Aspectul demografic pune o presiune enormă pe sistemul de pensionare al Republicii Moldova. Oamenii, după ani buni de muncă se pensionează, sperând că pensia le va aduce un trai decent, dar acest lucru nu se întâmplă. Una dintre explicați este presiunea demografică. Avem mulți bătrâni, dar nu avem tineri acasă, care să lucreze pentru a le oferi o pensie decentă. Este declarația făcută de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 3 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.
Expertul a spus că în anul 1970 mai puțin de 10% din populația Republicii Moldova avea peste 60 de ani. De atunci, această cifră a tot fost în creștere. În 2010 a ajuns la 14%. Însă, din 2014, de când Biroul Național de Statistică (BNS) a început să ofere date generale despre populația totală a Republicii Moldova (din țară și de peste hotare), dar și despre populația care se află cel puțin 12 luni într-un an în interiorul țării, coeficientul de îmbătrânire al populației a suferit schimbări. Dacă până atunci se credea că gradul de îmbătrânire al populației nu este chiar atât de mare, din 2015 s-a observat că numărul moldovenilor învârstă este mult mai mare decât s-a crezut și crește constant. În 2015 a ajuns la 18,1%, în 2020 - la 21,7%, iar în 2022 - la 22,7%.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, îmbătrânirea activă a populației Republicii Moldova are loc din câteva motive: 1) speranța de viață a oamenilor crește, iar acest fapt duce și la creșterea numărului persoanelor învârstă; 2) natalitatea este în scădere. În prezent avem cel mai scăzut nivel al natalității din istoria țării. Sporul natural este negativ. Populația Republicii Moldova a scăzut cu circa 100 de mii de persoane în perioada de independență; 3) migrația – avem circa 900 de mii de persoane plecate peste hotare, iar în interiorul țării rămân tot mai puțini ca să lucreze.
Economistul declară că presiunea pe sistemul de pensii este unul enorm. În 1990 erau 1 milion și 510 mii de oameni care munceau pentru 580 de mii de pensionari. Raportul era de aproape 3 angajați la un pensionar. După, a urmat o scădere dramatică a numărului de lucrători, ca în 2000 să ajungă la 697 de mii de angajați la 518 mii de pensionari. A urmat o continuă scădere, iar în 2010 s-a ajuns la 598 de muncitori pentru 461 de mii de pensionari. După 2010 și până în 2022, în Republica Moldova, numărul angajaților practic a rămas stabil, circa 600 de mii, iar cât privește numărul pensionarilor, el a crescut de la 461 de mii în 2010 la 525 de mii în 2022. Ca rezultat, astăzi avem 1,2 lucrători la un pensionar. Însă, pe lângă pensionarii după limita de vârstă, mai sunt și alte grupuri de pensionari. Astfel, presiunea pentru angajații din sectorul real al economiei este și mai mare.
Analistul economic susține că în economia moldovenească sunt aproximativ 25% lucrători în sectorul bugetar și 75% în sectorul real. În prezent, la 100 de angajați din sectorul real al economiei revine 180 de persoane, dintre care 33 sunt din sectorul bugetar, 111 pensionari după limita de vârstă, iar 33 sunt alte tipuri de pensionari, beneficiari de alte prestații și alocații sociale. Astfel, un lucrător din sectorul real al economiei întreține aproape 2 persoane, fie bugetari, pensionari după limită de vârstă și din altă categorie de pensionari sau beneficiari de alte prestații și alocații sociale. „Presiunea pe un angajat din sectorul real al economiei este mare și este imposibil ca să asigure un trai decent celorlalți”, a declarat analistul economic.
Expertul a menționat că în 2010 am avut 872 de mii de tineri apți de muncă, care au intrat în câmpul muncii și 460 de mii de persoane de peste 60 de ani, care au ieșit din câmpul muncii. La începutul anului curent, numărul persoanelor de peste 60 de ani era de 593 de mii, iar al tinerilor apți de muncă în jur de 600 de mii. Astfel, se estimează că în 2023 numărul persoanelor care intră în câmpul muncii va fi mai mic decât a celor care se vor pensiona. „Noi suntem practic în imposibilitatea menținerii sistemul actual de pensionare cu resursele proprii. Pe de o parte se nasc mai puțini copii, iar pe de altă parte tinerii pleacă peste hotare”, atenționează expertul.
Veaceslav Ioniță estimează că în țară au rămas în prezent 350 de mii de persoane de vârsta 18-29 de ani, iar 186 de mii de persoane din aceeași categorie de vârstă sunt peste hotare. Astfel, fiecare al treilea tânăr, care ar fi trebuit să lucreze în Republica Moldova, este plecat peste hotare. Din grupul de vârstă 30-44 de ani sunt în țară circa 593 de mii, iar 360 de mii peste hotare. „Acest grup de oameni trebuie cel mai mult să participe la protecția oamenilor care au ieșit la pensie. 4 din 10 oameni din această categorie de vârstă sunt peste hotare. Alte categorii de vârstă sunt mai mult acasă, decât peste hotare. Nu m-aș mira dacă vom ajunge ca cei de la 18 la 44 de ani în cea mai mare parte vor fi peste hotare, iar cei de peste 60 de ani acasă. Un sistemul de pensionare să-l menții astfel este practic imposibil”, declară Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că după 2015 avem o scădere continuă a numărului tinerilor, scădere cauzată de doi factori: 1) scad ei ca număr din cauza natalității scăzute; 2) scad ei ca prezență în țară din cauza plecării lor peste hotare. În prezent, ar fi în țară sub 500 de mii de tineri și circa 330 de mii peste hotare. Către 2030 există riscul ca tinerii moldoveni să fie mai mulți peste hotare decât în țară. „În prezent, deja avem aproape 40% din tinerii noștri peste hotare, iar dacă nu vom lua măsuri riscăm să avem peste 50% din tineri peste hotare și sistemul nostru de pensionare practic nu are cum supraviețui”, a afirmat economistul.
În ultimii opt ani, conform datelor statistice, raionul Cimișlia a pierdut 21,6% din populație; raionul Cantemir – 19,7%, Telenești – 19,3%, Călărași – 19%, Hâncești – 18,6%, Briceni – 17,9%, Nisporeni – 17,4%, Basarabeasca – 16,8%, Ștefan Vodă – 16,1%, Leova – 15,9%, Cahul – 15,4%, restul raioanelor sub 15%. În cazul raionului Nisporeni populația aproape că s-a înjumătățit și nu din cauza natalității scăzute, cât din cauza migrației masive peste hotare.
„Având un grad de îmbătrânire al populației care crește rapid, având un număr de oameni relativ redus care contribuie la sistemul de protecție socială am ajuns că pensia în Republica Moldova din păcate să fie mult mai joasă decât ar trebui să fie”, a spus economistul.
Potrivit analistului economic, Organizația Mondială a Muncii (OMS) consideră că omului, când se pensionează, trebuie să-i fie asigurată o pensie de cel puțin 40% din salariul mediu pe economie. În Republica Moldova, acest lucru nu se întâmplă. În perioada sovietică, pensia era de 30% din salariul mediu pe economie. În 1995 pensia a ajuns să reprezinte 55,6%, însă nu pensia era atât de mare atunci, dar salariile erau foarte și foarte mici. În 2000, pensia a ajuns să reprezinte doar 25,5% din salariul mediu pe economie, ajungând la minimul istoric. Către 2005 a crescut până la 36%. Apoi a urmat o scădere constantă până în 2020 când a ajuns să fie 29,5. Această scădere nu indică faptul că pensia nu a crescut, dar sistemul de indexare a fost în așa fel, dar și presiunea fiscală a fost enormă, factori care au arătat că pensia a fost în scădere în raport cu salariul mediu pe economie. În 2021 a reprezentat 30,5% din salariul mediu pe economie, iar în 2022 estimativ a ajuns la 33,3%. „Dar efortul a fost unul inuman. Guvernul ca să poată asigura această creștere comparabilă a pensiei, ținând cont de faptul că nu avem forțe de muncă, a fost nevoit să depună niște eforturi colosale. Guvernul, din cauza crizei energetice, a presiunilor enorme, a inflației fără precedent, a fost nevoit să includă majorări ale pensiilor. Inclusiv în 2021 pensia a crescut datorită faptului că a fost majorată substanțial pensia minimă. Anul trecut salariile au crescut foarte puțin cu doar circa 15%, însă pensiile au crescut mai repede cu 22%”, specificat analistul economic.
Expertul a mai remarcat că în 2010 pensia medie era 837 de lei. În 2020 a ajuns la 2068 de lei. În 2021 a crescut la 2595 de lei, iar în 2022 – la 3165 de lei. Creștere din ultimii doi ani a fost cauzată de doi factori: 1) în 2021 Guvernul de atunci s-a concentrat pe creșterea bunăstării celor mai vulnerabile pături ale societății; 2) în 2022 Guvernul a reacționat la inflația și la creșterea prețurilor, în special din sectorul energetic. Însă, remarcă expertul, chiar dacă pensia nominal a crescut, în valoare reală situația rămâne dificilă. A crescut pensia, dar inflația a fost tocmai 30%. Pentru pensionari inflația a fost de până la 40%, deoarece consumul lor de produse alimentare și costurile cu resursele energetice este cu mult mai mare, iar acestea au avut dintre cele mai mari creșteri de prețuri.
Veaceslav Ioniță a mai spus că din 2017 și până în 2020 pensia nominal creștea cu circa 12-13% anual. În 2021 a avut o creștere nominală de 25,5%. Însă, din cauza inflației mari, creșterea reală a veniturilor pensionarilor a fost de 10,2%. În 2022, pensia a crescut nominal cu 21,9%, însă ținând cont de inflația destul de mare, în realitate veniturile pensionarilor au scăzut cu 6,4%.
Economistul susține că dacă nu sunt salarii și dacă salariile nu cresc, Guvernul nu poate plăti pensii. Din nefericire, sistemul moldovenesc de pensionare, practic nu se poate întreține, și este menținut în baza transferurilor de la bugetul de stat. În perioada 2003-2008 primea de la bugetul de stat circa 15%. Din 2015 și până în 2020 statul a alocat 35% din buget sistemului de protecție socială. În 2021 – 40,1%, iar în 2022 – 44,3%. „Practic noi suntem nevoiți să luăm bani de la investiții, de la întreținerea sistemului de educație, de la toate cheltuielile publice necesare pentru a-i aloca sistemului de protecție socială”, a menționat economistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în condițiile în care în Republice Moldova gradul de îmbătrânire al populației crește constant și se apropie de 25%, din cauza migrației populației, în special a celei tinere, nu mai poate fi întreținut sistemul de protecție socială, astfel acest lucru se face din contul cheltuielilor menite să dezvolte țara. Dacă nu vor fi identificate măsuri de menținere a populației acasă, nemaivorbind de întoarcerea celor plecați, Republica Moldova riscă să ajungă în incapacitatea de a menține sistemul de protecție socială. „Migrația populației creează multe probleme, iar una dintre ele este incapacitatea de a dezvolta țara, deoarece suntem nevoiți să dăm banii pe care îi avem pentru plata pensiilor și a altor tipuri de prestații și alocații sociale”, a conchis Veaceslav Ioniță.
---------------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
O recomandare de politici privind utilizarea dronelor în agricultură a fost realizată de către expertul asociat al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Dorin Afanas. Documentul are șapte capitole, iar unul dintre ele abordează tematica cercetărilor privind utilizarea sistemelor mobile fără pilot în agricultură. Un alt capitol este despre tehnologia inovativă de monitorizare a stării de vegetație a culturilor agricole. La final sunt făcute concluzii și recomandări, inclusiv recomandări de politici pentru autorități.
Potrivit documentului, în prezent societatea modernă se află într-o schimbare continuă și se confruntă cu câteva probleme majore, precum: creșterea demografică; resursele limitate de hrană; modificările climatice globale; poluarea și deteriorarea mediului înconjurător. Aceste probleme, spune autorul, influențează asupra evoluției societății, asupra a ceea ce avem la momentul de față și asupra a ceea ce vom lăsa generațiilor următoare.
În opinia lui Dorin Afanas, implementarea dronelor în agricultură va permite industriei alimentare să ajungă la un nivel calitativ nou de producție, care va facilita (prin intermediul unor schimbări în politicile guvernamentale privind sprijinirea agriculturii) companiile agricole să concureze eficient pe piața internațională. Totodată, utilizarea dronelor ar contribui direct la îmbunătățirea calității vieții a populației.
Astfel, în scopul dezvoltării unei agriculturi ecologice și creșterea productivității agricole în Republica Moldova, se recomandă Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să elaboreze o Foaie de parcurs privind dezvoltarea agriculturii durabile. Aceasta ar trebui să prevadă constituirea unui Fond special, cu surse de la stat și private, pentru susținerea companiilor agricole, inclusiv cele cu posibilități financiare medii, pentru procurarea și utilizarea tehnologiilor de ultimă oră în agricultura modernă.
La fel, se propune organizarea și desfășurarea la nivel național a unei companii de educație, trainiguri și seminare pentru fermieri privind utilizarea dronelor; încurajarea companiilor specializate în utilizarea dronelor pentru acordarea de servicii companiilor agricole privind implementarea acestora în agricultură; elaborarea de regulamente și ghiduri pentru fermieri privind utilizarea lor; identificarea culturilor problematice, ceea ce ar conduce la estimarea cu exactitate a ratei de randament și ulterior la aplicarea corectă a îngrășămintelor etc., prin intermediul dronelor. De asemenea, se recomandă promovarea prin intermediul societății civile a celor mai bune practici privind utilizarea dronelor în agricultură.
„Conceptul de agricultură durabilă (ecologică) ar putea fi una dintre soluțiile la numeroasele probleme existente la etapa actuală, folosind sisteme integrate bazate pe utilizarea științifică, echilibrată a tuturor componentelor tehnologice. În agricultura durabilă munca fizică este substituită cu cea intelectuală, cu reducere de resurse umane. Implementarea conceptului oferă premise de sporire a productivități, de reducere a cheltuielilor de producție și minimizare a efectelor negative asupra mediului, iar implementarea dronelor în agricultură va permite industriei alimentare să ajungă la un nivel calitativ nou de producție, care va facilita, prin intermediul unor schimbări în politicile guvernamentale privind sprijinirea agriculturii, companiile agricole să concureze eficient pe piața internațională. Utilizarea dronelor în agricultură ar contribui direct la îmbunătățirea calității vieții a populației.”, se precizează în recomandarea de politici.
Recomandarea de politici a fost realizată în cadrul proiectului “Strengthening Knowledge Management for Greater Development Effectiveness in the Near East, North Africa, Central Asia and Europe (SKiM)” /„Consolidarea gestionării cunoștințelor pentru o mai mare eficacitate a dezvoltării în Orientul Apropiat, Africa de Nord, Asia Centrală și Europa”, finanțat de către International Center for Agricultural Research in Dry Areas (ICARDA) și International Fund for Agricultural Development (IFAD). Proiectul colaborează, de asemenea, cu parteneri internaționali, precum CIHEAM-Bari, PROCASUR, Virginia Tech, precum și sisteme naționale de cercetare agricolă (NARS), guverne și servicii de extindere agricolă în Moldova, Maroc și Sudan.
Agricultura durabilă (ecologică) ar fi o soluție la numeroasele probleme existente în sectorul agricol. Pentru implementarea unui asemenea concept este nevoie de un management eficient al culturilor agricole, monitorizarea atentă a resurselor de sol și a dinamicii stării de vegetație a culturilor. Toate acestea ar fi posibile dacă s-ar aplica dronele. Opiniile au fost exprimate la o masă rotundă despre opțiuni și idei pentru o agricultură inteligentă în Republica Moldova. În cadrul evenimentului, organizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, au fost prezentate două studii: „Complexul agroindustrial: repere pentru investiții și creșterea exporturilor” și „Utilizarea dronelor în dezvoltarea agriculturii inteligente”.
Expertul IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, care a prezentat studiul despre complexul agroindustrial, a spus că sectorul vegetal este caracterizat prin producții mici și randamente foarte scăzute la majoritatea culturilor agricole în raport cu statele europene. Acesta este vulnerabil în fața hazardurilor naturale. În anii de secetă, cu înghețuri și alte cataclisme naturale, s-a simțit lipsa unui mecanism eficient de reducere a impactului riscurilor în agricultură. Totodată, piața agricolă moldovenească este caracterizată prin nestabilitate, fluctuații puternice de prețuri, lipsă de echilibru între cererea și oferta de produse, lipsa forței de muncă, dar și de amenințări frecvente a securității alimentare a țării.
Viorel Chivriga a mai spus că sectorul animalier, în perioada tranziției spre economia de piață, a cunoscut metamorfoze colosale. În perioada anilor 1980-2022, efectivul de bovine s-a redus de la 1,1 milioane de capete până la 104 mii capete. În ceea ce privește porcinele este vorba de o regresiune a numărului de animale, de la peste 2 milioane de capete la aproape 348 de mii. Numărul ovinelor s-ar fi redus ceva mai lent, de la 1,2 milioane de animale la 433,8 mii. Creșteri ale efectivului sunt înregistrate la caprine, de la 19 mii de capete la 140 de mii de capete; iepuri de casă, de la 365 de mii de capete la 385 de mii de capete; și la familiile de albine, de la 168 la 191 de mii de familii.
Un sector relevant pentru investiții și investitori îl constituie industria primară la scară mică pentru procesarea materiei prime de origine vegetală și animală. În primul caz, este vizibilă tendința de reorientare a exportatorilor spre alte piețe, care durează, și care pune în pericol excedentele de produse, în deosebi, perisabile de pe piața internă. Un alt sector, care prezintă interes pentru investiții este sectorul animalier, producția căruia nu acoperă nici pe departe cererea internă. Domenii plauzibile pentru interesul investitorilor sunt crearea sistemelor de irigare, asigurarea cu energie regenerabilă, serviciile acordate agricultorilor pentru monitorizarea exploatațiilor agricole și de intervenție în caz de necesitate.
În ceea ce privește agricultura ecologică, expertul a afirmat că ideea a fost promovată foarte puțin, iar în ultima perioadă chiar a dispărut din atenția autorităților. Suprafețele care sunt astăzi certificate ca fiind ecologice sunt mai puține decât era estimat să fie către 2010. „Ministerul agriculturii este astăzi absent la ceea ce se petrece referitor la agricultura ecologică. Ca să facem agricultură ecologică trebuie să avem piață de desfacere. Nu avem o informare corectă a populației privind produsele agricole ecologice”, a declarat expertul.
Potrivit lui Dorin Afanas, expert asociat IDIS „Viitorul”, care a prezentat studiul despre utilizarea dronelor în dezvoltarea agriculturii inteligente, agricultura durabilă ar fi una dintre soluțiile la numeroasele probleme existente astăzi în sector. Aceasta vizează producții cu rezultate competitive, având raporturi prietenoase cu mediul înconjurător, folosind sisteme integrate bazate pe utilizarea științifică, echilibrată a tuturor componentelor tehnologice. Expertul mai spune că pentru implementarea unui astfel de concept este nevoie de un management eficient al culturilor agricole, monitorizarea atentă a resurselor de sol și a dinamicii stării de vegetație a culturilor agricole, iar în funcție de nevoile identificate, plantelor li se pot furniza cantitățile optime de apă sau de input-uri chimice (de exemplu, îngrășăminte și pesticide).
„Din aria largă de aplicabilitate a sistemelor aeriene fără pilot, cercetările din această lucrare vizează implementarea acestor sisteme în domeniul agriculturii. Există o mare diversitate de aplicații ale sistemelor aeriene fără pilot în agricultură, care efectuează lucrări complet automatizat sau chiar autonom, de la faza de inspectare a terenului, tratare și până la întocmirea hărților de productivitate a terenului. Vehiculele aeriene fără pilot sunt cunoscute și sub denumirile de drone. Munca fizică se înlocuiește cu cea intelectuală, cu reducerea resurselor umane, oferă premise de sporire a productivității, reducerea cheltuielilor de producție și minimizarea efectelor negative asupra mediului”, a afirmat Dorin Afanas.
„În lume, utilizarea dronelor devine din ce în ce mai familiarizată, mai practicată, în dezvoltarea agriculturii, în administrarea terenurilor agricole. Dronele au devenit un instrument revoluționar, iar noi trebuie să ținem cont de toate aceste aspecte pozitive ale utilizării dronelor și să implementăm sistemul și în Republica Moldova. Trebuie să aducem tendințele moderne aici acasă”, a spus Liubomir Chiriac, director executiv al IDIS „Viitorul”.
Valentin Ciubotaru, director al AO BIOS, a declarant că recent a realizat un studiu privind agricultura ecologică și a elaborat programul agriculturii ecologice în Republica Moldova, dar a trebuie să se ghideze după Strategia Națională de Dezvoltare și după Strategia de dezvoltare a agriculturii, deoarece ultima nu a transpus prevederile Strategiei Naționale de Dezvoltare așa cum prevede directivele europene. „Noi suntem acum candidați de aderare la UE și ar trebui să armonizăm toate acestea. Dacă la nivel național avem o strategie, aceasta nu se regăsește în Strategia agricolă. Aceasta este o problemă. În Republica Moldova cu părere de rău sunt foarte multe falsificări cu privire la certificarea produselor ecologice și practic această idee privind agricultura ecologică se compromite. Până la urmă este vizată sănătatea noastră”, a spus Valentin Ciubotaru
Fostul ministru al agriculturii, Vasile Bumacov, în prezent director CNFA Moldova, a menționat că dronele au viitor atunci când vorbim de agricultură cu valoare înaltă, iar ministerul trebuie să faciliteze utilizarea lor. „Eu consider că la noi agricultorii sunt iubitori de modernism. Agricultorii sunt cei care au făcut printre primii transferul de tehnologie și o să meargă inclusiv utilizarea dronelor în agricultură. Dar trebuie pregătite câteva companii care să importe, dar și să instruiască agricultorul”, a declarat ex-ministrul agriculturii.
Mihaela Cojocaru, specialist în comunicare și managementul Cunoașterii al Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii, a remarcat că în cadrul proiectului SKiM, au fost organizate mai multe evenimente legate de managementul cunoașterii, implicând trei țări: Republica Moldova, Maroc și Sudan, pentru a promova managementul cunoașterii, inclusiv în agricultură și a aduce noutăți în agricultură.
Masa rotundă a fost desfășurată în cadrul proiectului “Strengthening Knowledge Management for Greater Development Effectiveness in the Near East, North Africa, Central Asia and Europe (SKiM)” /„Consolidarea gestionării cunoștințelor pentru o mai mare eficacitate a dezvoltării în Orientul Apropiat, Africa de Nord, Asia Centrală și Europa”, finanțat de către International Center for Agricultural Research in Dry Areas (ICARDA) și International Fund for Agricultural Development (IFAD). Proiectul colaborează, de asemenea, cu parteneri internaționali, precum CIHEAM-Bari, PROCASUR, Virginia Tech, precum și sisteme naționale de cercetare agricolă (NARS), guverne și servicii de extindere agricolă în Moldova, Maroc și Sudan.
Din cauza înăspririi politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a scăzut numărul persoanelor care se împrumută din surse oficiale și a crescut numărul celor care se împrumută din surse neoficiale. Crește volumul împrumuturilor pe care oamenii le au, însă nu în sectorul formal, dar în cel neformal, în special de la rude și prieteni. Sunt datele unui sondaj de opinie realizat în luna octombrie de către CBS Research, la comanda Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu din România, și prezentate vineri, 11 noiembrie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Respondenții fiind întrebați dacă ei sau familia lor au împrumuturi sau credite, 17,1% au menționat că au la bănci; 9,3% - la rude și prieteni; 7,4% - la companii de microfinanțare; iar 1,8% - la persoane fizice care împrumută bani la procente (cămătari). Față de alte sondajele realizate anterior (decembrie 2021 și mai 2022), este o scădere de 4% a celor care au indicat că au luat credite. 28,9% era în decembrie 2021; 25,1% în mai 2022; și 24,7% în octombrie curent. Potrivit expertului, scăderea este în mare parte din contul surselor oficiale de creditare și nu a celor neformale.
În decembrie 2021, 21,9% dintre cetățeni spuneau că au credite la bănci. În luna mai numărul acestora a scăzut la 20,2%. În octombrie era de 17,1%. Dacă anul trecut, de la instituțiile nebancare s-au credite 9,6% dintre cetățeni, în luna mai 10,9; acum o lună numărul acestora era de 7,4%. Dacă în decembrie anul trecut, 8,2% dintre moldoveni declarau că se împrumutase de la rude și prieteni, în luna mai numărul acestora a crescut la 9%, iar în octombrie era de 9,3%. De la cămătari, în decembrie 2021 declarau că avea împrumuturi 1,4% dintre moldoveni, în luna mai 1,5%, iar în octombrie - 1,8%.
„Cel mai periculos este faptul că sunt oameni împovărați de datorii, care au împrumuturi din majoritatea surselor. Aceștia sunt înglodați în datorii. Dacă în decembrie numărul lor era de 2,9%, în mai a scăzut la 2,7%, iar acum în luna octombrie reprezentau 4,3%”, a spus expertul.
Vorbind despre structura împrumuturilor moldovenilor, Veaceslav Ioniță a declarat că 51% sunt de la bănci; 23% - de la rude și prieteni; 22% de la instituțiile financiare nebancare; iar 4% de la cămătari. Cel mai mult îngrijorează, moldovenii care sunt înglodați în datorii, care au împrumuturi de peste tot. „Criza își lasă amprenta. Dacă în decembrie anul trecut am estimat că 59,2 mii de persoane aveau împrumuturi din cel puțin trei surse; în luna mai 2022 numărul acestora a scăzut la 55,6 mii de persoane, iar în octombrie curent a crescut la 86,5 mii de persoane”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că cei mai îndatorați sunt persoanele de la 30 la 44 de ani. 26,6% dintre aceștia se împrumută de la bănci; 16,2% de la rude și prieteni; 11% de la sectorul nebancar; 2,3% de la cămătari. Urmează cei de vârsta 18-29 de ani. 20,6% se împrumută de la bănci; 11% de la companiile de microfinanțare; 11% de la rude și prieteni; și 2,4% de la cămătari. Moldovenii de la 45 la 59 de ani în mare parte se împrumută de la bănci – 14,1%; de la companiile de mocrofinanțare - 6,5%; de la rude și prieteni - 5,7%; de la cămătari - 1,5%. Cel mai puțin apelează la împrumuturi moldovenii de peste 60 de ani. 8,1% la bănci, 4,3% la rude și prieteni; 2,2% la companiile de microfinanțare; și 1,2% la cămătari.
În contextul crizei, respondenții au fost întrebați de unde se împrumută dacă au nevoie urgentă de bani. 43,8% au spus că de la rude și prieteni; 10,8% de la bănci; 3,7% de la companiile de microfinanțare; 1,9% de la cămătari; 1,9% i-au avans de la serviciu; 37,8% nu împrumută bani. Fiind întrebați dacă au dificultăți în a plăti la timp împrumuturile, 50,4% au spus că da. Acest nivel a crescut față de decembrie 2021, când numărul lor era de 47,8%, iar în luna mai de 45,7%. 45,7% au răspuns nu au probleme cu întoarcerea împrumuturilor.
În decembrie 2021, 6,6% dintre moldoveni menționau că au restanțe foarte mari la întoarcerea creditelor, în luna mai 2022 - 10,8%, iar în octombrie curent - 8,4%. În decembrie 2021, 24,8% înregistrau restanțe de plată, în luna mai 2022 aceștia reprezentau 24,4%, iar în octombrie curent – 17,2%. „Când s-a început războiul din Ucraina oamenii au avut probleme cu întoarcerea la timp a restanțelor la credite. Volumul creditelor cu amânări de plată crescuse, însă acum, conform sondajului, dar și datele BNM arată același lucru, numărul persoanelor care spun că au împrumuturi pe care nu pot întoarce la timp a scăzut. 31,4% a fost în decembrie 2021; 35,2% în luna mai 2022; și 25,6% în octombrie acum”, a menționat economistul.
Analistul economic susține că deși a crescut numărul celor care spun că au problemele cu întoarcerea ratelor la credite, de la 47,8% în luna decembrie (45,7% luna mai 2022), la 52,4% în luna octombrie curent; însă a scăzut numărul celor care spun că sunt nevoiți să se împrumute din nou pentru a întoarce alte împrumuturi. De la 37,2% în decembrie 2021, la 31,8% în luna mai 2022, și la 24,5% în octombrie acum.
Din cei 25,6% de moldoveni care au spus că au probleme la întoarcerea împrumuturilor, 28% sunt de vârsta 30-44 de ani; 26,8% - au peste 60 de ani; 23,4% - 18-29 de ani; iar 21,6% - 45-59 de ani. Cele mai mici probleme le au oamenii care s-au împrumutat de la bănci - 22,3%; 32,4% care au luat credite de la rude și prieteni; 35% de la cămătari; și 35,8% de la companiile de microfinanțare.
„Gradul de îndatorare al persoanelor fizice este estimat la 48 de miliarde de lei. În creștere cu 8 miliarde de lei față de decembrie 2021, însă această creștere în cea mai mare parte este determinată de creșterea împrumuturilor de la persoanele fizice. Politica monetară a BNM a dus la ceea că s-au înăsprit condițiile de creditare din partea băncilor, din partea sectorului nebancar, iar numărul persoanelor care au luat împrumuturi a scăzut. Însă, oamenii în căutarea banilor, au migrat de la bănci și companii de microfinanțare la rude și prieteni. Către cămătari migrația este mică comparativ cu migrația către rude și prieteni”, a conchis expertul.
La iarnă, costurile pe care le vor suporta moldovenii, pentru a supraviețui din cauza majorării tarifelor la gazele naturale, agent termic și electricitate, vor fi de patru ori mai mari față de ultimii ani. În prezent, 50% din populația Republicii Moldova este îngrijorată sau idee nu are cum va trece de iarnă, în special cei săraci, cei îndatorați și o bună parte din mediul rural. Sunt date ale unui sondaj realizat în octombrie de CBS Research, la comanda IDIS „Viitorul”, finanțat de către People in Need Moldova, și prezentate în ediția de vineri, 4 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus că Republica Moldova în acest an se confruntă cu o criză energetică fără precedent. Din 2000 și până în 2020 prețul gazelor naturale a crescut de patru ori, iar în 2022, într-un singur an, de peste șase ori, de la 4,3 lei a ajuns la 27 de lei. „În mai puțin de un an a crescut mai mult decât în precedenții 20 de ani. Este o lovitură fără precedent asupra cetățenilor. La energia electrică avem o creștere de aproape trei ori, de la 1,6 lei în 2020 la 4,7 lei în 2022. Acest șoc energetic se răsfrânge asupra cheltuitelor moldovenilor pentru perioada rece a anului”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în sezonul de încălzire 2014-2015, cheltuielile moldovenilor pentru încălzire sa cifrat la circa 4 miliarde de lei. În noul sezon, acestea vor crește de patru ori și vom ajunge la circa 15,7 miliarde de lei. La lemne și cărbune vor crește de la 1,6 miliarde de lei în 2021/2022 la 2,9 miliarde de lei în 2022/2023. Pentru cei cu încălzirea centralizată cheltuielile vor crește de la 2,4 miliarde de lei, sezonul trecut de încălzire, la 4 miliarde de lei în noul sezon de încălzire. Pentru cei care se vor încălzi cu gaz factura va crește de șase ori față de acum doi ani. De la 3,3 miliarde de lei anul trecut, la 8,9 miliarde de lei anul care vine.
Astfel, un kwh de căldură, pe baza gazelor naturale, va costa - 2,8 lei; 2,7 lei un kwh de căldură produs pe bază de agent termic; 1,2 lei - pe bază de cărbune; și 95 de bani - pe bază de lemn. „În condițiile unei sărăcii a populației, în special din mediul rural și orașele mici, oamenii vor dori să se încălzească cu lemne anul acesta, deoarece este cu mult mai ieftin. Avem un risc enorm de defrișări ilegale de pădure. Cetățenii pentru a supraviețui în această iarnă vor evita să se încălzească cu gaz și vor trece la lemn”, a atenționat expertul.
Conform sondajului, susține economistul, 51,2% dintre moldoveni au menționat că se încălzesc în general cu lemne și cărbune; 37,3% - cu gaze naturale; 26% - cu lemne; 14,6% - au încălzire centralizată. Cu vreascuri și rămășițe vegetale – 12,6%; iar 6% - cu tizic. În Chișinău cu lemne și cărbune se încălzesc 4,8% și este vorba de cei din suburbii. În municipiul Bălți - 4,1%. Tizic în Chișinău este utilizat de către 0,7% dintre locuitori și este vorba de populația din suburbii. „Pe teritoriul Republicii Moldova media este de circa 70% dintre cetățeni care se încălzesc cu lemne și cărbune. La sate, circa 80% din populație, spune că se va încălzi la iarnă cu lemne și cărbune, iar circa 11% cu tizic”, a declarat economistul.
Fiind întrebați cum își vor încălzi casa/apartamentul iarna care vine, 25,9% dintre respondenți au menționat - cu lemne și cărbune; 22% - cu gaze naturale; 18,6% - cu gaze naturale și lemne și cărbune; 16,5% - cu agent termic centralizat; 10,4% - cu lemne și vreascuri vegetale, iar 6,7% - cu tizic, vreascuri și lemne.
În funcție de numărul de gospodării, ținând cont de faptul că avem în țară 1 milion 130 de mii de gospodării, 292 de mii au afirmat că se vor încălzi cu lemne și cărbune; 118 mii - cu lemne și vreascuri vegetale; 76 de mii - cu tizic, vreascuri și lemne. În total 486 de familii. Altele 210 mii - cu lemne și cărbune, dar vor utiliza și gazele naturale; 248 de mii - cu gaze naturale, iar 186 de mii - cu agent termic centralizat.
Conform sondajului, 15% dintre moldoveni au declarat că veniturile familiei sunt suficiente și vor face față cheltuielilor; 11,3% au spus că au economii care le vor permite să facă față cheltuielilor; 5,6% au spus că se vor împrumuta ca să poată face față cheltuielilor; 14,7% se bazează pe ajutoarele de la Guvern; iar 48% nu știu cum vor trece de această iarnă. „50% din cetățenii Republicii Moldova spun că vor ieși cumva din această iarnă. Ceilalți 50% declară că sunt îngrijorați sau nu știu cum vor ieși din această iarnă. Oamenii cu venituri de peste 20 de mii de lei, circa 5% din populația țării, declară că vor face față situației. Însă cea mai mare parte a populației este într-o problemă legată de felul în care vor trece această iarnă”, a afirmat analistul economic.
Potrivit sondajului, circa 22% dintre moldovenii de peste 60 de ani cred că banii care vor veni de la Guvern, sub formă de compensații, le vor permite să treacă de această iarnă. Dintre tineri, 22% au afirmat că banii pe care îi au le vor permite să depășească iarna. „În dependență de locul de trai, în municipiul Chișinău este cel mai mic număr al celor care nu știu cum vor trece iarna. 40,3% au o îngrijorare cum vor trece iarna. La Bălți această îngrijorare este în rândul a 56% dintre respondenți. La sud – de circa 59,8%, centru – 46,1%, la nord – 49,6%. Cei mai neliniștiți sunt din regiunea de sud”, a remarcat Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai opinat că oamenii care nu au datorii, nu au împrumuturi, gradul lor de îngrijorare este de 41,4%. În rândul celor care au datorii, dar întorc banii la timp, gradul de îngrijorare este de 41,3%. În rândul oamenilor cu datorii și probleme la întoarcerea datoriilor, gradul de îngrijorare este de 67,9%.
O inițiativă, recent lansată în spațiul public, prevede ca actualele raioane ale Republicii Moldova să fie transformate în municipii, după modelul municipiului Chișinău, unde toate localitățile din municipiu vor alege primarul general de municipiu, consiliul municipal, iar în fiecare sat sau oraș, parte a municipiului, va fi ales un primar și un consiliu local. Inițiativa lansată curând de către Coaliția pentru Descentralizare, formată din: Congresul Autorităților Publice Locale (CALM), Asociația Promo-LEX și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a fost explicată de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul ediției de astăzi a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, municipalizarea nu înseamnă anularea reformelor în administrația publică, dar vine să ajute la rezolvarea problemelor localităților, cum ar fi organizarea sistemului educațional, a asistenței sociale, finanțarea drumurilor, gestionarea taxelor locale etc. „În ajun de alegeri locale nu se pot face lucruri mărețe, în contextul municipalizării se propune îmbunătățirea sistemului administrativ, fără costuri politice suplimentare”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță declară că municipalizarea înseamnă ca fiecare raion să fie transformat în municipiu, format din orașul de reședință și toate satele care în prezent formează raionale. În felul acesta, va dispărea consiliul raional și președintele de raion, o structură inutilă care există în toată țara, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți, care tot sunt unități administrativ teritoriale de nivelul II, cum sunt raioanele. Veaceslav Ioniță declară că cele mai bogate unități administrativ teritoriale din Republica Moldova au o singură structură: primarul și consiliul municipal; scăpând de structura intermediară raională, iar raioanele, care sunt sărace, au și prima și a doua structură.
Economistul afirmă că raioanele sunt un rudiment de la sistemul centralizat, când bugetul unei localități este parte componentă a bugetului raional și fiecare primar trebuie să meargă la raion să-și aprobe bugetul, iar bugetul raional era parte componentă a bugetului de stat. „Erau dependenți unul de altul. Raioanele împărțeau banii și controlul politic în țară. Sunt câțiva ani de când ne-am eliberat de acest control politic. Primarii au relații directe cu bugetul de stat. Nu mai sunt dependenți de raioane. Și raioanele sunt revoltate de faptul că atunci când invită primarii la ședință, aceștia nu vin”, a afirmat economistul.
În prezent, susține analistul economic, nimeni nu știe ce se petrece în consiliile raionale. Acestea, nu sunt autorități publice locale în tot sensul cuvântului. Dacă în cazul primarului, ales de către oameni, are buget, taxe locale și probleme pe care trebuie să le rezolve, în cazul consiliilor raionale oamenii nu au idee cum a fost ales președintele de raion și cu ce se ocupă el și instituția pe care o conduce.
Expertul a menționat că 95% din toți banii bugetelor raionale sunt transferuri de la bugetul de stat și doar 3,6% reprezintă taxe locale. 73% din veniturile acestora sunt pentru salarii. Astfel, tot ce este în prezent consiliul raional nu este altceva decât o structură care îndeplinește funcții ale Guvernului și îi împarte banii în teritoriu după cum îi spune Guvernul. Nu are dreptul de a decide de unde să ia bani, nici cui să dea bani. „Nu putem vorbi de nici o autonomie locală. Avem creată o structură virtuală la nivel local care împiedică adevărata autonomie”, a menționat expertul
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, tot ce se dorește prin municipalizare este ca toți banii, care în prezent se împart prin consilii raionale, să fie direct împărțiți primăriilor, ca să crească astfel puterea primăriilor. „În cadrul unui raion actual, cele mai mari cinci primării au 72 de milioane de lei transferuri și 15 milioane de lei din taxele locale. Restul 21 de primării, conform acestui model, au 13 milioane de lei venituri din taxele locale. 21 de primării au mai puțin decât primele cinci”, a spus Veaceslav Ioniță.
În prezent consiliu raional, are venituri proprii la nivel de 2-3%. Primăria de reședință are 33% din veniturile proprii. Celelalte primării - circa 15% venituri din taxele locale. „Primăriile de reședință, exact ca orașul Chișinău, trebuie să fie motorul de dezvoltare a viitoarelor municipii, care vor fi exact după mărimea actualului raion. Primarul și consiliul îndeplinesc două funcții: pe cele raionale și pe cele municipale. Puterea consiliului raional în colectarea taxelor locale este de trei ori mai mică decât a orașului de reședință. Să nu ne mai mirăm de ce raioanele sunt așa de sărace”, a opinat expertul.
Economistul mai susține că investițiile sunt unicul domeniu unde raioanele au ceva mai mult, dar aici sunt banii pe care îi primesc de la Guvern, după care, se mai întâmplă în prezent, politic decide consiliul raional cui dă bani. „Ar trebui să meargă acești bani direct la primărie pentru a rupe orice dependență politică dintre raioane și primării. Consiliile raionale sunt aici niște intermediari, sunt structuri care primesc bani de la bugetul de stat și împart banii primăriilor. Unele raioane mai vor să-și mențină influența politică prin investiții, încearcă să creeze dependență față de unele primării. Vor ca primarii să vină la ei să ceară investiții. Nu trebuie să fie așa. Este legea care spune cum trebuie să fie repartizați banii veniți de la bugetul de stat”, susține economistul.
Analistul economic a remarcat că primul efect al municipalizării va fi creșterea puterii financiare a primăriilor, deoarece va fi lichidată actuala structură, consiliile raionale, care în prezent primesc banii de la stat și îi împarte în teritoriu, după cum îi spune statul. Alt efect, este că vor fi oferite primăriilor funcțiile și competențele de care au fost lipsite și transmise consiliilor raionale. „Dacă am face această optimizare, dacă în loc de consiliu raional, președinte de raion, vicepreședinți, mașini de serviciu și toate celelalte elemente, vom avea un primar de municipiu, ales de tot poporul, un consiliu municipal, ales de toată populația municipiului, vom avea o singură structură, care va fi mai puternică și va avea o datorie directă față de populație”, a remarcat analistul economic.
Potrivit expertul, va putea fi dublat numărul de angajați în primăriile municipale, ca să fie rezolvate mai rapid problemele municipale. „Doar făcând acest lucru este posibil să majorezi salariile angajaților din primării cu cel puțin 25%, deoarece vor fi lichidate funcțiile inutile. Un primar de municipiu își va planifica investițiile pe întreg municipiul. În prezent avem primării fără competențe și funcții, lăsate fără bani, și ne întrebăm de ce primarii nu fac nimic. Acestea în prezent practic nu au buget, deoarece li s-au luat toate competențele și banii, care sunt la consiliile raionale”, a explicat expertul.
Un efect important se va resimți la primările nu foarte mari, care primind competențe și resurse financiare își vor întări capacitatea și posibilitățile de soluționare a problemelor la nivel local, iar primarul municipiului și consiliul municipal va deveni o forță puternică cu buget de 180-300 milioane lei din primul an. „În felul acesta facem un pas înainte spre descentralizare, spre a întări puterea primarilor, iar alte reforme, optimizări, comasări, deoarece nu se reușește acum, oricând pot fi făcute”, a conchis analistul economic.
Conceptul de municipalizare a fost prezentat și pe platformă parlamentară.
Cele mai multe familii din Republica Moldova, sau circa 680 de mii, se încălzesc iarna cu lemne sau cărbune. Altele 285 de mii - cu gaze naturale, iar circa 165 de mii - au încălzire centralizată. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, Republica Moldova ar avea 1 milion 319 mii de locuințe. Însă, cel puțin 200 de mii dintre acestea sunt părăsite. Sunt date prezentate de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 29 iulie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță a spus că Republica Moldova are cetățeni care trăiesc într-o sărăcie energetică profundă. Din 10% cele mai sărare gospodării din țară, majoritatea din mediul rural, cel puțin 91% se încălzesc cu lemne și cărbune și sunt în afara sistemului de protecție. Din 40% cele mai sărace familii, circa 380 de mii, 85% se încălzesc iarna cu lemne sau cărbune. „Republica Moldova, în acest an legat de scumpirea fără precedent a resurselor energetice, trebuie să asigure securitatea minimă energetică pentru fiecare gospodărie și trebuie să se lupte cu sărăcia energetică extremă. Primii și cei mai vulnerabili oameni sunt cei de la țară care în proporție de 90% se încălzesc cu lemne și cărbune”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, gospodăriile casnice consumă în sezonul de iarnă circa 280 de milioane de metri cubi de gaze naturale pentru căldură. Se mai adăugă altele 50-55 de milioane de metri cubi pentru aragaz și apă. Agent termic, prezent în câteva orașe, se consumă în sezonul rece în volum de 1 milion și 200 de mii de gigacalorii. Lemne, oficial procură anual circa 500 de mii de metri. Neoficial ar fi vorba de încă cel puțin 500 de mii de metri cubi de lemne care sunt strânse de către cetățeni, cei mai săraci, din prin păduri. La fel, se mai consumă încă 65 de mii de tone de cărbuni.
Vorbind despre structura energetică a țării, economistul a afirmat că 60% din căldura obținută de către familiile din Republica Moldova este de la gaze, fie direct prin agentul termic produs tot din gaze, 30% de la lemne, iar 10% e la cărbune. Cei care au gaz primesc în mediu 9800 de kilowați de căldură pe sezon; cei cu agent termic – 8400 de kilowați pe sezon, iar cei cu lemne și cărbune – 3800.
Economistul a mai comunicat că 20%, sau 230 de mii de familii, dintre cele mai bogate din țară, care au gaz sau agent termic centralizat, în mediu, pe sezon consumă 15900 de kilowați de căldură. 40% dintre familiile cu cele mai mici venituri, sau circa 480 de mii de familii, care se încălzesc cu lemne și cărbune, au în mediu pe an 2600 de kilowați de căldură. Aceștia, spune economistul, sunt într-o sărăcie energetică cumplită și în primul rând ei trebuie să primească ajutor din partea statului. Cei mai săraci 40% au un confort energetic de 6 ori mai prost decât cei mai bogați 20% din moldoveni.
Analistul economic a mai declarat că timp de zece ani moldovenii anual cheltuiau, în mediu, pentru încălzirea locuințelor 3 miliarde jumătate de lei – maximum 4 miliarde. Anul trecut s-au cheltuit 7 miliarde de lei. Însă o mare parte din această creștere a fost compensată de către Guvern. În consecință, șocul energetic asupra familiilor a fost unul slab. Pentru cei care s-au încălzit anul trecut cu lemne și cărbuni, nu s-a schimbat nimic. Aceștia se află într-o sărăcie totală de mulți ani. Anul trecut șocul a fost mare pentru cei care sunt la încălzire pe gaz și agent termic centralizat. Din acest motiv, suportul Guvernului a fost axat anume pe ei.
În noul sezon de încălzire, 2022/2023, în varianta optimistă costurile pentru încălzire vor crește la 12 miliarde de lei. Însă, cel mai probabil se vor apropia de 17-18 miliarde de lei, dacă gazul va costa atât cât cere acum Moldovagaz. Plus mai sunt devierile tarifare și datoriile istorice de 700 de milioane de dolari. Cea mai mare parte a populației, este vorba de familiile sărace, va beneficia de protecție din partea Guvernului. Lemn, care deja sa scumpit și va continua să se scumpească, va fi compensat de către Guvern prin tarif special. Astfel, dacă în anul 2019-2020 încălzirea cu gaz era în mediu, lunar, 750 de lei, centralizată – 1400, iar cu lemne și cărbune – 230 de lei, scenariul pesimist pentru 2022-2023 va fi încălzirea cu gaz, în mediu - 4800 de lei, centralizat - 3700, iar la lemne și cărbune – 1160.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în noul sezon de căldură trebuie protejați cei care se încălzesc cu lemne și cărbune, este vorba de cei din zonele rurale – circa 380 de mii de familii. Apoi urmează altele 70 de mii de familii care se încălzesc cu gaz și încă 60 de mii de familii care se încălzesc cu agent termic. Pentru circa 40% dintre cetățeni, cei mai vulnerabili, care utilizează gaz, factura va crește în mediu cu 1500 de lei pe lună. Pentru cei care utilizează agent termic, factura va crește cu o mie de lei pe lună. În luna ianuarie, pentru ambele categorii, factura ar putea depăși 2000 de lei. Pentru cei mai bogați 20% dintre moldoveni povara va crește în acest an în cel mai bun caz cu peste 9000 de lei.
Economistul a menționat că gazul în prezent este cea mai scumpă sursă de obținere a căldurii pentru Republica Moldova. Acum un kilowatt de căldură, generat de gaz costă aproape 2 lei și 60 de bani. Dacă gazul se va scumpi atunci un kilowatt de căldură de gaz va costa 3 lei. Un kilowatt de căldură de agent termic costă 2 lei. Dacă va crește cel mai probabil se va apropia de 3 lei. Guvernul implementează acum o politică de a ajuta cetățenii cei mai săraci care se încălzesc cu lemne, să le ofere această resursă la un preț social. Lemnul comercial este astăzi 3 mii de lei un metru cub, iar un kilowatt de căldură pe bază de lemne costă 1 leu și 43 de bani. Lemnul de salcâm la fel 3 mii de lei este metrul cub, iar un kilowatt de căldură oferit de lemnul de salcâm costă în jur de 60 de bani. Dar și salcâmul riscă să se scumpească. Cărbunele costă de la 9 mii la 12 mii de lei/tona, iar un kilowatt de căldură utilizând cărbunele costă 1 leu și 20 de bani.
Economistul este de părere că moldovenii în următorii ani au o singură soluție, instalarea de pompe de căldură pentru a depăși povara energetică, dar și aici apare o problemă. Republica Moldova nu are o strategie de dezvoltare în acest sens. A fost creat în orașele mari un sistem centralizat de livrare a agentului termic, unde s-au investit miliarde de lei. Însă din cauza corupției, a lipsei de investiții, această infrastructură nu este utilizată la capacitatea ei. Totodată, având în oraș o structură de distribuție a agentului termic, a fost creată și o infrastructură paralelă de distribuție a gazului, unde la fel au fost investite miliarde de lei. Acum sunt zeci de mii de apartamente care teoretic nu au acces la agentul termic deoarece au fost concepute pentru distribuția gazului.
Analistul economic susține că în condiția prețului actual la gaz la oamenii care vor dori să aibă pompe de căldură poate apărea problema că rețeaua electrică nu rezistă și va trebui să fie creată încă una. O pompă de căldură generează căldură de 4 ori mai mult și de două ori mai ieftin. Dacă se va investi în panouri fotovoltaice, în trei ani pot fi răscumpărate cheltuielile. Problema rămâne infrastructura rețelei electrice. După ce au fost investite miliarde de lei în magistralele de agent termic și de gaz va trebui să fie făcute investiții într-o nouă rețea de livrare a energiei electrice.
Expertul a concluzionat că Republica Moldova în acest an va trebui să taie un milion de metri cubi de lemne ca să ofere celor 450 de mii de familii cele mai sărace câte cel puțin 2,5 metri cubi. Costurile statului se vor ridica la cel puțin 2 miliarde de lei. Și aici apar câteva probleme. Moldsilva va gestiona și va distribui celor mai săraci oameni, prin preț social, 2 miliarde de lei drept compensații pentru procurarea lemnului. Astfel apare loc liber de fraudă, corupție și defrișări ilegale de pădure. „Guvernul trebuie să creeze toate instrumentele necesare ca să evite aceste momente la maximum”, a conchis expertul.
Republica Moldova continuă să se confrunte cu o situație dramatică privind numărul populației. În ultimii cinci ani, demografia a fost influențată de trei fenomene: de spor natural negativ, migrație externă puternică și migrația internă, care sa evidențiat în special în 2021. Fără o politică de dezvoltare a regiunilor, Republica Moldova riscă în următorii cinci ani să înregistreze depopulări masive ale raioanelor. În prezent se accentuează dorința oamenilor de a avea un trai mai bun, pe care îl văd doar la orașe sau peste hotare.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a comentat vineri, 15 iulie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, noile date ale Biroului Național de Statistică privind numărul populației Republicii Moldova, anunțate la începutul săptămânii trecute. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în opt ani, în mediu populația Republicii Moldova, care se află pe teritoriul țării, s-a redus cu 9,3%. S-au înregistrat raioane unde numărul populației în această perioadă s-a redus cu aproape 20%. Este vorba de: Cimișlia (21,6), Cantemir (19,7), Telenești (19,3), Călărași (19).
În 2021, cea mai mare migrație a fost înregistrată în raionul Telenești – 2%, dintre care 1,3% au plecat la Chișinău, iar 0,3% peste hotare. Din Ștefan Vodă au plecat 1,7%, dintre care 0,5% - peste hotare, iar 1,3% au venit la Chișinău. Raionul Nisporeni a rămas în 2021 fără – 1,6% din populație, 0,6% au plecat peste hotare, iar 1% a mers la Chișinău. Din Călărași au migrat 1,5% dintre cetățeni, 0,4% plecat peste hotare, iar 1,1% la Chișinău. Din Șoldănești – 1,5%, 0,2% au mers în afara țării, iar 1,3 au mers fie la Bălți sau la Chișinău.
Potrivit expertului, populația Republicii Moldova este afectată de trei factori: (1) sporul natural negativ - timp de 25 de ani sau născut mai puțini copii decât au murit; (2) migrația externă – numărul populației nu doar că se reduce că se nasc mai puțini, dar ea pleacă și masiv peste hotare; (3) migrația internă - fenomen care a luat amploare în 2021. Din 100 de oameni care au plecat din localitățile lor, 65% au mers la Chișinău sau la Bălți.
Economistul a afirmat că anul trecut a fost observat un fenomen interesant. Au fost atestate raioane unde migrația externă a fost pozitivă. Numărul celor care sau întors acasă a fost mai mare decât al celor care au plecat. Este vorba de Ocnița, Soroca, Râșcani etc. Economistul crede că cel mai probabil s-au întors cetățenii care munceau în Federația Rusă. Dar acest lucru nu înseamnă neapărat că oamenii se întorc acasă. În aceste raioane 0,6% dintre cetățeni sau întors acasă, iar 0,7% au migrat la Chișinău sau la Bălți. „Raioanele noastre nu reprezintă un centru de atracție, iar omul ori pleacă peste hotare, ori pleacă la Chișinău sau Bălți. Dacă vine de peste hotare că acolo nu mai poate lucra, se duce fie la Chișinău sau la Bălți”, a afirmat economistul.
Analistul economic a mai menționat că migrația în 2021 a fost la cel mai mic nivel, fapt care necesită o cercetare mai amănunțită. Una din explicații ar fi că oamenii sau întors, deoarece acolo unde lucrau ei nu mai aveau perspectivă sau din cauza că doreau să vină acasă. Însă, raioanele au suferit cel mai mult din cauza migrației interne. 2/3 din toată populația care a plecat din raioane a migrat la Chișinău sau la Bălți. Anul trecut au plecat peste hotare 6700 de persoane, iar din sate către orașe au migrat 13200 de persoane. „În 11 raioane a fost înregistrată o revenire acasă a populației, dar lucrul acesta nu a salvat situația. Aceste raioane nu sunt deloc atractive. În aceste raioane, de peste hotare au revenit 1260 de persoane. Dar, tot din ele au plecat la Chișinău sau la Bălți 3720 de persoane. Acest lucru demonstrează că noi fără o politică de susținere a regiunilor nu avem nici o șansă să ne dezvoltăm”, a menționat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a mai precizat că Republica Moldova timp de 25 de ani are un spor natural negativ. Doar între 1991 și până în 1995 sporul a fost unul pozitiv. Sporul natural a fost de circa 150 mii persoane. Din 1996, când a început să se înregistreze un spor negativ, și până în prezent, cu circa 90 de mii de oameni sau născut mai puțin decât au murit. În 2014 în interiorul țării sporul a fost pozitiv. Sau născut cu 1187 de persoane mai mult decât au murit. Însă peste hotare sporul a fost negativ. Moldovenii care sau născut peste hotare a fost cu 2065 mai puțini decât moldovenii care au murit peste hotare. În 2015, atât în interiorul țării cât și peste hotare sporul a fost negativ. În 2016, în interiorul țării pozitiv, peste hotare negativ. În 2017 și 2018 sporul natural atât în țară cât și peste hotare a fost negativ. „Populația Republicii Moldova, în interiorul țării a înregistrat un spor natural de 20 persoane, din 2014 și până în 2018. Populația aflată peste hotare, diferența dintre numărul celor care sau născut și numărul celor care au murit a fost de 10590 de persoane. Altfel spus sporul negativ din această perioadă s-a datorat exclusiv reducerii naturale a populației de peste hotare. Reducere care a fost compensată de migrația din țară”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, la o populație de circa 3 milioane de oameni avem anual circa 40 de mii de decese. 1/3 din populație se află peste hotare și respectiv un număr de decese este raportat și populației de peste hotare. În ultimii ani, sporul natural negativ peste hotare, este mai mare decât cel înregistrat în țară. Însă, cei care au murit peste hotare au fost completați cu cei care pleacă peste hotare.
În ultimii 25 de ani, Republica Moldova a avut o reducere naturală fără precedent a populației cu peste 90 de mii de persoane. Din 1995 și până în prezent, în Republica Moldova sau născut cu circa 90 de mii de persoane mai puțin decât au decedat. Ultima dată când Republica Moldova a avut un spor negativ al populației a fost în timpul foametei din 1947.
Economistul este de părere că deși în țară în anumiți ani a fost înregistrat un spor natural pozitiv, totuși populația continuă să scadă din cauza migrației externe. Și raioanele sunt lovite în ultimul timp de migrația internă. Sporul natural negativ care sa accentuat în ultimii trei ani, migrația externă și migrația internă depopulează raioanele. Și ponderea moldovenilor în lume în ultimii ani sa redus dramatic. De la independență și până în prezent - de 1,6 ori. În 1991 reprezentam 0,08% din populația lumii, iar în 2021 - 0,05%.
În 1991 moldovenii erau în țară 4 milioane 364 de mii de cetățeni. În dreapta Nistrului - 3 milioane 633 de mii, iar în stânga Nistrului – 731 de mii. În prezent, estimativ populația Republicii Moldova din țară este de 2 milioane 907 mii de cetățeni. În dreapta Nistrului – 2 milioane 603 mii, iar în stânga Nistrului – 304 mii. Timp de 30 de ani populația Republicii Moldova sa redus cu 1 milion și 457 de mii. În dreapta Nistrului cu 1 milion 69 de mii, iar în stânga Nistrului cu 427 de mii.
Astăzi se estimează că numărul moldovenilor aflați peste hotare este la nivel de 912 mii, cei din dreapta Nistrului și circa 160 mii cei din stânga Nistrului. În perioada 2016-2020 am plecat circa 205 mii de persoane. În 2021, migrația netă a fost estimativ la nivel de 6 mii 700 de persoane, însă în realitate ar fi plecat circa 15 mii de persoane. O parte din cei plecați i-au substituit pe cei decedați.
Reforma învățământului superior din Republica Moldova, făcută public săptămâna trecută, are, cel puțin, patru dimensiuni cu impact fără precedent. Este o reformă mare, iar graba cu care se face, poate mai mult să dăuneze decât să ajute. Este un lucru care se discută de cel puțin 15 ani, însă are loc prea brusc. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, exprimată în cadrul ediției de vineri, 1 iulie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, primul impact al reformei este legat de comasarea unor universități cu institute de cercetare. În Europa, dar și în statele dezvoltate, este practicat acest lucru, învățământul este împreună cu cercetarea. „Eu cred că intenția de a comasa aceste instituții este benefică. Vor avea de câștigat atât universitățile, cât și centrele de cercetare. Consider că acest lucru va crește atât capacitatea de cercetare, cât și de predare. Studenții vor fi implicați în cercetări, cercetătorii vor putea să lucreze cu studenții. Avem o unificare a două sisteme diferite, care au activat diferit zeci de ani, iar acum vor fi unificate”, a spus expertul.
Al doilea impact al reformei, spune Veaceslav Ioniță, este comasarea unor universități, din cauza lipsei studenților, ceea ce a dus la o utilizare ineficientă a resurselor financiare. „S-au dat bani pentru universități aparte și pentru cercetare aparte. Dar trebuie să fie dați acești bani împreună. Universitățile noastre sunt mici și este înțeleasă intenția Guvernului de a unifica resursele”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Al treilea element al reformei care îngrijorează, susține economistul, este comasarea Universității de Stat din Tiraspol, care este refugiată în Republica Moldova. Universitățile refugiate, crede economistul, sunt din zonele de conflict, iar acestea trebuie să devină un instrument de soluționare a conflictelor. Sunt trei țări în regiune, Georgia, Ucraina și Republica Moldova, unde sunt 21 universități refugiate. 16 - în Ucraina, 4 - în Georgia și 1 - în Republica Moldova.
„Atât Republica Moldova, cât și Ucraina și Georgia, trebuie să aibă o politică unică, susținută de către UE, de soluționare a conflictelor, inclusiv de întoarcere a universităților refugiate. Eu cred că Republica Moldova va fi prudentă și va trata subiectul Universității refugiate din Tiraspol astfel, deoarece trebuie să se întoarcă înapoi, după ce va fi soluționat conflictul din stânga Nistrului. Cazul Universității de Stat din Tiraspol trebuie să fie tratat separat”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai menționat că în prezent, în stânga Nistrului, sunt circa 11 mii de studenți, ale căror acte de studii, eliberate de către actuala universitate din Tiraspol, sunt nerecunoscute, iar Republica Moldova trebuie să ajute acești tineri, să aibă acte legalizate și să fie încadrați legal în câmpul muncii din Republica Moldova sau din altă țară. De asemenea, a afirmat că, Chișinăul trebuie să aibă instrumente de apropiere a malurilor Nistrului, proiecte de integrare a tinerilor din stânga Nistrului pe malul drept al Nistrului, iar profesorii din stânga Nistrului să facă cursuri de creștere a calificării în dreapta Nistrului, dar și să fie realizate cercetări comune.
Expertul a mai remarcat faptul că acum, în acest proces de consolidare a învățământului cu știința, Universitatea de Stat din Tiraspol, care este refugiată, trebuie să fie comasată cu cel puțin două institute de cercetare, după profilul universității, astfel să-i fie crescută capacitatea de a fi centru de echivalare a diplomelor, de cooperare cu cei din stânga Nistrului pentru apropierea malurilor.
Cel de-al patrulea element, care stârnește nedumeririle experților, afirmă economistul, este că „această reformă va însemna cel mai mare proiect imobiliar din istoria Republicii Moldova”. „Vor apărea, imediat după această comasare, zeci de hectare de terenuri libere, inclusiv în centrul Chișinăului, cu valori de milioane de dolari. Dacă nu va fi făcută o analiză minuțioasă, unde și cum vor fi utilizați acești bani din vânzarea terenurilor și a clădirilor, riscăm să avem dintr-o reformă a învățământului o reformă a sectorului imobiliar din municipiul Chișinău”, a afirmat economistul.
Potrivit economistului, Parlamentul, cel puțin o dată la trei ani, trebuie să aibă un raport al Curții de Conturi privind starea de lucruri a proprietăților centrelor universitare și a institutelor de cercetare, pentru ca să fie protejat patrimoniul acestor instituții, ca să nu avem blocuri locative construite, dar nimeni să nu știe unde au dispărut banii din vânzarea terenurilor.
Analistul economic recomandă ca în lege să fie specificat expres că nici un bun nu va fi înstrăinat în favoarea altor instituții sau a bugetului de stat. Banii trebuie să rămână universităților și institutelor de cercetare, pentru dotarea tehnico-materială și investiții capitale. La fel, a propus ca o dată în trei ani, Curtea de Conturi să raporteze Parlamentului tot ce se întâmplă cu bunurile universităților și centrelor de cercetare, după ce au fost comasate. „Dacă nu va fi făcut acest lucru, riscăm să intrăm într-un proces lung de corupție și toată această reformă în final să aibă un singur nume - dispariția proprietăților și patrimoniului universităților și centrelor de cercetare”, a atenționat analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în anul 2006/2007 în Republica Moldova erau 128 de mii de studenți, iar în stânga Nistrului circa 18 mii. În total 146 de mii de studenți. În anul de studiu 2021/2022 au fost 59,6 mii pe malul drept al Nistrului, iar 11 mii pe malul stâng. În total, aproape 71 de mii de studenți. Dintre toți studenții pe care îi are astăzi Republica Moldova, 59 de mii, 73% au până la 24 de ani, 17% de la 24 la 34 de ani, iar 9,3% peste 35 de ani. Dacă cum 10 ani un cadru didactic avea 20 de studenți, astăzi acest raport este de 1 la 13.
Republica Moldova, a mai spus analistul economic, trece prin cea mai dramatică situație demografică. În 2007/2008 au fost 360 de mii de tineri, de la 19 la 23 de ani. 305 mii în țară, iar 55 de mii - estimativ peste hotare. Astăzi sunt 191 de mii, dintre care în țară sunt 120 de mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 19 și 23 de ani, iar peste hotare circa 71 de mii. „Evoluția lucrurilor este de așa natură că peste circa 6-7 ani numărul tinerilor din țară va fi mai mic decât numărul tinerilor de peste hotare”, a spus analistul.
Expertul a mai declarat că în prezent Republica Moldova are circa 95 de mii de studenți, dintre care 35 de mii sunt peste hotare. În următorii cinci ani va fi o ușoară ameliorare a situației demografice, dar asta nu va salva situația. Migrația va rămâne activă. Studenți moldoveni vor fi mai mulți, dar nu aici acasă, dar peste hotare.
Pe lângă comasarea universităților, expertul sugerează Guvernului să atragă atenția la studenții străini, care aduc anual în Republica Moldova mai mult de 100 de milioane de dolari. Acum 15 ani în Republica Moldova erau 1200 de studenți străini, acum sunt 4500. În sălile de curs, fiecare al optulea student este străin. În ultimii ani, susține Veaceslav Ioniță, se înregistrează ratări de cel puțin 2500 de studenți străini, inclusiv 700 din Israel. „Autoritățile noastre trebuie să afle din ce cauză am pierdut acest număr de studenți, de ce anumite diplome moldovenești nu sunt recunoscute în unele țări și să întreprindă pași ca aceste diplome și specialități să fie recunoscute. Trei țări de unde tradițional aveam studenți străini, erau din orientul mijlociu. Este o piață pentru noi și din păcate am pierdut-o”, a conchis Veaceslav Ioniță.
În primele patru luni ale anului 2022, moldovenii au luat credite de la bănci și instituții nebancare în sumă de aproape 1,3 miliarde de lei. Astfel, volumul creditelor a ajuns la 33 de miliarde de lei. În 2021 acesta a fost de 31,7 miliarde de lei, iar în 2020 - de 23,1 miliarde de lei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 10 iunie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în 2021 a fost înregistrată o creștere a volumului de credite, în special din sectorul bancar, în prezent este înregistrată o pauză, în special în sectorul nebancar, care înregistrează o stagnare a creditelor acordate.
Veaceslav Ioniță a declarat că în baza unui sondaj realizat în luna mai de către IDIS „Viitorul”, în comun cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” și Casa de sondaje CBS Research, au fost îmbunătățite datele statistice estimative ale sondajului de la sfârșitul anului 2021, dar prezentat la începutul lui 2022. Astfel, s-a constatat că în luna mai gradul de îndatorare al persoanelor fizice a fost mai mic, decât a fost în luna decembrie.
Expertul afirmă că atunci când vorbim despre împrumuturi, se are în vedere creditele luate de la (1) bănci, de la (2) sectorul nebancar, de la (3) rude și prieteni și cu dobândă de la (4) persoane fizice. Potrivit expertului, în prezent ritmul de accesare al creditelor de la bănci și organizații financiare este de două ori mai mic decât a fost anul trecut. Dacă anul trecut moldovenii se împrumutau oficial cu aproape 700 de milioane de lei lunar, în prezent îndatorarea lor crește cu 325 de milioane de lei lunar. Din totalul de 33 de miliarde de lei, volumul creditelor accesate de către moldoveni, 23,8 miliarde de lei sunt din sectorul bancar, iar 9,2 miliarde de lei - din sectorul nebancar.
Economistul menționează că față de sondajul de la sfârșitul anului 2021, începutul anului 2022, în luna mai, 2022, numărul persoanelor care au spus că au împrumuturi a scăzut, de la 28,9% la 25%. 15% din 25% au menționat că au împrumuturi din cel puțin două surse. Cei mai mulți, 20,2%, au spus că au împrumuturi la bănci, 10,9% - la instituțiile nebancare, 9% - la rude și prieteni și 1,5% - la cămătari.
„Astăzi, numărul persoanelor care spun că au datorii a scăzut. Însă, dacă anul trecut numărul celor care aveau împrumuturi din cel puțin două surse era mai mic, acum numărul acestora a crescut semnificativ. Avem mai puțini oameni care au datorii, dar cei cu multe datorii sunt mai mulți”, a comentat economistul.
Analistul economic estimează că astăzi, datoria totală a persoanelor fizice, din toate sursele de împrumut, oficiale și neoficiale, se ridică la 41,7 miliarde de lei. 33% împrumuturi oficiale, iar 8,7% - neoficiale. Dintre totalul de 41,7 miliarde de lei: 23,8 miliarde de lei - împrumuturi bancare; 9,2 miliarde de lei - împrumuturi nebancare; 7,2 miliarde de lei - de la rude și prieteni; și 1,5 miliarde de lei - împrumuturi de la cămătari. Ultima este cea mai periculoasă formă de împrumut.
Veaceslav Ioniță a specificat faptul că potrivit datelor sondajului din luna mai, în prezent avem o înrăutățire a situației celor care au împrumuturi și nu le pot întoarce, înregistrând restanțe. În luna decembrie, probleme cu întoarcerea împrumuturilor aveau 32,5% dintre moldoveni, iar în luna mai – 30,3%. În luna decembrie, 14,9% din cei cu împrumuturi aveau restanțe la întoarcerea lor, iar în luna mai – 16%. „Situația s-a înrăutățit. Nu cu mult, dar, în opinia noastră, în prezent, din cauza crizei, asistăm la situația în care oamenii se tem să ia împrumut, iar cei care au împrumuturi, din păcate au probleme mari la întoarcerea lor”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre persoanele cu împrumuturi din trei surse, expertul consideră că acești oameni se află într-o situație critică. Aceștia au împrumuturi, nu le pot achita, se împrumută din altă parte ca să întoarcă datoriile anterioare și înregistrează astfel restanțe. În luna decembrie erau 59,2% de mii de cetățeni care aveau datorii din trei surse, în luna mai - numărul acestora s-a redus la 55,6 mii de persoane. „Cea mai mare dificultate este la întoarcerea împrumuturilor de la cămătari. 43,8% dintre cei cu împrumuturi au spus acest lucru. 22,8% au spus că au probleme la întoarcerea datoriilor față de rude și prieteni. 21,3% față de sectorul nebancar, iar 12,9% față de bănci”, a menționat expertul.
