IDIS Viitorul anunță concurs pentru traducerea unor studii.
Ofertele de participare (CV-ul participantului, oferta financiară) pentru traducerea studiilor în domeniul economic din limba română în limba engleză pot fi depuse până pe data de 19.10.2017.
Persoanele și companiile interesate sunt rugate să-și depună ofertele la adresa de e-mail - office@viitorul.org.
La 13 octombrie 2017, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) ”Viitorul” în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES) Moldova au organizat o dezbatere publică cu genericul „Situația precară a salarizării cadrului științific și didactic din domeniul învățământului universitar din Republica Moldova”. Scopul acestei dezbateri este accentuarea necesității reevaluării sistemului de salarizare pentru cadrele didactice şi auxiliare din învățământul superior național pe fundalul problemelor social-economice cu care se confruntă această categorie profesională, precum și formulare a unor propuneri de politici menite să faciliteze diminuarea discrepanțelor de salarizare în domeniul învățământului superior din țară.
Calitatea educației este condiționată de calitatea procesului didactic. Unul din elementele constitutive care determină calitatea acestui proces îl reprezintă satisfacția privind locul de muncă şi nivelul salarizării. Or, acestea raportate la situaţia economică precară din țară, generează o nemulțumire majoră printre angajații din educație şi știință. Protestele organizate de Federația Sindicală a Educației şi Științei pe parcursul anilor 2016-2017 denotă și ele gradul sporit de insatisfacție a cadrelor didactice față de retribuirea inechitabilă a muncii în cadrul sistemului educațional și în raport cu alte categorii de bugetari.
Mariana Iațco, expertă în politici publice, subliniază în nota analitică discutată în cadrul dezbaterii, că stabilirea gradului de eficientizare a utilizării mijloacelor bugetare în sectorul educației este o problemă acută. Dacă înmatricularea studenților este determinată de comanda de stat, în funcție de necesitățile statului în instruirea anumitor specialități, atunci finanțarea instituțiilor universitare se realizează de către Ministerul Educației fără a ține cont de capacitățile universității (în funcție de numărul de studenți bugetari și normele didactice), ci pornind de la posibilitățile bugetului de stat, care în cele mai multe cazuri sunt limitate. Situaţia actuală din domeniul învățământului universitar şi științei generează anumite consecințe şi discrepanțe în sistemul de salarizare al cadrului științific şi didactic și necesită o reevaluare stringentă.
Principalele recomandări de îmbunătățire a situației retribuirii profesioniștilor din domeniul învățământului universitar vizează redefinirea clară a priorităților și alocarea în consecință a finanțării aferente salarizării. Având în vedere provocările financiare cu care se confruntă toate sistemele de educație, fondurile de retribuire a muncii și alocare financiară adecvată realităților economice din țară vor trebui să se afle pe lista priorităților autorităților publice. Totodată, autoarea notei analitice susține că e nevoie de noi mecanisme de evaluare a priorităților de finanțare care să ia în calcul și beneficiile pe termen mediu și lung, asupra calității personalului universitar. Bunele practici de până acum la nivel european au confirmat că investiția în cadrele didactice și susținerea acestora sunt un factor esențial pentru creșterea calității educației.
Nota analitică dată a fost elaborată în cadrul proiectului privind monitorizarea politicilor publice, sociale și formularea unor sinteze de politici, implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES).
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
În din cadrul proiectului «Cutting edge improvements in the public procurement system in Moldova through inclusiveness, creativity and law-abiding practices», finanțat de UE prin intermediul Programului de consolidare a rolului societății civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) “Viitorul” este în căutarea machetatorilor. Anunțul integral îl puteți vizualiza aici.
Institutul pentru Dezvoltare si Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul" solicita oferte pentru tipar. Serviciile solicitate se desfășoară în cadrul proiectului “Cutting edge improvements in the public procurement system in Moldova through inclusiveness, creativity and law - abiding practices”, finanțat de către CE. Anunțul integral poate fi vizualizat aici.
În din cadrul proiectului «Cutting edge improvements in the public procurement system in Moldova through inclusiveness, creativity and law-abiding practices», finanțat de UE prin intermediul Programului de consolidare a rolului societății civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) “Viitorul” este în căutarea traducătorilor / companie de traducere. Anunțul integral poate fi vizualizat aici.
Optimismul social se menține la rată minimă a măsurărilor sociologice. Doar 8% cetățeni consideră că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună, 3% se declară mulțumiți de situația economică din RM, doar 17% sunt mulțumiți de viaţa pe care o trăiesc. Salariile, pensiile mici, prețurile mari, sărăcia și corupția sunt principalele îngrijorări care frământă cetățenii. Acestea sunt rezultatele sondajului național ”People Watch”, executate sub răspunderea Companiei „CBS-AXA”, la comanda Institutului IDIS „Viitorul”.
Datele sondajului arată că biserica se bucură de cea mai mare încredere (62%), fiind și singura instituție, care reprezintă un raport net pozitiv al încrederii (ponderea celor care au încredere mai mare decât a celor care nu au încredere în instituție). La polul opus – instituțiile cu cel mai mic nivel de încredere sunt partidele politice și principalele instituții de stat (Parlamentul, Guvernul și Justiția).
Comparativ cu prima jumătate a anului se înregistrează o scădere a nivelului de încredere în Președinte.
La capitolul evoluții politice ratingul celor mai populari politicieni este condus de actualul Președinte al RM, Igor Dodon, cu 32,4% încredere, urmat de Maia Sandu – cu 17,8%. Următorii lideri notați în acest sondaj prin întrebare deschisă sunt – Andrei Năstase (1%), Pavel Filip – 0,7% și Renato Usatâi – 0,6%. Primii doi politicieni au înregistrat o vizibilă scădere a nivelului de încredere de la începutul anului 2017 pe seama populației chestionate care nu are încredere în nimeni. Ca și în cazul partidelor, niciunul din liderii politici nu înregistrează un raport net pozitiv al încrederii.
Datele sondajului mai arară că în cazul unor alegeri parlamentare, 68% respondenți se vor prezenta la vot. Fiecare al patrulea respondent (25,9%) ar vota cu PCRM, 12,2% cu PAS, 3,1% cu PDM, 2,9% cu PDA, 2,3% cu PSRM și 2,0% cu PN. Celelalte formațiuni au înregistrat scoruri sub 1%. Pe de altă parte 14,9% respondenți au declarat că nu ar vota, iar 34,3% sunt indeciși. Astfel, chiar dacă pe ambele paliere ale spectrului politic are în acest moment lideri evidenți (PSRM pe stânga și PAS pe dreapta), ponderea sporită a cetățenilor care nu ar vota sau sunt indeciși semnalează o creștere rapidă a dezamăgirii în ofertele politice existente și pulverizarea opțiunilor de vot.
63,3% dintre respondenți consideră că cel mai bine copiii lor se pot realiza în străinătate. Autorii cercetării sociologice au spus că în prezent se observă apariția premizelor unui nou val de emigrare a populației determinată de ofertele necompetitive ale pieței de muncă locale (salarii mici, bani în plic, instabilitate sporită, mediu de afaceri problematic). Astfel, dacă primele valuri de emigrație din anii 90 au implicat populația rezidentă în mediul rural și numeroase orășele mici, atunci în prezent intenția de emigrație este deosebit de pronunțată în mun. Bălți unde fiecare al treilea intenționează să plece peste hotare. Asumpția noastră este ca acest val vizează populația marilor orașe (Bălți și Chișinău) pentru care intenția de a părăsi țara se conturează ca o necesitate urgentă pentru perioada imediat următoare.
Salariul, care ar determina cetățenii să rămână în țară constituie 10 mii de lei lunar.
La capitolul ajutor extern, peste o treime dintre moldovenii chestionați susțin că UE ajută cel mai mult Republica Moldova urmată de Rusia – 29,2% și România cu 25,8%.
Cercetarea lansată astăzi de IDIS Viitorul ”People Watch” măsoară teme de interes public sporit. Chestionarul a fost făcut pe un eșantion de 1 109 persoane în perioada 9 - 20 septembrie curent cu marjă de eroare de plus, minus 2,8%.
Publicația poate fi descărcată aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Impactul social al medicamentelor este semnificativ, deoarece aceste produse sunt necesare, în mod prioritar, reprezentanţilor păturilor social-vulnerabile, inclusiv copiilor, persoanelor cu anumite dezabilități, persoanelor în etate. Având în vedere că Legea cu privire la medicamente a fost aprobată în anul 1997, iar unele articole sunt depășite, se necesită o abordare sistemică în scopul reglementării condițiilor noi în domeniul medicamentului. Proiectul de lege propus pentru consultări publice conține un șir carențe și riscuri specifice, cum sunt densitatea amplasării farmaciilor nejustificat de mare, riscuri legate de comercializarea medicamentelor prin magazine specializate, trasabilitatea și fluxul de medicamente nu sunt suficient de eficiente, accesul redus la medicamente compensate și în mediul rural, riscul pătrunderii produselor de calitate joasă și contrafăcute, reglementarea formării prețurilor la medicamente neeficientă și multe altele.
Maria Cojocaru-Toma, expertă în politici farmaceutice constată în nota analitică la proiectul cu privire la medicamente că riscurile și impedimentele din proiectul de lege vor duce, în ultimă instanță, la devieri grave de la politicile statului în domeniile respective care presupune medicamente mai scumpe, de o calitate mai joasă și inaccesibile, riscul măriri nejustificate și necontrolate a consumului de produse farmaceutice.
Maria Lăpteanu, șefa de direcție de la Ministerul Sănătății a declarat în cadrul evenimentului că ministerul va veni cu modificări la legea medicamentului și va ține cont de necesitățile populației în special ce ține de magazinele specializate de comercializare a medicamentelor. Din punct de vedere economic unde pacientul are acces liber să ajungă.
Reprezentanții farmaciilor sunt de părere că în prezent e nevoie de canalizarea eforturilor pe aprovizionarea cu medicamente a locuitorilor din Republica Moldova, în condițiile în care în unele regiuni ale țării chiar sunt probleme.
Principalele recomandări de îmbunătățire a legii cu privire la medicamente vizează ajustarea Proiectului Legii cu privire la medicamente la rigorile europene şi internaţionale de bune practici referitor la asigurarea calităţii şi siguranţei medicamentelor, asigurarea monitorizării și raportării semestriale de către AMDM cu privire la activitatea tuturor agenților economici implicați în buna asigurare a deservirii populației cu produse medicamentoase.
Totodată, autoare notei analitice susține că e nevoie de îmbunătățirea textului Proiectului Legii cu privire la medicamente, care conține încălcări și abateri de la norme unanim acceptate cu privire la stocarea, păstrarea, calitatea și eliberarea medicamentelor, inclusiv cu redactarea termenilor în domeniu. De asemenea, e nevoie de efectuarea unei analize profunde și multidimensionale a impactului pe care îl va avea Proiectul legii cu privire la medicamente asupra populației, inclusiv din localitățile rurale în scopul asigurării protecţiei drepturilor cetățenilor la asistență farmaceutică, iar modificările în sistemul farmaceutic să fie corelate cu reforma sistemului de sănătate în întregime.
Elaborarea notei analitice s-a făcut în cadrul proiectului privind monitorizarea proceselor politice, sociale şi formularea unor sinteze politice, implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu FriedrichEbert-Stiftung.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Ca urmare a aprobării de către Guvern a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Codului muncii al Republicii Moldova nr. 216 din 27.06.2017, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) a organizat o dezbatere publică asupra impactului și efectelor sociale ale acestor modificări, pe 18 iulie, 2017.
În cadrul dezbaterii s-a accentuat faptul că proiectul de lege comportă multiple riscuri sociale, iar unele propuneri de modificare ar putea afecta negativ și în mod direct grupuri vulnerabile de cetățeni și anumite categorii de angajați cum sunt tinerii specialiști, salariaţii cu copii în vârstă de la 3 la 6 ani, pensionarii pentru limită de vârstă etc. Astfel, unele propuneri de modificări la lege ar putea înrăutăți și mai mult condițiile de muncă și situația angajaților pe piața muncii. În viziunea experților, mai multe modificări vor genera abuzuri de drept din partea angajatorilor și încălcări ale altor norme care reglementează relațiile de muncă. Mai mult decât atât, acestea vor diminua nivelul securității şi sănătății în muncă, vor favoriza salariile ,,în plic”, vor submina activitatea organului de supraveghere şi control al muncii. Unele norme expuse în redacția nouă au un caracter discriminatoriu față de pensionarii pentru limita de vârstă aflați în câmpul muncii.
De asemenea, experții au constatat unele aspecte problematice complexe generate de modificările propuse care se referă la diminuarea rolului parteneriatului social şi al contractelor colective de muncă; reducerea nivelului de protecție a salariaților ca urmare a creşterii flexibilităţii legislaţiei muncii și afectarea echilibrului dintre drepturile salariaților şi interesele angajatorilor.
În viziunea experților, proiectul de lege trebuie supus unor dezbateri ample cu participarea partenerilor sociali- sindicate, patronate, guvern-precum și alți actori relevanți ai societății civile pentru a ajunge la un consens în cadrul parteneriatului social. În scurt timp, IDIS Viitorul de comun cu FES vor face public o notă de poziție cu o analiză mai amplă și recomandări de îmbunătățire a proiectului de lege.
Studiul poate fi descărcat aici.
Dezbaterea publică este organizată în cadrul proiectului privind monitorizarea proceselor politice, sociale și formularea unor sinteze de politici, implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pentru presă la adresa: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon: 0 690 17396.
Persoana de contact: Victor Ursu.
Toate regiunile Republicii Moldova sunt de 4-4,5 ori mai subdezvoltate decât Municipiul Chișinău. La nivel regional PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare este mic. Astfel, în municipiul Chișinău puterea de cumpărare este 4,2 USD, regiunea de nord – 3,3 USD, UTA Găgăuzia – 2,8 USD, regiunea de sud – 2,7 USD, iar în regiunea centru puterea de cumpărare este de 2,5 USD.
Pe fundalul inegalităților economice raportul între venituri și cheltuieli al populației din mediul rural și față mediul urban înregistrează o tendință stabilă de descreștere. Creșterea economică a fost compromisă puternic de criza din sistemul bancar ca urmare a fraudelor din sistemul bancar, care a afectat semnificativ nivelul de viață al celor mai multe dintre grupurile sociale și profesionale ale țării, conform datelor Raportului Național de Dezvoltare Umană 2015/2016, lansat în data de 14 iunie 2017. Studiul a fost elaborat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS “Viitorul” la comanda PNUD.
“Considerăm inegalitățile ca devieri de la media favorabilă, și anume de la rezultatul mediu al dezvoltării umane. În timp ce astfel de devieri se regăsesc în întreaga regiune a Europei și Asiei Centrale, inclusiv în Republica Moldova, există anumite probleme specifice contextului, care necesită soluții generate la nivel național”, a menționat Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Moldova.
La rândul său, Igor Munteanu, directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) a declarat că Raportul este un produs analitic complex, cerut de nevoile societății, care abordează cea mai puternică provocare a Republicii Moldova, în acest moment, - însărăcirea populației, diminuarea standardelor de bună guvernare, înstrăinarea cetățenilor de procesul decizional, care descriu o tendință nefericită spre un model care generează inegalități. De fapt, dacă există atâtea fenoemene de excluziune socială, de marginalizare și migrație, înseamnă că trebuie să schimbăm politicile care nu au reacționat la alertele acestor probleme. Constatăm deprinderi incompatibile cu democrația și economia de piață, cu statul de drept și mecanismele constituționale de protejare a libertăților civile în țara noastră. ”Mesajul principal al raportului este de a convinge opinia publică, instituțiile statului că dezvoltarea umană poate fi atinsă prin reducerea inegalităților cu eficientizarea politicilor de incluziune socială, reducerea sărăciei și cu stimulente pentru dezvoltarea afacerilor”, a menționat Igor Munteanu.
Raportul relevă că inegalitățile sociale se divizează: în materie de venituri și non-venituri. Inegalitățile în materie de venituri sunt, de regulă, de natură economică și sunt generate de diferențele existente în rândul populației, apărute ca urmare a unui șir de factori, cum ar fi, de exemplu, practicile discriminatorii pe piața muncii (în funcție de sex, vârstă, apartenență etnică), salariile în stagnare, șomajul, oportunitățile inegale în educație și în inserție pe piața muncii ș.a. Inegalitățile în venituri salariale rezidă în diferențele de pregătire profesională, educație și instruire, performanțele obținute la locul de muncă. Dezvoltarea infrastructurii serviciilor este strategic importantă atât pentru creșterea economică, cât și pentru asigurarea unui control al stării de sănătate a populației, în special în mediul rural. Iar starea de sănătate ține direct de accesul populației la apă potabilă și sanitație. Lipsa rețelelor de canalizare și prezența fântânilor afectate mărește pericolul latent al bolilor cauzate de consumul apei în rândul populației.
Autorii publicației recomandă orientarea politicilor și strategiilor spre dezvoltarea clasei de mijloc, pentru că aceasta reflectă o categorie mare de populație, care ar avea acces la servicii de calitate, ceea ce ar contribui la o dezvoltare umană durabilă.
Raportul poate fi descărcat aici.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Sursa foto: privesc.eu
Sistemul serviciilor sociale are încă multe deficienţe şi incoerenţe cu o dezvoltare inegală mai ales în ceea ce priveşte pe dimensiunea rural-urban sau respectarea dreptului la protecţia socială. Cauzele sunt destul de complexe şi diverse, de la lipsa de personal specializat, a informării slabe până la finanţarea insuficientă a serviciilor sociale și fluctuația mare a personalului din sistem. Implicarea autorităţilor publice locale în monitorizarea serviciilor este limitată, acestea sunt mai active în mediile urbane, unde se evidenţiază o prezenţă reprezentativă a sectorului organizaţiilor neguvernamentale, constată Maria Iațco, autoarea analizei, ”Evaluarea serviciilor sociale și a mecanismelor instituționale”.
Serviciile sociale în Republica Moldova au un caracter fragmentar şi sunt însoţite de inegalităţi. În pofida înregistrării anumitor rezultate modeste în dezvoltarea sistemului de servicii sociale, Guvernul Republicii Moldova trebuie să-şi sporească eforturile politicile sale în domeniul social să fie implementate, iar serviciile sociale să fie dezvoltate şi prestate calitativ până la cea mai mică comunitate.
Vasile Croitoru, directorul Agenției Naționale de Servicii Sociale prezent la lansare a declarat că serviciile sociale din Republica Moldova sunt în continuă dezvoltare și ele sunt mai bune când economia generează valoare adăugată brută. ”Foarte puțini primari înțeleg ce înseamnă servici sociale. Or, administrația publică locală nu poate să facă față serviciilor sociale din cauza migrației și a primarilor care vin pe filieră de business și sunt departe de sistem”.
În concluzie, Mariana Iațco a făcut mai multe recomandări pentru îmbunătăţirea serviciilor sociale. Printre cele mai importante propuneri se numără: menţinerea şi creşterii încrederii beneficiarilor în serviciile sociale prestate, promptitudinii în asigurarea serviciilor sociale, corelarea permanentă a politicilor de asigurare a calităţii serviciilor prestate cu acţiunile promovate de guvern și stimularea dezvoltării de servicii de formare profesională de calitate, atât în sistemul public, cât şi privat prin mecanismele de contractare.
Studiul a apărut în cadrul Proiectului ”Optimizarea reformelor instituționale în sectorul public al Republicii Moldova”, implementat de IDIS Viitorul cu susținerea Programului de dezvoltare internațională MATRA al Regatului Olandei.
Publicația poate fi descărcată aici.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
