Pe piața imobiliară din Republica Moldova se evidențiază două tendințe: o ușoară înviorare a vânzărilor de apartamente și o ușoară înviorare a vânzărilor de case individuale. În municipiul Chișinău se atestă o ușoară încetinire a vânzărilor de apartamente, iar modelul de funcționare al pieței imobiliare în Republica Moldova face aproape imposibilă scăderea prețurilor la apartamente. Sunt declarații făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 25 aprilie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2011, în Republica Moldova, au avut loc 42,6 mii de tranzacții imobiliare, dintre care 32,1 mii pentru procurarea/vânzarea de apartamente, iar 10,5 mii pentru case individuale. În 2016 sau realizat 53,8 mii/tranzacții, inclusiv 43,4 mii pentru apartamente, iar 10,4 mii pentru case individuale. 2019 – 63,6 mii/tranzacții: 52,5 mii-apartamente, iar 11,1 mii-case individuale. 2022 – 45,5 mii/tranzacții: 35 mii-apartamente, iar 10,5 mii-case individuale. 2023 – 36,8 mii/tranzacții: 26,1 mii-apartamente, iar 10,7 mii-case individuale. 2024 – 45,2 mii/tranzacții: 32 mii-apartamente, iar 13,2 mii-case individuale. „Avem o ușoară scădere din contul apartamentelor din mun. Chișinău. Însă, avem o ușoară creștere a tranzacțiilor pentru casele individuale”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că în 2011 – 26,1 mii/tranzacții au avut loc în municipiul Chișinău, iar 16,5 mii/tranzacții în restul țării. În 2016 – 32,8 mii s-au realizat în mun. Chișinău, iar 21 mii- în restul țării. 2019 – 39,8 mii-în mun. Chișinău, iar 23,8 mii-în restul țării. 2023 – 36,8 mii: 22,4 mii-în Chișinău, iar 14,4 mii-în restul țării. 2024 – 45,2 mii: 27 mii-în Chișinău, iar 18,2 mii-în restul țării. „Cele mai multe tranzacții au loc în municipiul Chișinău, totuși, în primul trimestru din acest an, a fost înregistrată o scădere a tranzacțiilor imobiliare în municipiul Chișinău cu 2,3%”, susține expertul.
Piața imobiliară, susține Veaceslav Ioniță, este formată din apartamentele din municipiul Chișinău, care reprezintă 53%; casele individuale din țară – 22%; apartamentele pe țară – 18% și casele individuale din municipiul Chișinău – 7%.
Vorbind despre evoluția tranzacțiilor imobiliare, economistul declară că, în Republica Moldova, în 2023 a fost înregistrată cea mai mică scădere din ultimii ani. În 2024 a fost înregistrată o înviorare, iar în 2025 – o ușoară încetinire. Pentru apartamente în municipiul Chișinău s-au realizat în 2023 – 19,8 mii/tranzacții, în 2024 – 23,7 mii/tranzacții, iar în 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 23 mii/tranzacții. Case individuale, în municipiul Chișinău, în 2023 – 2 mii/tranzacții, în 2024 – 3 mii/tranzacții, iar în 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 3 mii/tranzacții. Apartamente pe țară: 2023 – 6,4 mii/tranzacții, 2024 – 8,2 mii/tranzacții, 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 8,4 mii/tranzacții. Case individuale pe țară: 2023 – 8,7 mii/tranzacții, 2024 – 10,1 mii/tranzacții, 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 10 mii/tranzacții.
„În 2023 au fost 36,8 mii/tranzacții, în 2024 45,2 mii/tranzacții sau cu 22,5% mai mult față de 2023, iar în 2025, primul trimestru, în valoare anuală, s-au realizat 44,5 mii/tranzacții sau cu 1,5% mai puține față de 2024. Este interesant că tranzacțiile au crescut în 2024, și în primul trimestru din 2025 pentru apartamentele din afara mun. Chișinău. Avem două micro tendințe: o ușoară înviorare a vânzărilor de apartamente pe teritoriul țării și o ușoară înviorare a vânzărilor de case individuale, iar în municipiul Chișinău avem o ușoară încetinire a vânzărilor de apartamente. Din cauza războiului, a prețurilor majorate, oamenii au reușit să se adapteze”, a declarat economistul.
Raioanele cu cele mai multe tranzacții imobiliare, în anul 2024, au fost: mun. Chișinău – 74,2%; mun. Bălți – 8,2%; mun. Orhei – 1,7%; mun. Cahul – 1,5%; mun. Ungheni – 1,3%; mun. Strășeni – 1,1%; mun. Soroca, orașele Florești, Ialoveni – 0,9% și mun. Comrat – 0,8%.
Cu referire la prețul mediu al apartamentelor în mun. Chișinău, analistul economic afirmă că în 1995 a fost 137 Euro/m2. În 1997 – 221 Euro/m2. 2000 – 131 Euro/m2. 2008 – 900 Euro/m2. 2009 – 632 Euro/m2. 2011 – 671 Euro/m2. 2015 – 574 Euro/m2. 2020: 857 Euro/m2 în apartamente noi, iar 645 Euro/m2 în apartamentele vechi. 2022: 1186 Euro/m2-apartamente noi, iar 814 Euro/m2-apartamente vechi. 2023: circa 1300 Euro/m2-apartamente noi și circa 880 Euro/m2-apartamente vechi. 2024, trimestrul IV: 1585 Euro/m2-apartamente noi și 1129 Euro/m2-apartamente vechi.
Despre dinamica prețurilor la apartamente în mun. Chișinău, a menționat că din 2009 și până în 2016 a fost înregistrată o scădere a prețurilor, iar în 2024 – cea mai mare creștere de preț din ultimii 16 ani. Apartamentele noi s-au scumpit deoarece a fost o creștere a costurilor forței de muncă și a materialelor de construcție, iar apartamentele vechi se scumpesc deoarece toți cei care le vând pe cele vechi cumpără imobile noi, totodată mulți cumpără din start apartament nou și astfel oferta este mică.
Referitor la mărimea pieței imobiliare în mun. Chișinău, a specificat că în 2010 a totalizat 1,2 mil/EURO, dintre care 794 mii/EURO-locuințe vechi, iar 422 mii/EURO-locuințe noi. În 2015 – 1,1 mil/EURO: 776 mii/EURO-locuințe vechi, iar 380 mii/EURO-locuințe noi. 2020 – 1,7 mil/EURO: 1 mil/EURO-locuințe vechi, iar 700 mii/EURO-locuințe noi. 2021 – 1,9 mil/EURO: 1,1 mil/EURO-locuințe vechi, iar 800 mii/EURO-locuințe noi. 2023 – 1,5 mil/EURO: 886 mii/EURO-locuințe vechi, iar 647 mii/EURO-locuințe noi. 2024 – 1,6 mil/EURO: 916 mii/EURO-locuințe vechi, iar 732 mii/EURO-locuințe noi.
Veaceslav Ioniță spune că piața imobiliară din Republica Moldova este reprezentată de către companiile de construcție, agenții/agențiile imobiliare și cumpărătorii. Ultimul cumpără apartamentul nu de la compania de construcție, dar de la agenții și oferă prețul real de piață, nu prețul pe care l-a oferit agentul sau agenția atunci când la procurat încă la faza de planificare de la compania de construcție. „Compania de construcție a vândut 3-4 ani în urmă agenților imobiliari apartamente cu 600-700 EURO/m2, iar agenții vând astăzi apartamentul cu 1600 EURO/m2. Între timp materialele de construcție s-au scumpit, iar cheltuielile suplimentare au fost suportate de către companiile de construcție până la finalizare. Companiile, în ultimii 5 ani, au obținut cu 21,7% mai puțini bani, care au mers către agenții imobiliari și agențiile imobiliare”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în 2023, din 463 mil/EURO, volumul de vânzări al apartamentelor, companiilor de construcții le-au revenit 374 mil/EURO, iar 89 mil/EURO au revenit agențiilor și agenților. În 2024, din 201 mil/EURO, companiilor de construcții le-au revenit 156 mil/EURO, iar 45 mil/EURO – agențiilor și agenților. Astfel, profitul companiilor este mai mic decât al agenților imobiliari/agențiilor imobiliare.
Economistul a mai spus că până în 2006 prețurile imobilelor au crescut cu 52%, iar după 2006, practic în toți anii, prețurile apartamentelor creșteau mai încet decât costurile materialelor de construcție. Astfel, companiile vindeau mai ieftin decât cumpărau materialele. În 2024, companiile au reușit să aibă un preț mai mare de vânzare al apartamentelor decât costurile suportate. „Având în vedere costurile mari din anii precedenți, astăzi prețul apartamentelor sunt mare, deoarece nu s-a ajustat piața la timp. Companiile nu au unde scădea prețurile. Modelul de funcționare al pieței imobiliare din Republica Moldova face imposibilă scăderea prețurilor la apartamente. Doar apariția unor proiecte mari imobiliare ar putea tempera creșterea prețurilor”, a menționat economistul.
Despre accesibilitatea locuințelor în municipiul Chișinău, analistul economic a afirmat că în 1980 erau necesari 9,3 ani pentru procurarea unui apartament nou finisat de 70 m2, în 1990 – 9,8; 1995 – 37,1; 2000 – 24,1; 2005 – 40,6; 2010 – 23,1; 2015 – 19,4; 2020 – 14,5; 2022 – 15,1; iar în 2024 – 14,9. „Chiar dacă apartamentele în 2024 au cunoscut cea mai mare scumpire din ultimii 16 ani, însă dat faptul că salariile nominale au crescut, accesibilitatea procurării unui apartament este relativ aceeași ca și în 2023. 70% din toată avuția moldovenilor este încadrată în locuințe”, a conchis analistul economic.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Numărul cetățenilor moldoveni care nu au suficiente posibilități de a se alimenta este de 564 de mii sau 23,5% din populația țării. Numărul celor care nu-și permit alimentele coșului minim alimentar este de 1 milion 248 de mii sau 52% dintre moldoveni. Cetățenii care nu-și permit alimentele coșului minim sănătos este de 1 milion 886 de mii sau 78,6% din populație. Sunt date ale unei cercetări realizate de către profesorii de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) și analizate vineri, 11 aprilie, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, indicele risipei alimentare în 2025 este, estimativ, de 92,1 față de 93,4 în 2024. Risipa alimentară per capita este de 71 kg față de 76 kg în 2021. Pe țară este de 180 mii de tone anual sau minus 12,5 kg față de 2021. Această risipă poate fi echivalată cu 3 mii de vagoane marfare pe o lungime de 40 km. Produse alimentare recuperate a fost de 260 de tone de către Banca de Alimente, echivalentul a 4,5 vagoane marfare sau 0,15% din produsele risipite și aruncate. „Situația un pic s-a îmbunătățit, dar încă foarte mult se risipește deși ne-am confruntat în 2024 cu cea mai mare inflație și cea mai mare scumpire a produselor alimentare din ultimii 25 de ani”, a spus expertul.
Ponderea cheltuielilor bugetelor gospodăriilor pentru produsele alimentare în Ucraina este de 42%; în Republica Moldova în 2021 a fost 42%, iar în 2025 este estimată să fie la nivel de 39,9%. În Bosnia și Herțegovina este la nivel de 31,3%; Muntenegru – 27%; Letonia – 20,6%; Bulgaria – 20,2%; Slovacia – 19,6%; Austria – 10,4%; Luxembourg – 9,4%; Irlanda – 8,6%; SUA – 6,5%; media UE – 13%. „Cu cât țara este mai săracă cu atât cheltuielile pentru produsele alimentare sunt mai mari”, susține expertul.
Veaceslav Ioniță spune că 20% cei mai bogați moldoveni, din mediul urban, cheltuie pe alimente 27,7%, iar cei mai bogați din mediul rural – 34,7%. Următorii 20% dintre moldovenii cu venituri acceptabile, din mediul urban, cheltuie 39,6%, iar cei din mediul rural – 43,8%. 20% dintre moldovenii din clasa medie, din mediul urban, cheltuie – 44,5%, iar din mediul rural – 47,6%. 20% dintre moldovenii, din mediul urban, care trăiesc aproape de minimum de existență cheltuie – 49,3%, iar cei din mediul rural – 51,9%. 20% cei mai săraci moldovenii, din mediul urban, cheltuie – 50,7%, iar cei din mediul rural – 56,2%. Media națională, pentru mediul urban este de 34,4%, iar pentru mediul rural – 46,6%.
„Într-o țară dezvoltată, o familie cheltuie pentru produse alimentare 10-15% din buget. La noi, și cei mai bogați cheltuie destul de mult pentru mâncare. În cazul familiilor sărace, cheltuielile pentru alimente sunt de circa 60%. Problema risipei alimentare în Republica Moldova este mai gravă decât în alte țări, deoarece un număr semnificativ de oameni nu își permit să se alimenteze corespunzător. Fiind o țară săracă, moldovenii cheltuie mult pentru produse alimentare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Cu referire la risipa gospodăriilor casnice din alte țări, economistul a menționat că în Portugalia se risipește 124 kg/per capita/anual; în Elveția – 119; Serbia – 108; Republica Moldova – 71; Ucraina – 69; România – 67; Țările de Jos – 59; Slovenia – 36; Federația Rusă – 33; Bulgaria – 26 kg/per capita/anual. „Într-o țară săracă, cum este Republica Moldova, având un grad ridicat al risipei alimentare, este un lucru grav. Consumatorii casnici risipesc în proporție de 40%; sectorul de producție – 25%; sectorul de procesare – 20%; sectorul comercial – 15%”, a menționat economistul
Pe regiuni, pierderile și risipa de produse alimentare în America de Nord este estimată la 280-300 kg/anual/per capita, în Europa – 270-290; Asia industrializată – 220-240; America Latină – 220-230; Africa – 160-210; Asia de Sud și Sud-Est – 120-140; iar în Republica Moldova – 70-80.
Cei mai mulți bani în 2024, circa 39,9%, au fost cheltuiți pe produse alimentare și băuturi nealcoolice, însă real s-au consumat 34,9%. La gunoi au ajuns 5%. Pentru servicii comunale s-au cheltuit 17,2% din veniturile gospodăriei; pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%; transport – 7,6%; deservirea locuinței – 5,4%; sănătate – 4,5%; telecomunicații –3,9%; recreere și cultură – 3,1%; restaurante și hoteluri – 3%; băuturi alcoolice și tutun – 1,9%; educație – 1,3%. Produsele alimentare risipite și pierdute în 2024 a fost evaluate la 20,5 mild/lei, iar în 2025, estimativ va ajunge la 22,3 mild/lei. Produse procurate și aruncate de către populație în 2024 au fost evaluate la 7 mild/lei, iar 2025 sunt estimate să ajungă la 7,6 mild/lei.
„În contextul acestor sărbători pascale, haideți să nu repetăm această practică vicioasă de a risipi și să ne fie rușine când vom vedea tomberoanele pline cu produse alimentare aruncate că nu s-au mâncat de sărbători. Putem dona înainte de aceste sărbători produse celor care au nevoie de ele. Una dintre inițiative, colecta națională de produse alimentare, este organizată sâmbătă, 12 aprilie, în Sâmbăta Floriilor, de către Misiunea Socială Diaconia, cu sprijinul logistic al Băncii de Alimente, în toate rețelele mari de magazine. Toate produsele acumulate în campanie vor deveni prânzul cald oferit zilnic, pe parcursul întregului an, beneficiarilor centrelor și a cantinelor sociale. În Republica Moldova foarte multă lume suferă din cauza lipsei de alimente, în timp ce altă foarte multă lume este risipitoare. Este de datoria noastră să atenționăm că se risipește foarte multe produse alimentare cu ocazia sărbătorilor, risipă care poate fi prevenită prin diferite acțiuni de donare”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Există câteva recorduri maxime atinse în 2024 în domeniul transportului avia de pasageri al Republicii Moldova. În 2024 au fost înregistrate cele mai mari încasări, după ce a fost transportat cel mai mare număr de pasageri, care a permis majorarea traficului prin Aeroportul Internațional Chișinău (AIC). „Fenomenul nou pe care l-am descoperit sunt cursele charter. Practic fiecare al patrulea pasager, care traversează AIC, zboară cu o rută neregulată. Este un fenomen care a luat amploare în 2023 și înregistrează tendințe îmbucurătoare, în timp ce alte activități ale economiei moldovenești stau destul de prost”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 21 martie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță susține că transportul avia de pasageri în 1989 a înregistrat cel mai înalt indice. În 1995 acesta a reprezentat 12,9% din nivelul anului 1989. În 1999 – 10,1%. În 2008 – 26,9%; 2013 – 34,7%; 2018 – 103,6%; 2020 – 27,4%; 2023 – 90,9%; iar în 2024 – 109%. „Am avut o creștere moderată a indicelui din 1999 și până în 2013. Creșterea a venit odată cu liberalizarea regimului de vize în 2013. Republica Moldova a liberalizat spațiul aerian și a obținut libertatea de a circula în Europa. A scăzut prețul biletelor de avion, iar moldovenii au putut circula liber. Între timp, a crescut și bunăstarea vieții. Toate luate împreună au dus la o explozie a transportului avia de pasageri. Primul record, de după independență, a fost atins în 2018, când a fost depășit nivelul din 1989. Pandemia a prăbușit aproape de patru ori transportul avia de pasageri. S-a restabilit ramura până în 2023, iar în 2024 a ajuns la cel mai mare nivel de până acum”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în perioada anilor 2000/2004 creșterea medie anuală a indicelui transportului avia de pasageri a fost de 8,8%. Între 2005/2009 – 10,6%; 2010/2014 – 15,2%; 2015/2019 – 14,2%; 2020/2022 – minus 6%; 2023 – 8,8%; iar în 2024 – de 19,8%. Vorbind despre încasările din transportul aerian de pasageri, economistul a declarat că în 2010 au fost acumulate 93 mil/USD; în 2014 – 167 mil/USD; 2015 – 149 mil/USD; 2019 – 193 mil/USD; 2020 – 56 mil/USD; iar în 2024 – estimativ 270 mil/USD, cel mai mare nivel avut vreodată.
Economistul a mai spus că dus-întors, cu avioanele au fost transportați în 1990 – 900 mii/pasageri; în 2000 – 221 mii; 2010 – 649 mii; 2015 – 1,08 mil; 2017 – 1,64 mil; 2019 – 1,57 mil; 2020 – 383 mii; 2021 – 838 mii; 2022 – 1,20 mil; 2023 – 1,25 mil; iar în 2024 – 1,56 mil.. „Recordul absolut a fost atins în 2017. Până în prezent nu a fost bătut acest record. Însă, după ritmul pe care mergem, în 2025 am putea bate recordul din 2017”, a declarat economistul.
Cu referire la distanța medie parcursă de un pasager cu avionul, analistul economic a menționat că în 1960 aceasta a fost de 485 km. În 1970 – 1191 km; 1980 – 2270 km; 1985 – 2478 km; 1990 – 2613 km; 2000 – 1144 km; 2005 – 1216 km; 2010 – 1157 km; 2015 – 1421 km; 2020 – 1689 km; iar în 2024 – 1654 km. „În perioada sovietică erau mai puțini pasageri, dar aceștia parcurgeau distanțe mai lungi. Odată cu deschiderea traficului aerian către UE, distanțele sunt mai scurte, iar numărul pasagerilor este mai mare”, a menționat analistul economic.
Despre traficul prin Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), a menționat că în 2000 a reprezentat 254 mii/pasageri; 2010 – 936 mii/pasageri; 2019 – 2,99 mil/pasageri; 2020 – 939 mii/pasageri; 2022 – 2,3 mil/pasageri; 2023 – 28,8 mii/pasageri; iar 2024 – 4,1 mil/pasageri. „În 2024, AIC a deservit cel mai mare număr de pasageri din istoria Republicii Moldova, cu 40% mai mult față de precedentul record din 2019”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai spus că în 2000 au fost efectuate 9521 de zboruri; în 2005 – 10 546 de zboruri; 2010 – 13 241 de zboruri; 2015 – 22 468 de zboruri; 2018 – 27 949 de zboruri; 2020 – 9 870 de zboruri; 2021 – 16 590 de zboruri; 2022 – 19 199 zboruri; iar în 2023 – 24 056 zboruri. „Datele pentru 2024 încă nu sunt, dar sunt sigur că am bătut recordul din 2018”, susține expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță este vizibilă creșterea frecvențelor zborurilor charter din 2023. Dacă în 2021 au fost transportați pe această cale 21 900 de pasageri; în 2022 au fost 54 100 pasageri, în 2023 – a ajuns la 769 500 pasageri. „Datele pentru 2024 încă nu sunt disponibile, dar sunt sigur că a fost la fel. Consider că este un fenomen pozitiv și este legat de industria turismului. Practic fiecare al patrulea pasager care traversează AIC zboară cu o rută neregulată. Numărul pasagerilor care circulă cu rute regulate a rămas relativ același”, a declarat Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Timp de 25 ani, rulajul primelor de asigurări a totalizat 29,3 mild/lei sau 83,4 mild/lei la valoarea leului din 2024. Suma despăgubirilor a fost de 10,7 mild/lei sau 28,9 mild/lei la valoarea leului din 2024. Suma rămasă la companiile de asigurări și brokerii, care au intermediat vânzarea primelor de asigurări, a fost de 18,6 mild/lei sau 54,5 mild/lei la valoarea leului din 2024. „Rata despăgubirilor a fost de 36,5% sau 34,7% la valoarea leului din 2024”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 7 martie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând piața de asigurări din Republica Moldova, expertul a spus că în 2000 aceasta a fost de 0,11 mild/lei, în 2005 – 0,45 mild/lei; 2010 – 0,91 mild/lei; 2015 – 1,23 mild/lei; 2020 – 1,45 mild/lei; 2022 – 2,47 mild/lei; iar în 2024, estimativ de 3,2 mild/lei. Raportat la PIB, în perioada anilor 2000/2004 a reprezentat 1,1%; între 2005/2009 – 1,3%; 2010/2014 – 1%; 2015/2019 – 0,8%; 2020/2024 – 0,9%. Media globală, în prezent este de 6,1%, iar media OECD – 8,8%. 57% reprezintă asigurările obligatorii, 24% – asigurările quasi obligatorii, iar 19% – asigurările benevole.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în perioada anilor 2000/2004, primele plătite de către cetățeni companiilor de asigurări au fost de 0,26 mild/lei, despăgubirile plătite de către companiile de asigurări cetățenilor au fost de 0,10 mild/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări și brokeri a fost de 0,16 mild/lei. Între 2005/2009: primele plătite de către cetățeni companiilor de asigurări – 0,68 mild/lei, despăgubirile plătite de către companiile de asigurări cetățenilor – 0,24 mild/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări și brokeri – 0,44 mild/lei. Între 2010/2014: primele plătite de către cetățeni companiilor de asigurări – 1,08 mild/lei, despăgubirile plătite de către companiile de asigurări cetățenilor – 0,38 mild/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări și brokeri – 0,70 mild/lei.
În perioada anilor 2015/2019: primele plătite de către cetățeni companiilor de asigurări – 1,44 mild/lei, despăgubirile plătite de către companiile de asigurări cetățenilor – 0,52 mild/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări și brokeri – 0,92 mild/lei. Între 2020/2024: primele plătite de către cetățeni companiilor de asigurări – 2,40 mild/lei, despăgubirile plătite de către companiile de asigurări cetățenilor – 0,90 mild/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări și brokeri – 1,50 mild/lei. „Despăgurile anuale ale companiilor de asigurări sunt de până la 40% din ceea ce plătim noi anual pentru asigurări. Este un indicator rușinos și este un dezastru. Nu poți să dezvolți o piață de asigurări dacă suma despăgubirilor este mai puțin de 40% din prime. Noi fie plătim asigurări auto foarte scumpe fie avem prea puține despăgubiri achitate. Trebuie să fie 60% ca în țările baltice. În țările dezvoltate acest nivel este de 80-85%”, a spus Veaceslav Ioniță.
Cu referire la rata daunelor plătite, economistul a declarat că în perioada anilor 2000/2004 a fost de 38,5%; între 2005/2009 – 35,3%; 2010/2014 – 35,2%; 2015/2019 – 36,1%; iar între 2020/2024 – 37,5%. „În 2024 avem o îmbunătățire a acestui indicator – 40,6%. Este mai bine față de anii precedenți, dar este dezastruos comparativ cu țările dezvoltate”, a declarat economistul.
Potrivit economistului, până la etapa de liberalizare și de digitalizare a pieței de asigurări, lansată la începutul acestui an de către Banca Națională a Moldovei (BNM), 45% din prime erau vândute de către brokeri, care au ridicat un comision de aproape 40% din valoarea unei prime, și a variat de la 13% în cazul asigurărilor de viață, până la 45%, și mai mult, la Cartea Verde și a asigurărilor de sănătate externă. „Brokerii încasau peste 25% din suma rămasă după plata despăgubirilor, ceea ce arăta că aveam o piață de asigurări foarte și foarte slabă”, a spus economistul.
Analistul economic menționează că piața asigurării culturilor agricole în Republica Moldova practic a murit. În perioada anilor 2000/2005, agenții economici și-au asigurat culturile agricole de 1 mil/lei, au primit despăgubiri de 0,6 mil/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări – 0,4 mil/lei. Între 2006/2010: au plătit pentru asigurarea culturilor agricole – 29,3 mil/lei, au primit despăgubiri de 9,8 mil/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări – 19,5 mil/lei. 2011/2015: asigurări culturi agricole –34,6 mil/lei, despăgubiri pentru culturile agricole – 5,6 mil/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări – 29 mil/lei. 2016/2020: asigurări culturi agricole –3,1 mil/lei, despăgubiri pentru culturile agricole – 1,1 mil/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări – 2 mil/lei. 2021/2024: asigurări culturi agricole – 0 lei, despăgubiri pentru culturile agricole – 0 lei.
„Acum, la fiecare doi ani este secetă și toți se întreabă de ce agricultorii nu se asigură. Răspunsul este că aceștia au suficientă informație despre cât de bine sunt despăgubiți dacă se asigură. Nu poți dezvolta o piață, când oamenii sunt doar impuși să dea bani, dar nu sunt și despăgubiți. S-au primele sunt prea scumpe s-au rata despăgubirilor era prea mică. Când timp de zece ani s-a întors agricultorilor doar 25% asta nu mai asigurare nu se numește. Evident că această piață a murit”, a spus analistul economic.
Analizând cum au stat în 2024 lucrurile în cazul primelor de asigurări pentru Cartea Verde, Veaceslav Ioniță a menționat că 308,4 mil/lei au achitat persoanele fizice, 158,3 mil/lei – persoanele juridice. Suma despăgubirilor achitate de către companii a fost de 69,7 mil/lei persoanelor fizice și de 71,7 mil/lei – persoanelor juridice. Rata despăgubirilor a fost de 22,6% în cazul cetățenilor și de 45,3% în cazul agenților economici. „Populația plătind de două ori mai mult Cartea Verde, au primit despăgubiri mai mici decât agenții economici. Asta nu mai echitate nu poate fi numită. Suma rămasă la intermediari (brokeri) a fost de 52,4 mil/lei de la persoanele fizice și 26,9 mil/lei de la persoanele juridice. Brokerii luat circa 40% din valoarea unei prime. Suma revenită companiilor de asigurări – 186,3 mil/lei de la persoanele fizice și 59,7 mil/lei de la persoanele juridice. Lipsa de concurență, de transparență și lipsa digitalizării a distorsionat piața. S-au Cartea Verde trebuie să fie de două ori mai ieftină sau rata despăgubirilor trebuie să fie mai mare”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că digitalizarea duce la ieftinirea primelor de asigurare cu până la 30% la Cartea Verde și de 2 ori sau mai mult la RCA. Drept exemplu s-a luat Cartea Verde pe 15 zile. Până la digitalizare, prin intermediul brokerilor, costa 650 de lei. Brokerul primea 290 de lei, iar compania de asigurări 360 de lei. După digitalizare (online) – prima de asigurare costă 450 de lei. Companiei de asigurări îi revine 380 de lei, iar intermediarului 70 de lei. „Avem acum o remodelare a pieței de asigurări. Transparența și concurența, lansată din 2025 de către BNM, va crea o luptă între companii, nu prin intermediul intermediarilor, dar prin intermediul prețurilor. Am intrat într-o etapă nouă a concurenței, ceea ce era așteptat să se întâmple de mulți ani. Prin digitalizare, liberalizare, transparentizare și asigurarea concurenței vor fi prețuri diferite. Oamenii vor achita în dependență de accidentele pe care le vor suferi. Nu va mai fi o primă unică, dar diferențiată. Până acum erau la toți aceleași prețuri, dar vom avea prețuri și mai mici. 2025 ar putea fi un an în care piața de asigurări a renăscut”, susține expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Industria Republicii Moldova în ultimii cinci ani a fost grav afectată de patru crize: pandemia, criza energetică, creșterea prețurilor și războiul dus de către Federația Rusă în Ucraina, iar în 2024, pentru al treilea an consecutiv, activitatea sectorului a fost în scădere. „În lipsa unei politici clare de dezvoltare a industriei, ramura este mai mult moartă decât vie”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 28 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertul, în 2024, activitatea industriei a scăzut cu 1,1%, în 2023 cu 3,6%, iar în 2022 cu 5,1%, iar față de 2015, doar cu 6% a crescut activitatea sectorului industrial. „În ultimii cinci ani, doar un an a fost cu creștere, 2021 – +12,2% și a fost datorită sectorului agricol care a avut o productivitate înaltă în 2020. În prezent, producția industrială este 95% din nivelul anului 2019”, a spus expertul.
Expertul a mai spus că, în perioada anilor 1961/1964, creșterea medie anuală a producției industriale a fost de 12,1%; între anii 1971/1975 – de 9,3%; între 1981/1985 – 4,4%; 1991/1995 – minus 14,8%; 1996/2000 – minus 6,8%; 2001/2005 – 12,7%; 2006/2010 – minus 3,8%; 2011/2015 – 5,3%; 2016/2020 – 0,8%; iar între 2021/2024 a crescut cu doar 0,4%.
Față de 1990, când a fost cea mai bună situație, industria Republicii Moldova a fost în 1950 – 2,7% din nivelul anului 1990; în 1970 – 32,7%; 1999 – 31,6%; 2010 – 47,2%; 2020 – 63,9%; 2021 – 71,6%; iar în 2024 – 64,8% din valoarea anului 1990. „Până la valoarea anului 1990, dacă mergem cu ritmul de până acum, cred că în 2040 vom atinge nivelul dat. Nu vorbim de dezvoltare, dar recuperarea nivelului din 1990. În prezent, ritmul de creștere al industriei noastre este foarte slab”, a declarat expertul.
Cu referire la volumul producției industriale, raportat la PIB, Veaceslav Ioniță a spus că în 1990 a fost de 87%; în 2000 – 42,7%; 2010 – 32,6%; 2020 – 29,9%; iar în 2024, estimativ va fi 26,9%. Despre producția industrială a Republica Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului, față de 1990, când a fost cea mai bună stare de lucruri, aceasta în 1995 a atins, în dreapta Nistrului – 45% din nivelul anului 1990, iar în stânga Nistrului – 50% din nivelul anului 1990. În 2005: dreapta Nistrului – 57,4%, iar stânga Nistrului – 39,1%. 2010: dreapta Nistrului – 61,2%; stânga Nistrului – 27,8%. 2014: dreapta Nistrului – 64,8%, iar stânga Nistrului – 34%. „După 2010, în dreapta Nistrului a crescut mai rapid, iar în stânga Nistrului practic stagnează. Acum în stânga Nistrului multe întreprinderi își au suspendată activitatea, situația devine mai proastă de două ori față de a noastră”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre salariații din industrie, economistul a menționat că se înregistrează o scădere puternică. În 1970 erau 260 mii/persoane; în 1985 a crescut la 411 mii/persoane. În 1990 a scăzut la 410 mii/persoane; iar în 1995 la 195 mii/persoane, inclusiv 120 mii/persoane în dreapta Nistrului. În 2000 erau 168,1 mii/persoane, dintre care 110 mii/persoane în dreapta Nistrului. 2005 – 172,6 mii/persoane, inclusiv 126,6 mii/persoane în dreapta Nistrului. 2015 – 127,6 mii/persoane, dintre care 99,1 mii/persoane în dreapta Nistrului; 2020 – 131,5 mii/persoane, dintre care 106 mii/persoane în dreapta Nistrului. 2024 – 124,6 mii/persoane, inclusiv 101 mii/persoane în dreapta Nistrului.
Potrivit analistului economic, volumul producției industriale, la valoarea leului din 2024, în 1970 a fost de 291 mii/lei/anual per angajat. În 1980 – 409 mii/lei/anual per angajat. 1990 – 565 mii/lei/anual per angajat. 2000 – 430 mii/lei/anual per angajat. 2010 – 616 mii/lei/anual per angajat. 2015 – 858 mii/lei/anual per angajat. 2020 – 837 mii/lei/anual per angajat; iar în 2024 a crescut la 882 mii/lei/anual per angajat.
„Numărul salariaților a scăzut de trei ori, iar ponderea industriei cu 30%. În prezent, încasările per angajat au crescut cu circa 40% și sunt cele mari din istoria țării, deși avem puține fabrici și angajați mai puțini. Un angajat produce mai mult față de un angajat în anii 1985/1990. Dacă astăzi am avea același număr de salariați pe care l-am avut în 1990, producția noastră industrială nu ar fi 90 mild/lei, dar 300 mild/lei. Potențialul nostru industrial este de 210 mild/lei dacă s-ar dezvolta acest sector, ca și altele care au astăzi un nivel ridicat de productivitate”, susține analistul economic.
În baza datelor din 2023, expertul a menționat că încasările anuale per angajat în ramura de produse din minerale nemetalice au fost de 1,7 mil/lei; în industria alimentară – 1,4 mil/lei; industria chimică – 1,2 mil/lei; fabricarea băuturilor – 1,1 mil/lei; sectorul energetic – 1 mil/lei; produse din cauciuc și plastic – 870 mii/lei; media pe industrie – 862 mii/lei; industria textilă – 704 mii/lei; fabricarea mobilei – 632 mii/lei; automotive – 626 mii/lei; textile și îmbrăcăminte – 360 mii/lei; iar doar de la îmbrăcăminte – 244 mii/lei. Despre ponderea cheltuielilor pentru forța de muncă din totalul încasărilor, expertul a menționat că în 2005 a reprezentat 15,2%; în 2009 – 18,9%; 2010 – 16,3%; 2015 – 17,2%; 2020 – 21%; 2022 – 18,5%; iar în 2024 – 21,8%. „În ultimii doi ani, presiunea salarială în industrie a crescut cu aproape 20%”, a menționat expertul.
Veaceslav Ioniță a făcut un top 5 ramuri ale economiei cu cea mai mare creștere și scădere de personal în ultimii 5 ani. Astfel, creșteri de personal au înregistrat ramurile: fabricarea de produse din minerale nemetalice – 639 persoane; fabricarea de mobilă – 265 persoane; fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie – 220 persoane; industria construcțiilor metalice și a produselor din metal – 150 persoane; fabricarea produselor din cauciuc și plastic – 113 persoane; alte ramuri au avut creșteri de 385 persoane. Scăderi au înregistrat ramurile: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3361 de persoane; autovehicule, mașini și utilaje – 3305 persoane; industria alimentară – 1417 persoane; tăbăcirea și finisarea pieilor – 1117 persoane; fabricarea băuturilor – 792 persoane; iar alte ramuri au avut un minus de 1546 persoane. „În total, scăderea pe industrie este de 9766 de persoane în ultimii cinci ani. Nu există o claritate cum se poate dezvolta industria moldovenească, lucru care crează stagnări, scăderi și plecări din sector”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Expertul este de părere că majoritatea întreprinderilor au înregistrat scăderi a activităților și reduceri a locurilor de muncă, însă performanțe a înregistrat doar industria mobilei, atât creștere a ramurii, cât și a angajărilor de personal – 265 de persoane, echivalentul a trei fabrici moderne. În situațiile celor trei crize, pandemia, criza energetică și războiul dus de către Federația Rusă către Ucraina, care a lovit în toate ramurile industriei moldovenești, industria mobilei a fost campionul supraviețuirii.
„Viziunea noastră privind dezvoltarea industrială a acelor ramuri ale economiei care asigură cele mai mari remunerări și cele mai mari ocupări ale forței de muncă, este una slabă. Industria, care ar avea capacitatea de a absorbi 210 de mii de locuri de muncă, din cauza că nu avem o viziune de dezvoltare a acestei ramuri, se dezvoltă prin stagnare”, a declarat expertul.
Economistul afirmă că încasările, de la exportul de servicii de prelucrare a materiei prime, în 2010 au fost de 1,3 mild/lei; în 2015 – 2,6 mild/lei; 2019 – 4,7 mild/lei; 2020 - 4 mild/lei; 2022 – 4,6 mild/lei; iar în 2024 – 4,2 mild/lei. „Leul moldovenesc, față de 2019, s-a depreciat aproape de două ori. În prezent, încasările reale ale celor care prelucrează materia primă în Republica Moldova a scăzut de două ori față de 2019. În cinci ani, această ramură a pierdut jumătate din vânzările lor. Republica Moldova ar putea dezvolta această ramură, care are capacitatea de a absorbi multă forță de muncă, în special din mediul rural”, a afirmat economistul.
Cu referire la exportul net de zahăr, expertul a menționat că între 2005/2009 a fost de 116 mii/tone; între 2010/2014 – 82,3 mii/tone; 2015/2019 – 92,7 mii/tone; iar între 2020/2023 – doar 2,3 mii/tone. „Aceasta stare arată că în viitorul apropiat vom ajunge la importul masiv de zahăr. Ne transformăm în importatori de produse finite și exportatori de materie primă”, constată expertul.
Despre exportul net de ulei vegetal, economistul susține că între 2001/2005 a fost de 23,6 mil/USD; între 2011/2015 – de 62,4 mil/USD; 2020 – 94,0 mil/USD; 2022 – 320,8 mil/USD; iar în 2024 – 60,6 mil/USD. „În 2024, importul de ulei vegetal a atins valoare maximă de peste 60 mil/USD. De 10 ori mai mult decât în mod obișnuit. Situația este mai gravă decât la zahăr. Anul 2024 va intra în istorie ca anul în care am importat ulei vegetal de 60 mil/USD”, a conchis economistul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Cultivând sfecla de zahăr de peste 130 de ani și exportând zahăr de peste 60 de ani, Republica Moldova ar putea ajunge importator la acest capitol. „Deși sfecla de zahăr este ramura care asigură, în prezent, cele mai mari încasări de pe hectar, comparativ cu alte produsele agricole, a ajuns să aibă cea mai minimă recolta anuală la hectar”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” vineri, 21 februarie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
2024 a fost cel mai complicat an pentru producătorii de sfeclă de zahăr
Potrivit expertului, anul 2024 a fost cel mai complicat pentru producătorii de sfeclă de zahăr. Cel mai probabil, va fi anul cu cea mai mică roadă de sfeclă de zahăr. Mai puțin în toată istoria Republicii Moldova a fost în 2009. Din opt culturi agricole care domină în Republica Moldova, sfecla de zahăr oferă cele mai mari venituri la hectar. Ocupând doar 1%, sau circa 14 mii/ha din terenul arabil destinat culturilor agricole, încasările sunt de peste 3 ori mai mari față de celelalte culturi luate împreună. În acest sector lucrează 1,6%, sau 3 mii de oameni, astfel, încasările per angajat sunt de două ori mai mari față de alte activități agricole.
Republica Moldova este una dintre puținele țări din Europa care nu oferă subvenții industriei zahărului
Veaceslav Ioniță a mai spus că Republica Moldova este una din puținele țări din Europa care nu oferă subvenții industriei zahărului, dar generează vânzări anuale de peste 1 mild/lei. Din opt produse agricole de bază, care asigură 99% din toată suprafața terenurilor agricole utilizate din Republica Moldova, sfecla de zahăr, în 2023, a general cele mai multe venituri la hectar – de 42,3 mii/lei, în timp ce mazărea a generat venituri la hectar de 19,8 mii/lei; rapița – 15,9 mii/lei; floarea soarelui – 13,1 mii/lei; grâul – 11,3 mii/lei; porumbul – 10,5 mii/lei; soia – 10,5 mii/lei; iar orzul – 10,1 mii/lei.
Expertul a declarat că suprafața medie de cultivare a sfeclei de zahăr în perioada anilor 1980/1984 a fost de 99,7 mii/ha; între 1990/1994 a coborât la 82,2 mii/ha; între 2000/2004 – 49,2 mii/ha; 2010/2014 – 26,7 mii/ha; 2020/2024 – 12,6 mii/ha, iar în 2025 este estimat – 14 mii/ha. Cu referire la producția medie anuală totală a sfeclei de zahăr, a afirmat că între 1980/1984 a fost de 2 mil 340 mii/tone; în perioada 1990/1994 – 1 mil 880 mii/tone; 2000/2004 – 945 mii/tone; 2005/2009 – 785 mii/tone; 2010/2014 – 850 mii/tone; 2020/2024 – 470 mii/tone. „Niciodată nu a fost un nivel atât de mic de după anii 1970 și până în prezent. Sfecla de zahăr este ramura care asigură cele mai mari încasări și din păcate s-a ajuns la un minimum de 470 mii/tone anual”, a declarat expertul.
Între 2020 – 2024, datorită noilor tehnologii, a fost înregistrată cea mai mare productivitate a sfeclei de zahăr
Despre productivitatea medie anuală a sfeclei de zahăr, Veaceslav Ioniță a spus că în perioada 1980/1984 a fost de 24,4 tone/ha; între 1985/1989 – 28 tone/ha; 2000/2004 – 19,2 tone/ha; 2010/2014 – 31,8 tone/ha; iar între 2020/2024 – 37,3 tone/ha. „Datorită tehnologiilor noi de cultivare a sfeclei de zahăr, astăzi, deși avem precipitații mai puține, iar suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr este mică, a fost înregistrată cea mai mare productivitate medie anuală a sfeclei de zahăr. Este o ramură în care s-au făcut investiții de peste 130 mil/euro, fără subvenții din partea statului. Practic este ramura care s-a autofinanțat”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre producția de sfeclă de zahăr, expertul a menționat că în 2005 a fost de 991 mii/tone; în 2006 – 1 mil 177 mii/tone; 2009 – 306 mii/tone; 2014 – 1 mil 345 mii/tone; 2015 – 531 mii/tone; 2017 – 855 mii/tone; 2020 – 410 mii/tone; 2021 – 737 mii/tone; iar în 2024, estimativ – 320 mii/tone. „De la aproape 1 milion de tone a scăzut la sub 500 de mii de tone. Tendința în ultimii 20 de ani este reducerea de două ori a cantității de sfeclă de zahăr produse. Veniturile producătorilor din vânzarea sfeclei de zahăr în 2010 au fost de 393,6 mil/lei; în 2014 – 749,1 mil/lei; 2015 – 350,2 mil/lei; 2017 – 666,8 mil/lei; 2020 – 265,8 mil/lei; 2021 – 489,5 mil/lei; iar în 2024 – 259,2 mil/lei”, a spus expertul.
Producția actuală asigură consumul intern
Economistul a mai menționat că producția de zahăr tos în Republica Moldova în perioada anilor 1980/1990 a totalizat 405 mii/tone; între 1997/1999 – 163,1 mii/tone; 2000/2004 – 123,2 mii/tone; 2005/2009 – 105,8 mii/tone; 2010/2014 – 118,6 mii/tone; 2015/2019 – 94,9 mii/tone; iar între 2020/2024 – estimativ este de 64,4 mii/tone. „Acești 64,4 mii/tone ne asigură consumul intern, însă ne lipsește de posibilitatea de a exporta. Consumul intern asigură stabilitatea și funcționalitatea industriei. Trebuie să preluăm practicile europene asupra mecanismelor de salvgardare și de protecție a acestei ramuri, practici care le-a permis europenilor să producă și să exporte”, a menționat expertul.
Economistul afirmă că producția de zahăr a Republicii Moldova este puternic dependentă de condițiile meteo în lipsa unui sistem de irigare. „În 2024, cel mai probabil, vom avea o producție de zahăr minimă din ultimii mulți ani, iar stocurile sunt peste consumul nostru. Am avut producție relativ bună în anii precedenți, exporturi mici, am avut importuri, iar fabricile de zahăr, gestionând importurile și exporturile, au creat stocuri suficiente”, a afirmat economistul.
Prin subvenționarea domeniului, Republica Moldova ar putea deveni din nou exportator de zahăr
În opinia analistului economic, dacă Republica Moldova tinde spre UE trebuie să atragă atenție la măsurile pe care le întreprinde UE pentru a proteja industria zahărului. „11 țări din UE sprijină financiar producătorii de sfeclă. Din păcate Republica Moldova nu oferă acest sprijin financiar. Cel mai mare sprijin îl oferă România – 900 euro/ha. Dacă Republica Moldova ar oferi un sprijin financiar similar producătorilor moldoveni de sfeclă de zahăr, ar avea +45% la încasările pe care le au în prezent. Dacă ar oferi 200 mil/lei sub formă de subvenții, Republica Moldova ar putea deveni din nou exportator de zahăr, lucru care ar ajuta economia și ar duce la crearea de noi locuri de muncă în sate”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, România, pe lângă faptul că ofere cele mai mari subvenții producătorilor de sfeclă de zahăr, în 2023 a introdus un mecanism de consultare dintre Guvern și producători de sfeclă de zahăr, iar atunci când piața este inundată de zahăr, toate acțiunile sunt coordonate cu producătorii locali. În România toate importurile sunt operate doar de către agenții economici, recunoscuți de către ministerul de resort. Zahăr în România pot importa doar producătorii de zahăr, pentru a satisface consumul local”, a conchis Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În prezent, riscuri privind depreciere bruscă a leului moldovenesc nu există. Toate instrumentele de care dispune Banca Națională a Moldovei (BNM) nu vor permite evoluții negative pe piața valutară. În ultimii zece ani, leul moldovenesc, cu mici excepții, a fost la același nivel. În prezent, totuși se observă că are o tendință de a deveni mai puternic. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 14 februarie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Expertul a făcut mai multe analize asupra evoluției leului în prima săptămână a anului. Astfel, în prima săptămână din 2025 a fost, față de euro și dolar, cu 1,2% mai slab față de prima săptămână din 2024. Anul trecut, în prima săptămână se apreciase cu 6,1% față de prima săptămână din 2023. „Din 2016 și până în 2025, leul moldovenesc s-a depreciat în trei ani. În restul anilor – s-a apreciat. În acest an, leul este cu 9,4% mai puternic, față de euro și dolar, comparativ cu 2016. Dacă în 2016, în prima săptămână a anului, un dolar costa 19,86 lei, iar un euro – 21,44 lei, în prima săptămână din 2025, un dolar a ajuns să coste 18,51 lei, iar un euro – 19,23 lei. În cazul euro, niciodată după 2016 nu a fost acest curs. În cazul dolarului – este un pic mai puternic”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că în prima săptămână din 2025, față de prima săptămână din 2024, leul moldovenesc s-a întărit față de lira turcească, hrivna ucraineană, rubla belarusă, coroana cehă, leul românesc și euro, dar s-a depreciat față de zlotul polonez, yuanul chinezesc și dolarul american. Însă, față de toate valutele luate la un loc, în prima săptămână din 2025 s-a întărit cu 0,4% față de prima săptămână din 2024. „Leul moldovenesc, indiferent ce se petrece pe parcursul anului pe piața valutară, anul îl începe la același nivel, chiar dacă mai puternic”, susține Veaceslav Ioniță.
Potrivit economistului, în 2024, volumul de valută cumpărat și vândut de către moldoveni a fost de 7,2 mild/USD. În creștere cu 500 mil/USD față de 2023. Moldovenii au vândut 5,1 mild/USD, dar au cumpărat 2,1 mild/USD. Astfel, pe piața valutară, în 2024, au intrat 3 mild/USD. Cu referire la tranzacțiile valutare ale moldovenilor din 2024, economistul a menționat că din cele 7,2 mild/USD: 5,1 mild/USD sau 70,4% au fost în euro; 1,5 mild/USD sau 20,4% - în dolari; 0,6 mild/USD sau 8,8% - în alte valute, iar 0,03 mild/USD sau 0,4% în ruble rusești.
Analistul economic a afirmat că în 2024, transferurile către persoanele fizice au fost de 1,6 mild/USD, iar vânzările de valută ale persoanelor fizice – 3 mild/USD. Astfel, s-a înregistrat un surplus neoficial de valută pe piață 1,4 mild/USD. Analistul economic susține că o parte din acești bani au venit de la cetățenii ucraineni, care s-au refugiat în Republica Moldova.
Potrivit expertului, aproape în toți anii, cererea și oferta de valută a fost egală. Totuși, în 2024 a fost înregistrată o cerere de valută mai mare decât oferta de 540 mil/USD, deoarece în decembrie din 2024, brusc au crescut prețurile de import al resurselor energetice, dar și faptul că în luna decembrie, populația vinde puțină valută. „Chiar dacă în ultimii ani este un deficit de valută, din cauza că sunt câteva crize energetice, totuși rezervele valutare ale BNM permite intervenția pe piață. În luna ianuarie, BNM a intervenit cu aproape 447 mil/USD din rezerve”, potrivit expertului.
„Chiar dacă de câteva luni avem un micro șoc pe piața valutară, BNM a intervenit liniștit pentru a vinde valută, iar vânzările pe care le-a făcut nu a afectat practic deloc rezervele sale valutare. Fie se completează din vânzările pe care le fac cetățenii sau din valuta care intră în țară prin diferite programe și suporturi de susținere”, a mai spus Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Ramura construcțiilor din Republica Moldova a ajuns într-o stare deplorabilă. În ultimii trei ani, a trecut prin mai multe crize. „Această stare de lucruri se reflectă în prețuri, dar și în calitatea vieții oamenilor”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 24 ianuarie, 2025, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Expertul a comentat și inițiativa Guvernului de a crea Fondul național de dezvoltare a sistemului de documente normative în construcții, o agenție cum este ANRE, care va colecta un impozit de 0,5% din valoarea unei construcții noi. „Să fie introdus acest impozit nu este oportun când ramura este într-o criză totală. Acest impozit nu este reglementat de către Codul Fiscal și se va aplica inechitabil. El contravine prevederilor din Legea Nr. 181 din 25-07-2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, art. 43, care reglementează clar ce surse de venit pot fi obținute de către instituțiile publice. Acest impozit nu cade pe umerii constructorilor, dar cade pe oameni. Companiile de construcții vor include acest impozit în prețul apartamentelor. Nu este oportun că vine exact în cea mai proastă perioadă”, a spus expertul.
Vorbind despre piața locuințelor, Veaceslav Ioniță a spus că în 2015 s-au dat în exploatare 610 mii/m2 de spațiu locativ, dintre care 470 mii/m2 în mun. Chișinău, iar 140 mii/m2 – restul țării. În 2019 – 763 mii/m2, dintre care 570 mii/m2 – mun. Chișinău, iar 193 mii/m2 – restul țării. 2021 – 900 mii/m2: 680 mii/m2 – mun. Chișinău, iar 220 mii/m2 – restul țării. 2022 – 386 mii/m2: 189 mii/m2 – mun. Chișinău, iar 197 mii/m2 – restul țării. 2023 – 607 mii/m2: 421 mii/m2 – mun. Chișinău, iar 186 mii/m2 – restul țării. 2024, trimestrul III – 325 mii/m2: 156 mii/m2 – mun. Chișinău, iar 165 mii/m2 – restul țării. „Anul trecut, în Republica Moldova, datele în valoare anuală pentru sfârșitul trimestrului trei, arată că volumul locuințelor date în exploatare a fost la cel mai mic nivel pe care l-a înregistrat Republica Moldova din 2000, când s-au construit 214 mii/m2. Dacă situația de după mun. Chișinău rămâne relativ stabilă, toate șocurile sunt în mun. Chișinău. Mai rău decât în 2024 a fost în 2000”, a spus Veaceslav Ioniță.
Cu referire la volumul lucrărilor de construcție a locuințelor noi, expertul a declarat că în 2015 a fost estimat la 2,3 mild/lei, în 2020 – 3,8 mild/lei; 2021 – 5,4 mild/lei; 2022 – 4,4 mild/lei; 2023 – 4,2 mild/lei; 2024, estimativ – 4,5 mild/lei, chiar dacă costurile materialelor de construcție au fost mult mai mari față de anii anterior. Analizând tranzacțiile comerciale cu apartamentele în mun. Chișinău, a stabilit că în 2015 s-au realizat 27,2 mii de tranzacții; 2018 – 31,7 mii; 2019 – 38,5 mii; 2020 – 34,4 mii; 2022, estimativ 25 de mii; 2023, estimativ 10,2 mii; iar în 2024, estimativ – 18,5 mii. „Apartamente se construiesc, în prezent, foarte puține. Volumul lucrărilor este mic. În exploatare se dă și mai puțin. Lucru acesta se reflectă în numărul tranzacțiilor. Nu ai vânzări, ai piața mică, prețurile se duc în sus”, a declarat expertul.
Economistul menționează că în 2015 era de 599 EURO/m2 la apartamentele noi și de 574 EURO/m2 la apartamentele de pe piața secundară. În 2020: 857 EURO/m2 la apartamentele noi și 645 la apartamentele de mâna a doua. 2023: 1300 EURO/m2 la apartamentele noi și 875 EURO/m2 la apartamentele de pe piața secundară. 2024, trimestrul III: 1520 EURO/m2 la apartamentele noi și 1030 la apartamentele vechi. „S-au scumpit materialele de construcție în cazul apartamentelor noi, de aici și prețul mare. Dar de ce se scumpesc și apartamentele vechi. Prețul apartamentelor noi a crescut deoarece oferta este mică și această situație creează premise pentru creșterea prețurilor la apartamentele vechi. Atunci când vorbim despre politica statului în domeniul locuințelor, trebuie să știm că statul acum afectează cel mai sensibil segment al societății, oamenii”, a menționat economistul.
Analizând creșterea costurilor în ramura construcțiilor în ultimii 15 ani, analistul economic spune că în perioada 2010-2014 costurile au crescut cu 45,4%; între 2015-2019 – cu 54,3%; iar între 2020-2024 – cu 61,7%. „Din 2016 avem o creștere continuă a prețurilor. Aceste scumpiri nu au fost în beneficiul companiilor de construcții. Materialele s-au scumpit, forța de muncă s-a scumpit. Ca să construiești, în prezent, un m2 de apartament este de 3,6 ori mai scump decât a fost 15 ani în urmă”, susține expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, din 2007, prețul apartamentelor, aproape în toți anii, a crescut mai încet decât costurile materialelor de construcție. În 2017, companiile de construcție au vândut apartamentele cu 10% mai ieftin decât valoarea lor reală pe piață, în 2018 – cu 5,4%. În 2019, 2020 și 2021, apartamentele s-au vândut mai scumpe decât valoarea lor reală pe piață cu 3%, 10% și 18%. În 2022 și 2023, din nou apartamentele s-au vândut la un preț mai mic decât valoarea lor reală pe piață, cu 13,5% și respectiv 5%. În 2024, apartamentele de vând la un preț mai bun decât valoarea lor de piață, dar asta nu va salva ramura construcțiilor”, constată economistul.
Analistul economic susține că ramura construcțiilor este reprezentată de către companiile care construiesc și investitorii. Ultimii cumpără apartamentul la etapa incipientă de construcție, de ex. la un preț de 650 EURO/m2, iar peste 5 ani îl vând cu 1600 EURO/m2. „În prezent, foarte multe companii din industria construcțiilor sunt în faliment. Avem o ramură unde costurile, în ultimii ani, au crescut enorm și asta duc prețurile în sus. Avem o industrie care este încă slab organizată. La noi nu există o relație normală dintre investitori și dezvoltatori. Formal prețul apartamentelor este mare, dar firma de construcție în realitate primește pentru ridicarea construcției o sumă mult mai mică decât s-ar cere. Avem, ca rezultat, pe piață niște distursionări enorme, care au dus la realizarea celui mai mic număr de tranzacții, la cele mai mari creșteri de prețuri. Dezvoltatorii au vândut apartamentele la etapa incipientă, înainte să se scumpească materialele, pe care nu le procurase încă la acea etapă. Ca rezultat, au înregistrat pierderi”, a afirmat analistul economic.
Expertul a mai menționat că inițiativa Guvernului, de a introduce un impozit, va pune presiune pe ramură. „În opinia mea, introducerea unui nou impozit trebuie să fie prilejul unor dezbateri publice. Dar în perioada când constructorii trec dintr-o criză în alta, care au generat scumpirea apartamentelor, această taxă este o lovitură și nu sprijină această ramură. Dezvoltatorii, din păcate, în ultimii ani, au fost victime a celor care au investit. Distribuția profitului dintre cei care construiesc și cei care le cumpără și le vând mai departe, este o diferență inechitabilă. Taxa de 0,5% va cădea pe umerii cetățenilor și va distorsiona și mai tare piața”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În 2024, moldovenii au avut o înclinație mai mult spre consum, au accesat mai multe credite, decât au făcut depozite și au cheltuit mai mult decât au economisit. „În ultima perioadă, asistăm la un fenomen clar, al populației, de a se împrumuta mai mult de la bănci, decât de la instituții nebancare. Împrumuturile bancare asigură, în prezent, 85% din necesitățile de creditare ale moldovenilor, iar restul sunt de la instituții nebancare, rude, prieteni și cămătari. Estimăm că, datoria persoanelor fizice a fost în 2024 de 52 mild/lei, cu 10 mild/lei mai mult față de 2023”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 17 ianuarie, 2025, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, soldul creditelor persoanele fizice în bănci, în 2000 a fost de 200 mil/lei. În 2005 a ajuns la 1,7 mild/lei, dintre care 6 mil/lei-sectorul nebancar, iar 1,1 mild/lei-sectorul bancar. În 2008 – 6,8 mild/lei, dintre care 2,2 mild/lei-sectorul nebancar, iar 4,6 mild/lei-sectorul bancar. 2010 – 3,9 mild/lei: 1,4 mild/lei-sectorul nebancar, iar 2,5 mild/lei-sectorul bancar. 2015 – 9,2 mild/lei: 3,2 mild/lei-sectorul nebancar, iar 6 mild/lei-sectorul bancar. 2020 – 23,4 mild/lei: 7,1 mild/lei-sectorul nebancar, iar 16,3 mild/lei-sectorul bancar. 2022 – 33,4 mild/lei: 10,1 mild/lei-sectorul nebancar, iar 23,3 mild/lei-sectorul bancar. 2024 – 45,1 mild/lei: 11,9 mild/lei-sectorul nebancar, iar 33,2 mild/lei-sectorul bancar. „În 2024 a fost o creștere enormă a soldului creditelor. 85% din creștere a fost asigurată de către bănci. Ca volum de bani, este cea mai mare creștere din istoria Republicii Moldova. Băncile luptă să atragă populația în calitate de creditori, dar și dobânda este mai atractivă la ei”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că în 2024, estimativ, 73,5% din creditele accesate de către moldoveni au fost de la bănci; 21,9% de la companii de microfinanțare; 2,4% de la asociații de economii și împrumut; iar 2,1% de la companii de leasing. Vorbind despre gradul de îndatorare al persoanelor fizice, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), expertul a spus că în 2000 gradul a fost de 0,9% din PIB; în 2005 – 3,8%; 2007 – 9,6%; 2010 – 4,5%; 2015 – 6,3%; 2020 – 11,7%; 2021 – 13,1%; 2023 – 12%; 2024, estimativ – 14,1%. „În ultimii ani, cel mai mult au crescut creditele ipotecare. În 2024 s-a ajuns la cel mai mare grad de îndatorare al persoanelor fizice din istoria Republicii Moldova. Totuși suntem de patru ori mai puțin decât media UE. Am ajuns aprope de media regională, care este de 15%-20%”, a spus expertul.
Economistul a menționat că în 1998, ponderea sectorului nebancar în creditarea persoanelor fizice a fost de 5,2%; în 2000 – 30,9%; 2001 – 35,3%; 2004 – 20,3%; 2005 – 35,2%; 2007 – 23,5%; 2008 – 31,8%; 2009 – 28,7%; 2010 – 34,8%; 2014 – 31,5%; 2018 – 41,8%; iar în 2024 – 26,4%. „Moldovenii se împrumută cam 25% de la sectorul nebancar. În 1998, când era complicat de luat credite de la bănci, au apărut primele asociații de economii și împrumut. Atunci băncile au creat facilități pentru cetățeni, iar rolul asociațiilor de economii și împrumut a scăzut. În 2005 au apărut companiile de microfinanțare și au avut un rol semnificativ în timpul jafului bancar din 2014. Atunci băncile au devenit rigide, iar sectorul nebancar a avansat enorm, chiar cu ale lor condiții specifice. În prezent, se duce o luptă pentru creditori, iar băncile au devenit mai deschise către populație. Ele asigură majoritatea creditele accesate de către moldoveni. Sectorul nebancar are unul dintre cele mai mici nivele”, a menționat economistul.
Cu referire la economiile nete ale persoanelor fizice (depozitele minus creditele, fenomen care arată dacă este vorba de o înclinație spre economii sau spre consum), analistul economic a afirmat că în 2000 economiile nete au fost de 800 mil/lei. În 2005 – 5,4 mild/lei; 2010 – 14,4 mild/lei; 2015 – 26 mild/lei; 2020 – 28,1 mild/lei; 2023 – 31,9 mild/lei; iar în 2024 – 29,8 mild/lei. Oamenii au, pe de o parte, economii în bănci și la asociații de economii și împrumuturi, iar pe de altă parte, accesează credite de la bănci și de la asociații de economii și împrumuturi. Recordul a fost atins în 2023. Economiile nete s-au ridicat la aproape 32 mild/lei. Toate depozitele oamenilor din bănci și de la asociații de economii și împrumuturi minus toate creditele din bănci și de la asociații de economii și împrumuturi arată că moldovenii au o diferență dintre depozite și împrumuturi de aproape 32 mild/lei. Anul trecut, înclinația spre economii a fost negativă. A fost mai mult o înclinație spre consum. S-au luat mai multe împrumuturi, decât s-au făcut depozite. S-a cheltuit mai mult decât s-a economisit. Crizele arată o înclinație spre economii. În toată istoria țării, au fost doar cinci ani cu înclinații spre consum și 2024 a fost un an cu înclinație spre consum”, a afirmat analistul economic.
Despre destinația împrumuturilor bancare luate de către persoanele fizice, expertul a declarat că în 2015, din cele 6,6 mild/lei, care au fost luate drept credite, 3,1 mild/lei au fost credite de consum, 2,3 mild/lei – credite ipotecare, iar 1,2 mild/lei – credite de afaceri. În 2020 – 16,3 mild/lei: 7,9 mild/lei-credite ipotecare, 7,5 mild/lei-credite de consum, 1 mild/lei-credite de afaceri; 2024 – 34,3 mild/lei: 17,9 mild/lei-credite imobiliare, 14,5 mild/lei-credite de consum, iar 1,9 mild/lei-pentru afaceri. „De cinci ori a crescut portofoliul de credite al moldovenilor în ultimii zece ani. Creditele de consum au crescut, dar cele ipotecare și mai mult. Din 2020 creditele ipotecare determină moldovenii să acceseze credite. Partea proastă este că oameni nu prea accesează credite de afaceri, care practic au dispărut”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, datoria persoanelor fizice, estimată în baza a trei sondaje realizate de CBX Research la comanda IDIS „Viitorul”, în 2015 a fost de 10,6 mild/lei, dintre care 9,2 mild/lei-credite de la instituții financiare, iar 1,4 mild/lei-bani împrumutați de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari. În 2020 – 26,9 mild/lei: 23,4 mild/lei-de la instituții financiare, 3,6 mild/lei-de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari. 2024 – 52,1 mild/lei: 45,1 mild/lei-de la instituții financiare, 7 mild/lei-de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Industria cafelei este ramura care cunoaște cea mai rapidă creștere. Timp de 20 de ani a crescut anual cu 20%. În 2027, moldovenii vor bea mai multe cești de cafea decât de ceai. La fiecare 4 ani, piața de cafea se dublează. Sunt declarații făcute vineri, 10 ianuarie, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Despre importul de cafea boabe în Republica Moldova, expertul a spus că în 2000 a fost de 0,07 mil/USD. În 2005 a crescut la 0,57 mil/USD. În 2010 – la 1,7 mil/USD; 2015 – 4 mil/USD; 2020 – 8,7 mil/USD; 2024, estimativ – 17,9 mil/USD; iar în 2025 este prognozat să ajungă la 20,2 mild/USD. „Creșterea din 2024 a fost și pe fundalul creșterii prețului la cafea, a factorilor climatici și a restricțiilor introduse de către UE. Timp de 20 de ani, piața cafelei din Republica Moldova a crescut cu 20% anual. La fiecare 4 ani, piața se dublează. Nu există în Republica Moldova un alt bun sau serviciu care să aibă o creștere atât de spectaculoasă. Consumul de cafea deja nu este acasă, dar în locurile publice, unde valoarea adăugată este mai mare. Consumul de cafea din Republica Moldova eu îl estimez la cel puțin 2 mild/lei”, a spus expertul.
Despre importul de cafea boabe în tone, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2000 s-au importat 23 de tone; în 2005 – 153 de tone; 2010 – 250 de tone; 2015 – 586 de tone; 2020 – 1 mie și 304 tone; 2022 – 1 mie și 638 de tone. În 2024, estimativ, s-au importat 2 mii și 130 de tone; iar în 2025 este prognozat să se importe 2 mii și 400 de tone. „La noi a crescut de o sută de ori importul de cafea. În 2024, pentru prima dată, importul de cafea va depăși 2 mii de tone anual”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Pentru ultimii zece ani, economistul a estimat creșterea medie anuală a pieței. Astfel, în 2010 creșterea medie anuală a pieței a fost de 38,7%; pentru 2015 – 21,4%; 2020 – 17,4%; 2024 – 17,1%; iar pentru 2025, estimativ – 17,7%. „Timp de zece ani, piața de cafea din Republica Moldova, anual, a crescut cu cel puțin 17%”, susține economistul. În baza datelor pentru ultimii cinci ani, țările de unde Republica Moldova a importat cafea boabe au fost: Italia – 61%; Germania – 9,7%; Rusia – 8%; România – 3,4%; Spania – 2,7%; Polonia – 2,2%; Brazilia – 1,5%; Etiopia – 1,4%; Belarus – 1,4%; Slovacia – 1,2%; Restul țărilor – 7,6%. Astfel, două din trei cești de cafea, pe care le consumă moldovenii, este produsă în Italia.
Analizând prețul mediu de import al cafelei, analistul economic a menționat că în 2000 s-a importat cu 2,92 USD/kg; în 2005 – cu 3,71 USD/kg; 2010 – 7,01 USD/kg; 2015 – 6,75 USD/kg; 2020 – 6,68 USD/kg; 2024 – estimativ – 8,40 USD/kg; iar în 2025, prețul de import este prognozat să fie 8,40 USD/kg. „În 2023 a fost înregistrată o creștere de preț, legată de anumite circumstanțe internaționale. La începutul anului curent am avut o creștere. Acum avem, din a doua jumătate a anului, o stabilizare. 2025 cred că va fi un an când nu va crește prețul de import al cafelei”, a menționat analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova importă cafea, o prăjește și ulterior o exportă. Astfel, exportul moldovenesc de cafea boabe a fost în 2016 de 9,1 tone; în 2018 – 17,2 tone; 2019 – 27,4 tone; 2022 – 44,5 tone; 2024 – estimativ de 40 de tone; iar în 2025 este prognozat să se exporte 42 de tone. „Avem câteva prăjitorii care exportă cafea în câteva țări. Cel mai mult în România. În prezent, se înregistrează o ușoară scădere a exportului de cafea, legat de contextul internațional. A crescut prețul la cafea și competiția a fost mai dură”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.
Analizând prețul mediu de import și de export al boabelor de cafea, expertul afirmă că în 2016, prețul de import a fost de 6,30 USD/kg, iar prețul de export – 13,26 USD/kg. În 2020: de import – 6,68 USD/kg, iar de export – 12,50 USD/kg. 2024 și 2025: prețul de import – 8,24 USD/kg, iar cel de export – 15,98 USD/kg. „Republica Moldova importă cafea obișnuită, dar exportă cafea de calitate. În baza datelor pentru ultimii trei ani, țările unde Republica Moldova a exportat cafea boabe, au fost: România – 89,1%; Emiratele Arabe Unite – 2,6%; Belarus – 1,4%; Arabia Saudită – 0,6%; Rusia – 0,5%; alte țări – 5,8%”, a afirmat expertul.
Cu referire la consumul de cafea din boabe, economistul susține că populația adultă a consumat în 2000 - 1,4 cești anual; în 2005 – 8,8 cești anual; 2010 - 15 cești anual; 2015 - 35 de cești anual; 2020 – 90 de cești anual; 2022 – 120 de cești anual. În 2024 consumă 157 de cești anual, iar în 2025, estimativ, va consuma 180 de cești anual. Analizând consumul de ceai anul, per adult, economistul a declarat că în 2010 se consumau 185 de cești; în 2015 – 190 de cești; 2020 – 235 de cești; 2024 – 225 de cești, iar în 2025, estimativ se vor consuma 220 de cești de ceai. „În 2027, cetățenii Republicii Moldova vor fi consumatori de cafea. Vor bea mai multe cești de cafea decât de ceai. Cel mai important indicator, care arată că noi suntem europeni, este consumul de cafea. Foarte rapid ne apropiem de standardele europene privind consumul de cafea. În patru ani a fost dublat consumul de cafea”, susține economistul.
Despre importul de cafea și ceai, a menționat că în 2000 importul a fost de 0,6 mil/USD pentru cafea solubilă, ceai verde și negri și mirodenii. În 2005 a ajuns la 3,5 mil/USD, dintre care 0,6 mil/USD pentru cafea boabe, iar 2,9 mil/USD pentru cafea solubilă, ceai și mirodenii. 2010 – 8,5 mil/USD: 1,7 mil/USD pentru cafea boabe, iar 6,8 mil/USD pentru cafea solubilă, ceai și mirodenii. 2015 – 11 mil/USD: 4 mil/USD-cafea boabe, iar 7 mil/USD-cafea solubilă, ceai și mirodenii. 2020 – 15,8 mil/USD: 8,7 mil/USD-cafea boabe, iar 7,1 mil/USD-cafea solubilă, ceai și mirodenii. 2024, estimat – 25,7 mil/USD: 17,9 mil/USD-cafea boabe, iar 7,8 mil/USD-cafea solubilă, ceai și mirodenii. 2025, prognozat – 28,1 mil/USD: 20,2 mil/USD-cafea boabe, iar 7,9 mil/USD-cafea solubilă, ceai și mirodenii. „Piața creștea în 2010 datorită importului de ceai verde și negru. La noi importul de ceai a dominat importul de cafea până în 2018. După 2018 am devenit importatori de cafea. În doi-trei ani, vom importa, ca valoare bănească de trei ori mai mult cafea decât ceai. Piața ceaiului rămâne stabilă”, a menționat economistul.
Datele pentru anul 2020, arată că țările cu cel mai mare consum de cafea pe cap de locuitor au fost: Olanda – 8,3 kg/anual; Finlanda – 7,8 kg/anual; Suedia – 7,6 kg/anual; Norvegia – 6,6 kg/anual; Canada – 5,5 kg/anual; Liban – 5,3 kg/anual; Germania – 5,2 kg/anual; Brazilia – 5,1 kg/anual; Qatar - 5 kg/anual; Elveția – 4,8 kg/anual; Italia – 4,7 kg/anual; Estonia – 4,3 kg/anual; Portugalia – 4 kg/anual; SUA – 3,5 kg/anual; Franța – 3,4 kg/anual. Media globală – 1,3 kg/anual; Moldova 2020 – 0,20 kg/anual, iar Moldova 2025 – 0,95 kg/anual. „Cred că în doi ani vom depăși media globală. Până la media europeană mai este nevoie de 10-15 ani. Industria cafelei este ramura care cunoaște cea mai rapidă creștere. Timp de 20 de ani a crescut cu 20% anual”, a conchis Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
