Prima variantă de lucru a cercetării ”Starea Democrației Locale în Moldova - 2017” a fost prezentată, vineri, 19 mai, publicului interesat. Studiul este coordonat de Nana Kalandadze, IDEA, și Igor Munteanu, IDIS.
Potrivit autorilor săi, starea democrației locale în Republica Moldova este o reflecție fidelă a provocărilor și lipsurilor democrației funcționale la nivel național. Cetățenii au încredere în autoritățile locale, dar acest credit nu este nelimitat. Starea democrației locale în Moldova este evaluată mixt de cetățeni. Studiul cuprinde o serie sistematică de date calitative și cantitative, analizate din perspectiva rolului și funcțiilor guvernării locale, a descentralizării și participării în procesul de luare a deciziilor de interes comunitar. Autorii au consultat și referențiat o literatură bogată de surse secundare, documentându-se asupra bazei social-economice și de alt gen care vizează perspective asupra agendei de dezvoltare și a evoluțiilor democratice.
Deși este o premieră pentru Republica Moldova, studiul ”Starea Democrației Locale” este un raport desfășurat pe baza unei metodologii coordonate pe plan internațional de către IDEA International, la care autorii IDIS Viitorul au adăugat și anumite inovații, cum este și includerea Indexului Democrației Locale - un indicator compozit, calculat pe baza unor componente analitice complexe (solidaritate, participare, răspundere, transparență).
Raportul a luat ca model Cadrul Metodologic de Evaluare a Stării Democrației Locale, elaborat de IDEA International pe trei piloni conceptuali – Cetățenia, Justiție și Drepturi Egale; Reprezentare și Instituții Democratice la nivel Local; Inițiative Cetățenești și Participare Cetățenească, care definesc structura organizatorică a evaluării. Acești trei piloni au fost reflectați printr-o serie de întrebări de evaluare, dezvoltate pe baza unor chestiuni corespunzătoare metodologiei menționate, în contextul analizei particularităților socio-economice, politice și de guvernare a Moldova.
Studiul este o premieră pentru Republica Moldova în condițiile în care acesta cuprinde toate raioanele țării, inclusiv cele din partea stângă a Nistrului, regionalizate, aducând în atenția celor interesați o bază solidă de date noi, cantitative și calitative, furnizate de grupuri de cetățeni, comunități și persoane care au fost invitați să reflecte asupra calităților și obstacolelor nivelului local al guvernării. Studiul oferă un tablou complex al diferențelor semnificative între orașe, regiuni și comunități, urmărind să explice și să interpreteze inegalitățile existente, reușind astfel să analizeze mersul descentralizării și obstacolele sale.
Studiul ”Starea Democrației Locale în Moldova” va fi încheiat până la finele lunii iunie, urmând ca recomandările și observațiile făcute de experții IDIS să fie transmise ulterior autorităților decidente. Până atunci, autorii vor discuta principalele concluzii și observații ale evaluării în cadrul unor evenimente publice în câteva dintre centrele regionale ale țării.
Cercetarea națională a fost implementată în cooperare cu Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA) cu susținerea financiară a Oficiului Elveția de Cooperare pentru Dezvoltare (SDC) din Moldova.
Modernizarea sectorului public reprezintă o prioritate politică pe agenda oricărei guvernări responsabile și aflate în serviciul publicului. Cu atât mai mult este o prioritate pentru Republica Moldova ca ministerele, agențiile și întreprinderile de stat să servească acestui scop de modernizare, concomitent cu transpunerea în practică și legislație a normelor și rigorilor aquis-ului comunitar, ca urmare a implementării Acordului de Asociere al RM cu UE. Este una din concluziile trainingului oferit de IDIS Viitorul Agenției Naționale de Asistență Sociala creată în urma reformei administrației publice centrale.
Numeroase autorități publice, regulatori naționali și alte entități care operează în sectorul public, acceptă să ofere mai multă informație despre ce-și propun, dar nu avansează suficient spre schimbări de esență, care ar curma anumite practici care știrbesc integritatea serviciilor prestate și alte practici de cheltuieli inutile sau nejustificate, există o slabă înțelegere asupra modului în care opiniile consumatorului de servicii pot ameliora calitatea acestora, iar reformele profunde întârzie ori sunt torpilate. După cum indică și anumite surse guvernamentale, există foarte puține cazuri în care autoritățile publice sunt interesate, monitorizează sau includ în matricea de evaluare internă, gradul de satisfacție al cetățenilor față de serviciile prestate, politicile implementate. Studiile indică asupra absenței quasi-totale a evaluărilor externe pe serviciile prestate, evaluări asupra accesului la servicii, fezabilitatea tehnică și politică a metodologiei de stabilire a tarifelor pe bază de costuri, perioadele necesare pentru deliberări publice și alte resurse vitale pentru optimizarea serviciilor furnizate cetățenilor.
Trainerul, Victor Mocanu a explicat în fața participanților de la agenție că protecţia socială trebuie să constituie elementul fundamental al politicilor statului, mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau înlătura efectele negative ale evenimentelor considerate drept „riscuri sociale”. Astfel, autorităţile publice nu vor neglija persoanele care și-au îndeplinit obligaţiile faţă de stat sau sunt în incapacitate să le îndeplinească din motive independente de voinţa acestora.
Abordând în mod participativ problematica modernizării serviciilor publice, IDIS Viitorul a lucrat intens pe durata mai multor luni cu reprezentanții unui grup de instituții publice: Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF), Agenția Națională pentru Reglementare Energetică (ANRE) și Compania de stat Moldtelecom, pentru a evalua, monitoriza și asista calitatea serviciilor furnizate publicului.
Trainingul de formare a fost desfășurat de către IDIS Viitorul, joi 28 aprilie, la Agenția Națională Asistență Socială (ANAS). Beneficiarii cursului de formare au fost angajații ANAS. Acesta a inclus patru module: cadrul instituțional, normativ și de politici în domeniul serviciilor sociale, tipurile și formele de prestare a serviciilor sociale, nomenclatorul serviciilor sociale și standardele minime de calitate ale serviciilor sociale
Trainingul și-a propus, să instruiască beneficiarii în utilizarea de metode și tehnici specifice în asistența socială pentru asigurarea, monitorizarea modului de creștere și îngrijire, utilizarea metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională. În urma trainingului participanții au dobândit mai multe cunoștințe în domeniul protecției sociale pe care le vor putea utiliza în eficientizarea activității ANAS.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Tichetele de masă reprezintă unul dintre cele mai cunoscute beneficii pentru salariați. Or, practicile internaționale arată că acestea reprezintă o sursă suplimentară de venituri, în special pentru angajații cu salariu minim. Pe de altă parte, există riscul evaziunii fiscale și a unei inițiative cu iz electoral, potrivit concluziilor formulate în cadrul dezbaterii publice pe marginea proiectului de Lege cu privire la tichetele de masă.
Expertul în economie, Dorin Vaculovschi constată că tichetele de masă contribuie la creșterea cheltuielilor necesare pentru întreținerea angajaților în cadrul organizațiilor și, respectiv, la creșterea cheltuielilor totale suportate de către organizație. În același timp, lipsa unei viziuni de ansamblu privind noul mecanism de funcționare a sistemului de politică socială bazat pe tichete de masă împiedică o perspectivă de implementare eficace a legii, iar conjunctura economică din Republica Moldova doar asuprește implementarea sistemului bazat pe tichete de masă (sistemul fiind mai potrivit pentru țările industrializate).
Prezent la discuție, președintele Parlamentului și unul din autorii proiectului, Andrian Candu a precizat că vede tichetele de masă ca un instrument social și un venit net, neimpozitat la angajați. Este o cheltuială din partea angajatorului, dar deductibilă. „Prețul pentru un tichet a fost stabilit la 45 de lei și am luat în calcul coșul minim de consum și rata inflației. Pe lângă partea socială presupunem că va exista și partea economică cu un impact asupra vânzărilor”.
”Dacă lucrurile ne par simple în Republica Moldova, tichetele de masă le vor complica. Inițiativa nu trebuie privită doar ca una socială, ci și economică și fiscală. Tichetele au apărut în țările cu tradiții sindicale, iar ulterior preluate de companii care se ocupă cu optimizări fiscale și promovate în alte țări inclusiv în Republica Moldova. Dacă sincronizăm subiectul tichetelor de masă, observăm că a fost promovat în anii preelectorali (2007, 2008, 2010 și 2016). Astfel, se încearcă împachetarea unui instrument politic și furnizat bine societății. Totodată, este foarte greu să ne dăm seama care sunt efectele monetare și inflaționiste. În condițiile în care Republica Moldova are problema leului în zona necontrolată, politica monetară este așa cum este și cu semnale proaste de transmisie, atunci un nou surogat introdus în circuitul economic doar va complica situația. Ba mai mult, introducerea tichetelor de masă zădărnicește creșterea ulterioară a salariilor”, a spus Veaceslav Negruța, expert Transparency International.
”Avem intenția de a introduce un instrument de protecție socială. Suntem siguri că putem găsi formulele necesare pentru atingerea obiectivelor cu beneficii maxime pentru angajați. Optăm pentru discuții transparente pe marginea proiectului cu implicarea experților, sindicatelor. Trebuie să ținem cont de faptul că statul este cel mai mare angajator”, este de părere deputata, Valentina Buliga.
”Orice proiect social promovat în societate trebuie să țină cont în primul rând de situația social-economică din țară. Dacă să analizăm datele, în ultimii ani numărul angajaților s-a redus substanțial pe un fundal al creșterii numărului de pensionari și beneficiari de îndemnizații sociale. Numărul angajaților nu este atât de mare, iar prezența multora în sectorul informal doar îngreunează situația per ansamblu, deoarece numărul contribuabililor la fondul social de pensii se reduce anual. Mai mult, se menține un număr mare de tineri, potențiali angajați, care nu frecventează școala dar nici nu sunt angajați, circa 18%. Respectiv, de tichetele de masă au nevoie mai mult pensionarii și grupurile vulnerabile, care trăiesc la limita sărăciei, pentru care un prânz cald este un lux”, a menționat experta în politici sociale de la IDIS Viitorul, Viorica Antonov.
Dezbaterea publică a fost organizată în cadrul proiectului privind monitorizarea proceselor politice, sociale și formularea unor sinteze politice, implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pentru presă la adresa: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon: 0 690 17396. Persoana de contact: Victor Ursu.
În anul 2016 numărul persoanelor decedate pe trecerile de pietoni din municipiul Chișinău a crescut cu un sfert sau 25% față de anul 2012, ajungând la aproape 60 de persoane, iar numărul celor traumatizate a fost de cca 1400. Or, statistica Poliției de patrulare, arată ca peste 50% din accidentele rutiere din capitală sunt de fapt cu implicarea pietonilor și bicicliștilor. Este opinia expertului IDIS Viitorul, Iurie Gotișan exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Analiza datelor sugerează faptul că o proporție mai mare de accidente au loc anume pe trecerile de pietoni în intervalul orelor de seară, 18:00-06:00.Respectiv, peste 60% din acestea au loc în municipiul Chișinău. În comparație cu numărul de persoane decedate din mai multe orașe ale lumii urmare unor astfel de accidente, Chișinăul deține, din păcate întâietatea, înregistrând 8.5 persoane raportate la 100,000 de locuitori, comparativ cu Stockholm – 0.7 persoane, Berlin – 1.5 persoane sau chiar Bucureşti – 6.2 persoane.
”Republica Moldova s-ar situa pe primele locuri în Europa şi Asia Centrală privind costul accidentelor rutiere, cu cheltuieli estimate la ceva mai puțin de 1 miliard de USD potrivit unui raport tematic al Băncii Mondiale. Astfel, costul estimat pentru un deces este în Moldova de ceva mai mult de 500.000 de dolari, de aproape 2 ori mai puțin față de Romania și cu mult mai puțin comparativ cu atarea situaţie constatată în Slovenia sau Cehia. Locul acestor state demonstrează în sine că este posibil de redus semnificativ numărul de persoane traumate/decedate, îmbunătățind totodată experiența pietonală. Or, și aici datele ne vorbesc că viața unui moldovean costă cu mut mai puțin comparativ cu viața unui european. În prezent, unica modalitate de luptă a Primăriei Chișinăului este amplasarea limitatoarelor de viteză. Bineînțeles, nu întotdeauna acestea sunt și cele mai eficiente”, a explicat Gotișan.
Pentru evitarea accidentelor rutiere, invitatul emisiunii recomandă măsuri stringente de intensificare a controlului asupra respectării regulilor circulației rutiere, îmbunătățirea infrastructurii pentru pietoni și organizarea de operațiuni speciale (ex. Pietonul) și campanii de informare. ”Sun necesare modalități de calmare a traficului și îmbunătățirea trecerilor de pietoni, indicatoarele de avizare a trecerilor trebuie sa fie amplasate cu minim 50 de m înaintea acestora. De asemenea, ar putea fi instalate anumite dispozitive electronice de oprire a vehiculului, practică existentă și în Marea Britanie”.
„Analiza ar compara utilitatea/costul acestora cu alte modalități cum ar fi: 1. Iluminarea trecerilor de pietoni, pentru că multe accidente au loc anume din această cauză, adică vizibilitate redusă atât pentru pietoni, cât şi şoferi; 2. Amplasarea de refugii pietonale; protejarea cu insule a stațiilor de autobuze şi troleibuze, 3. Instituirea vitezei limită de 30km/h pe zone extinse ale orașului. Toate aceste măsuri s-ar estima la cca 20 milioane de lei. De fapt am ajunge la concluzia că în dependență de risc, este nevoie de un mix de intervenție între elementele identificate”, a conchis Iurie Gotişan.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Reprezentanții societății civile și ai mediului academic sunt împotriva lichidării programelor de formare profesională prin care sunt pregătiți profesorii de gimnaziu și liceu. Reacția vine ca urmare a includerii pe agenda Guvernului a proiectului de hotărâre care urmărește lichidarea tuturor specialităților de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” și de Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău, Universitatea de Stat din Bălți, Universitatea de stat din Comrat, Universitatea de Stat din Cahul și cea din Taraclia, care pregătesc profesori pentru gimnazii și licee.
”Este incorect din partea Ministerului Educației să păstreze pe pagina sa oficială o variantă a Nomenclatorului de profesii, destinat publicului larg, iar pentru Guvern să pregătească o altă variantă a documentului. Deja 1300 de cetățeni au semnat petiția de încetare a experimentelor educaționale îndoielnice, inițiate de Ministerul Educației”, a explicat Veaceslav Ioniță, conferențiar universitar, expert IDIS Viitorul.
Alexandra Barbăneagră, conferențiar universitare este de părere că: ”noul nomenclator este cu încălcări flagrante ale documentelor internaționale UNESCO, naționale și Codului Educației”.
”Poziția Ministerului Educației denotă lipsa unui dialog între autoritățile centrale și mediul academic și cel civil. Dacă Guvernul va da curs acestei inițiative, care vine în contradicție cu poziția Consiliului Rectorilor, cu poziția societății civile și a mediului academic, atunci această decizie politică va crea o prăpastie și lipsă de comunicare între autoritățile centrale și societatea civilă și mediul academic”, este de părere Liubomir Chiriac, profesor universitare și vice director IDIS, Viitorul.
Reprezentanții societății civile și ai mediului academic au cerut de la factorii decizionali, inclusiv de la premierul Pavel Filip să aibă o poziție constructivă în vederea susținerii domeniului prioritar - Științe ale Educației.
Migranții moldoveni care muncesc în Federația Rusă au un aport esențial în economia țării după volumul remitențelor pe care le trimit acasă, însă ei sunt folosiți în aspectele politice sau geopolitice de către autoritățile Federației Ruse și Republicii Moldova. Este concluzia, expertului IDIS Viitorul, Ion Tăbârță formulată la emisiunea „15 minute de realism economic”.
„Președintele Republicii Moldova ar trebui să elimine aspectele politice din discuții în abordarea statutului cetățenilor moldoveni aflați la muncă în Federația Rusă. Este foarte greu de spus cum se va face acest lucru în condițiile în care avem un proiect politic care pe deplin folosește mecanismul de soft power (puterea blândă n.a.) promovat de Federația Rusă. Pe de altă parte, vedem că Moscova nu arată disponibilitatea să discute echilibrat fără a utiliza astfel de pârghii cu caracter geopolitic asupra statelor din spațiul CSI”, a explicat Ion Tăbârță.
Potrivit expertului un exemplu de soft power folosit de Federația Rusă în raport cu Republica Moldova a fost intenția de tergiversa semnarea de către Chișinău a Acordului de Asociere. Instrumentele folosite au fost presiunile economice și situația migranților moldoveni. Or, după unele presupuneri, actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, ar fi consultat Moscova, în vara anului 2013, pentru ca Rusia să pună în aplicare mecanismele soft power contra Chișinăului, iar acest lucru i-a adus un plus de imagine în alegerile parlamentare din 2014, cât și la câștigarea prezidențialelor din anul 2016.
Conform datelor oficiale ale instituțiilor migraționiste ruse, în Federația Rusă se află 525 de mii, dar numărul exact al acestora nu se cunoaște, iar în ultimii ani volumul remiterilor s-a redus la substanțial ca urmare a deprecierii rublei rusești, dar și a expulzărilor în masă. Or, autoritățile RM au spus că sunt gata să ofere soluții pentru migranții expulzați din Rusia, dar nu s-au ținut de promisiuni. Locurile de muncă se împuținează, pe fundalul unei retorici agresive pro-Est.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
IDIS Viitorul s-a lansat în cadrul unui prestigios consorțiu internațional de universități și think tankuri europene în cadrul proiectului EU STRAT ”The EU and Eastren Partnership Countries. An Inside – Aut Analysis ans Strategic Assessment”, la care participă o largă diversitate de țări ale UE și state non membre, interesate de succesul tranziției democratice în Europa de Est.
EU-STRAT reprezintă un proiect de cercetare internațională aplică, care-și propune să studieze relația dintre UE și statele vecinătății Europei de Est care va fi implementat cu începere de din 1 mai 2016 până la finele lunii aprilie 2019. Scopul major este de a furniza o analiză din interior a statelor analizate (inside-out), stabilind astfel o platformă de reflecții și evaluări strategice asupra legăturilor externe între UE și țările Parteneriatului Estic (PaE). EU-STRAT a adoptat demersul său la explorările făcute din perspectiva actorilor locali asupra provocărilor cu care se confruntă aceste țări și Uniunea Europeană. Proiectul va dezvolta:
Un cadru conceptual asupra varietății ordinilor sociale, apărute în statele Pae, explicând astfel disponibilitatea actorilor interni de a se angaja în susținerea schimbărilor
-va investiga în ce măsură interdependenețele bilaterale, regionale și globale influențează interacțiunile și preferințele actorilor interni în aceste țări;
-va de-centra UE prin studierea rolului unor state membre pe plan regional, dar și a unor alte tipuri de actori externi selectați în acest scop;
-va evalua eficacitatea Acordurilor de Asociere sau a unor alte instrumente alternative ale UE cum ar fi cooperarea științifică în susținerea schimbărilor din țările Pae;
-va analiza discursurile normative ale UE și Rusiei prin care acestea își propun să sporească influența lor asupra vecinătăților sale comune;
-va formula recomandări de politică în vederea consolidării capacității UE de a susține reformele în țările Pae, avansând diverse scenarii de dezvoltare și previziuni asupra regiunii;
În acest scop, EU-STRAT va adresa două întrebări: de ce UE nu a reușit să creeze pace, prosperitate și stabilitate în vecinătatea sa estică, ce trebuie să facă UE pentru susținerea schimbărilor politice și economice din cele șase state ale Parteneriatului Estic. Participanții la consorțiu dețin suficientă expertiză internațională, cunoaștere aplicată pentru a se angaja într-o cercetare interdisciplinară ambițioasă, inovatoare, capabilă să genereze interes pentru decidenții UE.
Proiectul este sprijinit financiar de cătare UE (Programul de cercetare și inovare ”Horizon 2020” – Grantul No.6693382) și implic două universități cu renume (Freie Universitat Berlin și Leiden University) în trei think tankuri independențe respectate (OSW, UIPP și IDIS), o companie de consultanță (ESTEP și un ONG (SYMPA). Cei interesați de evoluția și rezultatele acestei cercetări interdisciplinare pot accesa site-ul instituțional al proiectului htpp://eu-strat.eu/ sau să expedieze un e-mail la adresa coordonatorului de program : carolina.ungureanu@viitorul.org.
