Scăderea depozitelor persoanelor juridice indică o creștere a încrederii mediului de afaceri și orientarea capitalului către investiții productive, ceea ce poate susține dezvoltarea economică a țării pe termen mediu și lung. „În prima jumătate a anului curent, după o perioadă lungă de timp, depozitele persoanelor juridice din sistemul bancar a început să scadă” a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 1 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în prima jumătate a anului curent, volumul depozitelor din bănci, în valoare anuală, a ajuns la 133,2 mlrd/lei, iar în 2024 a totalizat 129 mlrd/lei. Dacă în 2020, depozitele în bănci au crescut cu 11,3 mlrd/lei, în 2022 – cu 4,9 mlrd/lei, 2024 – +15,2 mlrd/lei, în prima jumătate a anului curent – +4,1 mlrd/lei. „În 2024 s-a temperat lejer fenomenul ducerii banilor la bănci. În 2025 s-a temperat și mai mult. Partea bună este că se temperează corect”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că în perioada anilor 2010/2012, băncile ofereau credite cam de aceeași sumă, însă după criza din 2014 situația s-a schimbat negativ. Băncile au acumulat aproape 114 mlrd/lei drept depozite, iar credite au dat de doar 63,9 mlrd/lei. Surplusul de bani din sistemul bancar a ajuns la maxima istorică de 50 mlrd/lei. În prezent, depozitele cresc, iar creditarea crește cu mult mai rapid. Anul trecut, după o perioadă lungă de timp, surplusul de lichidități a scăzut la 48,3 mlrd/lei. În prima jumătate a anului curent a scăzut la 39,2 mlrd/lei.
În 2023, afirmă economistul, atât cetățenii cât și agenții economici, duceau lunar la bănci 1,5 mlrd/lei. Agenții economici în loc să-și investească banii pe care îi au, să mai ia credite pentru dezvoltarea afacerii, făceau depozite. Acesta a fost un semnal alarmant pentru economia țării. Însă, în prima jumătate a anului 2025, depozitele persoanelor fizice au fost de 768 mlrd/lei lunar, iar a persoanelor juridice au fost lunar mai mici cu 85 mld/lei. „Moldovenii continuă să ducă bani în bănci deoarece nu au opțiuni investiționale. Depozitele persoanelor juridice s-au redus, ceea ce este îmbucurător. În prima jumătate a anului curent, lunar ei au retras câte 85 mln/lei”, a afirmat economistul.
Cu referire la creditarea netă a mediului de afaceri (creditele luate minus depozitele din bănci), analistul economic a menționat că în economia unei țări este pozitivă. Băncile i-au bani de la populație și dă credite oamenilor de afaceri. În istoria Republicii Moldova, în 2021, 2023, 2024 dar și în primele trei luni din 2025, a fost înregistrat un fenomen negativ fără precedent. Oamenii de afaceri nu luau credite pentru a investi în afaceri, dar proprii bani îi făceau depozite. Nu populația ducea banii la bancă ca oamenii de afaceri să se împrumute pentru proiecte investiționale, dar oamenii de afaceri făceau depozite bancare și oamenii de creditau pentru consum. „În trimestrul doi din acest an, pentru prima dată după doi ani și trei luni, avem creditarea netă pozitivă a oamenilor de afaceri. Aceasta arată că situația se îmbunătățește. Oamenii de afaceri se creditează, totodată reducându-și depozitele din bănci. Această temperare a creșterii depozitelor bancare este una pozitivă”, a menționat analistul economic.
Economiile nete ale persoanelor fizice (banii depuși în bănci minus creditele contractate), potrivit expertului, au înregistrat în prima jumătate a anului curent o scădere de 1,6 mlrd/lei. Moldovenii mai mult s-au creditat decât au făcut depozite. „În cazul Republicii Moldova o asemenea situație este pozitivă. Măsurile întreprinse în ultimii ani de către Banca Națională a Moldovei a inhibat economia țării urmare a reducerii creditării populației. În prezent, după acești ani de criză, se înregistrează o accelerare a consumului și cheltuielilor din partea populației”, a declarat expertul.
Economistul este de părere că moldovenii dus banii în bănci deoarece statul nu are instrumente financiare pentru a se folosi de banii oamenilor economisiți. Moldovenii pot să țină banii acasă, în bănci sau să facă investiții în imobile. Însă, Guvernul Republicii Moldova a lansat inițiativa de a oferi oamenilor hârtii de valoare de stat. „Încurajarea mea este să faceți economii în lei moldovenești, să nu țineți banii acasă. Dacă nu sunteți gata să faceți investiții pasive, precum în imobile, cel puțin hârtiile de valoare de stat sunt un instrument mai bun. În 2022 statul dădea pentru hârtie de valoare de stat de doi ani – 20,4%, iar banca pentru dobânzile depozitelor – 7,4%. Băncile luau banii moldovenilor depuși depozite și cumpărau hârtie de valoare de stat pentru a obține venituri”, a menționat economistul.
Raportate la PIB, spune expertul, depozitele au reprezentat în 2013 – 43,4%, în 2019 – 32,5%, 2020 – 39,9%, 2022 – 34,6%, iar în 2024 – 39,9%. În prima jumătate a anului curent a reprezentat 39,8%. În ultimii ani, mai spune expertul, creșterea depozitelor în bănci are loc din contul depunerii în lei moldovenești, care devine din ce în ce mai de încredere în rândul populației. 2/3 sau 65% din toate depozitele sunt efectuate de către moldoveni în lei. Cel mai mare nivel din istorie.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Sectorul de construcții din Republica Moldova se confruntă cu o instabilitate majoră a forței de muncă, caracterizată printr-un grad ridicat de muncă neformală, lipsa dezvoltării profesionale și o fluctuație mare a angajaților, ceea ce subminează calitatea, siguranța și sustenabilitatea pe termen lung a acestui domeniu. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 18 iulie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în primul trimestru din acest an, în valoare anuală, volumul lucrărilor de construcție a fost de aproape 21 de miliarde de lei (mlrd/lei). În municipiul Chișinău, în 2021, valoarea lucrărilor de construcție al locuințelor a fost estimată la 5,6 mlrd/lei, iar valoarea de piață a locuințelor noi construite – la 25,5 mlrd/lei. În 2024, valoarea lucrărilor de construcție al locuințelor a fost estimată la 4,5 mlrd/lei, iar valoarea de piață a locuințelor noi construite – 14,1 mlrd/lei.
„Există o discrepanță mare dintre volumul construcțiilor din municipiul Chișinău și restul teritoriul Republicii Moldova. În ultimii cinci ani, 72,9% sau 3 din 4 lucrări de construcție, ca volum de bani, s-a realizat în municipiul Chișinău. Aici se construiesc cele mai multe locuințe. În ultimii cinci ani, în municipiul Chișinău, volumul construcțiilor pe cap de locuitor a fost estimat la 25,7 mii de lei (mii/lei), urmat de municipiul Strășeni cu 8,3 mii/lei pe cap de locuitor. Investițiile și lucrările de construcție în majoritatea raioanelor țării sunt de 25 de ori mai mici”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că problema cu care se confruntă ramura construcției este faptul că 60% din populația ocupată în acest domeniu activează în sectorul neformal. În 2024, în sector au lucrau 64 de mii de persoane, dintre care 24 800 erau salariate, iar 39 200 au muncit la negru. Totodată, anual, 40% dintre angajații ramurii de construcții sunt noi veniți. Acest fapt vorbește despre faptul că în această ramură nu există creștere profesională, deși cei care vin să lucreze în domeniu, sunt în mare parte tinerii. Dacă în zonele urbane 50% activează oficial și 50% neoficial, în zonele rurale – doar 26,4% sunt angajați oficial., iar restul 73,6% nu sunt asigurați medical și social.
Economistul a declarat că salariul în ramura construcției, până în anii 1990 a fost cu circa 15% mai mare decât media pe economie. După anii 1990 și până în 2005, în unii ani, a fost chiar și cu 50% mai mare. În prezent este cu 15% mai mic. Însă, o bună parte dintre cei care activează în ramura construcției primesc salariul în plic. Salariul real pe care îl primește o persoană angajată oficial este cu 15-20% mai mare decât media pe economie. Partea proastă este că nu tot salariul îl primește oficial. Pe lângă faptul că 60% activează neoficial, dintre acei 40% angajați oficial, 25% din salariu îl primesc neoficial. Ca rezultat, în 2024, din neachitarea asigurărilor sociale, medicale, dar și alte taxe și impozite, de către o parte a angajaților din ramura construcției, ratările bugetului public național din munca neoficială au fost de 4,2 miliarde de lei. În 2023 s-au ratat 3,6 miliarde de lei, iar în 2022 – 3,2 miliarde de lei.
Porivit analistului economic, avuția moldovenilor este în cea mai mare parte în imobile, ceea ce reprezintă sectorul de construcții, iar protecția și garanția privind buna execuție a unui bun imobil ține de ramura construcției, iar sindicatele și patronatele din Republica Moldova își doresc instituirea unei instituții, denumite generic Casa Socială a Constructorului, după modelul României.
„În România, un angajat din ramura construcției, în perioada în care nu lucrează, primește 75% din salariul pe care îl are în perioada când are activitate. Dacă ai contribuția angajatorului, angajatului și a investitorului, este asigurată protecția ramurii. Protejând această ramură, care este motorul unei economii, este protejat fiecare dintre noi. Ramura construcției, unde se înregistrează o fluctuație anuală excesivă a angajaților, unde nu poate fi garantată calitatea unei bune execuții a i construcțiilor, trebuie scoasă din zona neobservată a economiei în zona observată. Cu asemenea tendințe pe care le avem în prezent este imposibil să dezvolți o ramură și să crești profesioniști”, a conchis expertul.
Analiza a fost realizată realizată în parteneriat cu Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții „SINDICONS” din Republica Moldova, Federația Patronatului din Construcții și Producerea Materialelor de Construcții din Republica Moldova și Federația Unită a Muncitorilor din Danemarca 3F.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe:
Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul;
Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Linkedin - https://www.linkedin.com/in/idis-%E2%80%9Eviitorul%E2%80%9D-11ab1620a/;
Telegram - https://t.me/idis93 ;
Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539;
Tiktok - https://www.tiktok.com/@idis.viitorul .
Sutele de mii de unități auto, procurate de-a lungul anilor pentru transportul mărfurilor moldovenești, ar putea deveni o problemă, odată ce autoritățile intenționează să reabiliteze infrastructura căilor ferate. „Calea Ferată fiind lăsată de izbeliște și-a pierdut rolul pe care îl avea în transportul mărfurilor. Între timp au fost procurate multe unități auto pentru transportul mărfurilor. Acum, toți înțeleg că pentru a salva drumurile este nevoie să fie reabilitată Calea Ferată. Ce facem cu sutele de mii de unități auto procurate pentru transportul mărfurilor”, s-a întrebat vineri, 27 iunie, 2025, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova, în prezent, înregistrează o ușoară scădere a serviciilor de transport al mărfurilor, o ușoară creștere a serviciilor de transport al pasagerilor și o creștere promițătoare a serviciilor de transport avia. În opinia sa, exporturile moldovenești în scădere cauzează scăderea serviciilor de transport a mărfurilor. Doar consumul interior al mărfurilor mai menține această ramură. Însă, spune Veaceslav Ioniță, odată cu primele recolte agricole din acest an, exporturile ar urma să se cunoască creșteri, iar transportatorii vor avea o activitate mai intensă.
„Serviciile de transport a mărfurilor în Republica Moldova în 2022, când a început războiul dus de către Federația Rusă contra Ucrainei, a crescut spectaculos față de 2020, când a fost pandemie și secetă și a avut loc o prăbușire a serviciilor de transport. Serviciile de transport a mărfurilor sunt în strânsă legătură cu exporturile moldovenești. Dacă Republica Moldova are exporturi, au și transportatorii activitate. Nu sunt exporturi, transportatorii nu au activitate”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că de mai bine de doi ani scad exporturile de mărfuri moldovenești, dar și serviciile de transport, în special al transportului de mărfuri, deoarece se exportă mai puțin. În primul trimestru din acest an a fost înregistrată o ușoară scădere a indicelului transportului de mărfuri. Acesta a crescut constant începând cu 2010, cu excepția anilor 2014/2015, când Federația Rusă a impus embargou mărfurilor moldovenești, dar și a anului 2020, din cauza secetei agricole. În 2023 a fost înregistrată o ușoară reanimare a ramurii pe fundalul războiului din țara vecină. Însă, această activitate deja nu mai este profitabilă. În 2024 a avut loc o ușoară recuperare după șocurile prețurilor din 2021/2022/2023.
Economistul afirmă că Republica Moldova a schimbat paradigma de transport a mărfurilor. Până în 1990, mărfurile în proporție de 90% erau transportate pe calea ferată. Astăzi, 94% din toate mărfurile moldovenești sunt realizate cu transportul auto. Dacă în 2002, căile ferate transportau 14 mln/tone de mărfuri, în prezent transportă 2,4 mln/tone. Cel mai mic nivel din istoria țării. Dacă în 2005, transportul auto realiza 2,4 mlrd/tone/km în 2024 a ajuns să transporte 7,5 mlrd/tone/km. Transportul feroviar a scăzut de la 3,7 mlrd/tone/km în 2006 la 0,5 mlrd/tone/km în 2024. „Republica Moldova are o rețea de căi ferate bună, însă pe anumite segmente are nevoie de reabilitare ca să fie deblocată activitatea de transport a mărfurilor. Cu transportul auto practic sunt distruse drumurile naționale. Republica Moldova, nemodernizând căile ferate, a permis dezvoltarea exclusivă a transportului auto, și s-a ajuns la supra încărcarea drumurilor și ca rezultat are loc distrugerea lor”, a afirmat economistul.
Analistul economic menționează că odată ce calea ferată nu mai era o soluție pentru transportul de mărfuri, intensiv au fost procurate autovehicule. Dacă în 2005 erau 81,8 mii de autovehicule, în primul trimestru din 2025 s-a ajuns la 225,8 mii/unități, în condițiile în care în primul trimestru din acest an, volumul de mărfuri transportat a scăzut nesemnificativ, iar numărul de unități auto a crescut. Astfel, numărul de mașini utilizate la transportul mărfurilor este mare pentru un volum de mărfuri în scădere.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și
Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Pe malul stâng al Nistrului, salariile și pensiile locuitorilor sunt, în 2025, de aproape două ori mai mici față de salariile și pensiile moldovenilor de pe malul drept al Nistrului. În 2024, în stânga Nistrului salariul a crescut real cu 4%, iar pensiile au fost mai mici față de 2023 cu -0,8%. Declarațiile au fost făcute vineri, 13 iunie, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului declară oficial că sunt în număr de 450 de mii de locuitori, însă, estimările sale personale, arată că, în realitate, ar fi, cel mai probabil, circa 280 de mii de oameni, dintre care 155 de mii s-ar afla peste hotarele țării sau pe teritoriul Republicii Moldova.
Produsul Intern Brut (PIB) în stânga Nistrului, afirmă expertul, din 2021 și până în 2024, nominal, practic nu a crescut. A fost 19,3 mlrd/ruble în 2021 și a ajuns la 20.1 mlrd/ruble în 2024. PIB-ul malului drept a mers mai bine. În 2024, PIB-ul regiunii separatiste a ajuns 30% din valoarea anului 1989, când a fost înregistrată cea mai bună performanță, iar al malului drept –73,4% din nivelul anului 1989. PIB-ul pe malul drept este 92,5 mii/lei pe cap de locuitor, iar pe malul stâng – 49,2 mii/lei per capita. De aproape două ori mai mic.
„În 2024, PIB-ul malului drept a înregistrat o creștere aproape invizibilă, pe malul stâng – o descreștere de -5,4% și continuă să descrească și în 2025. Malul drept, în 14 ani, a avut o creștere anuală medie de +2,6% a PIB. Pe malul stâng creșterea a fost de +0,45%. Un ritm de șase ori mai mic față de ritmul de creștere al malului drept. La ei, relativ, situația este un pic complicată”, a afirmat expertul.
Economistul susține că salariul mediu lunar, în trimestrul unu din acest an, pe malul drept al Nistrului, a fost de 14600 lei, iar pe malul stâng – 7600 lei. Până în 2010, salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau relativ egale. După 2010 a fost o perioadă când în stânga Nistrului salariile au fost mai mari, chiar și cu 50%, față de salariile celor de pe malul drept. Din 2016, când stânga Nistrului a rămas fără rezerve valutare, iar relațiile comerciale s-au complicat în regiune, a început discrepanța salarială. „Pe malul stâng a ajuns, astăzi, de aproape două ori mai mic față de salariul de pe malul drept. Creșterea reală a veniturilor salariale în 2024 pe malul drept a fost de 8%, iar pe malul stâng – 4,1%”, a spus economistul.
Analistul economic mai menționează că și pensiile au fost până în 2010 relativ egale. În 2016, pensiile în regiunea separatistă a ajuns de două ori mai mare decât în dreapta Nistrului, ceea ce a stârnit la acea vreme nedumeriri în societate. Dar, în foarte scurt timp, în regiune lucrurile au început a se înrăutăți. În 2024, pensia medie lunară pe malul stâng a fost 1859 lei, iar în dreapta Nistrului – 3800 lei. De două ori mai mică.
„Creșterea reală a pensiei în 2024, pe malul drept a fost de 4,6%, iar pe malul stâng – în scădere cu -0,8%, deoarece a fost indexată sub rata inflației. Astăzi, un pensionar din stânga Nistrului real este mai sărac decât a fost în 2015 și este puțin mai bogat decât în 2001. Timp de 25 de ani bunăstarea pensionarilor de pe malul stâng aproape nu s-a schimbat”, a menționat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a mai spus că din 2001 și până astăzi, pe malul stâng al Nistrului, creșterea prețurilor la bunuri și servicii a fost de 970%, iar pe malul drept – de 624%. Pe malul stâng, ceea ce se cumpăra în 2001 cu 1 leu, astăzi sunt necesari 9,7 lei. Pe malul drept, ceea ce se cumpăra în 2001 cu 1 leu, astăzi sunt necesari 6 lei. „Deși beneficiază de prețuri mici la unele resurse energetice, având o economie fragilă, prețurile la unele produse au crescut cu mult mai mult în stânga Nistrului, astfel, situația pentru populația de acolo nu este în prezent cea mai bună”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în 2025, moldovenii pot cumpăra bunuri și servicii de pe salariile pe care le au de 4 ori mai multe, iar cei din stânga Nistrului de 2,8 ori, ca și în 2015. „Zece ani în stânga Nistrului veniturile salariale real nu au crescut deloc, chiar dacă nu li s-a scumpit gazul și electricitatea. Nominal a fost o creștere, care a fost umbrită de inflație”, a afirmat expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
După 2015, în Republica Moldova, pomușoarele au devenit o ramură importantă a economiei naționale. În prezent, Republica Moldova avansează rapid la capitolul exportului de pomușoare înghețate, dar și consumul acestora, în rândul moldovenilor, a crescut. „Pomușoarele înghețate ne permit să creștem exporturile de pomușoare, chiar și în afara sezonului, dar și să devenim mai competitivi pe această piață”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 6 iunie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, pomușoarele produse în Republica Moldova sunt: căpșunele – 61,9%; zmeurele – 32%; coacăzele – 4%; cătini – 0,4%; murele – 0,3%; agrișii – 0,2%; alte pomușoare – 1,2%. Astăzi, suprafața terenurilor cultivate cu pomușoare este de 2,5 ori mai mare decât a fost în perioada anilor 1990. Dacă în acea perioadă, pomușoarele erau în proporție de 85% în cadrul gospodăriilor agricole, după prăbușirea sistemului economic sovietic, gospodăriile agricole au dispărut din calitatea de jucători pe piața pomușoarelor, astfel, populația a ajuns să dețină astăzi o cotă de circa 70% din suprafețele cultivate cu pomușoare.
Expertul susține că până în 2015 moldovenii consumau de cinci ori mai puține pomușoare decât în prezent, iar 50% erau de import, în lipsa lor pe piața locală. În ultimii ani, producția locală de pomușoare a crescut de zece ori, iar astăzi, dintre toate tipurile de pomușoare consumate de către moldoveni, 80% sunt producție locală. Restul sunt de import, în special în afara sezonului, și sunt pomușoare care nu pot fi produse în Republica Moldova.
Economistul afirmă că moldovenii în perioada sovietică consumau anual 400 de grame de pomușoare pe cap de locuitor. În 2023 au consumat 9,8 kilograme pe cap de locuitor, iar în 2024, din cauza unui an agricol mai prost – 8,8 kilograme pe cap de locuitor. „În acest an cel mai probabil moldovenii vor depăși consumul de 10,5 kilograme pe cap de locuitor, poate chiar mai mult. Apar și tipuri noi de pomușoare care se produc în Republica Moldova, dar apar și pomușoarele congelate, care dezvoltă ramura și îi oferă o perspectivă de valorificare”, a spus economistul.
Analistul economic menționează că în 2016 piața pomușoarelor din Republica Moldova a fost estimată la 304 milioane de lei, în 2020 a ajuns la 430 de milioane de lei, în 2022 – la 1 miliard 055 de milioane de lei, iar în 2024 – 838 de milioane de lei. Anul trecut, 466 de milioane de lei a fost estimată producția locală vândută local, 260 de milioane de lei – producția de import, 69 de milioane de lei – producția locală exportată, iar 43 de milioane de lei – producția exportată în stare congelată, care capătă extindere din 2020, când a fost exportată în volum de 11 milioane de lei. Exportul pomușoarelor congelate a crescut cu practic 50% potențialul de export al țării.
Referitor la exportul de pomușoare, Veaceslav Ioniță a spus că în 2021 a fost înregistrat cel mai mare volum de export al pomușoarelor, de 4,7 milioane de dolari. În 2024 s-a exportat de 3,9 milioane de dolari. De bază se exportă căpșunele și zmeurele. În baza datelor din ultimii cinci ani, sunt cinci țări de bază unde sunt exportate pomușoarele moldovenești: Rusia – 41,1%; Polonia – 32,6%; România – 18,6%; Belarus – 3,9%; Serbia – 2,6%; alte țări – 1,2%. Polonia și România până în 2020 practic nu erau prezente ca piață de export pentru pomușoarele din Republica Moldova.
Potrivit expertului, ramura pomușoarelor este una relativ nouă pentru economia Republicii Moldova, care se dezvoltă promițător, capătă tendințe de creștere a exportului de pomușoare congelate, iar consumul local al pomușoarelor crește foarte puternic din partea populației. Unica problemă este faptul că sunt doar trei luni de sezon pentru consumul local, iar cetățenii moldoveni încă nu a învățat să congeleze pomușoare. Astfel, consumul în sezonul rece este acoperit din importuri de pomușoare. Țările de unde au fost importate pomușoare în 2024 sunt: Grecia, Spania, Turcia, Ucraina, Peru, Azerbaidjan, Chile, Macedonia de Nord, Serbia, Columbia etc.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În primul trimestru din 2025, în valoarea anuală, activitatea ramurii de transport a înregistrat o ușoară scădere, în special transportul de mărfuri. Activitatea transportului auto a scăzut cu 1,4%, iar a transportului feroviar – cu 2,8%. Pe de altă parte, activitatea transportului avia a avut o creștere de 5,7%. Datele au fost prezentate vineri, 30 mai, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, activitatea transportului auto în Republica Moldova este într-o scădere pronunțată din 2024. În primul trimestru din acest an, față de 2024, în valoarea anuală, activitatea transportului auto de pasageri a crescut cu 0,3%, iar cea a transportului auto de mărfuri a scăzut cu 2,3%. Ramura transportului feroviar are cea mai proastă activitate, cu tendință clară negativă și pe viitor. În primele trei luni ale anului curent, în valoare anuală, față de 2024, transportul feroviar de pasageri a scăzut cu 6,3%, iar transportul feroviar de mărfuri – cu 2,7%.
Unica ramură de transport, declară expertul, care înregistrează creștere, în prezent, este cea avia. Pe fundalul războiului dus de către Federația Rusă pe teritoriul Ucrainei, au crescut semnificativ zborurile charter de pe Aeroportul Internațional Chișinău. „Transportul de pasageri a înregistrat o ușoară creștere. O creștere mai puternică a avut-o transportului avia. Transportul feroviar continuă să scadă, scădere cauzată de reducerea volumului de mărfuri transportat. Aceasta arată o ușoară încetinire a activității economice a ramurii de transport”, a declarat expertul.
Economistul afirmă că în acest an, cel mai probabil în trimestru trei, transportul de pasageri vă depăși volumul record din 2019, care a fost de 6,7 mlrd/pasageri/km. Deja în primul trimestru din acest an, în valoare anuală, s-au transportat 6,5 mlrd/pasageri/km. Transportul de mărfuri, în primul trimestru din acest an, în valoare anuală, a scăzut la nivelul anilor 2016/2017.
În primele trei luni ale anului curent, în valoare anuală, 1,64 mln/pasageri au zburat din Chișinău. Ultima dată, 1,66 mln/pasageri, în valoare anuală, au zburat din Chișinău, în trimestrul unu din 2018. „2025 poate fi considerat anul transportului aerian. În acest an, în această ramură vor fi bătute câteva recorduri, datorită cetățenilor ucraineni, care zboară intens din Chișinău, dar și a faptului că în ultimii ani, a crescut foarte mult cursele charter de vacanță. În 2019 piața transportului avia de pasageri a fost de 193 de milioane de dolari, iar în 2024 a crescut la 278 de milioane de dolari”, a spus expertul.
Potrivit expertului, în prezent, activitatea transportului de mărfuri este una nesustenabilă, a transportului auto – neutră, a transportului feroviar – deplorabilă, iar a transportului avia – bună. „S-a schimbat paradigma de transport a mărfurilor. Dacă anterior, 90% erau transportate pe calea ferată și doar 10% cu transportul auto, în prezent, peste 90% din marfă este realizată cu transportul auto”, a afirmat economistul.
Referitor la transportul de mărfuri pe calea ferată, analistul economic a menționat că recordul a fost atins în 1990 – 46,5 milioane de tone. În trimestrul unu din 2025, în valoare anuală, a ajuns la 2,36 milioane de tone. Veaceslav Ioniță susține că în prezent sunt transportați circa 2,5% din pasagerii care au fost transportați cândva, de 40 de ori mai puțin. La transportul de mărfuri este o scădere de circa 20 de ori.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Avem o îmbunătățire vizibilă a situației referitoare la creditarea agenților economici de către băncile comerciale, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, de vineri, 23 mai, 2025, economistul a anunțat că s-au observat anumiți indicatori pozitivi care descriu o posibilă îmbunătățire a situației din sectorul industrial, pe fundalul scăderii producției industriale, a problemelor din agricultură, dar și a prognozelor tot mai pesimiste legate de Produsul Intern Brut (PIB) în 2025.
Potrivit expertului, creditarea netă a agenților economici (volumul total al creditelor pe care le-au accesat de la bănci, minus depozitele pe care le au la bănci) a fost pozitivă până în 2012. După jaful bancar din 2014, în fiecare an a început să scadă, iar în 2021 a ajuns să fie negativă și tot negativă a rămas, inclusiv până în prezent. „Nu cred că mai există în lume, o altă țară, cu indicatori negativi ai creditării nete. În ultimii trei ani acest indicator este foarte negativ. Sfârșitul anului 2024 și începutul anului 2025 ne arată o îmbunătățire bruscă a situației și cred că în trimestru doi sau trei acest indicator nu va mai fi în minus”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță declară că până în 2015, agenții economici luau credite noi, anual, de circa 20-23 de miliarde de lei. După 2015 a fost o creștere până în 2022, după care a stagnat, iar din a doua jumătate a anului 2024 și până în trimestrul unu din 2025, agenții economici au luat cel mai mare volum de credite din istoria Republicii Moldova, circa 40,1 miliarde de lei. „În valoare anuală s-a ajuns la aproape 50 de miliarde de lei credite noi luate de către mediul de afaceri. În trimestrul doi din 2025 se așteaptă să fie bătut recordul istoric, când 50 de miliarde de lei s-au luat drept credite noi timp de un an. O creștere semnificativă, lucru care arată că lucrurile stau bine”, a spus expertul.
Economistul afirmă că în trimestrul unu din 2025, deși s-au luat mai puțin credite față de aceeași perioadă din 2024, iar rata creditelor rambursate a fost mai mică, volumul creditelor, care a dus la creșterea datoriei agenților economici față de băncile comerciale, a crescut cu 4,1 miliarde de lei, cea mai mare sumă din istoria Republicii Moldova. „Se spune că a lua credite e rău, însă în contextul în care vorbim de credite pentru dezvoltarea economiei, creșterea ratei creditării de către băncile comerciale a agenților economicii este un semnal pozitiv”, a afirmat economistul.
Analistul economic menționează că în 2022 pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, volumul depozitelor a fost mai mare decât volumul creditelor luate. Însă, din acest an depozitele agenților economici din bănci au început să scadă, iar creditele luate – să crească. „Acest lucru în contextul Republicii Moldova este un semnal pozitiv și sper că va fi și de durată. Este despre creștere economică, producție industrială și producție agricolă”, a menționat economistul.
Veaceslav Ioniță mai declară că, în valoare anuală, dobânda bancară, la creditele în lei, în trimestru unu din 2025, a ajuns la 8%, cel mai mic nivel din istoria țării, iar pentru creditele luate în valută străină, dobânda bancară este de 5,9%. „Deja trei trimestre la rând avem cea mai mică dobândă bancară din toate timpurile pentru agenții economici”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Expertul mai susține că este prea matur să se creadă că scăderea ratei la dobânzile bancare este o îmbunătățire a situației economice, dar cel puțin agenții economici au tendința pozitivă de a crede că lucrurile merg spre bine. „De la începutul anului avem o situație fără precedent, când cele mai multe credite care au fost luate, au fost pe un termen mai mare de cinci ani și mai mult de un miliard de lei. a crescut practic dublu această pondere a creditelor pe un termen de peste cinci ani. Avem o înclinație tot mai puternică a agenților economici de a accesa credite în lei. Circa 60% din creditele luate sunt în lei”, a spus analistul economic.
Economistul a mai afirmat că în trimestrul unu dina cest an, pentru prima dată, datoria agenților economici față de bănci a depășit 50 de miliarde de lei. Raportat la PIB, datoria a ajuns în trimestrul unu din acest an – 15,5%, față de 14,4% în 2024 și de 12,8% în 2023. Nivelul din 2023, de 12,8%, afirmă expertul, ar putea fi atins, în cel mai bun caz, către 2030.
Potrivit analistului economic, cel mai mult a crescut soldul creditelor bancare în ultimul an în domeniul ipotecar, consum, comerț, energetică, finanțare nebancară, construcții, prestări servicii etc.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În 2024, pe fundalul scăderii exporturilor moldovenești pentru al doilea an consecutiv, exportul de fructe a înregistrat creștere. Deși roada agricolă a fost mică în 2024, creșterea, ca volum de bani, a fost determinată de exportul de fructe la prețuri mai mari față de anii anteriori. „În ceea ce privește exportul de fructe, s-au întâmplat două lucruri pozitive: a fost diversificată structura fructelor exportate, nu avem fructe care să domine în export, și a fost diversificată piața de export, nu avem o țară unde să domine exportul de fructe”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 1 mai, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Realizând topul celor zece produse exportate de către Republica Moldova în 2024, Veaceslav Ioniță a spus că fructele, alături de legume, sunt pe poziția cinci, reprezentând 8,2%. Pe primele patru poziții sunt: mașini, echipamente și aparate electrice – 19,6%; cereale și semințe – 18,4%; produse ale industriei alimentare – 14,2%; textile – 8,8%. Urmează combustibil – 5,7%; mobilă – 4,1%; articole din piatră ipsos și altele – 2,9%; metale și articole din metale – 2,8%; sticlă și articole din sticlă – 2,8%; alte produse – 12,4%. „12% din tot exportul Republicii Moldova sunt fie fructe în stare proaspătă, uscate sau congelate, fie preparate pe bază de fructe. Exportul de fructe și legume a totalizat 292,4 mil/USD, iar preparate din fructe și legume – 133,5 mil/USD. Această ramură are un potențial neexploatat față de ce înregistrează în prezent”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Analizând producția de fructe, nuci și pomușoare, expertul a spus că în perioada anilor 1981/1985 s-au strâns 858 mii/tone. Între 1986/1990 – 1 mln 044 mii/tone. 1991/1995 – 868 mii/tone. 1996/2000 – 464 mii/tone. 2001/2005 – 433 mii/tone. 2006/2010 – 328 mii/tone. 2011/2015 – 465 mii/tone. 2018 – 943 mii/tone. 2020 – 687 mii/tone. 2021 – 915 mii/tone. 2022 – 680 mii/tone. 2023 – 796 mii/tone. 2024 – 621 mii/tone. „Producția de fructe, nuci și pomușoare din 2024 a fost cea mai mică din ultimii opt ani, în ceea ce privește exportul, am a vut o maximă istorică”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exportul de fructe în 1994 a totalizat 55,6 mil/USD. În 1999 a scăzut la 20,1 mil/USD. În 2004 a crescut la 64,7 mil/USD; 2007 a fost de 92,9 mil/USD; 2008 – 85,4 mil/USD; 2013 – 204 mil/USD; 2016 – 155,8 mil/USD; 2017 – 221,6 mil/USD; 2018 – 207,6 mil/USD; 2023 – 226,1 mil/USD; 2024 – 282,4 mil/USD. „Începând cu 2018 Republica Moldova constant crește în ceea ce privește exportul de fructe. În 2024 a fost atins maxima istorică”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Cu referire la producția, exportul și consumul local de fructe, economistul a afirmat că în 2015 producția a fost de 486 mii/tone, dintre care 228 mii/tone au mers la export, iar 258 mii/tone s-au consumat și procesat local. În 2018 s-au produs 894 mii/tone, inclusiv 357 mii/tone s-au exportat, iar 537 mii/tone s-au consumat și procesat locală. 2020 – 665 mii/tone producția: 322 mii/tone-export, iar 343 mii/tone-consum și procesare locală; 2021 – 867 mii/tone producția: 351 mii/tone-export, iar 525 mii/tone-consum și procesare locală; 2022 – 651 mii/tone producția: 328 mii/tone-export, iar 324 mii/tone-consum și procesare locală; 2023 – 762 mii/tone producția: 307 mii/tone-export, iar 455 mii/tone-consum și procesare locală; 2024 – 594 mii/tone producția: 280 mii/tone-export, iar 314 mii/tone-consum și procesare locală. „2024 este caracterizat printr-o scădere puternică a producției, deși am avut, totuși, un volum mare de export. Mai puțin am consumat local, dar s-a exportat mai mult. A scăzut exportul, dar cel mai mult a scăzut consumul local. Exporturile din 2024 au fost, parțial, exporturile din roada anului 2023”, a afirmat economistul.
Referitor la prețul mediu de export al fructelor din Republica Moldova, analistul economic a specificat că în 2015 a fost de 0,85 USD/kg; 2017 – 0,56 USD/kg; 2020 – 0,70 USD/kg; 2021 – 0,66 USD/kg; 2022 – 0,76 USD/kg; 2024 – 1,01 USD/kg. „Până în 2015 au dominat nucile în exporturile moldovenești și aveau un preț foarte bun. După, nucile au pierdut poziția și au dominat merele, dar au avut un preț mai slab decât al nucilor. În medie, fructele moldovenești, la export, au scăzut ca preț. Am exportat mai mult, dar mai ieftin. În ultimii trei ani, deși scade exportul, crește prețul de export, deoarece a fost schimbată structura fructelor care merg la export. A crescut exportul de produse mai scumpe, dar au crescut și prețurile la general”, a spus analistul economic.
Cu referire la prețul mediu de export din 2024, expertul a menționat că nucile au avut un preț de 4,61 USD/kg; fructele uscate/înghețate – 1,82 USD/kg; pomușoarele – 1,76 USD/kg; cireșele – 1,35 USD/kg; strugurii – 1,17 USD/kg; piersicii – 0,91 USD/kg; vișinele – 0,85 USD/kg; prunele – 0,84 USD/kg; caisele – 0,83 USD/kg; perele – 0,74 USD/kg; merele – 0,64 USD/kg; gutuii – 0,43 USD/kg. „În 2024, față de 2023, cel mai mult a crescut prețul prunelor cu peste 45%. A urmat al pomușoarelor cu circa 33%; nuci – 25%; struguri – 23%; mere și gutui – 18%; piersici și pere – 17,7% și 17,6%; vișine – 5,1%; caise – 1,6%, iar al cireșelor a scăzut cu 9,5%. Ca volum nu am exportat atât de mult, roada a fost mică, dar datorită prețurilor care au crescut, am avut o situație favorabilă la exportul de fructe”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2024, merele au fost exportate în proporție de 27%; strugurii – 21,6%; prunele – 16%; nucile – 15%; fructele uscate – 8%; cireșele – 5%; caisele – 3,5%; pomușoarele – 1,4%; fructele înghețate – 1,3%; vișinele – aproape 1%; alte fructe – 1,1%.
Analizând evoluția a primelor cinci fructe cele mai exportate din Republica Moldova, economistul a menționat că merele în 2015 au avut o pondere de 9,2%, iar în 2024 au ajuns la 27%. Strugurii în 2015 au reprezentat 8,6%, iar în 2024 au crescut la 21,6%. Prunele de la 2,7% în 2015, au ajuns la 16% în 2024. Nucile – 2015-52%, iar în 2024-15%. Fructele uscate – 2015-4%, iar în 2024-8%. „La noi piața este echilibrată, nu avem niciun produs care să domine exporturile noastre de fructe. Avem o diversificare destul de bună a fructelor exportate”, a menționat economistul.
Realizând un top al țărilor unde au fost exportate fructele din Republica Moldova în 2024, analistul economic a declarat că în România s-au exportat 23,5%, în Federația Rusă – 22,9%; Germania – 8,8%; Polonia – 8,1%; Belarus – 5,4%; Olanda – 3,2%; Franța – 2,7%; Ucraina – 2,5%; Elveția – 1,8%; alte 51 de țări – 21,1%. „România a devenit în 2024 piața numărul unu de export pentru fructele moldovenești. Primele zece piețe acoperă aproape 80% din exporturile noastre”, a menționat economistul.
Datele din 2024 arată că în România în 2010 s-au exportat fructe în proporție de 0,7%, iar în 2024 – 23,5%; în Federația Rusă în 2010-55,8%, iar în 2024-23%; Germania – 2010-3%, 2024-8,8%; Polonia – 2010-0,3%, 2024-8%; Belarus – 2010-5,8%, 2024-5,4%.
„Republica Moldova își poate crește potențialul de export al fructelor în întreaga lume de cel puțin două ori. Tot ce s-a întâmplat după crizele pe care le-am avut, embargoul din partea Federației Ruse din 2014, războiul dus de către Federația Rusă în Ucraina din 2022, au creat pentru Republica Moldova două părți bune: a fost diversificată structura fructelor exportate, nu avem un fruct care să domine exportul de fructe și a fost diversificată piața de export, nu avem o țară unde să domine exporturile de fructe. 2024 a fost un an pozitiv. 2025, din păcate, pentru prima jumătate a anului va trebui să constatăm o scădere a exportului de fructe, cauzată de roada slabă din 2024. Dar, pe fundalul unor prețuri bune, livezi moderne, diversificarea piețelor și a tipurilor de fructe exportate, ambalarea lor plăcută, au crescut exporturile de fructe”, a conchis Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
SUA este una dintre puținele piețe unde relațiile comerciale ale Republicii Moldova au crescut în ultimii doi ani datorită exporturilor. „În relațiile comerciale dintre SUA și Republica Moldova s-au întâmplat anumite fenomene, care merită atenție, pe fundalul subiectului privind tarifele impuse Republicii Moldova de către noul președinte al SUA, Donald Trump”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 18 aprilie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, exporturile Republicii Moldova în SUA în 2015 au totalizat 22 mil/USD. În 2016 – 17 mil/USD; 2018 – 21,8 mil/USD; 2019 – 24,3 mil/USD; 2021 – 31,7 mil/USD; 2022 – 51,5 mil/USD; 2023 – 61,6 mil/USD; iar în 2024 – 90,2 mil/USD. „Doi ani la rând, 2023 și 2024, exporturile moldovenești în alte țări în general scad, însă către SUA au fost în creștere. Exact când a început a crește comerțul nostru cu SUA, ne sunt impuse noi tarife”, spune expertul.
Veaceslav Ioniță susține că sunt doar șase state unde în acești doi ani exporturile moldovenești au fost în creștere. Este vorba de Cehia unde exporturile în 2023/2024 au crescut cu 113,7 mil/USD (+109,2%), SUA – +38,7 mil/USD (+75,2%), Grecia – +33,4 mil/USD (+100,9%), Polonia – +31,1 mil/USD (+25,4%), Georgia – +10,9 mil/USD (+62,1%) și Lituania – +3 mil/USD (+18%). „În aceste șase țări exporturile noastre au crescut cu 231 mil/USD (+67%). În cazul Cehiei este export de produse procesate a materiei prime, care nu este de origine moldovenească, pentru industria automotive. În cazul SUA este export de produse moldovenești autohtone. În restul țărilor, unde Republica Moldova realizează exporturi, acestea au scăzut cu 1 mild/USD (-27%)”, a spus Veaceslav Ioniță.
Analizând exporturile Republicii Moldova în SUA din totalul exporturilor, economistul a declarat că în 1995 acestea au reprezentat 1,1%. În 1997 – 5,5%; 1998 – 2,9%; 2002 – 5,4%; 2009 – 1%; 2014 – 1,4%; 2017 – 0,8%; 2021 – 1%; 2023 – 1,5%, iar în 2024 – 2,5%. „A fost o explozie a exporturilor către SUA în 2024. Dar mai avem de exportat până a ajunge la nivelul din anii 1997. Potențialul nostru este mare, sperăm că aceste noi tarife nu ne for afecta, dacă Guvernul va identifica agenții economici care au reușit să facă aceste exporturi în SUA pentru a-i susține să continue exporturile”, declară economistul.
Vorbind despre comerțul extern dintre Republica Moldova și SUA, analistul economic a afirmat că în 2001 acestea au totalizat 53 mil/USD, dintre care 25 mil/USD-export, iar 28 mil/USD-import. În 2002 au fost de 83 mil/USD, inclusiv 35 mil/USD-export, iar 48 mil/USD-import. 2003 – 69 mil/USD: 34 mil/USD-export, iar 35 mil/USD-import. 2005 – 78 mil/USD: 37 mil/USD-export, iar 41 mil/USD-import. 2006 – 52 mil/USD: 16 mil/USD-export, iar 36 mil/USD-import. 2008 – 100 mil/USD: 15 mil/USD-export, iar 93 mil/USD-import. 2009 – 57 mil/USD: 12 mil/USD-export, iar 45 mil/USD-import. 2012 – 109 mil/USD: 3 mil/USD-export, iar 79 mil/USD-import. 2016 – 70 mil/USD: 17 mil/USD-export, iar 53 mil/USD-import. 2019 – 98 mil/USD: 24 mil/USD-export, iar 74 mil/USD-import. 2020 – 94 mil/USD: 26 mil/USD-export, iar 68 mil/USD-import. 2021 – 139 mil/USD: 32 mil/USD-export, iar 107 mil/USD-import. 2022 – 185 mil/USD: 51 mil/USD-export, iar 134 mil/USD-import. 2024 – 225 mil/USD: 90 mil/USD-export, iar 135 mil/USD-import.
„Comerțul a fost stabil până în 2010, până la 100 mil/USD. Cele mai multe erau importuri, circa 75%, exporturile erau relativ 25%. Se importa de trei ori mai mult decât se exporta. După 2010 am avut o creștere și mai mare a importurilor. În ultimii doi ani, piața SUA are câteva semnificații pentru Republica Moldova: 1) este una dintre piețele de export unde ponderea produselor moldovenești a crescut, în timp ce către alte state, unde Republica Moldova realizează exporturi, au scăzut; 2) este una dintre puține cazuri când balanța comercială se îmbunătățește. În ultimii doi ani, comerțul Republicii Moldova cu SUA a crescut exclusiv datorită exporturilor. La importuri stăm pe loc. SUA este una dintre puținele piețe unde relațiile comerciale cresc datorită exporturilor din Republica Moldova și nu importurilor din SUA”, a afirmat analistul economic.
Despre gradul de acoperire al importurilor din SUA cu exporturile din Republica Moldova, expertul a menționat că în 2001 acest grad a fost de 89,3%. În 2002 – 72,7%; 2004 – 145,3%; 2008 – 16,2%; 2015 – 43,4%; 2017 – 26,8%; 2020 – 37,5%; 2021 – 29,5%; 2022 – 38,3%; iar în 2024 – 66,7%. „La noi, la fiecare 100 USD importați, 70 USD sunt exportați. A fost îmbunătățită balanța comercială cu SUA de două ori. A fost un singur an când Republica Moldova a exportat mai mult de către SUA decât a importat, în rest s-a importat de 3-4 ori mai mult. Datorită creșterii bruște a exporturilor din ultimii doi ani, Republica Moldova și-a îmbunătățit semnificativ balanța comercială cu SUA”, a menționat expertul.
Cu referire la structura exporturilor Republicii Moldova în SUA, Veaceslav Ioniță susține că în 2015, s-au exportat băuturi de 12,8 mil/USD, preparate din legume – de 0,4 mil/USD, articole din plastic – de 3 mil/USD, iar alte bunuri – de 5,8 mil/USD. 2019: băuturi – 6,8 mil/USD, preparate din legume – 0,6 mil/USD, articole din plastic – 7,2 mil/USD, alte bunuri – 9,8 mil/USD. 2021: băuturi – 7,9 mil/USD, preparate din legume – 8,3 mil/USD, articole din plastic – 5,8 mil/USD, alte bunuri – 9,7 mil/USD. 2023: băuturi – 11,3 mil/USD, preparate din legume – 26 mil/USD, articole din plastic – 10,9 mil/USD, alte bunuri – 13,6 mil/USD. 2024: băuturi – 52,2 mil/USD, preparate din legume – 13,7 mil/USD, articole din plastic – 8,1 mil/USD, alte bunuri – 16,3 mil/USD.
Analizând exportul de băuturi alcoolice în SUA, Veaceslav Ioniță a spus că în 2001 a totalizat 0,2 mil/USD. În 2005 – 0,8 mil/USD; 2010 – 2,6 mil/USD; 2014 – 14,5 mil/USD; 2019 – 6,8 mil/USD; 2021 – 7,9 mil/USD; 2022 – 7,5 mil/USD; 2023 – 11,3 mil/USD; iar în 2024 – 52,2 mil/USD. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exporturile de băuturi alcoolice moldovenești pe piața SUA, în perioada anilor 2001/2005 a deținut o cotă de 0,3%. Între 2006/2010 – 1%. 2011/2015 – 6%. 2016/2020 – 4,3%. 2021 – 3,4%; 2022 – 3,3%; 2023 – 4,9%; iar în 2024 – 19,2%. „În ultimii trei ani, creșterea exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești se datorează creșterii exporturilor spre SUA, care a devenit una dintre principalele piețe de desfacere pentru băuturile alcoolice din Republica Moldova. În 2024, circa 20% din toată producția alcoolică exportată de către Republica Moldova a fost în SUA. Recordul precedent din 2014/2015 a fost de 7,5-8,0%”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul susține că în 2023 și 2024, Republica Moldova a reușit să exporte, în cantități semnificative, vermut, vin combinat cu ierburi, iar 99% din tot exportul de vermut a fost îndreptat către SUA. Exportul de vermut din Republica Moldova dacă în 2010 a totalizat 0,6 mil/USD; în 2015 – 0,5 mil/USD; 2020 – 0,4 mil/USD; 2022 – 1,5 mil/USD; 2023 – 4,1 mil/USD; în 2024 a ajuns la 43,8 mil/USD.
Potrivit expertului, anterior acest produs, deși se fabrica, era exportat în volume mici. Însă, în 2024, Republica Moldova a devenit al șaselea cel mai mare exportator de vermut din lume, deținând o cotă de 5,6%. Pe primele cinci poziții au fost: Italia – 37,5%; Franța – 17,8%; Spania – 12,4%; Letonia – 6,3%; Germania – 6,2%; SUA – 2,3%; Țările de Jos – 1,8%; Africa de Sud – 1,6%; Chile – 1,4%; restul 60 de țări care produc vermut – 7,1%. Republica Moldova, pe piața globală a exporturilor de vermut, dacă în 2020 a deținut o cotă de 0,1%; în 2021 – 0,2%; 2021 – 0,2%; 2023 – 0,5%; în 2024 a ajuns 5,6%. „Dintre vermuturile importate în SUA, fiecare a cincea sticlă este din Republica Moldova”, spune expertul.
Analistul economic susține că pentru Republica Moldova piața SUA este de doar 2,5%, dar prezintă un potențial enorm. „Republica Moldova, a reușit în ultimii doi ani, în contextul în care exporturile în alte state au scăzut, să-și creastă ponderea exporturilor în SUA. În contextul în care în Republica Moldova balanța comercială este negativă cu toate țările, cu SUA a fost îmbunătățită balanța comercială. Exporturile moldovenești de băuturi alcoolice în creștere din ultimii doi ani se datorează exclusiv SUA. Tot ce au de făcut autoritățile Republicii Moldova este să afle cine sunt exportatorii care au reușit să exporte masiv pe piața SUA, să le ofere sprijin și să întreprindă măsuri ca rezultatele pozitive privind exporturile în SUA să fie înregistrate în continuare”, a conchis analistul economic.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie revăzut și extins și după iunie 2025. Republica Moldova trebuie să implementeze un program de subvenționare a accizei la motorină. Este o necesitate urgentă actualizarea Legii Apelor, dar și intervenția Guvernului către UE în vederea liberalizării permanente a exporturilor de fructe în stare proaspătă. Sunt câteva dintre propunerile mediului de afaceri din Republica Moldova pentru politica bugetar fiscală și vamală pentru 2026 expuse recent la o ședință a Agendei Naționale de Business și enumerate vineri, 4 aprilie, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul” în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, din 2009 și până în 2014 a existat un mecanism prin care se restituia TVA-ul agricultorilor. După o pauză de câțiva ani, în perioada recentelor crize, Guvernul a instituit un nou mecanism prin care restituie TVA-ul agricultorilor, doar că acesta expiră în iunie curent. „Agricultorii doresc ca acest mecanism să existe și după iunie 2025, dar să fie revăzut, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei care au fost acceptați au avut beneficii”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că acciza care este plătită la consumul produselor petroliere, cel puțin 80% este direcționată pentru reparația drumurilor. Însă, agricultorii, care dispun de o combină cu activitate în câmp și nu utilizează drumurile, sunt nevoiți și ei să plătească aceste accize, ceea ce le cauzează creșteri ale costurilor de producție și cer să fie instituit un mecanism de restituire a acestui tip de accize.
Economistul spune că Republica Moldova trebuie să aibă o strategie de irigare până în 2030, care să prevadă și alocarea de resurse financiare. Agricultorii speră că sprijinul anunțat să vină din partea UE va fi direcționat către agricultură, ramură care în prezent asigură aproape jumătate din exportul Republicii Moldova, iar un sistem de irigare performant ar permite exploatarea la maximum a potențialului economic. „Din cei 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se consumă doar 0,3% - 0,4% și din această cauză Republica Moldova suferă din cauza secetelor”, a spus expertul.
Analistul economic a mai spus că atunci când a fost semnat Acordul de Asociere cu UE, Republica Moldova a obținut câteva poziții tarifare privilegiate, care expiră pe 25 iunie curent. „Ar fi bine ca Guvernul de urgență să reînceapă discuțiile cu UE pentru a prelungi perioada. Există riscul ca 3 mii de antreprenori din sectorul de fructe să sufere din cauza că piața europeană se închide ca urmare a expirării termenului, mai ales că în ultimii doi ani exporturile moldovenești sunt în scădere, iar exporturile de fructe au fost în creștere”, a spus analistul economic.
Veaceslav Ioniță a atenționat că Republica Moldova din exportator de zahăr riscă să se transforme în importatori. „Republica Moldova este unica țară care nu oferă subvenții producătorilor de zahăr. Cel puțin în perioade de crize trebuie să fie introduse măsuri de susținere a ramurii. Atunci când sunt crize, Guvernul trebuie să permită să importe zahăr doar producătorii de zahăr. Astăzi producătorii locali nu sunt protejați în fața dumpingului extern. Este nevoie de măsuri, similare celor din UE, pentru a asigura o concurență echitabilă între zahărul local și cel din import. Omorârea producției locale și permiterea importurilor va duce la ceea că activitatea economică din țară va scădea de 3-4 ori, iar veniturile bugetului public național de până la cinci ori”, a avertizat Veaceslav Ioniță.
Expertul a amintit că anul trecut a atenționat opinia publică că în Republica Moldova, din cauza unor reglementări neinspirate, a fost înregistrată o creștere a contrabandei cu țigări, ceea ce a însemnat venituri mai mici la bugetul de stat și riscuri de sănătate pentru minori, care consumă produse din tutun de pe piața neagră, nereglementată. „Producătorii cer ca Guvernul să vină cu acțiuni pentru a contracara piața neagră. În prezent avem o accelerare a încasărilor la buget din TVA, ceea ce arată că a scăzut contrabanda, comerțul ilicit, lucru care trebuie amplificat. Pentru a contracara piața neagră producătorii cer amânarea implementării interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit până la aderarea la UE; introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină; reglementarea clară a pungilor cu nicotină pentru protejarea minorilor și a consumatorilor; stabilirea unui calendar fiscal predictibil pe trei ani pentru toate produsele din tutun și nicotină și întărirea controlului și a aplicării legii în domeniul produselor din tutun și nicotină”, a declarat expertul.
Economistul menționează că reprezentanții culturilor medicinale și aromatice solicită crearea unui Program Național pentru sectorul plantelor medicinale și aromatice, cu sprijin financiar și tehnic pentru micii producători. La fel, simplificarea regimului fiscal, prin eliminarea blocajelor vamale și a dublului control; promovarea produselor date pe piețele externe, prin susținerea participării la târguri și dezvoltarea unui brand de țară pentru sectorul dat.
Totodată, reprezentanții companiilor de taxi solicită o reglementare mai riguroasă a acestei piețe, deoarece se estimează că peste 30% din mașinile de taxi activează în zona gri, generând concurență neloială. De asemenea, solicită ca Banca Națională, companiile de asigurări și companiile de taxi să identifice soluții de tranzit la piața liberalizată a asigurărilor și nu bruscă cum s-a întâmplat acum.
Drumarii au pledat pentru alocarea a 80% din plata accizelor pentru fondul rutier și ajustarea accizelor la motorină cu crearea unui mecanism de restituire agricultorilor. În opinia lor, subfinanțarea infrastructurii rutiere și alocarea a doar 40-50% din sumele necesare pentru întreținerea drumurilor a dus la creșterea drumurilor aflate într-o stare proastă și foarte proastă, care au trecut de 50%.
Expeditorii au cerut separarea clară între operatorul de cale ferată și expeditorii privați, pentru a preveni conflictul de interese; crearea unei autorități de reglementare independente pentru transporturi și logistică.
Agenda Națională de Business (ANB) a fost creată la inițiativa IDIS „Viitorul”, prin intermediul căreia, mediul de afaceri din Republica Moldova își promovează și își apără interesele, printr-un dialog civilizat cu organele statului. Totodată, ANB este un partener al statului în lupta sa cu corupția și eliminarea barierelor inutile în domeniul afacerilor. ANB a fost lansată în decembrie 2007.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
