va exista tentaţia pentru diferite persoane să beneficieze de slăbiciunile lor.”
Europa Liberă: Ştim că după 2011 s-au făcut mai multe schimbări mai reuşite sau mai puţin reuşite, dar care într-un fel sau altul ar putea pune piedică la doritorii de a prelua ostilul unei acţiuni. Aş vrea să vă referiţi la aceste modificări şi în ce măsură ele sunt eficiente?
Mariana Gurghiș: „Din 2011 până în prezent legea instituţiilor financiare a suferit modificări în ceea ce ţine de acţionariatul băncilor comerciale. Dacă vorbim de ele ca o potenţială ţintă de preluare ostilă, dacă până în 2014, dacă nu mă înşel, acţionarii puteau face acţiuni de cumpărare-vânzare de pachete de acţiuni de până la 5% fără a primi o autorizare de la Banca Naţională, în prezent legea spune că doar pachetele mai mici de un 1% pot fi comercializate fără intervenţia Băncii Naţionale. Doritorii trebuie să primească un aviz al Băncii Naţionale cu privire la tranzacţia pe care vor să o efectueze. Ar fi şi avantaje, şi dezavantaje pentru situaţia dată, pentru că din punct de vedere al timpului ar dura mult mai mult primirea unei autorizări a Băncii Naţionale. Respectiv s-ar putea ca pentru un potenţial cumpărător de bună credinţă acest proces tergiversat să scadă din dorinţa acestuia de a se implica în procesul în cauză, precum a fost opinia pe care şi-a exprimat-o Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în cazul în care a vrut să cumpere un pachet mai mare de acţiuni la Victoriabank în 2015. Şi un avantaj ar fi faptul că s-ar încerca controlarea acestui proces şi poate transparentizarea acţionariatului în cadrul băncilor comerciale. Însă chiar dacă legea este în vigoare nu pot spune că vedem paşi extrem de lucizi şi concreţi în clarificarea cine de fapt este beneficiarul efectiv ce stă în spatele acţiunilor.”
Europa Liberă: Domnule Garștea, dar atunci când vorbim de transparenţa beneficiarului final aceasta ce ar însemna? Că trebuie să ştim noi, societatea să ştie cine beneficiază de aceste acţiuni sau trebuie să ştie un ins, un funcţionar de la bancă şi un cerc foarte îngust să ştie cine, în mâinile cui se află aceste acţiuni? Ce ar însemna?
Natan Garștea: „Dacă insul de care dumneavoastră spuneţi din bancă şi-ar face lucrul în interesul nostru, ar fi suficient să cunoască doar el aceasta. Da, el a verificat, organul de stat cu abilităţi a verificat, a văzut că totul e în regulă sau nu e în regulă, şi-a făcut atribuţiile. Din cauză că la noi organele de stat nu îşi fac bine treaba, din această cauză noi suntem nevoiţi să insistăm ca aceasta să aibă o amploare mai mare şi transparenţa să fie mai amplă, să ştim şi noi ce se întâmplă acolo. În diferite state e diferit, în principiu, în cazul băncilor, în cazul companiilor de asigurări uneori se merge pe transparenţă deplină, ca publicul larg să ştie. În toată lumea e ok ca pachetele mai mari de 5% ale proprietarilor să fie publice. Şi la noi tot este prevederea aceasta în lege pentru toate societăţile, pentru bănci mai mare de 1% să fie publice. Iarăşi, aceasta nu înseamnă beneficiarul final, fiindcă dacă acţionarul unei bănci este un stomatolog ipotetic din Olanda, ar fi ok el să fie întrebat de unde are banii pentru acest pachet de acţiuni şi care este interesul lui în participarea în administrarea acestei bănci. Fiindcă oricum băncile sunt foarte importante pentru economie, acolo oamenii îşi duc banii lor şi controlul asupra băncilor este diferit decât controlul asupra oricăror altor genuri de activitate.”
Europa Liberă: Dar experienţa internaţională?
Natan Garștea: „Acolo unde organele statului îşi fac bine treaba nu e nevoie de o dezvăluire deplină pentru publicul larg. Pachetele importante sunt dezvăluite.”
Europa Liberă: Proprietari sau beneficiari? Sau nu există acolo beneficiari şi proprietari?
Natan Garștea: „În domeniul bancar e vorba de beneficiari. De obicei beneficiarii sunt cunoscuţi de organele de control, proprietarii sunt publici.”
Europa Liberă: Proprietarii acolo sunt şi beneficiari?
Natan Garștea: „De la caz la caz. Sunt state unde sunt şi beneficiari.”
Europa Liberă: Pentru că în Republica Moldova este foarte diferit.
Natan Garștea: „Nu doar în Republica Moldova. Însă de regulă, în majoritatea ţărilor cu o practică mai mare de control în domeniu s-au creat deja mecanismele de verificare, au văzut proprietarii, au văzut beneficiarii finali, deci dacă sunt ok sau nu i-au lăsat sau nu. Aşa se lucrează.”
Europa Liberă: Putem spera că odată cu numirea noului guvernator, dar urmează să fie aleşi doi guvernatori, lucrurile vor evolua în mai bine?
Natan Garștea: „Depinde foarte mult şi de componenţa întregului consiliu de administrare, fiindcă doar o persoană nu poate să ia decizia acolo unde sunt cinci membri.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ce credeţi?
Mariana Gurghiș: „Depinde de componenţa comitetului executiv. Dacă comitetul executiv al Băncii Naţionale devine în câteva luni complet şi persoanele care sunt alese în funcţiile în cauză dispun de destule competenţe şi, respectiv, nu au nicio apartenenţă politică la actuala conducere, atunci am putea avea o istorie de succes în domeniul acesta. În cazul în care se încearcă politizarea şi în cadrul Băncii Naţionale, vom merge pe acelaşi drum bine cunoscut.”
Natan Garștea: „Va fi ca până acum.”
Europa Liberă: Deci este nevoie de voinţă politică. Vă mulţumesc foarte mult.
Am discutat astăzi despre atacurile raider cu experţii Mariana Gurghiş şi Natan Garștea.
Odată cu destrămarea URSS, sectorul industrial al Republicii Moldova a intrat într-un proces abrupt de dezindustrializare, însoţit de reducerea drastică a numărului angajaţilor din sector şi a importanţei acestuia pentru economia ţării. Astfel, în perioada 1990 - 2015, numărul angajaţilor din industrie s-a redus de la 456 mii până la 148 mii, volumul total al producţiei s-a diminuat până la 20% din nivelul anului 1989, iar ponderea industriei în PIB-ul ţării a ajuns la doar 15%, de la cca. 60% înainte de 1989. Cifrele au fost anunțate de experții Institutului Viitorul în cea mai recentă dezbatere „60 de minute de realism economic”. Moderatorul emisiunii, jurnalistul specializat pe teme economice Vlad Bercu a stat de vorbă cu experții IDIS, Ion Tornea și Sergiu Țirigan.
Vlad Bercu, moderatorul dezbaterii
Europa Liberă: Vreau să vă rog, în primul rând, să faceți o diagnoză la ceea ce s-a întâmplat după anii 1990. De ce au murit unele ramuri industriale, au fost închise multe uzine, de ce s-a redus brusc numărul de angajați în industrie, de ce a scăzut brusc ponderea industriei în Produsul Intern Brut și am rămas să depindem de agricultură care, dacă plouă, este bine, dacă nu plouă, este rău?
Ion Tornea: „Dezindustrializarea, de fapt, nu este neapărat un fenomen negativ, deci, chiar și țările cele mai dezvoltate din Europa, din America de Nord, au trecut prin acest proces. Doar că există o foarte mare mare diferență între procesul care a avut loc la noi și procesul care a avut loc în țările dezvoltate. În teoria economică procesul de dezindustrializare în țările dezvoltate are loc din cauza creșterii mai rapide a sectorului serviciilor și din cauza realocării capacităților industriale de producție peste hotare. Companiile, în căutarea raportului eficiență/cost, realocă capacități de producție peste hotare. În acest fel, scade și ponderea industriei.
În Uniunea Europeană, ponderea industriei este la fel ca în țara noastră - 15 %. Și UE a trecut printr-un proces de dezindustrializare, dar, repet, acest fenomen în teoria economică poartă denumirea de „dezindustrializare pozitivă” pentru că are loc printr-o schimbare firească a importanței sectoarelor în economie și are loc la un nivel foarte înalt de dezvoltare.
La noi acest proces este cunoscut ca o „dezindustrializare negativă” pentru că nu s-a produs în mod natural, prin realocarea capacităților de producție sau prin creșterea mai rapidă a altor sectoare, ci s-a produs din cauza pierderii capacităților de producție, din cauza destrămării sistemul precedent. În trecut făceam parte dintr-un sistem unic al Uniunii Sovietice. Supă ce acesta s-a destrămat, s-au pierdut legăturile. Evident, am rămas fără furnizori și nu am putut să ne orientăm foarte repede în alte direcții, deci, capacitățile de producție s-au pierdut.”
Europa Liberă: Dle Țirigan, ce reprezintă astăzi industria Republicii Moldova? Care sunt domeniile principale, care sunt direcțiile importante ale industriei?
Sergiu Țirigan: „Ca structură, actualmente, industria are trei componente de bază. O treime din industrie, circa 5 %, este cea alimentară și a băuturilor, 3,7 % reprezintă industria energiei electrice, a gazelor naturale și a energiei termice, industria extractivă, la fel, circa 5 %. Asta ar fi structura industriei la moment. Ca potențial de dezvoltare, ea este influențată și de Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană, care presupune ridicarea standardelor dar nu este suficient pentru atragerea investițiilor străine în Republica Moldova. Pe de altă parte, implementarea standardelor reprezintă o acțiune destul de complicată care și pentru autoritățile publice reprezintă o sarcină complexă, și cu atât mai mult pentru actorii care activează în sectorul de industrie.”
Europa Liberă: Întotdeauna am afirmat că pe unii investitori îi atrag forța de muncă foarte ieftină din Republica Moldova. Deși în ultimul timp se vorbește că nu este tocmai calificată. Pe de altă parte, fabricile de confecții produc pentru Marea Britanie, pentru Italia, pentru Germania, am impresia și pentru SUA, deci, produc pentru piețe unde, cred eu, atunci când vine în magazin, clientul cumpără chiar orice...
Sergiu Țirigan: „Forța de muncă este relativ accesibilă. Or, costul forței de muncă competentă și în Republica Moldova este destul de ridicat. Ceea ce avantajează oricum Republica Moldova este poziționarea. După criza din 2008-2009 am asistat la o reorientare a multor importatori sau operatori care lucrează în bază de parteneriate spre zone limitrofe, relativ mai accesibile ca preț, dar, în același timp, și la o distanță optimă. Aici e vorba nu doar de Republica Moldova, e vorba și de zona Africii de Nord.”
Europa Liberă: De foarte multă vreme, cel puțin de vreo cinci-zece ani se vorbește că Moldova trebuie să producă mărfuri care ar înlocui mărfurile importate, că Republica Moldova este o țară care ar putea atrage unele companii să plaseze afacerile aici și vedem că exemple răsunătoare nu avem, companii foarte mari care să vină în Moldova tot, cu excepția, unora care sunt în zonele economice libere. În al doilea rând, nu cred că s-a schimbat foarte mult situația în sensul că producem mărfuri care ar înlocui importul. De ce se întâmplă așa?
Sergiu Țirigan: „Pentru că Republica Moldova este un teritoriu destul de mic, cu excepția întreprinderilor mici și mijlocii care ar putea, eventual, să-și păstreze o anumită competitivitate pe piață prin produse specifice, cum ar fi industria mobilei, chiar și cea textilă. Pentru produceri mai largi, totuși, piața locală este destul de mică, din punct de vedere al echipamentului disponibil, al organizării producerii, deci, este o sarcină mai complicată. Foarte des se speculează cu necesitatea substituirii importurilor din industria alimentară, ceea ce este o eroare conceptuală. În primul rând, ar trebui să creăm posibilitatea pentru industrie să se dezvolte și să-și comercializeze mărfurile fie pe piața internă, fie pe piața externă, or, în momentul în care capacitatea de producere este utilizată, nu contează unde este direcționată. Da, sunt industrii care sunt dependente de piața internă, ne referim la mezeluri, lactate. În acest caz, ar urma să existe anumite măsuri de sprijin.”
Europa Liberă: De ce industrie are nevoie Republica Moldova?
Ion Tornea: „Are nevoie de o industrie performantă. Noi nu avem nevoie de „campioni” în ale industriei, noi avem nevoie de industrie competitivă, trebuie să dezvoltăm acele domenii, acele sectoare pe care le avem. Dacă vor apărea între timp noi industrii, nu va trebui decât să le stimulăm. Principalul este să lucrăm asupra îmbunătățirii competitivității industriei. Avem nevoie de politici, nu avem nevoie de strategii declarative.”
