Fiecare al optulea student din sălile de curs din Republica Moldova este un student străin, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 24 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a spus că exportul de servicii educaționale a fost unul, pe nedrept, ignorat de către autorități, deoarece generează anual 100 de milioane de dolari. În opinia sa, Guvernul trebuie să crească numărul studenților străini, care să-și facă studiile în Republica Moldova, în special din țările unde a avut anterior recorduri. „În prezent, se duce o luptă enormă pentru piața educațională internațională. Țările depun eforturi enorme ca să câștige bani din educație. Educația studenților străini, nu că îți permite pe de o parte să ai bani, dar studenții străini permit studenților noștri să fie incluși în circuitul internațional și ne permit să asigurăm niște resurse financiare pentru universitățile noastre, ca să-și poată crește calitatea educației, prestația”, a spus expertul.

În opinia economistului, învățământul superior din Republica Moldova trece printr-o criză provocată de tendințele demografice negative. În Republica Moldova nu are cine merge la facultate. Dacă nu ar fi străinii, învățământul moldovenesc ar suferi și mai mult. „De aceea, în opinia mea, exportul de servicii educaționale, este ceva care aduce valută în țară, iar din țară nu pleacă nimic decât rezultatul intelectului nostru”, a opinat economistul.

Potrivit analistului economic, volumul de export al serviciilor educaționale în  2011 era de circa 15 milioane de dolari. Se poate estima că, în prezent, Republica Moldova ar câștiga anual din faptul că are studenți străini – circa 100 de milioane de dolari. Iar dacă ar exista dorință să fie depuse niște eforturi, atunci această cifră de afaceri ar putea ajunge la 200 de milioane de dolari.

Veaceslav Ioniță afirmă că acum 12 ani în Republica Moldova își făceau studiile circa 1200 de studenți străini. Astăzi ar fi circa 4600 de studenți. O cifră destul de considerabilă, ținând cont de faptul că la noi numărul de studenți scade dramatic în fiecare an din cauza demografiei, a migrației și al plecării la studii peste hotare. „În condițiile în care numărul studenților moldoveni scade, grupul studenților străini crește și aceștia ne permit să menținem pe linia de plutire sistemul educațional, ba chiar ne ajută să-l salvăm”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Expertul a menționat că cei mai mulți studenți străini care vin să învețe în Republica Moldova sunt din România, iar cei mai mulți au venit în 2020, în număr de 2125. Pe locul doi se află Israel, care în 2015 au fost 2039 de studenți, iar de atunci numărul lor este în descreștere. Pe locul trei sunt studenții din India. 605 au venit în 2020. Următoarele trei state de unde vin cei mai mulți străini să învețe în Moldova sunt Ucraina, Siria și Iordania.

Analistul a mai declarat că Israelul, în ultimii zece ani, a fost țara care a marcat tot ce înseamnă creșterea numărului de studenți străini care  vin să învețe în Republica Moldova. După 2018 s-a înregistrat o scădere de 700 de studenți din Israel, care aduce pierderi anuale de circa 15 milioane de dolari. Totuși, astăzi, 10% dintre studenții din Israel, care pleacă peste hotare, vin în Republica Moldova. Situația era să fie cu mult mai bună dacă nu aveau loc anumite fenomene neplăcute. Există și în Israel o luptă pentru a ține studenții acasă, iar autoritățile de acolo acum trei ani au luat decizia de a nu recunoaște anumite diplome obținute de studenții lor în urma absolvirii unor facultăți din Republica Moldova.

Economistul susține că anterior din Ucraina veneau să facă studii în Republica Moldova tinerii din zone unde se vorbește limba română, iar acum aceștia merg în România. Din Israel ajung tinerii să învețe în Republica Moldova fiind ghidați de alți concetățeni de ai lor, care au studiat aici și au rămas aici. „Dacă vrea Republica Moldova să se impună pe piața internațională a serviciilor educaționale, trebuie să-i găsească pe acești oameni, care aduc studenți în Republica Moldova, și să-i întrebe ce este de făcut ca să-i ajute să aducă mai mulți studenți. Acești oameni ne ajută să creștem exportul de servicii”, a spus economistul.

Veaceslav Ioniță declară că în Republica Moldova numărul de studenți a scăzut de la 128 de mii în anii 2007-2008, la 57 de mii în 2019-2020. Acum este înregistrată o ușoară înviorare din contul studenților care au apelat la studii cu frecvență redusă, numărul cărora a crescut cu 2000. Însă, numărul de studenți care studiază la zi este la o limită de jos, iar ceea ce salvează învățământul astăzi sunt studenții străini. Dacă în 2006, din numărul total de studenți, 1,3% erau studenți străini, în anul de studiu 2020-2021 numărul lor este de 8%. Studenții străini, în marea lor majoritate, sunt zilnic în sălile de curs. Astfel, fiecare al optulea student din sălile de curs din Republica Moldova este unul străin.

„Republica Moldova, pe lângă bunurile pe care le exportă de 2,7 miliarde de dolari, exportă și servicii, care se cifrează la 1,3 miliarde de dolari. Serviciile este domeniul unde noi mai mult exportăm decât importăm. Principalele servicii exportate sunt cele de transport, IT și cele educaționale”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Presiunea financiară pe bugetul public național, ca rezultat al majorării pensiei minime în Republica Moldova și al indexării tuturor pensiilor de la 1 octombrie, va fi foarte mare, însă prin aceste fapte guvernul vrea să rezolve două probleme fundamentale ale Republicii Moldova: să reducă decalajul dintre pensia medie și salariul mediu și decalajul și inechitatea în rândul pensionarilor, prin ajutorarea celor mai săraci. Pentru prima dată, în cei 30 de ani de independență, în Republica Moldova, pensia medie, în valori comparabile, va depăși maxima istorică din 1985. Chiar și așa, după indexare și majorarea a pensiei minime până la 2000 de lei, pensia medie va constitui 2520 de lei, sau aproape de două ori mai mică decât ar trebui să fie.

Despre aceasta vorbește Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 10 septembrie a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Expertul a afirmat că Republica Moldova avea, în momentul obținerii independenței, 1 milion 560 de mii de lucrători și aproape 580 de mii de pensionari. Trei lucrători la un pensionar. În astfel de condiții, statului îi era mult mai ușor să-și onoreze obligațiile față de cei învârstă. Apoi, timp de zece ani, numărul lucrătorilor s-a redus cu 800 de mii. Apoi, timp de 20 de ani, cu încă 100 de mii. Acum, toți acești 900 de mii de oameni se află peste hotare, iar numărul pensionarilor, pe toată această perioadă, a rămas relativ constant. A înregistrat o ușoară creștere după 2005, iar în prezent se înregistrează o ușoară scădere, legată de creșterea vârstei de pensionare. În prezent, spune expertul, avem 600 de mii de lucrători și 520 de mii de pensionari după limita de vârstă. Practic 1/1. Evident, sistemul moldovenesc de pensii nu poate rezista acestei presiuni, mai ales că sunt și alte categorii de beneficiari de ajutoare financiare din partea statului.

Potrivit economistului, în acest an, din cei aproape 26 de miliarde de lei, care se alocă pentru acordarea pensiilor, 15 miliarde de lei sunt colectați din cotizații sau contribuția celor care lucrează, iar 10,5 miliarde de lei se alocă din bugetul de stat. 4 din 10 lei bugetul de stat îi ia din alte domenii pentru întreținerea sistemului de pensionare. „Republica Moldova este o țară cu 3 milioane de locuitori și doar 20% din populație este salarizată oficial și plătește cotizații. Problema noastră nu este numărul mare de pensionari, dar numărul inacceptabil de mic de lucrători, iar ca rezultat nu putem plăti celor învârstă pensia pe care o merită”, a spus economistul.

Analistul economic a mai spus că pensia medie în Republica Moldova, conform Convenției Organizației Internaționale a Muncii, ar trebui să fie egală cu 40% din salariul mediu. O singură dată după independență, Republica Moldova a asigurat o pensie medie de 43% din salariu și a fost legată de salariile foarte mici care se plăteau. După aceasta, pensia medie a fost foarte mică. Nivelul minim a fost atins în anii 2000-2001, când pensia minimă era de două ori mai mică comparativ cu salariul. În acest an, s-a ajuns 23%, în condițiile în care în 2011 a fost aproape 29%.

„Ca să rezolvi problema pensionarilor trebuie să faci ca pensia medie să fie 40%, iar pentru asta noi trebuie să identificăm acum încă 25 de miliarde de lei. Nimeni nu are acești bani și nu vor fi în următorii zece ani. Din această cauză, Guvernul este nevoit permanent să identifice anumite resurse financiare să-i ajute măcar pe cei mai vulnerabili, dacă nu poate pe toți”, a spus analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că în Republica Moldova pensia scade odată cu anii. Dacă un moldovean, în anul în care se pensionează, are o pensie egală cu 40% din salariu, ulterior, anual, din cauza că salariile cresc mai repede decât se face indexarea pensiilor, ajunge să aibă o pensie mult mai mică comparativ cu salariul mediu. Astfel, la 10 ani de pensionare acesta ar avea aproape 26% din salariul mediu, iar la 13 ani - doar 20%.

„Atunci când Guvernul spune că dorește să indexeze pensia minimă, se rezolvă o inechitate legată de sistemul prost de indexare. În mod normal, indexarea pensiei ar trebui făcută după creșterea salarială. Doar că, în acest caz, fondul de asigurare cu pensii nu ar trebui să fie 27 de miliarde de lei, precum este în acest an, dar 50 de miliarde de lei. Noi acești bani nu-i avem”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai spus că întotdeauna pensia creștea mai mult decât inflația, dar mai puțin decât creșterea salarială. Astfel, pensionarii, în anii următori, trăiau puțin mai bine decât cu un an în urmă. Din 2017, de când s-a modificat sistemul de indexare, când se lua în considerare doar rata inflației, pensia nu a mai crescut, dar s-a menținut la nivelul anului 2017, lucru care nu a ajutat pensionarii și astfel au apărut plățile oferite ocazional, care au compensat problema și handicapul sistemului de pensionare.

Vorbind despre mecanismul noii guvernări de a majora cele mai mici pensii existente în Republica Moldova, economistul a spus că toți cei care au o pensie mai mică de 1850 de lei vor avea de câștigat mai mult decât cei care au o pensie mai mare de 1850. În opinia sa, mecanismul este foarte costisitor, dar el încearcă să-i scoată din sărăcie extremă pe cei care au o pensie la limita existenței.

Expertul a menționat că în ultimii 5 ani pensia minimă creștea cu circa 60 de lei pe an. În acest an, 2021, pensia minimă va fi de cel puțin 1700 - 1800 lei. Astfel, vom avea  o creștere a pensiei minime de zece ori mai mare decât media din ultimii zece ani. De la 1 octombrie, în urma indexării și majorării pensiei minime, pensia medie în Republica Moldova va constitui nu mai puțin de 2520 de lei. Până la sfârșitul anului - 2600 de lei. În 2010 pensia medie era de 800 de lei, la începutul anului - 2068 de lei  și de la 1 octombrie - se estimează 2520 de lei.

Potrivit economistului, din 1994 și până în prezent, aceasta este cea mai mare creștere în valori absolute. Recordul precedent a fost în 2020, când pensia a crescut cu 224 lei. În 2021 mărimea nominală a pensiei va crește cu cel puțin 450 lei. În mediu, veniturile pensionarilor vor crește cu cel puțin 22% în acest an. La cei cu pensii mari vor crește cu mai puțin de 6%. La cei cu pensii mici vor crește cu 40% și cu 50%. Recordul absolut de creștere în raport cu anul precedent a fost în 2001. Atunci pensia ajunsese la limita cea mai de jos. În anii 2000 - 2001 a fost înregistrată o creștere a pensiei de 61%. De la 86 de lei la 114. Al doilea record a fost în 2009, în ajun de electorală. A fost majorată pensia minimă cu 20%. Deci, în toți acești 30 de ani s-a atestat trei creșteri deosebite de alte creșteri și toate legate de ciclul electoral. Două după alegeri, în 2001 și acum 2021 și una până la alegeri din 2009.

Veaceslav Ioniță afirmă că în valori comparative, în acest an pentru prima dată se va depăși maxima istorică din 1985, când pensionarii aveau o pensie medie - echivalentul a 2248 de lei astăzi. După, a urma o cădere dramatică timp de 15 ani. Astfel, calitatea vieții pensionarilor, timp de 15 ani, s-a înrăutățit de șase ori și a fost nevoie de 20 de ani ca să fie adusă pensia și nivelul de trai al pensionarilor la nivelul anului 1985.

 

Scăderea dramatică a populației, salariilor și pensiilor, creșterea, pe de altă parte a veniturilor și averii moldovenilor, a volumului producției industriale și agricole, sporirea duratei de viață și apariția de noi ramuri în economie, sunt câteva lucruri care au marcat și schimbat Republica Moldova în cei 30 de ani de independență. Despre aceasta vorbește Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul ediției speciale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, de vineri, 27 august.

Populația. Expertul afirmă că în 1991 eram 4 milioane 335 de mii de cetățeni. În prezent, suntem 2 milioane 900 de mii, inclusiv 300 de mii pe malul stâng al Nistrului. Între timp, 1,4 milioane de oameni au plecat din țară și acesta este răspunsul la întrebarea: Cum s-a guvernat această țară în această perioadă? Din acești 2 milioane 900 de mii, spune expertul, circa 300 de mii pleacă temporar din țară. Astfel, circa 1 milion 700 de mii de oameni care nu sunt în Republica Moldova.

Salariații. Deoarece lipsesc datele statistice oficiale din 1991 până în 1996, Veaceslav Ioniță estimează că în 1991 erau circa 1,5 milioane de salariați, dintre care 360 de mii erau așa numiții „colhoznici”. Astăzi, în Republica Moldova sunt circa 605 de mii de angajați. În 2001, la zece ani de la independență, din 1,5 milioane de muncitori au rămas doar 690 de mii. Ulterior, timp de 20 de ani practic nu s-a schimbat numărul lucrătorilor. Toată drama s-a petrecut în primii zece ani și de aici răspunsul: de ce a avut loc toată migrația?

Veaceslav Ioniță mai afirmă că la acei 360 de mii de „colhoznici” pot fi adăugați alții circa 350 de mii de la sate și care munceau în agricultură și cât era URRS aveau ocupație, însă când a venit independența s-a demonstrat că acești oameni din sate nu au de lucru. „Marea migrațiune a început de la sate, deoarece aproape 800 de mii de oameni s-au trezit că nu au de lucru. Din 1 milion și aproape 600 de mii de oameni, un milion de oameni au fost scoși din câmpul muncii. Acum, pe aceștia îi găsim absolut pe toți peste hotare. Economia noastră nu avea capacitatea și nu știa ce să facă cu ei”, a spus Veaceslav Ioniță.

Salariile și pensiile. Economistul susține că în 1991 salariul mediu în Republica Moldova era 434 ruble lunar, echivalentul la 1900 de lei de lei astăzi. Ulterior, veniturile lor reale timp de zece ani, până în 2001, au rămas neschimbate. Și acesta este un răspuns la întrebarea: Din ce cauză au plecat oamenii? Republica Moldova avea un sistem economic ruinat, prăbușit și nu avea nici o șansă să fie revigorat. Totodată, am moștenit o agricultură care nu puteai face nimic cu ea și o industrie care nu era industrie. „Acei zece ani de sărăcie totală i-a determinat pe oameni să plece. Au simțit că nu există nici o speranță. Zece ani au supraviețuit cu echivalentul la ziua de azi de 2 mii de lei pe lună”, a spus economistul.

Pensionarii, afirmă analistul economic, în 1991 aveau o pensie care echivala cu 1050 de lei pe luna, la valoarea leului de astăzi. Pensia lor era 62% din salariu. După aceasta, dacă salariații au rămas la salariile pe care le aveau, situația pensionarilor s-a înrăutățit dramatic. În 2001, la zece ani de independență, pensia lor a scăzut de două ori și echivala cu circa 570 de lei. „Pentru bătrâni toată independența se asociază cu înrăutățirea continuă a vieții lor. În prezent pensionarii o duc foarte rău, au o pensie de circa 2 mii de lei. Asta a însemnat plecarea oamenilor pentru a-și rezolva problemele”, a afirmat analistul.

Veniturile populației. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în prezent, cetățenii Republicii Moldova câștigă timp de un an 155 de miliarde de lei, fără veniturile din darea în chirie, arendă a apartamentelor, spațiilor, care aduc anual cel puțin 10 miliarde de lei. În prezent, veniturile moldovenilor sunt formate din salarii, pensii, remitențe, banii din economia neformală. În 1991 veniturile erau de circa 4 miliarde de lei. Oamenii aveau doar pensii și salarii de mici, fără alte surse de venit. Însă, în prezent, veniturile oamenilor sunt incomparabile chiar cu cele de acum chiar cinci ani, când veniturile erau de circa 95 de miliarde de lei anual.

Averea moldovenilor. În prezent, menționează expertul, toată averea moldovenilor este estimată la 41 de miliarde de dolari, dintre care aproape 30 de miliarde este valoarea locuințelor și spațiilor comerciale. 41 de miliarde de dolari împărțiți la numărul populației, iese că averea pe cap de locuitor este de circa 12 mii de dolari, fiind vorba de locuințe, banii în bancă și terenurile agricole. În 1991 toată averea era de circa 1,4 miliarde de dolari: terenurile nu erau proprietatea oamenilor, clădiri oamenii nu aveau, în sate casele erau private, iar în Chișinău circa 40% dintre locuințe erau private, restul erau proprietatea statului. Procesul de privatizare a urmat ulterior și între 1994-2001 a crescut brusc averea moldovenilor, dar din contul privatizărilor.

Producția industrială. În 1991, a estimat analistul, producția industrială era de 65 de miliarde de lei echivalentul la ziua de azi, iar în 1996 a scăzut la 45,6 de miliarde de lei, fapt care a determinat plecarea oamenilor. După aceasta, a avut loc o recuperare, care s-a stabilizat până în 2011, când s-a ajuns la 54,2 miliarde de lei, iar în acest an estimam o producție industrial de circa 70 de miliarde de lei. Lucrul acesta, spune analistul, se datorează în special investițiilor străine care au venit în Republica Moldova. În zece ani, din 2011 și până în prezent, practic s-a recuperat căderea din primii zece ani de independență.

Producția agricolă. Economistul declară că în 1985 volumul producției agricole globale a fost 55 de miliarde de lei la valoarea leului de astăzi. După aceasta, a urmat o prăbușire până în 2000 de până la 25,7 miliarde de lei. Din 2000 și până în 2020 a fost stabilitate. Volumul producției agricole menținându-se la circa 30 de miliarde de dolari. Anul acesta, estimează Veaceslav Ioniță, ar urma să fie de 35 de miliarde de lei. Potrivit economistului, în perioada sovietică 95% din toată producția agricolă era a gospodăriilor. După destrămarea URSS producția agricolă s-a prăbușit. Dacă în timpul URSS producția agricolă era de 45 de miliarde de lei, la obținerea independenței s-a prăbușit până la 15 miliarde de lei. „Tot ce a permis să se compenseze parțial ruinarea gospodăriilor agricole au fost gospodăriile individuale. În ultimii zece ani, inclusiv datorită investițiilor statului, subvențiilor, a unor politici corecte, suportul partenerilor externi, la noi a început să se dezvolte gospodăriile agricole care încep să-și reia rolul pe care l-au avut cândva”, a menționat economistul.

Durata de viață. Durata medie de viață a fost redusă în primii zece ani de independență, afirmă expertul. Însă, în prezent, datorită îmbunătățirii medicinii, a calității vieții, moldovenii trăiesc cu cinci ani mai mult decât la momentul declarării independenței.

Autoturismele. În 1991 în Moldova era circa 165 de mii de autoturisme, de model sovietic. Între timp acestea au dispărut. Astăzi, sunt 695 de mii de autoturisme. Dacă în 1991, la o mie de locuitori erau 45 de autoturisme, acum la o mie de locuitori sunt 270 de autoturisme. Însă, problema la noi este alta, numărul de autoturisme crește, iar numărul de străzi nu. Numărul drumurilor timp de 30 de ani a rămas aproape intact.

Cinci ramuri noi ale economiei care au apărut în Republica Moldova în acești 30 de ani. Veaceslav Ioniță remarcă faptul că acestea asigură 50% din exporturile moldovenești. Prima este industria automotive, care a apărut zece ani în urmă. Astăzi această ramură asigură locuri de muncă, investiții, creșterea producției industriale și exporturi de circa 600 de milioane de dolari. Cerealele și oleaginoasele – asigură exporturi de circa 500 de milioane de dolari. Transportul internațional de pasageri și mărfuri, care anul trecut și anul curent trece printr-o situație dramatică, dar în realitate această ramură exportă mărfuri și servicii de 450 de milioane de dolari. Serviciile IT – au un volum de export de circa 300 de milioane de dolari și această ramură tinde să devină cea mai importantă. În concluzie, a spus expertul, în ultimii ani în Republica Moldova se dezvoltă exportul de servicii educaționale și medicale, Republica Moldova este deja o platformă unde străinii vin și învață și statul poate să dezvolte acest sector.

De la obţinerea independenţei şi până în prezent, populația Republicii Moldova s-a redus cu un milion și jumătate. Numărul cetăţenilor moldoveni este acum de 2 milioane 900 de mii, inclusiv cetăţenii din stânga Nistrului, unde sunt puțin peste 300 de mii de cetățeni moldoveni. Încet, Republica Moldova se apropie de nivelul populaţiei pe care îl avea în anul 1955. Datele au fost prezentate de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în colaborare cu Privesc.eu.

Expertul a spus că, în prezent avem patru tipuri de cetățeni moldoveni: cei din dreapta Nistrului, care se află pe loc, acasă; cei din dreapta Nistrului, care se află peste hotare; cei din stânga Nistrului, care se află în stânga Nistrului și cei din stânga Nistrului, care se află peste hotare. „Avem și 100-150 de mii de oameni plecați temporar peste hotare, care nu intră în statistica celor plecați. De aceea, putem spune că numărul moldovenilor plecați peste hotare este cu mult mai mare decât numărul din statistică, deoarece sunt și acei care fac naveta de scurtă durată”, a spus expertul.

Potrivit economistului, Republica Moldova se depopulează destul de activ. În 1991 populația țării a ajuns la 4 milioane 364 de mii, inclusiv stânga Nistrului unde erau 731 de mii. Astfel, timp de 30 de ani, numărul cetățenilor moldoveni aflați pe loc, acasă, s-a redus cu un milion și jumătate, cu 1 milion și 036 de mii în dreapta Nistrului. În stânga Nistrului populația s-a redus de 2,4 ori, de la 731 de mii la 306 mii, sau cu 425 de mii de cetățeni. „Nu cred că veți găsi în Europa o altă țară, sau o altă regiune, unde avem o așa depopulare cum se întâmplă în stânga Nistrului”, a opinta analistul economic.

Veaceslav Ioniță afirmă că în prezent suntem 2 milioane 900 de mii de moldoveni, inclusiv cu cei din stânga Nistrului. „Dacă se va continua trendul acesta, vom ajunge la nivelul anilor 1950. Și mă tem să mă gândesc ce va fi în viitor”, a menționat economistul. În opinia sa, sunt trei factori care au determinat reducerea populației. Este vorba de sporul natural negativ înregistrat aici în țară; migrația definitivă a cetățenilor care au plecat peste hotare și s-au dezis de cetățenia moldovenească sau cea a autoproclamatei regiuni transnistene și migrația temporară. 

Expertul a mai comunicat că în ultimii 30 de ani, pe malul drept al Nistrului s-au născut cu 69 de mii de copii mai puțin decât numărul persoanelor decedate. Estimativ, ar fi vorba de încă 27 de mii de cetățeni din stânga Nistrului. Astfel, cu 100 de mii de cetățeni mai mulți au murit, decât care s-au născut. „Așa ceva nu a mai fost în istoria țării noastre. Este cea mai mare dramă prin care trece poporul nostru - faptul că noi pur și simplu dispărem ca națiune”, a comunicat expertul.

Veaceslav Ioniță mai menționează că din partea dreaptă a Nistrului peste hotare se află 932 de mii de cetățeni, iar din stânga Nistrului - 158 de mii. Din dreapta Nistrului, fiecare al patrulea cetățean este plecat peste hotare sau 26% sau, iar din stânga Nistrului - 33 la sută, sau fiecare al treilea cetățean. De fapt, migrația și plecarea cetățenilor din stânga Nistrului este cu mult mai puternică. „Depopularea regiunii din stânga Nistrului este cu mult mai mare decât a celei din dreapta Nistrului și este condiționată de doi factori: numărul mare de cetățeni care au plecat definitiv din regiune și numărul mare de cetățeni care se află peste hotarele regiunii în căutarea unui loc de muncă”, menționează Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre ponderea populației Republicii Moldova în populația globală, expertul susține că în 1961-1970 era de 0,1%, iar în 2020 am ajuns să reprezentăm 0,05%, în condițiile în care populația globului este în creștere. Iar dacă luăm doar populația care nemijlocit se află în țară reprezentăm 0,04% din populația globului, o reducere de 2,5 ori față de acum 50 de ani. „Această scădere este legată de migrația definitivă, de sporul natural negativ și de migrația temporară”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în ultimii cinci ani avem cea mai mică creștere a populației din ultimii o sută de ani și cea mai mică rată a natalității, care scade anume în perioada când avem cea mai mare pondere a migrației.

În acest an, Republica Moldova înregistrează o ușoară scădere a numărului cetățenilor care vor să plece peste hotare. Dintre cei care vor să plece sunt oamenii de la sate, în special bărbații. Acestea sunt datele unui sondaj de opinie efectuat de către CBS-AXA, la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDS) „Viitorul”, și prezentat vineri, 11 iunie, de către expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Potrivit sondajului, în acest an, 15,2% dintre cetățenii Republicii Moldova, de peste 18 ani, spun că intenționează în următoarele luni să plece peste hotare, în scădere cu aproape 3% față de 2020 și cu 5% față de anul 2018. „15,2% înseamnă în jur de 30-35 de mii de persoane, care în acest an cel mai probabil vor părăsi teritoriul Republicii Moldova”, a explicat economistul.

Fiind analizată cifra în scădere, Veaceslav Ioniță spune că sunt trei răspunsuri: 1 – deja nu mai are cine pleca; 2 – cetățenii Republicii Moldova, în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, speră că viața lor se va schimba și poate nu ar merita să plece peste hotare; 3 – totuși calitatea vieții în Republica Moldova s-a îmbunătățit și unii consideră că există oportunități de a munci aici acasă.

Cei care în ultimii trei ani au fost peste hotare, iar în prezent sunt în Republica Moldova au fost întrebați dacă mai vor să plece peste hotare în viitorul apropiat. 13,7% dintre respondenți au răspuns că da. Aproape dublu față de anul trecut, când 7,6% aveau această intenție.

Tinerii de 18-29 de ani sunt cei care vor să plece cel mai mult peste hotare – 28 %, cu aproape 1% mai mult decât acum un an, însă cu circa 2% mai puțini decât în 2018. Apoi urmează cei de vârsta 30-44 de ani – 18,1%. „În privința tinerilor situația cum a fost una extrem de tristă, așa și a rămas – extrem de tristă. Practic fiecare al treilea tânăr spune că vrea să plece peste hotare și decizia lui timp de cinci ani nu s-a schimbat. Tinerii, cum spuneai acum cinci ani că vor să plece, exact așa spun și acum. Este cel mai stabil grup care nici de cum nu vede soluția existenței aici în Republica Moldova”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Sondajul mai arată că avem o diferență destul de puternică legată de intenția de a pleca peste hotare în funcție de sexul respondentului. Dacă în rândul femeilor avem 12%, care au spus că ar dori să plece în viitorul apropiat, atunci în cazul bărbaților această cifră este de aproape 19%.

Totodată, există o diferență între dorința de a pleca peste hotare în dependență de traiul respondentului. 13,2% din populația de la orașe este expusă dorinței de a părăsi Republica Moldova și 17% - a celor care trăiesc la sate. „Migrația de bază, care are loc în Republica Moldova, are loc din contul celor care trăiesc la sate. Ca rezultat, avem o depopulare puternică a zonelor rurale”, a mai spus expertul în politici economice.

Potrivit economistului, două elemente importante ale migrației își lasă amprenta asupra Republicii Moldova. În primul rând este vorba de banii pe care îi trimit cei din diasporă acasă. În acest an, volumul remitențelor cel mai probabil va fi cel mai mare din istoria Republicii Moldova. În primele patru luni ale anului, volumul remitențelor a fost un record absolut pentru Moldova – 513 milioane de dolari, mult peste media pentru primele patru luni ale anului. Cu 30 de milioane de mai mult comparativ cu recordul anual din 2008.

De asemenea, a opinat că în acest an, la alegerile parlamentare anticipate, moldovenii de peste hotare vor avea cea mai puternică voce din istoria Republicii Moldova. Dacă la alegerile precedente aceștia votau și decideau 3-4 mandate, în acest an vor avea un impact de cel puțin 10-11 mandate. „Cei din diasporă au o tendință de activism civic din ce în ce mai mare. Dacă în 2015, doar 6% din cei aflați peste hotare au mers la vot, în 2020 am avut aproape 32% dintre cetățenii noștri aflați peste hotare care și-a exprimat interesul de vot”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Prima monedă comemorativă a apărut în Republica Moldova în anul 1996, când au fost marcați 5 ani de independență ai Republicii Moldova, iar BNM a bătut prima monedă comemorativă pentru a reaminti tuturor că s-a întâmplat în urmă cu 5 ani. În cadrul ediției „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 4 iunie, realizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Privesc.eu, economistul a spus că aceasta este prima curiozitate legată de monedele comemorative, puse în circulație de-a lungul celor 30 de ani de la crearea Băncii Naționale a Moldovei.

Cea de-a doua curiozitate este despre faptul că din 1996 și  până în prezent, BNM a bătut 178 de monede comemorative, care pot fi găsite la muzeul instituției. 153 de monede sunt din argint și au de la 16,5 grame până la 31,5 grame. 18 monede sunt de aur și cele mai multe dintre ele au 7,8 grame. Trei monede sunt din tombac sau alamă roșie argintată, iar o monedă este din aliaj, alamă placată cu nikel. În trecut, monedele comemorative să băteau de regulă într-un tiraj de 1000 de exemplare. În ultimii ani, BNM bate doar câte 250 de monede comemorative. Iar din 2019 BNM ne bucură și cu monede comemorative de circulație ordinară, care se bat în tiraje de 250 mii exemplare și pot fi găsite relativ ușor. De regulă astfel de monede ordinare BNM bate câte una pe an în valoare de 10 lei.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cea de-a treia curiozitate este faptul că cea mai scumpă monedă din Republica Moldova a fost bătută în 2018 și a comemorat 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. „Este o monedă din aur curat și are 31,1 grame. Doar valoarea aurului din această monedă este de aproape 2 mii de dolari. Este cea mai scumpă monedă și cea mai greu de procurat pentru majoritatea colecționarilor”, a spus Veaceslav Ioniță.

A patra curiozitate este legată de cantitatea de metal folosită. Pentru ca să bată aceste monede deja puse în circulație, BNM a avut nevoie de 2 tone și 312 kg de metal: aur și argint. Monedele din aur cântăresc 111 kg și 580 de grame, cele din argint - 2 tone 108 kg. Monedele din tomac argintat (un aliaj dintre zinc și cupru) – 18 kg, iar alamul placat – 75 kg.

Cel mai popular personal de pe monede este Ștefan cel Mare și Sfânt. Din acele 175 de monede comemorative, spune Veaceslav Ioniță cu referire la cea de-a cincea curiozitate, 5 sunt dedicate lui Ștefan cel Mare: 3 de argint și 2 din aur.

Toate monedele, ca să fie mai ușor de colecționat,  sunt grupate în serii. În total sunt acum 17 serii, afirmă analistul descriind cea de-a șasea curiozitate legată de monedele comemorative bătute de către BNM. Prima serie a început în 1996, este dedicată evenimentelor istorice și sunt prezent 17 astfel  de astfel de monede. Ultima serie a fost domnitorii țării și a fost lansată în 2019. Cea mai mare serie este cea dedicată unor personalități și a fost lansată în 2000. Până în prezent au fost bătute 37 de astfel de monede. Cea mai mare serie de monede bătute într-un singur an sunt mănăstirile Moldovei și a fost lansată în 2000. În acel an au fost bătute 20 de monede cu 20 de mănăstiri din Republica Moldova. Apoi pe parcursul anilor au fost bătute încă 4 monede cu mănăstiri. BNM mai are o serie de monede bătute cu lăcașuri sfinte din Moldova.

Cea de-a șaptea curiozitate ține de faptul că în anul 2017 în Republica Moldova apare prima monedă comemorativă colorată.

Urmează, pe poziția a opta, faptul că anual BNM bate în mediu câte 8 monede pe an și că un colecționar moldovean trebuie să aibă anual aproape 5 mii de lei ca să poată procura cele 8 monede comemorative, dar fără a include monedele de aur . Cele mai multe monede au fost bătute în 2000 – 24 la număr. Cele mai puține în 2004 – doar 3 monede. Anii 1997, 1998, 1999 și 2002 sunt unicii ani când Republica Moldova nu a bătut monede comemorative. Totodată, cele mai multe monede care sunt bătute sunt monedele de argint.

Urmează curiozitatea cu numărul nouă, potrivit căreia un colecționar împătimit de istoria Republicii Moldova, de  numismatica acestei țări, dacă ar dori să aibă toate monedele bătute de către BNM, ar avea nevoie de cel puțin 25 mii USD, deoarece doar valoarea aurului și argintului din monede depășește suma de 20 de mii de dolari. BNM a bătut două monede care astăzi nu pot fi găsite în circulație obișnuită, este vorba de moneda specială de la aniversarea Curții de Conturi și cea dedicată medicilor „Medicul meu - eroul meu”.

Ultima curiozitate, spune că din 2019, BNM a început să bată o serie nouă – „Poveștile copilăriei”. Spre deosebire de toate celelalte monede, care sunt din aur și argint, ca valoare a metalului nu sunt scumpe, dar ca formă grafică, felul în care au fost făcute, sunt cele mai excepționale. Este vorba de „Capra cu trei iezi”, „Punguța cu doi bani”, „Făt frumos și Ileana Cosânzeana”.

„Pentru fiecare țară, un element important al independenței, pe lângă imn și drapel, este moneda națională. Republica Moldova a parcurs un drum lung în a avea moneda națională. În 1991 a fost creată BNM. În 1993 a apărut leul moldovenesc. În 1996 a apărut prima monedă comemorativă. BNM a fost nu o dată criticată, mai ales după ceea ce s-a întâmplat în 2014. Însă, în ultimii ani s-au întreprins măsuri îndreptate pentru a schimba situația. Ca rezultat, criza din 2020 a arătat că dintre toate elementele unei crize, ceea ce nu a afectat a fost pe dimensiunea bancară. Volumul de credite a continuat să crească, presiune asupra valutei nu a fost, iar rezervele valutare au crescut la cel mai înalt nivel”, a conchis Veaceslav Ioniță.

 

Comitetul de coordonare pentru o Guvernare Deschisă, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul fiind reprezentat de către economista Diana Enachi, a lansat consultările publice asupra Conceptului Programului pentru o guvernare deschisă pe anii 2021-2024.

Conceptul Programului este elaborat de către Cancelaria de Stat în conformitate cu prevederile supct. 3, pct. 34 din Hotărârea Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice. Prin aprobarea și implementarea Programului vizat, Guvernul Republicii Moldova își reafirmă angajamentele cu privire la respectarea principiilor de bază ale Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă. 

Scopul proiectului este consolidarea unei guvernări transparente, responsabile și eficiente prin îmbunătățirea proceselor decizionale, participative și a dialogului cu cetățenii, iar prin intermediul acestuia, Guvernul urmărește identificarea soluțiilor pentru sporirea accesului la informații, promovarea transparenței sectorului public, asigurarea luptei împotriva corupției și încurajarea participării cetățenilor în actul de guvernare. Proiectul urmează a fi elaborat și aprobat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice.

Propunerile și recomandările asupra Conceptului pot fi inserate direct în documentul conceptului, disponibil in format google doc .

Totodată, Comitetul de coordonare pentru o Guvernare Deschisă vine cu rugămintea de a completa următorul chestionar, rezultatele căruia vor fi luate în considerare la elaborarea Programului vizat.

Propunerile se acceptă până la data de 14 mai 2021.

De asemenea, propunerile și recomandările pot fi transmise până la data de 4 mai 2021, persoanei de contact: Natalia Cristian, consultant principal, Direcția coordonare politici și priorități, Cancelaria de Stat, e-mail: natalia.cristian@gov.md

Comitetul de Coordonare pentru guvernare deschisă, constituit la 13 Aprilie 2018 (Ordin 305-A), are rolul de coordonarea procesului de elaborare și consultare a Planurilor Naționale de Acțiuni pentru o Guvernare Deschisă, angajament asumat de către Republica Moldova în calitate de țară membră a Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership).

 

 

Prima expoziție regională, destinată antreprenoriatului feminin în Europa și Asia Centrală, organizată de către UN Women și finanțată cu generozitate de către Guvernul Japoniei,  va avea loc online, în perioada 27-29 aprilie 2021, cu participarea a sute de antreprenoare din 12 țări, printre care și Republica Moldova. Scopul expoziției este de a susține și abilita femeile antreprenoare pe timp de pandemie și în urma acesteia. 

Organizată de către UN Women ca răspuns la impactul devastator al pandemiei COVID-19 într-o regiune în care o pătrime din femeile libere profesioniste și-au pierdut locurile de muncă, expozitia virtuală va aduna sute de afaceri mici și femei antreprenoare, companii mondiale și investitori din Europa și Asia Centrală, pentru a crea planuri de afacere, a prezenta produse și pentru a încuraja antreprenoarele să se extindă pe piață. 

În cadrul expoziției,  vor fi oferite șase platforme de creație cu diverse teme, de la branding și marketing, până la crowdfunding și comerț electronic, dar și atragerea investitorilor. Ca urmare antreprenoarele vor beneficia de instruire profesionistă în dezvoltarea și optimizarea planurilor și ideilor de afaceri.  

La conferință, vor fi reprezentate mai mult de 23 de sectoare. Majoritatea antreprenoarelor sunt din domeniile: vestimentație, modă și vânzare cu amănuntul, alte sectoare, inclusiv educație și formare, precum și produse alimentare și agricole. 

Sesiunea de deschidere a expozitiei poate fi vizualizata pe pagina de Facebook UN Women Moldova, incepand cu orele 10.00.

 

Cu profundă tristețe, echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (DIS) „Viitorul” se alătură familiei Popa și își ia rămas bun, la trecerea în neființă, de la Dl. Profesor Victor Popa (1949-2020), nume sonor în societatea civilă și în comunitatea academică, mentor pentru mulți dintre noi.

Golul lăsat în urmă este infinit. Domnia sa va rămâne veșnic în memoria noastră ca un exemplu uman și profesional de cea mai înaltă calitate. O viață plină de muncă, eficientă și elevată, însuflețită și inspirată de pasiune, dedicată științelor juridice și înțelegerii profunde a societății moldovenești în proces de atlantizare și europenizare.

Domnul Prof. Univ. Victor Popa a fost o personalitate de prim rang în dreptul constituțional, permanent disponibil pentru cercetare și dialog științific, receptivitate față de nou și dedicare pentru profesia didactică. A lăsat în urmă o bogată moștenire științifico-didactică, concretizată în monografii, cărți, articole și studii ce-i poartă semnătura.

Domnul Dr. Hab. Victor Popa a jucat un rol important în promovarea și apărarea valorilor naționale, în consolidarea societății civile și comunității academice din Republica Moldova.

Echipa IDIS „Viitorul” își exprimă profunda îndurerare și împărtășește această mare pierdere, transmitem condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat pe Profesorul Univ. Victor Popa.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

 

 

Cuprins

Preambul

1. Istoricul problemei. Scopul creditului
2. Prevederi ale acordului asupra cărora planează suspiciuni
3. Dreptul la informație, transparența și procedurile de negociere
4. Constatări și Concluzii
5. Recomandări

Preambul

În esență, considerăm că sunt 2 aspecte care trebuie analizate de către Curtea Constituțională: conținutul Acordului de împrumut și procedura de negociere / semnare / ratificare.

În ce privește conținutul, notăm art.3 alin.(3), art.7 alin.(2) și art.11 din Acord, care sunt contrare intereselor Republicii Moldova, efectele și consecințele acestor prevederi pot afecta caracterul suveran, independent și de neutralitate al Republicii Moldova. După cum au menționat și autorii sesizării, este pusă în pericol activitatea / securitatea economică, financiară și valutară a țării, economia de piață, comerțul și libera concurență, domenii protejate expres de către Constituția Republicii Moldova (art.1, 2, 126, 129). În ce privește procedura, aceasta este importantă din perspectiva asigurării legalității actului, clarității, previzibilității și accesiblității viitoarelor reglementări pentru a înțelege care pot fi urmările pentru cetățeni și stat.

1. Istoricul problemei. Scopul creditului

Guvernarea de la Chișinău a solicitat la finele anului trecut un împrumut de 500 de milioane de euro de la Federația Rusă. Unele rezultate ale negocierilor dintre partea rusă și partea moldovenească au fost anunțate oficial abia în anul 2020. Astfel:

• Guvernul RM prin Hotărârea nr.169 din 13 martie 2020 a aprobat inițierea negocierilor, precum şi a aprobat semnarea lui.
• Pe data de 17 martie 2020, la Moscova, a fost semnat Acordul dintre Guvernul Federației Ruse și Guvernul Republicii Moldova privind acordarea Guvernului Republicii Moldova a unui împrumut financiar de stat.
• La 17 aprilie 2020 Acordul de credit a fost semnat la Moscova de către Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguța (67 ani), și vice-ministrul Finanțelor al Federației Ruse, Timur Maximov (34 de ani).
• Acordul propriu zis a fost adus la cunoștința opiniei publice tocmai în data de 20 aprilie 2020.
• Pe data de 21 aprilie 2020, prin Hotărârea Guvernului nr.252 s-a aprobat și s-a prezentat Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Federației Ruse și Guvernul Republicii Moldova privind acordarea Guvernului Republicii Moldova a unui împrumut financiar de stat.
• În data de 23 aprilie 2020 a avut loc ședința plenară a Parlamentului Republicii Moldova, unde Acordul respectiv a fost ratificat în două lecturi.

Valoarea creditului. Valoarea creditului este de 200 mln euro. Creditul a fost oferit de către Federația Rusă cu o dobândă de 2 la sută, pentru o perioadă de 10 ani.

Conform acordului, partea rusă va transfera prima tranșă de 100 mln euro în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a documentului, iar a doua tranșă va fi transferată nu mai târziu de 31 octombrie 2020.

Rambursarea creditului. Rambursarea creditului se va efectua în 20 de tranșe egale, timp de zece ani, achitate la data de 15 martie și 15 septembrie a fiecărui an. Prima tranșă va fi rambursată pe 15 martie 2021.

Rata dobânzii creditului va fi de 2% anual, iar în cazul în care Republica Moldova nu-și respectă obligațiunile de rambursare a creditului în termen, penalitatea va constitui 150% din rata dobânzii.

Scopul creditului. Creditul rusesc a fost contractat pentru reabilitarea drumurilor, un proiect promis de către președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, la sfârșitul anului 2019, după învestirea Guvernului Chicu.

Astfel, circa 1,3 mlrd MDL a fost deja inclus în proiectul de rectificare a bugetului pentru implementarea Proiectului „Program de dezvoltare a infrastructurii drumurilor cu suportul Federației Ruse”.

Experții IDIS Viitorul consideră că acest credit a fost inclus în bugetul 2020, când bugetul a fost adoptat, ca sursă de finanţare a unei părţi din circa 5 miliarde de lei din deficitul bugetar de 7,4 miliarde de lei.  După recenta rectificare a bugetului, deficitul bugetar constituie deja 16,2 miliarde de lei.

Procedurile de achiziție privind reabilitarea drumurilor se accelerează. În contextul respectiv, în ianuarie 2020, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a inițiat 15 proceduri de achiziție pentru lucrările de reparație a drumurilor. Conform prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice (Regulamentul cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziții publice[1]), o autoritate contractată nu este în drept să planifice un contract de achiziție publică în lipsa surselor financiare sau a dovezii alocării acestora.

Prin urmare, a fost admisă o încălcare a legislației prin lansarea mai multor licitații, prin sistemul electronic de achiziții publice MTender, fără a indica vreo informație la categoria „sursa de finanțare”.

Conform documentației de atribuire a licitaților de lucrări pentru reparația drumurilor lansate în sistemul electronic, unica mențiune a sursei de finanțare are un caracter vag: Programul de dezvoltare al infrastructurii cu suportul Instituțiilor Financiare Internaționale”. Mai mult, Anexa 6 la Legea bugetului de stat pentru anul 2020, nu făcea referință la un astfel de program.

Până în prezent, instituția a încheiat două contracte de achiziție privind reabilitarea drumurilor, unul privind reabilitarea drumului G135 Ceadâr-Lunga – Congaz – Dimitrovca – G131, în valoare de 40,6 milioane de lei, și altul privind reabilitarea drumului R21 Orhei-Bravicea-Călărași, în valoare de 67,2 milioane de lei.

În rest, mai multe achiziții au fost anulate cu invocarea, cel mai frecvent, a lipsei a trei oferte calificate, sau alte motive invocate de către Administrația de Stat a Drumurilor, cu mențiunea că urmează a fi organizată o nouă procedură de achiziție în acest sens. De menționat că pentru reabilitarea a șase tronsoane de drum, în sumă de 1,8 miliarde de lei, fără TVA, deschiderea ofertelor a fost amânată pentru data de 4 mai 2020.

Notă. În contextul respectiv, este necesar de menționat depunerea de contestații de către un operator economic (Magistrala SA) împotriva documentației de atribuire, iar ANSC a admis integral sau parțial contestațiile: (https://ansc.md/ro/content/decizii-2020?Contestatar=&AutoritateaContractanta=administratia&solr_document=&ObiectulAchizitiei=&solr_document_1=All&solr_document_2=All&solr_document_3=All&solr_document_4=All&solr_document_8= ). Respectiv, autoritatea, ASD, este obligată să se conformeze deciziei ANSC și deci a modificat documentația de atribuire și respectiv a prelungit și termenul de depunere a ofertelor.

       2. Prevederi ale acordului asupra cărora planează suspiciuni

Mai jos vom face referință doar la câteva prevederi din Acordul respectiv, asupra cărora, din perspectiva noastră, planează grave suspiciuni de corupție.

       2.1. Unele comentarii vis-a-vis de articolul 3, aliniatul 3

O clauză a Contractului (art.3, aliniatul 3) de creditare stipulează că „Partea moldovenească, în interesele extinderii relațiilor comercial-economice dintre cele două țări, va depune eforturi, orientate spre realizarea proiectelor comune pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul companiilor rusești. În aceste scopuri, companiilor rusești le va fi asigurat accesul pentru participarea în procedurile de achiziție a bunurilor și serviciilor în bază de concurs, desfășurate în Republica Moldova, în baza unui regim nu mai puțin favorabil decât regimul de care beneficiază companiile moldovenești sau alte companii”.

Prin această clauză, sunt încălcate acordurile internaționale la care Republica Moldova face parte. În speță, ne referim la Acordul Organizației Mondiale a Comerțului privind achizițiile publice (ratificat prin legea nr. 125/2016). Prin semnarea acordului OMC privind achizițiile publice, autoritățile din Republica Moldova s-au angajat să sporească concurența pentru proiectele mari de infrastructură realizate în Republica Moldova, promovarea unei bune guvernanțe la nivelul instituțiilor naționale, sporirea gradului de transparență și, implicit, combaterea corupției, eficientizarea managementului resurselor publice, precum şi sporirea accesului agenților economici autohtoni pe piețele externe de achiziții publice prin participarea la licitaţiile internaţionale.

De asemenea, se încalcă prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care prevede că: „Entitățile contractante nu impun condiții care să conducă la discriminarea directă sau indirectă a operatorilor economici ai celeilalte părți, de exemplu cerința ca operatorii economici interesați în obținerea contractului să fie stabiliți în aceeași țară, regiune sau același teritoriu cu entitatea contractantă.”

      2.2. Unele comentarii în raport cu articolul 7, aliniatul 2

Cel mai mare pericol, în opinia noastră, care ține de acest Acord, îl constituie prevederile din articolul 7, aliniatul 2, care stabilesc că ”dacă datoria restantă sau dobânda la această datorie pentru împrumutul de stat sau pentru creditele acordate de către băncile rusești debitorilor moldoveni, cu acordul părții Moldovei, nu sunt rambursate la timp, conform prezentului Acord, partea rusă are dreptul să consolideze întreaga sumă restantă și să ceară plata urgentă a acesteia”.

Această prevedere presupune că statul Republica Moldova emite un fel de garanție pentru întreprinderi private, iar noi, cetățenii (statul) vom trebui să rambursăm această datorie, dacă acești debitori (privați), pe care nu îi cunoaștem, nu vor rambursa la timp datoria către băncile rusești.

       Prevederile de la art.7, din prezentul Acord, care se rezumă la majorarea datoriei de stat pentru creditele persoanelor terțe față de Federația Rusă, este 0 clauză care atentează direct la suveranitatea  națională (art.1 și 2 din Constituție), protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, asigurarea libertății comerțului și concurenței loiale (art.126 din Constituție) și evident, principiile protejării intereselor naționale în activitatea economică externă (art.129 din Constituție).

Este necesar de punctat că dreptul exclusiv privind gradul de îndatorare al țării ține de Parlamentul Republicii Moldova, care prin Lege stabilește pentru Guvernul Republicii Moldova, limitele deficitului bugetar și valoarea maximă a datoriei externe pentru fiecare an (art.38 din Legea Finanțele Publice și Responsabilitatea Bugetar Fiscală). Prin art.7.2, Moldova cedează din dreptul suveran altui stat, de a decide plafonul datoriei externe. Astfel, devine nulă orice decizie a Parlamentului Republicii Moldova privind plafonul datoriei externe, deoarece un alt stat poate decide, de la sine putere, majorarea acestei datorii.

Lecții despre preluarea activelor. Subliniem faptul că aplicarea unor penalități excesive este o practică mai veche a Federației Ruse care a fost utilizată în relațiile cu Republica Moldova pentru preluarea activelor. Astfel, în perioada 1993-1994, prin aplicarea unor penalități excesive, au fost formate datorii nejustificate în baza cărora a fost procurată cota majoritară a întreprinderii strategice Moldova GAZ. Întreg mecanism de preluare a activelor naționale prin această inginerie financiară a fost descrisă de către experții IDIS Viitorul încă în anul 2007. În acea perioadă, subliniem doar că pentru fiecare zi de reținere a plăților, Moldova a acceptat o penalitate de 0.35% din suma îndatorată, ceea ce era de 12-17 ori mai mult decât penalitățile aplicate în țările din regiune. În felul acesta, timp de un de zile, s-au acumulat penalități nejustificate de 140 mln dolari, comparativ cu maximul de 10 mln dolari, în cazul aplicării unor penalități în conformitate cu mecanismele internaționale. După preluarea întreprinderii de stat Moldova Gaz, GazProm a redus penalitățile care au fost micșorate până la 0.02%, de 17 ori mai mică, comparativ cu cea inițială. Acest lucru ne face să credem că negocierea acelei penalități exagerate a fost o acțiune deliberată a autorităților moldovenești, cu elemente de corupție, care au avut ca scop deposedarea Republicii Moldova de activele sale strategice. Situație care ar putea să se repete și în acest caz.

3. Dreptul la informație, transparență și procedurile de negociere

În acest sens, argumente complementare și suplimentare la cele invocate de autori pot reprezenta următoarele.

      3.1. Constituția Republicii Moldova garantează în art.34 dreptul la informație. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor           publice şi asupra problemelor de interes personal. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Aceste norme sunt dezvoltate în legea privind accesul la                   informație nr.982/2000, legea privind transparența procesului decizional nr.239/2008, legea privind actele normative nr.100/2017, dar și de alte acte normative, precum Hotărârea Guvernului cu privire la               mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional nr.967/2016.

În speță, atât la nivelul Guvernului, cât și în Parlament, la examinarea și aprobarea / adoptarea actelor normative privind acest Acord de împrumut, nu au fost respectate normele ce țin de transparența procesului decizional, nu au fost supuse consultărilor publice aceste proiecte de acte, iar publicul larg nu a avut posibilitatea de a analiza aceste acte, de a formula propuneri și recomandări. Spre exemplu, proiectul legii de ratificare este înregistrat în Parlament pe data de 21.04.2020 și este exminat și aprobat pe data de 23.04.2020, fără respectarea termenului de 15 zile pentru consultări publice. Aceeași situație și cu Hotărârile Guvernului.

Desigur, putem lua în calcul situația excepțională, care acordă posibilitatea (inclusiv prin legea nr.239/2008) să fie elaborate și aprobate actele fără respectarea etapelor de transparență. Dar aici am putea sublinia unele momente importante.

Dacă e să ne conducem de informațiile prezentate public, negocierea Acordului respectiv a început la 13.03.2020 și s-au finalizat la 17.04.2020. În toată această perioadă, societatea, cetățenii, chiar și deputații nu au cunoscut despre parcursul negocierilor, echipa care negociază, dacă au avut loc sau nu consultări cu experți și specialiști, dacă au fost obținute în prealabil sau ulterior avizele autorităților publice, în special al Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor, chiar și expertiza Centrului Național Anticorupție.

• Potrivit pct.33 din Hotărârea Guvernului nr.442 din 17.07.2015 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare a tratatelor internaţionale, organul responsabil pentru încheierea tratatului va prezenta concomitent proiectul tratatului spre avizare Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerului Economiei, Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor şi, în caz de necesitate, ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale, care vor fi direct sau indirect implicate în implementarea acestuia sau sunt competente de a se expune asupra subiectelor vizate în proiect.
• Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor prezenta avizul în termen de până la 10 zile lucrătoare (pct.34).
• Organele responsabile pentru încheierea tratatelor pot solicita prezentarea avizului în termene mai restrânse. În acest caz, se va argumenta motivul acestei solicitări (pct.35).
• Avizul Ministerului Justiţiei se va referi şi la compatibilitatea proiectului tratatului cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi legislaţia internă. În cazul în care proiectul tratatului cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei Republicii Moldova şi legislaţiei interne, Ministerul Justiţiei va propune, fie modificarea proiectului tratatului, fie sistarea procedurii de iniţiere a negocierilor, fie formularea unor rezerve admise la tratatul multilateral, fie iniţierea elaborării concomitente a proiectelor de acte de modificare a actelor legislative/normative, fie iniţierea procedurilor de revizuire a Constituţiei, conform modului stabilit de legislaţia în vigoare (pct.37).
• În caz de divergenţe între poziţia organului responsabil pentru încheierea tratatului şi avizele prezentate de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale, acesta va organiza o şedinţă cu autorităţile şi instituţiile interesate pentru a se decide pe principii reciproc acceptabile (pct.40).
• Delegaţiile de negociatori şi organul responsabil pentru încheierea tratatului vor consulta pe durata negocierilor alte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice şi instituţii de competenţa cărora ţin subiectele abordate în cadrul negocierilor sau în obligaţia cărora intră implementarea prevederilor tratatului (pct.50).
• În calitate de organ coordonator în procesul de încheiere al tratatelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene poate formula observaţii şi propuneri care sunt obligatorii pentru grupul de negociatori şi organul responsabil pentru încheierea tratatului. Raportul şi alte documente ale negocierilor se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene împreună cu celelalte documente ce ţin de încheierea tratatului, care vor servi drept mijloace complementare de interpretare a tratatului (pct.61).

La fel, nu a fost publicat textul proiectului Acordului, deși acesta putea fi făcut public conform prevederilor pct.32 din Hotărârea Guvernului nr.442/2015. Este inadmisibil ca un act atât de important și cu consecințe pentru toți cetățenii, să fie ”ascuns” de public și lăsat la discreția unor persoane ”necunoscute” care negociază acest Acord din numele Republicii Moldova sau mai concret din numele poporului Republicii Moldova, prin prisma art.2 din Constituție.

Plus la aceasta, lipsește consultarea și avizul consultativ al Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului, contrar cerințelor din art.7 alin.(2) al legii privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova nr.595/1999. De remarcat aici și obligația de a întocmi o notă de argumentare pentru a fi prezentată în prealabil Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului, care să includă argumentarea necesităţii încheierii tratatului internaţional, cu specificarea eventualelor consecinţe de ordin politic, financiar-economic sau de altă natură pe care le implică încheierea tratatului internaţional, proiectul acestuia în limba de stat şi, după caz, în limba străină, avizele autorităților publice.

Nu în ultimul rând, Parlamentului nu i-a fost prezentat tot setul de documente necesar pentru ratificare și care trebuiau să fie deținut de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În conformitate cu pct.165 din Hotărârea Guvernului nr.442/2015, setul de documente necesar pentru îndeplinirea procedurilor interne în vederea punerii tratatului în vigoare va conţine:

1. argumentarea oportunităţii ratificării, acceptării, aprobării tratatului sau aderării Republicii Moldova la tratat, conform anexei nr.5 la prezentul Regulament;
2. copia de pe textul tratatului în limba română şi limba de referinţă, iar în cazul în care tratatul nu conţine un text autentic în limba română, copia de pe textul autentic al acestuia într-o limbă străină şi traducerea oficială în limba română efectuată de către organul responsabil pentru încheierea tratatului şi certificat de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;
3. copiile de pe avizele prevăzute la pct. 80;
4. tabelul de sinteză al avizelor prevăzut la pct. 80;
5. proiectul hotărârii Guvernului despre aprobarea proiectului de lege cu privire la ratificarea, acceptarea, aprobarea tratatului sau aderarea la tratat (în limba română cu traducerea în limba rusă);
6. proiectul de lege cu privire la ratificarea, acceptarea, aprobarea tratatului sau aderarea Republicii Moldova la tratat (în limba română cu traducerea în limba rusă) care va stabili expres: organul sau organele responsabile pentru implementarea tratatului sau pentru efectuarea unor acţiuni, orientate spre respectarea angajamentelor pe care şi le asumă Republica Moldova prin îndeplinirea procedurilor interne de intrare în vigoare a tratatului; formularea textelor rezervelor în vederea aplicării ori neaplicării unor prevederi ale tratatului faţă de Republica Moldova;
7. proiectul de lege privind introducerea modificărilor în legislaţie (în limba română cu traducerea în limba rusă), dacă din tratatul internaţional decurge adoptarea unor legi noi sau modificarea legilor în vigoare.

3.2. Legea privind tratatele internaționale nr.595/1999 reglementează expres procedura de aprobare a semnării (art.8¹). În esență, Guvernul urma să adopte 2 Hotărâri de Guvern distincte, ca conținut și timp. Prima de inițiere a negocierilor (inclusiv de împuternicire a persoanelor care vor negocia) și a doua hotărâre, ulterior, de aprobare a semnării, după finalizarea negocierilor. În caz de urgenţă a semnării tratatului internaţional şi doar dacă există temeiuri suficiente să se considere că proiectul tratatului propus spre semnare nu va conţine diferenţe de fond faţă de proiectul iniţial al tratatului, art.8¹ alin.(3) din lege prevede că se poate emite o singură decizie cu privire la iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării tratatului (cum a fost în cazul nostru). Însă, chiar și într-o astfel de situație, potrivit art.8¹ alin.(3), trebuie să fie respectată procedura prevăzută la art.7 care se referă la consultarea și obținerea avizului cu privire la oportunitatea iniţierii negocierilor şi semnării tratatului internaţional din partea Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului – cerințe legale nerespectate. Totodată, nu este justificată această ”urgență” de aprobare a semnării în contextul în care după emiterea Hotărârii Guvernului nr.169 din 13.03.2020 pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului, după mai bine de o lună de zile este semnat acest Acord (17.04.2020).

3.3. Avem obiecții și la mențiunea în textul Acordului a limbii de întocmire a acestuia, fiind indicată limba ”moldovenească”. Acest fapt contravine Hotărârii Curții Constituționale nr.36 din 5.12.2013, în conformitate cu care Curtea a considerat că prevederea conţinută în Declaraţia de Independenţă referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conţinute în articolul 13 al Constituţiei. Aici pot fi luate în considerație și prevederile art.14 alin.(6) din legea nr.595/1999, potrivit cărora, în cazul în care tratatul internaţional nu conţine un text autentic în limba de stat (nu avem un text în limba română), se prezintă spre examinare în Parlament textul autentic al acestuia într-o limbă străină şi traducerea oficială în limba de stat, certificată de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (nu a fost realizat). Mențiuni referitoare la obligativitatea limbii române a textului se cuprind expres și-n Hotărârea Guvernului nr.442 din 17.07.2015 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare a tratatelor internaţionale.

3.4. Votarea de către Parlament a amendamentului deputatului Dumitru Diacov, de iure a renegociat Acordul deja negociat de către Guvern. Astfel de proceduri contravin tuturor cerințelor legii nr.595/1999, Hotărârii Guvernului nr.442 din 17.07.2015 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare al tratatelor internaţionale și prevederilor Convenției de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 1969.

Constatări și Concluzii

• Republica Moldova intră într-un grav declin economic. Epidemia de coronavirus (Covid-19) va deteriora dramatic atât economia globală cât și cea națională. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) prognozează pentru economia mondială cea mai severă scădere a activităţii economice de la criza financiară globală din 2009. Anul acesta, 2020, PIB-ul global ar urma să urce cu doar 2,4%, cel mai redus nivel din 2009, şi în scădere faţă de estimarea din noiembrie, de 2,9%, a informat OECD, în prognoza sa actualizată. Republica Moldova, ca și alte țări în curs de dezvoltare, va fi afectată de criză mult mai grav. Conform estimărilor guvernamentale, deficitul bugetar în anul 2020 va atinge maxima istorică de peste 30% din cheltuielile bugetare, ceea ce este cu cel puțin 20% mai grav decât în 2009. Recuperarea de la această criză va dura minimum 3-4 ani, conform estimărilor experților economici IDIS Viitorul. Fondul Monetar Internațional și-a modificat prognoza de creștere economică a Moldovei, de la +3,8% creștere a PIB-ului, la cel puțin -3% scădere (Date prezentate în raport public din 22 aprilie, 2020). Acest fapt denotă că și economia națională a Republicii Moldova intră în recesiune economică pe o perioadă de cel puțin 3-4 ani, ceea ce denotă că va fi destul de dificil, ori chiar imposibil, țării noastre să-și onoreze la timp, începând cu anul 2021, obligațiunile privind rambursarea banilor conform graficului stabilit în Acord. Iar acest fapt poate genera probleme economice-financiare grave pentru Republica Moldova, inclusiv cedarea activelor întreprinderilor strategice ale țării.

• În Acord nu este specificată instanța de judecată care va examina litigiile pe marginea creditului. Aceasta este o scăpare gravă din partea negociatorilor din partea Republicii Moldova, în procesul negocierilor care s-au produs cu partea rusă. Lipsa specificării instanței de judecată, poate din start plasa Republica Moldova într-o poziție nefavorabilă, vis-a-vis de apărarea intereselor naționale financiar-economice.
• Acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorii de stat. Acest lucru arată că nu avem informație clară cu privire la cât se îndatorează Republica Moldova în fața Federației Ruse prin acest acord și cât trebuie să reîntoarcă înapoi. O astfel de abordare denotă lipsa de profesionalism a negociatorilor moldoveni.
• Dacă se încalcă termenul de rambursare, conform Acordului respectiv, se leagă celelalte datorii existente de acest credit şi, evident, poate fi legată şi datoria extrem de mare din regiunea transnistreană, de şapte miliarde de dolari, pentru gazul pe care l-au folosit „transnistrenii”. Acest lucru este în defavoarea Republicii Moldova. Condițiile respective pentru Republica Moldova sunt extrem de proaste. Penalitățile respective pot să genereze activități din partea Federației Ruse care ar conduce la preluarea activelor întreprinderilor strategice moldovenești.
• Federația Rusă, pe de altă parte, prin intermediul acestui Acord, încearcă să promoveze o poveste despre suportul lor și cât de multe lucruri bune fac pentru a ajuta Republica Moldova. Acest credit, în opinia noastră, vine cu condiții ce nu avantajează cetățenii țării, ci mai degrabă îi afectează și îi împovărează cu noi datorii. Condițiile impuse de către Federația Rusă prevăd clauze absurde (în mod special articolul 7 punctul 2) care duc la creșterea dependenței de Federația Rusă. Principalii beneficiari ai acestui Acord sunt Federația Rusă și un cerc restrâns economic-financiar sprijinit de puterea de la Chișinău.
• În acest Acord de împrumut nu au fost respectate normele ce țin de transparența procesului decizional, nu au fost supuse consultărilor publice aceste proiecte de acte, iar publicul larg nu a avut posibilitatea de a analiza aceste acte, de a formula propuneri și recomandări. Astfel, lipsește consultarea și avizul consultativ al Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului, contrar cerințelor din art.7 alin.(2) al legii privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova nr.595/1999. De remarcat aici și obligația de a întocmi o notă de argumentare pentru a fi prezentată în prealabil Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului, care să includă argumentarea necesităţii încheierii tratatului internaţional, cu specificarea eventualelor consecinţe de ordin politic, financiar-economic sau de altă natură, pe care le implică încheierea tratatului internaţional, proiectul acestuia în limba de stat şi, după caz, în limba străină, avizele autorităților publice. Parlamentului Republicii Moldova nu i-a fost prezentat tot setul de documente necesar pentru ratificare și care trebuiau să fie deținut de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
• Condițiile impuse de către Uniunea Europeană pentru acordarea de asistență macrofinanciară Guvernului Republicii Moldova prevăd reforme în domeniul justiției, în prevenirea și combaterea spălării banilor și reforme ce vor contribui la consolidarea sectorului financiar al țării. Sunt condiții prin care UE se asigură că principalii beneficiari ai sprijinului financiar sunt cetățenii Republicii Moldova. În acest sens, este preferabil ca Guvernul Republicii Moldova să negocieze, în cea mai mare parte, acordarea de asistență macrofinanciară din partea Uniunii Europene.

Recomandari

Republica Moldova are acum nevoie ca nici odată de finanțare externă. Creditul din partea Federației Ruse poate fi o soluție în acest sens, dar nicidecum nu trebuie să afecteze securitatea economică și suveranitatea țării. În forma actuală, acest Acord nu poate fi susținut deoarece afectează grav securitatea economică, cât și suveranitatea țării. În contextul respectiv, Guvernul Republicii Moldova, în regim de urgență, în mod transparent și deschis, trebuie sa renegocieze Acordul de creditare cu Federația Rusă, în conformitate cu Constituția Republicii Moldova și legislația națională.