Conceptul privind modul de planificare al contractelor de achiziții publice din Republica Moldova a fost discutat marți, 03 iunie, 2025, de către membrii Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP) și ai Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice, într-o nouă ședință de lucru. La eveniment, Ministerul Finanțelor a prezentat conceptul unui nou regulament cu privire la planificarea achizițiilor publice în Republica Moldova. Experții IDIS „Viitorul” au prezentat o notă analitică cu analiza politicilor actuale; a carențelor legislative; a încălcărilor identificate la epata de planifciare de organizații non guvernamentale, membri ai coaliției de monitorizare.
Autorii notei au formulat recomandări pentru o planificare, pe de o parte simplă și eficientă pentru autoritățile publice, iar pe de altă parte tarsnparentă și cu date deschise pentru societatea civilă și publicul larg. Membrii PNAP și ai Coaliției și-au expus viziunea asupra stării actuale a etapei de planificare în achiziții publice și au oferit recomandări de îmbunătățire a viziunii propusă de către Ministerul Finanțelor.
Evenimentul a fost desfășurat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor și în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA. Necesitatea și importanța abordării etapei de planificare a achizițiilor publice a apărut în contextul în care tot mai frecvent se constată lacune și incoerențe ale regulilor și mecanismelor de planificare prevăzute în legislație versus procesul de planificare din cadrul autorităților și cele din sistemul electronic de achiziții.
Ana Luca, secretară generală adjunctă a Ministerului Finanțelor, a menționat în deschiderea ședinței că planificarea achizițiilor este primul pas al desfășurării achizițiilor publice, dar care este tratată superficial. Potrivit dnei Luca, noul concept vine să asigure un grad mai înalt al transparenței procedurilor de achiziție publică, propune un număr limită a posibilităților de a modifica planurile de achiziții, instituie obligativitatea raportării realizării planurilor, setează un set de criterii pentru cazurile când pot fi modificate planurile de achiziții, precum și de care criterii urmează să se țină cont la etapa elaborării planurilor de achiziții.
„O planificare ineficientă sau superficială duce la amânarea sau chiar anularea unei proceduri de achiziție publice. Am considerat noi că este cazul să fie revizuit regulamentul din 2016 cu privire la achizițiile publice, atât pentru a ne alinia la bunele practici ale Uniunii Europene (UE) dar și pentru a înlătura acele deficiențe identificate la nivel național în urma examinării rapoartelor unor instituții ale statului și ale societății civile”, a menționat Ana Luca.
Emilia Stiharu, consultantă în cadrul Direcției Achiziții Publice a Ministerului Finanțelor, a prezentat conceptul noului regulament cu privire la modul de planificare a achizițiilor publice, dar și analiza abaterilor cel mai frecvent întâlnite la etapa de planificare a contractelor de achiziție. Consultanta a menționat că noul regulament vine să aducă mai multă claritate, coerență și eficiență în procesul de planificare a achizițiilor publice din Republica Moldova, în vederea asigurării utilizării eficiente a banilor publici și satisfacerii necesităților cetățenilor, precum și asigurarea funcționalității corespunzătoare a autorităților, indiferent de ce se procură: bunuri, servicii sau lucrări și indiferent în ce domenii.
Potrivit Emiliei Stiharu, printre cele mai frecvente abateri de la prevederile legale sunt: neplanificarea achizițiilor publice, divizarea nejustificată, ceea ce afectează tratamentul egal al operatorilor economici. La fel, a fost menționată necorelarea planurilor de achiziții cu bugetul entitității. Se planifică proceduri fără acoperire financiară, ceea ce crează riscuri majore în privința garantării plății pentru bunurile, serviciile sau lucrările contractate.
O altă abatere constantă este nepublicarea planului de achiziții pe pagina web a autorității contractante, ceea ce limitează accesul la informații pentru operatorii economici. În consecință, concurența scade, iar procesul de achiziții devine mai puțin competitiv. O abatere este și nerespectarea planului de achiziții, care duce la întârzierea implementării contractelor. Astfel, procedurile de achiziție sunt lansate fie târziu, fie în grabă, fie cu erori, din cauza personalului nespecializat, a unor estimări incorecte sau a lipsei unei evaluări reale a necesităților. De multe ori achizițiile sunt lansate în ultimul moment, doar pentru a fi cheltuite fondurile alocate până la sfârșitul anului bugetar.
„Implementarea defectuoasă afectează întregul proces al unei achiziții publice și generează riscuri majore. Noul regulament vine să întărească importanța unei planificări riguroase, bazate pe obiective clare, aliniate la obiectivele instituționale. Deși cadrul normativ stabilește condiții clare pentru planificarea procedurilor de achiziții, în practică persistă probleme semificative la această etapă. Prevederile actuale sunt prea generale, iar aplicarea lor devine imposibil de monitorizat”, a declarat Emilia Stiharu.
Carolina Ungureanu, directoare adjunctă a IDIS „Viitorul”, manager de proiect, a menționat că instituția pe care o reprezintă ține pulsul tuturor schimbărilor la nivel național, inclusiv pe rapoartele instituțiilor de control și a organizațiilorinternaționale cu privire la achizițiile publice, inclusiv cu referire la Republica Moldova. În opinia Carolinei Ungureanu, etapa planificării contractelor de achiziții publice este tratată superficial, adesea neglijată, astfel sunt necesare noi reguli pentru a evita carențe, vulnerabilități și riscuri în viitor, dar și a avea achiziții transparente, eficiente și competitive.
„Din unele rapoarte realizate de către societatea civilă, reiese că este nevoie să fie o planificare mai strategică, coerentă și mai riguroasă a achizițiilor publice în conformitate cu prioritățile bugetare. Utilizarea insuficientă a datelor și a analizelor de piață în procesul de planificare a unei achiziții duce la estimări incorecte și lansarea de proceduri cu risc sporit de eșec. În alte rapoarte s-a concluzionat că modificarea frecventă a planurilor de achiziții, însoțite de explicații neclare, duce la utilizarea ineficientă a banilor publici, iar această practică crează suspiciuni privind desfășurarea achizițiilor în favoarea anumitor operatori economici. Este nevoie de a transforma procesul de planificare într-un proces participativ, digitalizat și profesionist”, a spus Carolina Ungureanu.
Diana Enachi, expertă în achiziții publice la IDIS „Viitorul, a prezentat recomandările experților de la IDIS „Viitorul” pentru conceptul noului regulament privind modul de planificare al contractelor de achiziţii publice. Potrivit Dianei Enachi, pe parcursul anilor, în urma colaborării cu autoritățile contractante, s-au identificat mai multe carențe, atât de ordin legislativ, cât și de ordin tehnic, administrativ, de tranparență etc. Deși, spune Diana Enachi, majoritatea conștientizează că o planificare riguroasă, corectă și adecvată previne o serie de riscuri în procesul de achiziții, precum divizarea procedurilor de achiziții, lipsa de oferte, anularea procedurilor de achiziții, tergiversarea contractelor de achiziții, contestarea procedurilor etc., totuși nu i se acordă atenția și importanța necesară.
„Nota cuprinde o serie de recomandă pe care le-am structurat în trei categorii: de ordin legislativ, de ordint tehnic/administrativ și, nu în ultimul rând, care vizează digitalizarea și acces la date deschise în achiziții. La capitolul legislație, este necesară eliminarea incoerențelor dintre cadrul legal primar și cel secundar, precum și a normelor inutile care nu aduc nicio plus valoarea în procesul de planificare și atribuire a contractului de achiziție. În privința aspectelor tehnice, noi am pledat și pledăm pentru procese clare și simple pentru autoritățile publice care să elimine proceduri birocratice inutile sau care se dublează. Iar, la capitolul digitalizare și acces la date deschise, este esențial ca planificarea să fie digitalizată integral și să fie parte a sistemului electronic de achiziții. Recomandăm excluderea planurilor de achiziții publicate pe cele cîteva mii de pagini web ale autorităților publice și în formate care nu asigură acces la date deschise. Iar, digitalizarea procesului este soluția care va contribui la excluderea acestor deficiențe”, a declarat Diana Enachi.
Membrii PNAP și ai Coaliției au venit cu o serie de recomandări, care, la fel, urmează a fi integrate în notă cu propuneri și vor fi expediate, alături de cele ale experților IDIS „Viitorul”, Ministerului Finanțelor pentru a fi discutate la etapa de elaborare a noului regulament cu privire la planificarea procedurilor de achiziții publice.
Natalia Postolache, reprezentanta Agenției Achiziții Publice, a menționat importanța unui sistem electronic unic care ar putea rezolva multe dintre problemele menționate. Funcționara a recomandat efectuarea de către autorități a analizei pieței. În opinia sa, analiza inadecvată a pieței generează pierderi.
Alexandru Crigan, președinte al AO Localinvest, a afirmat că planurile de achiziții sunt practic singurele instrumente de transparență a autorităților față de cetățeni, deoarece pe paginile lor nu sunt publicate informațiile despre achizițiile publice și nu există vreo răspundere sau sancțiuni pentru nepublicarea lor pe site.
Olga Pisarenco, șefa Direcției Achiziții Publice din cadrul Băncii Naționale a Moldvoei, a spus că actuala legislație nu este perfectă, dar nici atât de rea și și-a exprimat speranța că lucrurile nu vor fi complicate, dar mai simplificate.
Noul regulament ar urma să fie pus în practică de la 1 ianuarie 2026, iar toate planurile de achiziție ar trebuie realizate în baza noului regulament cu privire la achizițiile publice.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA, au lansat, în decembrie 2023, Platforma Națională pentru Achiziții Publice (PNAP), în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. PNAP este un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, operatori economici și reprezentanți ai societății civile. Membrii PNAP reprezintă autorități și organizații interesate de funcționarea și viabilitatea sistemului național de achiziții publice.
------------------------------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” a fost implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul a urmărit susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Partenrship for Transparency își are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a desfășurat pe 28 mai, în comun cu Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, o masă rotundă cu genericul „Termene în achizițiile publice – claritate, provocări și soluții”. Scopul evenimentului a fost de a identifica provocările actuale legate de aplicarea termenelor în procedura de soluționare a contestațiilor, de a contribui la eficientizarea cadrului normativ și instituțional din domeniul achizițiilor publice, creșterea transparenței, eficienței și încrederii în sistemul național de achiziții publice, precum și consolidarea capacității instituționale a autorităților implicate în soluționarea contestațiilor.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, autorități contractante, operatori economici, experți și factori de decizie, membri ai mediului academic și ai societății civile. Aceștia au avut posibilitatea să formuleze întrebări și să exprime opinii privind aplicarea termenelor și noile reglementări.
Angela Munteanu, directoare generală a ANSC, în deschiderea evenimentului a evidențiat importanța clarificării cadrului juridic privind termenele, subliniind că acestea constituie un element esențial pentru asigurarea predictibilității și echității în procesul de contestare, accentuând totodată necesitatea consolidării legislației, a comunicării proactive și a colaborării interinstituționale în vederea unui sistem de achiziții publice corect și eficient.
Ana Luca, secretar general adjunct a Ministerului Finanțelor, a vorbit despre noul proiect de lege privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice, sectoriale și concesiuni, evidențiind rolul acestuia în creșterea transparenței și eficienței procesului de achiziții, subliniind totodată relevanța temelor discutate în contextul elaborării politicilor publice și alinierii Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene în domeniul finanțelor publice.
Diana Enachi, expertă în achiziții publice la IDIS „Viitorul”, a subliniat relevanța dialogului constant între instituțiile statului și societatea civilă, în vederea asigurării transparenței și corectitudinii în utilizarea banilor publici.
La masa rotundă, Diana Culeanu, șefa Direcției juridice a ANSC, a prezentat principalele deficiențe în aplicarea termenelor în procedura de soluționare a contestațiilor, cu referiri la prevederile Codului administrativ și Codului civil, iar Nicolae Fală, profesor universitar și reprezentant al mediului academic, a prezentat o analiză teoretică și practică a prevederilor legale, cu exemple din experiența națională și internațională. El a abordat prevederile Codului administrativ și ale Codului civil, cu aplicabilitate în calcularea și interpretarea termenelor în procedura de contestație.
Totodată, Igor Sîngerean, șef adjunct al Direcției juridice a ANSC, a abordat efectele contestării deciziilor ANSC în instanțele de judecată, accentuând impactul acestora asupra duratei și predictibilității procedurilor, iar Gheorghe Ghidora, consilier ANSC, a abordat revizuirea noțiunii de abateri neînsemnate, în sensul punctelor 133 și 134 din Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 638/2020.
De asemenea, Lilia Radul, consultant principal în cadrul Direcției achiziții publice a Ministerului Finanțelor, a vorbit despre noul proiect de Lege privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice, sectoriale și concesiuni, subliniind principalele modificări preconizate și rolul acestora în îmbunătățirea procesului de soluționare a contestațiilor și menționând că acesta se află în consultări publice și poate fi accesat pe platforma www.particip.gov.md. Viorica Verdeș, auditor intern principal în cadrul ANSC, a susținut prezentarea „Instituirea taxei de stat pentru depunerea contestațiilor”, evidențiind implicațiile acestei măsuri asupra echilibrului dintre dreptul la contestație și responsabilitatea în utilizarea acestui instrument.
De menționat este că noua taxă de stat pentru soluționarea contestațiilor, introdusă prin Legea nr. 94/2025, va intra în vigoare la 16 iunie 2025 și va fi aplicabilă pentru fiecare contestație depusă, în valoare de 0,5% din suma contractului contestat, dar nu mai mult de 50.000 lei. Suma va fi restituită în cazul unei decizii favorabile pentru contestatar.
Evenimentul a reprezentat o platformă de schimb de opinii, identificare a problemelor și formulare a unor propuneri de soluționare. S-a accentuat necesitatea aplicării unitare și corecte a termenelor legale; clarificării aspectelor ambigue din legislația actuală; dar și a perfecționării cadrului legal privind contestațiile în achizițiile publice. Printre cele mai relevante propuneri formulate se numără: stabilirea unor practici periodice de organizare a instruirilor și meselor rotunde, cu participarea reprezentanților ANSC, a autorităților contractante și a operatorilor economici; dar și organizarea de sesiuni de instruire și prezentare a spețelor, cu accent pe termene, exemple concrete, jurisprudență și practici unitare în aplicarea prevederilor legale.
Membrii Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP) au discutat joi, 10 aprilie, 2025, în cadrul celei de-a cincea ședință de lucru, proiectul regulamentului privind certificarea specialiștilor în domeniul achizițiilor publice/sectoriale. Evenimentul a fost desfășurat în parteneriat cu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA.
Ana Luca, secretară generală adjunctă aMinisterului Finanțelor, a menționat în deschiderea ședinței că regulamentul cu privire la certificarea specialiștilor în domeniul achizițiilor publice este foarte așteptat de către societate. Însă, a mai spus ea, ca aceste așteptări să nu dezamăgească, s-a pledat ca, până a fi avizat de către Guvern, să fie discutat cu toți actorii din domeniu, pentru a primi un feedback constructiv și calitativ pentru îmbunătățirea regulamentului. „Recomandările venite din partea dumneavoastră ne vor ajuta să actualizăm acest regulament până a-l transmite spre avizare. Tot până atunci trebuie să elaborăm și Planul de studiu pentru certificare. Ținta noastră este ca anul acesta, proiectul regulamentului să fie avizat de către Guvern, iar de la 1 ianuarie 2026 să intre în vigoare. Avem în plan să certificăm 250 de specialiști în 2026. Este o cifră ambițioasă, dar noi trebuie să pregătim cadre care să desfășoare achiziții publice corecte”, a menționat Ana Luca.
Carolina Ungureanu, directoare adjunctă a IDIS „Viitorul”, manager de proiect, a mulțumit Ministerului Finanțelor pentru deschiderea de care a dat dovadă în cooperarea cu societatea civilă pentru a discuta reformele importante din domeniul achizițiilor publice. Carolina Ungureanu a amintit că IDIS „Viitorul” a colectat, încă până a fi dat startul ședințelor PNAP, date despre un șir de provocări cu care se confruntă sistemul achizițiilor, printre care s-a regăsit și subiectul profesionalizării și certificării specialiștilor în domeniu. Potrivit Carolinei Ungureanu, despre necesitatea sistemul de profesionalizare și certificare în achizițiile publice IDIS „Viitorul” s-a pronunțat societatea civilă încă la precedenta strategie de reformă a sectorului, dar este subiect care se regăsește și în raportul Comisiei Europene, raportul SIGMA, raportul MAPS etc. „Este nevoie ca, într-un sistem descentralizat, unde sunt multe autorități contractante, să fie consolidat și acest segment pentru a avea o utilizare, în interes național, a banilor publici, cu respectarea mai multor principii, inclusiv cel al transparenței”, a spus Carolina Ungureanu.
Hady Fink, directorul de proiect din partea Partnership for Transparency (PTF), aflat în vizită de lucru în Republica Moldova, a subliniat că ideea creării PNAP nu a fost parte a proiectului de la început, dar a venit pe parcurs. În opinia sa, etapa la care se află în prezent platforma, demonstrează realizări importante ale proiectului și ale echipei de implementare. „Contribuția Ministerului Finanțelor este esențială pentru succesul platformei și al reformelor din domeniul achizițiilor publice din Republica Moldova”, a spus Hady Fink.
În cadrul evenimentului, Lilia Radul, consultant principal al Direcției Achiziții Publice din cadrul Ministerului Finanțelor, a prezentat proiectul de regulament privind profesionalizarea și certificarea în achiziții, care urmărește eficientizarea utilizării fondurilor publice printr-o rețea bine pregătită de specialiști în domeniu, prin: organizarea mecanismului de certificare, al procedurii de certificare, activitatea comisiei de certificare, criteriile de admitere la program, desfășurarea evaluării, eliberarea și retragerea certificatelor etc. „Certificarea ar urma să se realizeze în două etape: programul de instruire și examenul de evaluare al cunoștințelor. Programul este organizat de către Centrul de instruire desemnat de către Ministerul Finanțelor, care eliberează un certificat de participare la program. Ministerul Finanțelor va aproba lista formatorilor programului”, a declarat Lilia Radul.
Experții IDIS „Viitorul”, Diana Enachi și Viorel Pîrvan, au prezentat o notă analitică care prezintă evaluarea necesității unui sistem de profesionalizare și certificare în achizițiile publice, politicile existente la nivel național și internațional, analiza practicilor din Croația, Austria, Malta, precum și soluții pentru ca sistemul de certificare, care urmează a fi implementat în Republica Moldova, să corespundă cu necesitățile de specialiști calificați și expertiză profesionistă în achiziții, dar și cu cele mai bune practici europene.
Viorel Pîrvan a amintit despre acele câteva tentative din ultimii ani de a institui un mecanism de profesionalizare și certificare în achiziții, dar care nu au avut succes. Potrivit lui Viorel Pîrvan, studiile arată că lipsa competențelor profesionale în achiziții se consideră a fi o problemă mai importantă decât corupția. Astfel, 83% dintre resursele irosite în achizițiile publice sunt din cauza lipsei profesionalizării și doar 17% – a corupției. În opinia sa, profesionalizarea și certificarea este necesară în scopul asigurării cu personal calificat a sistemului de achiziții publice, dar și al desfășurării unor achiziții eficiente și performante. „Beneficiile adoptării unui asemenea sistem vor duce la creșterea transparenței, a eticii, la consolidarea responsabilității și la promovarea inovării și sustenabilității în sectorul public”, a menționat Viorel Pîrvan.
Diana Enachi a subliniat că sistemul de achiziții publice din Republica Moldova funcționează într-un cadru descentralizat, ce implică peste 2 800 de autorități contractante care desfășoară proceduri de achiziție publică. Cu toate acestea, lipsa de personal calificat și de date oficiale complete privind numărul și competențele achizitorilor publici împiedică gestionarea eficientă a acestui sistem. În ceea ce privește bunele practici europene, Croația, de exemplu, odată cu integrarea europeană a introdus certificarea în achizițiile publice. Programul de instruire pentru certificare include un curs de 50 de ore, urmat de obținerea unui certificat valabil timp de trei ani, care necesită reînnoire prin cursuri suplimentare. Rezultatele sunt remarcabile: peste 5 000 de achizitori certificați, dintre care aproximativ 35 cu o reputație de experți foarte profesioniști, ale căror servicii sunt solicitate de către autorități.
În ceea ce privește soluțiile pentru implementarea unui sistem eficient de certificare, s-au enumerat: stabilirea setului de competențe pentru specialiștii în achiziții, urmând cadrul european de competențe ProcurCompEU; recunoașterea oficială a profesiei de specialist în achiziții publice; instituirea unui grup de lucru, inclusiv pe platforma PNAP care să dezvolte mecanismul de certificare; includerea unui reprezentant al societății civile în componența comisiei de certificare; crearea unui registru public al specialiștilor certificați; corelarea certificării în achiziții cu sistemul de recrutare, evaluare și promovare în sectorul public, printre altele.
În cadrul ședinței, membrii PNAP au venit cu o serie de recomandări, care urmează a fi integrate într-o notă cu propuneri. Membrii PNAP au recomandat, printre altele, liberalizarea procesului de instruire prin acreditarea mai multor instituții de învățământ sau centre de instruire care vor întruni condițiile impuse. De asemenea, asigurarea transparenței listei întrebărilor pentru examenul de certificare, implicarea societății civile în componența comisiei de certificare, renunțarea la prevederea necesității demonstrării experienței profesionale în vederea certificării, instituirea unui mecanism de validare/recunoaștere a certificărilor internaționale în achiziții.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA, au lansat, în decembrie 2023, Platforma Națională pentru Achiziții Publice (PNAP), în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. PNAP este un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, operatori economici și reprezentanți ai societății civile. Membrii PNAP reprezintă autorități și organizații interesate de funcționarea și viabilitatea sistemului național de achiziții publice.
------------------------------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Parteneriatul pentru Transparență (PTF) își are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, a dat startul unei serii de consultări publice cu privire la noul proiect de lege privind achizițiile publice. În acest context, în municipiul Bălți, a avut loc o nouă sesiune de consultări publice, reunind reprezentanți ai autorităților publice locale și ai întreprinderilor municipale implicate în procesul de achiziții publice.
Peste 35 de specialiști din administrația publică locală a municipiului Bălți, inclusiv din raioanele Sîngerei, Edineț și Glodeni, au participat la o sesiune informativă privind principalele modificări și completări din proiectul noii legi, precum și măsurile propuse pentru consolidarea transparenței și eficienței în procesele de achiziții publice. Evenimentul a avut ca obiectiv facilitarea unui dialog deschis și constructiv cu autoritățile contractante, axat pe noile prevederi legislative și implementarea bunelor practici în domeniul. Discuțiile au subliniat importanța optimizării proceselor de achiziții la nivel local, contribuind astfel la o gestionare eficientă a resurselor publice și la crearea unui cadru concurențial și transparent.
Ana Luca, secretara generală adjunctă a Ministerului Finanțelor, a evidențiat rolul crucial al specialiștilor în achiziții din cadrul autorităților publice locale în susținerea dezvoltării comunităților prin aplicarea eficientă și transparentă a procedurilor de achiziții publice. De asemenea, a subliniat importanța alinierii legislației naționale la acquis-ul UE, reafirmând angajamentul Ministerului Finanțelor de a contribui activ la armonizarea acesteia cu reglementările europene, în special cu prevederile Capitolului V – Achiziții publice. În acest context, proiectul de lege a fost supus consultărilor cu Comisia Europeană, care a formulat recomandări menite să îi îmbunătățescă prevederile.
Ana Luca a mai declarat că acest proiect va fi consultat și cu autoritățile administrației publice locale, pentru a analiza eventualele provocări care ar putea apărea în procesul de implementare a noii legi.
Secretara generală adjunctă a abordat, de asemenea, noua direcție strategică, făcând referire la elaborarea unui sistem informațional conform cerințelor actualizate ale proiectului de lege, exprimându-și convingerea că, până la 1 ianuarie 2027, atât cadrul legislativ, cât și sistemul informațional vor fi pe deplin operaționale.
În ceea ce privește modificările propuse în proiectul de lege, aspectele-cheie și prevederile specifice prezentate de către Sergiu Căinăreanu, șeful Direcției Achiziții Publice din cadrul Ministerului Finanțelor, au constituit punctul de plecare pentru un dialog constructiv și un schimb valoros de opinii între participanți.
Vicedirectoarea IDIS „Viitorul”, Carolina Ungureanu, a prezentat un set de recomandări privind transpunerea, adaptarea și implementarea noii legi, subliniind importanța creării unui sistem de achiziții sustenabil și durabil.
Ministerul Finanțelor a inițiat, începând cu data de 28 ianuarie 2025, o serie de consultări publice menite să faciliteze un dialog deschis, transparent și incluziv asupra reformei sistemului de achiziții publice.
Informăm că, următoarea consultare publică cu participarea reprezentanților autorităților locale este programată pentru data de 11 februarie 2025 și va avea loc la Cahul.
Membrii Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP) s-au întrunit, joi, 30 ianuarie, 2025, în cea de-a patra ședință de lucru, dedicată prezentării și discuției prevederilor proiectului noii legi a achizițiilor publice, care a fost publicat pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor în decembrie 2024. Necesitatea elaborării noii legi a apărut odată cu obținerea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE), când Republica Moldova s-a angajat să alinieze legislația națională cu acquis-ul comunitar, ceea ce implică integrarea treptată a normelor europene.
În cadrul ședinței, Ministerul Finanțelor a prezentat prevederile proiectului noii legi și principalele modificări aduse cadrului legal actual. De asemenea, experții IDIS „Viitorul”, Diana Enachi și Viorel Pîrvan, au prezentat o notă analitică asupra prevederilor proiectului noii legi, care a cuprins comentarii și recomandări de îmbunătățire. Olga Pisarenco, șefa direcției achiziții și management contracte din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, la fel, a făcut o prezentare asupra noii legi. Ulterior, membrii PNAP au comentat noile prevederi, făcând și recomandări.
Carolina Ungureanu, directoare adjunctă a IDIS „Viitorul”, a spus în deschiderea ședinței că Ministerul Finanțelor este un actor cheie al PNAP, care a solicitat implicarea membrilor PNAP în consultarea proiectului noii legi privind achizițiile publice. „Avem în față un document care promite să faciliteze activitatea, atât a autorităților contractante, a operatorilor economici, dar și a societății civile, referitoare la procedurile de achiziții publice. Cu prilejul acestei întâlniri vrem să vedem ce am mai putea propune pentru a îmbunătăți proiectul noii legi, care a fost publicat spre consultări. Am considerat că ar fi bine să se propunțe pe acest aspect mai multă lume”, a spus Carolina Ungureanu.
Ana Luca, secretară generală adjunctă a Ministerului Finanţelor, a menționat că pentru instituția pe care o reprezintă este important orice feedback menit să conducă la îmbunătățirea proiectului noii legi. „Ne-am asumat angajamentul de a transpune integral legislația națională la acquis-ul UE privind capitolul V – Achiziții publice. Aceste angajamente se regăsesc în planul național de aderare, unde este specificat că în 2027 Republica Moldova trebuie să fie integrată integral la regulamentele și directivele UE în materie de achiziții publice. Acest proiect va fi remis, în mod obligatoriu, și UE pentru a primi aviz și din partea partenerilor”, a menționat Ana Luca.
Potrivit lui Sergiu Căinăreanu, șef al Direcției achiziții publice din cadrul Ministerului Finanțelor, care a prezentat prevederile proiectului noii legi a achizițiilor publice, scopul principal al documentului este ridicarea nivelului de transparență și eficiență al procesului de achiziții publice, dar și corectitudinea utilizării fondurilor publice. „Proiectul noii legi reglementează domeniul de aplicare, excepțiile existente, principiile generale, procedurile, instrumentele și tehnicile specifice, cerințele față de procedură și față de transparență, modul de selectare a participanților și atribuirea contractelor, atribuțiile instituțiilor de resort etc.”, a declarat Sergiu Căinăreanu.
Experții IDIS „Viitorul”, Diana Enachi și Viorel Pîrvan, au elaborat o notă analitică asupra proiectului noii legi privind achizițiile publice.
Potrivit Dianei Enachi, noul document conține mai multe clarificări ale normelor care în prezent sunt deficitare, dar și prevederi care vin să îmbunătățească procesul de achiziție. Deși, pe unele aspecte sunt viziuni diferite asupra unor prevederi din noua lege, poate chiar contrare, coordonatoarea de proiect la IDIS „Viitorul”, a afirmat că ar fi necesar ca documentul să fie discutat și analizat cu toți actorii din domeniu pentru a avea o lege care să asigure un proces de achiziție transparent și eficient. „Avem mai multe propuneri pentru a evita formulările vagi, care generează discreție, interpretări abuzive și riscuri în implementarea legii. Avem propuneri ce vizează pragurile valorice, lotizarea, reguli clare de evitare a conflictelor de interese, criteriile de atribuire, o nouă garanție pentru ofertă, acordurile adiționale de majorare a contractelor de achiziții etc.”, a afirmat Diana Enachi.
Viorel Pîrvan, expert juridic, a declarat că textul legii este greu de înțeles chiar de către specialiștii în domeniu, punând la îndoială înțelegerea acestuia de către ceilalți membri ai societății. În opinia sa, transpunerea în legislația națională a normelor UE nu înseamnă că se copiază prevederile directivelor, dar ele trebuie adaptate și ajustate la realitățile Republicii Moldova.
Olga Pisarenco, șefa direcției achiziții și management a contractelor din cadrul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), a specificat faptul că noua lege privind achizițiile publice aduce clarificările necesare în unele privințe, unele schimbări sunt atât de semnificative în procesul de achiziție publică, clarificând și eficientizând mai multe aspecte cheie, dar sunt și provocări ce trebuie soluționate. „Rămâne de văzut cum vor fi aplicate aceste prevederi în practică, trebuie să fim atenți să nu depășim competențele legale”, a spus Olga Pisarenco.
Mariana Kalughin, reprezentanta Transparency International Moldova, a specificat faptul că legile mari peste tot reprezintă un risc de abuz prin însăși volumul lor, care le face mai puțin transparente. Totuși, jurnalista de investigație a apreciat efortul autorităților de a elabora o nouă lege, care este mult mai bună decât precedenta.
În cadrul ședinței, membrii PNAP au elaborat o serie de recomandări, care au fost integrate într-o notă cu propuneri.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a lansat, în decembrie 2023, Platforma Națională pentru Achiziții Publice (PNAP), un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog între actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, operatori economici și reprezentanți ai societății civile. Membrii PNAP reprezintă autorități și organizații interesate de funcționarea și viabilitatea sistemului național de achiziții publice.
------------------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Membrii Coaliției de Monitorizate a Achizițiilor Publice s-au întrunit marți, 28 ianuarie, 2025, într-o nouă ședință de lucru. Ședința Nr. 7 a fost dedicată prezentării și discuției prevederilor proiectului noii legi a achizițiilor publice, care a fost publicat pentru consultări de către Ministerul Finanțelor în decembrie 2024. În contextul în care a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE, Republica Moldova s-a angajat să alinieze legislația națională cu acquis-ul comunitar, ceea ce implică integrarea treptată a normelor europene.
În cadrul ședinței, Ministerul Finanțelor a prezentat proiectul noii legi și principalele modificări comparativ cu cadrul legal actual. Experții IDIS au prezentat o notă analitică asupra prevederilor proiectului noii legi, cu formularea de comentarii și recomandări de îmbunătățire. Iar membrii Coaliției s-au expus asupra experienței aplicării actualei legislații, provocările cu care se confruntă în procesul de aplicare a legii, dar au făcut și recomandări.
Carolina Ungureanu, directoare adjunctă a IDIS „Viitorul”, a spus în deschiderea ședinței că domeniul achizițiilor publice este în vizorul IDIS „Viitorul” de mai mulți ani, în special instruirea și capacitarea societății civile pentru a monitoriza procedurile de achiziții publice. De asemenea, este vorba de crearea de instrumente de monitorizare a achizițiilor, precum Ghidul stegulețelor roșii în achiziții publice, pentru a facilita activitatea organizațiilor de monitorizare a procedurilor de achiziții, a autorităților contractante, pentru a scoate la iveală ilegalitățile comise. Carolina Ungureanu a menționat, ca activitate, și lansarea de platforme de comunicare între diferiți actori din sectorul achizițiilor publice. „Republica Moldova și-a asumat alinierea legislației naționale la directivele europene, iar una dintre cerințe este de a avea o lege nouă a achizițiilor și nu modificări la Legea 131, pentru a fi în concordanță totală cu acquis-ul comunitar”, a spus Carolina Ungureanu.
Ana Luca, secretară generală adjunctă a Ministerului Finanţelor, a salutat receptivitatea societății civile pentru a participa la prezentarea proiectului noii legi cu privire la achizițiile publice. „Ne-am propus prin acest proiect de lege să asigurăm transpunerea a trei acte normative la acquis-ul UE. Acest proiect, care este în prezent supus consultărilor publice, ne propune că în iunie-iulie să fie adoptat de către Parlament. Aceasta este o primă sesiune de prezentare unor actorii implicați în procesul de achiziții publice. Ne propunem să avem o serie de astfel de sesiuni, ca să avem mai multe reacții, comentarii și propuneri, în vederea îmbunătățirii, dezvoltării și ajustării proiectului noii legi. Legea urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, deoarece suntem în discuții cu Banca Mondială în vederea dezvoltării unui singur sistem informațional, care să asigure deplina aplicare a proiectului noii legi. Platformele existente în prezent, nu vor mai fi funcționale”, a declarat Ana Luca.
Sergiu Căinăreanu, șef al Direcției achiziții publice, Ministerul Finanțelor, a prezentat prevederile proiectului noii legi a achizițiilor publice, menționând că s-a mers pe varianta elaborării unui nou act normativ, deoarece o modificare a Legii Nr. 131 era imposibil de realizat, ajustările erau să fie multe, foarte mari, substanțiale și total diferite față de proiectul actual. „Această nouă lege are mai multe obiective. Cel de bază este alinierea la standardele europene. Apoi avem transparența, eficiența și corectitudinea utilizării banilor publici. Unele neajunsuri, care au existat, au fost excluse. Până a pune în aplicare această nouă lege, trebuie să fie puse implementate mai multe sisteme, inclusiv profesionalizarea. Până la intrarea în vigoare a legii trebuie să ne asigurăm că toți actorii implicați sunt pregătiți să lucreze conform acestei noi legi, care nu este deloc ușoară”, a menționat Sergiu Căinăreanu.
Diana Enachi, coordonatoare de proiect la IDIS „Viitorul”, a prezentat o notă analitică asupra proiectului noii legi privind achizițiile publice, pe care a elaborat-o împreună cu expertul juridic, Viorel Pîrvan. Potrivit autorilor, proiectul noii legi conține mai multe clarificări a normele actual deficitare și prevederi care vin să îmbunătățească procesul de achiziție. Însă, pe unele aspecte, avem viziuni diferite, poate chiar contrare, motiv pentru care este necesar să fie discutate și analizate cu toți actorii pentru a avea o lege care să asigure un proces de achiziție transparent și eficient.
„În primul rând, de subliniat că în procesul de elaborare și consultare publică a proiectului, au fost respectate în mare parte prevederile Legii cu privire la transparența în procesul decizional. În privința conținutului, avem mai multe propuneri pentru a evita formulările vagi, care generează discreție, interpretări abuzive și, respectiv riscuri în implementarea legii. Totodată, am formulat propuneri ce vizează pragurile valorice, lotizarea, reguli clare de evitare a conflictelor de interese, criteriile de atribuire, o nouă garanție pentru ofertă, acordurile adiționale de majorare a contractelor de achiziții, printre altele”, a afirmat Diana Enachi.
Expertul A.O. „Implicare Plus”, Valeriu Ciorba”, a spus că, în prezent, mecanismul răspunderii contravenționale aferent domeniului achizițiilor publice este nefuncțional. Se remarcă faptul că deficiențele normative și lipsa mecanismului de atragere la răspundere contravenţională în procesul de achiziție publică, reprezintă factori de risc ce duc la neaplicarea măsurilor de constrângere contravențională în achiziții publice și la generarea riscurilor de fraudă și corupție.
Membrii Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice au formulat o serie de recomandări asupra proiectului noii legi, preponderent menite să sprijine transparența, responsabilitatea autorităților în procesului de achiziție publică și un proces de achiziție publică care asigură valoare pentru banii publici. Toate recomandările vor fi analizate și integrate în Nota cu propuneri și vor fi transmise către Ministerul Finanțelor în procesul de consultări publice.
Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice este creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și ce urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Din Coaliție fac parte peste 20 de organizații ale societății civile, jurnaliști de investigație, experți şi monitori independenți din Republica Moldova.
Particularitățile achizițiilor publice de lucrări au fost abordate la primul training al Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice (CMAP), care a avut loc vineri, 6 decembrie, 2024. Activitatea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență din SUA.
Formatorul training-ului, Vadim Țurcan, lector universitar, doctor inginer și expert în achiziții publice, a vorbit participanților despre prevederile Codul Urbanismului și al Construcțiilor nr. 434 din 28.12.2023, dar care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. De asemenea, el a prezentat audienței sistemul informatic al documentelor normative în construcții - www.ednc.gov.md, normativele de construcții moldovenești, codurile practice de lucrări, regulile de elaborare a devizelor de cheltuieli pentru lucrări (WinCmeta), regulile privind determinarea calității în construcții, precum și erorile frecvente în realizarea lucrărilor de construcție.
„Asemenea traininguri sunt esențiale pentru a îmbunătăți, în sine, eficiența procesului de achiziție. Achizițiile publice de lucrări sunt un domeniu complex, având în vedere legislația detaliată și procedurile formale care trebuie respectate. Învățăm împreună să aplicăm corect procedurile legale și administrative pentru a organiza și gestiona achizițiile publice de lucrări, asigurându-ne că acestea sunt eficiente, transparente și conforme cu legislația națională”, a spus Vadim Țurcan.
Carolina Ungureanu, manager de proiect, directoare adjunctă a IDIS „Viitorul”, a spus în deschiderea ședinței că tema primului training a fost aleasă de către membrii Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice pentru care doresc să-și consolideze capacitățile în domeniul monitorizării achizițiilor publice de lucrări. „Este un domeniu care necesită o mare atenție, deoarece apar frecvent întrebări atunci când se desfășoară o procedură de achiziție publică de lucrări. Monitorii trebuie să știe cum să interpreteze anumite date, anumite documente, atunci când încearcă să vadă dacă o autoritate a făcut calculul integral, dacă sunt anumite stegulețe roșii într-o procedură de achiziție etc.”, a declarat Carolina Ungureanu.
O bună parte a seminarului de instruire a fost axată pe sesiunea interactivă și activități în grupuri de lucru. In cadrul acesteia au fost studiate un șir de studii de caz. Au fost simulate procese de evaluare a ofertelor de achiziții de lucrări, verificarea proceselor verbale de execuție a lucrărilor și identificarea celor mai frecvente greșeli. Chiar și participanții care au experiență pe achiziții de lucrări au menționat că aceste exerciții practice au fost foarte utile și pe viitor le va fi mult mai ușor să monitorizeze astfel de proceduri.
Alexandru Crigan, director al Asociației Obștești LocalInvest din raionul Râșcani, a spus că a venit să participe la training pentru a cunoaște mai bine domeniul achizițiilor publice de lucrări. „Avem experiență de monitorizare a achizițiilor publice. Particip la ședințele grupului de lucru privind desfășurarea achizițiilor publice și uneori am impresia că nu cunosc toate dedesubturile acestui domeniu”, a menționat Alexandru Crigan.
Natalia Țurcan, monitor, a afirmat că este în domeniul achizițiilor de lucrări de câțiva ani, cunoaște bine domeniul, dar cum acesta este unul care în permanență provoacă discuții și întrebări, întotdeauna este loc de a mai învăța.
Valeriu Rusu, director executiv al Asociației Obșești Habitat din Rezina, a remarcat că domeniul achizițiilor publice de lucrări îi este cunoscut, deoarece a monitorizat achizițiile de lucrări privind construcția fabricii de ciment din Rezina și a Palatului de Cultură din Rezina. „Achizițiile de lucrări sunt un domeniu interesant. Lucrările care se fac trebuie să reziste în timp. Acest lucrări în care se investesc bani trebuie să fie durabile și sustenabile”, a spus Valeriu Rusu.
Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice este creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență din SUA. Coaliția urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Din Coaliție fac parte peste 20 de organizații ale societății civile, jurnaliști de investigație, experți şi monitori independenți din Republica Moldova. Vor fi organizate mai multe traininguri pentru membrii Coaliției, unde vor fi organizate instruiri în domeniul achizițiilor publice.
------------------------------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în colaborare cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
Membrii Coaliției de Monitorizate a Achizițiilor Publice (CMAP) s-au întrunit miercuri, 13 noiembrie, 2024, în cea de-a șasea ședință de lucru, unde cei cinci subgrantiști ai proiectului „Consolidarea integrității achizițiilor publice”, în prezența lui Hady Fink, directorul de proiect din cadrul Partnership for Transparency – PTF (SUA), au enunțat rezultatele și impactul proiectelor implementate în perioada septembrie, 2023 – septembrie, 2024. Ședința a avut ca scop și evaluarea situației recomandărilor adresate autorităților monitorizate și decidenților, ca rezultat al implementării proiectelor, a reacțiilor autorităților contractante la recomandările formulate, precum și în ce măsură a fost îmbunătățit procesul de achiziții publice.
În cea de-a doua parte a ședinței, a fost pusă în discuție o notă analitică privind sistemul de profesionalizare și certificare a specialiștilor în achiziții publice. Documentul reiterează necesitatea dezvoltării unei sistem de certificare în Republica Moldova pentru a redresa probleme capacităților și lipsei specialiștilor calificați în domeniu. Totodată, nota face o radiografie a actualelor politici și angajamente ale Guvernului, analizează practicile din alte state și formulează recomandări pentru instituirea unui sistem de certificare aliniat la necesitățile și structura sistemului de achiziții autohton.
Carolina Ungureanu, manager de proiect, directoare adjunctă IDIS „Viitorul”, a spus în deschiderea ședinței că în cadrul Coaliției se discută subiecte din domeniul achizițiilor publice, care ulterior sunt discutate la ședințele Platformei Naționale pentru Achiziții Publice, unde participă toți actorii din domeniul achizițiilor publice. „De fiecare dată se pregătesc analize cu privire la subiectul abordat, se discută, se fac recomandări, care se transmit instituțiilor abilitate. Pentru noi este important faptul că primim răspunsuri de la autorități cu referire la recomandări. În cadrul Coaliției avem membri din societatea civilă, jurnaliști de investigație, monitori, experți pe domeniul achizițiilor. Lucrăm împreună pentru a spori integritatea sistemului. Participă la ședințele noastre și studenții, deoarece ne dorim să creștem numărul de experți care să monitorizeze achizițiile publice. Este important ca tânăra generație să-și consolideze capacitățile, pentru a monitoriza banii publici”, a spus Carolina Ungureanu.
Andrew Freeman, consilier, secția politico-ecomică, Ambasada SUA în Republica Moldova, a declarat că integritatea și transparența sistemului de achiziții sunt esențiale pentru sănătatea sistemului economic, social, dar și pentru încrederea cetățenilor în instituțiile statului. „Acest aspect nu este crucial doar în Republica Moldova, dar și la nivel global, unde guvernele au cheltuieli de trilioane de dolari anual, anume pe domeniul achizițiilor, unul dintre sectoarele cele mai masive și relevante pentru dezvoltarea instituțiilor și buna funcționare a economiei. Aceste sume de bani care circulă în domeniul achizițiilor publice deschide larg și poarta către corupție. Aceste riscuri de corupție care există în sistemul de achiziții erodează încrederea oamenilor în sistem, în instituțiile statului. Cu cât mai reușite sunt eforturile noastre de eliminare a corupției din domeniul achizițiilor, cu atât mai de succes va fi Guvernul Republicii Moldova și economia țării”, a declarat Andrew Freeman.
Hady Fink, directorul de proiect în cadrul Partnership for Transparency – PTF, a afirmat că PTF este activ la nivel global, de mai mult de 20 de ani. A oferit sprijin pentru ONG-uri din mai mult de 55 de state. Iar, în total, a implimentat peste 300 de proiecte. „Noi de mult timp implementăm proiecte de acest gen și dorim să implementări astfel de proiecte și în alte țări. Experiența voastră ne-ar ajuta să înțelegem aspectele pozitive, provocările pe care le-ați întâlnit, ca să înțelegem ce am fi putut face ca să vă ajutăm mai bine. În cadrul echipei, am constatat că acest proiect, pe care îl avem cu IDIS „Viitorul”, este unul dintre cele mai bune, cele mai reușite. Succesul acestui proiect se datorează unui efort masiv pe care îl faceți fiecare dintre voi. Această reușită se datorează rezultatelor monitorizării achizițiilor publice, se adună constatările și recomandările, care se transmit deja către Platforma Națională pentru Achiziții Publice. Și cel mai important este că aceste recomandări și constatări sunt luate în considerare pentru îmbunătățirea sistemului național de achiziții publice”, a afirmat Hady Fink.
Organizațiile care au implementat proiecte în runda a doua de subgrantare au raportat activitățile desfășurate și au făcut concluziile asupra celor constate.
Transparency International-Moldova (TI-Moldova) a monitorizat achizițiile publice din cadrul Primăriei Chișinău și a câtorva întreprinderi municipale, cu factori de vulnerabilitate și riscuri de corupție, cu aspectele controversate și problematice. S-au realizat 4 investigații jurnalistice, un raport de monitorizare, organizat un club de presă, dar și o emisiune radio, pentru a prezenta concluziile raportului. „Rezultatul pe care l-am văzut noi la final a fost că autoritățile municipale au fost deschise să recepționeze recomandările noastre. Apreciez faptul că am avut posibilitatea de a implementa un asemenea proiect, unul care promovează transparența în procesul de achiziții, unul care ne ajută pe noi, societatea civilă, dar și pe jurnaliștii de investigație, să facă publice anumite nereguli, ilegalități. Ne pare bine că după recomandările și constatările societății civile, dar și a jurnaliștilor de investigație, oamenii devin mai sensibili la actele de corupție sau ilegalități”, a spus Lilia Zaharia.
Asociația pentru Drepturile Omului „Lex 21” din municipiul Bălți, a fost beneficiara ambelor runde de subgrantare. Valeria Ciolac, coordonatoare de programe în cadrul asociației, a menționat că activitățile rundei a doua au vizat monitorizarea achizițiilor publice din sectorul asistenței sociale din Republica Moldova. Astfel, au fost elaborate 7 investigații și 7 reportaje video pe baza investigațiilor. Pe baza constatărilor s-au scris sesizări către autoritățile vizate, elaborat un raport de monitorizare, dar și formulate recomandări către autoritățile contractante și cele de reglementare. „Proiectul dat a avut ca obiectiv monitorizarea procedurilor de achiziție publică din sectorul asistenței sociale din Republica Moldova, cu scopul de a promova transparența, eficiența și integritatea în procesul de atribuire a contractelor publice și de a asigura furnizarea de servicii de calitate în domeniul asistenței sociale”, a menționat Valeria Ciolac.
Asociația Presei Independente (API) a monitorizat procedurile de achiziție din cadrul programului național „Satul European” și „Satul European Expres”, din 2023-2024. Ion Mazur, șeful Departamentului Advocacy, Campanii și Publicații al API, a afirmat că s-au realizat 8 investigații jurnalistice, 6 articole de bune practici, dar și un raport de monitorizare privind achizițiile publice desfășurate în cadrul programului. „Am monitorizat 65 de proceduri de achiziții realizate de către 65 de autorități contractante din 32 de raioane. Valoarea achizițiilor monitorizare a fost de peste 125 de milioane de lei. Este primul proiect de acest gen pe care l-a implementat API. Proiectul ne-a dat posibilitatea să explorăm acest domeniu. Intenționăm să valorificăm experiențele acumulate. Proiectul ne-a permis să constituim un început de rețea de experți/jurnaliști care ar putea să se specializeze în domeniul achizițiilor publice”, afirmat Ion Mazur.
Asociația Obștească „Părinți Solidari” a fost, la fel, beneficiara ambelor runde de subgrantare. De data aceasta, a monitorizat achizițiile publice de valoare mică (AVM-uri) realizate de către 5 direcții de educație din Chișinău, la un an de la intrarea în vigoare a unui nou regulament. Au fost scrise 4 articole, elaborat un raport de monitorizare, care a arătat că a predominat desfășurarea procedurilor neconcurențiale de AVM. Potrivit Alei Revenco, ca rezultat al monitorizării celor șase direcții de educație, direcția din sectorul Buiucani a fost sancționată de către Agenția Achiziții Publice pentru divizarea achizițiilor publice, în baza unei sesizări care a fost expediată de către A.O. „Părinți Solidari”. Ala Revenco și-a exprimat speranța că vor urma sancțiuni similare și celorlalte direcții de educație, deoarece toate au admis abuzuri la utilizarea banilor publici și, timp de un an, au încheiat contracte directe, în mare parte cu companii favorite. „Circa 96% din banii utilizați prin AVM-uri, în perioada monitorizată, sau 76,91 de milioane de lei, au fost cheltuiți discreționar de către direcțiile de educație, prin achiziții în baza de facturi fiscale și contracte directe. Circa 4% din banii utilizați prin AVM-uri, în perioada monitorizată, sau 2,85 de milioane de lei, au fost sunt cheltuiți prin procedura de achiziție de valoare mică prin MTender, care nu are contract publicat”, a spus Ala Revenco, director executiv al asociației.
Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), la fel, a obținut granturi în ambele runde de subgrantare pentru a monitoriza achizițiile publice sectoriale. În prima rundă au fost monitorizate modificările la Legea privind achizițiile publice sectoriale. Iar ca să vadă impactul acestora, a aplicat și la a doua rundă. Olga Diaconu, coordonatoare de proiect în cadrul AGER, a spus că au fost realizate 7 articole investigative, deși, conform proiectului, au fost prevăzute 5. De asemenea, a fost elaborat un raport de monitorizare cu constatări și recomandări pentru autorități și entități contractante, dar și organizată o masă rotundă de prezentare a raportului de monitorizare. „Ne-am propus, prin implementarea celor două proiecte, să contribuim la transparentizarea achizițiilor sectoriale, creșterea nivelului de cunoaștere și înțelegere a prevederilor legii, identificarea lacunelor legislative cu privire la achizițiile sectoriale, dar și elaborarea de propuneri pentru remedierea acestora. Cred că ne-a reușit”, a menționat Olga Diaconu.
În cadrul ședinței, Diana Enachi, coordonatoare de proiect la IDIS „Viitorul”, a prezentat o notă analitică privind sistemul de profesionalizare și certificare în achiziții publice, care analizează politicile actuale, sisteme de certificare funcționale în alte țări (ex. Croația, Austria, Malta) și formulează soluții pentru Republica Moldova. Autorii subliniază că în Legea privind achizițiile publice nr. 131/2015, prin amendamentele din 2018, au fost introduse noțiunile de „specialistul certificat” și „furnizor de servicii de achiziție”, iar autoritățile contractante au obținut dreptul de a delega atribuțiile grupului de lucru specialistului certificat în achiziții. Însă, în pofida acestor prevederi, și după două tentative eșuate de elaborare a unui Regulament privind certificarea, până în prezent se constată lipsa unui mecanism de profesionalizare și certificare în achiziții.
Experta susține că lipsa specialiștilor și lipsa competențelor profesionale, la nivelul autorităților contractante, în special la nivelul autorităților publice locale, subminează calitatea și eficiența procesului de achiziție publică. Facând referire la cercetarea „Active and Passive Waste in Government Spending: Evidence from a Policy Experiment”, lipsa competențelor profesionale în achiziții se consideră a fi o problemă mai importantă decât corupția, astfel, 83% din resursele irosite în achizițiile publice sunt din cauza lipsei profesionalizării și doar 17% – a corupției.
Expertul A.O. „Părinți Solidari”, Valeriu Ciorba”, a realizat o cercetare asupra sistemului de analiză a datelor despre achiziții – BI, care prelucrează datele din MTender, un sistem care a fost stopat, deoarece a fost oprită finanțarea lui externă. Valeriu Ciorba susține că nu ar fi o calitate bună a datelor în BI, sistemul este unul depășit. În opinia sa, în continuare „avem nevoie de un sistem pentru a face un salt mare de la monitorizarea selectivă a câtorva proceduri la monitorizarea sistemică a tuturor procedurilor”.
Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice este creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență din SUA. Coaliția urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Din Coaliție fac parte peste 20 de organizații ale societății civile, jurnaliști de investigație, experți şi monitori independenți din Republica Moldova. Până acum au avut loc cinci ședințe ale Coaliției, unde au fost abordate mai multe subiecte și probleme de actualitate din domeniul achizițiilor publice.
------------------------------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în colaborare cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
La inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, a fost creată Pulsachizitii.md, o platformă online dedicată achizițiilor publice din Republica Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă din SUA (Partnership for Transparency – PTF).
Pagina web are 5 rubrici separate pe domenii:
Pe pagina web se mai găsesc calendarul achizițiilor publice, unde sunt publicate evenimentele din domeniu, precum și instrumentele de monitorizare a achizițiilor publice actualmente existente.
------------------------------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Parteneriatul pentru Transparenţă din SUA , cu sediul în Washington DC, are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
Membrii Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP) s-au întrunit, joi, 26 septembrie, 2024, în cea de-a treia ședință de lucru, dedicată subiectului achizițiilor publice de valoare mică (AVM) la un an de la adoptarea noului regulament prin HG nr. 870/2022. În cadrul ședinței, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și A.O. „Părinți Solidari” au prezentat unele rezultate recente ale activităților de monitorizare referitoare la AVM. Membrii PNAP au prezentat experiența autorităților/entităților pe care le reprezintă și au făcut propuneri pentru redresarea dificultăților privind realizarea și raportarea AVM-urilor.
Carolina Ungureanu, vicedirectoare la IDIS „Viitorul”, a spus în debutul ședinței că este important ca fiecare dintre noi să poată vedea tranparența și eficiența utilizării banilor publici, amintind de sinteza analitică a rezultatelor de audit aferente domeniului achizițiilor publice în perioada 2020–2021, în care Curtea de Conturi a Republicii Moldova a estimat că achizițiile publice de mică valoare erau de circa 9 miliarde de lei, o sumă aproape egală de nivelul achizițiilor deschise (cererilor ofertelor de preț, licitații publice etc.). „Ținând cont de faptul că în prezent avem un nou regulament, cu alte praguri care au crescut cu circa 50%, respectiv, am puteam deduce că și valoarea achizițiilor de valoare mică a crescut corespunzător. Nu sunt informații, nici la Agenția Achiziții Publice, nici la Ministerul Finanțelor, despre valoare a achizițiilor publice de valoare mică la un an de la implementare. Este important să aflăm care este situația la un an de la intrarea în vigoare a noului regulament privind achizițiile de valoare mică. Vrem să vedem principalele probleme, carențe și ce recomandări am putea face pentru a redresa anumite aspecte”, a declarat Carolina Ungureanu.
Ala Revenco, directoare executivă la A.O. „Părinți Solidari”, la fel, a făcut referire la raportul Curții de Conturi, potrivit căruia în 2020, față de 2019, AVM-urile au crescut cu 1,5 miliarde de lei. Majoritatea AVM-urilor nu s-au desfășurat prin Mtender, iar o parte dintre autorități nici nu le-au raportat la Agenția Achiziții Publice (AAP). „Amploarea și valoarea achizițiilor de valoare mică a crescut în timp, dar nu și atenția față de modul în care să se desfășoare acestea. Atunci când pragurile achizițiilor de valoare mică era de până la 80 de mii de lei pentru bunuri și servicii și de până la 100 de mii de lei pentru lucrări, era mai bună atitudinea. Acum, când avem praguri considerabile, 300 de mii de lei pentru bunuri și servicii și 375 de mii de lei pentru lucrări, ambele proceduri pot fi realizate prin facturi de plată sau contracte directe, trebuie o mai mare atenție, reglementări mai serioase și mai stricte”, a spus Ala Revenco.
Ala Revenco a mai amintit din raportul Curții de Conturi pentru 2020/2021 despre riscurile de atunci care planau asupra achizițiilor de valoare mică. S-a constat ca fiind ambiguu și incomplet cadrul normativ aplicabil AVM-urilor, care facilita utilizarea netransparentă și ineficientă a banilor publici. De asemenea, nu permitea monitorizarea achizițiilor publice în ansamblu, AVM-urile nu erau raportate, lipsea transparență acestora, lipseau sancțiunile aplicabile pentru încălcarea legislației privind achizițiile publice, iar autoritățile contractante continuau să divizeze achizițiile publice pentru a desfășura achiziții de valoare mică, care au o transparență mai redusă.
„Nu sunt prea mari diferențe față de situația actuală. Majoritatea riscurilor enumerare de către Curtea de Conturi în 2021 sunt actuale și astăzi. Faptul că a fost aprobat un nou regulament nu a schimbat cardinal situația”, susține Ala Revenco, după ce a analizat practicile de organizare și raportare a AVM-urilor, în perioada iulie 2023 - iunie 2024, de către cele șase direcții de educație din municipiul Chișinău.
Astfel, la un an de la adoptarea noului regulament, Direcția generală educație a mun. Chiținău a raportat drept realizate 162 de proceduri de achiziții publice de valoare mică, de circa 14 milioane de lei, dintre care 159 s-au făcut prin facturi de plată și contracte directe, care presupune un nivel scăzut de transparență și lipsă de concurență. Doar 3 proceduri au fost publicate pe MTender, de 760 de mii de lei. În total, cele 6 direcții de educație (Direcția generală, Centru, Botanica, Râșcani, Buiucani și Ciocana) au raportat că au efectuat 1437 de proceduri de achiziții publice de valoare mică de aproape 81860 de mii de lei. Dintre acestea, doar 21 de proceduri (1,5%), de aproape 2853 de mii de lei, au fost realizate prin MTender.
Analizând AVM-urile din domeniul educației, A.O. „Părinți Solidari a constatat o planificare defestuoasă a acestora. Nu au fost incluse în planurile anuale de achiziție ale direcțiilor. Circa 40% au avut valoare de până la 5 mii de lei. Au fost raportate facturi privind desfășurarea de achiziții cu valoarea sub 10 lei. S-a mai constat divizarea achizițiilor, favoritismul și lipsa transparenței, neraportarea sau raportarea incompletă a acestora, imperfecțiuni ale cadrului de reglementare, lipsa sancțiunilor care pot responsabiliza autoritățile care încalcă legislația privind achizițiile publice de valoare mică etc..
Silviu Plopa, expert stagiar la IDIS „Viitorul”, a prezentat un studiu de caz care a analizat situația, problemele și tendințele referitoare la modul în care au desfășurat achizițiile prin contractare directă unele autorități contractante. Eșantionul a cuprins 23 de autorități centrale și locale, selectate din toate regiunile țării (câte 6 autorități publice locale de nivelul I și II din fiecare regiune - Nord, Sud și Centru, 1 minister și 4 agenții de la nivel central). În perioada 1 iulie 2023 - 30 iunie 2024, cele 23 de autorități contractante au raportat un număr de 3557 de achiziții directe în sumă de 80,22 de milioane de lei. Potrivit lui Silviu Plopa, în pofida faptului că noul regulament privind AVM-urile a avut ca scop transparentizarea achizițiilor directe, totuși, s-a constatat lipsa datelor privind contractele atribuite direct. Deși autoritățile contractante sunt obligate să prezinte trimestrial, până la data de 15 a lunii următoare, în SIA „RSAP”, informația cu privire la AVM-uri, în multe cazuri acest lucru nu s-a întâmplat. Unele autorități nu au raportat în MTender nici o achiziție prin contractare directă, ceea ce este o încălcare a prevederilor legale. Or, este improbabil ca o autoritate publică, oricât de mică nu ar fi, să nu aibă nici o achiziție de valoare mică prin contractante directă în valoare de pînă la 150 de mii de lei la bunuriși servicii sau de până la 200 de mii de lei la lucrări.
Potrivit lui Silviu Plopa, o altă problemă constatată este lipsa unui mecanism de control și monitorizare, ceea ce ar responsabiliza autoritățile în procesul de raportare. Actualmente, nu există certitudine că datele privind contractele directe publicate în MTender sunt toate achizițiile directe realizate de către autorități. În ciuda reglementărilor care impun Agenția Achiziții Publice să monitorizeze și să analizeze aceste achiziții, la mai mult de un an de la intrarea în vigoare a acestora, rapoartele AAP nu includ informații despre contractele de valoare mică. Conform legislației, autoritățile contractante raportează achizițiile directe exclusiv prin MTender, iar agenția nu are instrumente de colectare și analiză statistică a datelor din acest sistem. Totodată, achizițiile de valoare mică realizate, cu publicare în MTender, nu sunt raportate, ceea ce duce lipsa datelor despre atribuirea contractelor, inclusiv valoarea acestora, și afectează elaborarea politicilor bazate pe dovezi și îngreunează reformele din sector, având implicații negative asupra procesului de integrare europeană.
Diana Enachi, coordonator monitorizare achiziții publice la IDIS „Viitorul”, a menționat că analizele prezentate sunt diferite, realizate pe eșantioane diferite, pe niveluri diferite, însă au constatări și concluzii similare, ceea ce denotă că problemele persistă și cel mai probabil acestea sunt caracteristice și altor autorități Potrivit expertei, lipsa datelor calitative privind achizițiile de valoare mică nu este o problemă doar pentru monitori, dar și pentru autorități care trebuie să elaboreze politici bazate pe evidențe.
Gheorghe Movileanu, directorul AAP, a declarat la rândul său că instituția pe care o reprezintă este foarte interesată să fie parte a acestei platforme. În opinia sa, banii publici trebuie utilizați rațional, iar acest lucru trebuie să-l conștientizeze fiecare autoritate contractantă în parte. El a îndemnat autoritățile să-și finanțeze doar necesitățile stringente. „Poziția mea este că este foarte necesară certificarea actorilor terți ca specialiști în domeniul achizițiilor publice. Aceasta este foarte important pentru a lărgi orizontul celor care pot contribui la dezvoltarea acestui sistem. Nu văd rostul să certificăm specialiști doar din interiorul autorităților contractante, care oricum beneficiază de servicii de pregătire din partea noastră. Tindem să preluăm în acest sens experiența Austriei sau a Croației, unde mergem pentru schimb de experiență în viitorul apropiat”, a declarat Gheorghe Movileanu.
Membrii PNAP, ținând cont de noile reglementări din regulament, au mentionat că raportarea în MTender dă mari bătăi de cap. Iar, entru a facilita procesul, ar fi bine ca datele privind contractele să fie raportate în format excel. Pe lângă sancțiuni, membrii PNAP au spus că ar fi nevoie și de stimulente, încurajări pentru cei care respectă regulile. În opinia altora, digitalizarea ar fi o soluție ce ar duce la rezolvarea multor probleme legate de raportarea achizițiilor, în situația în care responsabilii nu sunt nici încurajați, nici sancționați.
Membrii PNAP susțin că la nivel regional este o criză de personal în domeniul achizițiilor publice, în special la sate și ar fi necesară certificarea liberilor profesioniști în domeniul achizițiilor publice. Totodată, membrii PNAP consideră că ar fi necesară interconectarea sistemelor electronice din sectorulfinanciar, fiscal, inclusiv facturile, registrele, etc., pentru a ușura munca specialiștilor în achiziții publice. Eu au mai cerut ca la ședințele viitoare să fie invitați să participe reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) și ai Trezoreriei de Stat.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA, au lansat, în decembrie 2023, Platforma Națională pentru Achiziții Publice (PNAP), în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. PNAP este un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, operatori economici și reprezentanți ai societății civile. Membrii PNAP reprezintă autorități și organizații interesate de funcționarea și viabilitatea sistemului național de achiziții publice.
------------------------------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
