Republica Moldova are o rețea foarte proastă de drumuri. Anual sunt alocate circa 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru întreținerea drumurilor și restabilirea celor care sunt într-o stare foarte proastă. Totodată, cel puțin 1% ar trebui să fie alocat pentru dezvoltarea și construcția de drumuri noi. „Nu putem în secolul 21 să avem aproape un milion de unități de transport și aceeași infrastructură rutieră de acum 50 de ani”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 8 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în 2009, în Republica Moldova, 60% din drumurile naționale erau într-o stare proastă și foarte proastă. În stare bună și foarte bună - 10%. În perioada 2009 - 2013 s-au întâmplat două fenomene pozitive: 1) Republica Moldova a primit suport extern pentru a construi drumuri; iar 2) autoritățile au început a da bani pentru întreținerea drumurilor. Astfel, în 2013 Republica Moldova avea 41% drumuri bune și 21% într-o stare deplorabilă. „După 2014, procentul drumurilor bune a scăzut de la 41% la 30%, iar procentul drumurilor rele și foarte rele a ajuns la 47%”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță mai declară că drumurile din Republica Moldova ar avea nevoie, doar în acest an, pentru întreținere, de cel puțin 1% din PIB sau 2,4 miliarde de lei și încă de 2 miliarde de lei pentru construcția de altele noi. La fel, a menționat că atunci când un drum este într-o stare foarte proastă, costurile populației de deplasare cresc cu 32%. Cetățenii sunt nevoiți să cheltuie 4 litri de benzină sau motorină în loc de 3. De exemplu, anul trecut cheltuielile suplimentare ale posesorilor de autovehicule, din cauza drumurilor proaste, au fost de circa 4,4 miliarde de lei, sau circa 6500 de lei per familie.
Analistul economic a mai remarcat că în Republica Moldova din cauza drumurilor rele viteza medie de deplasare este foarte mică. De exemplu, dacă o mașină a parcurs anul trecut 20 de mii de km, cu viteza de 30 km/h, atunci șoferul s-a aflat suplimentar în mașină 83 de ore, față de 102 ore în 2009 și 53 de ore în 2013. Totodată, a specificat că în 2022 o familie, estimativ, va rata 13 mii de lei din cauza timpului pierdut din cauza vitezei reduse și a lipsei de la locul de muncă. La nivel de țară veniturile ratăate din cauza drumurilor proaste se ridică la 6,5 miliarde de lei, la care se adaugă 4,5 miliarde de lei cheltuieli suplimentare pentru piese de schimb și combustibil. Astfel, drumurile proaste aduc țării și cetățenilor în prezent daune de 11 miliarde lei anual.
O familie, care are în posesie un autoturism, plătește în medie anual circa 6,7 mii de lei pentru întreținerea și reparația drumurilor, iar alte 20 mii de lei sunt pierderi pentru drumurile proaste. Altfel, moldovenii plătesc 1 leu pentru drumuri și 3 lei pentru că nu avem drumuri.
Un șofer, pe lângă cei 6,7 mii de lei plătiți pentru întreținerea drumurilor, mai achită alte 11,5 mii de lei accize și TVA, care merg direct în bugetul de stat. Astfel povara fiscală anuală pentru un automobilist este de circa 18 mii lei, dintre care doar 1/3 merg la drumuri.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, autoritățile trebuie să înțeleagă că drumurile sunt o necesitate pentru dezvoltarea economică, iar sărăcia în țară este din cauza faptului că cetățenii cheltuie enorm pentru reparația frecventă a mașinilor, consum suplimentar de carburanți și schimbul frecvent al pieselor auto.
Vorbind despre alocările pentru drumuri, raportate la PIB, economistul a declarat că până în 2009 acestea erau de 0,3%. Însă, doar pentru întreținerea drumurilor, care sunt într-o stare foarte bună, anual trebuie alocat 1% din PIB sau 2,4 miliarde de lei. Alt 1% ar urma să fie pentru drumurile care sunt rele și foarte rele, ca să fie aduse într-o stare bună. Și ar mai trebui 1% ca să fie construite drumuri noi. „Republica Moldova are nevoie de o strategie, pentru cel puțin 10 ani, de reabilitare și dezvoltare a rețelei de drumuri naționale, care să prevadă alocarea a cel puțin 3% din PIB. Acești bani trebuie, parțial, să vină din impozite și taxe, iar resursele de bază trebuie să fie din împrumuturi externe și granturi pentru dezvoltare”, a opinat economistul.
Analistul economic a mai remarcat că în 2013 s-a alocat pentru drumuri 1% din PIB din resursele bugetare. În 2022 tot 1%. În 2013 banii alocați au mers practic toți la întreținerea drumurilor, iar reparația și reconstrucția celor stricate s-a făcut din granturi și împrumuturi externe.
Potrivit expertului, dacă nu vor fi întreprinse măsuri, cetățenii vor pleca tot mai mulți din țară anume din cauza drumurile proaste, deoarece veniturile lor vor merge în mare parte pe întreținerea drumurilor stricate. „Nu trebuie să permitem ca drumurile noastre să se transforme în câmpuri agricole. Drumurile sunt un element al dezvoltării statului, care sporește productivitatea muncii și creșterea economică”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Republica Moldova are posibilitatea să ofere refugiaților ucraineni locuri de muncă în domeniul IT, Zonele Economice Libere, sectorul construcției, industria textilă și HoReCa. „Aceste sectoare se confruntă în prezent cu lipsa locurilor de muncă”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 11 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova a fost prima țară care imediat, cum au început a veni refugiații, le-a permis necondiționat, fără restricții, să se angajeze în câmpul muncii. Însă, spune expertul, mulți cetățeni nedumeriți s-au întrebat cum este posibil așa ceva, Republica Moldova nu are locuri de muncă pentru ai să-i cetățeni, dar nu pentru refugiații ucraineni. „Nu trebuie să ne îngrijorăm. Numărul cetățenilor ucraineni care va rămâne nu este atât de mare și noi avem posibilitatea să-i ajutăm”, crede expertul.
Economistul a spus că sunt două domenii unde pot fi integrați la muncă refugiații ucraineni. Este vorba de sectorul IT, care începând cu 2016 a înregistrat o creștere semnificativă a exportului de servicii și produse. Volumul exporturilor acestui sector în 2021 a trecut de 340 de milioane de dolari, iar în 2022 ar putea trece de 400 de milioane de dolari. Dacă în 2013 erau angajați în acest sector 5 mii de persoane, în prezent sunt peste 11 mii, iar o cerere mai mare deja nu mai poate fi satisfăcută din contul forței de muncă locale. Economistul spune că sunt câteva soluții în acest sens.
„Dacă sunt specialiști cu calificare înaltă în domeniu din Ucraina, ar putea fi absorbiți de către acest sector. Dacă companiile IT din întreaga lume vor să ajute refugiații ucraineni este suficient să plaseze comenzi la companiile moldovenești din domeniu. Cu cât va fi mai mare volumul de servicii prestat de către Republica Moldova, cu atât mai mare va fi mai mare capacitatea noastră de absorbție a refugiaților”, a spus economistul.
Al doilea domeniu, potrivit analistului economic, sunt Zonele Economice Libere, 43 la număr pe întreg teritoriul Republicii Moldova, care în 2021 au înregistrat 600 de milioane de dolari exporturi, iar în acest an vor putea ușor depăși 700 de milioane de dolari. Răspunsul Republicii Moldova pentru cei cu muncă calificată înaltă trebuie să fie sectorul IT; pentru cei care nu au calificarea necesară trebuie să fie Zonele Economice Libere. „În ultimii zece ani au fost făcute investiții de 340 de milioane de dolari în aceste Zone Economice Libere. În zece ani numărul salariaților a crescut cu 13 mii. Criza din 2020 a redus puțin din numărul salariaților, în 2021 a fost depășit nivelul care a fost în 2019”, a afirmat analistul economic.
Totodată, menționează Veaceslav Ioniță, în Ucraina situația rămâne dramatică, multe companii internaționale care aveau alocate capacități de producție pe teritoriul ucrainean ar putea vedea Republica Moldova ca o sursă alternativă de realocare a capacităților lor de producție, deoarece sunt 43 de locații unde pot fi primite pentru a oferi locuri de muncă.
În opinia expertului, Guvernul de la Chișinău trebuie să încurajeze atât parcurile IT cât și Zonele Economice Libere să promoveze Republica Moldova ca o țară unde pot fi atrase investiții în aceste sectoare, care vor permite dezvoltarea țării și ajutorarea refugiaților ucraineni. „În domeniul constricțiilor avem necesitatea forței de muncă. La fel, și în industria textilă și sectorul Horeca. Aceste sectoare se confruntă cu problema lipsei locurilor de muncă și am putea implica ucrainenii oferindu-le o mână de ajutor”, a declarat expertul.
Potrivit datelor oficiale, de la începutul războiului Republica Moldova a gestionat un flux de aproape 310 mii de persoane, care au fugit din calea războiului din Ucraina, dintre care 278 de mii sunt cetățeni ai Ucrainei. Ceilalți sunt din alte state și locuiau la acel moment pe teritoriul ucrainean. Nu toți cei care au plecat din Ucraina au rămas în Republica Moldova. S-au refugiat în alte state. Pe 11 martie, erau refugiați în Republica Moldova aproape 105 mii de ucraineni. Mai puțin de 1% dintre aceștia au solicitat azil.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Institutul pentru Dezvoltare, Modernizare și Inovare în Domeniul Social (IDMIS) au semnat luni, 21 februarie, 2022, un memorandum de cooperare.
Documentul prevede colaborarea în domenii precum: cercetări pe subiecte legate de apărare și securitate națională, ordine publică, justiție, integrare europeană. Totodată, părțile și-au asumat angajamentul acordării sprijinului reciproc pentru dezvoltarea domeniilor: cultură, educație, tineret, protecția mediului, promovarea drepturilor și intereselor fundamentale ale omului, a principiilor de bună guvernare, perfecționarea continuă a legislației naționale etc.
Igor Munteanu, fondator IDIS, a declarat că semnarea acestui acord semnifică începutul unei etape de coagulare și cooperare extinsă între mediul academic și societatea civilă, într-un moment în care situația din Republica Moldova este fragilă și afectată de multiple crize.
„Cred că ați observat cât de mult lipsește în acest moment dialogul social și transparența în procesul de guvernare. Suntem convinși că putem pune umărul la rezolvarea unor probleme relevante. Prin acest acord punem fundamentul unei colaborării sistematice între IDIS și IDMIS, vom putea crea un exemplu bun și pentru alte segmente ale mediului academic și societății civile. Suntem interesați să construim pe baza expertizei și capacităților noastre clustere comune privind reforma justiției, reforma administrației centrale și locale, în procesul de transformare și europenizare a Republicii Moldova”, a afirmat Igor Munteanu.
La rândul său, Ianuș Erhan, Președinte al IDMIS, a menționat că instituția pe care o conduce este la început de cale, face primii pași în rândul organizațiilor societății civile. „Până acum am lucrat la formarea echipei, să atragem experți și să stabilim domeniile de expertiză asupra cărora să lucrăm. Pentru noi acest memorandum este chiar o mână de ajutor întinsă din partea IDIS „Viitorul”. Aveți experiență, aveți nume. Ați fost un model pentru multe asociații obștești și sunteți în continuare”, a spus Ianuș Erhan.
„Eu susțin acest parteneriat. Trebuie să trasăm obiective reale și să mergem etapizat în realizarea acestora”, a afirmat Liubomir Chiriac, director executiv la IDIS.
Memorandumul de colaborare a fost încheiat pentru o perioadă de trei ani.
În anul 2022, Republica Moldova va trebui să ia niște decizii importante, chiar decisive, în domeniul politicilor sale teritoriale. Actuala structură teritorială este dezechilibrată, nu ajută la creșterea eficienței în administrație și stagnează dezvoltarea regională. A spus-o Valentina Casian, primar al municipiului Strășeni, pentru publicația „Predicții 2022”, realizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.
Mai jos vedeți întreaga analiză a predicției:
În anul 2022, Republica Moldova va trebui să ia niște decizii importante, chiar decisive în domeniul politicilor sale teritoriale. Indiscutabil, aceste decizii țin de continuarea procesului de descentralizare efectivă a puterii în stat, consolidarea și promovarea autonomiei și democrației locale ca valori europene de bază, creșterea calității serviciilor, într-un context politic în care păstrarea raioanelor de tip sovietic nu mai este opțiune nici pentru cetățeni, nici pentru guvernanța europeană. Actuala structură teritorială este dezechilibrată, nu ajută la creșterea eficienței în administrație și stagnează dezvoltarea regională.
Deși pare simplu la prima vedere, optimizarea organizării teritoriale ar putea da peste piedici neprevăzute, de natură politică și legată de implementarea deciziei politice. Din păcate, de mai mulți ani, guvernul central se face că proiectează modele de reformă administrativ-teritorială, dar mai mult prin birouri și coridoare ale puterii, păstrând o distanță rece de orice fel de consultări publice, ceea ce alimentează suspiciuni, interpretări și, evident, îngrijorări naturale. Îngrijorările noastre este că această manieră de a menține un subiect atât de important în termini strict birocratici va crea frustrări și piedici, în ciuda meritelor evidente ale proiectului de reformă.
Sunt puțini adepți ai păstrării raioanelor chiar și printre cei mai clientelari susținători, dar lipsa de transparență și caracterul selectiv al actorilor consultați naște îndoieli. Ca primar de oraș, consider că Republica Moldova trebuie să valorifice mult mai bine rolul orașelor în dezvoltarea economică, socială, culturală și regională. Anume orașele sunt poluri naturale de creștere, exercitând o influență organică asupra schimburilor comerciale, creșterii bunăstării cetățenilor și competitivității inter-regionale. Dar, pentru ca guvernanța locală să funcționeze eficient, acestea trebuie să se conducă de norme legale prietenoase, iar competențele și resursele acestora să fie armonizate în conformitate cu principiul subsidiarității. În Republica Moldova, lucrurile stau pe dos, iar dacă vorbim de veniturile alocate prin taxele locale autorităților de I nivel, inclusiv orașelor, atunci constatăm că există o povară uriașă pusă pe umerii primarilor și consiliilor locale, bani puțini ori dați pe criterii partizane, iar responsabilități administrative, cât mai multe, și cât mai vagi, astfel încât autoritățile centrale să aibă mai tot timpul motive de a bloca activitățile acestor autorități alese de cetățeni prin alegeri libere.
În anul 2022 ar trebui să existe niște pași curajoși, imposibil de evitat, în vederea întăririi bazei fiscale la nivel local din simplul motiv că în 2023, an electoral pentru autoritățile locale, orice reforme făcute pe ultimii metri vor fi, fără îndoială, infuzate de populismul electoral. Constatăm anumite progrese pe domeniul autonomiei financiare, cu începere din anul 2019, dar și în 2021; acestea se referă la alocarea a 100% din IPF autorităților locale de I nivel în anul 2019 (pentru orașe – 50 %), repartizarea resurselor fondului rutier (pentru anul 2022 – 100%), însă aceste mici rezultate au purtat un caracter limitat, izolat, sporadic, fără a întrema pe deplin sistemul actual al finanțelor publice locale.
Mai multe promisiuni vehiculate de concurenții electorali la ultimele alegeri (2021) au rămas nerealizate, printre acestea se înscrie și promisiunea de a defalca o cotă parte din IPJ (impozitul pe venitul persoanelor juridice) către bugetele locale. Este prematur să vorbim în anul 2022 despre o dezvoltare comunitară liberă pentru că cele mai multe dintre orașele Republicii Moldova nu au acces la finanțări autonome, nici la bănci, nici la partenerii pentru dezvoltare dispuși să le ofere. Notăm în acest context că, nivelul încrederii în autoritățile locale este puternic corelat de indicatorul satisfacției cetățeanului de calitatea serviciilor publice, asta înseamnă că și încrederea, de regulă înaltă, în autoritățile locale (al 2 după biserică) se erodează constant, fără reformele de care avem nevoie[i].
Există, în opinia mea, premise pentru a avansa pe majoritatea direcțiilor prioritare pentru descentralizarea puterii în stat, dar nu se știe dacă în circumstanțele unei serii de crize concomitente, actuala guvernare poate guverna în mod efectiv aceste priorități, printre care aș plasa următoarele:
Descentralizarea, autonomia locală și dezvoltarea serviciilor publice locale pentru a fi cât mai accesibile pentru cetățeni trebuie să devină deziderate ale Republicii Moldova. Implementarea soluțiilor de e-Guvernare în acest sens pot oferi un impuls nou domeniului de servicii publice și guvernare locală, oferind cetățenilor posibilitatea de a-și valorifica drepturile și a accesa serviciile publice mult mai ușor, eficient și ieftin. Totodată, guvernarea electronică este văzută drept abordare pentru creșterea încrederii dintre guverne și cetățeni, permițând implicarea cetățenilor în procesele de politici publice și promovând un guvern deschis și responsabil.
Numeroase aspecte ale schimbărilor realizate în administrație pe acest domeniu rămân încă fragile și fragmentate. Sustenabilitatea a fost adesea compromisă de lipsa liderismului în domeniu, voință politică, birocrație, rezistență, lipsa de instrumente. Este resimțită absența unei conduceri de nivel superior profesioniste, imparțiale, care să îndrume procesul de modernizare, dezvoltare a potențialului uman, de schimbare a culturii administrative, pentru o administrare eficientă. Este necesară punerea în aplicare a unor strategii eficace de atragere a persoanelor competente, de asigurare a transferului de cunoștințe, de oferire a unor posibilități de dezvoltare a personalului din instituțiile publice și de modernizare a actului de guvernare în întregime, în care mediul digital va avea un rol important.
Dezvoltarea echilibrată în regiuni cu integrarea principiilor de competitivitate teritorială. La moment Republica Moldova continuă să fie dominată de avansarea modelului monopolar de dezvoltare, caracterizat de concentrarea disproporționată a resurselor și bunăstării în municipiul Chișinău, pe fundalul marginalizării crescânde a regiunilor periferice. În prezent, Produsul Regional Brut/locuitor în municipiul Chișinău este de 5 ori mai mare decât în regiuni, fapt ce atrage după sine afectarea indicatorilor medii de calitate a vieții cetățenilor, creând premise pentru perpetuarea migrației externe și interne. Cele 6 municipii cu potențial de a deveni poli regionali nu corespund criteriilor minime definite de lege, care ar funcționa ca poli de creștere regională. Se atestă decalaje sesizabile de finanțare / internă și externă/ pentru localități, cât și decalajul enorm dintre resursele mobilizate și necesitățile reale ale comunităților cu cel mai mare potențial de creștere.
Anul 2022 va sta sub semnul multiplelor tensiuni în societate. Lipsa de viziune strategică asupra unui plan de reforme, discrepanța dintre Programul de guvernare și Planul de acțiuni al Guvernului pe partea de descentralizare și autonomie locală, confuzia totală pe domeniul reformei administrației publice, reformei administrativ–teritoriale, erorile comise la elaborarea Politicii bugetar-fiscale, deprofesionalizarea accentuată a serviciului public, lipsa unei conlucrări cu administrațiile locale, a unei tendințe de dezvoltare a comunicări instituționale cu autoritățile locale, în pofida tuturor Recomandărilor CALR al CoE, explicațiile confuze ale guvernului la mai multe subiecte ce vizează autoritățile locale, vulnerabilitățile interne majore, - sunt exemple concrete, acțiuni ce vor avea efecte negative asupra livrabilelor guvernării în anul 2022.
Remanierile în instituțiile centrale vor afecta în continuare implementarea proiectelor majore, acestea sunt privite de către autoritățile locale și cetățeni ca un moft și nu o necesitate în condițiile unora care sunt la distanță de ani-lumină de a înțelege unde au nimerit, iar partenerii externi se vor confrunta cu un rezultat incert. Se va crea o incertitudine în oferirea granturilor și finanțărilor externe. În situația când rezultatul celor declarate nu este unul palpabil pentru cetățeni, autorități locale, acestea vor da dovadă de nerăbdare, iar încredere în actuala guvernare centrală se va reduce semnificativ.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” împărtășește îngrijorările Centrului de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova (CIJM), legate de decizia unui magistrat de a impune procurorii să pornească dosar penal împotriva centrului, împotriva jurnalistelor Cornelia Cozonac și Julieta Savitchi, dar și a activistului civic Anatol Mătăsaru, pentru accesarea și colectarea datelor personale și a altor informații pentru o investigație jurnalistică privind averea nedeclarată a unui procuror și a fostei sale soții.
IDIS „Viitorul” opinează că acest caz este un precedent periculos, un atentat grav asupra libertății presei și asupra libertății de exprimare, care și așa „șchiopătează” la ziua de astăzi în Republica Moldova, mai ales că, potrivit jurnalistelor de investigație, a fost accesată și colectată în mod legal, utilizând metode legale de documentare, informația despre averea nedeclarată a procurorului Igor Popa și a fostei sale soții Ala Popa, iar pentru aceste fapte jurnaliștii nu pot fi trași la răspundere penală.
IDIS „Viitorul” atenționează instituțiile statului, cele din domeniul media, responsabile de buna gestionare a situației, instituțiile de drept, și nu în ultimul rând partenerii de dezvoltare, că astfel de situații nu sunt admisibile într-o societate care tinde spre democrație și le cere să intervină de urgență. Investigațiile jurnalistice despre averile nejustificate ale funcționarilor de rang înalt prezintă interes public, iar societatea are nevoie de informații verifice, documentate, pentru a-și crea impresia despre cei care se pretind că le apără drepturile și interesele.
Totodată, IDIS „Viitorul” solicită îmbunătățirea legislației cu privite la protecția datelor cu caracter personal, în așa fel încât jurnaliștilor să le fie facilitat la maximum accesul la informația de interes public.
Reformele esențiale în sistemul de sănătate bat pasul pe loc. Estimativ, în anul 2022 problemele sistemice se vor accentua, iar efectele lor vor deveni și mai presante. Foarte mulți pacienți, cei mai defavorizați fiind oamenii care locuiesc în spațiul rural, rămân cu un acces limitat la serviciile medicale de calitate și în timpul util, din mai multe cauze. Este opinia expertului în politici de sănătate, Rodica Gramma, făcută pentru publicația „Predicții 2022”, realizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.
Mai jos vedeți întreaga analiză a predicției:
Reformele esențiale bat pasul pe loc în sistemul de sănătate publică. Estimăm că în anul 2022 problemele sistemice se vor accentua, iar efectele lor vor deveni și mai presante. Foarte mulți pacienți, cei mai defavorizați fiind oamenii care locuiesc în spațiul rural, rămân a fi cu un acces limitat la serviciile medicale de calitate și în timpul util, din mai multe cauze, precum:
1. Emigrarea în continuare a lucrătorilor medicali va reduce și mai mult accesul populației la servicii de sănătate. Doar în ultimii 5 ani, sistemul național de sănătate publică a pierdut 645 de medici și 2298 personal medical mediu, și doar în 2020, numărul medicilor s-a redus cu 158, iar cel al personalului medical mediu cu 397 de specialiști. Abandonarea specialităților medicale în favoarea altor munci, dar și emigrarea lucrătorilor medicali în alte țări a lăsat multe instituții medicale fără cadre competente, mai ales înafara capitalei. În aceste condiții, pacienții trebuie să consume mai mult efort, timp și resurse pentru a obține asistența medicală de care au nevoie. Acest fapt accentuează și mai mult inechitățile deja existente pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale, au venituri mici și manifestă un nivel scăzut de educație sanitară ca să înțeleagă necesitatea vizitelor profilactice la medic. Pentru mulți pacienți din localitățile rurale ale țării, din cauza lipsei de cadre medicale la nivel local, asistența medicală urgentă (ambulanța) va rămâne singura formă de contact cu personalul medical.
2. Vulnerabilitatea economică va afecta și mai mult sănătatea populației. Un studiu lansat în 2021 a determinat că în grupul persoanelor identificate cu câteva maladii cronice (40% dintre respondenții studiului), circa o treime sunt persoanele din mediul rural care au menționat că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar (31%) și practic aceeași pondere se observă și pentru persoanele neîncadrate în câmpul muncii (36%). Persoanele cu maladii cronice neîncadrate în câmpul muncii, și din mediul rural, în mare parte reprezintă grupurile de populație cele mai sărace. Ca urmare, pacienții se vor adresa la medic doar când vor ajunge în stări acute sau în faze avansate ale unor boli care nu au fost prevenite la timp din cauza adresării întârziate. Făcând o comparație cu datele internaționale oferite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), observăm că pentru anul 2019 media țărilor UE pentru cheltuielile publice pentru sănătate este de 6,2% din BIP, iar în Republica Moldova - 4,4%. Însă, în pofida creșterii cheltuielilor publice în timp și chiar dacă raportul cheltuielilor publice pentru sănătate față de PIB este relativ înalt conform statutului țării cu venituri medii joase (2,8%), cota plăților de buzunar pentru sănătate rămâne înaltă, la nivelul de 46% în 2016 (OMS, 2019). Este mai puțin de media pentru țările cu venituri medii joase (55,3%), dar peste valoarea medie pentru statele cu venituri medii înalte (39,6%) și statele UE (22,4%). Un studiu prezentat în 2020 a determinat că circa 17% dintre gospodăriile din țară au înregistrat niveluri catastrofale de cheltuieli pentru sănătate pe parcursul unui an și aproape 7% dintre gospodării au fost împovărate sau sărăcite după achitarea plăților de buzunar pentru sănătate. Adresarea la medicul de familie scade odată cu veniturile, pe când adresarea la medicii specialiști crește odată cu creșterea veniturilor. Luând în considerare că pandemia în ultimii 2 ani a avut un impact semnificativ asupra situației financiare și bugetelor multor familii, respectiv, considerăm că acest fapt se va răsfrânge și asupra adresării populației la medici, în special, menționând grupurile vulnerabile, precum pensionarii, persoanele neangajate și persoanele cu dizabilități.
3. Organizarea ineficientă a asistenței specializate va menține rate înalte ale deceselor care pot fi evitate. Atestăm existența unor grave lacune în organizarea asistenței medicale specializate, care limitează accesul pacientului la serviciile medicale în timp util (respectarea „orei de aur”). Această lacună afectează în special pacienții cu accidente vasculare cerebrale acute (AVC) și boală coronariană acută, care sunt principala categorie de bolnavi expusă riscului de deces, depășind cu mult statistică medie pe plan european. Anual, în Republica Moldova, peste 20.000 de pacienți pierd lupta cu afecțiunile cardiovasculare, iar fiecare a 4 persoană decedată a fost de vârstă aptă de muncă. Această situație tragică se explică inclusiv și din cauza organizării extrem de ineficiente și defectuoase a sistemului de asistare a pacientului cu AVC și boală coronariană acută, în special a celor din regiunile rurale. De foarte multe ori, se pierde timpul important vital pentru pacient prin reținerea inutilă la diferite etape de asistență a pacientului, în instituții medicale de nivel raional, care nu au nici personal și nici capacitatea tehnică de a acorda asistența necesară. Însă, din cauza unor lacune în organizarea asistenței necesare, precum și a adresării tardive la serviciile medicale, chiar și în municipiul Chișinău, unde există posibilitatea tratamentului corect și rapid al pacienților cu AVC și infarct miocardic acut, nu toate cazurile sunt tratate prin metodele contemporane (tratament endovascular, cardiologie intervențională etc.). Pentru a preveni decesul unor persoane apte de muncă, care pot fi tratate și recuperate, este necesar de a revedea de urgență traseul acestei categorii de pacienți, de organizat cât mai rapid înființarea și dotarea cu tehnologii necesare a unor centre pentru urgențe cardiovasculare, în cel puțin, în regiunile de Sud și Nord ale țării. Este extrem de important de prevăzut o politică de asigurare cu personal medical calificat și finanțarea adecvată a acestor structuri. De această decizie depinde salvarea a sute și chiar mii de pacienți, pentru care vor crește șansele de supraviețuire, va scădea rata complicațiilor și a gradului de dizabilitate. Este extrem de important de a defini această problemă cu statut prioritar, de a identifica necesitățile implementării acestui proiect și de a iniția realizarea lui.
4. Rata scăzută de vaccinare va crește riscul apariției unor focare de maladii infecțioase. Constatăm cu îngrijorare reducerea ratei de vaccinare a copiilor, care contravine obligațiilor asumate prin Planul Național de Imunizări. Efectul imediat al acestei tendințe va crește riscul incidenței unor maladii imunodirijabile, cum sunt rujeola, rubeola, oreion, iar în condițiile pandemiei neîncheiate, aceasta va expune suplimentar copiii unor riscuri nepermise. De altfel, și rata mediocră de vaccinare Sars-Cov-2 va menține în 2022 probleme grave în sistemul de sănătate, invocând vulnerabilități de infectare și, în cele din urmă, o supraîncărcare a sistemului de sănătate publică.
5. Următorul val al pandemiei va crește gradul de surmenare a sistemului de sănătate. Nu trebuie să ignorăm probabilitatea următorului val de pandemie în varianta modificată „Omicron” a virusului, care are o viteză mult mai înaltă de răspândire. Chiar dacă evidențele susțin că această variantă virală provoacă o boală mai ușoară, infecțiozitatea extremă poate conduce la o explozie a numărului persoanelor infectate, cu suprasolicitarea, peste măsură, a medicilor și a instituțiilor medicale. Estimăm, în acest context, că în anul 2022 se va menține riscul epuizării psiho-emoționale a lucrătorilor medicali din sistem, va continua să fie scăzut accesul la servicii medicale pentru pacienții cu alte maladii, decât cei cu infecția Sars-Cov-2 și vor fi necesare surse financiare suplimentare pentru a face față necesităților unei presiuni în spitale. În opinia infecționiștilor, soarta acestei pandemii va depinde de modul în care evoluează virusul original, prin mutațiile sale ulterioare. Totuși, reziliența unui sistem de sănătate publică se sprijină pe prevenire, educație publică, măsuri de limitare a situațiilor în care infecția se poate răspândi, prevenirea îmbolnăvirilor grave. Dar, nu mai puțin important este și dezvoltarea capacităților spitalicești de a face față unui număr mare de pacienți în timp util, inclusiv al celor cu forme grave. Studiile științifice arată, fără tăgadă, că probabilitatea decesului și a formelor grave ale bolii COVID este mult mai mare pentru o populație nevaccinată, vaccinofobică. Astfel, prioritatea unu a sistemului de sănătate în 2022 trebuie să fie dezvoltarea unor măsuri de sănătate publice ample, care să contribuie la creșterea încrederii populației în autoritățile și serviciile de sănătate, acceptarea măsurilor de protecție și prevenire, lupta cu fricile / fobiile, dar și cu prejudecăților existente la nivel de populație.
6. Mortalitate crescută ca consecință a doi ani de pandemie. Trebuie să recunoaștem că pandemia deja a lăsat amprente serioase asupra populației. Estimăm că în 2022 ne vom confrunta cu o rată sporită de mortalitate a unor pacienți rămași cu complicații post-COVID-19, cum sunt tromboze, fibroze pulmonare, colite, disbacterioze severe. Având și careva maladii concomitente, acești pacienți sunt expuși unor riscuri enorme în această perioadă complicată. În acest context, este nevoie ca sistemul de sănătate să acorde o atenție sporită tratamentelor de recuperare și monitorizarea adecvată a pacienților post-COVID, în special în regiunile rurale, acolo unde populația este mai puțin norocoasă de a avea acces la serviciile medicale necesare față de capitală, în special cele de reabilitare.
O altă categorie de pacienți afectați grav în timpul pandemiei sunt cei care sufereau de anumite maladii cronice, înafara infecției Sars-Cov-12, și au fost în mod repetat amânați de medicii de familie și instituțiile specializate pe parcursul acestor doi ani, datorită lipsei de timp, de spațiu ori de programări anulate în perioada serviciilor medicale la distanță. Constatăm, astfel, apariția unui număr tot mai mare de pacienți, care se adresează în stări decompensate la medici, cu complicații grave a unor boli cronice, care nu au fost monitorizate și tratate corespunzător în pandemie. Creșterea accesului la serviciile medicale necesare acestor categorii de pacienți trebuie să fie o prioritate a acestui an, atât pentru instituțiile de asistență medicală primară, cât și a pentru cele specializate. Estimăm o creștere a numărului de pacienți diagnosticați cu boli avansate și ca urmare a faptului că activitățile de screening ori depistare timpurie a unor maladii nu au funcționat aproape de loc în timpul pandemiei. Astfel, în anul 2020 se constată o scădere cu 40% a depistării cazurilor noi și a unor recidive de tuberculoză (1760 de cazuri), comparativ cu 2019 (2877 de cazuri). Statistica pentru 2021, de asemenea, arată o scădere a indicatorului (2054 de cazuri).
Este evident că în această lungă perioadă de pandemie, mulți pacienți au ajuns în forme avansate de tuberculoză, lăsate fără tratament în instituții specializate. Considerăm acest fapt deosebit de îngrijorător și estimăm că, în 2022, urmează să fie implementate o serie de măsuri urgente pentru a identifica și depista bolnavii de tuberculoză omiși de controalele și supravegherea sistemului de sănătate. O situație similară se referă și la maladiile oncologice. Dacă în 2019 testele citologice ale femeilor pentru depistarea cancerului de col uterin ajungea la 43%, în 2020, acest indicator a scăzut la 25%, revenind doar la 36% în 2021. În realitate, ținta stabilită de OMS este de 70%. Conform datelor Registrului Național de Cancer, numărul pacienților luați la evidență oncologică în stadiu I-II de boală față de 2019 (4045 de pacienți) a scăzut cu circa 25% în anul 2020 (3011 pacienți) și rămâne mai mic și în 2021 (3302 pacienți). Este constatată o creștere a cazurilor noi de tumori maligne depistate în stadiul IV, explicată prin adresarea întârziată la medic a pacienților. Evident, tratamentul acestor pacienți va fi mult mai complicat, mai costisitor și posibil, cu o evoluție mult mai tristă a bolii.
În concluzie, putem constata că sănătatea populației este puternic amenințată de disfuncțiunile actualului sistem de sănătate. Sunt necesare acțiuni urgente pentru cartografierea problemelor teritoriale și sistemice și reformarea serviciilor și a resurselor alocate sănătății publice. Inclusiv, este importantă asumarea unor acțiuni coerente pentru asigurarea accesului populației la asistența medicală necesară, oferită calitativ, în timp util și conform necesităților fiecărui pacient.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a prezentat luni, 24 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă, publicația „PREDICȚII 2022”. Aceasta conține analiza mai multor tendințe și perspective ale anului 2022.
Scopul documentului este de a oferi publicului interesat un instrument de previzionare a evenimentelor esențiale în anul 2022. Analiza nu s-a limitat doar la crearea de scenarii alternative, ci extrapolează tendințe și cauzalități probabile în 2022.
Au fost chemați să participe la elaborarea predicțiilor pentru anul 2022 o seamă de autori, personalități cunoscuți pe domeniile lor profesionale, care-și prezintă în acest format analiza și pronosticurile lor pentru anul care abia s-a început.
Autori ai predicțiilor sunt Igor Munteanu, expert în relații internaționale la IDIS; Dumitru Mânzărari, expert în politici de apărare, afiliat la SWP (Stiftung Wissenschaft und Politik; Vladislav Gribincea, președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova; Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS; Carolina Ungureanu, expert politici europene la IDIS; Ion Tăbârță, expert politic la IDIS; Ion Manole, director Promo-LEX; Rodica Gramma, expert în politici de sănătate la IDIS; Ion Muntean, expert în politici energetice, afiliat la IDIS și Valentina Casian, primar al municipiului Strășeni.
Publicația poate fi descărcată aici.
Republica Moldova se depopulează într-un ritm alarmant din cauza ratei scăzute a natalității și a faptului că anual pleacă anual peste hotare între 35-40 de mii de cetățeni. Din 1991 și până în 2022 populația Republicii Moldova s-a redus cu 1,5 milioane de locuitori, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 7 ianuarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Expertul a menționat că în 1991 Republica Moldova avea 4 milioane 364 de mii de cetățeni, iar acum la începutul anului 2022 are cel mai probabil 2 milioane 867 de mii de locuitori. Pe malul drept al Nistrului sunt 2 milioane 563 de mii de locuitori, iar pe malul stâng - estimativ 304 mii de locuitori. Astfel, din 1991 și până în 2022 populația Republicii Moldova s-a redus cu 1,5 milioane de locuitori. În dreapta Nistrului cu 1 milion și 70 de mii, iar în stânga Nistrului - cu circa 430 de mii de locuitori. „Republica Moldova este un campion negativ în Europa la ceea ce înseamnă migrația și scăderea numărului populației. În interiorul Republicii Moldova este stânga Nistrului care este un dublu campion în acest sens”, a menționat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, ponderea cetățenilor moldoveni în lume s-a redus de două ori în ultimii 60 de ani. În 1961 populația Republicii Moldova reprezenta 0,1% din populația globului. Către momentul destrămării URSS, în Republica Moldova deja natalitatea era cu mult mai mică decât în restul țărilor, tendință care s-a accentual în următorii ani. Astăzi populația țării se reduce anual cu zece mii de persoane din cauza natalității scăzute și cu 40 de mii, din cauza migrației. „Cetățeni moldoveni mor, iar alții în loc nu se nasc. Moldovenii tot mai mult părăsesc țara pentru altă țară. În 2022 reprezentăm 0,05% din populația globului. Moldovenii, ca națiune, dispar de pe glob. Ponderea noastră în lume s-a redus de 2 ori din cauza natalității scăzute, și de 3 ori din cauza plecării masive în lume a moldovenilor”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai declarat că din 1995 și până în prezent, timp de 25 de ani, sporul natural al populației Republicii Moldova este negativ. Numărul deceselor este cu mult mai mare decât numărul născuților. Dacă în perioada 1996-2000 sporul natural era 0, numărul celor născuți era egal cu al celor decedați, atunci din 2001 și până în prezent, se tot înregistrează găuri demografice. În ultimii cinci ani, s-au născut cu 23 de mii de persoane mai puține decât au murit. În 2021, estimează economistul, în Republica Moldova au fost cu zece mii de nașteri mai puține decât numărul deceselor.
Analistul economic estimează populația Republicii Moldova din dreapta Nistrului în 2022 va fi de 3 milioane 518 mii de locuitori, dintre care peste hotare 955 de mii și 2 milioane 563 de mii acasă. „Ne naștem mai puțin decât murim, și pleacă din țară mai mulți decât se întorc acasă”, spune analistul economic.
Expertul a mai afirmat că în 2021 estimativ ar fi plecat din țară 32-36 de mii de moldoveni, iar din 1991 și până în prezent, circa 966 de mii de cetățeni. Practic, tinerii apți de muncă pleacă peste hotare, dar totodată îi determină și pe alții să plece. „La noi practic timp de zece ani numărul locurilor de muncă a rămas constant, circa 600 de mii, iar toți cei care treptat intră în vârsta aptă de muncă sunt absorbiți de plecarea peste hotare. În fiecare an peste hotare pleacă practic o generație. Noi pur și simplu suntem într-un blocaj demografic, iar problema numărul unu al dezvoltării Republicii Moldova în viitorii ani va fi lipsa locurilor de muncă”, a afirmat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai precizat că cel mai puternic val de plecări a fost înregistrat în perioada 2016 -2020, când din Republica Moldova au plecat 212 mii de moldoveni, anual câte circa 42 de mii de persoane. În perioada 2001-2005 estimativ au plecat 201 mii, în 2006-2015 - 190 de mii, iar în 2021 – 32-36 de mii. „În 2021 a fost un nivel mai mic, însă a fost cu mult mai mare decât a fost din 2006 și până în 2015. Lucrul acesta ne arată că noi nu avem o politică clară de a crea locuri de muncă și salarii. Ceea ce îi determină pe oameni să plece este lipsa unui loc de muncă și un salariu bine plătit”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Sistemul de aprovizionare cu apă și canalizare este pentru Republica Moldova o provocare de circa 30 de ani. Astăzi, mai mult ca niciodată, acesta cere să fie modernizat. În municipiul Chișinău, situația a ajuns la cel mai critic nivel. Iar pentru ca vara să nu mai miroase în oraș, tariful pentru prestarea acestui serviciu ar trebui să fie mai mare, decât cel achitat astăzi. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă în cadrul ediției de vineri, 3 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță susține că prima provocare a Republicii Moldova este faptul că populația din orașe, în proporție de 96%, are acces la apă centralizată, iar la sate, doar 55% și încă ar avea încă și probleme în ceea ce privește calitatea. La capitolul canalizare, situația este mult mai dezastruoasă. La orașe, 79% din populație are acces la acest serviciu, iar la sate - doar 2,8%.
A doua provocare, spune expertul, vizează pierderile de apă, care sunt catastrofale, iar pe acest fundal cetățenii rămân fără de apă. Deși ANRE aprobă pierderi de apă la un nivel satisfăcători, în realitate acestea sunt foarte mari. „Sistemul este învechit, dar și capacitatea de monitorizare a acestuia lipsește și ca rezultat avem ceea ce avem”, a spus expertul.
Analistul economic a declarat că în Chișinău, la toate problemele pe care le are sistemul de aprovizionare cu apă și canalizare, se adaugă și mirosul insuportabil, care persistă vară de vară din cauza lipsei investițiilor pentru modernizarea sistemului. „Eu consider că Chișinăul trebuie să fie un campion al schimbărilor. Capacitatea de mobilizare a bugetului municipal, a populației, precum și tariful plătit, permite să fie implementate anumite reforme”, a declarat analistul economic.
Economistul a afirmat că cele mai înalte tarife la apă le au trei orașe: Telenești, Nisporeni și Basarabeasca, unde prețul unui metru cub de apă variază între 35 și 36 de lei, iar cele mai mici tarife, municipiile Chișinău, Bălți și Cahul. La Chișinău este cel mai mic preț din republică, 10,69 de lei, urmează Bălți cu aproape 15 lei și Cahul cu aproape 20 de lei.
Veaceslav Ioniță a remarcat că în municipiul Chișinău, tariful la apă, din 1997 și până în prezent, a crescut neuniform. Până în 2006 practic nu a fost schimbat, iar ulterior, timp de trei ani, acesta a crescut de peste trei ori. Apoi, a urmat o stabilitate, iar în 2017 a avut loc o altă majorare a tarifului, dar nesemnificativă. În prezent, acesta este de 10 lei și 59 de bani și are două componente: pentru apă și pentru canalizare. 80% sunt direcționați pentru apă, iar 20% - pentru canalizare.
Vorbind despre costurile regiei Apă Canal-Chișinău pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă, analistul economic a spus că acestea sunt 70% din tarif, iar pentru canalizare – de 30%, iar în facturi sunt indicate doar 19%. „Acest lucru arată că noi subfinanțăm acest sistem. Noi nu plătim pur și simplu pentru canalizare. Fiecare locuitor al municipiului Chișinău, având iluzia că este fericit că apa în Chișinău este de doar 10,59, iar în alte localități cu mult mai scumpă, să știți că din cauza celor 2-3 lei pe care nu îi plătiți, toată vara miroase urât în capitală. 76% din banii pe care îi primește regia de apă sunt utilizați pentru salarizare și mai puțin de 9% pentru investiții în sistemul de apă și canalizare. Practic nu se fac investiții. Suntem bucuroși că acest sistem a fost cândva creat și parazităm pe el fără a ne gândi ce se va întâmpla cu el peste ani”, a remarcat analistul economic.
Economistul a mai precizat că în acest an, pentru că tariful a rămas neschimbat, municipiul Chișinău a fost nevoit să aloce din buget 33 de milioane de lei, pentru întoarcerea unui credit luat anterior pentru modernizarea sistemului de aprovizionare cu apă și canalizare. Dacă nu vor fi întreprinde acțiuni în privința ajustării tarifului, anul viitor la fel va trebui să fie alocați iarăși bani din bugetul municipal.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, municipiul Chișinău, Apă Canal Chișinău, pentru modernizarea întregului sistem de aprovizionare cu apă și canalizare, are nevoie de un Fond de dezvoltare, care să atragă resurse financiare. „Fără a avea acest fond de dezvoltare noi suntem sortiți ani la rând să simțim miros urât vara în Chișinău, iar populația din alte localități pur și simplu să nu aibă apă”, a declarat Veaceslav Ioniță.
În opinia expertul, sunt câteva surse din care pot fi atrași bani în acest Fond de dezvoltare a sistemului de aprovizionare cu apă și canalizare. Este vorba de taxa pentru dezvoltare, unde trebuie inclusă taxa pentru apă, alături de componentele deja existente de apă și canalizare, cea ce ar permite dezvoltarea sistemului de aprovizionare cu apă și canalizare. A doua sursă ar fi activele, care nu mai sunt necesare în procesul de furnizare a apei și canalizării. Autoritățile municipale ar trebui să facă evaluarea acestor active, să facă o licitație privind vânzarea lor, iar banii să nu intre în bugetul municipal, nici în bugetul apă canal, nici să fie dați la salarii sau alte cheltuieli, dar să intre în Fondul de dezvoltare. A treia sursă, afirmă expertul, ar fi transferurile de la bugetul de stat și bugetul municipal, dar și granturile naționale și internaționale. „Fără un fond de dezvoltare a sistemului de apă și canalizare, este imposibil de modernizat acest sistem” a conchis expertul.
Un grup de 18 profesori universitari din Maroc și Sudan se află în perioada 11-17 octombrie 2021 în Republica Moldova. Aceștia participă la „Traseul învățării” pentru a afla cele mai bune practici legate de agricultură, abilitarea femeilor în afaceri, tineret și managementul cunoașterii din Republica Moldova. Traseele de învățare au fost introduse ca metodă cheie de gestionare a cunoștințelor și învățare. Traseele de învățare sunt un mijloc de schimb de cunoștințe între diferiți participanți și țări. IDIS Viitorul a utilizat Metodologia Traseului de învățare a Corporației Procasur (PROCASUR) care a fost recunoscută, reprodusă, extinsă și instituționalizată de-a lungul anilor.
Activitatea face parte din proiectul „Consolidarea managementului cunoașterii pentru o mai mare eficacitate a dezvoltării în Orientul Apropiat, Africa de Nord, Asia Centrală și Europa (SKiM)”, implementat de către Centrul Internațional de Cercetări Agricole în Zonele Uscate (ICARDA) și finanțat de către Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD).
În cadrul proiectului colaborează diverși parteneri internaționali, precum CIHEAM-Bari, PROCASUR, Virginia Tech, (NARS), guverne și servicii de extensie agricolă din Moldova, Maroc și Sudan. Din Republica Moldova în cadrul proiectului participă Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD), Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM), Institutul de cercetări pentru culturile de câmp „Selecția” din Bălți.
Astăzi, 12 octombrie 2021, delegația din Maroc și Sudan, în prima parte a zilei, sunt la IDIS „Viitorul” și participă la o sesiune de informare privind împărtășirea, de către experții institutului, a celor mai bune practici despre abilitarea femeilor în afaceri, agricultură, dezvoltarea economică, tineret și managementul cunoașterii. În a doua parte a zilei, programul cuprinde o deplasare la Universitatea Agrară de Stat (laboratoare, ferma de vite, biblioteca științifică etc.) și vizitarea locurilor istorice din centrul municipiului Chișinău.
Mâine, 13 octombrie 2021, delegația se va merge în excursie pe câmpurile Institutului de cercetări pentru culturile de câmp „Selecția” din Bălți, pentru a se familiariza cu tehnologiile privind dezvoltarea unor noi soiuri de culturi de câmp, producerea semințelor, dezvoltarea tehnologiilor ecologice, a agriculturii noi și durabile etc.
Joi, 14 octombrie 2021, profesorii din Maroc și Sudan vor vizita o prisacă din Lalova, Rezina, pentru a afla experiența unei femei, care a lansat o afacere în domeniul apiculturii, fiind unul din beneficiarii programului de grant din partea Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD). Ulterior, vor merge la Soroca și vor vizita o livadă performantă, Cetatea Sorocii și fabrica de conserve „Alfa Nistru”, care de la un mic magazin de sucuri a devenit o fabrică destul de mare.
Vineri, 15 octombrie 2021, delegația va merge la Ungheni pentru a vizita o fermă de bovine din satul Unțești, ulterior se vor îndrepta să viziteze Zona Economică Liberă Ungheni și grupurile de acțiune locală. În a doua parte a zilei este prevăzută deplasarea către Rezervația științifică „Plaiul Fagului”.
Sâmbătă, 16 octombrie 2021 este prevăzută o nouă deplasare la Orheiul Vechi, pentru a vizita noi destinații turistice și a vedea cum este dezvoltat și promovat turismul rural în Republica Moldova.
Pentru a veni în ajutorul participanților din Maroc și Sudan, pentru a promova schimbul, preluarea și transferul de cunoștințe, IDIS „Viitorul” a tipărit și o publicație „Republica Moldova promovează agricultura, abilitarea femeilor, tinerii, managementul cunoașterii și cele mai bune practici prin Traseul învățării”. Obiectivele publicației sunt: evaluarea capacității și îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților de management ale instituțiilor cheie implicate și a altor părți interesate din Moldova, Maroc și Sudan. Publicația este bazată pe cinci studii de caz de succes din domeniile menționate mai sus.
Proiectul „Consolidarea managementului cunoașterii pentru o mai mare eficacitate a dezvoltării în Orientul Apropiat, Africa de Nord, Asia Centrală și Europa (SKiM)” a fost inițiat în iunie 2018 pentru a facilita și a susține creșterea managementului cunoașterii (KM), activitățile de dezvoltare a capacităților în trei țări: Moldova, Maroc și Sudan, oferind exemple de cele mai bune practici în managementul cunoașterii pentru analiză și adoptare.
