Pe data de 13 septembrie, IDIS „Viitorul” a organizat ultimul din prima serie de trei training-uri pentru organizațiile nonguvernamentale de tineret și cele ce promovează politici în sfera tineretului din regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova. Sesiunea de instruire s-a desfășurat în municipiul Cahul.
Trainerii Iuliana Losețchi și Roman Banari de la Consiliul Național al Tinerilor din Moldova au abordat următoarele subiecte generale: funcționarea platformei U-Report, problemele actuale ale tinerilor din regiunile Rep. Moldova la soluționarea cărora pot contribui ONG-urile de tineret, elementele caracteristice ONG-urilor de tineret, implicarea ONG-urilor de tineret în procesul decizional, metodologia identificării problemelor la nivel local, motivaţia implicită a dezvoltării ONG-uilor de tineret. Subiectele sesiunii de instruire au fost în mare măsură aceleași ca și la Bălți și Ungheni, din 9 și respectiv 11 septembrie. Însă față de sesiunile din Centru și Nord, echipa de implementare a proiectului a remarcat faptul că un număr mult mai mare de participanți era alcătuit din persoane foarte tinere – în calitate de membri ai ONG-urilor de tineret, voluntari ai acestora, dar și ai organizațiilor ce promovează activități în beneficiul sectorului de tineret, iar aceasta în pofida faptului că numărul total al acestor organizații în regiunea de dezvoltare Sud este semnificativ mai mic decât al celor din Centru și Nord.
Tinerii participanți la sesiune s-au dovedit a fi foarte bine instruiți și familiarizați atât cu variate aspecte ale activității organizațiilor de tineret – cum ar fi scrierea și aplicarea proiectelor, cât și cu problemele cu care se confruntă tinerii din regiunea de dezvoltare Sud. Abilitățile demonstrate de tineri la training se datorează în mare parte eforturilor organizațiilor de tineret și care promovează politici în acest domeniu, printre acestea numărându-se AO “Perspectiva” și Centrul Contact din Cahul care s-au implicat inclusiv în organizarea acestui eveniment.
Proiectul «Consolidarea capacităților organizațiilor nonguvernamentale de tineret din regiunile Nord, Centru și Sud» este implementat de către IDIS „Viitorul” în cadrul Programului de Granturi 2019 pentru organizațiile de tineret al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, cu sprijinul Consiliului Național al Tineretului din Moldova.
Pe data de 11 septembrie, IDIS „Viitorul” a organizat la Ungheni a doua sesiune de instruire a ONG-urilor și organizațiilor de tineret din cadrul proiectului „Consolidarea capacităților organizațiilor nonguvernamentale de tineret din regiunile Nord, Centru și Sud” în cadrul căruia urmează a fi organizate în total nouă sesiuni de instruire în cele trei regiuni de dezvoltare are Republicii Moldova.
Training-ul a fost deschis de coordonatorul proiectului, Mihai Țurcanu, care a explicat ideea și viziunea pe care IDIS Viitorul o implementează prin intermediul acestei inițiative, arătând totodată care sunt necesitățile de la care pornește desfășurarea unor asemenea activități. În acest sens au fost menționate date statistice care arată că tinerii constituie grupul cel mai numeros cu intenția de a emigra - 30% dintre respondenți (CBS-AXA – IDIS Viitorul, 2018), iar această cifră trebuie pusă alături de cei 24% dintre tinerii moldoveni care sunt deja plecați peste hotare. Totodată, 67% dintre tineri pleacă peste hotare să câștige bani, iar conform altui sondaj (CNTM, 2018), 94% dintre tineri la un moment dat au luat în considerare posibilitatea emigrării. Totodată, Mihai Țurcanu a menționat că 25% dintre tinerii de la sat și 10% din tinerii de la oraș părăsesc sistemul de învățământ de timpuriu.
Roman Banari, Secretarul General al Consiliului Național al Tinerilor din Moldova, s-a referit în prezentarea sa la problemele actuale ale tinerilor din regiunile Republicii Moldova, printre aceste fiind menționate: lipsa sprijinului din partea APL, lipsa de respect reciproc și încredere între APL și tinerii din regiuni, problema neimplicării tinerilor în procesul decizional și necesitatea instruirii decidenților la nivel local în scopul conlucrării cu tinerii, problema participării și a cetățeniei active – aici fiind menționată rata extrem de scăzută de participare a tinerilor la vot și care este de 20%. A fost de asemenea evidențiată lipsa sprijinului din partea autorităților publice locale pentru organizațiile nonguvernamentale de tineret și cele ce promovează politici în sfera tineretului, fiind adusă drept exemplu problema cadrului legal ce nu prevedere acordarea de spații de lucru pentru ONG-urile regionale de tineret, iar atunci când acest lucru se face prin bunăvoința APL, Fiscul sau Cancelaria de Stat împiedică asemenea forme de ajutor.
Reprezentanții organizațiilor de tineret și ai centrelor de tineret și-au exprimat și ei punctul de vedere în acest sens, adăugând la lista menționată și alte probleme și factori care afectează negativ dezvoltarea sectorului de tineret, cum ar fi: indiferența tinerilor și lipsa de motivație a acestora, carențele sistemului educațional național și situația grea a pedagogilor. În legătură cu acest ultim aspect a fost dezbătută problema influenței educației instituționalizate în raport cu chestiunea educației de acasă și din familie, fiind menționată problema plecării în masă a părinților la muncă peste hotare și a violenței în familie, doar în 2019 fiind raportate 1239 de astfel de cazuri. Totodată, participanții au criticat ajutoarele sociale oferite în multe cazuri tinerilor drept modalități de încurajare a lenei și viciilor sociale.
Corupția autorităților a fost identificată de participanți drept una din principalele cauze ale decăderii sectorului de tineret și a emigrării în masă a tinerilor. Corupția în sistemul educației a fost adusă drept exemplu pentru cauza din care tinerii nu se pot încadra economic în societate, întrucât angajatorii cunosc valoarea reală a unei diplome obținute într-un asemenea sistem. În acest context trainerii au menționat că procentul tinerilor care nici nu muncesc și nici nu învață se ridică la 28%.
În cea de-a doua parte a seminarului, Iuliana Losețchi coordonatoare de comunicare la CNTM, a prezentat modul de utilizare a platformei U-Report, instrument implementat de UNICEF la nivel mondial, acesta fiind prezent în Republica Moldova din 2017 și care constă într-un sistem sigur de mesagerie, care încurajează tinerii să vorbească despre problemele care contează cu adevărat. Totodată, Iuliana Losețchi a prezentat avantajele utilizării de către organizațiile de tineret a acestei platforme, prin intermediul acestui instrument sunt realizate săptămânal sondaje săptămânale care reflectă problemele existente în sectorul de tineret. Participanții la sesiunea de instruire au fost îndemnați să se înregistreze pe această platformă și să o utilizeze în scopurile menționate.
Concluzia comună a participanților la instruire a fost aceea că tinerii reprezintă nu doar viitorul, dar și prezentul societății și că problemele lor trebuie rezolvate acum, înainte ca procesul emigrării și decăderii sectorului de tineret să capete consecințe ireversibile pe termen lung.
Proiectul «Consolidarea capacităților organizațiilor nonguvernamentale de tineret din regiunile Nord, Centru și Sud» este implementat de către IDIS „Viitorul” în cadrul Programului de Granturi 2019 pentru organizațiile de tineret al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, cu sprijinul Consiliului Național al Tineretului din Moldova.
Pe data de 9 septembrie, IDIS „Viitorul” a organizat la Bălți prima sesiune de instruire a a ONG-urilor și organizațiilor de tineret din cadrul proiectului „Consolidarea capacităților organizațiilor nonguvernamentale de tineret din regiunile Nord, Centru și Sud” în cadrul căruia echipa de implementare a proiectului va organiza în total nouă sesiuni de instruire în cele trei regiuni de dezvoltare are Republicii Moldova, respectiv în orașele Bălți, Ungheni și Cahul.
Sesiunea de instruire a fost deschisă de coordonatorul proiectului, Mihai Țurcanu, care a a explicat ideea și viziunea pe care IDIS „Viitorul” o implementează prin intermediul acestei inițiative, arătând totodată care sunt necesitățile de la care pornește desfășurarea unor asemenea activități. În acest sens au fost menționate date statistice care arată că tinerii constituie grupul cel mai numeros cu intenția de a emigra - 30% dintre respondenți (CBS-AXA – IDIS Viitorul, 2018), iar această cifră trebuie pusă alături de cei 24% dintre tinerii moldoveni care sunt deja plecați peste hotare. Totodată, 67% dintre tineri pleacă peste hotare să cîștige bani, iar conform altui sondaj (CNTM, 2018), 94% dintre tineri la un moment dat au luat în considerare posibilitatea emigrării.
Roman Banari, Secretarul General al Consiliului Național al Tinerilor din Moldova, a prezentat principalele probleme actuale ale tinerilor din regiunile Republicii Moldova, printre aceste fiind menționate: lipsa sprijinului din partea APL, problema neimplicării tinerilor în procesul decizional, problema participării și a cetățeniei active, lipsa sprijinului din partea autorităților publice locale pentru organizațiile nonguvernamentale de tineret și cele ce promovează politica în sfera tineretului. Reprezentanții organizațiilor de tineret și-au exprimat și ei punctul de vedere în acest sens, adăugând la lista menționată și alte probleme și factori care afectează negativ dezvoltarea sectorului de tineret, cum ar fi indiferența tinerilor și lipsa de motivație a acestora, carențele sistemului educațional național și situația grea a pedagogilor, ș.a.
Refitor la modul în care organizațiile de tineret pot contribui la soluționarea acestor probleme, Roman Banari a făcut o prezentare a metodologiei activității ONG-urilor de tineret, explicând în ce constau componentele de advocacy și lobby a activității de promovare a politicilor de tineret și modalitățile de acțione în acest sens. Au fost evidențiate următoarele aspecte: necesitatea pregătirii și cunoașterii fundamentale a subiectului abordat, cartografierea factorilor de decizie relevanti, formularea unui mesaj simplu și inteligibil, răbdarea si flexibilitatea, flexibilitatea mesajului, conjugarea eforturilor și parteneriatele cu alte organizații, etc. În ce privește atitudinea necesară desfășurării acitivății organizațiilor de tineret, au fost identificate următoarele trăsături: interesul față de viața politică și socială, respectul pentru valorile civilizației/societății și ale statului de drept, auto-desciplina, loialitatea, toleranța.
În cea de-a doua parte a seminarului, Iuliana Losețchi coordonatoare de comunicare la CNTM, a prezentat modul de utlizare a platformei U-Report, instrument implementat de UNICEF la nivel mondial, acesta fiind prezent în Republica Moldova din 2017 și care constă într-un sistem sigur de mesagerie, care încurajează tinerii să vorbească despre problemele care contează cu adevărat. Totodată, Iuliana Losețchi a prezentat avantajele utilizării de către organizațiile de tineret a acestei platforme, prin intermediul acestui instrument sunt realizate săptămînal sondaje săptămînale care reflectă problemele existente în sectorul de tineret. Participanții la sesiunea de instruire au fost îndemnați să se înregistreze pe această platformă și să o utlizeze în scopurile menționate.
Proiectul «Consolidarea capacităților organizațiilor nonguvernamentale de tineret din regiunile Nord, Centru și Sud» este implementat de către IDIS „Viitorul” în cadrul Programului de Granturi 2019 pentru organizațiile de tineret al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, cu sprijinul Consiliului Național al Tineretului din Moldova.
Responsabilităţi:
• Implementarea Strategiei instituționale de PR și comunicare;
• Monitorizarea și actualizarea paginii web, inclusiv rețelele de socializare;
• Scrierea comunicatelor de presă;
• Lansare de podcasturi;
• Organizarea de evenimente, inclusiv conferinţe de presă;
• Reprezintă organizaţia la diverse activităţi publice/ evenimente.
Calificare:
• Studii superioare, preferabil în domeniul jurnalism, comunicare și relații publice;
• experienţă de lucru şi relaţii în domeniul PR şi mass-media;
• abilităţi în domeniul scrisului, creaţiei publicistice, traduceri;
• abilități excelente de utilizare a Microsoft Office,social media şi alte softuri specifice activităţii de comunicator;
• abilităţi lingvistice: româna, engleza și rusă.
Competenţe:
• spirit de echipă, profesionalism, abilităţi de comunicare, iniţiative profesionale;
• disponibilitate de a lucra într-un mediu dinamic;
• responsabilitate, autodisciplina, punctualitate, ordine şi acurateţe;
• capacitate de analiză şi sinteză, flexibilitate în gândire, adaptabilitate;
• deschis(ă) către nou, creativ(ă), dinamic(ă), pozitiv(ă).
Persoanele interesate sunt rugate să transmită:
• o scrisoare de intenție și un CV in care se vor indica două persoane de referință;
• setul de documente va fi depus la sediul IDIS „Viitorul”, or. Chișinău, str. Iacob Hâncu 10/1, (cu titlu: Angajare specialist PR) ori poate fi transmis pe adresa de e-mail: office@viitorul.org, până pe data de 15 octombrie 2019, ora 18.00.
Candidații selectați pentru interviu vor fi contactați.
În date de 11 mai la Chișinău a fost sărbătorită Ziua Europei organizată de delegația Uniunii Europene în Republica Moldova în cadrul „Orășelului european”. La eveniment a participat și IDIS Viitorul unde și-a prezentat proiectele implementate susținute de către Uniunea Europeană (UE).
Este vorba de „Turismul rural – un pas sigur spre stimularea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca (Republica Moldova) și Iampil (Ucraina, regiunea Vinnița)”, care a fost implementat cu în parteneriat cu Consiliul raional Soroca și Administrația raională de stat din Iampil. Proiectul este implementat cu susținerea financiară a Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) și cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programului de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC).
Scopul proiectului a constat în consolidarea capacităților prestatorilor de servicii turistice și a autorităților locale din raioanele Soroca și Iampil pentru a dezvolta și promova turismul rural prin intermediul cooperării transfrontaliere.
Un al doilea proiect susținut de Uniunea Europeană pe care l-a prezentat IDIS Viitorul în cadrul evenimentului a fost cel cu privire la achizițiile publice. ”Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”.
”Integrarea Europeană rămâne a fi obiectivul central și ireversibil al Republicii Moldova. Indiferent de situația politică din țara noastră aprofundarea cooperării politice și integrării economice sunt obiective principale ale societății moldovenești. În contextul respectiv, societatea civilă în general, IDIS Viitorul în particular, fac eforturi semnificative pentru a realiza obiectivele menționate prin intermediul implementării proiectelor cu un impact pozitiv vizibil asupra dezvoltării socio-economice din Republica Moldova. Rămânem optimiști și vrem sa credem că societatea civilă din Republica Moldova va fi susținută și încurajată în continuare în intensificarea procesului de democratizare și europenizare a țării noastre, ” a punctat Liubomir Chiriac, director Executiv IDIS Viitorul.
Șeful delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko a declarat în cadrul evenimentului că Uniunea Europeană a fost mereu un partener sincer al Republicii Moldova și al cetățenilor țării. Două milioane de cetățeni moldoveni au călătorit fără vize în UE, doi din trei euro sunt câștigați datorită comerțului cu UE”.
UE este o uniune politică și economică a 28 de state membre, cu o populație de 513 milioane de cetățeni, care reprezintă o cotă parte de circa 7.3% din populația lumii, și cu un PIB de aproximativ de 24.6% din PIB nominal global este un partener strategic, sigur și puternic al Republicii Moldova.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) va fi condus de la 1 noiembrie, 2018, de Liubomir Chiriac, numit recent în funcția de Director Executiv și Carolina Ungureanu, Vicedirector pentru Cooperare Internațională.
Liubomir Chiriac este Dr. habilitat, profesor universitar la Universitatea din Tiraspol (refugiată la Chișinău) și coordonator de programe dezvoltare regională și locală, iar Dna Carolina Ungureanu deține Masterat în Politici Europene și este Coordonator al Programului Societate Competitivă.
Rotația persoanelor la funcțiile de conducere a Institutului IDIS reprezintă un mecanism democratic respectat de IDIS Viitorul, iar promovarea femeilor în funcții de conducere urmează bunele practici în materie de egalitate de gen (Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă).
IDIS Viitorul rămâne fidel principiilor sale de integritate, imparțialitate și neutralitate, un think tank dedicat valorilor europene și spiritului național.
Igor Munteanu rămâne printre Membrii Consiliului Administrativ și Fondator al IDIS Viitorul - unul din primele think tankuri apărute în RM după 1993.
Dr Liubomir Chiriac:
Liubomir Chiriac, are calificări și domenii de expertiză in dezvoltare regională și locală, administrație publică, servicii publice, societate civilă, dezvoltare strategică, managementul organizațiilor. A coordonat implementarea a circa 40 de proiecte naționale și transfrontaliere. În perioada septembrie, 2010 – ianuarie, 2016 a îndeplinit funcția de director executiv IDIS ”Viitorul”.
Carolina Ungureanu:
Carolina Ungureanu este manager de granturi / și coordonator de proiecte în cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul", Chișinău. A fost anterior lector universitar la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative și la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării. Deține o diplomă de master în Relații Internaționale.
Organizațiile societății civile cer autorităților Republicii Moldova atragerea la răspundere a vinovaților de extrădarea de facto a celor șapte cetățeni turci și oferirea protecției pentru alte persoane aflate în situație similară. Prin intermediul unui comunicat de presă, în dimineața zilei de 6 septembrie 2018, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a comunicat despre desfășurarea unei operațiuni complexe de prevenire a amenințărilor la adresa securității naționale a Republicii Moldova. La scurt timp, din informațiile apărute pe o rețea de socializare, s-a constatat că este vorba despre reținerea a șapte cetățeni turci, profesori și angajați ai rețelei de licee private „Orizont”. Ulterior, într-un alt comunicat de presă publicat în aceeași zi, SIS a comunicat declararea drept „indezirabile” a persoanelor vizate și expulzarea lor de pe teritoriul Republicii Moldova, pe motivul unei pretinse legături cu o grupare islamistă. Peste câteva ore, SIS a revenit cu precizări, prin care a declarat că persoanele în cauză au fost expulzate din țară.
Apelul integral poate fi descărcat AICI.
Concurs de oferte pentru selectarea unei pensiuni rurale în scopul prestării serviciilor turistice integrate în rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi în cadrul proiectului „Turismul rural – un pas sigur spre stimularea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca (Republica Moldova) și Iampil (Ucraina, regiunea Vinnița)”, implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Soroca (Republica Moldova) și Administrația raională Iampil (Ucraina). Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC).
Obiectivul proiectului: Consolidarea capacităților prestatorilor de servicii turistice și autorităților locale din raioanele Soroca și Yampil pentru a dezvolta turismul rural prin cooperare transfrontalieră.
Context: Localitățile din arealul transfrontalier Soroca-Yampil au un bogat patrimoniu cultural, istoric şi arhitectural, peisaje pitoreşti, resurse recreative, de agrement şi curative, oameni harnici şi ospitalieri. Acest enorm potențial turistic este insuficient valorificat și promovat. Proiectul urmărește să crească vizibilitatea și atractivitatea raioanelor respective, nivelul de valorificare a potențialului turistic și capacitatea entităților economice de a atrage turiști.
Proiectul, totodată, își propune dezvoltarea unei comunități de antreprenori și manageri de pensiuni turistice, în raioanele Soroca și Yampil, care să beneficieze de instruire, informare, ghidare și consultanță, pentru a-și dezvolta afacerile, prin abordarea şi prestarea serviciilor turistice cu profesionalism, în contextul cooperării transfrontaliere.
Promovarea, lansarea și dezvoltare turismului în mediul rural, conform estimărilor experților, va contribui la dezvoltarea iniţiativelor antreprenoriale în rândul cetățenilor din raioanele Soroca și Yampil, sporind nivelul de valorificare a potențialului turistic în zona transfrontalieră.
Scopul vizitei de studiu este de a familiariza prestatorii de servicii turistice din raioanele Soroca (RM) și Iampil (Ucraina) cu bunele practici ale turismului rural din Republica Moldova, inclusiv cu procesul de organizarea a serviciilor turistice în zona rurală, metodele de promovarea a unei destinații turistice și impactul microecomic al turismului rural.
Data lansării: 20.09.2018
Data limită pentru acceptarea înscrierii: 12.10.2018, ora 16.00
Solicitant: Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
Cerințe de calitate
Oferta trebuie să conțină următoarele documente:
1. Acte care reflectă activitatea companiei:
a. Certificat de înregistrare (copie);
b. Ultimul extras din Registrul de Stat (copie)
2. Oferta
a. Oferta financiară trebuie să conțină prețul referitor la:
Cerințe față de setul de documente:
Criteriile de selectare:
Examinarea ofertelor va fi efectuată de către Comisia de concurs în baza următoarelor criterii:
Unde se va depune setul de documente:
Setul de documente va fi depus la sediul IDIS „Viitorul”, or. Chișinău, str. Iacob Hâncu 10/1, (cu Titlu:Concurs de oferte pentru selectarea pensiunii turistice) pentru Ana Znaceni ori poate fi transmis pe adresa de e-mail: ana.znaceni@gmail.com până pe data de 12 octombrie 2018, ora 16.00.
Este obligatoriu de a indica: Numele și prenumele persoanei de contact, poziția și compania din care face parte, numărul de telefon și adresa de e-mail.
Întrebări suplimentare: pe adresa de e-mail: ana.znaceni@gmail.com
Proiectul „Turismul rural – un pas sigur spre stimularea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca (Republica Moldova) și Iampil (Ucraina, regiunea Vinnița)” este implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Soroca și Administrația raională Iampil (Ucraina). Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC).
În data de 31 octombrie - 01 noiembrie, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul" a găzduit Atelierul "Promovarea drepturilor minorităților la locul de muncă și în comunitățile din Moldova". Activitatea a avut loc în cadrul proiectului ”V4 and EaP Platform Promoting Minority Rights at Worskplaces and in Communities”, care este implementat cu sprijinul financiar al Fondului Internațional Visegrad și al Ministerului Afacerilor Externe al Olandei. Scopul acestui proiect vizează crearea unei platforme de dialog pentru promovarea drepturilor minorităților naționale la locul de muncă și în comunitate cu preluarea celor mai bune practici din țările Visegrad și identificarea unor soluții pentru eliminarea problemelor de integrare a minoritățile naționale atât la locul de muncă, cât și în comunitate.
În cadrul Atelierului au participat reprezentanții minorităților etnice, sindicatelor, patronatelor, reprezentanții instituțiilor statului responsabile de politicile statului în domeniul relațiilor interetnice și apărarea drepturilor minorităților, precum Biroul Relații Intertnice, Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsmanu), dar și alți actori locali și ONG-uri care contribuie la consolidarea participării minorităților în comunitate și eficientizarea relațiilor dintre angajați și angajatori. Atelierul a servit drept platformă de dialog între toți actorii interesați de promovarea drepturilor minorităților în comunitate și la locul de muncă, identificarea unor soluții și recomandări la provocările actuale care vizează integrarea lingvistică a minorităților, implicarea în procesul decizional dar și preluarea bunelor practici din țările Vișegrad, privind incluziunea la locul de muncă a minorităților etnice.
Svetlana Rusu din cadrul Direcției investigații și monitorizare, Oficiul Avocatului Poporului, a declarat că deși sunt cazuri de încălcare a drepturile minorităților, deocamdată instituție pe care o reprezintă nu a fost sesizată. ”În cadrul instituției sunt examinate cererile cu privire la presupusa încălcare a drepturilor omului, recomandări privind repunerea în drepturi a persoanelor, perfecționarea legislației în domeniul drepturilor omului și soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor dintre autorități și persoane fizice.
”Nici unul dintre criteriile de discriminare nu poate sta la baza unei concedieri. Nu sunt permise adresările sau comportamentele jignitoare, incitările la ură, la discriminare, intimidările sau violenţa îndreptată împotriva colegilor pe baza unui criteriu de discriminare. În procesul de recrutare sau de selecţie a personalului şi la angajare sunt excluse condiţiile care discriminează angajații după criterii etnice”, a explicat Elena Carchilan, șefa Inspectoratului Muncii din cadrul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
Dmitrii Lecarțev, președintele Asociaţiei Tineretului Ucrainean din Moldova “Zlagoda” a spus în cadrul Atelierului că ”minoritățile naționale se confruntă cu probleme la angajare în instituțiile publice. Aceștia, ori sunt respinși, fie nu sunt acceptați pe criterii etnice. În sectorul privat lipsește criteriul etnic la angajare. Dacă ești specialist bun atunci ești angajat și promovat și în funcții de conducere.”
Securitatea informațională a Republicii Moldova este amenințată constant, iar manipulările mediatice sunt frecvente. Or, autoritățile statului nu au identificat soluții și mecanisme adecvate pentru a-și proteja cetățenii și interesele naționale contra unor amenințări hibride. Acesta a fost genericul dezbaterilor publice, susținute la sediul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul, la 10.26.2017, cu titlul ”Spațiul informațional în mijlocul amenințărilor hibride”.
Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a declarat că democrațiile trebuie să știe să se apere prin mecanisme de reziliență, aceasta-i condiția cheie la care trebuie să răspundă și statele mari și cele mici. RM are nevoie de a se înzestra cu o politică fermă de protejare a cetățenilor și a spațiului național de viruși care paratizează pe slăbicunile tranziției, și pe confuziile unor segmente ale elitelor politice. În opinia sa, manipularea proferată în spațiul public este o formă de abuz de putere, care ar trebui să trezească negreșit intervenția agențiilor de stat responsabile, indiferent de originile acestor viruși hibrid, interni sau externi. Observăm apariția a zeci de portaluri de ştiri clone, trolli, care sunt formați să multiplice informația falsă, să corupă încrederea în presa adevărată, profesionistă, servind în acest fel unor grupuri de interese obscure. Mai ales în ultima vreme, politicienii apelează tot mai mult la asemenea campanii de guerillă, promovând discursuri de ură și știrbind din standardele de jurnalism profesionist, atâta timp cât actuala legislație nici măcar nu schițează un cadru instituțional de răspuns la asemenea situație.
Eugen Carpov, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică a precizat că Republica Moldova trebuie să aibă o abordare pragmatică și corectă în ceea ce privește interesul național. Amenințările hibride sunt folosite în mediul internațional ca noțiune de război hibrid, iar spațiul media este suportul acestui război. Sunt utilizate unitățile militare, organizațiile teroriste, partidele politice, mass-media, ONG-urile, agenții economici mari, serviciile secrete, grupurile religioase și etnice, instrumentele diplomatice, umanitare. Deputatul a exemplificat războiul hibrid informațional din Republica Moldova prin regiunea transnistreană, care cu oameni interpuși, ofițeri și servicii speciale întreprinde acțiuni subversive în adresa Republicii Moldova. ”Avem instituții slabe, inclusiv cele care trebuie să combată aceste acțiuni, mai ales în spațiul informațional. Avem o populație apatică, care nu este interesată de procesele din țară”.
Vlad Țurcanu, free-lancer, expert în mass media, a ilustrat în prezentarea sa următoarele teze: Autoritățile RM se arată dispuse să limiteze proporțiile propagandei rusești doar sporadic, atunci când partidelor de guvernare le sunt afectate interesele politice. În acesemenea cazuri acesstea exercită presiuni pe verticală asupra Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau asupra altor instituții publice cu atribuții în acest domeniu, pe care le determină să acționeze. În general, însă, mai curând că societatea civilă și partenerii internaționali arată preocupare pentru războiul hibrid. E un element distinct care deosebește RM de state aflate în situații similare, care găsesc resurse proprii pentru a contracara încercările unor medii rusești de a distorsiona realitatea și a submina vectorul european al statelor respective.
Propaganda nu poate fi tolerată dacă dorim să salvăm organismul social de infecții informaționale, a menționat Corina Cepoi, directoarea Internews. Totuși, propaganda nu poate fi înlocuită cu un alt tip de propagandă, instituită printr-o legislație mai restrictivă, ci înainte de toate prin exemple pozitive, așa cum o fac statele baltice. ”Nu putem trata cancerul cu tuberculoză”. La rândul său, Virginia Nica, Coordonator de știri al Portalului Moldnova, a trecut în revistă structura spațiului mediatic din Republica Moldova, care se află în faţa noilor tehnologii de comunicare, ilustrând diferențele și provocările generate de noile tehnologii. Din partea Asociației Presei Independente (API) a vorbit Lilia Zaharia, reporteră, care a ilustrat mai multe cazuri concrete de falsificare a spațiului informațional prin site-uri clone, date falsificate utilizate în scopul distorsionării unor rapoarte de monitorizare și campanii de presă, de tipul stopfake.md. Rapoatele pe care le prezintă cu regularitate API indică asupra creșterii știrilor false și chiar a unei industrii noi de distorsionare a știrilor, create ca un apendice al campaniilor politice și care, din păcate, nu încetează nici măcar după încheierea campaniei electorale oficiale.
Dezbaterea de azi a relevat o largă predispoziție de solidaritate pe subiectul securităţii spaţiului informaţional în RM contra ameninţărilor hibride externe, dar şi contra dezinformării, campaniilor de ură, propagandei interne, conduse prin mercenariat politic si 'gărzi pretoriene' (troli). Vorbitorii au avut mesaje clare şi bine structurate prin evaluări obiective şi acţiuni de răspuns la sursele hibride de ameninţări informaţionale. Participanţii au arătat un interes nedisimulat al unor autorităţi publice, dar şi absența altora. În concluzie, vorbitorii au făcut referință la subiectul raportului existent între democrație și dreptul cetățeanului de a fi informat, de a putea exprima opinii, fără teama de a fi sancționat ori bruiat de autorități sau grupuri influente. Este sarcina societății civile active să reanimeze spațiul public, 'agora', spațiul care generează capital social și cetățeni conștienți de drepturile și libertățile lor. Republica Moldova are nevoie de o legislație, care ar face față amenințărilor care se prefigurează, dar și elaborarea şi adoptarea strategiei de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova conformă practicilor internaţionale și revizuirea actualului Cod al audiovizualului.
O sinteza a principalelor concluzii si recomandari ale dezbaterii din 10.26.2017 va fi pusa la dispozitia celor interesați pe parcursul săptămânii viitoare.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
